1.3.

TEORIA SISTEMELOR LINIARE

BREVIAR TEORETIC. EXEMPLE. APLICATII.

Definitie: Fie m,n numere naturale nenule.

Se numeste ecuatie liniara in n necunoscute xi , i = 1, n ecuatia
a1 x1 + a 2 x 2 + ... + a n x n = b1
unde ai , b1 ∈ R se numesc coefcienti, respectiv termenul liber al ecuatiei. In caazul in care
termenul liber este egal cu 0, spunem ca ecuatia este omogena.
Un sistem de m ecuatii si n necunoscute se prezinta sub forma:
⎧ a11 x1 + a12 x 2 + ... + a1n x n = b1
⎪
( S )⎨ ... ;
⎪a x + a x + ... + a x = b
⎩ m1 1 m2 2 mn n m

Observatii:
• Scrierea matriceala a sistemului (S) este AX=B, unde A se numeste matricea
coeficientilor, X matricea coloana a necunoscutelor si B matricea coloana a
termenilor liberi si sunt de forma:
⎛ a11 a12 ... a1n ⎞ ⎛ x1 ⎞ ⎛ b1 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ a 21 a 22 ... a 2 n ⎟ ⎜ x2 ⎟ ⎜ b2 ⎟
A=⎜
... ... ... ... ⎟
∈ M m , n ( R ), X = ⎜ ... ⎟ ∈ M n ,1 ( R ), B = ⎜ ... ⎟ ∈ M m ,1 ( R)
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜a ⎟ ⎜x ⎟ ⎜b ⎟
⎝ m1 a m2 ... a mn ⎠ ⎝ n⎠ ⎝ m⎠
• In rezolvarea sistemelor liniare se utilizeza si matricea extinsa
⎛ a11 a12 ... a1n b1 ⎞
⎜ ⎟
⎜ a 21 a 22 ... a 2 n b2 ⎟
A=⎜ ∈ M m ,n +1 ( R)
... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎜a ⎟
⎝ m1 a m 2 ... a mn bm ⎠
• Prin minor caracteristic intelegem minor obtinut prin bordarea (adaugarea) la minorul
principal al matricei A a uneia dintre liniile neselectate in minorul principal si al
coloanei termenilor liberi; pentru un sistemul (S), notand cu r= rangA, avem m-r
minori caracteristici;
• Daca Aeste matricea nula, A = 0 m ,n , atunci multimea solutiilor sistemului este R n ; in
cele ce urmeaza consideram A ≠ 0 m , n .

1.3.1. Sisteme Cramer: (S): AX=B, A matrice ptratica de ordin n, det A ≠ 0 .

Metoda 1: calculam inversa matricei A, apoi solutia sistemului se obtine ca X = A −1 B ;
Metoda 2(Cramer): calculam d xi , i = 1, n , ca determinanti obtinuti din matricea A in cre
inlocuim coloana corespunzatoare coeficientilor necunoscutei xi cu coloana termenilor
liberi, apoi componentele solutiei se obtin cu formulele lui Cramer:
 d xi
xi = , i = 1, n .
det A
Observatie: acest tip de sistem liniar admite solutie unica (numim sistem compatibil
determinat).
Exemplul 1:
⎧ 3y − 4z = 1
⎪
Fie (S): ⎨ x + 2 y − z = 2 . Scrierea matriceala a sistemului este (S): AX=B, unde
⎪3x − y + 2 z = 3
⎩
⎛0 3 − 4⎞ ⎛ x⎞ ⎛1⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
A = ⎜ 1 2 − 1 ⎟, X = ⎜ y ⎟, B = ⎜ 2 ⎟ si, evident, det A=13.
⎜3 −1 2 ⎟ ⎜z⎟ ⎜ 3⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 3 −2 5 ⎞
1 ⎜ ⎟
Utilizand metoda (1), inversaa matricei se obtine A −1 = ⎜ − 5 12 − 4 ⎟ , de unde
13 ⎜ ⎟
⎝ − 7 9 − 3⎠
⎛ 3 − 2 5 ⎞⎛ 1 ⎞ ⎛14 / 13 ⎞
−1 1⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟
X = A B = ⎜ − 5 12 − 4 ⎟⎜ 2 ⎟ = ⎜ 7 / 13 ⎟ .
13 ⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ − 7 9 − 3 ⎠⎝ 3 ⎠ ⎝ 2 / 13 ⎠
Utilizand metoda (2), calculam
1 3 −4 0 1 −4 0 3 1
dx = 2 2 1 = 14, d y = 1 2 − 1 = 7, d z = 1 2 2 = 2
3 −1 2 3 3 2 3 −1 3
si obtinem:
d 14 dy 7 d 2
x= x = ,y = = ,z = z = .
det A 13 det A 13 det A 13

1.3.2. (S): AX=B, A matrice patratica de ordin n, det A=0.

1) Calculam rang A=r, 1 ≤ r ≤ n − 1 ;
2) Testam compatibilitatea sistemului cu una din metodele:
Æ Kronecker-Capelli: (S) este compatibil daca si numai daca rangul matricei sistemului
este egal cu rangul matricei extinse, adica notand si rang A =r’ atunci r=r’; daca
r ≠ r ' atunci sistemul (S) este incompatibil (nu admite solutii)
Æ Rouche: (S) este compatibil daca si numaai daca toti minorii caracteristici sunt nuli; in
cazul in care cel putin un minor caracteristic este nenul, atunci sistemul (S) este
incompatibil.
• Observatie: daca r=m atunci sistemul este compatibil n-r nedeterminat si nu este
necesara verificarea nici uneia dintre metodele anterior prezentate;
3) In cazul compatibilitatii stabilim nedeterminarea ca fiind data de valoarea diferentei
n-r; acest numar ne prezinta de cati parametri depinde solutia generala a sistemului
(n-r=0 spunem ca sistemul este determinat, are o singura solutie, n-r=1 spunem ca
 sistemul este simplu nedeterminat, solutia depinde de 1 parametru, n-r=2 sistem dublu
nedeterminat, …);
4) Pastram in sistemul initial (S) numai ecuatiile ce corespund liniilor selectate in
minorul principal; necunoscutele ai caror coeficienti sunt selectati in minorul principa
se numesc necunoscute principale, iar celelalte necunoscute se numesc secundaare, se
noteaza prin parametrii α , β , γ ,... si se trec in membrul drept al ecuatiilor, obtinand un
nou sistem (S’)
5) Noul sistem (S’) este un sistem Cramer ce se rezova cu metodele 1.3.1.
• Observatie: Solutia generala va depinde de paraametrii α , β , γ ,... .

1.3.3. (S): AX=B, A ∈ M m , n ( R ), m ≠ n .

1) Calculam rangA=r, 1 ≤ r ≤ min( m, n) ;
2) Se continua cu aceeasi pasi ca in cazul 1.3.2.

Exemplul 2:
⎧ x + y − 2z + t = 1
⎪
Fie (S): ⎨ x − 2 y + z − 2t = −2 ; scrierea matriceala este (S): AX=B, unde
⎪ − 2x + y + z − t = 1
⎩
⎛ x⎞
⎛ 1 1 −2 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎛ 1 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ y⎟ ⎜ ⎟
A = ⎜ 1 − 2 1 − 2 ⎟ ∈ M 3, 4 ( R), X = ⎜ ⎟, B = ⎜ − 2 ⎟ , deci suntem in cazul 1.3.3.
⎜− 2 1 z ⎜ 1 ⎟
⎝ 1 − 1 ⎟⎠ ⎜ ⎟
⎜t⎟ ⎝ ⎠
⎝ ⎠
Prin calcul se obtine ca rangA=r=3<4=n, dar r=m=3 deci conform primei observatii din
1.3.1. sistemul este compatibil simplu nedeterminat; minorul principal este
1 −2 1
dp = −2 1 −2 = 6 ≠ 0.
1 1 −1
Cum in minorul principal sunt elemente de pe toate cele trei linii, nu neglijam nici o
ecuatie a sistemului (S); cum coeficientii selectati in minorul principal sunt de pe
coloanele 2, 3, 4, rezulta ca y, z, t sunt necunoscute principale, iar x = α , α ∈ R este
necunoscuta secundara; obtinem sistemul (S’) astfel:
⎧ y − 2z + t = 1 − α
⎪
(S’): ⎨− 2 y + z − 2t = −2 − α , α ∈ R , ce reprezinta un sistem Cramer cu Δ = d p = 6 ≠ 0 .
⎪ y + z − t = 1 + 2α
⎩
Prin calcul obtinem:
1−α −2 1 1 1−α 1
d y = − 2 −α 1 − 2 = 6(α + 1), d z = − 2 − 2 − α − 2 = 6α ,
1 + 2α 1 −1 1 1 + 2α −1
1 − 2 1−α
dt = − 2 1 − 2 − α = 0
1 1 1 + 2α
 6(α + 1) 6α
si deci, y = = α + 1; z = = α;t = 0 .
6 6
Solutia generala a sistemului (S) este {( α , α + 1, α ,0), α ∈ R} .

Exemplul 3:
⎧ x + y − 2z = 1
⎪
Fie (S): ⎨ x − 2 y + z = −2 ; scrierea matriceala este (S): AX=B, unde
⎪− 2 x + y + z = 1
⎩
⎛ 1 1 − 2⎞
⎜ ⎟
A = ⎜ 1 − 2 1 ⎟ iar detA=0, deci (S) este de tip 1.3.2.
⎜− 2 1
⎝ 1 ⎟⎠
1 1
Prin calcul obtinem rangA=r=2<3=m si d p = = −3 ≠ 0 .
1 −2
⎛ 1 1 −2 1 ⎞
⎜ ⎟
Matricea extinsa este A = ⎜ 1 − 2 1 − 2 ⎟
⎜− 2 1 1 ⎟⎠
⎝ 1
Folosind Criteriul Rouche avem m-r=3-2=1 minor caracteristic dat de
1 1 1
d c = 1 − 2 − 2 = 0 , deci (S) este sistem cimpatibil n-r=1 ,simplu nedeterminat;
−2 1 1
neglijam in (S) ecuatia 3 iar ca necunoscute principale avem x, y si z este necunoscuta
secundara, z = α , α ∈ R .
⎧ x + y = 1 + 2α
Obtinem sistemul (S’): ⎨ ,α ∈ R , de unde utilizand metoda reducerii,
⎩ x − 2 y = −2 − α
obtinem y = 1 + α , x = α .
Solutia generala a sistemului (S) este {( α ,1 + α , α ), α ∈ R }.

Exemplul 4:
⎧ x+ y+z =3 ⎛1 1 1⎞
⎪ ⎜ ⎟
Fie (S): ⎨2 x + 2 y + 2 z = 3 ; avem A= ⎜ 2 2 2 ⎟ , detA=0, rangA=r=1<m=3,
⎪ − x − y − z =1 ⎜ − 1 − 1 − 1⎟
⎩ ⎝ ⎠
dp = 1 =1≠ 0.
Calculam m-r=2 minori caracteristici:
1 3 1 3
d c1 = = −3 ≠ 0, d c2 = = 4 ≠ 0 , fiind nenuli (era de ajuns caalculul primului),
2 3 −1 1
rezulta ca (S) este incompatibil.

1.3.4.Sisteme omogene: (S): AX=B, A ∈ M m , n ( R ) B=0.

1) orice sistem omogen admite solutia banala (nula), deci cu toate componentele zero.
2) Calculam rangA=r, 1 ≤ r ≤ min( m, n) ;
Æ daca r=n atunci sistemul admite numai solutia banala.
Æ daca r<n atunci sistemul este compatibil (n-r) nedeterminat si se continua cu pasii 3)-
5) din 1.3.2.
Observatie: sistemele omogene sunt intotdeauna compatibile.

Exemplul 5:
⎧ x − 2y + z = 0
⎪ − x + y − 2z = 0
⎪
Fie (S): ⎨ , rangA=3=n, deci sistemul admite solutie unica banala
⎪ − 3 x + 10 y − 7 z = 0
⎪⎩ 2 x − 3 y + 3 z = 0
(0,0,0).

Aplicatii:
1. Sa se rezolve sistemele de ecuatii liniare:
⎧ x+ y+ z+t = 4
⎧x − 2y = 1 ⎪2 x − y + 2 z − t = 0
⎪ ⎧ x − y + z −t =1 ⎪
a) ⎨ y − 2 z = 2 ; b) ⎨ ; c) ⎨ .
⎪ z − 2x = 3 ⎩ 2 x + y + 3 z − 2 = 4 ⎪ x + 2 y + 2 z − t = 1
⎩ ⎪⎩ x−z =4
2. Determinati parametrul m real, astfel incat sistemul (S) saa admita si solutii nenule si,
in aceste conditii dati solutia generala a sistemului:
⎧ x+ y+z =0
⎪
(S): ⎨ x + 2 y + 3z = 0 .
⎪ x + 4 y + mz = 0
⎩
3. Sa se determine valorile parametrului real m astfel incat sistemul (S) sa fie compatibil
nedeterminat:
⎧ x+ y+z =6
⎪
(S): ⎨ x − y + z = 2 .
⎪ x − y + mz = 3m − 1
⎩
4. Se da sistemul de ecuatii liniare:
⎧(3 − 2m) x + (2 − m) y + z = m
⎪
(S): ⎨ (2 − m) x + (2 − m) y + z = 1 , m parametru real.
⎪ x + y + ( 2 − m) z = 1
⎩
a) Sa se arate ca determinantul matricei sistemului este egal cu (m − 1) 2 (3 − m) .
b) Sa se determne valorile parametrului m pentru care sistemul este compaatibil
determinat si sa se rezolve sistemul in acest caz.