Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Page 1 of 36
Indicativ I 1-78
Înlocuieşte I 1-72
1.1. Prevederile din prezentul normativ se vor aplica la proiectarea şi executarea reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare din instalaţiile sanitare şi tehnologice, care se execută cu ţevi şi piese de îmbinare din policloruri de vinil
(PVC) neplastifiată.
1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplică la lucrările de îmbunătăţiri funciare cu ţevi din PVC.
1.3. Ţevile şi piesele de îmbinare din PVC neplastifiată se vor folosi astfel:
a) La instalaţii interioare de apă rece potabilă în locuinţe, clădiri şi anexele sociale ale construcţiilor industriale:
b) La branşamente şi la reţele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece, potabilă şi de stins incendii aferente
categoriilor de construcţii de la litera a:
c) La reţelele interioare de apă rece, potabilă sau tehnologică şi la reţele exterioare îngropate de alimentare cu apă
rece potabilă sau tehnologică sau de stins incendii, pentru construcţii industriale, agricole şi zootehnice, în raport cu
presiunea şi temperatura apei din reţea:
Tipul ţevii
Temperatura apei în
reţea Presiunea de regim, bar
oC
până la 20 10 6
21-40 6 2,5
d) La reţele interioare şi la reţele exterioare, pentru transportul agenţilor chimici pentru care policlorura de vinil
previntă stabilitate totală în limita temperaturilor indicate în anexa I, astfel:
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 2 of 36
până la 20 10 6 6 2,5
NOTĂ:
- În anexa I sunt enumeraţi agenţii chimici faţă de care ţevile din policlorură de vinil neplastificată prezintă stabilitate
totală până la temperatura indicată.
Prin “substanţe periculoase" se înţeleg cele care, prin răspândirea lor în încăpere, pot pune în pericol viaţa sau
sănătatea oamenilor sau pot distruge bunurile materiale existente (substanţe otrăvitoare, inflamabile, etc.).
Folosirea ţevilor PVC în instalaţii industriale pentru transportul substanţelor prevăzute în anexa I, la temperaturi sau
concentraţii în afara celor indicate, precum şi a oricăror altor substanţe în afara celor prevăzute în anexa I, se va
face numai pe baza avizului producătorului sau al unui laborator de specialitate asupra comportării materialului
tubular în condiţiile procesului tehnologic de exploatare respectiv.
e) În instalaţii interioare de evacuare cu scurgere liberă a apelor uzate menajere, meteorice şi a apelor reziduale al
căror conţinut chimic se înscrie în lista de agenţi chimici din anexa I, faţă de care ţevile din PVC prezintă stabilitate
totală:
În cazul evacuărilor forţate se vor folosi ţevi tip M şi G, în funcţie de regimul de presiune, conform valorilor de la
alineatul 1.3.d.
1.4. În terenuri sensibile de înmuiere, ţevile PVC vor fi folosite în instalaţii exterioare şi interioare de presiune şi de
scurgere, numai în cazurile şi în condiţiile de execuţie precizate în “Normativul pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe terenuri slabe", indicativ P.7.
b) La reţelele exterioare de alimentare cu apă şi canalizare montate direct în pământ şi amplasate sub străzi sau
sub spaţii cu circulaţie de autovehicule.
În asemenea cazuri se pot prevedea pe considerente tehnico-economice, fie reţele distincte pentru incendiu şi
consumuri, care să se separe din exteriorul clădirii, montându-se la punctul de ramificaţie organe de închidere pe
conducta din PVC, fie se prevede o reţea comună executată din ţevi de oţel.
d) La instalaţiile de alimentare cu apă în încăperi cu destinaţie specială, unde instalaţiile sunt acoperite cu diferite
finisaje deosebite, ca de exemplu: stucaturi, placaje cu marmură, lambriuri, etc.
e) La conducte aşezate în locuri unde, în timpul exploatării, este posibilă deteriorarea lor prin lovire (depozite,
magazii, încăperi cu circulaţie intensă de mărfuri etc.) şi nu li se poate asigura o protecţie eficace contra loviturilor.
f) La conductele montate în clădiri, în canale nevizitabile sau direct în pământ, sub pardoseala subsolului sau sub
pardoseala parterului, când clădirile nu au subsol. În aceste cazuri se vor monta ţevi metalice până la o înălţime de
30 cm deasupra pardoselii primul nivel, de unde se vor monta în continuare în sus conducte din PVC.
g) La instalaţiile de scurgere unde temperatura apelor reziduale poate depăşi +60oC (de exemplu: spălătorii
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 3 of 36
h) La instalaţiile de scurgere racordate la colectoare, în care pot avea loc degajări de vapori cu temperaturi ridicate
(colectoare purje la cazane, conducte de condensat, etc.).
i) La conductele de scurgere din magazine, depozite, etc., pe porţiunile orizontale sub tavanele din rabiţ.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Se vor folosi numai materiale care corespund, din punct de vedere calitativ, prevederilor din standardele şi
normele interne în vigoare.
2.2. În instalaţiile care fac obiectul prezentului normativ se vor folosi următoarele materiale din policlorură de vinil:
- fitinguri pentru instalaţii de presiune din ţevi tip G şi M (10 bar) de culoare cenuşie;
- piese de legături pentru instalaţii de scurgere, din ţevi tip U (2,5 bar) de culoare neagră;
- plăci;
- bare de sudură;
- adezivul PCD 13 sau CODEZ şi solventul dicloretan, pentru îmbinarea prin lipire;
2.3. În anexa 2 a normativului se prezintă lista prescripţiilor tehnice pentru elementele de instalaţii uzinate din PVC
existente la data elaborării normativului.
2.4. În anexa 3 se dau tabelele cuprinzând formele şi dimensiunile principale ale elementelor de instalaţii uzinate
din PVC precum şi principalele proprietăţi fizico-mecanice.
[top]
3. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE
3.1. Pentru instalaţiile de presiune şi de scurgere, interioare sau exterioare, deservind locuinţele, clădirile civile,
construcţiile agricole şi zootehnice şi anexele sociale ale construcţiilor, se va folosi numai sortimentul de ţevi pentru
care există piese de îmbinare uzinate (vezi Anexa 3).
3.2. La instalaţiile de presiune şi de scurgere (aparente sau vizibile) interioare sau exterioare, din construcţii
industriale se pot folosi, - cu acordul beneficiarului - şi celelalte sortimente de ţevi, pentru care nu există piese de
îmbinare uzinate. În acest caz îmbinările respective se vor realiza prin sudură cap la cap sau cu piese confecţionate
prin sudură din material tubular.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 4 of 36
3.3. Ţevile din PVC se pot monta aparent sau mascat (în canale îngropate în pământ sau în elemente de
construcţii).
3.5. În cazul traseelor aparente, ţevile se vor monta în locuri cât mai ferite de lovituri sau se vor proteja pe porţiunea
expusă.
3.6. Temperatura mediului ambiant (aer, pământ, pereţi) în care se montează ţevi din PVC nu va trebui să
depăşească valoarea de +40oC sau să scadă sub -25oC, cu condiţia ca fluidul transportat să nu îngheţe în
conductă.
Se vor evita încăperile cu surse de căldură, care pot ridica temperatura aerului, în mod constant, la valori de 35o-
40oC, ca de exemplu, centralele termice, etc.
Dacă ocolirea lor nu este posibilă, se va intercala pe porţiunea respectivă material tubular metalic sau se vor lua
măsuri speciale de susţinere a conductelor din PVC, pentru asigurarea lor contra deformării.
3.7. Nu se vor executa din ţevi PVC racordul la bateria cazanului de baie şi nici scurgerea preaplinului de baie la
căzile neîmbrăcate în faianţă, când acestea sunt plasate alături de cazanul de baie.
3.8. Nu se va trece cu conducte orizontale aparente deasupra sobelor de gătit, sobelor de baie etc.
3.9. Pe orizontală, conductele din PVC pentru apă rece se vor amplasa deasupra conductelor metalice pentru apă
caldă.
3.10. Nu se vor trece conductele din PVC prin zidăria coşurilor de sobe.
3.11. Conductele verticale aparente se vor amplasa la o distanţă minimă de 50 cm faţă de orice sursă de căldură.
Prin sursă de căldură în sensul acestui articol înţelegându-se elementele de instalaţii cu o temperatură superficială
peste +40oC.
3.12. Este interzisă trecerea ţevilor din PVC prin pereţi antifoc sau pereţi rezistenţi la explozie.
Dimensionarea conductelor
3.13. Dimensionarea conductelor de alimentare cu apă se va face conform STAS 1478 “Instalaţii sanitare.
Alimentarea interioară cu apă la construcţii civile şi industriale". Pentru calculul pierderilor de presiune în conducte
drepte se va utiliza monograma din fig. 1.
3.14. Dimensionarea conductelor interioare de canalizare se va face conform STAS 1795 “Instalaţii sanitare.
Canalizarea interioară la construcţii civile şi industriale. Prescripţii de proiectare".
3.15. Corespondenţa dimensională a ţevilor din PVC cu ţevile metalice de presiune şi scurgere este dată în tabelul
1 c) din anexa 3.
3.16. Temperatura maximă de regim admisă pentru fluidele transportate prin ţevi din PVC, atât în instalaţii de
presiune, cât şi în instalaţii de scurgere este de +40oC.
3.17. Variaţiile de lungime ale reţelei, datorite variaţiei de temperatură a fluidului transportat sau variaţiei de
temperatură a mediului ambiant, vor fi preluate de:
- compensatoarele de dilataţie, ce se vor indica în proiectele de execuţie, ca număr, poziţie şi soluţie constructivă.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 5 of 36
3.18. Calculul variaţiilor de lungime se va efectua pe tronsoane, între două puncte fixe, cu formula:
l = lt
în care:
Reţele de presiune
3.19. Pentru reţele de presiune de mare desfăşurare (în general reţele tehnologice), capacitatea de compensare a
variaţiilor de lungime prin curbe simple şi curbe de etaj este reprezentată în graficele din fig. 3 şi fig. 4.
3.20. Pentru dimensionarea compensatoarelor de dilataţie prevăzute pentru reţelele sub presiune se va utiliza
graficul din fig. 5.
3.21. În instalaţiile interioare de presiune în locuinţe, grupuri sociale şi, în general, în reţele de mică desfăşurare, cu
multe ramificaţii şi spaţiu redus, se recomandă evitarea compensatoarelor de dilataţie şi folosirea la maximum a
schimbărilor de direcţie.
La coloane verticale în clădiri de locuinţe, social culturale, etc. se vor prevedea compensatoare U (fig. 6b),
executate la cald având constructiv dimensiunile minime indicate în tabelul 1. Se recomandă montarea acestor
compensatoare din 2 în 2 nivele.
Tabelul 1
12 50 200 170
16 65 220 200
20 80 260 230
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 6 of 36
La distribuţii orizontale, unde schimbările de direcţie nu sunt posibile, se vor folosi de asemenea compensatoare U,
ca mai sus, sau compensatoare liră (fig. 6 a) cu dimensiunile minime indicate în tabelul 2.
Tabelul 2
12 50 40 200
16 50 40 220
20 60 40 260
25 75 50 280
32 100 64 320
40 120 80 400
3.22. În perioadele de execuţie se vor indica poziţiile punctelor fixe şi ale punctelor de susţinere mai importante
pentru libera dilataţie a conductelor.
3.23. În fig. 7 şi fig. 8 sunt reprezentate grafic poziţiile punctelor fixe pe derivaţii directe, respectiv derivaţii cu coturi,
pentru asigurarea mobilităţii ramificaţiilor respective.
3.24. În construcţiile de locuinţe, pentru asigurarea mobilităţii ramificaţiilor, la proiectare se vor avea în vedere
următoarele:
- racordarea la coloana verticală a robinetelor, care sunt puncte fixe obligate, nu se va face în scurt, ci pe un traseu
ocolit (fig. 9);
- derivaţia pentru rezervorul de spălare a closetului se va lua din coloană, de jos în sus (fig. 10);
- ramificaţiile orizontale din coloana verticală nu vor străpunge imediat pereţii alăturaţi coloanelor, ci se vor monta
paralel cu aceştia pe o porţiune de 200-300 mm şi numai după aceea vor străbate peretele (fig. 11);
- racordarea coloanelor la distribuţia orizontală, se va executa printr-o dublă curbă de racordare (fig. 12).
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 7 of 36
3.25. În cazul reţelelor exterioare de alimentare cu fluide reci, cu variaţii de temperatură în exploatare sub 20oC, se
vor indica în proiecte următoarele măsuri de efectuare a montajului, pentru a se asigura condiţii optime de preluare
a variaţiilor de lungime:
- montarea conductei pe un strat de nisip de 10 cm grosime când fundul şanţului este pietros;
- montarea conductelor pe timp răcoros, însă nu sub 0oC şi acoperirea lor imediată cu pământ, în afara mufelor,
care vor rămâne descoperite, în vederea probei de presiune.
3.26. În cazul reţelelor tehnologice transportând fluide cu variaţii de temperatură în timpul funcţionării sau între
perioadele de funcţionare şi cele de oprire, de peste 20oC, se vor prevedea soluţii speciale pentru preluarea
variaţiilor de lungime ale conductei. Aceste soluţii sunt de la caz la caz: montarea în canale vizibile sau nevizibile
sau în tuburi de protecţie, cu prevederea de compensatoare de dilataţie liră sau de construcţie specială, montarea
conductei în traseu cotit şi acoperirea ei cu nisip, executarea lucrărilor de montaj la temperaturi exterioare scăzute,
etc.
Reţele de scurgere
3.27. Pe coloanele verticale de scurgere se vor prevedea în locuri uşor accesibile, compensatoare uzinate (anexa
3, tabelul 22) astfel:
a) La coloane de scurgere, care colectează apele de la chiuvete, spălătoare, lavoare, closete sau căzi de baie, câte
un compensator la fiecare nivel, prevăzut cu un asemenea obiect sanitar, sau câte un compensator la fiecare două
niveluri, în cazul când coloana nu colectează pe acest parcurs nici un fel de obiect sanitar.
Între două compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra ramificaţiei spre obiectele
sanitare deservite.
- de la 6-8 niveluri, 2 compensatoare, din care primul la nivelul cel mai jos, iar al doilea la nivelul 5;
c) La coloanele de scurgere, care colectează ape meteorice în clădiri industriale, publice, etc. se vor monta
compensatoare astfel încât distanţa dintre cele două compensatoare succesive să nu fie mai mare de 10 m.
Se vor prevedea puncte fixe la jumătatea distanţei între două compensatoare succesive.
Susţinerea conductelor
3.29. În proiectele reţelelor de apă, canalizare şi instalaţii tehnologice se vor preciza distanţele între dispozitivele de
susţinere ale conductelor.
3.30. Distanţele între dispozitivele de susţinere ale conductelor din PVC se stabilesc funcţie de diametrul şi
grosimea peretelui ţevii şi de tenperatura de regim a fluidului şi a mediului ambiant. Pentru calcularea acestei
distanţe pe orizontală se poate aplica formula generală:
în care:
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 8 of 36
f - greutatea specigică a fluidului care circulă prin ţevi; pentru apă şi ape uzate menajere f = 0,001kg/cm3;
- rezistenţa admisibilă la încovoiere (kgf/cm2); pentru PVC la conducte cu temperaturi până la +20oC, i =
15kgf/cm2; a = 0,85; pentru temperaturi de la +20 la +40oC, i = 8 kgf/cm2; a = 1,05.
Tabelul 3
DISTANŢELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSŢINERE PE ORIZONTALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC (în cm)
Tipul ţevii G (10 bar) M (6 bar) G (10 bar) M (6 bar) U (2,5 bar) M (6 bar) U (2,5
bar)
16 90 80 80 75 - - -
20 100 90 90 80 - - -
3.31. Distanţele uzuale între dispozitivele de susţineri pe orizontală pentru conducte din PVC pentru diferite domenii
de utilizare sunt date în tabelul 3.
3.32. Pentru susţinerile pe verticală, aceste distanţe se vor majora cu cca. 15-25% şi vor fi cele din tabelul 4.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR TE... Page 9 of 36
Tabelul 4
16 100 100 -
20 130 120 -
25 140 130 -
3.33. Se va prevedea în proiecte obligativitatea susţinerii bazei coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere.
3.34. La baza coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere în clădiri de locuit cu 4 sau mai multe nivele se vor
prevedea şi monta coturi din fontă de scurgere.
Armături de presiune
3.35. Pe conductele de presiune se vor prevedea în mod obligatoriu robinete metalice de trecere în următoarele
situaţii:
a) Pe orice ţeavă de oţel, plumb, etc. înainte de legarea acesteia cu ţeava din PVC.
b) Pe ramificaţiile de alimentare cu apă rece a apartamentelor, în caz că nu sunt prevăzute robinete de trecere
pentru fiecare obiect sanitar.
3.36. La baza coloanelor executate din PVC, pentru alimentarea cu apă rece a clădirilor de locuinţe cu mai mult de
4 nivele, se recomandă montarea unui robinet de trecere.
3.37. Izolarea ţevilor din PVC se va proiecta conform normelor în vigoare pentru reţelele de apă rece ale instalaţiilor
tehnico-sanitare în clădiri.
3.38. În cazul pozării ţevilor din PVC pentru apă rece în acelaşi şanţ cu ţevi metalice pentru apă caldă, se vor
prevedea măsuri speciale de izolare termică a ţevilor de apă caldă.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 10 of 36
3.39. Vopsirea ţevilor din PVC se va prevedea numai dacă aspectul general al încăperiolor o impune sau dacă
aceasta este cerută de prevederile normativelor de protecţia muncii sau de instrucţiunile de funcţionare şi
exploatare.
[top]
4. PRESCRIPŢII DE MONTAJ
4.1. Manipularea şi transportul materialelor din PVC se va face cu grijă, pentru a le feri de lovituri sau zgârieturi.
La încărcare, descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantiere, materialele PVC nu vor fi aruncate iar
deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
4.2. Ţevile vor fi aşezate pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede sprijinite continuu pe toată
lungimea lor, în stive care să nu depăşească 0,75 m înălţime.
4.3. La transportul cu autocamioanele ale ţevilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv trebuie
să fie prevăzut, în mod obligatoriu, cu remorcă monoaxă.
4.4. Plăcile ce vor transporta de asemenea în poziţie orizontală sprijinite continuu pe toată suprafaţa lor.
4.5. Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se
vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra materialelor din PVC.
4.6. Transportul materialelor din PVC în timpul verii trebuie astfel efectuat, încât să se evite acţiunea radiaţiilor
solare asupra tuburilor, fitingurilor şi pieselor fasonate.
4.7. Materialele din PVC devenind casante la temperaturi scăzute, transportul şi manipularea lor pe timp friguros
necesită măsuri speciale de asigurarea contra loviturilor şi zgârieturilor.
4.8. Materialul din PVC va fi depozitat în magazii închise, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de soare.
4.9. Locul de depozitat va fi curat şi uscat, fixat la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură.
4.10. Ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de maximum
0,75 m.
4.11. Fitingurile şi piesele fasonate se vor aranja în rafturi, de asemenea pe sortimente şi dimensiuni.
4.12. Adezivul şi solventul se vor păstra pe cât posibil în locuri răcoroase, în recipiente etanşe de tablă galvanizată
sau sticlă, etichetate şi închise cu dop de plută şi nu de sticlă (care se poate lipi, desfăcându-se greu).
Nu se vor folosi recipiente de tablă neagră, deoarece adezivul se descompune în contact cu fierul.
Pentru a se evita evaporarea produsă la deschiderea prea frecventă a recipientului, se pot folosi borcane, sticle sau
bidoane mici, în care să se păstreze o cantitate de adeziv sau solvent necesară unei perioade mai îndelungate de
lucru.
4.13. Adezivul şi solventul fiind toxici, nu trebuie ţinuţi în sticle de format obişnuit pentru a nu fi confundaţi din
greşeală cu lichid de băut. Sticlele vor purta obligatoriu o etichetă colorată, care să indice conţinutul.
4.14. Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PVC, atât în atelier, cât şi la montare pe şantier, este de
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 11 of 36
+15...+30oC.
4.15. Nu este recomandabilă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5oC. De aceea, materialele
depozitate la temperaturi sub +5oC vor trebui ţinute timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a încăperii de
lucru, mai înainte de a fi supuse prelucrărilor. Celelalte prelucrări (prin deformare la cald, sudură, lipire), precum şi
montarea pe şantier, se pot efectua şi la temperaturi sub +5oC, însă cu mai multă atenţie decât la temperaturi
normale de lucru.
Pe cât posibil, conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0oC; în orice caz, nu se vor efectua montaje
la temperaturi sub -5oC.
În timpul montajului se va avea grijă ca ţevile de PVC să nu stea timp îndelungat sub acţiunea razelor solare.
Verificarea materialelor
4.16. Înainte de preluare materialele PVC vor fi verificate vizual şi dimensional astfel:
a) La examinarea cu ochiul liber ţevile trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă;
suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli.
Suprafaţa interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, arsuri, zgârieturi, incluziuni, cojeli,
etc.
Barele de sudură vor avea suprafaţa netedă, fără umflături, crăpături, puncte negre sau bule albe. Îndoite până la
180oC nu se vor frânge, chiar dacă se albesc.
b) La verificarea cu şlublerul, abaterile la diametrul exterior şi la grosimile de pereţi ai ţevilor vor fi numai pozitive şi
în limita valorilor înscrise în STAS 6675/2.
Abaterile la diametrul interior al mufelor, fitingurilor şi pieselor fasonate vor fi numai negative şi în limitele înscrise în
tabelele standardelor şi normelor interne respective, precum şi în cele ale anexei 3.
4.17. Prelucrarea materialelor din PVC se va face conform prevederilor cuprinse în Anexa 4.
4.18. Prelucrarea şi montarea materialelor din PVC în instalaţii tehnico-sanitare şi tehnologice se vor efectua numai
cu personal tehnic de specialitate, instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice şi montării elementelor de
instalaţii din material plastic şi verificat ca atare de întreprinderea de execuţie a lucrărilor de instalaţii.
Îmbinarea conductelor
4.19. Îmbinarea ţevilor din PVC, pentru care există piese de îmbinare uzinate, se va realiza numai prin lipire cu
adeziv, în mufe. Pentru montarea ţevilor tip G şi M se vor folosi numai fitinguri din PVC pentru îmbinarea prin lipire
(anexa 3, tabelele 2-7).
În caz de forţă majoră, în lipsa mufelor uzinate, ţevile se pot îmbina prin formarea la cald a unei mufe la capătul
ţevii. În acest caz, mufele se vor orienta în sens invers cu curgerea apei.
Calitatea îmbinării prin mufare la cald a capătului de ţeavă este inferioară îmbinării cu mufe uzinate.
4.21. La îmbinările demontabile se vor folosi racordurile olandeze din PVC, cu garnitură de cauciuc.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 12 of 36
4.22. Pentru schimbări de direcţie se vor folosi coturile, iar în lipsa acestora, dacă poziţia permite, curbe din ţeavă,
confecţionate în atelier sau pe şantier, prin îndoire la cald, cu raza minimă de curbură R = 4de (de - diametrul
exterior).
4.23. Pentru ramificaţii şi reducţii se vor folosi numai teurile şi reducţiile uzinate. Nu se permisă nici o improvizaţie
prin sudură.
4.24. Pentru unele operaţii tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza capacele din PVC.
4.25. Pentru montarea ţevilor tip U se vor folosi piesele de legătură uzinate din PVC (anexa 3, tabelele 14-21). În
lipsa acestora se pot confecţiona în ateliere dotate corespunzător, piese de legătură similare celor uzinate, prin
prelucrarea materialului tubular (tăiere, îndoire, mulare, sudare).
4.26. Îmbinarea ţevilor din PVC tip G, M şi U pentru care nu există piese de îmbinare uzinate se va realiza prin
sudură cap la cap cu flanşe şi cu piese de îmbinare confecţionate din material tubular, în aceleaşi condiţii ca la
alineatul 4.32.
4.27. Îmbinările fixe ale ţevilor din PVC tip G şi M cu ţevi din oţel se vor executa cu ajutorul fitingurilor din PVC, cu
filet uzinat (anexa 3, tabelele 8-11).
4.28. Îmbinările demontabile ale ţevilor din PVC tip G şi M cu ţevi din oţel se vor executa cu ajutorul racordurilor
olandeze din PVC cu filet uzinat interior sau exterior (anexa 3 tabelele 12 şi 13).
4.29. Îmbinările fixe ale ţevilor din PVC, tip G şi M, cu ţevi de plumb se vor executa prin intermediul unui bos metalic
cu filet exterior şi al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat.
4.30. Îmbinările demontabile ale ţevilor din PVC tip G şi M, cu ţevi de plumb se vor executa cu bos metalic şi cu
racord olandez din PVC cu filet uzinat interior sau exterior, după cum bosul are filet exterior sau interior.
4.31. Îmbinarea ţevilor din PVC, tip U, cu ţevi de scurgere din plumb se va executa numai pe verticală prin:
4.32. Îmbinarea ţevilor din PVC, tip G şi M, cu tuburi de presiune din fontă se va executa cu flanşă liberă, metalică
sau tăiată din placa de PVC şi strânsă cu şuruburi de flanşa tubului de fontă, prin intermediul unui inel din PVC,
sudat la ţeva din PVC (fig. 13).
4.33. Trecerea de la ţevi din PVC tip U la tuburi de scurgere din fontă se va executa prin lărgirea marginilor ţevii din
PVC cu dornul lărgitor conic până la diametrul interior al mufei tubului de fontă, aşezarea ţevii din PVC în mufa de
fontă şi etanşarea spaţiului liber, rămas între ţeava din PVC şi peretele mufei de fontă, cu frânghie albă şi ciment.
4.34. Pentru trecerea de la tuburi din fontă de scurgere la ţevi din PVC, tip U, se vor folosi următoarele materiale:
Diametrul nominal
Diametrul nominal
al ţevii din PVC tip Materialele necesare îmbinării
al tubului de fontă
U
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 13 of 36
-Bitum D 50
-Adeziv
-Solvent dicloretan
-Bitum D 50
-Adeziv
-Solvent dicloretan
- Bitum D 50
-Bitum D 50
-Adeziv
-Solvent dicloretan
-Bitum D 50
b) Pentru diametrele nominale 50 şi 75 mm, în plus faţă de operaţiile de mai sus, se va realiza reducerea de la
diametrul mai mare al ţevii de legătură tip M la diametrul nominal al ţevii tip U, cu ajutorul manşonului şi reducţiei
uzinate prevăzute în tabela de mai sus.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 14 of 36
c) Pentru diametrul nominal 125 mm se va proceda ca la alineatul “b" de mai sus numai că în loc de ansamblul
“manşon-reducţie" uzinate, se va folosi o singură piesă din piese de reducţie confecţionată în atelier, prin sudură, la
dimensiunile adecvate.
4.35. Armăturile metalice cu filet exterior (robinete de serviciu, simple sau cu racord de duş, robinete pentru
pisoare, robinete de colţ cu ventil, robinete de descărcare, hidranţi de grădină etc.), se vor îmbina cu ajutorul
fitingurilor din PVC cu filet uzinat utilizându-se în acest scop cheia fixă sau mobilă.
La montaj sub tencuială se recomandă folosirea unui fiting metalic între armătură şi conducta din PVC.
4.36. Armăturile metalice cu piuliţă olandeză (robinete de lavoar, robinete cu vintil 1/8" acţionate prin plutitor, pentru
rezervor de closet) se vor îmbina prin înlocuirea racordului de lipit metalic al piuliţei olandeze, cu un racord special
de lipit din PVC (fig. 14).
4.37. Armăturile metalice cu mufe (robinete de trecere pentru ţevi de oţel, robinete oblice cu ventil) se vor îmbina cu
ajutorul unui niplu metalic obişnuit şi al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat sau a unui racord olandez din PVC
cu filet exterior.
4.38. Pentru montarea armăturilor cu flanşe, se va proceda ca şi la racordarea ţevilor din PVC cu conducte din
fontă de presiune, adică cu flanşă liberă şi inel sudat.
4.39. Armăturile montate pe conducte vor fi susţinute separat de acestea, pentru a nu se transmite, prin
manevrarea lor, eforturi asupra ţevii. Ele reprezintă astfel puncte fixe obligatorii pe conducte.
4.40. Pentru racordarea sifoanelor de lavoar şi de pisoar se va înlocui racordul metalic de lipit al sifonului cu un
racord special de lipit la ţeavă de PVC (fig. 15 a).
4.41. Pentru racordarea ventilului căzii de baie, al spălătorului de vase şi a ventilului rezervorului de spălare pentru
closet la conductele de scurgere din PVC se va înlocui racordul metalic de lipit al ventilului, cu un racord special de
lipit la ţeava de PVC (fig. 15 b).
4.42. Sifoanele din pardoseală din PVC, simple sau combinate se vor monta în pardoseală numai după ce au fost
prevăzute cu un strat izolator din bitum tip D 50. Izolaţia se va executa prin vopsirea suprafeţei exterioare a
sifonului cu un strat subţire de soluţie de bitum (citom) şi apoi acoperirea acestuia cu un strat de bitum D 50 de
circa 4 mm grosime.
4.43. Sifonul de plintă se montează în cadrul prefabricatului sanitar pentru camera de baie. Între suprafaţa betonului
pe care se sprijină colectorul sifonului şi acesta se va întinde un strat de bitum D 50.
4.44. Racordarea sifoanelor de terasă la conducta de scurgere şi trecerea ventilaţiilor coloanelor prin terase se va
face cu tuburi de fontă pe toată grosimea terasei.
4.45. La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta din PVC cu un tub de diametru mai mare, tot din
PVC sau metalic. Diametrul interior al tubului de protecţie va fi cu 10-20 mm mai mare decât diametrul exterior al
ţevii. Spaţiul liber între ţeava de PVC şi tubul de protecţie se va completa cu pâslă minerală, carton etc.
Tubul de protecţie se va fixa bine în perete sau planşeu, pentru a nu aluneca pe ţeavă, şi va depăşi grosimea
peretelui cu cca 5-10 mm de fiecare parte. La trecerea prin fundaţii şi pereţii exteriori se vor prevedea, în plus,
măsuri de etanşare contra infiltraţiilor de apă (fig. 16).
4.47. Distanţa minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată îmbinare sau derivaţie va fi de 3 cm.
- console de susţinere din resturi de ţeavă din PVC, uşor turtită, fasonate la cald şi fixate în perete (fig. 17).
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 15 of 36
- brăţări de perete, console şi brăţări ancorate, metalice, de construcţie curentă, cu muchii neascuţite şi cu garnituri
de protecţie din pâslă, PVC moale, cauciuc, carton ondulat, etc. de 10 mm (fig. 18), care să depăşească în ambele
părţi cu cca 10 mm lăţimea brăţării.
Brăţările vor fi strânse uşor peste garnitură pentru a nu împiedica deplasarea conductei.
4.49. Distanţa minimă între fiecare punct de susţinere şi cea mai apropiată lipitură în mufă va fi de 3 cm.
4.50. Prinderea şi susţinerea coloanelor verticale de scurgere se vor face ca în fig. 19 la cca 3-4 cm sub mufa cea
mai apropiată de punctul de susţinere.
4.51. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a două inele de ambele părţi ale unei brăţări încastrate în perete (fig.
20).
4.52. În cazul reţelelor aparente, ţevile se vor monta de regulă numai după ce s-au executat tencuielile.
În locurile unde schimbările de direcţie urmează să preia o anumită variaţie de lungime, distanţa dintre ţeavă şi
perete va fi egală cu această variaţie de lungime (fig. 21).
- în şanţuri cu rabiţ;
Şanţurile vor fi suficient de largi pentru a permite ţevilor să lucreze cu dilataţii. Conductele vor fi învelite cu carton
ondulat, hârtie de saci de ciment sau orice alt material elastic şi moale; la curbe şi ramificaţii se va îngroşa în mod
special învelişul de hârtie, pe o lungime egală cu de 10-15 ori diametrul ţevii.
4.54. Conductele îngropate în pereţi se vor amplasa în locuri unde în mod normal nu se bat de locatari cuie pentru
agăţat tablouri etc.
4.55. Se vor lua măsuri speciale ca în perioada probei şi a executării lucrărilor de acoperire a şanţurilor, tuburile să
nu sufere deteriorări prin lovire.
4.56. La exterior, conductele din PVC se vor monta conform proiectului, fie îngropat direct în pământ, fie în canale
vizitabile sau nevizitabile, ţinându-se seama că, în toată perioada de montaj şi probe, ele trebuie ferite de lovituri.
Nu se admite montarea conductelor aparent în aer liber.
4.57. La montajul îngropat direct în pământ lăţimea şanţului va fi minimă, adică atât cât este necesar pentru
executarea lucrărilor de săpătură.
Fundul şanţului va fi bine netezit şi curăţat de pietre. În cazul terenurilor stâncoase se va acoperi cu 10 cm de nisip.
După trecerea timpului pentru uscarea lipiturilor, tronsonul se lansează în şanţ în primile ore ale dimineţii şi se
acoperă imediat cu pământ scos din şanţ şi curăţat de pietre. Îmbinările vor rămâne descoperite în vederea
probelor.
În cazul şanţurilor inundate pe porţiuni mari, se pot realiza tronsoane mai lungi de 150 m.
4.59. Proba de presiune se poate efectua la fiecare tronson pe marginea şanţului, înainte de lansare sau pe mai
multe tronsoane, în şanţ.
4.60. Vanele de închidere, hidranţii de incendiu etc. montaţi pe traseul reţelelor exterioare îngropate, executate cu
ţevi din PVC, vor fi bine ancoraţi pe postamente de beton, astfel încât la manipularea roţii de manevră să nu fie
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 16 of 36
[top]
5.1. Este interzisă repararea piesei deteriorate prin sudarea locului defect.
5.2. În caz că instalaţia poate fi lăsată timp de 24 ore fără apă, se va tăia porţiunea defectă şi se va înlocui cu o altă
bucată de ţeavă, care se va intercala prin lipire cu ajutorul unui racord olandez de PVC şi al unei mufe.
5.3. În caz că instalaţia trebuie dată imediat în funcţiune, se va îndepărta porţiunea de ţeavă defectă prin tăiere cu
ferăstrăul şi se va potrivi o porţiune nouă de ţeavă. Locurile de îmbinare se vor teşi în V, în vederea sudării. Se vor
trage pe cele două capete de conductă două manşoane lărgite la cald, cu diametrul interior mai mare cu 2-4 mm
decât diametrul exterior al conductei. Apoi se va monta piesa nouă şi se va suda la cele două capete. Cele două
suduri se vor şlefui la nivelul ţevii (fig. 22). Se vor trage cele două manşoane peste suduri, se vor potrivi bine la
poziţia corectă, după care se vor încălzi cu o flacără slabă. Prin contracţia produsă, manşoanele asigură aderenţa
necesară.
5.4. Repararea reţelelor de alimentare cu apă potabilă executate cu ţevi PVC se va efectua cu ţevi şi fitinguri
spălate în prealabil, conform prevederilor punctului 6.3.
5.5. Conductele de scurgere sparte se pot repara prin aplicarea, prin lipire sau sudare, a unor plăci sau manşoane
din PVC, tăiate şi fasonate la cald la profilul ţevii ce se repară.
[top]
6.1. Probarea reţelelor de conducte de apă, de scurgere şi tehnologice se va efectua la presiune hidraulică, după
minimum 24 de ore de la executarea ultimei lipituri.
6.2. Instalaţiile de alimentare cu apă executate cu ţevi de PVC se vor proba conform prevederilor din “Normativul
pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" (Indicativ C 56-75) şi din “Normativul pentru
executarea şi recepţionarea instalaţiilor sanitare interioare (apă şi canalizare) la construcţii civile şi
industriale" (Indicativ 1. 9). Presiunea de încercare va fi de 1,5 x presiunea de regim, însă minimum 6 bar iar durata
de încercare va fi de 30 de minute.
6.3. Lipiturile cu defecţiuni se vor îndepărta prin tăierea porţiunii respective şi se vor reface conform prevederilor
capitolului 5.
6.4. Înainte de darea în funcţiune a instalaţiilor de apă executate cu ţevi din PVC, acestea vor fi umplute cu apă şi
golite după 24 de ore, timp de 3 zile consecutiv.
[top]
7.1. Beneficiarii lucrărilor de instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, executate din ţevi din PVC neplastifiată, au
obligaţia de a asigura, în timpul exploatării, personalul instruit necesar pentru întreţinerea şi repararea acestor
instalaţii.
În procesele verbale de recepţie preliminară a lucrărilor de construcţii-montaj, în cadrul încheierii de luare în primire
ce se semnează de către antreprenorul general şi beneficiarul de investiţie, se va specifica în mod expres această
obligaţie. În cazul în care darea în funcţiune a instalaţiilor se face înainte de recepţia preliminară, predarea către
beneficiar a instalaţiilor se face în baza procesului verbal de predare-primire, care va cuprinde în mod obligatoriu
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 17 of 36
7.2. Ţevile din PVC vor fi ferite de lovituri şi de radiaţii calorice şi nu vor fi supuse la solicitări mecanice.
7.3. Dezgheţarea ţevilor din PVC se va efectua prin învelirea cu cârpe calde uscate sau umede, având o
temperatură de maximum +40oC.
7.4. Desfundarea ţevilor de scurgere din PVC se va executa cu o vergea sau sârmă de oţel, având în cap o bilă
rotundă de oţel. Nu se vor folosi obiecte metalice ascuţite.
7.5. Nu este permisă evacuarea apelor cu temperaturi peste 60oC, în canalizările executate cu ţevi din PVC.
7.6. La întreruperea alimentării cu apă rece a instalaţiilor executate cu ţevi din PVC, în vederea efectuării de
reparaţii, se va proceda şi la întreruperea apei calde.
[top]
8.1. Prelucrarea materialelor din PVC se va executa numai în ateliere bine aerisite, concentraţia de dicloretan în aer
admisă fiind de maximum
50 mg la m3 de aer.
8.2. Adezivul şi solventul fiind toxici şi inflamabili se vor păstra în recipiente vizibil etichetate, de forme diferite de
cele uzate pentru băut, respectându-se măsurile speciale în vigoare, privind manipularea şi păstrarea unir
asemenea substanţe. În timpul lucrului, muncitorii din ateliere sau de pe şantiere vor folosi echipament de protecţie,
pentru a evita contactul solventului cu pielea, iar după terminarea operaţiilor de lipire cu adeziv, se vor spăla bine
pe mâini.
8.3. În afară de prevederile de mai sus, se vor respecta prevederile din “Norme de protecţia muncii în construcţii-
montaj" şi din “Norme republicane de protecţie a muncii".
[top]
Anexa 1
Nr. Temp.
crt. Agentul chimic Concentraţia oC
2 Idem diluată 40
3 Idem saturată 60
7 Acid antrachinon-sulfonic
(suspensie apoasă) 30
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 18 of 36
9 Idem 80% 40
15 Idem 48% 60
22 Idem saturată 60
28 Idem 10% 40
29 Idem 20% 40
36 Idem 100% 20
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 19 of 36
42 Idem 35% 40
50 Idem saturată 60
53 Idem saturată 60
59 Idem 90% 40
60 Idem 96% 20
62 Idem 10 + 20 + 70% 50
63 Idem 50 + 31 + 19% 30
65 Idem saturată 60
69 Idem saturată 60
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 20 of 36
71 Idem saturată 60
81 Idem 100% 60
92 Idem saturată 60
96 Idem saturată 60
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 21 of 36
99 Băuturi spirtoase 20
102 Bere 60
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 22 of 36
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 23 of 36
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 24 of 36
194 Lapte 20
201 Lichioruri 20
204 Mercur 20
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 25 of 36
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 26 of 36
256 Urină 40
[top]
Anexa 2
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 27 of 36
– Ramificaţii simple
– Ramificaţii duble
– Reducţii
– Dopuri
– Piese de curăţire
– Compensatori de dilataţie
MICh NII 3762-66 – Piese de legătură din policlorură de vinil pentru canalizare. Compensatori de dilataţie
STAS 8874-77 – Sifon din PVC pentru plintă
STAS 8513 – Plăci presate din policlorură de vinil (PVC dur)
MIPC NID 2273-
– Bare de sudură din PVC dur
65
Proiect STAS-79 – Piese de legătură din policlorură de vinil. Condiţii tehnice generale
[top]
Anexa 3
A. Ţevi
Tabelul 8 – Teuri
Tabelul 9 – Coturi
Tabelul 10 – Mufe
Tabelul 11 – Reducţii
Tabelul 15 – Coturi
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 28 of 36
Tabelul 20 – Dopuri
D. Diverse
[top]
Anexa 4
1. Prelucrări mecanice
1.1. La efectuarea operaţiilor de prelucrare mecanică a materialelor din PVC se va ţine seamă de plasticitatea
materialului la temperaturi relativ scăzute (+60oC) şi de coeficientul redus de transmitere a căldurii, ceea ce poate
provoca încălzirea nedorită a sculelor prelucrătoare şi împiedică lucrul prin înmuierea materialului.
1.2. Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării, deoarece urmele de acid clorhidric gazos, care
prin încălzire se degajă din material, dizolvându-se în apa de răcire ar produce ruginirea rapidă a sculelor.
1.3. Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte nici cea mai mică fisură, deoarece fisurile se pot amplifica ulterior în
crăpături nedorite.
2. Tăierea
La fălcile menghinei se vor adapta piese de strângere din lemn de esenţă tare.
- Ferăstraie manuale pentru metale, la tăierea materialelor de orice grosime şi temperaturi de lucru peste +5oC.
Pasul dinţilor va fi: p + 0,8; 1 : 1,3 mm. Dinţii trebuie să fie bine ascuţiţi.
Ferăstraie obişnuite cu coardă sau ferăstraie coadă de vulpe pentru tăierea materialelor cu grosimi peste 6 mm şi
numai la temperaturi de lucru peste +10oC.
Dantură: L sau T (STAS 1070), pasul dinţilor 2,5-6 mm. Dinţii trebuie să fie bine ascuţiţi şi cu degajare până la
maximum 0,5 mm.
2.2. Pentru tăierea materialelor cu grosimi de 2-6 mm şi la temperaturi de lucru de peste +10oC se pot utiliza pânza
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 29 of 36
2.3. În condiţii de atelier de prefabricate se pot folosi ferăstraie mecanice circulare cu următoarele caracteristici:
-dinţi cu degajare.
2.4. Tăierea trebuie să se efectueze în mod continuu, destul de lent, fără întrerupere şi prin efort uniform, altfel
materialul se poate sparge.
3. Pilirea şi polizarea
3.1. Pentru degroşarea, ajustarea şi finisarea suprafeţelor tăiate, se recomandă utilizarea următoarelor scule:
- Raşpile late şi semirodunde pentru lemn, la degroşări brute şi temperaturi de lucru peste +10oC.
- Pile curente pentru metale cu tăietura dublă, cu simbolul danturei 0 = 2 (maximum 12 dinţi/cm) la operaţiile de
degroşări obişnuite.
Pile curente pentru metale sau pile de ascuţit cu dantura, 1, 2, 3 sau 4 şi maximum 26 dinţi/cm) la operaţiile de
ajustare şi finisare.
- Polizoare electrice de banc sau polizoare de mână, la care se montează pietre de polizor cu granulaţie de 60
pentru polizare brută şi granulaţie 80 pentru polizare fină.
- Pânză abrazivă pentru şlefuire uscată (şmirghel) pentru o finisare mai îngrijită a suprafeţelor tăiate sau pilite.
3.2. Pilirea se va face cu trăsături lungi şi apăsare nu prea mare, pentru a nu se încălzi materialul şi a nu se
îmbâcsi pilele. Acestea se curăţă cu perii de sârmă.
3.3. La temperaturi de lucru sub +10oC nu se recomandă degroşarea cu raşpile pentru lemn.
3.4. Pilele pentru metal şi polizoare se pot folosi până la temperatură minimă de +5oC.
3.5. La polizare materialul nu trebuie apăsat prea tare pe piatra de polizor, pentru a nu se încălzi peste +50oC.
3.6. Atât pilirea, cât şi polizarea, se execută fără măsuri speciale de răcire.
4. Găurirea
4.1. Pentru găurire se va folosi bormaşina de piept sau de banc cu burghie spirale obişnuite pentru metal cu O 2, 3,
4, 6, 8, 10, 13, 18 şi 23 mm. Burghiele vor avea unghiul de vârf de 110-130o şi unghiul de degajare de 5-10o, iar
muchiile nu prea ascuţite.
4.3. La găuri peste O 10 până la O 33 mm este necesară o găurire în prealabil cu un burghiu de O 10 mm.
4.4. La materialele mai groase de 10 mm, deci cu orificii mai adânci, în cursul operaţiei de găurire se va scoate de
mai multe ori burghiul din gaură, pentru răcirea materialului şi sculei şi evacuarea şpanului.
4.5. La tăierea găurilor mari se va folosi burghiul de centrare, având cuţite reglabile, care se montează pe maşini de
găurit. Astfel se vor confecţiona flanşe, funduri de recipiente şi inele necesare la montaj. Tăierea nu se va efectua
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 30 of 36
complet pe toată grosime plăcii, ci se va lăsa o grosime de circa 0,5 mm netăiată, care apoi se va rupe cu uşurinţă
cu mîna, prin lovire.
5. Filetarea
5.1. Filetarea găurilor în plăci din PVC se va realiza dintr-o singură tăiere, cu tarozi montaţi la bormaşină.
d = D - 0,8p,
în care:
p - pasul filetului.
Se vor prefera, în general, tarozii cu două canale largi de degajare a aşchiilor în locul tarozilor cu 3-4 canale,
obişnuiţi la prelucrarea metalelor.
5.2. Filetarea ţevilor şi a fitingurilor de PVC în vederea îmbinării lor, ca operaţie executată pe şantier sau în ateliere
de prefabricate este interzisă pentru instalaţiile de presiune.
Pentru montaje fără solicitări mecanice se admite filetarea cu filieră sau la strung.
6.1. La prelucrarea materialelor din PVC prin deformare la cald, se vor respecta următoarele reguli:
- răcirea să fie cât mai rapidă, dacă se poate chiar pe şablonul sau mulajul de formare;
- şablonul sau mulajul de formare se va îndepărta numai când materialul PVC a atins temperatura de maximum
+40oC;
- se va ţine seama la trasarea materialului tubular că prin încălzirea în vederea prelucrării, acesta se scurtează cu
2-5% din lungimea iniţială.
7. Încălzirea materialului
- lămpi de benzină, becuri de gaz sau arzătoare pentru aragaz sau gaze naturale, prevăzute cu tuburi sau coşuri
prelungitoare (fig. 1 şi fig. 2);
În condiţiile de lucru ale atelierelor de prefabricate se pot folosi cuptoare cu aer cald de +150oC sau cu lămpi
electrice cu raze infraroşii.
7.2. Încălzirea se va efectua numai în curentul de aer cald sau în calea radiaţiilor infraroşii realizate cu dispozitivele
de mai sus, în mod uniform şi lent, astfel încât să nu se producă arderea materialelor.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 31 of 36
7.3. Timpul de expunere a materialului pentru a fi încălzit la temperatura optimă atât la suprafaţă cât şi în adâncime,
însă fără arsuri, variază de la caz la caz după intensitatea sursei de căldură, distanţa de sursă, grosimea şi felul
materialului.
7.4. Materialul nu se va încălzi în nici un caz la temperatura depăşind 160oC, deoarece devine prea plastic pentru a
putea fi prelucrat în condiţii optime, iar peste 200oC apar semne de descompunere chimică sub formă de emanaţie
puternică de gaze, decolorare, băşici şi chiar arsuri.
Un control practic al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flexibilităţii ţevii, care
trebuie să se îndoaie lent sub greutatea ei proprie, atunci când este ţinută de un capăt.
8. Calibrarea ţevilor
8.1. Operaţia de calibrare a capetelor de ţeavă se efectuează la îmbinarea ţevilor cu fitinguri sau piese fasonate
uzinate, de acelaşi diametru nominal, în vederea păsuirii perfecte prin strângere a ţevii în mufa piesei de îmbinare
(fig. 3.a) Este interzisă păsuirea prin lărgirea ţevii la o dimensiune superioară (fig. 3.b).
8.2. Calibrarea se execută la cald folosindu-se în acest scop dispozitivele şi tehnologia de încălzire prevăzute la
punctele 20-23.
8.3. Capul de ţeavă încălzit se calibrează direct în mufa neîncălzită în care urmează să fie montat exact în poziţia
de montaj, care se marchează cu vopsea sau cu creioane de scris pe sticlă prin două linii încrucişate (fig. 4).
În prealabil capul de ţeavă se taie perpendicular pe axul ţevii. Este interzisă calibrarea fitingului după ţeavă.
8.4. Păsuirea ţevii în mufă trebuie să fie perfectă; în acest scop răcirea capului de ţeavă se face în poziţia de
calibrare:
9. Mufarea ţevilor
9.1. Operaţia de mufare a ţevilor se efectuează la îmbinarea ţeavă pe ţeavă, fără intermediul mufelor duble uzinate
(fig. 5).
9.2. Mufarea se execută la cald, folosindu-se în acest scop dispozitivele şi tehnologia de încălzire prevăzute la
punctele 20-23.
9.3. Capul de ţeavă încălzit se mufează direct pe capul de ţeavă neîncălzit peste care urmează să fie montat, exact
în poziţia de montaj, care se marchează conform prevederilor de la punctul 25.
9.4. Lungimea mufelor (fig. 5) executate în acest fel va fi cea indicată în tabelul 1.
Tabelul 1.
Diametrul
ext. al 10 12 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160
ţevii mm
Lungimea
mufei 15 20 25 25 30 32 40 50 63 70 79 91 102 121
1 mm
9.5. Păsuirea mufei formate pe ţeavă trebuie să fie perfectă. În acest scop răcirea se face în poziţia de mufare la fel
ca la pct. 26.
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 32 of 36
10.1. Operaţia de lărgire a marginilor ţevilor de PVC se foloseşte la racordarea pe verticală a ţevilor de tip U în
mufele tuburilor de scurgere din fontă.
- un dorn lărgitor metalic (fig. 7), unic pentru toate dimensiunile de ţeavă, încălzit în prealabil la circa 60oC.
11.1. Operaţia de răsfrângere a marginilor de ţeavă (bercluire) se poate realiza la ţevi cu grosimea de perete de
maximum 3,5 mm.
- câte o pereche de dornuri metalice speciale pentru bercluire (fig. 8) la fiecare din dimensiunile ţevilor tip G, M şi U
indicate în tabelul 2.
Tabelul 2.
10 - - -
12 - - -
16 13,4 13,7 -
20 16,8 17,4 -
25 21,0 21,8 -
40 33,8 36,0 -
50 - 45,2 -
63 - 57 -
- o primă evazare la 45o a capătului ţevii, cu ajutorul primului dorn din pereche a;
- bercluirea (răsfrângerea marginii ţevii la 90o) cu ajutorul celui de al doilea dorn din pereche b.
12.1. Pentru îndoirea ţevilor şi plăcilor de PVC se recomandă utilizarea următoarelor scule şi dispozitive:
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 33 of 36
12.2. Ţevile cu diametrul peste 16 mm se curbează la cald, umplute şi îndesate în prealabil cu nisip uscat şi încălzit
la circa 40oC. Cele cu diametrul de 16 mm pot fi curbate de asemenea la cald, fără a fi umplute cu nisip.
R = 2 x grosimea plăcii.
13.1. Îmbinarea materialelor din PVC prin sudură se admite numai la:
- confecţionarea de piese de îmbinare din material tubular şi montarea lor la diametre de conducte pentru care nu
există piese uzinate şi care se folosesc în condiţiile aliniatului 3.2. din normativ;
13.2. Sudarea materialelor din PVC se realizează cu aer cald. În acest scop se vor folosi instalaţii sau dispozitive
de sudat mase plastice. O instalaţie realizată de Întreprinderea Electromureş (fig. 9), constă dintr-un suflai electric şi
o suflantă electrică.
Suflaiul electric:
- Puterea maximă a rezistenţelor de încălzire 0,850 kw
- Temperatura maximă a jetului de aer cald la ieşirea din cca. 650oC
duză
O 60x390
- Gabarit
mm
- Greutate, fără cordon 0,560 kg
Suflantă electrică
- Tip rotativ cu 2 etaje
1050 mm
- Presiunea maximă H2O
- Debit maxim de aer 1200 l/min
- Tensiunea de alimentare 220 V
15000
- Turaţia motorului electric
rot/min
- Puterea absorbită 0,450 kW
450x190x200
- Gabarit
mm
- Greutatea 5,600 kg
Suflaiul se poate folosi şi cu aer de la o instalaţie centrală de aer comprimat, cât mai pur, lipsit de apă şi ulei.
13.3. Se vor utiliza următoarele forme de îmbinări prin sudură (fig. 10).
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 34 of 36
- îmbinări cap la cap în V pentru piese de grosimi până la 6 mm şi pentru piese unde accesul nu este posibil decât
pe o singură parte, a;
- îmbinări în T, c, d, e;
- îmbinări de colţ, f, g;
13.4. Toate muchiile care se sudează, oricât de subţiri, se vor prelucra prin teşire la capete (fig. 11) la 60-70o la
sudurile cap la cap şi la îmbinările de colţ la circa 45o la sudurile în T. Excepţie fac sudurile suprapuse (fig. 10h),
unele suduri în T (fig. 10d) şi de colţ (fig. 10g), şi anume acelea la care tăierea nu este posibilă din motive de poziţie
sau de format special al pieselor ce se sudează.
13.5. Teşirea se va efectua cu pila, cuţitul sau la polizor, cu multă grijă pentru a nu prezenta neregularităţi, aşchii
sau crăpături.
13.6. Suprafeţele care se sudează fără teşire se vor înăspri în prealabil cu hârtie pentru şlefuire uscată (sticlată).
Înainte de sudare suprafeţele teşite sau înăsprite se vor curăţa bine de pulberea rezultată din prelucrare, cu o cârpă
uscată.
13.7. Se vor utiliza numai scule foarte curate, fără urme de grăsimi, pentru a nu mai fi necesară degresarea cu
benzină a suprafeţelor de sudură.
13.8. Suprafeţele care se sudează se vor aşeza la o distanţă de 0,5-1 mm una de alta şi se vor fixa în această
poziţie cu ajutorul menghinei de mână, al cleştelui cu şurub, sau chiar al câtorva cuie delimitatoare, bătute în bancul
de lucru.
13.9. Indiferent de grosimea materialului şi de forma îmbinării, stratul de bază va fi executat cu o vergea de 2 mm.
13.10. După realizarea stratului de bază se recomandă ca piesele care se îmbină prin sudură să nu fie prea rigid
fixate.
13.11. Se va umple succesiv întreg spaţiul de sudură cu vergele din ce în ce mai groase (fig. 12), după cum
urmează:
13.12. În timpul sudării se va exercita o uşoară presiune asupra vergelei, astfel ca şanţul de sudură să fie bine
umplut, fără goluri între vergele.
13.13. Sudurile cap la cap în V vor fi întotdeauna întărite (dacă poziţia o permite) cu o vergea de adaos pe cealaltă
parte a cusăturii, peste stratul de bază (fig. 12).
- cusătura va fi proeminentă pe ambele feţe, întăritura din spate depăşind suprafaţa materialului cu circa 1 mm;
- cusătura va fi perfect umplută cu vergele de sudură, fără goluri între straturile succesive de material de adaos.
13.15. Îmbinările cap la cap în X se vor umple cu straturi de adaos în mod succesiv, când pe o parte, când pe
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 35 of 36
cealaltă.
13.16. Sudurile nu se vor prelucra prin pilire sau polizare decât în cazuri de cerinţe estetice speciale şi în nici un
caz acolo unde materialul este solicitat la presiune sau supus la eforturi mecanice.
14.1. Operaţia de lipire este permisă numai pentru realizarea îmbinărilor PVC pe PVC.
- adezivul să fie siropos ca aspect (să curgă dar să nu producă puncte gelatinoase la aplicarea pe material);
- capetele de ţeavă să fie calibrate sau mufate conform prevederilor de la punctele 24-30.
c) înăsprirea suprafeţelor de lipire - cap de ţeavă şi interior de mufă - cu hârtie uscată (sticlată) pentru şlefuire;
f) întinderea rapidă cu o pensulă rotundă a unui strat subţire (film) de adeziv pe toată suprafaţa capătului de ţeavă
care urmează să intre în mufă, precum şi în interiorul mufei;
g) lipirea imediată în aceeaşi poziţie în care s-a făcut iniţial păsuirea capătului de ţeavă în mufă, fără a se roti ţeava
în mufă (fig. 15);
h) îndepărtarea imediată a excesului de adeziv din exteriorul mufei, şi acolo unde este posibil, a excesului de
adeziv, care se adună ca o bavură inelară în interiorul mufei;
14.4. Tronsoanele prefabricate trebuie să stea în repaos după lipire, timp de minimum 2 ore.
14.5. Piesele lipite pot fi supuse presiunii interioare numai după 24 de ore de la lipire, în cazul unei temperaturi
minime a mediului ambiant de +15oC. La temperaturi sub +15oC timpul de uscare a lipiturii creşte peste 24 de ore
şi, de la caz la caz, se va aştepta uscarea lipiturilor sau, în cadrul lucrărilor de organizare a şantierului, se va
proceda la încălzirea la +15oC a mediului ambiant.
14.6. Operaţia de lipire se efectuează numai în atmosferă, dar fără praf. Nu se va lucra în ploaie sau atmosferă cu
umiditate mare.
Dacă soluţia de lipit capătă un aspect lăptos, tulbure, când se întinde pe suprafaţă, înseamnă că atmosfera este
prea umedă şi nu se poate realiza lipirea. În acest caz se va schimba locul de lucru într-o atmosferă uscată.
14.7. Consumul de adeziv şi de solvent se apreciază, în funcţie de diametrul ţevii, la cantităţile informative din
tabelul 3.
Tabelul 3
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR T... Page 36 of 36
ţevii mm g g
12 1 1
16 2 2
20 3 3
25 5 4
32 7 6
40 10 8
50 13 11
63 18 15
75 25 20
90 38 30
110 60 50
125 90 75
15.1. Reducţia se poate îmbina cu ţeava cu diametrul mare, fie prin intermediul altui fiting (fig. 16 a şi b), fie direct
(fig. 16 c şi d).
15.2. În primul caz, capătul corespunzător al reducţiei se montează în mufa fitingului (mufa dublă, cot, teu, racord
olandez), realizându-se astfel un fiting redus. Reducţia trebuie calibrată în prealabil după mufa respectivă a
fitingului. Calibrarea se execută la cald, la fel ca la ţevi.
15.3. În cazul al doilea, capătul ţevii cu diametrul mare se petrece peste capătul corespunzător al reducţiei, prin
mufarea ţevii la cald peste reducţie neîncălzită, la fel ca la ţevi.
15.4. Îmbinarea reducţiei cu ţeava cu diametrul mic se face prin introducerea ţevii în mufa reducţiei.
[top]
mk:@MSITStore:E:\bk_doru-b%202008\UTILE\Documentatii\MANUALE%20INST... 06.10.2010