Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu,

Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu

GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA a III-a

 Sugestii metodologice
 Documente curriculare
 Planificarea materiei
 Partituri
 Jocuri (Joc și mi șcare)

Prezentul material este realizat în conformitate

cu programa pentru clasa a III-a,
APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014

1
 Editura Ars Libri

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ghidul cadrului didactic : clasa a III-a / Adina Grigore,
Cristina Ipate Toma, Augustina Anghel, ... - Costeşti :
Ars Libri, 2015
ISBN 978-606-574-768-5

I. Grigore, Adina
II. Ipate-Toma, Cristina
III. Anghel, Augustina

371.915.3
371.267

Certificat seria Q nr. 102

ISO 9001: 2008

Copyright © Editura Ars Libri, 2015

Tehnoredactare: Mariana Muscalu
Corectură: autoarele

Comenzi:
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş
Tel./fax: 0248 546 357

E-mail: arslibri @yahoo.com

www.edituraarslibri.ro

2
 Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş
Cuvânt înainte

Moto:
”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte
mai mult şcolarul decât profesorul.”
Nicolae Iorga

Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părin ților elevilor de clasa a III-a. Acesta se
constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este
structurat pe următoarele secțiuni:
 Sugestii metodologice
 Planificarea materiei (anuală și integrată pe unită ți de con ținut)
 Documente curriculare
 Partituri
Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta
pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Nicoleta-Sonia Ionică
 EXERCI ȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Maria Raicu, Elena-Olivia Șerban, Nicoleta-Sonia Ionică
 PE ARIPILE CUVINTELOR –caiet de lectură –autor: Adina Grigore
 ORTOGRAFIA ȘI PUNCTUA ȚIA LA CLASELE PRIMARE ȘI GIMNAZIALE (aspecte
teoretice și aplica ții practice care vizează ortogramele și semnele de punctua ție,
precum și compuneri gramaticale) – autor: Adina Grigore
 TESTE DE EVALUARE (cu descriptori de performan ță)- Limba și literatura română,
Matematică, Știin țe ale naturii, Educa ție civică) - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Olivia Șerban
 MATEMATICĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia Negriţoiu
 EXERCIŢII ŞI PROBLEME-culegere de matematică pentru clasa a III-a – autori: Adina
Grigore, Ileana Tănase, Silvia Costache, Maria Raicu
 EDUCA ȚIE CIVICĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 ȘTIIN ȚE ALE NATURII- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia
Negrițoiu, Augustina Anghel,Rodica Zahiu
 MUZICĂ ȘI MI ȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori:
Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Maria Raicu
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI PRACTICE (con ține mare parte din materialele
necesare realizării lucrărilor propuse) - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma,
Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu,
 LIMBA ENGLEZĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare defă șurării jocurilor
didactice și posterelor propuse în auxiliar) - autor: Maria-Magdalena Nicolescu
 LIMBA FRANCEZĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor
propuse în auxiliar) -autori: Cristina Voican,Cristina Bolbose
 LIMBA GERMANĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor
propuse în auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fu șcel

3
 Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele
didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere
respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuită ții de la o clasă la alta.

Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:

 ”CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și
cadrelor didactice
 CĂR ȚI URIA ȘE (40 x 30 cm) cu pove ști educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo,
Flutura șul Ovi, Lumea din vârful copacului, Panselu ța Altfel, Piatra strălucitoare,
Prin țul întunericului, Uria șul și Pitica și colec ția Cel mai... (Animale uria șe, Plante
uria șe, Animale și plante mici, mici, mici..., Curiozită ți despre animale, Curiozită ți
despre plante și În lumea misterelor-despre plante și animale)
 CUTIU ȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice,
animale sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri,
mjloace de transport, animale acvatice, animale de savană și pădure, animale
polare și din de șert, personaje din pove ști, eroi de poveste, fluturi, păsări, pe ști,
meserii, bancnote și monede)
 Plan șă ”Întâlnirea de diminea ță” (cu jetoane și materiale de lucru)
 Plan șe cu litere (48 plan șe A4 cu litere de tipar și de mână)
 Plan șe cu cifre (38 plan șe A4 cu numera ția 0-31, 0-100)
 Plan șe educa ționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton, plastifiate
(majoritatea con ține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):
Set 3 planşe: Antonime, Omonime
Set 4 planşe: Anotimpuri
Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu)
Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10
ALTE PLAN ȘE: Înmul țirea, Împăr țirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele
săptămânii, Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri
geometrice, Unităţi de măsură, Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul
uman, Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe,
Meserii.

Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a III-a sunt concepute conform programei în vigoare,
aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014.
S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfă șurarea
unor activități didactice de calitate.
Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competen țele cuprinse în Curriculum,
oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în func ție de particularită țile copiilor. Lucrările se
constituie totodată și în instrument de evaluare ini țială, continuă și finală.
Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile
gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi.
Autoarele

4
 CUPRINS

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul

primar................................................................................................................ 6
...
Texte suport pentru Limba și literatura română 11
Planificarea anuală a 12
materiei...................................................................................................................
LIMBA ȘI LITERATURA 12
ROMÂNĂ............................................................................................................
MATEMATICA 15
……………………………….................................................................................................
EDUCA ȚIE 18
CIVICĂ…..............................................................................................................................
...
ȘTIIN ȚE ALE 19
NATURII……………………………………………………………………………………………..
LIMBA 20
ENGLEZĂ............................................................................................................................ 22
............ 23
LIMBA
FRANCEZĂ..........................................................................................................................
...........
LIMBA
GERMANĂ………………………………………………………………………………………………….
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI 24
PRACTICE................................................................................................ 26
JOC ȘI 28
MI ȘCARE………………………………………………………………………………………………….. 39
Jocuri pentru Joc și 39
mi șcare…………………………………………………………................................... 57
MUZICĂ ȘI
MI ȘCARE……………………………………………………………………………………………...
Partituri
………………………………………............................................................................................
..
Planificarea integrată pe unită ți de con ținut a
5
materiei……………………………………………………..

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ

pentru învăţământul primar

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.
Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care
şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de
elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot
fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);
b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea
umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între
discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline
înrudite;
c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi
tip de program de formare;
d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil
specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor;
e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de
învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;
f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele
cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară
a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului
care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de
performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:

6
1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină,
într-o varietate de situaţii:
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate
1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă
idei, experienţe, sentimente
1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut
2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor
tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale :
2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date
2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare
2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială :
3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului
3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare
3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei
3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea
proprie
3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de
ceilalţi
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii :
4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor
educative exercitate de şcoală şi familie
4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul
rezolvării de probleme în contexte familiare
4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare
4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare
4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de
învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice,
elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele :
5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra
acestora
5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii,
responsabilitate
5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă
5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare
5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut
6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi
6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:
7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut
7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală
7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale
7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână
alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de
ore pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.
Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi
comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate,
Consiliere şi orientare.
Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va
parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite
orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia
7
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi
de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului
de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor
sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate
pentru fiecare elev.“
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii , distribuită unei discipline opţionale.
(3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa
pregătitoare şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La
clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.

III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR

Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în
funcţie de opţiuni, ora de CDS.
Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de
administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a
consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la
sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an
şcolar.
(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor
locale, a potenţialului şi intereselor elevilor.
(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul
exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de
administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de
consultare a părinţilor elevilor.

ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
1
Limba şi literatura română 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii

8
 Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar

Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea
următoarelor competenţe:
• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii
• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice,
în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale
• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
• Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
• Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
• Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
• Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Planul-cadru cuprinde:
• Trunchiul comun (19 ore)
• Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare)
• Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)
• Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi
nevoilor elevilor
• De urmărit:
• În orele de trunchi comun:
• F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru
predare și evaluare)
• F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate
disciplinei sunt la dispoziţia cadrului didactic)
• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze
30-35 min.
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
• Legea Educaţiei Naţionale
• OMEN nr. 3434/25.03.2013
• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în
învăţământul primar pentru anul școlar 2013-2014
9
 • OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
• Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a
Metodologiei privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
• OMEN 3418 din 19.03.2013
• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa
pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini
L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:
• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă
• b) Competenţe de comunicare în limbi străine
• c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
• d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
• e) Competenţe sociale şi civice
• f) Competenţe antreprenoriale
• g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
• h) Competenţa de a învăţa să înveţi

 Art. 68 (4)
Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe cheie.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Abordarea globală a dezvoltării copilului
• Dezvoltarea globală
• Dezvoltarea
• fizică şi a sănătăţii
• Dezvoltarea limbajului
• şi comunicării
• Capacităţi şi atitudini în
• învăţare
• Dezvoltarea
• socio-emoţională
• Dezvoltarea cognitivă
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
• Domeniile experienţiale
• Domeniul limbă şi comunicare
• Domeniul ştiinţe
• Domeniul psiho-motric
• Domeniul estetic şi creativ
• Domeniul om şi societate

PROIECT INTERDISCIPLINAR
Tema:
Discipline / arii curriculare:
Structura proiectului:
Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe

10
 -Capacitati
instrumentale

-Atitudini si valori
4. Planificarea timpului:

Resurse: materiale:
procedurale:
forme de organizare:
. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de
lectură pentru elevi (edi ția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Coste ști, 2014, autor
Adina Grigore, după cum urmează:

 Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu

 Sărăcuțul de Emil Gârleanu
 Bunicul de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Limba noastră de Alexe Mateevici
 Pisoiul de Lev N. Tolstoi
 Țapul și șarpele de Petre Ispirescu
 Fetița cu chibriturile de Hans Ch. Andersen
 Cea dintâi ninsoare de Edmondo de Amicis
 Iarna de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Fricosul de Emil Gârleanu
 Colinde, colinde…de Mihai Eminescu
 Concertul primăverii de George Coșbuc
 Leul și cățelușa de Lev N. Tolstoi
 Prieteșugul dintre șoarece și pisică de Fra ții Grimm
 La cireșe de Ion Creangă
 Legenda Crivățului
 Boierul și Păcală
 Mânzul
 Poveste cu tâlc
 Rândunica gureșă
 Noapte de vară de George Coșbuc
 Șezătoare literară
11
  Zi de vară de George Topîrceanu

Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Limba și literatura română , care este structurat pe
teme săptămânale specifice și culegerea Exerci ții de limba și literatura română, pentru clasa a III-a.
Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea
particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt
însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară.
Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern
prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Număr de ore: 5 ore/săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I 1. Sunetul, litera, vocale, consoane, silaba, cuvântul.
Despărţirea în silabe
2. Cuvântul. Sensul cuvintelor
TOAMNA - 3. Comunicarea orală. Componentele comunicării dialogate 5
Recapitulare 4. Propoziţia. Semnele de punctuaţie
5. Textul literar narativ
Lectură: Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu
2 II 1. Scriem corect într-o/ într-un, dintr-o/ dintr-un, sau/ s-au, 5
sa/ s-a
2. Poezia (textul literar liric)
TOAMNA - 3. Scrierea imaginativă – alcătuirea unor texte după imagini, după
Recapitulare benzi desenate, după un şir de întrebări
4. Evaluare iniţială
Lectură: Sărăcuțul de Emil Gârleanu
3 III 1. Cartea – actualizare. Prezentarea de cărţi 5
CĂRŢILE - 2. Comunicarea orală. Iniţierea unui schimb verbal-dialogul
Evaluare 3. Prezentarea de persoane
iniţială Lectură: Bunicul de Barbu Ștefănescu Delavrancea

4 IV 1. Textul literar narativ – textul, autorul, alineate, personaje, 5

înţelegerea textului
2. Scriem corect ia/ i-a
CĂRŢILE 3. Aşezarea textului în pagina caietului
4. Povestirea orală după imagini
Lectură: Bunicul de Barbu Ștefănescu Delavrancea
5 V 1. Formularea de întrebări şi răspunsuri 5
2. Povestirea orală după un şir de întrebări
3. Înţelegerea textului citit
CĂRŢILE 4. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
5. Lectură: Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea

12
6 VI 1. Cererea simplă familiară. Cererea politicoasă 5
2. Scriem corect iau/ i-au
3. Comunicarea orală. Planul simplu de idei desprins din ilustraţii
4. Povestirea orală după planul simplu de idei desprins din
CĂRŢILE ilustraţii
Lectură: Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea

7 VII 1. Delimitarea textului în fragmente 5

2. Ordinea întâmplărilor. Povestirea orală a unui fragment
3. Planul simplu de idei al textului
CĂRŢILE 4. Exerciţii aplicative – fişă de lucru
Lectură: Limba noastră de Alexe Mateevici
8 VIII 1. Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele 5
2. Cuvântul. Silaba. Despărţirea în silabe
3. Scriem corect la/ l-a
FAMILIA 4. Propoziţia. Delimitarea cuvintelor în propoziţie
5. Intonarea propoziţiilor. Semnele de punctuaţie
Lectură: Limba noastră de Alexe Mateevici
9 IX 1. Cuvântul – parte de vorbire 5
2. Substantivul
3. Felul substantivelor
FAMILIA 4. Numărul substantivului
5. Genul substantivului
Lectură: Pisoiul de Lev N. Tolstoi
10 X 1. Textul literar. Fragmentul descriptiv 5
ŢARA MEA 2. Scriem corect neam/ ne-am
3. Lectură: Țapul și șarpele de Petre Ispirescu
11 XI ŢARA MEA 1. Solicitarea de informaţii şi oferirea de informaţii 5
2. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător
3. Exerciţii aplicative – fişă de lucru
Lectură: Fetița cu chibriturile de Hans Ch. Andersen
12 XII 1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text transmise prin 5
ilustraţii
2. Adjectivul
DE 3. Acordul adjectivului cu substantivul
SĂRBĂTORI 4. Poziţia adjectivului faţă de substantiv
Lectură: Fetița cu chibriturile de Hans Ch. Andersen
13 XIII 1. Povestirea orală după benzi desenate 5
DE 2. Cuvintele cu sens opus
SĂRBĂTORI 3. Exerciţii aplicative – fişă de lucru
Lectură: Cea dintâi ninsoare de Edmondo de Amicis
14 XIV 1. Poezia 5
2. Aşezarea poeziei în pagina caietului
3. Povestirea scrisă după un şir de întrebări
IARNA 4. Părţile unui text creative
Lectură: Colinde, colinde…de Mihai Eminescu
15 XV 1. Alcătuirea unui text creativ după un şir de ilustraţii 5
2. Alcătuirea unui text creativ după benzi desenate. .
IARNA 3. Scriem corect nea/ ne-a
Lectură: Iarna de Barbu Ștefănescu Delavrancea
16 XVI 1. Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit 5
2. Sensurile neobişnuite ale cuvintelor
3. Cartea poştală
IARNA 4. Afişul. Fluturaşul
Lectură: Șezătoare literară

17 XVII 1. Exerciţii recapitulative – fişă de lucru 5

2. Exerciţii recapitulative – fişă de lucru
IARNA 3. Evaluare
Lectură: Evaluare -Fricosul de Emil Gârleanu

13
18 XVIII 1. Descrierea de fiinţe 5
2. Comunicare nonverbală
TĂRÂMUL 3. Comunicarea prin imagini
COPILĂRIEI 4. Scriem corect printr-o/ printr-un
Lectură: Concertul primăverii de George Coșbuc
19 XIX 1. Descrierea unui obiect pe baza unui plan de întrebări 5
2. Pronumele. Pronumele personal
TĂRÂMUL 3. Persoana şi numărul pronumelui personal
COPILĂRIEI 4. Pronumele personal de politeţe
Lectură: Concertul primăverii de George Coșbuc
20 XX 1. Pronunţarea şi scrierea corectă a pronumelor 5
TĂRÂMUL 2. Textul creativ după un plan de întrebări
COPILĂRIEI 3. Exerciţii recapitulative - fişă de lucru
Lectură: Leul și cățelușa de Lev N. Tolstoi
21 XXI 1. Înţelegerea mesajului poeziei 5
TĂRÂMUL 2. Semnele de punctuaţie (:) şi (,)
COPILĂRIEI 3. Prezentarea unei teme după un plan
Lectură: Leul și cățelușa de Lev N. Tolstoi
22 XXII 1. Relatarea unei întâmplări trăite 5
2. Înţelegerea mesajului textului literar narativ
PRIMĂVARA 3. Scriem corect sa/ s-a, sau/ s-au, nea/ ne-a, ia/ i-a, iau/ i-au, ne-
am/ neam, la/ l-a
Lectură: Prieteșugul dintre șoarece și pisică de Frații Grimm
23 XXIII 1. Exprimarea unei păreri despre personajele povestirii 5
2. Formularea unei păreri despre o povestire. Exprimarea
PRIMĂVARA acordului/ dezacordului
3. Scriem corect nai/ n-ai
Lectură: La cireșe de Ion Creangă
24 XXIV 1. Verbul 5
2. Verbul
PRIMĂVARA 3. Numărul verbului
4. Pronunţarea şi scrierea corectă a verbelor
Lectură: Legenda Crivățului

25 XXV 1. Textul creativ după un plan de idei 5

2. Scriem corect săi/ să-i
3. Povestirea scrisă a unui fragment (I)
PRIMĂVARA 4. Fişă de lucru
Lectură: Mânzul
26 XXVI 1. Povestirea scrisă a unui fragment (II) 5
2. Felicitarea
PAŞTELE 3. Textul creativ cu început dat
4. Textul creativ cu sfârşit dat
Lectură: Mânzul
27 XXVII 1. Textul informativ 5
2. Organizatori grafici
PAŞTELE 3. Scriem corect va/ v-a
4. Exerciţii aplicative - fişă de lucru
Lectură: Poveste cu tâlc
28 XXVIII 1. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare 5
2. Invitaţia
PARADA 3. Compunerea unui text creativ în care se introduce dialogul
FLORILOR 4. Ortografierea grupurilor verb-pronume
5. Extragerea unor informaţii de detaliu din textul literar
Lectură: Rândunica gureșă
29 XXIX 1. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după un plan de 5
idei
2. Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de sprijin
PARADA 3. Scriem corect cuvintele care conţin grupurile ia, ie, ea, ua, oa,
FLORILOR ua
4. Textul - actualizare
Lectură: Concurs literar
14
 30 XXX 1. Scriem corect cuvintele care conţin vocale duble 5
2. Scriem corect cuvintele care conţin consoane duble
PARADA 3. Scriem corect mai/ m-ai
FLORILOR 4. Despărţirea cuvintelor în silabe
Lectură: Noapte de vară de George Coșbuc
31 XXXI 1. Personaje preferate 5
2. Personaje preferate
3. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după un plan de
VARA idei
Lectură: Zi de vară de George Topîrceanu
32 XXXII 1. Ne exprimăm corect! 5
2. Textul informativ
3. Exerciţii recapitulative
VARA - Lectură: Dramatizare
recapitulare
33 XXXIII 1. Organizatori grafici 5
2. Organizatori grafici
VARA - 3. Pronunţarea şi scrierea corectă a verbelor
recapitulare Lectură: Evaluare -
34 XXXIV VARA - Fişă de lucru 5
recapitulare Lectură: Șezătoare literară

MATEMATICĂ -Planificare anuală

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Număr de ore: 4 ore/săptămână
Nr. Săptă TEMA Con ținuturi Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 1.Evaluare initială 4
2.Recapitulare
3.Recapitulare
2. II NUMERELE NATURALE 1. Formarea, citirea, scrierea numerelor naturale 4
CUPRINSE ÎNTRE cuprinse între 0 –10 000
1 - 10 000 2. Formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
cuprinse între 0 –10 000
3. Formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
cuprinse între 0 –10 000
4. Formarea, citirea, scrierea numerelor natural
cuprinse între 0 –10 000
3. III NUMERELE NATURALE 1. Compararea, ordonarea numerelor naturale 4
CUPRINSE ÎNTRE cuprinse între 0 –10 000
0 - 10 000 2. Compararea, ordonarea numerelor naturale
cuprinse între 0 -10 000
3. Compararea, ordonarea numerelor naturale
cuprinse între 0 –10 000
4. Rotunjirea numerelor naturale cuprinse între
0 –10 000
4. IV NUMERELE NATURALE 1. Formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifre 4
CUPRINSE ÎNTRE romane
0 - 10 000 2. Formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifre
romane
3. Recapitulare - Numerele natural cuprinse între
0 -10 000
4. Evaluare - Numerele naturale cuprinse între
0 -10 000
15
5. V ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 0 -10 000, fără trecere peste ordin
CONCENTRUL 2. Adunarea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000
0 -10 000, fără trecere peste ordin
3. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000, fără trecere peste ordin
4. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000, fără trecere peste ordin
6. VI ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 0 - 10 000 cu trecere peste ordin
CONCENTRUL 2. Adunarea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000 0 - 10 000 cu trecere peste ordin
3. Adunarea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste ordin
7. VII ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Scăderea numerelor naturale în concentrul 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 0 - 10 000 cu trecere peste ordin
CONCENTRUL 2. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000 0 - 10 000 cu trecere peste ordin
3. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste ordin
4. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste ordin
8. VIII ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Aflarea termenului necunoscut 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 2. Aflarea termenului necunoscut
CONCENTRUL 3. Recapitulare
0 - 10 000 4. Sunt campion!
9. IX ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea când unul din factori este 2 4
NATURALE ÎN 2. Înmulțirea când unul din factori este 3
CONCENTRUL 3. Înmulțirea când unul din factori este 4
0 - 10 000 4. Înmulțirea când unul din factori este 5
10. X ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea când unul din factori este 1 sau 0 4
NATURALE ÎN 2. Înmulțirea când unul din factori este 6
CONCENTRUL 3. Înmulțirea când unul din factori este 7, 8 sau 9
0 - 10 000 4. Înmulțirea unui număr cu 10 sau 100
11. XI ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1.Înmulțirea unui număr natural de două cifre cu un 4
NATURALE ÎN număr de o cifră
CONCENTRUL 2.Înmulțirea unui număr natural de două cifre cu un
0 - 10 000 număr de o cifră
3.Înmulțirea unui număr natural de două cifre cu un
număr de o cifră
4.Înmulțirea unui număr natural de două cifre cu un
număr de o cifră
12. XII ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea unui număr natural de trei cifre cu un 4
NATURALE ÎN număr de o cifră
CONCENTRUL 2. Înmulțirea unui număr natural de trei cifre cu un
0 - 10 000 număr de o cifră
3. Înmulțirea unui număr natural de trei cifre cu un
număr de o cifră
4. Înmulțirea unui număr natural de trei cifre cu un
număr de o cifră
13. XIII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Recapitulare
3. Evaluare
14. XIV ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Proprietățile înmulțirii 4
NATURALE ÎN 2. Înmulțirea când factorii au două cifre
CONCENTRUL 3. Înmulțirea când factorii au două cifre
0 - 10 000 4. Înmulțirea când factorii au două cifre
15. XV ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea unui număr de trei cifre cu un număr de 4
NATURALE ÎN două cifre
CONCENTRUL 2. Înmulțirea unui număr de trei cifre cu un număr de

16
 0 - 10 000 două cifre
3. Înmulțirea unui număr de trei cifre cu un număr de
două cifre
4. Înmulțirea unui număr de trei cifre cu un număr de
două cifre
16. XVI ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Legătura dintre înmulțire și împărțire. 4
NATURALE ÎN Proba înmulțirii. Proba împărțirii
CONCENTRUL 2. Împărțirea la 2
0 - 100 3. Împărțirea la 3
4. Împărțirea la 4
17. XVII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Recapitulare
3. Recapitulare
4. Evaluare
18. XVIII ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Împărțirea la 5 4
NATURALE ÎN 2. Împărțirea la 6. Împărțirea la 7
CONCENTRUL 3. Împărțirea 8. Împărțirea la 9
0 - 100 4. Cazuri speciale de împărțiri
19. XIX ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Aflarea numărului necunoscut 4
NATURALE ÎN 2. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea
CONCENTRUL parantezelor rotunde
0 - 100 3. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea
parantezelor rotunde
4. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea
parantezelor rotunde
20. XX PROBLEME 1. Metoda reprezentării grafice.Sumă și diferență. 4
Sumă și raport. Diferență și raport
2. Metoda reprezentării grafice.Sumă și diferență.
Sumă și raport. Diferență și raport
*Metoda reducerii la unitate
3. Recapitulare
4. Evaluare
21. XXI FRACȚII SUBUNITARE ȘI 1. Fracţii. Diviziuni ale unui întreg 4
ECHIUNITARE CU 1. Fracţii. Diviziuni ale unui întreg
NUMITORUL MAI MIC SAU 2. Fracții. Numitor. Numărător
EGAL CU 10 3. Fracții subunitare. Fracții echiunitare
22. XXII FRACȚII SUBUNITARE ȘI 1. Compararea, ordonarea fracțiilor subunitare cu 4
ECHIUNITARE CU același numitor
NUMITORUL MAI MIC SAU 2. Compararea, ordonarea fracțiilor subunitare cu
EGAL CU 10 același numitor
*Adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor
*Scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
*Aflarea unei unităţi fracţionare dintr-un întreg
3. Recapitulare
23. XXIII FIGURI 1. Localizarea unor obiecte. Coordonate într-o 4
GEOMETRICE reprezentare grafică
2. Punct, linie, segment, semidreaptă
3. Unghiul. Triunghiul
4. Pătratul
24. XXIV FIGURI 1. Dreptunghiul 4
GEOMETRICE 2. Cercul
3. Axa de simetrie
4. Perimentrul
25. XXV CORPURI GEOMETRICE 1. Cubul 4
2. Paralelipipedul
4. Cilindrul
5. Conul
26. XXVI CORPURI GEOMETRICE 1. Sfera 4
2. Recapitulare
3. Evaluare

17
 27. XXVII UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Instrumente de măsură 4
PENTRU LUNGIME 2. Metrul – Subultiplii
3. Metrul – Multiplii
4. Metrul – Exerciţii aplicative
28. XXVII UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Litrul – Submultiplii 4
I PENTRU VOLUMUL 2.Litrul – Multiplii
LICHIDELOR 3. Litrul – Exerciţii aplicative
29. XXIX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Instrumente de măsură 4
PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – Submultiplii
3. Kilogramul – Multiplii
4. Kilogramul – Exerciţii aplicative
30. XXX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Ora 4
PENTRU TIMP 2. Ziua, săptămâna, anul
31. XXXI UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Leul. Banul 4
MONETARE 2. Euro. Eurocentul
3. Schimburi monetare echivalente
4. Exerciţii aplicative
32. XXXII ORGANIZAREA ȘI 1. Tabel: rând, coloană,celulă a tabelului
REPREZENTAREA 2. Date din tabele: sortare, extragere, ordonare 4
DATELOR 3. Grafice cu bare: construire, extragerea unor
informaţii
33. XXXII EXERCIȚII ȘI PROBLEME Recapitulare finală
I RECAPITULATIVE 4
34. XXXI EVALUARE Evaluare finală 4
V
ȘTIIN ȚE ALE NATURII

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Tema Con ținuturile Nr.
crt. mâna ore
1 I EVALUARE INIŢIALĂ 1
2 II CARACTERISTICI ALE LUMII VII Caracteristici ale viețuitoarelor - Nevoi de 1
bază (apă, aer, hrană), creștere, înmulțire
3 III CARACTERISTICI ALE LUMII VII Reacții ale unei plante la diferite schimbări 1
ale mediului
4 IV CARACTERISTICI ALE LUMII VII Reacții ale corpului animal la schimbări ale 1
mediului (temperatura) sau în diferite situații
(pericol, mișcare)
5 V CARACTERISTICI ALE LUMII VII Insectele 1
6 VI CARACTERISTICI ALE LUMII VII Peștii 1
7 VII CARACTERISTICI ALE LUMII VII Amfibienii 1
8 VIII CARACTERISTICI ALE LUMII VII Reptilele 1
9 IX CARACTERISTICI ALE LUMII VII Păsările 1
10 X CARACTERISTICI ALE LUMII VII Mamiferele 1
11 XI OMUL - MENȚINEREA STĂRII DE 1
Activitate și odihnă
SĂNĂTATE
12 XII OMUL - MENȚINEREA STĂRII DE Recapitulare. Evaluare sumativă 1
SĂNĂTATE
13 XIII PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Apa, aerul, solul 1
14 XIV PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Surse de apă - tipuri, utilizări 1
15 XV PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Resurse naturale - tipuri, folosire 1
responsabilă

18
 16 XVI PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Mișcarea apei pe suprafața Pământului 1
17 XVII PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Recapitulare. Evaluare sumativă 1
18 XVIII PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Schimbări ale stării de agregare a apei. 1
Circuitul apei
19 XIX PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Fenomene ale naturii - ploaia și ninsoarea 1
20 XX PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Fenomene ale naturii – vântul 1
21 XXI PĂMÂNTUL - MEDIU DE VIAȚĂ Fenomene ale naturii - fulgerul și tunetul 1
22 XXII INFLUENȚA OMULUI ASUPRA 1
Poluarea apei, a solului, a aerului
MEDIULUI DE VIAȚĂ
23 XXIII INFLUENȚA OMULUI ASUPRA 1
Recapitulare. Evaluare sumativă
MEDIULUI DE VIAȚĂ
24 XXIV CORPURI - PROPRIEĂȚI Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, 1
lungime, întindere)
25 XXV CORPURI - PROPRIEĂȚI Proprietăți ale corpurilor (masă, volum) 1
26 XXVI CORPURI - PROPRIEĂȚI Stări de agregare (solid, lichid, gaz) - 1
identificare în funcție de formă și volum
27 XXVII CORPURI - PROPRIEĂȚI Proprietățile unor metale. Utilizări 1
28 XXVIII CORPURI - PROPRIEĂȚI Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, 1
magnetică, electrică, de contact - frecarea)
29 XXIX CORPURI - PROPRIEĂȚI Magneți. Utilizări ale magneților. Busola 1
30 XXX FORȚE ȘI EFECTE Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri 1
(deformare, mișcare)
31 XXXI FORȚE ȘI EFECTE Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării 1
(distanță, durată, rapiditate)
32 XXXII TIPURI DE TRANSFORMĂRI ALE Topire, solidificare, vaporizare, condensare 1
MATERIEI
33 XXXIII TIPURI DE TRANSFORMĂRI ALE 1
Recapitulare finală.Evaluare finală
MATERIEI
34 XXXIV TIPURI DE TRANSFORMĂRI ALE Lectură.Curiozități din natură 1
MATERIEI

EDUCA ȚIE CIVICĂ -Planificare anuală

Aria curriculară: Consiliere şi orientare

Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Tema Con ținuturile Nr.
crt. mâna ore
1 I Noțiunea de persoană ce înseamnă să fim persoane? 1

2 II Noțiunea de persoană persoana mea 1

3 III noțiunea de persoană persoana lui, persoana ei 1

4 IV trăsături morale ale persoanei bunătatea opusă răutății 1

5 V trăsături morale ale persoanei respectul și lipsa de respect 1

6 VI trăsături morale ale persoanei sinceritatea și nesinceritatea 1

7 VII trăsături morale ale persoanei curajul, frica și lașitatea 1

8 VIII trăsături morale ale persoanei modestia și lipsa de modestie 1

19
 9 IX încrederea în sine și în ceilalți și încrederea în sine și în ceilalți și 1
neîncrederea în sine și în ceilalți neîncrederea în sine și în ceilalți
10 X raporturile noastre ce sunt lucrurile 1
cu lucrurile
11 XI raporturile noastre nevoia de lucruri 1
cu lucrurile
12 XII raporturile noastre lucrurile care ne exprimă (îmbrăcăminte, 1
cu lucrurile jucării și jocuri, cărți, colecții)
13 XIII raporturile noastre cu lucrurile camera mea 1

14 XIV raporturile noastre cu lucrurile relații și atitudinea față de lucruri 1

(proprietate, grijă, neglijență)
15 XV raporturile noastre cu lucrurile recapitulare 1

16 XVI raporturile noastre cu lucrurile evaluare sumativă 1

17 XVII raporturile noastre cu lucrurile educația civică prin joc (ne jucăm și 1
învățăm)
18 XVIII raporturile noastre cu animalele și ce sunt animalele și plantele 1
plantele
19 XIX raporturile noastre cu animalele și nevoia de plante și animale 1
plantele
20 XX raporturile noastre cu animalele și atitudini față de plante și animale (atenție/ 1
plantele neatenție, grijă/ nepăsare)

21 XXI atitudini față de plante și animale 1

raporturile noastre cu animalele și (delicatețe/ brutalitate, compasiune/ lipsă
plantele de compasiune)

22 XXII raporturile noastre cu animalele și atitudini față de plante și animale (curaj/ 1

plantele frică, resprect/ lipsă de respect)

23 XXIII raporturile noastre cu animalele și atitudini față de plante și animale (iubire/ 1

plantele ură)
24 XXIV raporturile noastre cu ceilalți oameni ce sunt grupurile 1
25 XXV grupuri mici in care facem parte și relațiile 1
raporturile noastre cu ceilalți oameni dintre membrii acestora – familia
26 XXVI grupuri mici in care facem parte și relațiile 1
raporturile noastre cu ceilalți oameni dintre membrii acestora – grupul de prieteni
27 XXVII grupuri mici in care facem parte și relațiile 1
raporturile noastre cu ceilalți oameni dintre membrii acestora – grupul de joacă
28 XXVIII grupuri mici in care facem parte și relațiile 1
raporturile noastre cu ceilalți oameni dintre membrii acestora – grupul de
învățare
29 XXIX raporturile noastre cu ceilalți oameni reguli ale grupului – drepturi șă îndatoriri în 1
cadrul grupurilor mici
30 XXX raporturile noastre cu ceilalți oameni reguli ale grupului – drepturi șă îndatoriri în 1
cadrul grupurilor mici
31 XXXI recapitulare recapitulare 1
32 XXXII recapitulare recapitulare 1
33 XXXIII evaluare evaluare finală 1

34 XXXIV recapitulare educația civică prin joc 1

LIMBA ENGLEZĂ -Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 2 ore/săptămână Întocmit: Prof. Maria-Magdalena Nicolescu
20
Nr. Week Topic Vocabulary Structures hours/
crt. week
1 I WELCOME School objects Hello! What’s your name? My name
BACK TO is... 2
SCHOOL! What’s this? It’s a/an....
2 II A NEW Countries, He/she is from….; We/they are+
DESKMATE nationalities, adj...and...are; 2
appearance He/she has + features/objects;

3 III PROJECT Autumn month items 2

4 IV MY WAY TO Town buildings, means Where is it?;Do you know where
SCHOOL of transport, is…..? 2
prepositions
5 V MY DAILY Days of the week, I get up at…;He gets up at….;What
ROUTINE school subjects, time do you….? 2
transport, daily routine
6 VI I LOVE MATH Numbers 1-100 What number is Pat’s horse? 2
Pat’s horse is number….
7 VII WHAT TIME IS Clock, numbers, daily What time is it? It’s….
IT? routine What time are you…..? 2
I am……..at……..
8 VIII DAYS OF THE Days of the week, On Monday I……. 2
WEEK BOOK daily activities
9 IX LET’S DO Sports Can you…..? Yes, I can./ No, I can’t.
SPORTS! What is he doing? He is…….. 2
10 X A HAPPY FAMILY Family members, my, This is my….
his, her, your, their Whose ……is this? 2
Has she got….? Yes, she has. No,
she hasn’t.
11 XI THANKSGIVING Food, Thanksgiving Do you…?Does he…? 2
DAY items I like….. I don’t like.
12 XII THANKFUL LEAF I am thankful for….. 2
13 XIII MAKE A Food, how much, how How much ….
LEMONADE many, prepositions How many…. 2
Can you….?
Yes, I can. No, I can’t.
14 XIV GO SHOPPING! Shops, fruit, How much does it cost?
vegetables It costs…. 2
Where can you buy….?
You can buy….. from…..
15 XV WE ADORN THE Christmas items Follow the instructions!
CHRISTMAS Draw… 2
TREE! Cut….
Write….
16 XVI MY LETTER TO Toys, family members I want……;My sister wants…… 2
SANTA CLAUS
17 XVII MY TEDDY BEAR Animals, toys, I’ve got…..;He’s got…….
I’ve got…..but I haven’t got….. 2
He’s got…..but he hasn’t got…..
18 XVIII FAIRYTALE- Body parts, clothes, My favourite character is….
LITTLE RED fairytale, animals, food My favourite part of the story is….
RIDING HOOD How many…… 2
Have you got…?
Yes, I have. No I haven’t.
19 XIX EVALUATION 2
20 XX IT’S MY Sports Can you….?
FRIEND’S Can he…? 2
BIRTHDAY What are you doing?
21 XXI A BIRTHDAY Greetings, actions, What are you doing?
CARD FOR MY instructions I’m…. 2

21
 FRIEND
22 XXII PROJECT WORK Mates’ birthdays 2
23 XXIII PROJECT- Actions, instructions 2
ABRACADABRA
24 XXIV FROM HEAD TO Body parts, senses, What can you do with your…..? 2
TOE clothes, animals I can….
25 XXV I’VE GOT A Body parts, pains How do you feel?
COLD I’ve got a sore throat. 2
What’s thee matter?
My stomach hurts.
26 XXVI I GO TO THE Jobs What’s his job?
DOCTOR He’s a …… 2
Where does he work?
He works in…….
27 XXVII PROJECT jobs 2
28 XXVIII WE MEET IN Weather, seasons, the Let’s….
THE PARK months of the year, Do you like sports?
sports, leisure, holiday Yes, I do. No, I don’t.
activities What is the weather like? 2
It’s sunny.
Which months are spring?
It’s sunny. We can….
What do you do on holiday?

29 XXIX KEEP THEE Forest, ocean, river, What are the children doing?
PLANET CLEAN! desert, recycle, paper, They are…. 2
plastic, metal,
compost,rubbish, trash
30 XXX A TRIP IN THE Camping, camping Where are you going?
FOREST items I’m going…. 2
What do you need?
I need….
31 XXXI PROJECT What you should do…. 2
What you shouldn’t do…..
32 XXXII GO ON HOLIDAY Holiday activities, He likes….
message, SMS She likes… 2
They like….

33 XXXIII A TRIP ABROAD Places, buildings in a Where are we going? 2

town, holiday activities We are going….

34 XXXI EVALUATION 2
V
PROJECT Town buildings

LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală

Întocmit: prof. Cristina Voican, Cristina Bolbose

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 2 ore/ săptămână

Unité Semaines Leçon Communication Lexique He

ure
s
1. Saluer/ répondre aux Bonjour Madame/ Monsieur
1 Bonjour! salutations Bonne nuit! Salut! Au revoir! 2
Comment ça va?
2. Se présenter/ Présenter Le verbe s’appeler, les pronoms
2 Je me présente quelqu’un personnels toniques 2

22
 Présenter les membres de
la famille
3. Parler de sa famille Les membres de la famille
3-4 Ma famille Réaliser l’arbre L’article indéfini – le pluriel 4
généalogique de sa famille
4. L’ordinateur et l’internet
5-6 Mon premier Envoyer un mail Le verbe être – indicatif présent 4
mail forme affirmative et négative
5. La correspondance électronique
7 J’écris un mail Écrire un mail Le verbe avoir – indicatif présent 2
forme affirmative et négative
6. Les pièces de la maison
8-9 Ma maison Parler de sa maison Les verbes du Ier groupe – indicatif 3
présent forme affirmative et négative
7. Reconnaître les édifices de Les édifices de la ville
9-10 En ville la ville. S’orienter en ville. L’adjectif possessif 3
Demander/donner des Les nombres de 0 à 40
informations sur le chemin
8. Faire des achats dans un Les vêtements
11 Dans un grand magasin de vêtements L’adjectif qualificatif 2
magasin Exprimer des préférences
9. Écrire une lettre Les relations d’amitié
Ma première
12 Faire une invitation Une fête en famille 2
lettre
10. 13 La lettre de Répondre à une invitation Les relations d’amitié 2
Daniel Exprimer l’heure
11. Offrir/recevoir des cadeaux
14 Joyeux Noël Faire des vœux La fête de Noël 2
Donner des informations Les prépositions de lieu
spatiales
12. Identifier les aliments et les Une fête traditionnelle
15-16 La fête de Noël boissons Les aliments, le couvert 4
Exprimer une préférence Le verbe vouloir – indicatif présent
Mettre le couvert forme affirmative et négative
13. 17 Évaluation Tests de vérification Exercices récapitulatifs 2
14. Décrire une personne
18-19 Mon ami Faire le portrait physique et Le portrait physique et moral 4
moral
15.
20-23 Les monuments de Paris 8
Paris – la Identifier les monuments
Le pronom on
capitale de la de Paris
Le verbe aller – indicatif présent
France Exprimer son admiration
forme affirmative et négative

16. Identifier des objets Les objets d’écolier

24-26 À l’école Décrire des objets L’impératif 6
Donner des ordres
17. Parler d’une fête Les plats traditionnels pour les
27-29 Les Pâques traditionnelle Pâques 6
L’interrogation
18. Faire une visite au zoo Les animaux sauvages
30-32 Au zoo Identifier les animaux Avoir peur 6
sauvages
Exprimer des sentiments
19. 33-34 Évaluation Tests de vérification finale Exercices récapitulatifs 4
finale

23
 LIMBA GERMANĂ – Planificare anuală
Întocmit: prof. Cristina Fuscel, Anghel Istrate Loredana Elena

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 2 ore/ săptămână

The Woche Lektiom Kommunikation Lernwortschatz Stu

ma nde
n
20. begrüßen und Guten Tag, meine Dame!
1 Hallo! Begrüßungen Guten Abend!Gute Nacht 2
Wie geht es Ihnen
21.
Sich vorstellen / Das Verb heißen, der bestimmte
2 Sich 2
Kennenlernen machen Artikel
vorstellen !
22. Die Familie/ Familiemitgliedern
3-4 Meine Familie Familiemitgliedern Der unbestimmte Artikel 4

23. Internet und Computer

5-6 E-mail Ein E-mail schreiben Das Verb ,, sein ,,- Indikativ Präsens 4
24. Internet
7 Informatik üben Email schreiben Das Verb ,, haben ,, - Indikativ 2
Präsens
25. Nennen die Hauszimmer
8-9 Mein Haus Hausbeschreibung Das Verb- Modalverb 3
26. Orte und Plätze in der Plätze in der Satdt
9-10 Die Stadt Stadt Die Zahlen von 0 bis 40 3
Sich orientieren, Possesivadjektiv
Informationnen geben/
bekommen
27. Einkaufen - Kleidungen Kleidungen - Vorzüge
11 Das Kaufhaus Kleidungsstücke Das Adjektiv 2

28. Mein erste Einen Brief schreiben Freundschaftbeziehungen

12 Brief Einladungen senden Unterhaltung in der Familie 2
29. 13 Eine Einladung bestätigen Freundschaftbeziehungen 2
Nikolaus Brief
Wie spät ist es
30. Zeit des Geschenke
14 Frohe Weihnachtszeit 2
Weihnachten Lokalpräepositionen

31. Essen und Trinken Weihnachtszeit – Braüche und

15-16 Weihnachtszeit Traditionen 4
feiern
32. 17 Évaluation Prüfungen Wiederholungen 2
33.
Die anderen beschreiben
F 18-19 Mein Freund Physisches Porträt 4
34.
Deutschlands
20-23 Berlin - Sehenswürdigkeiten 8
Hauptstadt - Sehenswürdigkeiten
Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren ,,
BERLIN
35. Schulsachen Schulsachen
24-26 Die Schule Imperativ 6
36. Osternzeit Osternzeitessen und Trinken
27-29 Ostern Zeitadverb 6
37. Die Zoo besuchen Wildtiere
30-32 Im Zoo Wlidtiere ,, Angst haben ,, 6
38. 33-34 Évaluation Prüfungen Wiederhulungen 4

24
 ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE –Planificare anuală

Aria curriculară: Arte/Tehnologii

Număr de ore: 2 ore/ săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna
1 I EVALUARE 1. ÎMI AMINTESC.. 2
INIŢIALĂ 2..EVALUARE INIŢIALĂ
2 II TOAMNA 1. PEŞTIŞORUL punctul - element de limbaj plastic; punctare) 2
2. DOVLEACUL (volum, plan - elemente de limbaj plastic;
modelare, presare)
3 III TOAMNA 1. CULORILE TOAMNEI (punctul - element de limbaj 2
plastic; punctare)
2. SPERIE - CIORI (volum - element de limbaj plastic;
modelare liberă)
4 IV TOAMNA 1. RÂUL (linia - element de limbaj plastic; trasare, haşurar 2
2. RAMA FOTO (punctul; linia; forme plane și spațiale- elemente de
limbaj plastic; origami; punctare; trasare)
5 V TOAMNA 1. TOAMNĂ TÂRZIE (linia- element de limbaj plastic; efectul de 2
transparență/ opacitate
2. RECHINUL (forme plane și spațiale- elemente de limbaj
plastic; Tangram)
6 VI TOAMNA 1. O ZI PLOIOASĂ (punctul; linia- elemente de limbaj 2
plastic;efectul de transparență/ opacitate)
2. PĂSĂRI CĂLĂTOARE
(linia, forme plane- elemente de limbaj plastic; trasare; colaj)
7 VII LUMEA 1. CĂȚELUL- marionetă (texturi- element de limbaj plastic; 2
ANIMALELOR tăiere, croire, coasere, lipire)
8 VIII LUMEA 1. SUPORTUL PENTRU PENSULE (linia; punctual, culorile 2
ANIMALELOR primare- elemente de limbaj plastic; efectul- transparență/
opacitate)
9 IX LUMEA 1. CĂSUȚA PĂSĂRELELOR (decupare, lipire) 2
ANIMALELOR 2. BALOANE DE SĂPUN (culori primare; culori binare -
elemente de limbaj plastic; amestecuri cromatice)
10 X SUNT ROMÂN! 1. DANSUL CULORILOR (culori primare, culori binare- 2
elemente de limbaj plastic; obținerea de forme dirijate prin
scurgere aderentă)
2. VAZA (linia; punctual, forma- elemente de limbaj plastic;
trasare, hașurare)
11 XI SUNT ROMÂN! 1. ŢARA MEA (forme plastic, texturi- elemente de limbaj plastic; 2
împletire; tăiere; lipire)
2. NAIUL ȘI TOBA - instrumente muzicale (forme spațiale-
elemente de limbaj plastic; tăiere, asamblare)
12 XII SUNT ROMÂN! 1. BRĂȚARA PRIETENIEI (2 ore) (texturi- elemente de 2
limbaj plastic; împletirea
13 XIII IARNA 1. IARNA ÎN PĂDURE (punctul; linia; forma- elemente de 2
limbaj plastic; obținerea de forme dirijate prin decolorare cu pic)
2. OMUL DE ZĂPADĂ-Felicitare (forme plane și spațiale-
elemente de limbaj plastic Quilling)
14 XIV IARNA 1. ORNAMENTE DE BRAD (forme spațiale- elemente de 2
limbaj plastic Quilling)
15 XV IARNA 1. JOC DE CULORI (texturi; culori primare; culori binare- 2
elemente de limbaj plastic; obținerea de forme spontane prin
imprimare)
2. UN PERSONAJ FANTASTIC (forme plane; texturi- elemente
de limbaj plastic; colaj)
16 XVI IARNA 1. ARTIFICII (obținerea de forme prin dirijarea jetului de aer) 2
2. SPIRALA (tehnici de lucru cu hârtie și material textil)
17 XVII ÎN PRAG DE 1. ORAȘUL- lucrare colectivă(colaj) 2
25
 VACANŢĂ
18 XVIII LUMEA ANIMALELE DE LA FERMĂ (Tangram) 2
ANIMALELOR
19 XIX LUMEA 1. FORME (culori reci - elemente de limbaj plastic; efectul 2
ANIMALELOR de opacitate)
2. MARIONETA - VULPEA (colaj)
20 XX LUMEA MEA FEŢE - FEŢE (tăiere, lipire, decupare, asamblare ) 2
21 XXI ÎN NATURĂ 1. APUS DE SOARE (culori calde - elemente de limbaj 2
plastic; obținere de forme spontane prin fuzionare)
2. DOMINO - joc (tehnici de lucru cu materiale din
natură)
22 XXII PRIMĂVARA MĂRŢIŞOARE - SOARELE (tăiere, croire, coasere) 2
23 XXIII PRIMĂVARA 1. Darul De 8 Martie (tehnici de lucru cu materiale din 2
natură, obţinerea de forme spontane sau dirijate)
2. PAPIONUL SAU ACCESORIUL DE PĂR (tăiere, croire,
coasere, lipire)
24 XXIV PRIMĂVARA 1. ELEFANTUL (amestecuri acromatice) 2
2. OUĂ DE PAȘTE-obiecte decorative (colaj)
25 XXV PRIMĂVARA 1. VÂNTUL (obținere de forme spontane cu sfoară) 2
2. MONSTRULEŢUL - semn de carte (origami, tăiere, lipire)
26 XXVI PRIMĂVARA 1. COMPOZIŢIE LIBERĂ (obţinere de forme spontane 2
prin curgere liberă)
2. CARD DE OASPEȚI PERSONALIZAT (tăiere, lipire)
27 XXVII PRIMĂVARA 1. PĂMÂNTUL (obţinere de forme spontane prin curgere liberă 2
şi fuzionare)
2. PELERINĂ PENTRU CARNAVAL (tehnici de lucru cu
materiale reciclabile)
28 XXVIII PRIMĂVARA 1. COMPOZIŢIE LIBERĂ (monotipie sau monourmă 2
2. PERNUŢA (tăiere, coasere)
29 XXIX ÎN NATURĂ 1. ANOTIMPURILE (nuanţe-elemente de limbaj plastic; 2
obţinerea de forme spontane)
2. FRUCTIERA (volum-element de limbaj plastic; modelare
liberă, presare)
30 XXX ÎN NATURĂ 1. UMBRELA (tonuri-elemente de limbaj plastic; obţinerea 2
efectului de opacitate)
2. CĂLUŢUL DE MARE - semnul pentru uşă
(culoarea, forma - elemente de limbaj plastic; tamponare, colaj)

31 XXXI ÎN NATURĂ 1. FOTOGRAFIA (formă, lumină, culoare-elemente de limbaj 2

plastic;fotografia)
2. CÂMPUL CU MACI (culoarea-element de limbaj plastic;
obţinerea de forme spontane prin stropire forţată)
32 XXXII ÎN NATURĂ 1. FOTO - PROIECT albume de pictură şi fotografie (formă, 2
lumină, culoare - elemente de limbaj plastic; fotografia)
2. FOTOGRAFIE – PICTURĂ
(linia, punctul, culoarea, forma - elemente de limbaj artistic;
efectul de transparenţă/ opacitate, amestecuri cromatice,
obţinerea de forme dirijate)
33 XXXIII ÎN NATURĂ STRADA ȘCOLII - lucrare colectivă 2
(linia, volum, forme plane şi spaţiale - elemente de limbaj
plastic; trasare, modelare, colaj)
34 XXXIV VINE VACANŢA CASA DE VACANŢĂ (linia, punctul, forma-elemente de 2
MARE! limbaj plastic;trasare, hașurare )

JOC ȘI MI ȘCARE
Aria curriculară: Educa ție fizică, sport si sănătate

26
Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Măsurătorii – deplasări cu
mers, cu purtări de obiecte numărarea pașilor și transport de 1
diferite obiecte
2 II Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC:Buchețelele
mers, cu purtări de obiecte 1
3 III Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând 1
variante de alergare: JOC: Vizitiul și căluțul
- în zig-zag
4 IV Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Troica, Semănatul și culesul
variante de alergare: cartofilor, Cursa vocalelor 1
- cu ocolire de obstacole
5 V Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorul, vrabia și albina,
variante de alergare: Șoarecele și pisica 1
- cu trecere peste obstacole
6 VI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Poșta merge
variante de alergare: Din cerc în cerc 1
- cu transport și punere de obiecte
7 VII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Elasticul
variante de sărituri cu desprindere de pe un 1
picior și de pe ambele picioare; cu coardă
8 VIII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Ferește-ți picioarele
variante de sărituri cu desprindere de pe un Broscuțele sar în lac 1
picior și de pe ambele picioare; cu coardă

9 IX Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Suveica dublă

variante de aruncare și prindere: Ferește-ți capul 1
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în
sus și pe deasupra capului

10 X Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorii și rațele

variante de aruncare și prindere: 1
- prindere cu o mână prin apucare
11 XI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante JOC: Ciobanul își apără oile 1
de aruncare și prindere: Țintașii iscusiți
- aruncare azvârlită la distanță și la țintă
12 XII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Derdelușul
cuprinzând deprinderi motrice complexe Ajută-te singur 1
(utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere
13 XIII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Toboganul
cuprinzând deprinderi motrice complexe 1
(utilitar-aplicative):
- cățărare-coborâre
14 XIV Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Avionul 1
cuprinzând deprinderi motrice complexe Transportul rănitului
(utilitar-aplicative): Cobilița, Remorcarea
- tracțiune
15 XV RECAPITULARE JOC: Vizitiul și doi cai 1
Șarpele își prinde coada
Cursa broscuțelor
16 XVI EVALUARE JOC: Naveta spațială 1
Apărătorul cetății
17 XVII JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și iepurele 1
Mingea prin tunel
18 XVIII Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: 1
calităților motrice: Vânătorul, vrabia și albina
- viteza de deplasare în relație cu un partener Al treilea fuge

27
 19 XIX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Nu te lăsa frate 1
calităților motrice: Banda rulantă
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului
20 XX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Șoarecele isteț și pisica 1
calităților motrice: periculoasă
- rezistența generală Șotronul
21 XXI Jocuri pentru orientare spațio - temporală: JOC: Ocupă locul 1
- repere statice, dinamice Păsărelele intră-n cuib
Recunoaște-ți vecinii
22 XXII Jocuri pentru orientare spațio - temporală: JOC: Poșta merge, Cercurile 1
- ritm zburătoare
23 XXIII Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Uliul și porumbeii 1
cardiace și respiratorii
24 XXIV Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Năvodul, Leapșa – pe 1
cardiace și respiratorii ghemuite
25. XXV Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Derdelușul, Cărăușii 1
anotimpuri, în aer liber
26. XXVI Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe 1
anotimpuri, în aer liber numere
27. XXVII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Vânătorii și rațele 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri Ciobanul își apără oile
28. XXVIII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Mingea la căpitan, Între două 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri focuri
29. XXIX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Batistuța 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Vânătorul iscusit
30. XXX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Acul cu ața 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Salut prietene
31. XXXI Ofertele școlilor și comunităților locale de JOC: Calculatorul 1
practicare a activităților fizice (concursuri
școlare – în școală, între școli; centre locale de
inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
32. XXXII Activități turistice JOC: Mingea pe pod 1
Unde-s doi puterea crește
33. XXXIII RECAPITULARE JOC: 1
Coșulețul cu două toarte
Mingea prin tunel (variant)

34. XXXIV EVALUARE JOC: Crabii și creveții 1

Îndemânaticii

1. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un
grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de „ață”. Copiii
cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep
să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își
reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării,
grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în
„ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au
realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.

2. „Salut prietene”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care
aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în
continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc
o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă
alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas
liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu
palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului

28
(castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui
elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el,
să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu
celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.

4. „Șoarecele și pisica”
Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului
primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o
„pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel”
îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța”
revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”.

5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de „șoricel” și,
respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi
elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin
„găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă
din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde
(atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche
care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”.

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de
cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de
2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă
(atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În
acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește
să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.

7. „Coșulețul cu două toarte”

Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar
cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se dispersează pe toată
suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul
de urmăritor.
Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui
„coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.
Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un „coșuleț”, cei
doi își inversează rolurile.

8. „Ogarul și iepurele”
Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o „pădure”. Un
copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure. La marginea „pădurii”
apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă)
să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața
unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică
în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.

9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”

Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber. Un copil
desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă (atingă) un „peștișor”.
„Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”.
Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul
acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca
recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”.

10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de viteză)
Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața
fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul față de celălalt. La capătul
traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare
echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare
cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma)
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
29
11. „Vizitiul și căluțul”
Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi,
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m se plasează un reper
care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din
prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv
cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând
cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.
Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în
cadrul fiecărei perechi.

12. „Vizitiul și doi cai”

Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc
două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii
din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână,
pornind în cursă.
O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc.

13. „Carul roman” sau „Troica”

Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.
În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20m se plantează un
reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și apucă cu mâna
dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două
cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în
cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. „Naveta spațială”

Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță
de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă)
care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul
copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl
va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde
„cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul
cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil.

15. „Uliul și porumbeii”

La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul „porumbeilor”. Elevii
primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil,
numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La
avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce
„uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu
prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul
„porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă.
Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un „uliu”.

16. „Șarpele își prinde coada”

Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din
față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei,
încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă,
împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând
să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.

17. „Ciobanul își apără oile”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în
mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului
din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în
mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de
„lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se
deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”.
Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița” lovită (numai de
la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.

30
Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.

18. „Apărătorul cetății”

Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi medicinale
suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al
cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă
cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. „Vânătorii și rațele”

Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se trasează un
dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii
trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o
pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”.
Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.

20. „Între două focuri”

Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt
împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale
dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de
fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o
pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții
echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct.
Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de
3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

21. „Cursa pe numere”

Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să poată fi ocolit.
Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când
învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul
și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

22. „Calculatoarele”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste
două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații
matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex.
2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește
ca la jocul anterior.

23. „Cursa vocalelor”

Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia
unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se amplasează 3-4 repere
dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii
din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).
La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă,
șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care
ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.

24. „Crabii și creveții”

Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de
un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de scăpare”. Fiecare
dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în
diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre
numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei
adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență
jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de
adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții).
Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să
producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)

31
25. „Păsărelele intră-n cuib”
Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea intră în cuib,
devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi
care devin „păsărele fără cuib”.
La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând
zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să
intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai
încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba
rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. „Îndemânaticii”
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe
se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la
15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl
trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe
deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

27. „Ferește-ți capul”

Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această
linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o
minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o
repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o
repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la
linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas
înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

28. „Mingea prin tunel”

Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii
din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.
La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de
picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de
lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas
înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

29. „Mingea prin tunel” (variantă)

Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se
mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o
transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să
atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același
timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea
în tunel. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă”

Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din
mână în mână se realizează pe deasupra capului.

31. „Mingea șarpe”

Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că
transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea
dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.

32. „Ferește-ți picioarele”

Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din
fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu
bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând
solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului
ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care
reia acțiunea.

32
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

33. „Vânătorul iscusit”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la
4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce
un obiect care poate fi apucat cu o mână.
Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel
perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.
Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi
elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să
„vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei
echipe.
Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe
adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa.

34. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate
buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii)
aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după
umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea:
„Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zburătoare”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare
echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau
două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient
mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub
picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins
de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.

36. „Mingea la căpitan”

Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată
pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o
minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă,
situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă
mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către
„căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își
schimbă rolurile.

37. „Figurile geometrice”

Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un
cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui
unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii
care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de
același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei „Câte
(cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze
conform comenzii.

38. „Recunoaște-ți vecinii”

Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate
de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea „Verificați-vă vecinii”,
învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții (la colțurile
terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față,
fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă
comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.

39. „Revenim rapid”

Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei „Pas
alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în alergare pe direcția
indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie).

33
Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea
echipelor se poate realiza prin spatele liniei.

40. „Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit
(cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri
picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de
sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în
apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor
poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau
prin săgeți (linii, coturi, curbe).
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei
echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv.

41. „Din cerc în cerc”

Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În
fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față
și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în
funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la
fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în
cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere
de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.
Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.

42. „Broscuțele sar în lac”

Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc
se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul
suprafeței astfel delimitate se află „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din
lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul
suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să
prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă
(atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va continua să
îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. „Banda rulantă”

Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă
poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge
medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea
trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând
mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se
deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

44. „Transportul bușteanului”

Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele.
Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul
lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse,
situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei
echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând
avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este „transportat”. Ajuns la
capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de
„buștean”.
Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.

45. „Transportul rănitului”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire.
(Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează „scăunelul” și cum
elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de
câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 –

34
15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc
reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în
formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.

46. „Cărăușii”
Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața,
fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește
obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de
apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos,
parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec
la coada șirului. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

47. „Cobilița”
Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are
atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La
comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri,
înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce
ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa
care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi
legați de baston, înainte de începerea jocului.

48. „Unde-s doi puterea crește”

Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 – 15m de
această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află
un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă,
apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la
propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este
aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din
pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajută-te singur”

Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și
un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial
pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al
picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la
alta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

50. „Remorcarea”
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de
„remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar
„remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele
„remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână,
aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La
reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu
fața cât și cu spatele spre „remorcat”. În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

51. „Avionul”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La
semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse
înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După
parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La
următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

52. „Toboganul”

35
Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la
10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o
bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o
încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi se
deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația
inițială.

53. „Derdelușul”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei
echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol.
La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor,
apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

54. „Cursa broscuțelor”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar
la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare
echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută
brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la
capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând
ștafeta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

55. „Cursa iepurașilor”

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea
motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele
de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă.
După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă,
predând ștafeta.

56. „La circ”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează
câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în
echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu
pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală
sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător,
se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată.
Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.

57. „Lupta cocoșilor”

Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La
semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau
la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit,
învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul
de mai multe ori.

58. „Nu te lăsa, frate!”

Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii
paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl
apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche
încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe
secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe
partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.

59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea,
spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează
între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și
împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se
realizează frontal ca și la jocul anterior.

36
60. „Mingea călătoare”
Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața
echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o
transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din
echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea
următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe
șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului
se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

61. „Ancorăm corabia la mal”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1
– 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o
frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze
prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare
finală.

62. „Echipa de intervenție rapidă”

Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică
în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă.
Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează
ordinea în formație.

63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă)

Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga
echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta
(conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se
când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

64. „Suveica simplă”

Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale
numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una față de cealaltă. Fiecare echipă deține o
minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează,
rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a
primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii.
Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul
a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte,
pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.

65. „Suveica dublă”

Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea
coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca
urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

66. „Suveica încrucișată”

Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu
se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea
să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului
propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe
diagonală. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

67. „Automobilele”
În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o
zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa
„spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și
să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor:
la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc
„motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin
arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz)
reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”.

37
Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai
bine conduse.

68. „Ursul doarme!”

Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se
trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” și va sta
ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme.
Și pare lihnit de foame,
Oare pe noi ne-a simțit,
Fugiți, că s-a și trezit.
Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în
afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”.
Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua
jocul îndeplinind încă o dată același rol.

69. „Vânătorul, vrabia și albina”

Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea
desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara cercului, la
distanțe egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă)
„vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă).
„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei
pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt
elev de pe cerc.

70. „Leapșa”
Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La
începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit
„leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.

71. „Leapșa pe ghemuite”

Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit
poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil.

72. „Țintașii iscusiți”

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m paralel cu
peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele
cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic
umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și
bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează
următorului coechipier. Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.

73. „Mingea apel”

Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în
interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă. Copilul strigat iese
repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea,
continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă
mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”.

74. „Poșta merge”

Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „poștaș” și adoptă
poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a
doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În
același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și
schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi
numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul.

75. „Infanteriștii”

38
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 –
20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele
unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un
gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus.
La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub
obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se deplasează în echilibru
pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului
coechipier. Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.

76. „Ocupă locul”

Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea stângă. La
semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La următorul semnal, se
deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial.
Câștigă elevii care și-au regăsit cel mai rapid locul.

MUZICĂ ȘI MI ȘCARE - Planificare anuală

Aria curriculară: Educa ție fizică, sport si sănătate/ Arte

Număr de ore: 1 oră/ săptămână

Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.

crt. mâna ore
1. I Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea 1
CÂNTAREA VOCALĂ tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu
colegii şi/sau acompaniamentul
Cântec: Deșteapta-te, române!
2 II Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea 1
CÂNTAREA VOCALĂ tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu
colegii şi/sau acompaniamentul
Cântec: Oda bucuriei
3 III Timbrul 1
TIMBRUL Sunete din mediul înconjurător
Cântec: Graiul animalelor
4 IV TIMBRUL Timbrul
Sunete muzicale vocale 1
Cântec: La pădure
Joc muzical: La pădure
5 V TIMBRUL 1. Timbrul
Sunete muzicale instrumentale (toba, pianul, vioara) 1
Cântec: Cântăreții
Joc muzical: Cântăreții
6 VI MELODIA 1. Melodia
Legătura dintre text şi melodie (strofa/ refrenul) 1
Cântec: Hora în doi
39
 Dans: Hora în doi
7 VII RITMUL Ritmul
Durata sunetelor muzicale 1
(durata lungă, medie, scurtă)
Mișcări sugerate de ritm
Cântec: Albinuța mea
8 VIII MELODIA Melodia
Înălțimea sunetelor musicale 1
(sunete înalte, medii, joase)
Cântec: Ce vor animalele
9 IX MELODIA Melodia
CÂNTARE Tempoul (lent, mediu, rapid) 1
INSTRUMENTALĂ Cântarea cu acompaniament
Cântec: Furnicile
Audiție: Cântec de leagăn, Dacă vesel se trăiește
10 X DINAMICA Nuanțe (tare, potrivit, încet)
Mișcare pe muzică-mișcări libere 1
Cântec: Tulesc oile la vale
Audiție-Simfonia Surpriza-fragment
de Joseph Haydn
11 XI GENURI MUZICALE Genuri muzicale: folclorul copiilor 1
Cântec: Arici Pogonici
12 XII Genuri muzicale: colinde
CÂNTARE Cântec: Domn, Domn să-nălțăm! 1
INSTRUMENTALĂ Cântarea cu acompaniament realizat de copii
Audiție: O, ce veste minunată!
13 XIII GENURI MUZICALE Genuri muzicale: colinde
Cântec: Florile dalbe 1
Audiție: Moș Crăciun

14 XIV RITMUL Ritmul 1

Cântec: Alunelu
Horă: Alunelu
15 XV RECAPITULARE Recapitulare 1
Cântec: Săniuța
16 XVI EVALUARE Evaluare 1
17 XVII ÎN PRAG DE VACANŢĂ Jocuri cu și despre muzică 1
18 XVIII MELODIA-ELEMENTE Portativul. Cheia SOL 1
DE NOTAȚIE Cântec: Rățișoara mea
19 XIX MELODIA-ELEMENTE Sunetele și notele muzicale SOL și MI 1
DE NOTAȚIE Cântec: Melc, melc

20 XX MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală LA 1

DE NOTAȚIE Cântec: Mama
21 XXI MELODIA-ELEMENTE Recapitulare: Sunetele și notele muzicale 1
DE NOTAȚIE SOL, MI, LA
Cântec: Fluture
22 XXII MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală DO 1
DE NOTAȚIE Cântec: La moară
Joc muzical: La moară
23 XXIII MELODIA-ELEMENTE Recapitulare: Sunetele și notele muzicale 1
DE NOTAȚIE SOL, MI, LA, DO
Cântec: Trompeta
24 XXIV MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală RE 1
DE NOTAȚIE Cântec: Doi prieteni
25. XXV MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală RE 1
DE NOTAȚIE Cântec: Înfloresc grădinile
26 XXVI MELODIA-ELEMENTE Recapitulare: Sunetele și notele muzicale 1
DE NOTAȚIE SOL, MI, LA, DO, RE, FA
Cântec: Hora
27 XXVII MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală DO² 1
40
 DE NOTAȚIE Cântec: Melcușor
28 XXVII MELODIA-ELEMENTE Sunetul și nota muzicală SI 1
I DE NOTAȚIE Cântec: Sus mai sus în vârf de nuc
29 XXIX MELODIA-ELEMENTE Gama DO 1
DE NOTAȚIE Cântec: Notele muzicale (Gama DO)
30 XXX MELODIA-ELEMENTE Exerciții de identificare a notelor pe portativ 1
DE NOTAȚIE Cântec: Ecoul
31 XXXI MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri populare: Brașoveanca, Ciuleandra 1
32 XXXII RECAPITULARE Recapitulare: Notele muzicale DO1- DO² 1
Cântec: Drag mi-e jocul românesc
Hora: Drag mi-e jocul românesc
33 XXXII EVALUARE Evaluare finală 1
I Jocuri
34 XXXI VINE VACANȚA MARE! Jocuri cu și despre muzică 1
V

41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
 Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a III-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Săptă- DOMENIUL TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore

I Funcţii ale 1. Sunetul, litera, - realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea 5 a. materiale: fișa de lucru,
limbii (acte vocale, consoane, ce a înţeles din texte informative sau literare simple caiet, planŞe
silaba, cuvântul. 1.4 a. b. procedurale:
de vorbire) - vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de
TOAMNA - Despărţirea în silabe 2.1 conversaţia, explicaţia,
Recapitulare 2. Cuvântul. Sensul 2.2 interes pentru clasa de elevi exerciţiul, munca
cuvintelor 4.1 - folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite independentă
3. Comunicarea texte b. c. forme de organizare a
orală. Componentele - audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind colectivului: frontală,
comunicării dialogate reportofonul, computerul etc. individuală, evaluare orală
4. Propoziţia. - identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din Şi scrisă
Semnele de universul apropiat
punctuaţie
- relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde?
5. Textul literar
narativ Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?)
Lectură: Rapsodii - relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru
de toamnă de George care nu există subtitrare sau sonor
Topîrceanu - interevaluarea textelor scrise
- revizuirea textelor redactate
- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără
punctuaţie şi discutarea rezultatelor
II Funcţii ale 1. Scriem corect într- 1.4 - realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea 5 a. materiale:
limbii (acte o/ într-un, dintr-o/ 1.5 ce a înţeles din texte informative sau literare simple imagini,fişa de lucru,caiet
dintr-un, sau/ s-au, 2.2 b. procedurale:
de vorbire) - vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de
TOAMNA - sa/ s-a conversaţia, explicaţia,
Recapitulare 2. Poezia (textul interes pentru clasa de elevi munca independentă,
literar liric) - folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite exerciţiul
3. Scrierea texte c. forme de organizare a
imaginativă – - audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind colectivului: frontală
alcătuirea unor texte reportofonul, computerul etc. individuală, evaluare orală
după imagini, după - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde?
benzi desenate, după Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?)
un şir de întrebări - relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru
4. Evaluare iniţială care nu există subtitrare sau sonor
Lectură: Sărăcuțul de
- solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai
Emil Gârleanu
spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai
spui o dată”)
- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”)

57
 - exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare
a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala
neînţelegerea/ înţelegerea mesajului

III Funcţii ale 1. Cartea – 1.5 - solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai 5 a. materiale:
limbii (acte CĂRŢILE - actualizare. 3.6 spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai imagini caiet, fişe de lucru
Prezentarea de cărţi b. procedurale:
de vorbire) Evaluare spui o dată”)
2. Comunicarea conversaţia, explicaţia,
iniţială orală. Iniţierea unui - solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”) demonstraţia,exerciţiul,
Textul schimb verbal- - exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare munca în echipă,
dialogul a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala problematizarea,
3. Prezentarea de neînţelegerea/ înţelegerea mesajului jocul
persoane - activităţi la bibliotecă c. forme de organizare a
Lectură: Bunicul de - amenajarea unui colţ de lectură în clasă colectivului:
Barbu Ștefănescu - prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o frontală, activitate
Delavrancea dată la două săptămâni etc.) individuală/pe
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează echipe,evaluare orală şi
prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse scrisă
IV Funcţii ale 1. Textul literar narativ 1.5 - solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai 5 a. materiale:
limbii (acte CĂRŢILE – textul, autorul, 2.2 spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai caiet, fişe de lucru,imagini
alineate, personaje, 3.2 b. procedurale:
de vorbire) spui o dată”)
înţelegerea textului 3.6 conversaţia, explicaţia,
2. Scriem corect ia/ - solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”) demonstraţia, exerciţiul,
Textul i-a - exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare problematizarea, învăţarea
3. Aşezarea textului a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala prin descoperire, munca
în pagina caietului neînţelegerea/ înţelegerea mesajului independentă
4. Povestirea orală - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? c. forme de organizare a
după imagini Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?) colectivului:
Lectură: Bunicul de - relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru frontală,individuală,evaluare
Barbu Ștefănescu care nu există subtitrare sau sonor orală, activitate în grup/în
Delavrancea - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind perechi
modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
- activităţi la bibliotecă
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o
dată la două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează
prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse
V Funcţii ale 1. Formularea de 1.2 - folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte întrebări şi răspunsuri semnificaţia cuvintelor lucru,imagini
CĂRŢILE 2. Povestirea orală b. procedurale:
de vorbire) - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi
după un şir de nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat conversaţia, explicaţia,
întrebări demonstraţia, exerciţiul,
Textul - solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai
3. Înţelegerea textului problematizarea, învăţarea

58
 citit spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai prin descoperire, munca
4. Formularea unui spui o dată”) independentă
răspuns emoţional c. forme de organizare a
- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”)
faţă de textul literar colectivului: frontală,
citit - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? activitate individuală/pe
5. Lectură: Bunica de Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?) echipe,evaluare orală şi
Barbu Ștefănescu scrisă
Delavrancea
VI Funcţii ale 1. Cererea simplă 2.2 - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte familiară. Cererea 2.4 Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?) lucru,imagini
politicoasă 3.2 b. procedurale:
de vorbire) - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
2. Scriem corect iau/ 3.6 conversaţia, explicaţia,
CĂRŢILE i-au comunitate, în cadrul unui grup mic demonstraţia, exerciţiul,
Textul 3. Comunicarea - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o problematizarea, învăţarea
orală. Planul simplu expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) prin descoperire, munca
de idei desprins din - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind independentă
ilustraţii modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. c. forme de organizare a
4. Povestirea orală - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” colectivului: frontală,
după planul simplu de - activităţi la bibliotecă activitate individuală/pe
idei desprins din - amenajarea unui colţ de lectură în clasă echipe,evaluare orală şi
ilustraţii scrisă
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o
Lectură: Bunica de
Barbu Ștefănescu dată la două săptămâni etc.)
Delavrancea - derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează
prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse
VII Funcţii ale 1. Delimitarea textului 3.1 - lectură activă, cu creionul în mână 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte în fragmente 3.4 - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese lucru,imagini
2. Ordinea b. procedurale:
de vorbire) - folosirea jurnalului cu dublă intrare
CĂRŢILE întâmplărilor. conversaţia, explicaţia,
Povestirea orală a - utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat demonstraţia, exerciţiul,
Textul unui fragment - formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee problematizarea, învăţarea
3. Planul simplu de (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.) prin descoperire, munca
idei al textului - realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe independentă, jocul
4. Exerciţii aplicative - realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite c. forme de organizare a
– fişă de lucru elemente de structură sau de conţinut colectivului:
Lectură: Limba frontală, activitate
noastră de Alexe individuală/pe
Mateevici echipe,evaluare orală şi
scrisă
VIII Funcţii ale 1. Sunetul şi litera. 3.5 - activităţi la bibliotecă 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte Vocalele şi 4.1 - amenajarea unui colţ de lectură în clasă lucru,imagini
consoanele b. procedurale:
de vorbire) - prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o
FAMILIA 2. Cuvântul. Silaba. conversaţia, explicaţia,
Despărţirea în silabe dată la două săptămâni etc.) demonstraţia, exerciţiul,
Textul 3. Scriem corect la/ l- - derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează problematizarea, învăţarea
a prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse prin descoperire, munca

59
 4. Propoziţia. - interevaluarea textelor scrise independentă, jocul
Delimitarea cuvintelor - revizuirea textelor redactate c. forme de orga
în propoziţie nizare a colectivului:
- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
5. Intonarea frontală, activitate
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără
propoziţiilor. Semnele individuală/pe
punctuaţie şi discutarea rezultatelor
de punctuaţie echipe,evaluare orală şi
Lectură: Limba scrisă
noastră de Alexe
Mateevici
IX Funcţii ale 1. Cuvântul – parte 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte de vorbire 4.1 - interevaluarea textelor scrise lucru,imagini cu diverse
2. Substantivul obiecte, mini-cărticele,
de vorbire) - revizuirea textelor redactate
FAMILIA 3. Felul substantivelor b. procedurale:
Textul 4. Numărul - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea substantivului - completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a 5. Genul punctuaţie şi discutarea rezultatelor problematizarea, învăţarea
comunicării substantivului prin descoperire, munca
în contexte Lectură: Pisoiul de independentă, jocul
Lev N. Tolstoi c. forme de organizare a
diferite
colectivului:
frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă
X Funcţii ale 1. Textul literar. 2.1 - identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte ŢARA MEA Fragmentul descriptiv 3.1 universul apropiat lucru,imagini
2. Scriem corect b. procedurale:
de vorbire) - descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la
neam/ ne-am conversaţia, explicaţia,
Textul 3. Lectură: Țapul și îndemână (pornind de la întrebări de sprijin şi ajungând la mesaj) demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitatea șarpele de Petre - descrierea colegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau problematizarea, învăţarea
limbii şi a Ispirescu a altui coleg prin descoperire, munca
comunicării - colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan independentă, jocul
în contexte simplu c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
diferite - lectură activă, cu creionul în mână
activitate individuală, în
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese grup/ pe echipe,evaluare
- folosirea jurnalului cu dublă intrare orală şi scrisă
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee
(interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)
XI Funcţii ale ŢARA MEA 1. Solicitarea de - folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte informaţii şi oferirea de 1.2 semnificaţia cuvintelor lucru,imagini
informaţii b. procedurale:
de vorbire) - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi
2. Sensul cuvintelor. nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat conversaţia, explicaţia,
Textul Cuvinte cu sens demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitatea asemănător problematizarea, învăţarea

60
 limbii şi a 3. Exerciţii aplicative prin descoperire, munca
comunicării – fişă de lucru independentă, jocul
Lectură: Fetița cu c. forme de organizare a
în contexte
chibriturile de Hans colectivului: frontală,
diferite Ch. Andersen activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XII Funcţii ale DE 1. Extragerea unor 2.3 - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte SĂRBĂTORI informaţii de detaliu 2.4 făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” lucru,imagini cu diverse
dintr-un text 3.1 obiecte, planşe
de vorbire) - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
transmise prin 3.4 b. procedurale:
ilustraţii comunitate, în cadrul unui grup mic conversaţia, explicaţia,
Textul 2. Adjectivul - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o demonstraţia, exerciţiul,
3. Acordul expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) problematizarea, învăţarea
Variabilitatea adjectivului cu - lectură activă, cu creionul în mână prin descoperire, munca
limbii şi a substantivul - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese independentă, jocul
4. Poziţia adjectivului - folosirea jurnalului cu dublă intrare c. forme de organizare a
comunicării
faţă de substantiv - utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat colectivului: frontală,
în contexte Lectură: Fetița cu activitate individuală, în
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee
diferite chibriturile de Hans grup/ pe echipe,evaluare
(interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)
Ch. Andersen orală şi scrisă
- lectură activă, cu creionul în mână
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
- folosirea jurnalului cu dublă intrare
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee
(interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)
- realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe
- realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite
elemente de structură sau de conţinut
XIII Funcţii ale 1. Povestirea orală 1.1 - folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte DE după benzi desenate 1.2 semnificaţia cuvintelor lucru, imagini diverse,
SĂRBĂTORI 2. Cuvintele cu sens 2.4 b. procedurale:
de vorbire) - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi
opus nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat conversaţia, explicaţia,
Textul 3. Exerciţii aplicative demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitatea - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
– fişă de lucru problematizarea, învăţarea
limbii şi a Lectură: Cea dintâi comunitate, în cadrul unui grup mic prin descoperire, munca
ninsoare de - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o independentă, jocul
comunicării
Edmondo de Amicis expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) c. forme de organizare a
în contexte
colectivului: frontală,
diferite
activitate individuală, în
grup/ pe echipe, evaluare
orală şi scrisă

61
XIV Funcţii ale 1. Poezia 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte 2. Aşezarea poeziei 2.4 final lucru, imagini diverse,
în pagina caietului 3.1 imagini, planşă
de vorbire) - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai
IARNA 3. Povestirea scrisă b. procedurale:
după un şir de făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” conversaţia, explicaţia,
Textul întrebări - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în demonstraţia, exerciţiul,
4. Părţile unui text comunitate, în cadrul unui grup mic problematizarea, învăţarea
Variabilitatea creativ - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu prin descoperire, munca
limbii şi a Lectură: Colinde, afişe realizate în urma lecturilor) independentă, jocul
colinde…de Mihai c. forme de organizare a
comunicării - lectură activă, cu creionul în mână
Eminescu colectivului: frontală,
în contexte - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese activitate individuală, în
diferite - folosirea jurnalului cu dublă intrare grup/ pe echipe,evaluare
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat orală şi scrisă
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee
(interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)
XV Funcţii ale 1. Alcătuirea unui 4.1 - interevaluarea textelor scrise 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte text creativ după un 4.3 - revizuirea textelor redactate lucru, planşă, imagini
şir de ilustraţii diverse
de vorbire) - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
2. Alcătuirea unui text b. procedurale:
Textul IARNA creativ după benzi
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără
conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea punctuaţie şi discutarea rezultatelor
desenate demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a 3. Scriem corect nea/ - elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de problematizarea, învăţarea
comunicării ne-a exemplu, „Cum este guma? La ce foloseşte? Găseşte şi o utilizare prin descoperire, munca
în contexte Lectură: Iarna de neobişnuită!”) independentă, jocul
Barbu Ștefănescu c. forme de organizare a
diferite
Delavrancea colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XVI Funcţii ale 1. Cuvinte cu aceeaşi 1.1 - folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte IARNA formă şi sens diferit 1.2 semnificaţia cuvintelor lucru, imagini diverse,
2. Sensurile 2.4 planşe
de vorbire) - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi
neobişnuite ale 4.2 nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat b. procedurale:
Textul cuvintelor conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
3. Cartea poştală demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a 4. Afişul. Fluturaşul comunitate, în cadrul unui grup mic problematizarea, învăţarea
Lectură: Șezătoare - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o prin descoperire, munca
comunicării
literară expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) independentă, jocul
în contexte
- realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări/ a unui concurs/ c. forme de organizare a
diferite
a unui proiect/ a unei tombole colectivului: frontală,
- elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui activitate individuală, în
proiect grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă

62
XVII Funcţii ale 1. Exerciţii 1.5 - solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IARNA recapitulative – fişă spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai lucru, imagini
de lucru 2.3 b. procedurale:
de vorbire) spui o dată”)
2. Exerciţii 2.4 conversaţia, explicaţia,,
Textul recapitulative – fişă 3.5 - solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”) exerciţiul, munca
Variabilitatea de lucru 4.1 - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai independentă,
limbii şi a 3. Evaluare făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” c. forme de organizare a
comunicării Lectură: Evaluare - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în colectivului: frontală,
în contexte -Fricosul de Emil comunitate, în cadrul unui grup mic activitate individuală, în
Gârleanu - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o grup/ pe echipe,evaluare
diferite
expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) orală şi scrisă
- activităţi la bibliotecă
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o
dată la două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează
prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse
- interevaluarea textelor scrise
- revizuirea textelor redactate
- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără
punctuaţie şi discutarea rezultatelor
XVIII Funcţii ale 1. Descrierea de 2.3 - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte fiinţe 3.2 făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” lucru,planşe, imagini
de vorbire)
TĂRÂMUL 2. Comunicare - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind b. procedurale:
COPILĂRIEI nonverbală modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. conversaţia, explicaţia,,
Textul 3. Comunicarea prin exerciţiul, munca
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
Variabilitatea imagini independentă
limbii şi a 4. Scriem corect c. forme de organizare a
comunicării printr-o/ printr-un colectivului: frontală,
în contexte Lectură: Concertul activitate individuală, în
primăverii de George grup/ pe echipe,evaluare
diferite
Coșbuc orală şi scrisă
XIX Funcţii ale 1. Descrierea unui 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte obiect pe baza unui 4.3 - elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de lucru, planşă , imagini
TĂRÂMUL plan de întrebări 4.5 diverse,
de vorbire) exemplu, „Cum este guma? La ce foloseşte? Găseşte şi o utilizare
COPILĂRIEI 2. Pronumele. b. procedurale:
Pronumele personal neobişnuită!”) conversaţia, explicaţia,
Textul 3. Persoana şi - expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor demonstraţia, exerciţiul,
numărul pronumelui - participarea la realizarea unui jurnal al clasei problematizarea, învăţarea
Variabilitatea personal prin descoperire, munca
limbii şi a 4. Pronumele independentă, jocul
personal de politeţe c. forme de organizare a
comunicării
Lectură: Concertul colectivului: frontală,
în contexte

63
 diferite primăverii de George activitate individuală, în
Coșbuc grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă

XX 1. Pronunţarea şi 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale TĂRÂMUL scrierea corectă a 3.2 - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind lucru, , imagini diverse,
limbii (acte COPILĂRIEI pronumelor 4.4 poveşti audio, lecturi
modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
2. Textul creativ după ilustrate, planşă
de vorbire) - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
un plan de întrebări b. procedurale:
Textul 3. Exerciţii alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea recapitulative - fişă de poveştilor” demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a lucru - antrenamente de scriere creativă problematizarea, învăţarea
comunicării Lectură: Leul și - proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi prin descoperire, munca
în contexte cățelușa de Lev N. expunerea acesteia/prezentarea acesteia) independentă, jocul
Tolstoi c. forme de organizare a
diferite - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul:
mai întâi, apoi, în cele din urmă colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXI Comunicare 1. Înţelegerea 3.2 - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală TĂRÂMUL mesajului poeziei 4.1 modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. lucru imagini diverse,
COPILĂRIEI 2. Semnele de 4.4 b. procedurale:
(ascultare, - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
punctuaţie (:) şi (,) conversaţia, explicaţia,
vorbire, - interevaluarea textelor scrise
3. Prezentarea unei demonstraţia, exerciţiul,
interacţiune) teme după un plan - revizuirea textelor redactate problematizarea, învăţarea
Citire/ Lectură: Leul și - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe prin descoperire, munca
lectură cățelușa de Lev N. - completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără independentă, jocul
Scriere/ Tolstoi punctuaţie şi discutarea rezultatelor c. forme de organizare a
redactare - antrenamente de scriere creativă colectivului: frontală,
Elemente de - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: activitate individuală, în
construcţie a mai întâi, apoi, în cele din urmă grup/ pe echipe,evaluare
comunicării orală şi scrisă

XXII Funcţii ale 1. Relatarea unei 2.5 - dramatizarea unor scene de poveste 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte PRIMĂVARA întâmplări trăite 3.1 - joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea lucru, imagini diverse,
2. Înţelegerea 4.4 regulilor stabilite planşe cu medii de viaţă
de vorbire)
mesajului textului - lectură activă, cu creionul în mână b. procedurale:
Textul literar narativ conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
3. Scriem corect sa/ demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a s-a, sau/ s-au, nea/ - folosirea jurnalului cu dublă intrare problematizarea, învăţarea
comunicării ne-a, ia/ i-a, iau/ i-au, - utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat prin descoperire, munca
ne-am/ neam, la/ l-a - formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee independentă, jocul
în contexte
Lectură: Prieteșugul (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.) c. forme de organizare a
diferite
dintre șoarece și - antrenamente de scriere creativă colectivului: frontală,
pisică de Frații Grimm - proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare

64
 expunerea acesteia/prezentarea acesteia) orală şi scrisă
- scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul:
mai întâi, apoi, în cele din urmă
XXIII 1. Exprimarea unei 2.4 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale păreri despre 4.5 - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în lucru, poveşti audio
limbii (acte PRIMĂVARA personajele povestirii comunitate, în cadrul unui grup mic b. procedurale:
2. Formularea unei conversaţia, explicaţia,
de vorbire) - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o
păreri despre o expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) demonstraţia, exerciţiul,
Textul povestire problematizarea, învăţarea
Variabilitatea - participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea
Exprimarea acordului/ prin descoperire, munca
limbii şi a dezacordului programului unei serbări, a scenariului unei dramatizări independentă
comunicării 3. Scriem corect nai/ - expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor c. forme de organizare a
n-ai - participarea la realizarea unui jurnal al clasei colectivului: frontală,
în contexte
Lectură: La cireșe de activitate individuală, în
diferite
Ion Creangă grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă

XXIV 1. Verbul 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale 2. Verbul lucru, ,imagini diverse
limbii (acte PRIMĂVARA 3. Numărul verbului b. procedurale:
4. Pronunţarea şi conversaţia, explicaţia,
de vorbire)
scrierea corectă a demonstraţia, exerciţiul,
Textul verbelor problematizarea, învăţarea
Variabilitatea Lectură: Legenda prin descoperire, munca
limbii şi a Crivățului independentă
comunicării c. forme de organizare a
în contexte colectivului: frontală,
activitate individuală, în
diferite
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXV Funcţii ale 1. Textul creativ după 2.5 - dramatizarea unor scene de poveste - joc de rol în diverse situaţii de 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte un plan de idei 3.1 comunicare cu respectarea regulilor stabilite lucru, imagini diverse
2. Scriem corect săi/ 3.2 b. procedurale:
de vorbire) - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru
PRIMĂVARA să-i 4.4 conversaţia, explicaţia,
3. Povestirea scrisă a identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii demonstraţia, exerciţiul,
Textul unui fragment (I) - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind problematizarea, învăţarea
4. Fişă de lucru modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. prin descoperire, munca
Variabilitatea Lectură: Mânzul - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” independentă
limbii şi a - antrenamente de scriere creativă c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
comunicării - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai
activitate individuală, în
în contexte întâi, apoi, în cele din urmă grup/ pe echipe,evaluare
diferite orală şi scrisă

65
XXVI 1. Povestirea scrisă a 3.1 - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale unui fragment (II) 3.2 identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii lucru, imagini diverse,
limbii (acte 2. Felicitarea 3.4 procedurale: conversaţia,
PAŞTELE - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind
3. Textul creativ cu explicaţia, demonstraţia,
de vorbire) modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
început dat exerciţiul, problematizarea,
Textul 4. Textul creativ cu - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” învăţarea prin descoperire,
Variabilitatea sfârşit dat - realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe munca independentă
limbii şi a Lectură: Mânzul - realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite c. forme de organizare a
comunicării elemente de structură sau de conţinut colectivului: frontală,
în contexte activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
diferite
orală şi scrisă
XXVII 1. Textul informativ 1.1 - completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale 2. Organizatori grafici 1.3 din texte audiate; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în lucru, planşă magini
limbii (acte 3. Scriem corect va/ 2.5 diverse, imagini cu lecturi,
PAŞTELE tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate
v-a 3.1 reguli de ocrotire a naturii,
de vorbire) - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
4. Exerciţii aplicative - b. procedurale:
fişă de lucru - dramatizarea unor scene de poveste conversaţia, explicaţia,
Textul Lectură: Poveste cu - joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea demonstraţia, exerciţiul,
tâlc regulilor stabilite problematizarea, învăţarea
Variabilitatea - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru prin descoperire, munca
limbii şi a identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii independentă
c. forme de organizare a
comunicării
colectivului: frontală,
în contexte activitate individuală, în
diferite grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXVIII 1. Adaptarea vorbirii 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: : caiet, fişe de
Funcţii ale la diferite situaţii de 3.1 - lectură activă, cu creionul în mână lucru, , imagini diverse,
limbii (acte comunicare 3.4 b. procedurale:
PARADA - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
2. Invitaţia conversaţia, explicaţia,
de vorbire) FLORILOR - folosirea jurnalului cu dublă intrare
3. Compunerea unui demonstraţia, exerciţiul,
text creativ în care se - utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat problematizarea, învăţarea
Textul introduce dialogul - formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee prin descoperire, munca
4. Ortografierea (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.) independentă
Variabilitatea grupurilor verb- - realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe c. forme de organizare a
limbii şi a pronume - realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite colectivului: frontală,
5. Extragerea unor elemente de structură sau de conţinut activitate individuală, în
comunicării
informaţii de detaliu grup/ pe echipe,evaluare
în contexte din textul literar orală şi scrisă
diferite Lectură: Rândunica
gureșă
XXIX Funcţii ale 1. Povestirea scrisă a 2.5 - dramatizarea unor scene de poveste - joc de rol în diverse situaţii de 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte unui text de mică 3.1 comunicare cu respectarea regulilor stabilite lucru, planşă imagini
întindere după un 3.3 diverse, imagini cu lecturi,
de vorbire) - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru
plan de idei 4.4 colaje din desene,simboluri,

66
 PARADA 2. Textul creativ în identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii cuvinte, planşă, reguli de
Textul FLORILOR care se introduc - exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text comunicare eficientă,
expresii şi cuvinte de civilizată,
- exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile
sprijin b. procedurale:
Variabilitatea 3. Scriem corect unor personaje conversaţia, explicaţia,
limbii şi a cuvintele care conţin alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a demonstraţia, exerciţiul,
comunicării grupurile ia, ie, ea, poveştilor” problematizarea, învăţarea
în contexte ua, oa, ua - antrenamente de scriere creativă prin descoperire, munca
diferite 4. Textul - actualizare - proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi independentă
Lectură: Concurs c. forme de organizare a
expunerea acesteia/prezentarea acesteia)
literar colectivului: frontală,
- scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai activitate individuală, în
întâi, apoi, în cele din urmă grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Funcţii ale 1. Scriem corect 4.1 - interevaluarea textelor scrise 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte cuvintele care conţin - revizuirea textelor redactate lucru, planşă imagini
vocale duble diverse,
de vorbire) PARADA - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
2. Scriem corect b. procedurale:
FLORILOR - completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără
cuvintele care conţin conversaţia, explicaţia,
Textul punctuaţie şi discutarea rezultatelor
consoane duble demonstraţia, exerciţiul,
3. Scriem corect mai/ problematizarea, învăţarea
Variabilitatea m-ai prin descoperire, munca
limbii şi a 4. Despărţirea independentă
cuvintelor în silabe c. forme de organizare a
comunicării
Lectură: Noapte de colectivului: frontală,
în contexte vară de George activitate individuală, în
diferite Coșbuc grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXI Funcţii ale 1. Personaje 2.1 - identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte preferate 2.5 universul apropiat lucru, planşă b.
2. Personaje 3.1 procedurale: conversaţia,
de vorbire) - descrierea colegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau
VARA preferate 3.2 explicaţia, demonstraţia,
3. Povestirea scrisă a a altui coleg exerciţiul, problematizarea,
Textul unui text de mică - colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un învăţarea prin descoperire,
întindere după un plan simplu munca independentă
Variabilitatea plan de idei - dramatizarea unor scene de poveste c. forme de organizare a
Lectură: Zi de vară de - joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea colectivului: frontală,
limbii şi a
George Topîrceanu regulilor stabilite activitate individuală, în
comunicării
- utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru grup/ pe echipe,evaluare
în contexte orală şi scrisă
identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii
diferite
- exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind
modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”

67
XXXII 1. Ne exprimăm 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale:caiet, fişe de
Funcţii ale corect! 2.5 - dramatizarea unor scene de poveste lucru, planşe cb.
limbii (acte 2. Textul informativ 3.3 procedurale:, conversaţia,
- joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor
VARA - 3. Exerciţii explicaţia, demonstraţia,
de vorbire) stabilite
recapitulare recapitulative exerciţiul, problematizarea,
Lectură: Dramatizare - exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text învă
Textul - exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile ţarea prin descoperire,
unor personaje munca independentă jocul
Variabilitatea c. forme de organizare a
limbii şi a colectivului: frontală,
activitate individuală, în
comunicării
grup/ pe echipe,evaluare
în contexte orală şi scrisă
diferite

XXXIII 1. Organizatori 1.1 - completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale grafici 1.3 din texte audiate; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în lucru, planşe diverse
limbii (acte VARA - 2. Organizatori 3.1 b. procedurale:
tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate
recapitulare grafici conversaţia, explicaţia,
de vorbire) - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
3. Pronunţarea şi demonstraţia, exerciţiul,
scrierea corectă a - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru problematizarea, învă
Textul verbelor identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii ţarea prin descoperire,
Lectură: Evaluare munca independentă jocul
Variabilitatea c. forme de organizare a
limbii şi a colectivului: frontală,
activitate individuală, în
comunicării
grup/ pe echipe,evaluare
în contexte orală şi scrisă
diferite

XXXIV Funcţii ale VARA - Fişă de lucru 1.3 - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 5 a. materiale: teste, fişe
limbii (acte recapitulare Lectură: Șezătoare 2.3 - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai b. procedurale: munca
literară 2.5 făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” independentă, jocul
de vorbire)
3.6 - dramatizarea unor scene de poveste c. forme de organizare a
Textul colectivului: frontală,
- joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea
Variabilitatea activitate individuală, în
regulilor stabilite
limbii şi a grup/ pe echipe,evaluare
- activităţi la bibliotecă
comunicării orală şi scrisă
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă
în contexte
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o
diferite
dată la două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează
prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse

68
 MATEMATICĂ - Planificare pe unităţi de conţinut

Săptă Domeniul Tema Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore

69
I NUMERE ŞI EVALUARE 1.Evaluare initial Recapitula-rea şi eva- luarea competenţelor dobândite în 4 a.materiale:
OPERAŢII INIŢIALĂ 2.Recapitulare clasa a II-a caiet, fişe de lucru, fişe de
CU 3.Recapitulare lucru, fişe de evaluare
NUMERE b.procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală (proba orală şi
scrisă)
II NUMERE ŞI NUMERELE 1. Formarea, citirea, 1.1 - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau 4 a.materiale:
OPERAŢII NATURALE scrierea numerelor naturale 1.2 numere; caiet, fişe de lucru, planşe,
CU CUPRINSE cuprinse între 0 –10 000 2.1 - realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu rechizite
NUMERE ÎNTRE obiecte), respectând o regulă dată; b.procedurale:
0 - 10 000 2. Formarea, citirea, - generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de conversaţia,explicaţia,
scrierea numerelor naturale numere folosind o regulă dată; demonstraţia,
cuprinse între 0 –10 000 - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu exerciţiul, jocul didactic,
3. Formarea, citirea, cifre / litere; învăţarea prin descoperire,
scrierea numerelor naturale - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / problematizarea, munca
sutelor / miilor; independentă
cuprinse între 0 –10 000 - compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, c.forme de organizare a
4. Formarea, citirea, zeci şi unităţi; colectivului:
scrierea numerelor natural - numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în activitate frontală, activitate
cuprinse între 0 –10 000 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până individuală
la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...); activitate în grup
- generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror
cifre îndeplinesc condiţii date (de exemplu, cifra unităţilor este
1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra unităţilor etc.);
III NUMERE ŞI NUMERELE 1. Compararea, ordonarea 1.1 - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau 4 a.materiale:
OPERAŢII NATURALE numerelor naturale cuprinse 1.2 numere; caiet, fişe de lucru
CU CUPRINSE între 0 –10 000 2.1 - realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu b.procedurale:
NUMERE ÎNTRE 2.2 obiecte), respectând o regulă data; conversaţia,explicaţia,
0 - 10 000 2. Compararea, ordonarea 2.3 - generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de demonstraţia,
numerelor naturale cuprinse 5.1 numere folosind o regulă data; exerciţiul, jocul didactic,
între 0 -10 000 - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor învăţarea prin descoperire,
3. Compararea, ordonarea / miilor; problematizarea, munca
numerelor naturale 0 - compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, independentă
zeci şi unităţi; c.forme de organizare a
cuprinse între –10 000 - numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în colectivului:
4. Rotunjirea numerelor 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până activitate frontală, activitate
naturale cuprinse între 0 – la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...); individuală
10 000 - aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite activitate în grup
ordine;
- compararea a două numere mai mici decât 10 000 folosind
numărătoarea poziţională sau reprezentări;

70
 - compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000
utilizând algoritmul de comparare;
- utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor cu
ajutorul unor exemple concrete;
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai
mici sau egale cu 10 000;
- rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor
situaţii din viaţa cotidiană;
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date
(mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.);
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor
numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice;
IV NUMERE ŞI NUMERELE 1. Formarea, citirea, 1.1 - formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele 4 a.materiale:
OPERAŢII NATURALE scrierea numerelor cu cifre 1.2 romane (I, V, X); caiet, fişe de lucru
CU CUPRINSE romane 2.1 - utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, b.procedurale:
NUMERE ÎNTRE 2.2 scrierea datei); conversaţia,explicaţia,
2. Formarea, citirea,
0 - 10 000 2.3 - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau demonstraţia,
scrierea numerelor cu cifre 5.1 numere; exerciţiul, jocul didactic,
romane - realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu învăţarea prin descoperire,
3. Recapitulare - Numerele obiecte), respectând o regulă data; problematizarea, munca
naturale cuprinse între - generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de independentă
0 - 10 000 numere folosind o regulă data; c.forme de organizare a
4. Evaluare - Numerele - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu colectivului:
cifre / litere activitate frontală, activitate
naturale cuprinse
- identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor individuală
între 0 - 10 000 / miilor; activitate în grup
- compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute,
zeci şi unităţi;
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în
2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până
la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...);
- generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror
cifre îndeplinesc condiţii date (de exemplu, cifra unităţilor este
1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra unităţilor etc.);
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai
mici sau egale cu 10 000;
- rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor
situaţii din viaţa cotidiană;
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date
(mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.);
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor
numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice;

71
V NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Adunarea numerelor 2.4 - efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale, fără 4 a.materiale:
OPERAŢII SCĂDEREA naturale în concentrul 0 -10 2.5 trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000; caiet, fişe de lucru
CU NUMERELOR 000, fără trecere peste ordin 5.1 - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând b.procedurale:
NUMERE NATURALE ÎN 5.3 adunarea şi scăderea, fără trecere peste ordin; conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL 2. Adunarea numerelor - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, demonstraţia,
0 - 10 000 naturale în concentrul 0 -10 utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere peste ordin; exerciţiul, jocul didactic,
000, fără trecere peste - jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea învăţarea prin descoperire,
ordin numerelor din concentrul 0 – 10 000; problematizarea, munca
3. Scăderea numerelor - efectuarea de adunări/scăderi fără trecere peste ordin, cu independentă
naturale în concentrul numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând algoritmi de calcul, c.forme de organizare a
0 - 10 000, fără trecere descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor; colectivului:
peste ordin - efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de activitate frontală, activitate
4. Scăderea numerelor scădere individuală
naturale în concentrul - utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, activitate în grup
0 - 10 000, fără trecere asociativitate, element neutru);
peste ordin - estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000,
fără efectuarea lui;
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor
adunărilor şi/sau scăderilor;
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor,
descompuneri de numere etc.);
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei problem;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată;
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete,
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
VI NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Adunarea numerelor 2.4 - efectuarea de scăderi de numere natural cu trecere peste 4 a.materiale:
OPERAŢII SCĂDEREA naturale în concentrul 0 - 10 2.5 ordin, în concentrul 0 – 1 000; aiet, fişe de lucru,
CU NUMERELOR 000 cu trecere peste ordin 5.1 - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând b.procedurale:
NUMERE NATURALE ÎN 5.3 adunarea şi scăderea, cu trecere peste ordin conversaţia,explicaţia,
2. Adunarea numerelor

72
 CONCENTRUL naturale în concentrul 0 - 10
0 - 10 000 000 cu trecere peste ordin
3. Adunarea numerelor
naturale în concentrul 0 - 10
000 cu trecere peste ordin
VII NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Scăderea numerelor
OPERAŢII SCĂDEREA naturale în concentrul
CU NUMERELOR 0 - 10 000 cu trecere peste
NUMERE NATURALE ÎN ordin
CONCENTRUL 2. Scăderea numerelor
0 - 10 000 naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste
ordin
3. Scăderea numerelor
naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste
ordin
4. Scăderea numerelor
naturale în concentrul
0 - 10 000 cu trecere peste
ordin
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, demonstraţia,
utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere peste ordin; exerciţiul, jocul didactic,
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea învăţarea prin descoperire,
numerelor din concentrul 0 – 10 000; problematizarea, munca
- efectuarea de adunări/scăderi cu trecere peste ordin, cu independentă
numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând algoritmi de calcul, c.forme de organizare a
descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor; colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de activitate frontală, activitate
scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, activitate în grup
asociativitate, element neutru);
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000,
fără efectuarea lui;
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor
adunărilor şi/sau scăderilor;
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor,
descompuneri de numere etc.);
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere;
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete,
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
2.4 - efectuarea de scăderi de numere naturale, cu trecere peste 4 a.materiale:
2.5 ordin, în concentrul 0 – 1 000; caiet, fişe de lucru,
5.1 - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând b.procedurale:
5.3 adunarea şi scăderea, cu trecere peste ordin conversaţia,explicaţia,
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, demonstraţia,
utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere peste ordin; exerciţiul, jocul didactic,
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea învăţarea prin descoperire,
numerelor din concentrul 0 – 10 000; problematizarea, munca
- efectuarea de adunări/scăderi cu trecere peste ordin, cu independentă
numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând algoritmi de calcul, c.forme de organizare a
descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor; colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de activitate frontală, activitate
scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, activitate în grup
asociativitate, element neutru);
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000,
73
 fără efectuarea lui;
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor
adunărilor şi/sau scăderilor;
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor,
descompuneri de numere etc.);
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere;
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete,
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
VIII NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Aflarea termenului 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul 4 a.materiale:
OPERAŢII SCĂDEREA necunoscut 2.4 perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut caiet, fişe de lucru,
CU NUMERELOR 2. Aflarea termenului 2.5 dintr-o relaţie numerică); b.procedurale:
NUMERE NATURALE ÎN necunoscut 5.1 - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL 3. Recapitulare 5.3 sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii; demonstraţia,
0 - 10 000 4. Sunt campion! - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea exerciţiul, jocul didactic,
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor învăţarea prin descoperire,
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.; problematizarea, munca
- transformarea problemelor de adunare în probleme de independentă
scădere; c.forme de organizare a
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de colectivului:
ordine diferite; activitate frontală, activitate
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, individuală
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, activitate în grup
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor

74
 care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
IX NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea când unul din 2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii; 4 a.materiale:c
OPERAŢII NUMERELOR factori este 2 5.1 - scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; aiet, fişe de lucru,tabla
CU NATURALE ÎN 2. Înmulțirea când unul din 5.3 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ dublul”; înmulţirii
NUMERE CONCENTRUL factori este 3 - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea b.procedurale:
0 - 10 000 3. Înmulțirea când unul din datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor conversaţia,explicaţia,
factori este 4 care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.; demonstraţia,
4. Înmulțirea când unul din - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de exerciţiul, jocul didactic,
factori este 5 ordine diferite; învăţarea prin descoperire,
- transformarea problemelor de înmulţire în probleme de problematizarea, munca
împărţire şi invers; independentă
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, c.forme de organizare a
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, colectivului:
scheme, exerciţii, grafice, tabele; activitate frontală, activitate
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o individuală
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează activitate în grup
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei problem;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
X NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea când unul din 2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii; 4 a.materiale:
OPERAŢII NUMERELOR factori este 1 sau 0 5.1 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100; caiet, fişe de lucru, tabla
CU NATURALE ÎN 2. Înmulțirea când unul din 5.3 - scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; înmulţirii
NUMERE CONCENTRUL factori este 6 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ dublul”; b.procedurale:
0 - 10 000 3. Înmulțirea când unul din - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de conversaţia,explicaţia,
factori este 7, 8 sau 9 ordine diferite; demonstraţia,
4. Înmulțirea unui număr cu - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea exerciţiul, jocul didactic,
10 sau 100 datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor învăţarea prin descoperire,
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor de înmulţire în probleme de independentă
împărţire şi invers; c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, colectivului:
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, activitate frontală, activitate
scheme, exerciţii, grafice, tabele; individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o activitate în grup
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează

75

XI NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1.Înmulțirea unui număr
OPERAŢII NUMERELOR natural de două cifre cu un
CU NATURALE ÎN număr de o cifră
NUMERE CONCENTRUL 2.Înmulțirea unui număr
0 - 10 000 natural de două cifre cu un
număr de o cifră
3.Înmulțirea unui număr
natural de două cifre cu un
număr de o cifră
4.Înmulțirea unui număr
natural de două cifre cu un
număr de o cifră
XII NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea unui număr
OPERAŢII NUMERELOR natural de trei cifre cu un
CU NATURALE ÎN număr de o cifră
NUMERE CONCENTRUL 2. Înmulțirea unui număr
0 - 10 000 natural de trei cifre cu un
număr de o cifră
3. Înmulțirea unui număr
natural de trei cifre cu un
număr de o cifră
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată;
2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii; 4 a.materiale:
5.1 - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre şi caiet, fişe de lucru, tabla
5.3 numere formate cu o cifră; înmulţirii
- scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; b.procedurale:
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor conversaţia,explicaţia,
operaţii de înmulţire; demonstraţia,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ dublul”; exerciţiul, jocul didactic,
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de învăţarea prin descoperire,
ordine diferite; problematizarea, munca
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea independentă
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor c.forme de organizare a
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.; colectivului:
- transformarea problemelor de înmulţire în probleme de activitate frontală, activitate
împărţire şi invers; individuală
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, activitate în grup
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei problem;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii; 4 a.materiale:
5.1 - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu trei cifre şi caiet, fişe de lucru, tabla
5.3 numere formate cu o cifră; înmulţirii
- scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; b.procedurale:
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor conversaţia,explicaţia,
operaţii de înmulţire; demonstraţia,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ dublul”; exerciţiul, jocul didactic,
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de învăţarea prin descoperire,
ordine diferite; problematizarea, munca
76
 4. Înmulțirea unui număr - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea independentă
natural de trei cifre cu un datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor c.forme de organizare a
număr de o cifră care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.; colectivului:
- transformarea problemelor de înmulţire în probleme de activitate frontală, activitate
împărţire şi invers; individuală
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, activitate în grup
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XIII NUMERE ŞI RECAPITULA 1. Recapitulare 2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii; 4 a.materiale:
OPERAŢII RE 2. Recapitulare 5.1 - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre şi caiet, fişe de lucru, fişe de
CU 3. Evaluare 5.3 numere formate cu o cifră; evaluare
NUMERE - scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; b.procedurale:
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor conversaţia,explicaţia,
operaţii de înmulţire; demonstraţia,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ dublul”; exerciţiul, jocul didactic,
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de învăţarea prin descoperire,
ordine diferite; problematizarea, munca
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea independentă
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor c.forme de organizare a
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.; colectivului:
- transformarea problemelor de înmulţire în probleme de activitate frontală, activitate
împărţire şi invers; individuală
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, activitate în grup
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare

77
 grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XIV NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Proprietățile înmulțirii 2.5 - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre; 4 a.materiale:
OPERAŢII NUMERELOR 2. Înmulțirea când factorii 5.1 - utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calculi; caiet, fişe de lucru,
CU NATURALE ÎN au două cifre 5.3 - scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori; b.procedurale:
NUMERE CONCENTRUL 3. Înmulțirea când factorii - utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor conversaţia,
0 - 10 000 au două cifre operaţii de înmulţire; explicaţia, demonstraţia,
4. Înmulțirea când factorii - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de exerciţiul, jocul didactic,
au două cifre ordine diferite; învăţarea prin descoperire,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ problematizarea, munca
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; independentă
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme; c.forme de organizare a
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor colectivului:
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a activitate frontală, activitate
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.); individuală
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, activitate în grup
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XV NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea unui număr de 2.5. - estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul fără 4 a.materiale:
OPERAŢII NUMERELOR trei cifre cu un număr de 5.1 efectuarea acestuia (de exemplu,197x2 va fi mai mic decât caiet, fişe de lucru
CU NATURALE ÎN două cifre 5.3 200 x30=600); b.procedurale:
NUMERE CONCENTRUL 2. Înmulțirea unui număr de - utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor conversaţia,explicaţia,
0 - 10 000 trei cifre cu un număr de operaţii de înmulţire; demonstraţia,
două cifre - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ exerciţiul, jocul didactic,
3. Înmulțirea unui număr de jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; învăţarea prin descoperire,
trei cifre cu un număr de - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de problematizarea, munca
două cifre ordine diferite; independentă
4. Înmulțirea unui număr de - identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme; c.forme de organizare a
trei cifre cu un număr de - identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor colectivului:
două cifre care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a activitate frontală, activitate
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.); individuală
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XVI NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Legătura dintre înmulțire 2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii; 4 a.materiale: caiet, fişe de
OPERAŢII NUMERELOR și împărțire. 5.1 - utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor lucru, tabla împărţirii
CU NATURALE ÎN Proba înmulțirii. Proba 5.3 operaţii de împărţire; b.procedurale:
NUMERE CONCENTRUL împărțirii - efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire; conversaţia,explicaţia,
0 - 100 2. Împărțirea la 2 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ demonstraţia,
3. Împărțirea la 3 jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; exerciţiul, jocul didactic,
4. Împărțirea la 4 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de învăţarea prin descoperire,
ordine diferite; problematizarea, munca
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme; independentă
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor c.forme de organizare a
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a colectivului:

78
 distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.); activitate frontală, activitate
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, individuală
numere sau reprezentări grafice; activitate în grup
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XVII NUMERE ŞI RECAPITULA 1. Recapitulare 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de 4 a.materiale:
OPERAŢII RE 2. Recapitulare 5.1 ordine diferite; caiet, fişe de lucru, fişe de
CU 3. Recapitulare 5.2 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ evaluare,
NUMERE 4. Evaluare 5.3 jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; b.procedurale:
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor conversaţia,explicaţia,
numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice demonstraţia,
- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului exerciţiul, jocul didactic,
final al unui exerciţiu; învăţarea prin descoperire,
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, problematizarea, munca
numere sau reprezentări grafice independentă
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare c.forme de organizare a
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată; colectivului:
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea activitate frontală, activitate
datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor individuală
care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc. (probă orală, probă scrisă)
- transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire
şi invers
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete,
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii;
XVIII NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea la 5 2.5 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii; 4 a.materiale:
OPERAŢII NUMERELOR 2. Împărțirea la 6. Împărțirea 5.1 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de caiete,fişe de lucru, tabla
CU NATURALE ÎN la 7 5.3 ordine diferite; împărţirii
NUMERE CONCENTRUL 3. Împărțirea 8. Împărțirea la - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ b.procedurale:
0 - 100 9 jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; conversaţia,explicaţia,
4. Cazuri speciale de - identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme; demonstraţia,
împărțiri - identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor exerciţiul, jocul didactic,
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a învăţarea prin descoperire,
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.); problematizarea, munca
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, independentă
numere sau reprezentări grafice; c.forme de organizare a
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare colectivului:
grafică /desen sau cu o expresie numerică data; activitate frontală, activitate
individuală
(probă orală, probă scrisă)
XIX NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Aflarea numărului 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul 4 a.materiale:
OPERAŢII NUMERELOR necunoscut 2.5 perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut caiet, fişe de lucru

79
 CU NATURALE ÎN 2. Ordinea efectuării 5.1 dintr-o relaţie numerică); b.procedurale:
NUMERE CONCENTRUL operațiilor și folosirea 5.3 - rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând conversaţia,explicaţia,
0 - 100 parantezelor rotunde ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor demonstraţia,
3. Ordinea efectuării rotunde; exerciţiul, jocul didactic,
operațiilor și folosirea - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ învăţarea prin descoperire,
parantezelor rotunde jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; problematizarea, munca
4. Ordinea efectuării - utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor independentă
operațiilor și folosirea operaţii aritmetice; c.forme de organizare a
parantezelor rotunde - identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului colectivului:
final al unui exerciţiu; activitate frontală, activitate
- utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre individuală
necunoscute, in diverse calcule sau pentru rezolvarea unor activitate în grup
probleme;
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XX NUMERE ŞI PROBLEME 1. Metoda reprezentării 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de 4 a.materiale:
OPERAŢII grafice.Sumă și diferență. 5.1 ordine diferite; metoda reprezentării grafice; caiet, fişe de lucru
CU Sumă și raport. Diferență și 5.3 - rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, b.procedurale:
NUMERE raport numere sau reprezentări grafice; conversaţia,explicaţia,
2. Metoda reprezentării - asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare demonstraţia,
grafice.Sumă și diferență. grafică /desen sau cu o expresie numerică dată; exerciţiul, jocul didactic,
Sumă și raport. Diferență și - organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o învăţarea prin descoperire,
raport reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării de c.forme de organizare a
*Metoda reducerii la unitate probleme; colectivului:
3. Recapitulare - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ problematizarea, munca
4. Evaluare jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; independentă, activitate
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode; frontală, activitate individuală
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în activitate în grup
limbaj matematic;
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei
probleme;
XXI NUMERE ŞI FRACȚII 1. Fracţii. Diviziuni ale unui 2.1 - identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare; 4 a.materiale:
OPERAŢII SUBUNITARE întreg 2.4 - identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor; caiet, fişe de lucru
CU ȘI 1. Fracţii. Diviziuni ale unui 5.1 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare b.procedurale:
NUMERE ECHIUNITARE întreg 5.3 - determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul conversaţia,explicaţia,
CU 2. Fracții. Numitor. îndeplinesc anumite condiţii; demonstraţia,
NUMITORUL Numărător - reprezentarea intuitivă unei fracţii subunitare date pornind de exerciţiul, jocul didactic,
MAI MIC SAU 3. Fracții subunitare. Fracții la situații familiar; învăţarea prin descoperire,

80
 EGAL CU 10 echiunitare - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ problematizarea, munca
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; independentă
- scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de c.forme de organizare a
obiecte, de la un desen/reprezentare grafică sau de la un text; colectivului:
- intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu activitate frontală, activitate
o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor individuală
reprezentări grafice sau exemple familiar; activitate în grup
- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene
(pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane, tablete de
ciocolată etc.);
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XXII NUMERE ŞI FRACȚII 1. Compararea, ordonarea 2.1 - identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare; 4 a.materiale:
OPERAŢII SUBUNITARE fracțiilor subunitare cu 2.1 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare caiet, fişe de lucru,
CU ȘI același numitor 2.2 - determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul b.procedurale:
NUMERE ECHIUNITARE 2. Compararea, ordonarea 2.3 îndeplinesc anumite condiţii; conversaţia,explicaţia,
CU fracțiilor subunitare cu 2.4 - reprezentarea intuitivă unei fracţii subunitare date pornind demonstraţia,
NUMITORUL același numitor 5.1 de la situații familiar; exerciţiul, jocul didactic,
MAI MIC SAU *Adunarea fracţiilor cu 5.3 - scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de învăţarea prin descoperire,
EGAL CU 10 acelaşi numitor obiecte, de la un desen/reprezentare grafică sau de la un problematizarea, munca
*Scăderea fracţiilor cu text; independentă
acelaşi numitor - utilizarea semnelor <, >, = în compararea fracţiilor cu c.forme de organizare a
*Aflarea unei unităţi ajutorul unor exemple concrete şi a unor reprezentări grafice; colectivului:
fracţionare dintr-un întreg - compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor activitate frontală, activitate
3. Recapitulare obiecte familiare sau a unor reprezentări grafice; individuală
- ordonarea fracțiilor subunitare, folosind exemple practice din activitate în grup
viața cotidiană sau reprezentări grafice;
- determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari
decât o fracţie data;
- completarea numărătorului unei fracţii, cu respectarea unor
condiţii date (de exemplu, 3/7 ≤□/7 ), pe baza unor exemple
familiare, practice, sau a unor reprezentări grafice;
- intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu
o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor
reprezentări grafice sau exemple familiar;
- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene
(pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane, tablete de
ciocolată etc.);
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor

81
 care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică
/desen sau cu o expresie numerică data;
XXIII ELEMENTE FIGURI 1. Localizarea unor obiecte. 3.1 - descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu alte 4 a.materiale:
INTUITIVE GEOMETRICE Coordonate într-o 3.2 obiecte; caiet, fişe de lucru, figuri
DE reprezentare grafică 5.1 - descrierea structurii unui ansamblu de obiecte; geometrice
GEOMETRI 5.3 - utilizarea reprezentărilor schematice/realizarea planului b.procedurale:
E 2. Punct, linie, segment, clasei, marcarea sau citirea indiciilor etc.; conversaţia,explicaţia,
semidreaptă - realizarea unor desene, respectând condiţii date; demonstraţia,
3. Unghiul. Triunghiul - iniţierea şi participarea la diverse jocuri de strategie în care exerciţiul, jocul didactic,
4. Pătratul este necesară localizarea pieselor (şah, go, domino, ţintar învăţarea prin descoperire,
etc.); problematizarea, munca
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme; independentă
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor c.forme de organizare a
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a colectivului:
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.); activitate frontală, activitate
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, individuală
numere sau reprezentări grafice; activitate în grup
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni
în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”;
- stabilirea coordonatelor unui obiect într-o reprezentare
grafică sub formă de reţea;
- jocuri de orientare în spaţiu;
- găsirea unor obiecte folosind indicii;
- identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane;
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc);
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile geometrice
învăţate;
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
- identificarea numărului de figuri geometrice plane dintr-un
desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”;
- gruparea unor figuri geometrice după criterii date (număr de
laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, număr de
vârfuri, număr de muchii);
XXIV ELEMENTE FIGURI 1. Dreptunghiul 1.2 - realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri 4 a.materiale:
INTUITIVE GEOMETRICE 2. Cercul 3.2 geometrice de diferite mărimi şi culori; caiet, fişe de lucru,
DE 3. Axa de simetrie 5.1 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul planşe,figuri geometrice
GEOMETRI 4. Perimentrul 5.3 perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut b.procedurale:

82
 E dintr-o relaţie numerică); conversaţia,explicaţia,
- identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane; demonstraţia,
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul exerciţiul, jocul didactic,
instrumentelor de geometrie/şabloanelor (pătrat, triunghi, învăţarea prin descoperire,
dreptunghi, cerc); problematizarea, munca
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile geometrice independentă
învăţate; c.forme de organizare a
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ colectivului:
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”, activitate frontală, activitate
- identificarea numărului de figuri geometrice plane dintr-un individuală
desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”; activitate în grup
- gruparea unor figuri geometrice după criterii date (număr de
laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, număr de
vârfuri, număr de muchii);
- identificarea, prin pliere, a axei/axelor de simetrie ale
figurilor geometrice;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică
/desen sau cu o expresie numerică data;
- compararea unor unghiuri prin suprapunere;
XXV ELEMENTE CORPURI 1. Cubul 1.2 - realizarea unor modele repetitive utilizând corpuri 4 a.materiale:
INTUITIVE GEOMETRICE 2. Paralelipipedul 3.2 geometrice de diferite mărimi şi culori; caiet, fişe de lucru,
DE 4. Cilindrul 5.1 - recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri geometrice
GEOMETRI 5. Conul 5.3 corpuri geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, b.procedurale:
E paralelipiped, cilindru, sferă, con); conversaţia,explicaţia,
- gruparea unor corpuri geometrice după criterii date (număr demonstraţia,
de laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, număr de exerciţiul, jocul didactic,
vârfuri, număr de muchii); învăţarea prin descoperire,
- decuparea după contur a desfăşurării unui corp geometric c.forme problematizarea,
dat: cub, paralelipiped, cilindru, con; munca independentă de
- construirea unor corpuri geometrice folosind diverse organizare a colectivului:
materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.); activitate frontală, activitate
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice; individuală
- realizarea unei expoziţii de fotografie având ca temă obiecte activitate în grup
cu formă geometrică;
- reconstituirea corpurilor geometrice prin plierea unor tipare
(sau origami);
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor

83
 care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XXVI ELEMENTE CORPURI 1. Sfera 1.2 - realizarea unor modele repetitive utilizând corpuri 4 a.materiale:
INTUITIVE GEOMETRICE 2. Recapitulare 3.2 geometrice de diferite mărimi şi culori; caiet, fişe de lucru, corpuri
DE 3. Evaluare 5.1 - recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor geometrice
GEOMETRI 5.3 corpuri geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, b.procedurale:
E paralelipiped, cilindru, sferă, con); conversaţia,explicaţia,
- gruparea unor figuri sau corpuri geometrice după criterii date demonstraţia,
(număr de laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, exerciţiul, jocul didactic,
număr de vârfuri, număr de muchii); învăţarea prin descoperire,
- decuparea după contur a desfăşurării unui corp geometric problematizarea, munca
dat: cub, paralelipiped, cilindru, con; independentă
- construirea unor corpuri geometrice folosind diverse c.forme de organizare a
materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.); colectivului:
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice; activitate frontală, activitate
- realizarea unei expoziţii de fotografie având ca temă obiecte individuală
cu formă geometrică; activitate în grup
- reconstituirea corpurilor geometrice prin plierea unor tipare
(sau origami);
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme;
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor
care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.);
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică data;
XXVII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Instrumente de măsură 4.1 - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, 4 a.materiale:
INSTRUMEN MĂSURĂ 2. Metrul – Subultiplii 4.2 adecvate în realizarea unor măsurări; caiet, fişe de lucru, planşe,
TE DE PENTRU 3. Metrul – Multiplii 5.1 - măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, instrumente de măsură pentru
MĂSURĂ LUNGIME 4. Metrul – Exerciţii 5.3 folosind instrumente adecvate; lungime
aplicative - înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, b.procedurale:
folosind exemple din viața cotidiană; conversaţia,explicaţia,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ demonstraţia,
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; exerciţiul, jocul didactic,
- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi învăţarea prin descoperire,
standard, cu rezultatele unor măsurători efectuate cu unităţi problematizarea, munca
de măsură non-standard; independentă
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru c.forme de organizare a
lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare; colectivului:

84
 - rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de activitate frontală, activitate
măsură standard; individuală
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi activitate în grup
practice/experimentale;
XXVIII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Litrul – Submultiplii 4.1 - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, 4 a.materiale:
INSTRUMEN MĂSURĂ 2. Litrul – Multiplii 4.2 adecvate în realizarea unor măsurări; caiet, fişe de lucru, planşe
TE DE PENTRU 3. Litrul – Exerciţii aplicative 5.1 - măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, b.procedurale:
MĂSURĂ VOLUMUL 5.3 folosind instrumente adecvate; conversaţia,explicaţia,
LICHIDELOR - înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, demonstraţia,
folosind exemple din viața cotidiană; exerciţiul, jocul didactic,
- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi învăţarea prin descoperire,
standard, cu rezultatele unor măsurători efectuate cu unităţi problematizarea, munca
de măsură non-standard; independentă
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru c.forme de organizare a
lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare; colectivului:
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de activitate frontală, activitate
măsură standard; individuală
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi activitate în grup
practice/experimentale;
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
XXIX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Instrumente de măsură 4.1 - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, 4 a.materiale:
INSTRUMEN MĂSURĂ 2. Kilogramul – Submultiplii 4.2 adecvate în realizarea unor măsurări; caiet, fişe de lucru, planşe,
TE DE PENTRU 3. Kilogramul – Multiplii 5.1 - măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, instrumente de măsură pentru
MĂSURĂ MASĂ 4. Kilogramul – Exerciţii 5.3 folosind instrumente adecvate; masă
aplicative - înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, b.procedurale:
folosind exemple din viața cotidiană; conversaţia,explicaţia,
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru demonstraţia,
lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare; exerciţiul, jocul didactic,
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de învăţarea prin descoperire
măsură standard; problematizarea, munca
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi independentă
practice/experimentale; c.forme de organizare a
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ colectivului:
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; activitate frontală, activitate
individuală
XXX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Ora 4.1 - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, 4 a.materiale:
INSTRUMEN MĂSURĂ 2. Ziua, săptămâna, anul 4.2 adecvate în realizarea unor măsurări; caiet, fişe de lucru, ceas,
TE DE PENTRU TIMP 5.1 - alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura planşe
MĂSURĂ 5.3 durate de timp; b.procedurale:
- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un conversaţia,explicaţia,
interval de timp stabilit (de exemplu, într-o săptămână); demonstraţia,
- ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în exerciţiul, jocul didactic,
timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână); învăţarea prin descoperire,
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de problematizarea, munca
măsură standard; independentă

85
 - operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi c.forme de organizare a
practice/experimentale; colectivului:
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ activitate frontală, activitate
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; individuală
activitate în grup
XXXI UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Leul. Banul 4.1 - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, 4 a.materiale:
INSTRUMEN MĂSURĂ 2. Euro. Eurocentul 4.2 adecvate în realizarea unor măsurări; caiet, fişe de lucru, monede,
TE DE MONETARE 3. Schimburi monetare 5.1 - identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a bancnote
MĂSURĂ echivalente 5.3 bancnotelor; b.procedurale:
4. Exerciţii aplicative - efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru conversaţia,explicaţia,
lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare; demonstraţia,
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de exerciţiul, jocul didactic,
măsură standard; învăţarea prin descoperire,
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi problematizarea
practice/experimentale; c.forme de organizare a
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ colectivului:
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”; activitate frontală, activitate
individuală
activitate în grup
XXXII ORGANIZA ORGANIZARE 1. Tabel: rând, 3.1 - realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni 4 a.materiale:
REA ȘI A ȘI coloană,celulă a tabelului 5.1 în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”; caiet, fişe de lucru
REPREZEN REPREZENTA 2. Date din tabele: sortare, 5.2 - stabilirea coordonatelor unui obiect într-o reprezentare b.procedurale:
TAREA REA extragere, ordonare grafică sub formă de reţea; conversaţia,explicaţia,
DATELOR DATELOR 3. Grafice cu bare: - găsirea unor obiecte folosind indiciI; demonstraţia,
construire, extragerea unor selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri/corpuri exerciţiul, jocul didactic,
informaţii geometrice după mai multe criterii date şi înregistrarea datelor învăţarea prin descoperire,
într-un table; problematizarea, munca
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după independentă
anumite criterii (după dimensiuni, preferinţe); c.forme de organizare a
- înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii; colectivului:
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza activitate frontală, activitate
unor criterii date; individuală
- identificarea datelor din grafice cu bare şi din tabele; activitate în grup
- realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date/culese;
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
XXXIII EXERCIȚII ȘI Recapitulare finală 1.1 - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau 4 a.materiale:
PROBLEME 1.2 numere; caiet, fişe de lucru
RECAPITULAT 2.1 -generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de b.procedurale:
IVE 2.2 numere folosind o regulă dată; conversaţia,explicaţia,
2.3 - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu demonstraţia,
2.4 cifre / litere; exerciţiul, jocul didactic, munca
2.5 - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor independentă
3.1 / miilor; c.forme de organizare a
3.2 - compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, colectivului:

86
 4.1 zeci şi unităţi; activitate frontală, activitate
4.2 - numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în individuală
5.1 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până activitate în grup
5.2 la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...);
5.3 - compararea a două numere mai mici decât 10 000 folosind
numărătoarea poziţională sau reprezentări;
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000
utilizând algoritmul de comparare;
- utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor cu
ajutorul unor exemple concrete;
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai
mici sau egale cu 10 000;
- rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor
situaţii din viaţa cotidiană;
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date
(mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.);
- identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau
numere;
- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi
standard, cu rezultatele unor măsurători efectuate cu unităţi
de măsură non-standard
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în
2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului;
- efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără trecere
peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând
algoritmi de calcul;
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru
lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare
- rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând
ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
rotunde;
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite; metoda reprezentării grafice;
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”

XXXIV EVALUARE Evaluare finală 1.1 - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau 4 a.materiale:
2.2 numere; fişe de evaluare
2.4 - numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în b.procedurale:
2.5 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului; conversaţia,explicaţia,
3.1 - efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără trecere exerciţiul,
5.2 peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând c.forme de organizare a
5.3 algoritmi de calcul; colectivului:

87
 - rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând activitate frontală, activitate
ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor individuală
rotunde; (Probă orală. Probă scrisă)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de
ordine diferite; metoda reprezentării grafice;
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri,
numere sau reprezentări grafice;

ȘTIINȚE ALE NATURII

Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna NIUL pe- ore
tenţe
I Științele EVALUARE 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
vieții INIŢIALĂ planŞe
c. b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, munca
independentă
d. c. forme de organizare a
colectivului: frontală, individuală,
evaluare orală Şi scrisă
II Științele CARACTERIS Caracteristici ale
1.1 -observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor 1 a. materiale:
vieții acestora (de exemplu: organisme vii pentru identificarea imagini,fişa de lucru,caiet
TICI ALE viețuitoarelor - Nevoi b. procedurale:
părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor
LUMII VII de bază (apă, aer, conversaţia, explicaţia, munca
proprietăți precum formă, culoare, transparență) independentă, exerciţiul
hrană), creștere, c. forme de organizare a
înmulțire colectivului: frontală individuală,
evaluare orală
III Științele CARACTERIS Reacții ale unei plante
1.1 observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor 1 a. materiale:
vieții 2.1 acestora (de exemplu: organisme vii pentru identificarea imagini caiet, fişe de lucru
TICI ALE la diferite schimbări ale 2.2 b. procedurale:
părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor
LUMII VII mediului 2.3 conversaţia, explicaţia,
proprietăți precum formă, culoare, transparență) demonstraţia,exerciţiul, munca în
-formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei echipă, problematizarea,
investigații pentru aflarea răspunsului (de exemplu: „Planta jocul
are nevoie de lumină pentru a trăi?”) c. forme de organizare a
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea a colectivului:
frontală, activitate individuală/pe
două plante de același tip, crescute în condiții identice, dar cu
echipe,evaluare orală şi scrisă
iluminare diferită)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două ghivece cu
mușcate plantate în același tip de sol, apă, hârtie închisă la
culoare)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în

88
 grup)
- realizarea unor estimări, predicții asupra subiectului supus
investigației (de exemplu: vor exista/ nu vor exista diferențe
între cele două plante, exemple de posibile diferențe)
- colectarea de date utile investigației din surse diferite (cărți,
reviste, internet, filme, excursii, experiențe simple) pentru
diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: realizarea unui
paravan din hârtie închisă la culoare în jurul unui ghiveci,
plasarea celuilalt ghiveci alăturat, udarea periodică a
plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului cercetat
(de exemplu: observarea culorii frunzelor celor două plante, a
ritmurilor de creștere la cele două plante, a orientării creșterii
celor două plante, a apariției de noi frunze sau flori)
- realizarea de măsurători utilizând instrumente diferite
(cântar, cilindru gradat, balanță, ruletă) pentru determinarea
valorii unor proprietăți ale corpurilor (de exemplu: măsurarea
inițială, apoi periodică a înălțimii celor două plante)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații
despre fenomene și procese din mediul înconjurător (de
exemplu: descrierea periodică a variației culorii frunzelor,
notarea periodică a înălțimilor celor două plante,
înregistrarea altor modificări observate)
- reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date
obținute experimental (de exemplu: realizarea unui tabel cu
date zilnice referitoare la ritmul de creștere al plantelor aflate
în condiții diferite de iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze
aspecte ale investigației realizate (de exemplu: realizarea unui
afiș cu fotografii ale plantelor aflate în condiții diferite de
iluminare, în etape succesive ale investigației)
IV Științele CARACTERIS
Reacții ale corpului 1.1 -observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor 1 a. materiale:
vieții animal la schimbări ale 1.2 acestora (de exemplu: organisme vii pentru identificarea caiet, fişe de lucru,imagini
TICI ALE mediului (temperatura) b. procedurale:
părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor
LUMII VII sau în diferite situații conversaţia, explicaţia,
(pericol, mișcare) proprietăți precum formă, culoare, transparență) demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, problematizarea, învăţarea prin
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse descoperire, munca independentă
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor c. forme de organizare a
colectivului:

89
 animale) frontală,individuală,evaluare orală,
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași activitate în grup/în perechi
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
V Științele CARACTERIS
Insectele 1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții 1.2 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini
TICI ALE b. procedurale: conversaţia,
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
reacții ale animalelor în diferite situații) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, descoperire, munca independentă
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse c. forme de organizare a
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor colectivului: frontală, activitate
animale) individuală/pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
VI Științele CARACTERIS
Peștii 1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții 1.2 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini
TICI ALE b. procedurale: conversaţia,
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
reacții ale animalelor în diferite situații) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, descoperire, munca independentă
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse c. forme de organizare a
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor colectivului: frontală, activitate
animale) individuală/pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte

90
 selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
VII Științele CARACTERIS Amfibienii
1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții 1.2 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini
TICI ALE b. procedurale: conversaţia,
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
reacții ale animalelor în diferite situații) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, descoperire, munca independentă,
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse jocul
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor c. forme de organizare a
animale) colectivului:
frontală, activitate individuală/pe
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
echipe,evaluare orală şi scrisă
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
VIII Științele CARACTERIS
Reptilele -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții 1.1 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini
TICI ALE 1.2 b. procedurale:
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII conversaţia, explicaţia,
reacții ale animalelor în diferite situații) demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, problematizarea, învăţarea prin
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse descoperire, munca independentă,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor jocul
animale) c. forme de orga
nizare a colectivului:
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
frontală, activitate individuală/pe
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între echipe,evaluare orală şi scrisă
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)

91
IX Științele CARACTERIS
Păsările 1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții 1.2 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini cu diverse obiecte,
TICI ALE mini-cărticele,
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII b. procedurale: conversaţia,
reacții ale animalelor în diferite situații) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, problematizarea, învăţarea prin
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse descoperire, munca independentă,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor jocul
animale) c. forme de organizare a
colectivului:
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
frontală, activitate individuală, în
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între grup/ pe echipe,evaluare orală şi
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite scrisă
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
X Științele CARACTE
Mamiferele 1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la 1 a. materiale: : caiet, fişe de
vieții 1.2 prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a lucru,imagini
RISTICI ALE b. procedurale: conversaţia,
unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
LUMII VII explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
reacții ale animalelor în diferite situații) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, descoperire, munca independentă,
fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse jocul
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor c. forme de organizare a
animale) colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
-compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași
echipe,evaluare orală şi scrisă
categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între
ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite
proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea
unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții
de plante sau părți componente ale acestora)
XI Științele OMUL -
3.1 - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții Activitate și odihnă pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor lucru,imagini
MENȚINEREA b. procedurale: conversaţia,
filme, studii de caz (de exemplu: reducerea numărului de ore
STĂRII DE explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de somn) problematizarea, învăţarea prin
SĂNĂTATE - recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității descoperire, munca independentă,
lor, în urma unor discuții (de exemplu: lectură, activități jocul
artistice, sportive) c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate

92
 - realizarea unui program personal de echilibrare a individuală, în grup/ pe
perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și somn în echipe,evaluare orală şi scrisă
scopul aplicării zilnice
- identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării
unei investigații, precum și în viața cotidiană (de exemplu:
pentru utilizarea instrumentelor de măsură, manipularea
unor obiecte casabile, fierbinți)
XII Științele OMUL - Recapitulare. Evaluare
3.1 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de
vieții fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse lucru,imagini cu diverse obiecte,
MENȚINEREA sumativă planşe
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
STĂRII DE b. procedurale: conversaţia,
animale) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
SĂNĂTATE - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, problematizarea, învăţarea prin
pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor descoperire, munca independentă,
filme, studii de caz (de exemplu: reducerea numărului de ore jocul
de somn) c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
- recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității
individuală, în grup/ pe
lor, în urma unor discuții (de exemplu: lectură, activități echipe,evaluare orală şi scrisă
artistice, sportive)
- realizarea unui program personal de echilibrare a
perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și somn în
scopul aplicării zilnice
- identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării
unei investigații, precum și în viața cotidiană (de
exemplu: pentru utilizarea instrumentelor de măsură,
manipularea unor obiecte casabile, fierbinți)
XIII Științele PĂMÂNTUL -
Apa, aerul, solul 1.1 -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
pământului înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse,
MEDIU DE b. procedurale: conversaţia,
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
VIAȚĂ explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața problematizarea, învăţarea prin
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot descoperire, munca independentă,
produce energie) jocul
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, c. forme de organizare a
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe echipe,
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evaluare orală şi scrisă
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XIV Științele PĂMÂNTUL -
Surse de apă - tipuri, 1.1 - utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,

93
 pământului MEDIU DE
utilizări principale ale corpurilor reprezentate (de exemplu: schițe de imagini diverse, imagini, planşă
hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat, mulaje b. procedurale: conversaţia,
VIAȚĂ explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
ale unor tipuri de animale din diferite grupe)
problematizarea, învăţarea prin
observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare descoperire, munca independentă,
sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut, prin jocul
vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de c. forme de organizare a
exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața Pământului, colectivului: frontală, activitate
despre modul în care căderea apelor, vântul pot produce individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor,
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XV Științele PĂMÂNTUL -
Resurse naturale - 2.1 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
pământului tipuri, folosire fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşă, imagini diverse
MEDIU DE responsabilă b. procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
VIAȚĂ explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învăţarea prin
descoperire, munca independentă,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XVI Științele PĂMÂNTUL -
Mișcarea apei pe 1.1 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
pământului suprafața Pământului - utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor imagini diverse, planşe
MEDIU DE principale ale corpurilor reprezentate (de exemplu: schițe de b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat, mulaje
problematizarea, învăţarea prin
ale unor tipuri de animale din diferite grupe) descoperire, munca independentă,
-observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru jocul
identificarea etapelor unor fenomene/ procese (de exemplu: c. forme de organizare a
circuitul apei în natură) colectivului: frontală, activitate
-observarea unor aspecte dinamice ale realității individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot

94
 produce energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor,
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XVII Științele PĂMÂNTUL -
Recapitulare. Evaluare 3.2 - recunoașterea unor forme de poluare prin observații 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
pământului sumativă realizate în natură, prin realizarea unor experiențe imagini
MEDIU DE b. procedurale: conversaţia,
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe
VIAȚĂ explicaţia,, exerciţiul, munca
albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de independentă,
acestea) c. forme de organizare a
- observarea efectului poluării asupra unor organisme prin colectivului: frontală, activitate
experiențe demonstrative (de exemplu: udarea periodică a individuală, în grup/ pe
unei plante cu suc de lămâie simulând ploile acide) echipe,evaluare orală şi scrisă
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față
de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de
exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor
asupra felului în care depozitează deșeurile)
XVIII Științele PĂMÂNTUL -
Schimbări ale stării de 1.1 -observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru 1 a. materiale: caiet, fişe de
pământului agregare a apei. identificarea etapelor unor fenomene/ procese (de exemplu: lucru,planşe, imagini
MEDIU DE Circuitul apei b. procedurale: conversaţia,
circuitul apei în natură)
VIAȚĂ explicaţia,, exerciţiul, munca
-observarea unor aspecte dinamice ale realității independentă
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață c. forme de organizare a
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor colectivului: frontală, activitate
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața individuală, în grup/ pe
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot echipe,evaluare orală şi scrisă
produce energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor,
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XIX Științele PĂMÂNTUL -
Fenomene ale naturii - 1.1 -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,

95
 pământului MEDIU DE
ploaia și ninsoarea înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă , imagini diverse,
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
VIAȚĂ explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața
problematizarea, învăţarea prin
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot descoperire, munca independentă,
produce energie) jocul
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, c. forme de organizare a
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de colectivului: frontală, activitate
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XX Științele PĂMÂNTUL -
Fenomene ale naturii – -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,
pământului vântul înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse, poveşti audio,
MEDIU DE lecturi ilustrate, planşă
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
VIAȚĂ b. procedurale: conversaţia,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot problematizarea, învăţarea prin
produce energie) descoperire, munca independentă,
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, jocul
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
individuală, în grup/ pe
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei, echipe,evaluare orală şi scrisă
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XXI Științele PĂMÂNTUL -
Fenomene ale naturii - 1.1 -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru
pământului fulgerul și tunetul înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse,
MEDIU DE b. procedurale: conversaţia,
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
VIAȚĂ explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața problematizarea, învăţarea prin
Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot descoperire, munca independentă,
produce energie) jocul
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, c. forme de organizare a
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
echipe,evaluare orală şi scrisă
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței

96
 vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
XXII Științele INFLUENȚA
1.1 -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
pământului Poluarea apei, a 3.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse, planşe cu medii de
OMULUI solului, a aerului viaţă
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
ASUPRA b. procedurale: conversaţia,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
MEDIULUI DE Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ produce energie) descoperire, munca independentă,
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, jocul
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
individuală, în grup/ pe
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei, echipe,evaluare orală şi scrisă
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației
cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
- recunoașterea unor forme de poluare prin observații
realizate în natură, prin realizarea unor experiențe
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe
albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de
acestea)
- observarea efectului poluării asupra unor organisme prin
experiențe demonstrative (de exemplu: udarea periodică a
unei plante cu suc de lămâie simulând ploile acide)
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față
de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de
exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor
asupra felului în care depozitează deșeurile)
XXIII Științele INFLUENȚA
1.1 -observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
pământului Recapitulare. Evaluare 3.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață poveşti audio
OMULUI sumativă b. procedurale: conversaţia,
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
ASUPRA explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața problematizarea, învăţarea prin
MEDIULUI DE Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot descoperire, munca independentă
VIAȚĂ produce energie) c. forme de organizare a
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, colectivului: frontală, activitate
proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei,
evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației

97
 cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între
corpuri și a efectelor lor
- recunoașterea unor forme de poluare prin observații
realizate în natură, prin realizarea unor experiențe
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe
albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de
acestea)
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față
de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de
exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor
asupra felului în care depozitează deșeurile)
XXIV Științele CORPURI -
Proprietăți ale 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii corpurilor (formă, 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse ,imagini diverse
PROPRIEĂȚI culoare, lungime, b. procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
întindere) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
XXV Științele CORPURI -
Proprietăți ale 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
fizicii corpurilor (masă, 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse imagini diverse
PROPRIEĂȚI volum) b. procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
XXVI Științele CORPURI -
Stări de agregare 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii (solid, lichid, gaz) - 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse imagini diverse,
PROPRIEĂȚI identificare în funcție procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
de formă și volum explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)

98
XXVII Științele CORPURI -
Proprietățile unor 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii metale. Utilizări 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşă magini diverse, imagini cu
PROPRIEĂȚI lecturi, reguli de ocrotire a naturii,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
b. procedurale: conversaţia,
animale) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea problematizarea, învăţarea prin
colegilor de clasă descoperire, munca independentă
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea c. forme de organizare a
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXVIII Științele CORPURI -
Interacțiuni dintre 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, ,
fizicii corpuri (gravitațională, 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse imagini diverse,
PROPRIEĂȚI magnetică, electrică, b. procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
de contact - frecarea) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
XXIX Științele CORPURI -
Magneți. Utilizări ale 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii magneților. Busola 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşă imagini diverse, imagini cu
PROPRIEĂȚI lecturi, colaje din desene,simboluri,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
cuvinte, planşă, reguli de
animale) comunicare eficientă, civilizată,
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea b. procedurale: conversaţia,
colegilor de clasă explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea problematizarea, învăţarea prin
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, descoperire, munca independentă
c. forme de organizare a
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXX Științele FORȚE ȘI
Efectele diferitelor 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii interacțiuni dintre 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşă imagini diverse,
EFECTE corpuri (deformare, b. procedurale: conversaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
mișcare) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
corpuri) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)

99
XXXI Științele FORȚE ȘI
Mișcare și repaus. 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii Caracteristici ale 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşă b. procedurale:
EFECTE mișcării (distanță, conversaţia, explicaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
durată, rapiditate) demonstraţia, exerciţiul,
corpuri) problematizarea, învăţarea prin
-formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea descoperire, munca independentă
colegilor de clasă c. forme de organizare a
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea colectivului: frontală, activitate
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
XXXII Științele TIPURI DE
Topire, solidificare, 1.2 - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, 1 a. materiale:caiet, fişe de lucru,
fizicii vaporizare, condensare 2.5 fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse planşe cb. procedurale:,
TRANSFORM conversaţia, explicaţia,
proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor
ĂRI ALE demonstraţia, exerciţiul,
animale) problematizarea, învă
MATERIEI -formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea ţarea prin descoperire, munca
colegilor de clasă independentă jocul
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea c. forme de organizare a
unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXXIII Științele TIPURI DE
3.1 -identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
fizicii Recapitulare 3.2 unei investigații, precum și în viața cotidiană (de exemplu: planşe diverse
TRANSFORM finală.Evaluare finală b. procedurale: conversaţia,
pentru utilizarea instrumentelor de măsură, manipularea
ĂRI ALE explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
unor obiecte casabile, fierbinți) problematizarea, învă
MATERIEI - recunoașterea unor forme de poluare prin observații ţarea prin descoperire, munca
realizate în natură, prin realizarea unor experiențe independentă jocul
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe c. forme de organizare a
albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
acestea)
echipe,evaluare orală şi scrisă
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față
de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de
exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor
asupra felului în care depozitează deșeurile)
XXXIV Științele TIPURI DE
Lectură.Curiozități din 3.2 - recunoașterea unor forme de poluare prin observații 1 a. materiale: teste, fişe
fizicii natură realizate în natură, prin realizarea unor experiențe b. procedurale: munca
TRANSFORM independentă, jocul
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe
ĂRI ALE c. forme de organizare a
albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de colectivului: frontală, activitate
MATERIEI acestea) individuală, în grup/ pe
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față echipe,evaluare orală şi scrisă
de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de
exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor

100
 asupra felului în care depozitează deșeurile)

EDUCAȚIE CIVICĂ

Săpt DOME TEMA Conţinuturi Co Activităţi de învăţare Nr. Resurse

ă- NIUL le mp ore
mân e-
a tenţ
e
I Persoana NOȚIUNEA DE CE 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: fiŞa de lucru,
PERSOANĂ ÎNSEAMNĂ 1.2 persoane caiet, planŞe
SĂ FIM e. b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
explicaţia, exerciţiul, munca
PERSOANE pentru identitatea proprie) independentă
? - realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă c. forme de organizare a
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane colectivului: frontală,
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, individuală, evaluare orală Şi
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) scrisă
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
II Persoana NOȚIUNEA DE PERSOANA 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale:
PERSOANĂ MEA 1.2 persoane imagini,fişa de lucru,caiet
b. procedurale:
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
conversaţia, explicaţia, munca
pentru identitatea proprie) independentă, exerciţiul
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă c. forme de organizare a
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane colectivului: frontală
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, individuală, evaluare orală
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor)
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare

101
III Persoana NOȚIUNEA DE PERSOANA 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale:
PERSOANĂ LUI, 1.2 persoane imagini caiet, fişe de lucru
PERSOANA b. procedurale:
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
EI conversaţia, explicaţia,
pentru identitatea proprie) demonstraţia,exerciţiul,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă munca în echipă,
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane problematizarea,
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, jocul
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) c. forme de organizare a
colectivului:
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
frontală, activitate
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) individuală/pe echipe,evaluare
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care orală şi scrisă
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
IV Persoana TRĂSĂTURI BUNĂTATE 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale:
MORALE ALE A OPUSĂ 1.2 persoane caiet, fişe de lucru,imagini
PERSOANEI RĂUTĂȚII b. procedurale:
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
conversaţia, explicaţia,
pentru identitatea proprie) demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă problematizarea, învăţarea
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane prin descoperire, munca
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, independentă
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) c. forme de organizare a
colectivului:
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
frontală,individuală,evaluare
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) orală, activitate în grup/în
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care perechi
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
V Persoana TRĂSĂTURI RESPECTU 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: caiet, fişe de
MORALE ALE L ȘI LIPSA 1.2 persoane lucru,imagini
PERSOANEI DE b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
RESPECT explicaţia, demonstraţia,
pentru identitatea proprie) exerciţiul, problematizarea,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă învăţarea prin descoperire,
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane munca independentă
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, c. forme de organizare a
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
echipe,evaluare orală şi scrisă

102
 elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
VI Persoana TRĂSĂTURI SINCERITA 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: caiet, fişe de
MORALE ALE TEA ȘI 1.2 persoane lucru,imagini
PERSOANEI NESINCERI b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
TATEA explicaţia, demonstraţia,
pentru identitatea proprie) exerciţiul, problematizarea,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă învăţarea prin descoperire,
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane munca independentă
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, c. forme de organizare a
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
echipe,evaluare orală şi scrisă
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
VII Persoana TRĂSĂTURI CURAJUL, 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: caiet, fişe de
MORALE ALE FRICA ȘI 1.2 persoane lucru,imagini
PERSOANEI LAȘITATEA b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
explicaţia, demonstraţia,
pentru identitatea proprie) exerciţiul, problematizarea,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă învăţarea prin descoperire,
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane munca independentă, jocul
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, c. forme de organizare a
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) colectivului:
frontală, activitate
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
individuală/pe echipe,evaluare
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) orală şi scrisă
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
VIII Persoana TRĂSĂTURI MODESTIA 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: caiet, fişe de
MORALE ALE ȘI LIPSA 1.2 persoane lucru,imagini
PERSOANEI DE b. procedurale:
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
MODESTIE conversaţia, explicaţia,

103
 pentru identitatea proprie) demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane
independentă, jocul
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, c. forme de orga
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) nizare a colectivului:
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare frontală, activitate
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) individuală/pe echipe,evaluare
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care orală şi scrisă
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
IX Persoana ÎNCREDEREA ÎN ÎNCREDER 1.1 -exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează 1 a. materiale: caiet, fişe de
SINE ȘI ÎN EA ÎN SINE 1.2 persoane lucru,imagini cu diverse
CEILALȚI ȘI ȘI ÎN obiecte, mini-cărticele,
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante
NEÎNCREDERE CEILALȚI ȘI b. procedurale: conversaţia,
A ÎN SINE ȘI ÎN NEÎNCRED pentru identitatea proprie) explicaţia, demonstraţia,
CEILALȚI EREA ÎN - realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă exerciţiul, problematizarea,
SINE ȘI ÎN - discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane învăţarea prin descoperire,
CEILALȚI - recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, munca independentă, jocul
prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) c. forme de organizare a
colectivului:
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare
frontală, activitate individuală,
elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) în grup/ pe echipe,evaluare
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care orală şi scrisă
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale
unor personaje
X Raporturile RAPORTURILE CE SUNT 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU LUCRURIL 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru,imagini
LUCRURILE E b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
explicaţia, demonstraţia,
ființele grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date exerciţiul, problematizarea,
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, învăţarea prin descoperire,
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii munca independentă, jocul
- realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de c. forme de organizare a
exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
atitudinilor posibile față de lucrurile menționate
pe echipe,evaluare orală şi
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind scrisă
de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate
sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și

104
 ale adulților în contexte familiare de viață etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri,
plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe,
atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)
XI Raporturile RAPORTURILE NEVOIA DE 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU LUCRURI 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru,imagini
LUCRURILE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
explicaţia, demonstraţia,
ființele grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date exerciţiul, problematizarea,
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, învăţarea prin descoperire,
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii munca independentă, jocul
realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de c. forme de organizare a
exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
atitudinilor posibile față de lucrurile menționate
pe echipe,evaluare orală şi
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind scrisă
de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate
sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și
ale adulților în contexte familiare de viață etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri,
plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe,
atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)
XII Raporturile RAPORTURILE LUCRURIL 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU E CARE NE 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru,imagini cu diverse
LUCRURILE EXPRIMĂ obiecte, planşe
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
(ÎMBRĂCĂ b. procedurale: conversaţia,
ființele MINTE, grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date explicaţia, demonstraţia,
JUCĂRII ȘI - realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, exerciţiul, problematizarea,
JOCURI, dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii învăţarea prin descoperire,
CĂRȚI, munca independentă, jocul
COLECȚII) c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XIII Raporturile RAPORTURILE CAMERA 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU MEA 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru, imagini diverse,
LUCRURILE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
explicaţia, demonstraţia,
ființele grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date exerciţiul, problematizarea,
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, învăţarea prin descoperire,
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii munca independentă, jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/

105
 pe echipe, evaluare orală şi
scrisă
XIV Raporturile RAPORTURILE RELAȚII ȘI 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU ATITUDINE 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru, imagini diverse, imagini,
LUCRURILE A FAȚĂ DE planşă
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
LUCRURI b. procedurale: conversaţia,
ființele (PROPRIET grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date explicaţia, demonstraţia,
ATE, - realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, exerciţiul, problematizarea,
GRIJĂ, dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii învăţarea prin descoperire,
NEGLIJENȚ munca independentă, jocul
Ă) c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XV Raporturile RAPORTURILE RECAPITU 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU LARE 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru, planşă, imagini diverse
LUCRURILE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
explicaţia, demonstraţia,
ființele grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date exerciţiul, problematizarea,
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, învăţarea prin descoperire,
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii munca independentă, jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XVI Raporturile RAPORTURILE EVALUARE 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU SUMATIVĂ 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru, imagini diverse, planşe
LUCRURILE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
explicaţia, demonstraţia,
ființele grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date exerciţiul, problematizarea,
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, învăţarea prin descoperire,
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii munca independentă, jocul
realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de c. forme de organizare a
exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
atitudinilor posibile față de lucrurile menționate
pe echipe,evaluare orală şi
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind scrisă
de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate
sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și
ale adulților în contexte familiare de viață etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri,
plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe,
atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)

106
XVII Raporturile RAPORTURILE EDUCAȚIA 1.3 - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU CIVICĂ 2.1 (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) lucru, imagini
LUCRURILE PRIN JOC b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
(NE JUCĂM explicaţia,, exerciţiul, munca
ființele ȘI grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date independentă,
ÎNVĂȚĂM) - realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, c. forme de organizare a
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii colectivului: frontală,
realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de activitate individuală, în grup/
exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
atitudinilor posibile față de lucrurile menționate
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind
de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate
sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și
ale adulților în contexte familiare de viață etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri,
plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe,
atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)
XVIII Raporturile RAPORTURILE CE SUNT 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU ANIMALEL și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru,planşe, imagini
ANIMALELE ȘI E ȘI b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
PLANTELE PLANTELE explicaţia,, exerciţiul, munca
ființele scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, independentă
plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea c. forme de organizare a
- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de colectivului: frontală,
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale activitate individuală, în grup/
(pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
elevilor)
XIX Raporturile RAPORTURILE NEVOIA DE 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU PLANTE ȘI și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru, planşă , imagini diverse,
ANIMALELE ȘI ANIMALE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
PLANTELE explicaţia, demonstraţia,
ființele scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, exerciţiul, problematizarea,
plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea învăţarea prin descoperire,
- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de munca independentă, jocul
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale c. forme de organizare a
(pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
elevilor)
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XX Raporturile RAPORTURILE ATITUDINI 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU FAȚĂ DE și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru, , imagini diverse,
ANIMALELE ȘI PLANTE ȘI poveşti audio, lecturi ilustrate,
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
PLANTELE ANIMALE planşă
ființele (ATENȚIE/ scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, b. procedurale: conversaţia,

107
 NEATENȚIE plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea explicaţia, demonstraţia,
, GRIJĂ/ - punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de exerciţiul, problematizarea,
NEPĂSARE învăţarea prin descoperire,
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale
) munca independentă, jocul
(pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei c. forme de organizare a
elevilor) colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XXI Raporturile ATITUDINI 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu RAPORTURILE FAȚĂ DE și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru imagini diverse,
NOASTRE CU PLANTE ȘI b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
ANIMALELE ȘI ANIMALE explicaţia, demonstraţia,
ființele PLANTELE (DELICATE scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, exerciţiul, problematizarea,
ȚE/ plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea învăţarea prin descoperire,
BRUTALITA - punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de munca independentă, jocul
TE, lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale c. forme de organizare a
COMPASIU (pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei colectivului: frontală,
NE/ LIPSĂ activitate individuală, în grup/
elevilor)
DE pe echipe,evaluare orală şi
COMPASIU scrisă
NE)
XXII Raporturile RAPORTURILE ATITUDINI 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU FAȚĂ DE și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru, imagini diverse, planşe
ANIMALELE ȘI PLANTE ȘI cu medii de viaţă
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
PLANTELE ANIMALE b. procedurale: conversaţia,
ființele (CURAJ/ scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, explicaţia, demonstraţia,
FRICĂ, plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea exerciţiul, problematizarea,
RESPRECT - punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de învăţarea prin descoperire,
/ LIPSĂ DE lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale munca independentă, jocul
RESPECT) (pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
elevilor)
activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XXIII Raporturile RAPORTURILE ATITUDINI 2.2 - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU FAȚĂ DE și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea lucru, poveşti audio
ANIMALELE ȘI PLANTE ȘI b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri,
PLANTELE ANIMALE explicaţia, demonstraţia,
ființele (IUBIRE/ scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, exerciţiul, problematizarea,
URĂ) plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea învăţarea prin descoperire,
- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de munca independentă
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale c. forme de organizare a
(pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
elevilor)
pe echipe,evaluare orală şi

108
 scrisă
XXIV Raporturile RAPORTURILE CE SUNT 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU GRUPURIL 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, ,imagini diverse
CEILALȚI E 3.2 b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
OAMENI explicaţia, demonstraţia,
ființele povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
în contexte familiare de viață învăţarea prin descoperire,
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac munca independentă
parte c. forme de organizare a
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
pe echipe,evaluare orală şi
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin scrisă
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXV Raporturile GRUPURI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu RAPORTURILE MICI IN 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, imagini diverse
NOASTRE CU CARE 3.2 b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
CEILALȚI FACEM explicaţia, demonstraţia,
ființele OAMENI PARTE ȘI povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
RELAȚIILE în contexte familiare de viață învăţarea prin descoperire,
DINTRE - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac munca independentă
MEMBRII parte c. forme de organizare a
ACESTORA - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în colectivului: frontală,
– FAMILIA activitate individuală, în grup/
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
pe echipe,evaluare orală şi
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin scrisă
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri

109
XXVI Raporturile GRUPURI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu RAPORTURILE MICI IN 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, imagini diverse,
NOASTRE CU CARE 3.2 procedurale: conversaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
CEILALȚI FACEM explicaţia, demonstraţia,
ființele OAMENI PARTE ȘI povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
RELAȚIILE în contexte familiare de viață învăţarea prin descoperire,
DINTRE - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac munca independentă
MEMBRII parte c. forme de organizare a
ACESTORA - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în colectivului: frontală,
– GRUPUL activitate individuală, în grup/
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
DE pe echipe,evaluare orală şi
PRIETENI - exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin scrisă
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXVI Raporturile GRUPURI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
I noastre cu RAPORTURILE MICI IN 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşă magini diverse,
NOASTRE CU CARE 3.2 imagini cu lecturi, reguli de
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
CEILALȚI FACEM ocrotire a naturii,
ființele OAMENI PARTE ȘI povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate b. procedurale: conversaţia,
RELAȚIILE în contexte familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
DINTRE - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac exerciţiul, problematizarea,
MEMBRII parte învăţarea prin descoperire,
ACESTORA - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în munca independentă
– GRUPUL c. forme de organizare a
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
DE JOACĂ colectivului: frontală,
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin activitate individuală, în grup/
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp pe echipe,evaluare orală şi
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului scrisă
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXVI Raporturile GRUPURI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: : caiet, fişe de
II RAPORTURILE MICI IN 3.1 lucru, , imagini diverse,

110
 noastre cu NOASTRE CU CARE 3.2 diferitelor tipuri de grupuri b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și CEILALȚI FACEM - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la explicaţia, demonstraţia,
OAMENI PARTE ȘI exerciţiul, problematizarea,
ființele povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate
RELAȚIILE învăţarea prin descoperire,
DINTRE în contexte familiare de viață munca independentă
MEMBRII - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac c. forme de organizare a
ACESTORA parte colectivului: frontală,
– GRUPUL - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în activitate individuală, în grup/
DE rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite pe echipe,evaluare orală şi
ÎNVĂȚARE scrisă
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXIX Raporturile RAPORTURILE REGULI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU ALE 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşă imagini diverse,
CEILALȚI GRUPULUI 3.2 imagini cu lecturi, colaje din
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
OAMENI – desene,simboluri, cuvinte,
ființele DREPTURI povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate planşă, reguli de comunicare
ȘĂ în contexte familiare de viață eficientă, civilizată,
ÎNDATORIR - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac b. procedurale: conversaţia,
I ÎN parte explicaţia, demonstraţia,
CADRUL - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în exerciţiul, problematizarea,
GRUPURIL învăţarea prin descoperire,
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
OR MICI munca independentă
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin c. forme de organizare a
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp colectivului: frontală,
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului activitate individuală, în grup/
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care pe echipe,evaluare orală şi
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale scrisă
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXX Raporturile RAPORTURILE REGULI 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU ALE 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşă imagini diverse,
CEILALȚI GRUPULUI 3.2 b. procedurale: conversaţia,

111
 lucrurile și OAMENI – - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la explicaţia, demonstraţia,
ființele DREPTURI povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
ȘĂ învăţarea prin descoperire,
în contexte familiare de viață
ÎNDATORIR munca independentă
I ÎN - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac c. forme de organizare a
CADRUL parte colectivului: frontală,
GRUPURIL - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în activitate individuală, în grup/
OR MICI rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite pe echipe,evaluare orală şi
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin scrisă
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXXI Raporturile RAPORTURILE RECAPITU 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu NOASTRE CU LARE 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşă b. procedurale:
CEILALȚI 3.2 conversaţia, explicaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
OAMENI demonstraţia, exerciţiul,
ființele povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate problematizarea, învăţarea
în contexte familiare de viață prin descoperire, munca
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac independentă
parte c. forme de organizare a
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
pe echipe,evaluare orală şi
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin scrisă
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXXI Raporturile RAPORTURILE RECAPITU 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale:caiet, fişe de
I noastre cu NOASTRE CU LARE 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşe cb.
CEILALȚI 3.2 procedurale:, conversaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
OAMENI explicaţia, demonstraţia,

112
 ființele povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
în contexte familiare de viață învă
ţarea prin descoperire, munca
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac
independentă jocul
parte c. forme de organizare a
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în colectivului: frontală,
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite activitate individuală, în grup/
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin pe echipe,evaluare orală şi
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp scrisă
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXXI Raporturile RAPORTURILE EVALUARE 2.3 - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul 1 a. materiale: caiet, fişe de
II noastre cu NOASTRE CU FINALĂ 3.1 diferitelor tipuri de grupuri lucru, planşe diverse
CEILALȚI 3.2 b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
OAMENI explicaţia, demonstraţia,
ființele povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate exerciţiul, problematizarea,
în contexte familiare de viață învă
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac ţarea prin descoperire, munca
parte independentă jocul
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
activitate individuală, în grup/
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin pe echipe,evaluare orală şi
împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp scrisă
etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care
provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
-elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
XXXI Raporturile RAPORTURILE EDUCAȚIA 3.3* - implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte 1 a. materiale: teste, fişe
V noastre cu NOASTRE CU CIVICĂ simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic b. procedurale: munca
CEILALȚI PRIN JOC independentă, jocul
lucrurile și - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite
OAMENI c. forme de organizare a
ființele teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din colectivului: frontală,

113
 comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat) activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
scrisă

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE-Planificare pe unităţi de conţinut

Domeniul Unitatea de Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

Săptă Conţinuturi/Tema
învăţare tenţe ore
mâna plastică
Tema
Colaj EVALUARE 1. ÎMI AMINTESC... 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a.materiale: caietul de arte
INIŢIALĂ 2.EVALUARE exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
INIŢIALĂ foarfecă, lipici, creioane.
informațional de-a lungul timpului);
b. procedurale: conversaţia,
I
explicaţia, exerciţiul.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
Desen TOAMNA 1. PEŞTIŞORUL 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Modelaj (punctul - element de 1.2 exemplu, imaginea ca document, imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
limbaj plastic; 2.1 pixuri cu gel de diferite
informațional de-a lungul timpului) ;
punctare) 2.2 culori,stilouri cu peniţe de
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
2.3 dimensiuni diferite,planşetă,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
2. DOVLEACUL plastilină,sfoară.
- selectarea de diverse materiale (creioane, peniţe), în
(volum, plan - b. procedurale: conversaţia,
vederea utilizării acestora;
II elemente de limbaj explicaţia, exerciţiul.
- asocierea tehnicilor adecvate materialelor selectate;
plastic; modelare,
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
presare) c. forme de organizare a
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
colectivului: activitate frontală,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
activitate individuală.
materiale diferite;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale.

114
 Desen TOAMNA 1. CULORILE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Modelaj TOAMNEI 1.2 exemplu, imaginea ca document, imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
(punctul - element de 2.1 creioane colorate, creioane
informațional de-a lungul timpului);
limbaj plastic; 2.2 cerate, creioane, plastilină, beţe
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
punctare) 2.3 de îngheţată, rafie, benzi de
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
2.5 hârtie colorată,
- selectarea de diverse materiale (creioane), în vederea
2. SPERIE - CIORI sfoară.
utilizării acestora;
III (volum - element de b. procedurale conversaţia,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
limbaj plastic; explicaţia, demonstraţia,
materiale diferite;
modelare liberă) observaţia, exerciţiul,
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
problematizarea.
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
c. forme de organizare a
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
colectivului: activitate frontală,
- realizarea de obiecte după povești.
activitate individuală.

Desen TOAMNA 1. RÂUL (linia - 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi element de limbaj 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele plastic; trasare, 2.1 creioane, creioane cerate,
informațional de-a lungul timpului);
haşurare) 2.2 creioane colorate,şablon,
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
2. RAMA FOTO 2.3 foarfece.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
(punctul; linia; forme b. procedurale: conversaţia,
- selectarea de diverse materiale (creioane), în vederea
plane și spațiale- explicaţia, demonstraţia,
utilizării acestora;
elemente de limbaj observaţia, exerciţiul.
IV - exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
plastic; origami; c. forme de organizare a
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
punctare; trasare) colectivului:activitate frontală,
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
activitate individuală.
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie cu scop
decorativ;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale.
V Pictură TOAMNA 1. TOAMNĂ TÂRZIE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (linia- element 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi
modele de limbaj plastic; efectul 1.3 practice,acuarele,guaşe,
informațional de-a lungul timpului);
de transparență/ 2.1 tempera, pensule,pătratul
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
opacitate 2.3 Tangram lipici, foarfece.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
2. RECHINUL b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
(forme plane și explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
spațiale- elemente de observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
limbaj plastic; c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
Tangram) colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,), în
activitate individuală.
vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau

115
 opacitate prin tehnici ale culorilor de apă (de exemplu,
acuarelă, guașe, tempera);
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale.
Pictură TOAMNA 1. O ZI PLOIOASĂ 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (punctul; linia- 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele elemente de limbaj 1.3 acuarele,guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului);
plastic;efectul de 2.1 pensule,şabloane, hârtie de
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
transparență/ 2.3 diferite tipuri, foarfece,lipici.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
opacitate) 2.4 b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
2. PĂSĂRI explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
CĂLĂTOARE observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
(linia, forme plane- c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
elemente de limbaj colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule ), în
plastic; trasare; colaj) activitate individuală.
VI vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau
opacitate prin tehnici ale culorilor de apă (de exemplu,
acuarelă, guașe, tempera);
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.
Machete şi LUMEA CĂȚELUL- marionetă 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
modele ANIMALELOR (texturi- 2.1 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi
element de limbaj 2.2 practice,şabloane, şosetă,
informațional de-a lungul timpului) ;
plastic; tăiere, croire, 2.3 materiale textile, nasturi, ac,
coasere, lipire) 2.4 - realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale aţă, lipici, foarfecă.
diferite; b. procedurale: conversaţia,
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu explicaţia, demonstraţia,
VII zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee; observaţia, exerciţiul.
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă c. forme de organizare a
în scop didactic; colectivului: activitate frontală,
- realizarea de contururi, decupaje; activitate individuală.
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin
intervenții tehnice variate:
VIII Pictură LUMEA SUPORTUL PENTRU 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
ANIMALELOR PENSULE (linia; 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
punctull, culorile 1.3 pahar, acuarele, guaşe,
informațional de-a lungul timpului);
primare- elemente de 2.1 tempera, pensule.
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
limbaj plastic; efectul- 2.2 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
transparență/ 2.3 explicaţia, demonstraţia,

116
 opacitate) 2.4 -audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre observaţia, exerciţiul.
artiști români cunoscuți; c. forme de organizare a
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule), în colectivului: activitate frontală,
vederea utilizării acestora; activitate individuală.
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau
opacitate prin tehnici ale culorilor de apă (de exemplu,
acuarelă, guașe, tempera );
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.

Pictură LUMEA 1. CĂSUȚA 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi ANIMALELOR PĂSĂRELELOR 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice, ,
modele (decupare, lipire) 1.3 acuarele, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului);
2. BALOANE DE 2.1 pensule, cutie de lapte, ziare şi
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
SĂPUN (culori 2.2 reviste,creion, lipici, sfoară,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
primare; culori binare - 2.3 foarfece, boabe de cereale, băţ
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
elemente de limbaj 2.4 frigăruie.
limbaj plastic în forme plastice plane;
plastic; amestecuri b. procedurale: conversaţia,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
cromatice) explicaţia, demonstraţia,
artiști români cunoscuți;
observaţia, exerciţiul.
IX - selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
c. forme de organizare a
etc.), în vederea utilizării acestora
colectivului: activitate frontală,
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
activitate individuală.
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- realizarea de contururi, decupaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- realizarea de produse utilizând materiale reciclabile .

X Pictură SUNT ROMÂN! 1. DANSUL 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Desen CULORILOR 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
(culori primare, culori 1.3 acuarele, pensulă, paletă
informațional de-a lungul timpului);
binare- elemente de 2.1 pictură, creioane, vaza model.
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
limbaj plastic; 2.3 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
obținerea de forme 2.3 explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
dirijate prin scurgere observaţia, exerciţiul,
limbaj plastic în forme plastice plane;
aderentă) problematizarea.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
2. VAZA (linia; c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
punctual, forma- colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, creioane,
elemente de limbaj activitate individuală.
pensule), în vederea utilizării acestora;
plastic; trasare,

117
 hașurare)
SUNT ROMÂN! 1. ŢARA MEA (forme ,
Machete şi texturi- elemente de
modele limbaj plastic; împletire;
tăiere; lipire)
2. NAIUL ȘI TOBA -
instrumente muzicale
(forme spațiale-
elemente de limbaj
plastic; tăiere,
asamblare)
XI
SUNT ROMÂN! BRĂȚARA
Machete şi PRIETENIEI (texturi-
modele elemente de limbaj
plastic; împletirea
XII
XIII Pictură IARNA 1. IARNA ÎN PĂDURE
Machete şi (punctul; linia;
modele forma- elemente de
limbaj plastic;
obținerea de forme
dirijate prin decolorare
cu pic)
2. OMUL DE ZĂPADĂ-
Felicitare
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor
de recunoscut.
1.1 2 a. materiale: caietul de arte
2.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de vizuale şi abilităţi practice,
2.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop şablon,fire textile (roşii, galbene
2.3 şi albastre), resturi de materiale
informațional de-a lungul timpului);
2.4 textile sau hârtie creponată
-discuții despre patrimoniul local: construcții reprezenta- (galben, verde, maro), lipici,
tive şi ambient urban/rural, vestimentație, obiceiuri, co- foarfece,paie pentru băuturi
lecţii, obiecte de patrimoniu; răcoritoare, bandă adezivă,
- identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, cutie de compot,beţe frigăruie,
pliante, albume de artă, vizionarea de filme, documentare; balon, dopuri plută.
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice; explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de observaţia, exerciţiul.
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv; c. forme de organizare a
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și colectivului: activitate frontală,
materiale diferite; activitate individuală.
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- realizarea de produse utilizând materiale reciclabile.
1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
2.1 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice, fire
2.2 textile.
informațional de-a lungul timpului) ;
b. procedurale: conversaţia,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
explicaţia, demonstraţia,
materiale diferite;
observaţia, exerciţiul.
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
c. forme de organizare a
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee.
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
1.3 cerneală albastră, pic, pensulă,
informațional de-a lungul timpului);
2.1 carton colorat, lipici , foarfece.
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
2.2 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
2.3 explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
observaţia, exerciţiul.
limbaj plastic în forme plastice plane;
c. forme de organizare a
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
colectivului: activitate frontală,
artiști români cunoscuți;
118
 (forme plane și - selectarea de diverse materiale ( tușuri, creioane, pensule), activitate individuală.
spațiale- elemente de în vederea utilizării acestora;
limbaj plastic Quilling) - exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie cu ocazia
sărbătorilor;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor
naturale;
- realizarea de contururi, decupaje;
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de
hârtie ce pot fi rulate și transformate în podoabe.
IARNA ORNAMENTE DE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi BRAD (forme 2.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele spațiale- elemente de 2.3 pagini de ziare sau revisze,
informațional de-a lungul timpului) ;
limbaj plastic Quilling) 2.4 lipici, fire textile, foarfece, riglă,
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
creion.
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
b. procedurale: conversaţia,
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie cu ocazia explicaţia, demonstraţia,
XIV
sărbătorilor; observaţia, exerciţiul
- realizarea de contururi, decupaje; c. forme de organizare a
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a colectivului: activitate frontală,
materialelor; activitate individuală;
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce
pot fi rulate și transformate în podoabe.
Pictură IARNA 1. JOC DE CULORI 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (texturi; culori primare; 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele culori binare-elemente 1.3 diferite bucăţi de material textil
informațional de-a lungul timpului);
de limbaj plastic; 2.1 cu ţesătură rară, acuarele,
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
obținerea de forme 2.3 pensule,reviste, cărţi vechi,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
spontane prin 2.4 hârtie glasată, hârtie creponată,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
imprimare) hârtie ondulată, material textil,
limbaj plastic în forme plastice plane;
2. UN PERSONAJ nasturi, mărgele, pene,lipici,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
FANTASTIC foarfece.
XV artiști români cunoscuți;
(forme plane; texturi- b. procedurale: conversaţia,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
elemente de limbaj explicaţia, demonstraţia,
etc.), în vederea utilizării acestora;
plastic; colaj) observaţia, exerciţiul
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
c. forme de organizare a
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
colectivului: activitate frontală,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
activitate individuală;
materiale diferite;
- realizarea de contururi, decupaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.

119
 Pictură IARNA 1. ARTIFICII 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Desen (obținerea de forme 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
Machete şi prin dirijarea jetului de 1.3 acuarele, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului);
modele aer) 2.1 pensule, paie pentru băuturi
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
2. SPIRALA 2.2 răcoritoare, carton, fir tetil,
limbaj plastic în forme plastice plane;
(tehnici de lucru cu 2.3 foarfece, lipici, creioane cerate.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
hârtie și material textil) b. procedurale: conversaţia,
XVI artiști români cunoscuți;
explicaţia, demonstraţia,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, creioane,
observaţia, exerciţiul
pensule), în vederea utilizării acestora;
c. forme de organizare a
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
colectivului: activitate frontală,
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
activitate individuală;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- realizarea de contururi, decupaje.
ÎN PRAG DE ORAȘUL- lucrare 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi VACANŢĂ colectivă(colaj) 2.3 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele 2.4 ziare, carioca neagră, creion,
informațional de-a lungul timpului);
foarfece lipici, demicarton.
-discuții despre patrimoniul local: construcții reprezenta-tive şi b. procedurale: conversaţia,
ambient urban/rural, vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de explicaţia, exerciţiul.
XVII patrimoniu ; c. forme de organizare a
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie:. cu scop colectivului:activitate
decorativ; individuală.
- realizarea de contururi, decupaje, colaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.
LUMEA ANIMALELE DE LA 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi ANIMALELOR FERMĂ (Tangram) 2.3 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele foarfece, lipici.
informațional de-a lungul timpului) ;
b. procedurale: conversaţia,
XVIII - realizarea de decupaje. explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
XVIX Pictură LUMEA 1. FORME 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi ANIMALELOR (culori reci - elemente 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele de limbaj plastic; 1.3 acuarele, tempera, guaşe,
informațional de-a lungul timpului);
efectul de opacitate) 2.1 bandă izolatoare, pensule, tub
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
2. MARIONETA - 2.2 de hârtie, plastilină, foarfece,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
VULPEA 2.3 lipici, sfoară, fir textil, băţ
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
(colaj) 2.4 frigăruie.
limbaj plastic în forme plastice plane;
b. procedurale: conversaţia,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
explicaţia, demonstraţia,
artiști români cunoscuți;
observaţia, exerciţiul.

120
 - selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule, c. forme de organizare a
etc.), în vederea utilizării acestora; colectivului: activitate frontală,
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de activitate individuală.
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.
LUMEA MEA FEŢE - FEŢE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (tăiere, lipire, 2.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele decupare, asamblare ) 2.3 piuneze, lipici, aţă, instrument
informațional de-a lungul timpului);
de scris.
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin b. procedurale: conversaţia,
tehnici ale culorilor de apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera); explicaţia, demonstraţia,
XX - realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu observaţia, exerciţiul.
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee; c. forme de organizare a
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă colectivului: activitate frontală,
în scop didactic; activitate individuală.
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie cu scop
decorativ;
- realizarea de contururi, decupaje.
Pictură ÎN NATURĂ 1. APUS DE SOARE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (culori calde - 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele elemente de limbaj 1.3 acuarele, guşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului);
plastic; obținere de 2.1 pensule, pietre de mărime
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
forme spontane prin 2.2 medie.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastic;
fuzionare) 2.3 b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
2. DOMINO - joc explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
(tehnici de lucru cu observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
materiale din natură) c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
XXI activitate individuală.
etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresi;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale
(pietre, frunze, lemne etc.) cu scopul de a le conferi noi
valențe expresive, artistice;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale.

121
 PRIMĂVARA MĂRŢIŞOARE - 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi SOARELE (tăiere, 2.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele croire, coasere) 2.3 material textil galben, roşu şi
informațional de-a lungul timpului);
portocaliu, aţă, ac, foarfece,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
nasturi mici, mărgele, vatelină.
materiale diferite;
XXII b. procedurale: conversaţia,
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
explicaţia, demonstraţia,
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
observaţia, exerciţiul.
- realizarea de contururi.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
Pictură PRIMĂVARA 1. DARUL DE 8 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi MARTIE (tehnici de 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele lucru cu materiale din 2.1 canăsau farfurie de ceramică,
informațional de-a lungul timpului) ;
natură, obţinerea de 2.2 neimprimată, guaşe, tempera,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
forme spontane sau 2.3 pai pentru băuturi răcoritoare,
limbaj plastic în forme plastice plane;
dirijate) 2.4 resturi de materiale textile,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
2. PAPIONUL SAU foarfece, ac, aţă, elastic, bandă
etc.), în vederea utilizării acestora;
ACCESORIUL DE dublu adezivă.
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
XXIII PĂR (tăiere, croire, b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
coasere, lipire) explicaţia, demonstraţia,
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
observaţia, exerciţiul
materiale diferite;
c. forme de organizare a
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
colectivului: activitate frontală,
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
activitate individuală;
- decorarea/ personalizarea unor seturi cană – farfurie;
- realizarea de contururi;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.
Pictură PRIMĂVARA 1. ELEFANTUL 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (amestecuri 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele acromatice) 1.3 acuarele, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului) ;
2. OUĂ DE PAȘTE- 2.1 pensule, fire textile colorate,
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
obiecte decorative 2.2 aracet.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
(colaj) b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
XXIV c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
activitate individuală.
etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee.

122
 Pictură PRIMĂVARA 1. VÂNTUL 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (obținere de forme 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele spontane cu sfoară) 1.3 sfoară, tempera, guaşe,
informațional de-a lungul timpului) ;
2.MONSTRULE 2.1 acuarele, foarfece, lipici.
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
ŢUL - semn de carte 2.2 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
(origami, tăiere, lipire) 2.3 explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
observaţia, exerciţiul.
limbaj plastic în forme plastice plane;
c. forme de organizare a
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
colectivului: activitate frontală,
artiști români cunoscuți;
XXV activitate individuală.
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- realizarea de contururi, decupaje.
Pictură PRIMĂVARA 1. COMPOZIŢIE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi LIBERĂ (obţinere de 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele forme spontane prin 1.3 acuarele, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului);
curgere liberă) 2.1 pensule, tub hârtie, lipici,
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
2. CARD DE 2.2 foarfece.
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
OASPEȚI 2.3 b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
PERSONALIZAT explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
(tăiere, lipire) observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
c. forme de organizare a
XXVI artiști români cunoscuți;
colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
activitate individuală.
etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie:cu ocazia
zilelor de naștere;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje.
XXVII Pictură PRIMĂVARA 1. PĂMÂNTUL -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (obţinere de forme 1.1 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
modele spontane prin curgere 1.2 tempera, guaşe, pensule, saci
informațional de-a lungul timpului) ;
liberă şi fuzionare) 1.3 menajeri cu şnur, foarfece,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
2.1 lipici, carioca neagră.
limbaj plastic în forme plastice plane;
2. PELERINĂ 2.2 b. procedurale: conversaţia,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
PENTRU CARNAVAL 2.3 explicaţia, demonstraţia,
artiști români cunoscuți;
(tehnici de 2.4 observaţia, exerciţiul.
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,

123
 lucru cu materiale etc.), în vederea utilizării acestora; c. forme de organizare a
reciclabile) - exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de colectivului: activitate frontală,
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv; activitate individuală.
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor natura-
le;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- realizarea de produse utilizând materiale reciclabile.
Pictură PRIMĂVARA 1. COMPOZIŢIE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi LIBERĂ (monotipie 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice, folie
modele sau monourmă) 1.3 protecţie coli, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului) ;
2. PERNUŢA 2.1 tub şerveţele, băţ chibrit, tricou
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
(tăiere, coasere) 2.2 cu mânecă scurtă, foarfece, ac
limbaj plastic din natură și din compoziții plastice;
2.3 aţă, vatelină.
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
2.4 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
explicaţia, demonstraţia,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
observaţia, exerciţiul.
artiști români cunoscuți;
c. forme de organizare a
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri,
XXVII colectivului: activitate frontală,
creioane, pensule, etc.), în vederea utilizării acestora;
I activitate individuală.
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- realizarea de zgârieri ;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin
intervenții tehnice variate;
XXIX Pictură ÎN NATURĂ 1. ANOTIMPURILE 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Modelaj (nuanţe-elemente de 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
limbaj plastic; 1.3 acuarele, guaşe, tempera,
informațional de-a lungul timpului) ;
obţinerea de forme 2.1 pensulă, lut sau pastă pentru
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
spontane) 2.2 modelat, planşetă .
limbaj plastic din natură și din compoziții plastic;
2. FRUCTIERA 2.3 b. procedurale: conversaţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
(volum-element de explicaţia, demonstraţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
limbaj plastic; observaţia, exerciţiul.
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
modelare liberă, c. forme de organizare a
artiști români cunoscuți;
presare) colectivului: activitate frontală,
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, etc.), în
activitate individuală.

124
 vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor natura-
le;
- realizarea de amprentări.
Pictură ÎN NATURĂ 1. UMBRELA 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi (tonuri-elemente de 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi
modele limbaj plastic ; 1.3 practice,acuarele, tempera,
informațional de-a lungul timpului) ;
obţinerea efectului de 2.1 uaşe, pensule, foarfece, nasturi
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
opacitate) 2.2 mici, mărgele, piuneză, lipici,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastic;
2. CĂLUŢUL DE 2.3 un morcov.
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
MARE - semnul pentru 2.4 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic în forme plastice plane;
uşă explicaţia, demonstraţia,
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
(culoarea, forma - observaţia, exerciţiul.
artiști români cunoscuți;
elemente de limbaj c. forme de organizare a
- selectarea de diverse materiale, în vederea utilizării
plastic; tamponare, colectivului: activitate frontală,
acestora;
colaj) activitate individuală.
XXX - exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau
opacitate prin tehnici ale culorilor de apă (de exemplu,
acuarelă, guașe, tempera);
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale;
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie cu scop
decorative;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor.
XXXI Pictură ÎN NATURĂ 1. FOTOGRAFIA 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Foto (formă, lumină, 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice,
culoare-elemente de 1.3 acuarele, tempera, guaşe,
informațional de-a lungul timpului) ;
limbaj 2.1 pensule, albume foto.
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de
plastic;fotografia) 2.3 b. procedurale: conversaţia,
limbaj plastic din natură și din compoziții plastic;
2. CÂMPUL CU MACI 2.5 explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de
(culoarea- observaţia, exerciţiul
limbaj plastic în forme plastice plane;
element de limbaj c. forme de organizare a
- analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj
plastic; obţinerea de colectivului: activitate frontală,
vizual (de exemplu, exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și
forme spontane prin activitate individuală;
deosebirilor dintre exprimarea în limbaj fotografic și limbajul
stropire forţată)
artelor plastice pe aceeași temă);
- realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă;
- inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de

125

Foto ÎN NATURĂ 1. FOTO – PROIECT 1.1
Pictură albume de pictură şi 1.2
fotografie (formă, 1.3
lumină, culoare - 2.1
elemente de limbaj 2.3
plastic; fotografia) 2.5
2. FOTOGRAFIE -
PICTURĂ
(linia, punctul,
culoarea, forma -
elemente de limbaj
artistic; efectul de
transparenţă/
opacitate, amestecuri
cromatice, obţinerea
XXXII
de forme dirijate)
albume de fotografie;
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre
artiști români cunoscuți;
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, pensule,
etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de
limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul
evenimentelor desfășurate și realizarea unor albume, expoziții
foto;
-participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi
practice,acuarele, tempera,
informațional de-a lungul timpului) ;
guaşe, pensule, albume foto.
-discuții despre patrimoniul local: construcții reprezenta-tive şi b. procedurale: conversaţia,
ambient urban/rural, vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de explicaţia, demonstraţia,
patrimoniu ; observaţia, exerciţiul
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj c. forme de organizare a
plastic din natură și din compoziții plastice; colectivului: activitate frontală,
activitate individuală;
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj
plastic în forme plastice plane;
- analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual
(de exemplu, exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și deosebirilor
dintre exprimarea în limbaj fotografic și limbajul artelor plastice pe
aceeași temă);
- realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă;
- inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume
de fotografie;
-audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști
români cunoscuți;
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, etc.), în vederea utilizării acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj
plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin
tehnici ale culorilor de apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera .)
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul evenimentelor
desfășurate și realizarea unor albume, expoziții foto.
126
 Desen ÎN NATURĂ STRADA ȘCOLII - 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
Machete şi lucrare colectivă 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi practice, cuti
modele 2.1 de carton, hârtie glasată, hârtie
(linia, volum, forme informațional de-a lungul timpului);
2.2 creponată, hârtie ondulată,
plane şi spaţiale - 2.3 -discuții despre patrimoniul local: construcții reprezenta-tive şi ziare şi reviste, coli albe, lipici,
elemente de limbaj 2.4 ambient urban/rural, vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de crengi, pietre.
plastic; trasare, patrimoniu ; b. procedurale: conversaţia,
modelare, colaj) - participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj explicaţia, demonstraţia,
plastic din natură și din compoziții plastice; observaţia, exerciţiul
c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj
colectivului: activitate frontală,
plastic în forme plastice plane; activitate individuală.
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj
XXXII plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv;
I - realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu
zi, pentru decorarea cărora se folosesc diferite procedee;
- confecționarea de produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic;
- colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre,
frunze, lemne etc.) cu scopul de a le conferi noi valențe expresive,
artistice;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a
materialelor;
- realizarea de produse utilizând materiale reciclabile.
Desen VINE CASA DE VACANŢĂ 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de 2 a. materiale: caietul de arte
VACANŢA (linia, punctul, 1.2 exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop vizuale şi abilităţi
MARE! forma-elemente de 2.1 practice,creioane de diverse
informațional de-a lungul timpului);
limbaj plastic;trasare, 2.3 grosimi.
hașurare ) 2.5 - participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj b. procedurale: conversaţia,
plastic din natură și din compoziții plastice; explicaţia, demonstraţia,
XXXI - exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj observaţia, exerciţiul
V plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv; c. forme de organizare a
- exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor colectivului: activitate frontală,
de recunoscut; activitate individuală;
- realizarea de contururi;
- imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de
spații pentru utilizare.

127
 MUZICĂ ȘI MIȘCARE

Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna pe ore
tenţe
I Cântarea Cântare Poziţie, emisie 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
vocală vocală, în naturală, ascultarea şi ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
preluarea tonului, b. procedurale:
colectiv, în - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
semnal de debut, conversaţia, explicaţia,
grupuri, dicţie, sincronizare cu împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
individual colegii şi/sau ritmul melodiei/măsură) jocul
acompaniamentul - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Deșteapta-te, române! colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
II Cântarea Cântare Poziţie, emisie 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
vocală vocală, în naturală, ascultarea şi ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
preluarea tonului, b. procedurale:
colectiv, în - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
semnal de debut, conversaţia, explicaţia,
grupuri, dicţie, sincronizare cu împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
individual colegii şi/sau ritmul melodiei/măsură) jocul
acompaniamentul - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Oda bucuriei colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
III Elemente Timbrul Timbrul -audierea unor piese muzicale de mici dimensiuni, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj Sunete din mediul 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), aspecte dinamice şi timbrale casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical înconjurător b. procedurale:
-audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea direcţiei înălţimilor
conversaţia, explicaţia,
- audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea diferenţelor între durate demonstraţia, exerciţiul,
-interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor jocul
ritmice, a bătutului din picior c. forme de organizare a
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, colectivului:
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, frontală, individuală,
evaluare orală
ritmul melodiei/măsură)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală
Cântec: Graiul animalelor
IV Elemente Timbrul Timbrul 1.2 -audierea unor piese muzicale de mici dimensiuni, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj Sunete muzicale expresivitate, tempo (lent/rapid), aspecte dinamice şi timbrale casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical vocale b. procedurale:
-audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea direcţiei înălţimilor
conversaţia, explicaţia,
- audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea diferenţelor între durate demonstraţia, exerciţiul,
-interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor jocul
ritmice, a bătutului din picior c. forme de organizare a
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, colectivului:

128
 împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, frontală, individuală,
ritmul melodiei/măsură) evaluare orală
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală
Cântec: La pădure
Joc muzical: La pădure
V Elemente Timbrul 1. Timbrul 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj Sunete muzicale ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical instrumentale (toba, b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
pianul, vioara) conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Cântăreții colectivului:
Joc muzical: Cântăreții frontală, individuală,
evaluare orală
VI Elemente Melodia 1. Melodia 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj Legătura dintre text şi 3.2 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical melodie (strofa/ b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
refrenul) conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
-dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi colectivului:
sau în grup frontală, individuală,
evaluare orală
- dansuri libere pe piese muzicale diverse
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte
Cântec: Hora în doi
Dans: Hora în doi
VII Elemente Ritmul Ritmul 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj Durata sunetelor ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical muzicale b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
Mişcare pe (durata lungă, medie, conversaţia, explicaţia,
muzică scurtă) împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
Mișcări sugerate de ritmul melodiei/măsură) jocul
ritm - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Albinuța mea colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
VIII Elemente Melodia Melodia 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj Înălțimea sunetelor ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical musicale b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
(sunete înalte, medii, conversaţia, explicaţia,
joase) împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
Cântec: Ce vor ritmul melodiei/măsură) jocul

129
 animalele - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
IX Elemente Melodia Melodia 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj Tempoul (lent, ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
Muzical mediu, rapid) b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
Cântare Cântarea cu conversaţia, explicaţia,
instrument acompaniament împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ală ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Furnicile colectivului:
Audiție: Cântec de leagăn, Dacă vesel se trăiește frontală, individuală,
evaluare orală
X Elemente Dinamica Nuanțe (tare, potrivit, 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a 1 a. materiale:
de limbaj încet) 3.1 aplauzelor ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical Mișcare pe muzică- - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, b. procedurale:
mișcări libere împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ conversaţia, explicaţia,
acompaniament, ritmul melodiei/măsură) demonstraţia, exerciţiul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie jocul
corporală c. forme de organizare a
-dansuri libere pe piese muzicale diverse colectivului:
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute frontală, individuală,
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte evaluare orală
-jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare expresivităţii fragmentului
muzical audiat - joc de alegere a unor
Cântec: Tulesc oile la vale
Audiție-Simfonia Surpriza-fragment de Joseph Haydn
XI Elemente Genuri Genuri muzicale: 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj muzicale folclorul copiilor 3.1 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Arici Pogonici colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XII Elemente Genuri Genuri muzicale: interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj muzicale colinde 2.1 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
Muzical Cântarea cu b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
Cântare acompaniament conversaţia, explicaţia,
instrument realizat de copii împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ală ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Domn, Domn să-nălțăm! colectivului:

130
 Audiție: O, ce veste minunată! frontală, individuală,
evaluare orală
XIII Elemente Genuri Genuri muzicale: 2.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj muzicale colinde ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Florile dalbe colectivului:
Audiție: Moș Crăciun frontală, individuală,
evaluare orală
XIV Elemente Ritmul Ritmul 3.2 -dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi 1 a. materiale:
de limbaj sau în grup casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical b. procedurale:
- dansuri libere pe piese muzicale diverse
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte jocul
Cântec: Alunelu c. forme de organizare a
Horă: Alunelu colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală

XV Elemente RECAPITUL Recapitulare interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj ARE 1.1 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 1.2 b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
2.1 conversaţia, explicaţia,
3.1 împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
Cântec: Săniuța colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XVI Elemente EVALUARE Evaluare 1.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj 1.2 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.1 b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
3.1 conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
-dansuri libere pe piese muzicale diverse colectivului:
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute frontală, individuală,
evaluare orală
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte
-jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare expresivităţii fragmentului
muzical audiat - joc de alegere a unor

131
XVII Elemente În prag de Jocuri cu și despre 1.1 -interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a aplauzelor 1 a. materiale:
de limbaj vacanţă muzică 1.2 ritmice, a bătutului din picior casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.1 b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
3.1 conversaţia, explicaţia,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, demonstraţia, exerciţiul,
ritmul melodiei/măsură) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
-dansuri libere pe piese muzicale diverse colectivului:
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute frontală, individuală,
evaluare orală
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte
-jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare expresivităţii fragmentului
muzical audiat - joc de alegere a unor
XVIII Elemente Melodia- Portativul. Cheia SOL 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Rățișoara mea frontală, individuală,
evaluare orală
XIX Elemente Melodia- Sunetele și notele 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicale SOL și MI 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Melc, melc frontală, individuală,
evaluare orală
XX Elemente Melodia- Sunetul și nota 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicală LA 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise -exersarea citirii demonstraţia, exerciţiul,
înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Mama frontală, individuală,
evaluare orală
XXI Elemente Melodia- Recapitulare: 1.3 audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de Sunetele și notele 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație muzicale b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2

132
 SOL, MI, LA - jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise conversaţia, explicaţia,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă
c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Fluture frontală, individuală,
evaluare orală
XXII Elemente Melodia- Sunetul și nota 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicală DO 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: La moară frontală, individuală,
Joc muzical: La moară evaluare orală
XXIII Elemente Melodia- Recapitulare: 1.3 audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de Sunetele și notele 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație muzicale b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
SOL, MI, LA, DO conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Trompeta frontală, individuală,
evaluare orală
XXIV Elemente Melodia- Sunetul și nota 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicală RE 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Doi prieteni frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Elemente Melodia- Sunetul și nota 1.3 audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicală RE 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Înfloresc grădinile frontală, individuală,

133
 evaluare orală
XXVI Elemente Melodia- Recapitulare: 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de Sunetele și notele 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație muzicale b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
SOL, MI, LA, DO, RE, conversaţia, explicaţia,
FA - jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Hora frontală, individuală,
evaluare orală
XXVII Elemente Melodia- Sunetul și nota 1.3 audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
de limbaj elemente de muzicală DO² 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Melcușor frontală, individuală,
evaluare orală
XXVII Mişcare pe Melodia- Sunetul și nota 1.3 audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
I muzică elemente de muzicală SI 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
notație b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Sus mai sus în vârf de nuc frontală, individuală,
evaluare orală
XXIX Mişcare pe MELODIA- Gama DO -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
muzică ELEMENTE 1.3 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
DE NOTAȚIE 2.2 b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,
-exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor colectivului:
Cântec: Notele muzicale (Gama DO) frontală, individuală,
evaluare orală
XXX Cântare MELODIA- Exerciții de identificare 1.3 -audiţie şi învăţare a cântecului notelor 1 a. materiale:
instrument ELEMENTE a notelor pe portativ 2.2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, casetofon, cd-uri, laptopul,
ală DE NOTAȚIE b. procedurale:
înălţimi de note de la do1 la do2
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise demonstraţia, exerciţiul,

134
 -exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute jocul
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă c. forme de organizare a
colectivului:
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor
frontală, individuală,
Cântec: Ecoul
evaluare orală
XXXI Mişcare pe DANSURI Dansuri populare: -dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi 1 a. materiale:
muzică POPULARE Brașoveanca, 3.2 sau în grup casetofon, cd-uri, laptopul,
Ciuleandra b. procedurale:
- dansuri libere pe piese muzicale diverse
conversaţia, explicaţia,
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte jocul
Dansuri populare: Brașoveanca, Ciuleandra c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXXII Audiţii RECAPITUL Recapitulare: Notele -exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute 1 a. materiale:
ARE muzicale DO1- DO² 1.1 - jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă casetofon, cd-uri, laptopul,
1.2 b. procedurale:
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor
1.3 conversaţia, explicaţia,
2.1 -dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi demonstraţia, exerciţiul,
2.2 sau în grup jocul
3.1 - dansuri libere pe piese muzicale diverse c. forme de organizare a
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute colectivului:
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte frontală, individuală,
Cântec: Drag mi-e jocul românesc evaluare orală
Hora: Drag mi-e jocul românesc
XXXII Cântarea EVALUARE Evaluare finală 1.1 exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute 1 a. materiale:
I vocală Jocuri 1.2 - jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă casetofon, cd-uri, laptopul,
1.3 b. procedurale:
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor
2.1 conversaţia, explicaţia,
2.2 -dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi demonstraţia, exerciţiul,
3.1 sau în grup jocul
- dansuri libere pe piese muzicale diverse c. forme de organizare a
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute colectivului:
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte frontală, individuală,
evaluare orală
XXXI Cântarea VINE Jocuri cu și despre 1.1 1 a. materiale:
V vocală VACANȚA muzică 1.2 dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau casetofon, cd-uri, laptopul,
MARE! 1.3 în grup b. procedurale:
2.1 conversaţia, explicaţia,
- dansuri libere pe piese muzicale diverse
2.2 demonstraţia, exerciţiul,
3.1 - jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute jocul
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală

135
 JOC ȘI MIȘCARE

Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore
I Capacitate Jocuri de mișcare 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de 1.2 locomoție obiecte
motrică 2.1 b. procedurale:
mers, cu purtări de - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
obiecte manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
II Capacitate Jocuri de mișcare 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de 1.2 locomoție obiecte
motrică 2.1 b. procedurale:
mers, cu purtări de - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
obiecte manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor

136
 - autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
III Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 locomoție mingi
motrică 2.2 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- în zig-zag manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IV Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică 2.2 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- cu ocolire de obstacole manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
V Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică 2.2 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- cu trecere peste manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă obstacole - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de

137
 echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VI Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică 2.1 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
- cu transport și punere de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă obiecte -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 locomoție coarda
motrică 2.2 b. procedurale:
variante de sărituri cu - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
desprindere de pe un manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
picioare; cu coardă joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VIII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de coarda
2.2 b. procedurale:

138
 motrică variante de sărituri cu locomoție conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de desprindere de pe un - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și jocul
picior și de pe ambele manipulare
lucru în echipă c. forme de organizare a
picioare; cu coardă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de evaluare orală
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 1.2 locomoție mingi
motrică 2.1 b. procedurale:
variante de aruncare și - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
prindere: manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă
- aruncare lansată cu două -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
mâini înainte, în sus și pe cadrul unui grup c. forme de organizare a
deasupra capului colectivului:
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
X Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 1.2 locomoție mingi
motrică 2.1 b. procedurale:
variante de aruncare și - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
prindere: manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă
- prindere cu o mână prin -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
apucare cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală

139
 - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XI Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 1.2 locomoție mingi
motrică 2.1 b. procedurale:
variante de aruncare și - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
prindere: manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă
- aruncare azvârlită la -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
distanță și la țintă cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – aplicative și ștafete 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică 2.1 b. procedurale:
cuprinzând deprinderi - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
motrice complexe manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă (utilitar-aplicative): -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
- tracțiune-împingere cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de

140
 joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – aplicative și ștafete 2.1 locomoție scări fixe
motrică 2.2 b. procedurale:
cuprinzând deprinderi - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
motrice complexe manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă (utilitar-aplicative): - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
- cățărare-coborâre joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIV Capacitate Jocuri de mișcare, trasee 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – aplicative și ștafete 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică 2.2 b. procedurale:
cuprinzând deprinderi - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
motrice complexe manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă (utilitar-aplicative): - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
- tracțiune joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XV Capacitate RECAPITULARE 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – 1.2 locomoție obiecte, mingi, corda
motrică 2.1 b. procedurale:
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și

141
 lucru în echipă -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
cadrul unui grup c. forme de organizare a
colectivului:
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate
frontală, individuală,
între echipe, sub formă de întrecere evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVI Capacitate EVALUARE 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – 1.2 locomoție obiecte, mingi, coarda
motrică 2.1 b. procedurale:
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de 2.2 conversaţia, explicaţia,
manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVII Capacitate - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de 1 a. materiale:
psiho – joc și mișcare obiecte, mingi, coarda
motrică b. procedurale:
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de jocul
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) c. forme de organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor colectivului:
frontală, individuală,

142
 - felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVIII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
motrice: manipulare jocul
comunicare și
lucru în echipă - viteza de deplasare în - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
relație cu un partener joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de frontală, individuală,
joc și mișcare evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
motrice: manipulare jocul
comunicare și
lucru în echipă - forță dinamică a - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
trunchiului și joc și mișcare colectivului:
abdomenului - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de frontală, individuală,
joc și mișcare evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete vizând 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
motrice: manipulare jocul
comunicare și
lucru în echipă - rezistența generală - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de frontală, individuală,
joc și mișcare evaluare orală

143
 -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

XXI Capacitate Jocuri pentru orientare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – spațio - temporală: 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare b. procedurale:
motrică 2.2 conversaţia, explicaţia,
- repere statice, dinamice - participarea la jocuri de orientare în spațiu
Deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
comunicare și
lucru în echipă joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXII Capacitate Jocuri pentru orientare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – spațio - temporală: 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
motrică 2.2 b. procedurale:
- ritm - participarea la jocuri de orientare în spațiu
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIII Stil de viață Jocuri de mișcare pentru 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de cardiace și respiratorii 2.2 b. procedurale:
- participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul

144
 - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIV Stil de viață Jocuri de mișcare pentru 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de cardiace și respiratorii 2.2 b. procedurale:
- participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 b. procedurale:
- participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVI Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 b. procedurale:
- participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor

145
 - felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ constituite spontan, în 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,b.
2.2 procedurale: conversaţia,
Deprinderi de timpul liber, incluzând - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și explicaţia, demonstraţia,
întrecerea între grupuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de exerciţiul, jocul
lucru în echipă
joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ constituite spontan, în 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
2.2 b. procedurale:
Deprinderi de timpul liber, incluzând - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
întrecerea între grupuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
2.2 b. procedurale:
Deprinderi de în excursii, tabere, - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor

146
 - felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
2.2 b. procedurale:
Deprinderi de în excursii, tabere, - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXI Stil de viață Ofertele școlilor și 1.3 -participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ comunităților locale de 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de practicare a activităților - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și b. procedurale:
fizice (concursuri școlare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
– în școală, între școli; joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
centre locale de inițiere - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
în diferite sporturi, joc și mișcare c. forme de organizare a
serbări sportive) -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
frontală, individuală,
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață Activități turistice 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și b. procedurale:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
frontală, individuală,
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor

147
 - felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață RECAPITULARE 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și b. procedurale:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
frontală, individuală,
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXI Stil de viață 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
V activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și b. procedurale:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
frontală, individuală,
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

LIMBA ENGLEZĂ III-Planificare pe unităţi de conţinut

Săptă Teme Vocabular Conţinuturi Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore
1. WELCOM School Hello! What’s your 1.1 -oferirea răspunsului la salut:”Bună” 2 a.materiale:caiet,obiecte scolare
E BACK objects name? My name is... 2.1 - răspuns la întrebări simple: “Cine este b.procedurale:metoda audio-

148
 TO What’s this? It’s 2.3 el?”,”Este fratele tau?” linguală,exerciţiul,
SCHOOL! a/an.... 4.1 -recitarea unei poezii scurte; jocul didactic,metoda directă,munca
- redactarea unor mesaje simple ; independentă
-identificarea unor elemente din universal familiar c:forme de organizare a
colectivului:frontală
,individuală
2. A NEW Countries, He/she is from….; 1.1 - introducerea unui prieten: „Ea e prietena mea 2 a.materiale:caiet,jetoane cu membri
DESKMA nationalities, We/they are+ 2.1 Irenne.” familiei;
TE appearance adj...and...are; 2.2 -: formularea unor întrebări simple şi răspunsuri b.procedurale:metoda audio-
He/she has + 2.3 la aceste întrebări”De unde este….?”Este linguală,exerciţiul,
features/objects; 4.1 ….din….? jocul didactic,metoda directă,munca
- prezentarea unei persoane folosind câteva independentă
detalii familiare :nume, gen, vârstă,trăsături; c:forme de organizare a
- redactarea unor mesaje simple ; colectivului:frontal
,individuală
3. PROJECT Autumn 4.1 -realizarea unui afiş reprezentand prima luna a 1 a.materiale:caiet,
month items toamnei-colaj material din natură,lipici,foarfece
b.procedurale:,munca independentă,
exerciţiul,proiectul
c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
4. MY WAY Town Where is it?;Do you 1.1 2 a.materiale:caiet,imagini representative
TO buildings, know where is…..? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj pentru diferite oraşe, clădiri importante din
SCHOOL means of 2.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea oraş, instituţii;mijloace de transport;
transport, pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
prepositions - cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi linguală,exerciţiul,
simple referitoare la localizarea unor clădiri joculdidactic,metoda directă,munca
;exemplu:”Unde este teatrul?” independent,proiectul
-participarea la jocuri de comunicare-joc de rol; c:forme de organizare a colectivului:
- redactarea unor mesaje scrise simple ; frontală,
individuală
5. MY DAILY Days of the I get up at…;He gets 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 2 a.materiale:caiet
ROUTINE week, up at….;What time do 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea b.procedurale:metoda audio-
school you….? 2.3 pronunţiei, intonaţiei corecte; linguală,exerciţiul,
subjects, -redactarea unor mesaje scrise simple metoda directă,munca independentă
transport, ;exemplu:”I get up at seven o’clock.” c:forme de organizare a
daily routine -participarea la jocuri de comunicare prin cererea colectivului:frontal
şi oferirea unor informaţii scurte şi simple ,individuală
referitoare la programul zilnic;
6. I LOVE Numbers 1- What number is Pat’s 1.1 -citirea unor mesaje scrise simple şi scurte cu 2 a.materiale:caiet
MATH 100 horse? 2.1 accent pe numere; b.procedurale:metoda audio-
Pat’s horse is 2.3 linguală,exerciţiul,
-jocuri aritmetice simple;
number…. 2.4 jocul didactic,metoda directă,munca
-participarea la jocuri de comunicare prin cererea independentă
şi oferirea unor informaţii scurte şi simple -“Ce c:forme de organizare a

149
 numar este calul lui Pat?” colectivului:frontal
,individuală
7. WHAT Clock, What time is it? It’s…. 3.1 -cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi 2 a.materiale:caiet,
TIME IS numbers, What time are 4.1 simple referitoare la activitati din timpul zilei si etichete,lipici,foarfece
IT? daily routine you…..? orele in care se desfasoara acestea; b.procedurale:,munca
I am……..at…….. -răspunsuri verbale la întrebări;exemplu:”Cat este independent,exerciţiul,proiectul
ceasul?” c:forme de organizare a
-redactarea răspunsurilor la întrebări; colectivului:frontal
- recitarea unei poezii scurte: ”Mr. Clock”; ,individuală
-realizarea unui proiect de prezentare a
emisiunilor preferate si programul acestora.
8. DAYS OF Days of the On Monday I……. 4.1 -realizarea unui proiect:”Cartea zilelor 1 a.materiale:caiet,
THE week, daily saptamanii” in care sunt redactate activitati b.procedurale:metoda audio-
WEEK activities preferate realizate in fiecare zi a saptamanii; linguală,exerciţiul
BOOK ,metoda directă,munca independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
9. LET’S DO Sports Can you…..? Yes, I 1.1 - -cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi 2 a.materiale:caiet,
SPORTS! can./ No, I can’t. 2.1 simple referitoare la practicarea unoe sporturi: jetoane cu diferite sporturi sau imagini din
What is he doing? He 2.3 ”Stii sa inoti?” diferite reviste;
is…….. 2.4 -redactarea unor mesaje simple ; b.procedurale:metoda audio-
4.1 -comenzi folosite in activitatile sportive-“pe linguală,exerciţiul,
locuri,fiti gata,start!” metoda directă,munca independent,proiectul
-recitarea unei poezii “Sa facem gimnastica” c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
10. A HAPPY Family This is my…. 3.1 -dialoguri pentru prezentarea familiei,membri 2 a.materiale:caiet,
FAMILY members, Whose ……is this? familiei; jetoane cumembri familiei;
my, his, her, Has she got….? Yes, -recunoasterea membrilor familiei si redactarea b.procedurale:
your, their she has. No, she denumirii acestora; ,munca independentă,exerciţiul,proiectul
hasn’t. - exercitii de selectare a variantei corecte dintr-un c:forme de organizare a
set prezentat; colectivului:frontal
-exercitii de asociere a cuvintelor cu o categorie ,individuală
corespunzatoare acestora;
-raspunsuri la intrebari simple;
11. THANKS Food, Do you…?Does he…? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 2 a.materiale:caiet
GIVING Thanksgivin I like….. I don’t like. 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea b.procedurale:metoda audio-
DAY g items 2.3 pronunţiei, intonaţiei corecte; linguală,exerciţiul,
4.1 -alegerea variantei corecte in exercitii de tip jocul didactic,metoda directă,munca
adevarat/fals; independentă
-selectarea variantei corecte dintr-un set c:forme de organizare a
prezentat si redactarea acesteia; colectivului:frontală,
-exercitii de ordonare a cuvintelor in propozitie individuală
pentru obtinerea unui mesaj coherent;
-asocierea unor imagini cu forma verbal

150
 corespunzatoare;
-intonarea unui cantec”Pentru ce suntem
recunoscatori?”
-formularea unor întrebări simple şi răspunsuri la
aceste întrebări”
-redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri la
întrebări;
-citirea unor mesaje scurte;
12. THANKFU I am thankful for….. 1.1 -realizarea unui afis in care sunt redactate 1 a.materiale:caiet,
L LEAF 1.3 anumite mesaje de multumire-“Lucruri pentru creioane colorate,creion grafit
2.1 care sunt recunoscator” b.procedurale:metoda audio-
2.2 linguală,exerciţiul,
2.3 jocul didactic,metoda directă,munca
4.1 independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
13. MAKE A Food, how How much …. 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 2 a.materiale:caiet,
LEMONA much, how How many…. 1.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea b.procedurale:metoda audio-
DE many, Can you….? 2.1 pronunţiei, intonaţiei corecte; linguală,exerciţiul
prepositions Yes, I can. No, I can’t. 2.3 -participarea la jocuri de rol-vanzare de limonada; ,metoda directă,munca independentă
4.1 -asocierea imaginilor cu c:forme de organizare a
-redactarea unei scrisori pentru Moş Crăciun; colectivului:frontal
-joc de recunoaştere a denumirilor obiectelor ,individuală
specifice sărbătorii Crăciunului;
-intonarea unui cântec de Crăciun”Rudolf cel cu
nasul roşu”
-decodarea unui mesaj şi îndeplinirea
instrucţiunii;exemplu:”Decorează şoseta pentru
cadouri.”
14. GO Shops, fruit, How much does it 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 2 a.materiale:caiet,jetoane cu diferite fructe şi
SHOPPIN vegetables cost? 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea legume si magazine’
G! It costs…. 2.3 pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
Where can you 4.1 - citirea si redactarea unor mesaje linguală,exerciţiul,
buy….? scurte;exemplu:”De aici poti cumpăra metoda directă,munca independentă
You can buy….. medicamente Este o farmacie. c:forme de organizare a
from….. -participarea la jocuri de rol-la cumpărături; colectivului:frontal
exemplu:”Imi puteţi da nişte roşii, vă rog? Cât ,individuală
costă?”
- -intonarea unui cântec-“La magazin”
15. WE Christmas Follow the 1.1 -descoperirea unor cuvinte prin ordonarea 2 a.materiale:caiet,
ADORN items instructions! 2.1 literelor si redactarea acestora; b.procedurale:metoda audio-
THE Draw… 2.3 -citirea şi execuarea unor comenzi simple; linguală,exerciţiul,
CHRISTM Cut…. 4.1 exemplu: “ Urmăreste instrucţiunile. Desenează o metoda directă,munca independent,jocul
AS TREE! Write…. pălărie neagră pe capul omului de zăpadă.” didactic
-completarea de text lacunar; exemplu: “Moşul c:forme de organizare a

151
 îmbracă ……….roşie.” colectivului:frontal
,individuală
16. MY Toys, family I want……;My sister 3.1 -ordonarea literelor în verderea obţinerii unui 2 a.materiale:caiet,
LETTER members wants…… cuvânt; ,lipici,foarfece
TO -redactarea unei scrisori către Moş C răciun; b.procedurale:,munca
SANTA independent,exerciţiul,proiectul
CLAUS c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
17. MY Animals, I’ve got…..;He’s 1.1 -citirea unoer enunţuri simple; 2 a.materiale:caiet
TEDDY toys, got……. 2.1 -răspuns la întrebarea” Despre ce este vorba în b.procedurale:metoda audio-
BEAR I’ve got…..but I 2.3 text? linguală,exerciţiul,
haven’t got….. 4.1 -elaborarea unui text scurt pe baza unor benzi joculdidactic,metoda direct,munca
He’s got…..but he desenate : independentă
hasn’t got….. Exercdiţii de asociere a cuvintelor cu imaginile c:forme de organizare a
care le reprezintă; colectivului:frontală,
individuală
18. FAIRYTAL Body parts, My favourite character 1.1 -citirea unui text scurt; 2 a.materiale:caiet
E-LITTLE clothes, is…. 1.3 ;răspuns la întrebarea “Despre ce este vorba în b.procedurale:metoda audio-
RED fairytale, My favourite part of 2.1 text?”; linguală,exerciţiul,
RIDING animals, the story is…. 2.3 -exerciţii de tip adevărat/fals; jocul didactic,metoda directă,munca
HOOD food How many…… 4.1 -completare de texte lacunare; independentă
Have you got…? Exprimarea opiniei despre text-personajul meu c:forme de organizare a
Yes, I have. No I preferat este…. colectivului:frontal
haven’t. Partea mea favorită din text este…… ,individuală
-completarea unui rebus;
-răspunsuri la intrebări şi redactarea
acestora;exemplu:”Ai în coşul tău o plăcintă cu
mere?Da,am. Nu, nu am.”
19. EVALUA 1.1 1 a.materiale:caiet,
TION 2.1 b.procedurale:metoda audio-
2.3 linguală,exerciţiul,
4.1 jocul didactic,metoda directă,munca
independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
20. IT’S MY Sports Can you….? 3.1 -joc de rol-la magazinul de articole sportive; 2 a.materiale:caiet,
FRIEND’S Can he…? -exerciţii cu alegere multiplă;
BIRTHDA What are you doing? Răspunsuri la întrebări şi redactarea acestora; b.procedurale:,munca
Y exemplu: Unde se duce Thomas?” independent,exerciţiul,proiectul
-exerciţii de asociere a imaginilor cu cuvintele c:forme de organizare a
care le definesc; colectivului:frontal
-intonarea unui cântec; ,individuală
-completarea de enunţuri lacunare;
-exerciţii de alegere a răspunsului correct:

152
21. A Greetings, What are you doing? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 2 a.materiale:caiet, felicitări diferite in funtie
BIRTHDA actions, I’m…. 1.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea de ocazia utilizării lor;
Y CARD instructions 2.1 pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
FOR MY 2.3 -citirea unor mesaje scurte; linguală,exerciţiul,
FRIEND 4.1 -realizarea unor comenzi simple; jocul didactic,metoda directă,munca
-denumirea şi redactarea unor instrucţiuni de independentă
realizare a unei felicitări; c:forme de organizare a
-ordonarea instrucţiunilor de realizare a felicitării; colectivului:frontal
,individuală
22. PROJECT Mates’ 1.1 -redactarea zilelor de naştere ale colegilor de 1 a.materiale:caiet,
WORK birthdays 2.1 clasă; ;
2.3 b.procedurale:metoda audio-
4.1 linguală,exerciţiul,
jocul didactic,metoda directă,munca
independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
23. PROJECT Actions, -citirea unor mesaje scurte; 1 a.materiale:caiet,
- instructions 1.1 -respectarea unor instrucţiuni;exemplu: creioane colorate,carioci,creion grafit
ABRACA 2.1 “Desenează primul lucru magic pe care îl b.procedurale:metoda audio-
DABRA 2.3 realizezi.” linguală,exerciţiul
4.1 ,metoda direct,munca independent,proiectul
c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
24. FROM Body parts, What can you do with 3.1 -exerciţii de tip alegere multiplă; 3 a.materiale:caiet,
HEAD TO senses, your…..? -completarea de enunţuri lacunare; etichete cu părţile corpului
TOE clothes, I can…. -denumirea şi redactarea denumirii parţilor b.procedurale:,munca
animals corpului; independentă,exerciţiul,proiectul
-respectarea unor instrucţiuni de desenare a unui c:forme de organizare a
animal şi desenarea acestuia; colectivului:frontală,
individuală
25. I’VE GOT Body parts, How do you feel? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 3 a.materiale:caiet,
A COLD pains I’ve got a sore throat. 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea jetoane cu părţile corpului;
What’s thee matter? 2.3 pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
My stomach hurts. 4.1 -redactarea răspunsurilor la întrebări;exemplu:” linguală,exerciţiul,
–“Cum te simţi?Am roşu în gât.” metoda directă,munca independentă
-asocierea unor mesaje cu imaginile c:forme de organizare a
corespunzătoare; colectivului:frontală,
-exerciţii de tip adevărat/ fals; individuală
-redactarea intrebarilor şi a raspunsurilor pe baza
imaginilor;
-redactarea unor întrebări pornind de la
răspunsuri;exemplu:”Nu, nu mă duc. Am roşu în
găt.”

153
 -redactarea unui text de SMS,exemplu:”Nu vin la
şcoală, sunt bolnav.”
26. I GO TO Jobs What’s his job? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 3 a.materiale:caiet, jetoane cu meserii;
THE He’s a …… 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea b.procedurale:metoda audio-
DOCTOR Where does he work? 2.3 pronunţiei, intonaţiei corecte; linguală,exerciţiul,metoda directă,munca
He works in……. 4.1 --citirea unui text scurt; independent,proiectul
-exerciţii de tip adevărat/fals; c:forme de organizare a
-redactarea unui text pornind de la imagini; colectivului:frontal
-exerciţii de asociere a unor meserii cu ,individuală
descrierea acestora;
-exerciţii de alegere multiplă;
-redactarea unor intrebări si răspunsurile
acestora pe baza imaginilor; exemplu;”Ce este
el? Este poliţist. Unde lucrează?El lucrează la
Poliţie.”
27. PROJECT jobs 1.1 -realizarea unui afiş despre meseria preferată; 1 a.materiale:caiet, creioane colorate,
2.1 foarfece, lipici;
2.3 b.procedurale:metoda audio-
4.1 linguală,exerciţiul,
jocul didactic,metoda directă,munca
independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
28. WE MEET Weather, Let’s…. 3.1 -redactarea unor întrebări şi a răspunsurile 3 a.materiale:caiet,
IN THE seasons, Do you like sports? acestora;exemplu:”Thomas, îţi place fotbalul?
PARK the months Yes, I do. No, I don’t. Da, îmi place.” b.procedurale:,munca
of the year, What is the weather -exerciţii de3 asociere a unor imagini cu independentă,exerciţiul,proiectul
sports, like? anotimpurile şi anumite caracteristici ale c:forme de organizare a
leisure, It’s sunny. acestora; colectivului:frontal
holiday Which months are -completarea de enunţuri lacunare; ,individuală
activities spring? -redactarea unor enunţuri referitoare la
It’s sunny. We can…. caracteristicile anotimpurilor;
What do you do on -exerciţii de asociere a anotimpurilor cu sporturile
holiday? practicate;

29. KEEP Forest, What are the children 2.4 -asocierea mediilor de viaţa cu imaginile care le 3 a.materiale:caiet, jetoane cu medii de viaţă
THEE ocean, river, doing? reprezintă; şi animale;
PLANET desert, They are…. -exerciţii de tip alegere multiplă; b.procedurale:metoda audio-
CLEAN! recycle, -răspunsuri scurte la întrebări; linguală,exerciţiul,
paper, -exerciţii de asociere a diferitelor tipuri de gunoi jocul didactic,metoda directă,munca
plastic, cu recipientele corespunzătoare; independentă
metal, c:forme de organizare a
compost,rub colectivului:frontală,
bish, trash individuală
30. A TRIP IN Camping, Where are you going? 1.1 3 a.materiale:caiet

154
 THE camping I’m going…. 2.1 -redactarea unei liste cu lucruri necesare la b.procedurale:metoda audio-
FOREST items What do you need? 2.3 camping; linguală,exerciţiul,
I need…. 4.1 -redactarea unor răspunsuri;exemplu: “Unde se metoda directă,munca independentă
duce Thomas?De ce ai nevoie de un sac de c:forme de organizare a
dormit in camping?” colectivului:frontal
,individuală
-repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj
simplu individual/ în cor până la reuşirea
pronunţiei, intonaţiei corecte;

31. PROJECT What you should 1.1 -redactarea unor mesaje referitoare la c ear 1 a.materiale:caiet, creioane colorate,
do…. 2.1 trebui sau ce nu ar trebui făcut pentru protejarea carioca, lipici, foarfece
What you shouldn’t 2.3 planetei; b.procedurale:metoda audio-
do….. 4.1 linguală,exerciţiul,
jocul didactic,metoda directă,munca
independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontală,
individuală
32. GO ON Holiday He likes…. 1.1 -exerciţii de tip adevărat/fals; 3 a.materiale:caiet, creioane colorate
HOLIDAY activities, She likes… 2.1 --redactarea unor răspunsuri la întrebări: b.procedurale:metoda audio-
message, They like…. 2.3 exemplu:”Ce pot face Thomas şi - jocuri de rol în linguală,exerciţiul ,metoda
SMS 4.1 perechi între colegi sau între professor şi directă,munca independentă
elevi;ioleta în vacanţă? c:forme de organizare a
-exerciţii de asociere a unor imagini cu cuvintele colectivului:frontal, individuală
care le denumesc’
-asocierea mesajelor din vacante cu imaginile
representative pentru acestea;
-redactarea unui text SMS din vacanţă;
33. A TRIP Places, Where are we going? 1.1 -ordonarea unor destinaţii in funcţie de text; 3 a.materiale:caiet, imagini cu destinaţii de
ABROAD buildings in We are going…. 2.1 -completarea de text lacunar; vacanţa;
a town, 2.3 b.procedurale:metoda audio-
holiday 4.1 linguală,exerciţiul ,metoda
activities directă,munca independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
34. EVALUAT Town 1.1 realizarea unui afis in care sunt redactate 1 a.materiale:caiet,
ION buildings 1.3 anumite mesaje de multumire-“Lucruri pentru creioane colorate,creion grafit
PROJECT 2.1 care sunt recunoscator” b.procedurale:metoda audio-
2.2 linguală,exerciţiul,
2.3 jocul didactic,metoda directă,munca
4.1 independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală

155
 LIMBA FRANCEZĂ
Săpt Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
ă invăţare tenţe ore
mâna
1 Bonjour ! Saluer/ répondre Bonjour Madame/ Monsieur 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, jetoane, imagini
aux salutations Bonne nuit! Salut! Au revoir! 2.1 model, repetarea după b. procedurale:
Comment ça va? 3.2 profesor a unui mesaj simplu metoda ludica, exerciţiul, dialogul
individual/ în cor până la dirijat
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; frontală, in perechi, individuala
Exerciţii de identificare si
pronuntie; Activitate ludica
2 Je me Se présenter/ Le verbe s’appeler, les 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate
présente Présenter pronoms personnels toniques 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
quelqu’un 2.2 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, metoda
Présenter les 3.1 individual/ în cor până la ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
membres de la reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
famille corecte ; Exerciţii de frontală, in perechi, individuala
identificare; Exerciţii de
simulare; Activitate ludică;
3-4 Ma famille Parler de sa famille Les membres de la famille 1.1 Exerciţii de participare la 4 a. materiale: caiet, lipici, foarfece
Réaliser l’arbre L’article indéfini – le pluriel 2.1 expunerea proiectelor de grup creioane colorate, imagini
généalogique de sa 2.2 care conţin etichete; exercitii b. procedurale:
famille 3.1 de completare a cuvintelor; exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Reperarea etichetelor şi individual, jocul didactic
asocierea lor cu imaginea; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de pronuntie si frontală, individuală
identificare;
5-6 Mon premier Envoyer un mail L’ordinateur et l’internet 1.1 Exerciţii de repetare după 4 a. materiale: caiet, computer,
mail Le verbe être – indicatif 1.2 model, repetarea după videoproiector, fise
présent forme affirmative et 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
négative 4.3 individual/ în cor până la metoda audio –linguală, metoda
reuşirea pronunţiei, intonaţiei ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
corecte ; Exerciţii de simulare; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de identificare; frontală, in perechi, individuala
Activitate ludică;
7 J’écris un Écrire un mail La correspondance 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a.materiale: caiet, computer, dictionar
mail électronique 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
Le verbe avoir – indicatif 2.1 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, metoda
présent forme affirmative et 2.2 individual/ în cor până la ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
négative reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii cu alegere frontală, individuala
multipla; Exercitii de
completare; Activitate ludică;

156
8-9 Ma maison Parler de sa Les pièces de la maison 1.1 Exerciţii de repetare după 3 a. materiale: caiet, imagini, fise lucru
maison Les verbes du Ier groupe – 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
indicatif présent forme 2.1 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, exerciţiul,
affirmative et négative 2.2 individual/ în cor până la dialogul dirijat, lucrul individual
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii de simulare a frontală, individuala
unui dialog; Exerciţii de
identificare prin asociere de
imagini; Reperarea etichetelor
si asocierea cu imaginea;
9-10 En ville Reconnaître les Les édifices de la ville 1.1 Exerciţii de repetare după 3 a. materiale: caiet, creioane colorate,
édifices de la ville. L’adjectif possessif 1.3 model, repetarea după imagini, fise lucru
S’orienter en ville. Les nombres de 0 à 40 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
Demander/donner individual/ în cor până la metoda audio –linguală, exerciţiul,
des informations reuşirea pronunţiei, intonaţiei dialogul dirijat, lucrul individual,
sur le chemin corecte;Exerciţii de intuire a colectiv
sensului unei propoziţii pe baza c. forme de organizare a colectivului:
unei imagini; Exerciţii cu frontală, colectiva, individuala
alegere multipla; Exerciţii de
identificare prin asocierea
imaginii cu cuvântul;
Reperarea etichetelor si
asocierea cu imaginea;
11 Dans un Faire des achats Les vêtements 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, lipici, foarfece
grand dans un magasin L’adjectif qualificatif 1.2 model, repetarea după creioane colorate, fise lucru
magasin de vêtements 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
Exprimer des 2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
préférences 3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, jocul didactic, metoda
corecte; Exerciţii de participare ludica
la expunerea proiectelor de c. forme de organizare a colectivului:
grup care conţin etichete cu frontală, individuală, colectiva
imagini si cuvintele
corespunzatoare; exercitii de
completare a cuvintelor;
Exercitii de pronuntie;
Desenare si colorare; Activitate
ludica;
12 Ma première Écrire une lettre Les relations d’amitié 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, imagini, fise
lettre Faire une invitation Une fête en famille 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
4.1 individual/ în cor până la individual,
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii de pronunţie; frontală, individuală
Exercitii de identificare;
Exerciţii de completare;
13 La lettre de Répondre à une Les relations d’amitié 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate,

157
 Daniel invitation Exprimer l’heure 1.2 model, repetarea după imagini
2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
4.3 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, metoda
reuşirea pronunţiei, intonaţiei ludica
corecte ; Exerciţii de pronunţie; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de identificare;Exerciţii frontală, individuală, colectiva
de completare; Activitate ludica
14 Joyeux Noël Offrir/recevoir des La fête de Noël 1.2 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate
cadeaux Les prépositions de lieu 2.1 model, repetarea după b. procedurale:
Faire des vœux 3.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Donner des individual/ în cor până la individual,
informations reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
spatiales corecte; Exerciţii de pronunţie; frontală, individuală
Exerciţii de identificare şi
completare;
15-16 La fête de Identifier les Une fête traditionnelle 1.1 Exerciţii de participare la 4 a. materiale: caiet, creioane colorate,
Noël aliments et les Les aliments, le couvert 1.2 expunerea proiectelor de grup fise lucru
boissons Le verbe vouloir – indicatif 2.1 care conţin etichete cu imagini b. procedurale:
Exprimer une présent forme affirmative et 3.1 reprezentând aceste cuvinte; exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
préférence négative 4.1 exercitii de completare a individual, metoda ludica
Mettre le couvert cuvintelor; Reperarea c. forme de organizare a colectivului:
etichetelor şi asocierea lor cu frontală, individuală, colectiva
imaginea; desenare si colorare;
Exercitii de asociere, pronuntie;
17 Évaluation Tests de vérification Exercices récapitulatifs 1.1 2 a. materiale: caiet, fise lucru
1.2 b. procedurale:
2.1 exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
individual,
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
18-19 Mon ami Décrire une Le portrait physique et moral 1.1 Exerciţii de repetare după 4 a. materiale: caiet, imagini, fise lucru
personne 1.2 model; repetarea după b. procedurale:
Faire le portrait 2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
physique et moral 3.1 individual/ în cor până la individual, metoda ludica
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte; Exerciţii de asociere si frontală, individuală, in pereche
completare; Activitate ludica;
20-23 Paris – la Identifier les Les monuments de Paris 1.1 Exerciţii de repetare după 8 a. materiale: caiet, creioane colorate ,
capitale de la monuments de Le pronom on 1.2 model; repetarea după imagini, fise lucru, videoproiector
France Paris Le verbe aller – indicatif 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
Exprimer son présent forme affirmative et 2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
admiration négative 3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, jocul didactic
4.1 corecte; Exerciţii de asociere si c. forme de organizare a colectivului:
completare; Exercitii de frontală, in perechi, individuală
identificare; Activitate ludica

158
24-26 À l’école Identifier des objets Les objets d’écolier 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, fise lucru, jetoane
Décrire des objets L’impératif 1.2 model; repetarea după b. procedurale:
Donner des ordres 2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
2.2 individual/ în cor până la individual, colectiv
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte; Reperarea etichetelor frontală, individuală, in perechi
şi asocierea lor cu imaginea;
Exerciţii de identificare;
Exercitii de completare;
27-29 Les Pâques Parler d’une fête Les plats traditionnels pour les 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, creioane colorate,
traditionnelle Pâques 1.2 model; repetarea după imagini
L’interrogation 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
2.2 individual/ în cor până la metoda audio –linguală, metoda
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei ludică, exerciţiul, dialogul dirijat
corecte; Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului:
identificare; Exercitii de frontală, in perechi, individuala
completare; Activitate ludica

30-32 Au zoo Faire une visite au Les animaux sauvages 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, creioane colorate,
zoo Avoir peur 1.2 model; repetarea după imagini, fise lucru
Identifier les 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
animaux sauvages 2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Exprimer des 3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, metoda ludica
sentiments corecte; Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului:
identificare; Exercitii de frontală, in perechi, individuală
completare; Activitate ludica
33-34 Évaluation Tests de vérification Exercices récapitulatifs 1.1 4 a. materiale: caiet,creioane colorate,
finale finale 1.2 CD player, fise lucru, imagini
2.1 b. procedurale:
2.2 metoda audio –linguală, exerciţiul,
3.1 dialogul dirijat, lucrul individual,
3.2 intonare de cantec
4.1 c. forme de organizare a colectivului:
frontală, in perechi, individuală

LIMBA GERMANĂ
Săpt Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
ă invăţare tenţe ore
mâna
1 Hallo! begrüßen und Guten Tag, meine Dame ! 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, jetoane, imagini
Begrüßungen Guten Abend!Gute Nacht ! 2.1 model, repetarea după b. procedurale:
Wie geht es Ihnen 3.2 profesor a unui mesaj simplu metoda ludica, exerciţiul, dialogul
individual/ în cor până la dirijat
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; frontală, in perechi, individuala

159
 Exerciţii de identificare si
pronuntie; Activitate ludica
2 Sich Sich vorstellen/ Das Verb heißen, 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate
vorstellen! Kennenlernen der bestimmte Artikel 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
machen 2.2 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, metoda
3.1 individual/ în cor până la ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii de frontală, in perechi, individuala
identificare; Exerciţii de
simulare; Activitate ludică;
3-4 1.1 Exerciţii de participare la 4 a. materiale: caiet, lipici, foarfece
2.1 expunerea proiectelor de grup creioane colorate, imagini
Meine Familiemitgliedern 2.2 care conţin etichete; exercitii b. procedurale:
Familie Die Familie/ Der unbestimmte Artikel 3.1 de completare a cuvintelor; exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Familiemitgliedern Reperarea etichetelor şi individual, jocul didactic
asocierea lor cu imaginea; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de pronuntie si frontală, individuală
identificare;
5-6 Email Ein E-mail Internet und Computer 1.1 Exerciţii de repetare după 4 a. materiale: caiet, computer,
schreiben Das Verb ,, sein ,,- Indikativ 1.2 model, repetarea după videoproiector, fise
Präsens 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
4.3 individual/ în cor până la metoda audio –linguală, metoda
reuşirea pronunţiei, intonaţiei ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
corecte ; Exerciţii de simulare; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de identificare; frontală, in perechi, individuala
Activitate ludică;
7 Informatik Email schreiben Internet 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a.materiale: caiet, computer, dictionar
üben Das Verb ,, haben ,, - Indikativ 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
Präsens 2.1 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, metoda
2.2 individual/ în cor până la ludică, exerciţiul, dialogul dirijat,
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii cu alegere frontală, individuala
multipla; Exercitii de
completare; Activitate ludică;
8-9 Mein Haus Hausbeschreibung Nennen die Hauszimmer 1.1 Exerciţii de repetare după 3 a. materiale: caiet, imagini, fise lucru
Das Verb- Modalverb 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
2.1 profesor a unui mesaj simplu metoda audio –linguală, exerciţiul,
2.2 individual/ în cor până la dialogul dirijat, lucrul individual
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii de simulare a frontală, individuala
unui dialog; Exerciţii de
identificare prin asociere de
imagini; Reperarea etichetelor
si asocierea cu imaginea;
9-10 Die Stadt Orte und Plätze in 1.1 Exerciţii de repetare după 3 a. materiale: caiet, creioane colorate,
der Stadt Plätze in der Satdt 1.3 model, repetarea după imagini, fise lucru

160
 Sich orientieren, Die Zahlen von 0 bis 40 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
Informationnen Possesivadjektiv individual/ în cor până la metoda audio –linguală, exerciţiul,
geben/ bekommen reuşirea pronunţiei, intonaţiei dialogul dirijat, lucrul individual,
corecte;Exerciţii de intuire a colectiv
sensului unei propoziţii pe c. forme de organizare a colectivului:
baza unei imagini; Exerciţii cu frontală, colectiva, individuala
alegere multipla; Exerciţii de
identificare prin asocierea
imaginii cu cuvântul;
Reperarea etichetelor si
asocierea cu imaginea;
11 Das Einkaufen - 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, lipici, foarfece
Kaufhaus Kleidungen Kleidungen - Vorzüge 1.2 model, repetarea după creioane colorate, fise lucru
Kleidungsstücke Das Adjektiv 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, jocul didactic, metoda
corecte; Exerciţii de participare ludica
la expunerea proiectelor de c. forme de organizare a colectivului:
grup care conţin etichete cu frontală, individuală, colectiva
imagini si cuvintele
corespunzatoare; exercitii de
completare a cuvintelor;
Exercitii de pronuntie;
Desenare si colorare; Activitate
ludica;
12 Mein erste Einen Brief 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, imagini, fise
Brief schreiben Freundschaftbeziehungen 1.2 model, repetarea după b. procedurale:
Einladungen Unterhaltung in der Familie 2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
senden 4.1 individual/ în cor până la individual,
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte ; Exerciţii de pronunţie; frontală, individuală
Exercitii de identificare;
Exerciţii de completare;
13 Nikolaus Eine Einladung Freundschaftbeziehungen 1.1 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate,
Brief bestätigen Wie spät ist es 1.2 model, repetarea după imagini
2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
4.3 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, metoda
reuşirea pronunţiei, intonaţiei ludica
corecte ; Exerciţii de pronunţie; c. forme de organizare a colectivului:
Exercitii de identificare;Exerciţii frontală, individuală, colectiva
de completare; Activitate ludica
14 Frohe Zeit des 1.2 Exerciţii de repetare după 2 a. materiale: caiet, creioane colorate
Weihnachten Geschenkes Weihnachtszeit 2.1 model, repetarea după b. procedurale:
Lokalpräepositionen 3.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
individual/ în cor până la individual,
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:

161
 corecte; Exerciţii de pronunţie; frontală, individuală
Exerciţii de identificare şi
completare;
15-16 Weihnachtsz Essen und Trinken Weihnachtszeit – Braüche und 1.1 Exerciţii de participare la 4 a. materiale: caiet, creioane colorate,
eit feiern Traditionen 1.2 expunerea proiectelor de grup fise lucru
2.1 care conţin etichete cu imagini b. procedurale:
3.1 reprezentând aceste cuvinte; exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
4.1 exercitii de completare a individual, metoda ludica
cuvintelor; Reperarea c. forme de organizare a colectivului:
etichetelor şi asocierea lor cu frontală, individuală, colectiva
imaginea; desenare si
colorare; Exercitii de asociere,
pronuntie;
17 Évaluation Prüfungen Wiederholungen 1.1 2 a. materiale: caiet, fise lucru
1.2 b. procedurale:
2.1 exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
individual,
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
SEMESTRUL al II-lea
18-19 Mein Freund Die anderen Physisches Porträt 1.1 Exerciţii de repetare după 4 a. materiale: caiet, imagini, fise lucru
beschreiben 1.2 model; repetarea după b. procedurale:
2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 individual/ în cor până la individual, metoda ludica
reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte; Exerciţii de asociere si frontală, individuală, in pereche
completare; Activitate ludica;
20-23 Deutschland Sehenswürdigkeite 1.1 Exerciţii de repetare după 8 a. materiale: caiet, creioane colorate ,
s Hauptstadt n Berlin - Sehenswürdigkeiten 1.2 model; repetarea după imagini, fise lucru, videoproiector
- BERLIN Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren 2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, jocul didactic
4.1 corecte; Exerciţii de asociere si c. forme de organizare a colectivului:
completare; Exercitii de frontală, in perechi, individuală
identificare; Activitate ludica

24-26 Die Schule Schulsachen Schulsachen 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, fise lucru, jetoane
Imperativ 1.2 model; repetarea după b. procedurale:
2.1 profesor a unui mesaj simplu exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
2.2 individual/ în cor până la individual, colectiv
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei c. forme de organizare a colectivului:
corecte; Reperarea etichetelor frontală, individuală, in perechi
şi asocierea lor cu imaginea;
Exerciţii de identificare;
Exercitii de completare;
27-29 Ostern Osternzeit Osternzeitessen und Trinken 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, creioane colorate,

162
 Zeitadverb 1.2 model; repetarea după
2.1 profesor a unui mesaj simplu
2.2 individual/ în cor până la
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei
corecte; Exerciţii de
identificare; Exercitii de
completare; Activitate ludica
imagini
b. procedurale:
metoda audio –linguală, metoda
ludică, exerciţiul, dialogul dirijat
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, in perechi, individuala

30-32 Im Zoo Die Zoo besuchen Wildtiere 1.1 Exerciţii de repetare după 6 a. materiale: caiet, creioane colorate,
Wlidtiere ,, Angst haben 1.2 model; repetarea după imagini, fise lucru
2.1 profesor a unui mesaj simplu b. procedurale:
2.2 individual/ în cor până la exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei individual, metoda ludica
corecte; Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului:
identificare; Exercitii de frontală, in perechi, individuală
completare; Activitate ludica
33-34 Évaluation Prüfungen Wiederhulungen 1.1 4 a. materiale: caiet,creioane colorate,
1.2 CD player, fise lucru, imagini
2.1 b. procedurale:
2.2 metoda audio –linguală, exerciţiul,
3.1 dialogul dirijat, lucrul individual,
3.2 intonare de cantec
4.1 c. forme de organizare a colectivului:
frontală, in perechi, individuală

163