Sunteți pe pagina 1din 11

AVIZAT,

Inspector şcolar de specialitate,

FIŞĂ DE AVIZARE
A PROGRAMEI PENTRU OPŢIONAL

A. Avizul şcolii:
Denumirea opţionalului: Literatura română în context cultural european
Tipul: la nivelul disciplinei
Clasa: a XI-a , profil „Matematică-Informatică”
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămână: 1
Autorul: prof. Bențe Maria Mirabela
Abilitarea pentru susţinerea cursului: profesor de limba şi literatura română
Instituţia de învăţământ: COLEGIUL NAȚIONAL ,,NICOLAE IORGA” VĂLENII DE MUNTE

B. Avizul Consiliului pentru Curriculum al Şcolii (C.C.Ş.)

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE – clasele IX – XII/XIII

DA NU DA, cu
recomandări
I. RESPECTAREA STRUCTURII STANDARD A PROGRAMEI
Argument X
Competenţe specifice X
Conţinuturi (asociate competenţelor) X
Valori şi atitudini X
Sugestii metodologice (inclusiv modalităţi de evaluare) X
II. EXISTENŢA UNEI BIBLIOGRAFII X
III. ELEMENTE DE CALITATE
Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor X
Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu X
nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului X
- realismul în raport cu resursele disponibile X
Corelarea competenţelor specifice cu unităţile de conţinut X
Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse X
la Sugestii metodologice
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic X
propus

Avizul C.C.Ş.: DA X DA, cu recomandări NU

Avizul Conducerii unităţii şcolare:

Director, prof. Marghioala – Andrei Maria

NOTĂ: Pentru a fi acceptată programa trebuie să îndeplinească „DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5
„DA” / „DA cu recomandări” la punctul III.
Colegiul Național ..Nicolae Iorga”
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Profesor: Bențe Maria - Mirabela

PROGRAMA OPŢIONALULUI

LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CONTEXT


CULTURAL EUROPEAN

Durata: 1 an
Anul şcolar: 2018-2019
Clasa a XI-a, profil „Matematică - Informatică”

2
ARGUMENT

Conţinutul opţionalului „Literatura română în context cultural european” are în


vedere analiza formelor de manifestare culturală din România în contextul social-politic şi,
mai ales, european, în care acestea apar. De asemenea, programa îşi propune analiza
comparativă a literaturii, a picturii, a muzicii sau a altor arte dintr-o anumită epocă sau curent
literar. Finalităţile acestui demers sunt multiple:
- înţelegerea fenomenului literar şi/ sau artistic prin raportare la contextul istoric care a
determinat apariţia acestuia;
- înţelegerea fenomenului literar şi/ sau artistic din spaţiul cultural românesc prin
compararea acestuia cu manifestările culturale similare din celelalte ţări europene;
- dezvoltarea unei identităţi europene prin cunoaşterea şi înţelegerea unor fenomene
istorice, artistice şi culturale diverse;
- dezvoltarea simţului estetic, a gândirii critice şi autonome, astfel încât elevii să poată
disocia valoarea estetică de kitsch, precum şi valoarea culturală de formele subculturale;
- dezvoltarea respectului pentru valorile culturale româneşti şi europene;
- dezvoltarea capacităţii de a comunica într-o manieră clară, cursivă, coerentă şi corectă

din punct de vedere gramatical, pornind de la temele pe care le propune cursul.


Prin acest opţional, ne propunem să oferim elevilor o perspectivă de ansamblu
asupra fenomenului cultural şi să facilităm comprehensiunea evoluţiei acestuia, prin
prezentarea diacronică a manifestărilor artistice, aşa cum propune şi programa de limbă și
literatură română pentru clasa a XI-a.
De asemenea, acest curs opţional vine şi din nevoia de a oferi elevilor, prin metode
moderne şi activ-participative, o alternativă la formele de subcultură pe care le oferă mass-
media contemporană. Astfel, prin corelarea constantă a literaturii cu celelalte arte, dorim să
oferim o educaţie în spiritul respectului pentru valori care să încurajeze un eventual turism
cultural care să se desfăşoare în cadrul unor eventuale activităţi extracurriculare.
Nu în ultimul rând, în contextul actual, cel al integrării europene sub principiul
„unitate în diversitate”, un astfel de curs este binevenit, întrucât oferă o viziune asupra
fenomenului cultural european şi, de asemenea, conturează o nouă imagine asupra culturii
române.

3
COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare


2. Plasarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/ literare
3. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare
4. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau a
unui fenomen cultural

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Cultivarea plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii, al artei,


în general;
2. Stimularea atitudinii creativ – interpretative;
3. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor literare
şi/ sau prin contactul cu orice alt tip de artă
4. Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare, a artei, în general
5. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de cultura română şi universală şi recunoaşterea
rolului acesteia în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural;

6. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile


abilităţi de comunicare
7. Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală;

8. Formarea unor reprezentări culturale privind fenomenele literare, artistice, în


general

9. Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi

4
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de


comunicare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de Achiziţiile din clasele anterioare în domeniul limbii şi vocabularului
limbă în receptarea mesajelor
orale şi scrise
1.2. Utilizarea achiziţiilor Norma literară, variante libere, registre stilistice
lingvistice, cu accent pe
aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a Ascultare activă, exprimarea opiniei, conversaţie, dezbatere,
strategiilor de comunicare monolog informativ şi argumentativ, prezentarea orală a rezultatului
orală în monolog şi dialog unor documentări
1.4. Utilizarea adecvată a Modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării
tehnicilor de redactare Analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat

2. Plasarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente


culturale/ literare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


2.1. Stabilirea unor relaţii între Epoci, curente culturale / literare, trăsături.
o operă literară şi contextul Investigaţii, proiecte, dezbateri.
cultural în care a fost creată
2.2. Identificarea conexiunilor Relaţiile dintre literatură şi alte arte (literatură şi pictură, literatură şi
între viziunea asupra lumii muzică, literatură şi film); texte de doctrină literară, texte filozofice,
reflectată în textele literare şi ştiinţifice, religioase, memorialistică
în alte arte aparţinând aceleiaşi
sensibilităţi estetice sau în
texte nonliterare
2.3. Analiza caracteristicilor Epoci, curente culturale / literare, trăsături
esenţiale ale unor epoci
culturale
2.4. Identificarea unor Teme comune, perspective asupra existenţei şi asupra artei, concepţii
conexiuni între cultura despre artă; paralelă, eseu
universală şi cultura română

3. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


3.1. Utilizarea unor strategii diverse
Texte de bază (din diverse epoci, ilustrând genuri şi specii
de lectură în vederea înţelegerii şi literare diferite sau culturi diferite); descifrare, explorare şi
interpretării textului literar interpretare de text prin metode care implică participarea
activă a elevilor
3.2. Interpretarea aceluiaşi text în Perspectivă tematică, perspectivă contextuală (încadrarea într-
funcţie de mai multe perspective de o epocă, într-un curent literar), perspectivă structurală
lectură (trăsături de gen/ specie literară), perspectivă

5
personală (raportarea la propria experienţă de viaţă şi de
lectură, la propriile valori); semnificaţii multiple ale textului
studiat
3.3. Realizarea de conexiuni diverse Dezbatere, paralelă, compararea unor opere din epoci diferite
între două sau mai multe texte din perspectiva unei teme comune sau a unui motiv comun
literare aparţinând unor spaţii
culturale diferite şi unor epoci
diferite

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi


4.1. Folosirea unor strategii de comunicare Exprimarea opiniei, conversaţie, dialog, monolog
orală în vederea înţelegerii şi interpretării argumentativ, dezbatere, prezentare de carte
textelor studiate
4.2. Redactarea unor lucrări pornind de la Jurnal de lectură, comentariu, analiză, eseu, recenzie
textele studiate
4.3. Argumentarea unei opţiuni personale în Dezbatere, paralelă, eseu
confruntarea cu puncte de vedere diferite
exprimate în legătură cu un anumit text literar
sau cu un fenomen literar/ cultural

6
SUGESTII METODOLOGICE

Conţinutul opţionalului „Literatura română în context cultural european” are în


vedere analiza formelor de manifestare culturală din România în contextul social-politic şi,
mai ales, european, în care acestea apar. De asemenea, programa îşi propune analiza
comparativă a literaturii, a picturii, a muzicii sau a altor arte dintr-o anumită epocă sau curent
literar.
În demersul acestui curs se urmăreşte familiarizarea elevilor cu noţiunile şi tehnicile
de analiză comparativă a unor teme literare, a unor curente, epoci şi ideologii literare, a mai
multor forme de manifestare artistică, precum şi a mai multor culturi europene, formularea
unui punct de vedere argumentativ susţinut teoretic, inducerea unei maniere de interpretare
care să conducă spre valorificarea oricărui element structural specific textului literar.
Conţinutul învăţării cuprinde texte literare ce oferă o paletă interpretativă bogată din
perspectiva registrului teoretic, stilistic şi estetic. Autorii propuşi permit soluţii optime pentru
organizarea demersului didactic. În alegerea textelor se va ţine seama şi de următoarele criterii
generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale a elevilor, atractivitate,
valoare, varietatea autorilor selectaţi, volumul de lecturi propus pe parcursul întregului an
şcolar în raport cu timpul disponibil. De asemenea, se va urmări selectarea unor texte diverse
care să se încadreze în epoci diferite. Se va avea în vedere şi selectarea unor texte din
literatura universală care să se preteze unor comparaţii cu textele din literatura română.
Având în vedere aceste criterii, se propun fragmente de text şi texte integrale din
următorii autori: Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Budai Deleanu, Ion Heliade
Rădulescu, Mihai Eminescu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Tristan Tzara, Ilarie
Voronca, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu; Dante,
Shakespeare, Voltaire, Novalis, Goethe, Hugo, Byron, Baudelaire, Paul Valery, Marcel Proust,
Soljeniţân, Saramango.
Selecţia textelor nonliterare are în vedere textul critic ce îşi propune analiza
fenomenului cultural românesc, urmărindu-se toate epocile culturale: Umanism, Iluminism,
paşoptism, junimism, simbolism, modernism, tradiţionalism, literatura aservită ideologiei
comuniste, neomodernism şi postmodernism.
În ceea ce priveşte strategia didactică, avem în vedere metode activ-participative,
precum brainstormingul, studiul de caz, dezbaterea şi conversaţia euristică. Ca forme de
organizare a elevilor, propunem, pe lângă activităţile frontale, organizarea elevilor pe grupe
sau realizarea unor ateliere de lucru. De asemenea, ca o continuare a cursului, se poate efectua
o activitate intitulată „Ghid turistic pentru o zi” prin care elevii să prezinte colegilor din

7
clasele de gimnaziu obiectivele din patrimoniul local prin care să pună în valoare
competenţele asimilate de-a lungul cursului.

EVALUARE

Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legătură cu specificul cursului


opţional propus. In acest sens, se impune deplasarea de accent de la metodele tradiţionale de
evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoştinţelor ca instrumente de raportare critică).
In acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri, prezentări PowerPoint;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaţionale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
•autoevaluarea.

8
BIBLIOGRAFIE
I. TEXTE PROPUSE SPRE ANALIZĂ
A. Literatură română
1. Dosoftei, Psaltirea pre versuri tocmită, Editura Minerva, Bucureşti, 1989;
2. MironCostin, Letopisetul Tarii Moldovei. De neamul moldovenilor. Viiata lumii, Editura
Gramar, Bucureşti, 2007;
3. Mihai Eminescu, Poezii. Proză literară, vol I, II, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1978;
4. George Bacovia, Plumb, Editura Institutul european, Iaşi, 1977;
5. Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985;
6. Ion Barbu, Poezii. Proză. Publicistică, Editura Minerva, Bucreşti, 1987;
7. Marin Preda, Intrusul, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968;
8. Marin Sorescu, Iona, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007;
9. Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, Editura Maşina de scris, Bucureşti, 1999;
10. Mircea Cărtărescu, Dublu CD. Antologie de poezie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.
B. Literatură universală
1. William Shakespeare, Sonete, traducere de Gheorghe Tomozei, Editura Pandora M,
Bucureşti, 2009;
2. Voltaire, Candide sau Optimismul, traducere şi prefaţă de Ion Pop, Editura Univers,
Bucureşti 1985;
3. Novalis, Poezii, traducere de Eta Boeriu, Editura Univers, Bucureşti, 1985;
4. Charles Baudelaire, Florile răului, traducere din franceză, note şi postfaţă de Bogdan
Ghiu, Editura Eminescu, Bucureşti 1991;
5. Paul Valery, Album de versuri, traducere de Irina Mvrodin, Editura Minerva, Bucureşti,
1989;
6. Alexandr Soljeniţân, Arhipelagul Gulag, traducere şi note de Nicolae Iliescu, Editura
Univers, Bucureşti, 2008.

II. BIBLIOGRAFIE CRITICĂ ŞI GENERALĂ


1. *** Dicţionar de termeni literari, sub conducerea lui Al. Săndulescu, Editura
Academiei, Bucureşti, 1976;
2. Dorina Apetrei, Eugenia Stoleru, Algoritmul lecturii unui text (literar şi nonliterar),
Editura Petrodava, Iaşi, 2005;
3. Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero,
București, 1992;
4. Nicolae Balotă, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, Bucureşti, 1976;
5. Lidia Bote, Simbolismul românesc, Bucureşti, EPL, 1966;
6. Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură,
București, 1969;
7. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura
Minerva, Bucureşti, 1982;
8. Nicolae Creţu, Constructori ai rmanului, Editura Eminescu, Bucureşti, 1982;
9. Ovid S. Crohmălniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1984;
10. Ovidiu Drâmba, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică, București, 1990;
11. Georges Duby, Arta și societatea. 980 – 1420, vol I, II, Editura Meridiane, București,
1987;
12. Zoe Dumitrescu Busulenga, Eminescu - cultură și creație, Editura Eminescu, Bucureşti
1976;

9
13. Zoe Dumitrescu Busulenga, Renașterea, umanismul și destinul artelor, Editura Univers,
Bucureşti, 1975;
14. Zoe Dumitrescu Busulenga, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu,
București, 1986;
15. Adriana Iliescu, Poezia simbolistă românească, Editura Minerva, Bucureşti,1985;
16. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică,
Bucureşti,1989;
17. George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992;
18. Jacques Le Goff şi Jean-Claude Schmitt, Dicţionar tematic al Evului Mediu
Occidental, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
19. Liviu Leonte, Prozatori de azi, Editura Junimea, Iaşi, 1998;
20. Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii române, Editura Paralela 45, Bucureşti,
2007;
21. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Minerva, Bucureşti, 1980;
22. Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973;
23. Romul Munteanu, Iluminismul şi romantismul european,
Editura Odeon, Bucuresti,1987;
24. Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, Editura Fundației Pro, Bucureşti,
2003;
25. Constantin Parfene, Teorie şi analiză literară. Ghid practic, Editura ştiinţifică,
Bucureşti, 1993;
26. Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneşti, Editura Minerva, București, 1985;
27. Eugen Simion, Proza lui Eminescu, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1964;
28. Eugen Simion, Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978;
29. Elvira Sorohan, Introducere în istoria literaturii române, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,1997;
30. Viktor Şklovski, Despre proză. Meditaţii şi analize, Editura Univers, Bucureşti, 1975;
31. Elena Tacciu, Mitologie romantică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1973;
32. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Minerva, Bucureşti, 1981;
33. www.zamolxis.ro.

10
CONŢINUTURI
Semestrul I

1. Definirea unor concepte operaţionale: cultură, subcultură, cultură orală şi cultură


scrisă, cultură majoră şi cultură minoră
2. Originile culturii române. Mitologie romană. Mitologie dacă
3. Rolul bisericii în dezvoltarea şi promovarea culturii în Europa între secolele al XI-lea
şi al XVI-lea
4. Renaşterea în Europa – pictură, sculptură, literatură, ştiinţe, marile descoperiri
geografice
5. Umanismul românesc /vs./ Renaşterea europeană
6. Şcoala ardeleană şi principiile Iluminismului european
7. Romantismul Biedermeier si Romantismul Înalt
8. Eminescu. Novalis. Byron. Hugo
9. Simbolismul românesc în contextul simbolismului european
10. Romantismul şi simbolismul în muzică şi pictură

Semestrul al II-lea

11. Realismul
12. Manifestări particulare – naturalism, sămănătorism, poporanism
13. „Spiritul veacului” şi modernismul secolului al XX-lea
14. Paul Valery şi Ion Barbu
15. Iniţiativa românească – avangarda
16. Modernism /vs./ tradiţionalism. Europenizare /vs./ specific naţional. Estetic /vs./
etnic /vs./ etic
17. Rolul contextului social şi politic în manifestările artistice postbelice
18. Literatura în totalitarismul postbelic. Literatura aservită. Literatura de frondă.
Literatura evadării
19. Literatura în totalitarismul postbelic. Cenzura în manifestările artistice din România,
U.R.S.S., Spania, Portugalia etc.
20. Postmodernismul
21. Manifestările culturii/ subculturii nonculturii/ contemporane

11