il Babus BIZANTUL istorie gi spiricuatare306 PR. PROK.DR ale, Doringafixirii Ortodoxiet inc-o formula precisi tivd ea legatd de schimbirile produse acum in relata serici si Stat. Chiar daci in controversele teologice al TV-Jea-al Vea intervengia Staului a fost evident: {nscamni ci deevoltareatcologii in interiorul Bis rezuleatul inigitivei Sracului, Totusi, tatu a incereat tun anumic profit din aceste deabateri. Inci de ka in tim nace contre diene pli de in joc un principiu, accla al umanitiiéreligioase ca 0 2 pil in Sa. Febru conttoveneor geri, cate dea corpul Bisetici, se rispindea gi asupra Saului, De sguvernul era inceresat in reduecrea oricor divergenfe ini, pentru a prezerva integrtatea unui imperiu mul orice efervecengi rligioasirscind si declangezepasi tice gi separaisme. In. acest sens, victoria asupra Tata maraun pune desis, Dani np ca principals gr gisirea unui minim confesio tote comporancle npr neces ul al de dderat nu mai cxista acum: unitatea religioasi fusese reali prequl unorsecesiunia euturordizidengilor gia unei mi ‘imperiului. Puterea de Stat era definitiv ortodox. In pl plratul aves congtinga investi sale de cite Dumnezety tune care avea ca principal scop prezervarea Ortodoxiei ‘conscasul ea realiza, deoareceintreaga populate dik regisca in afaa frontierelor imperiului. ‘Aceastinoui stuafi atriges dupi sine o politic now, jena amar a treeutului demonstrase i orice diverge ligioasi ameninga sabilitateaimperiulu. Pe vitor, preoey de cipitti a impiragilor va fi cviearea talburirlor lig ‘conservarea uni stasus quo in materie de telige.Iconod ‘demonstrase inci odati pericolul transformari pasiunilor gioase in divizi care aspraseintotdeauna fa unanimitate doctt acceptat cu bucurie politica conservatoare a Statulu, 20.1 Dinastia macedoneand gi apogeul imperiului (867-1056) (Cele aproape dou secole de guvernare a impiragilor ma- de epoca lui Justinian, cand opera a fost indeplinita de un yu impiat, acum asistim la realziei implinite de o succe- 1 de impirayi, tog remarcal smcietorul dinastii, Vasile I (867-886), se wigeadin- lic de armeni stabil in Macedonia, de unde yi denu- 12-913), Constantin al Vil-lea Porfirogenesul (913-959), 1 Lecapenul (920-944), Roman al I-lea (959-963), ihifor I Focas (963-969), loan I Trimiskes (969-976), Va- al I-lea Bulgaroctonul (976-1025), Constantin al Vl-lea 1025-1028), Roman al IIl-ea Arghiros (1028-1034), Mihail IV-lea (1034-1041), Mihail al V-lea (1041-1042) si Con- jantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Majoritatea aes- 9 imparayi au fost milicari de carer, singurele excepsii find jgon al VI-lea $i Constantin al Ville Jin toate domeniile sa putue observa un reviriment fay de sriouda ancerioari.Astfel, in urma succeselorineepstrate pe ip cos de tte eet ea wom jel bazin al Mirit Mediterane cunoagte 0 tot mai ma- Je sabilcate i securitate. Industria si comerqul,asupra cito- 1 sutortatea central exereta un monopol stiet, au acum ‘) pondere crescinda fn anasamblul vietii economice a statu308 PR. PROF DRE lui bizantin. Pe plan social, are loc formarea dasel tice in curs de feudalizare, consecingi direct a fe dizolvante din interiorul comunitigilor rurale. Co pericol, impirayii au promovae o serie de misuti {iciniei libere gia sintoglor ini fscalicatea orientarea politciiexterne au contribuit decisi la tei pituri sociale. In administragie, vechiul regim al acannon cars dein, detec eg céetatea bizantini, precum si de renungarea puceti Ie politic elena. toa 20.2 Expansiunea teritoriali a impiratilor macedoneni Schimbarea cea mai evidenti a avut loc ins in termi, Consolidatea interna a imperiulu, precum fia lor orientale, de citre impiraii iconoclast a permis nasti,tntemiati de Vasile I (867-886), si treaci lao fofensivi pe plan extern, care a culminat in impul lor-soldayi, precum Nichifor al I-lea Focas (963+ I Trimiskes (969-976) si Vasile al U-lea (976-1025). petioads a fost numiei de bizantinologul fancer G. berger mara cope bac Jc-4 lungul tuturor frontierelos, imperiul a fost faci fayi pericolului arab (exceptic tiednd hotel D iin faa aceseisituait ati Vasile I, cat i Leon al Vi-lea a ganizac mai multe campanil, unele cu rezultate in fic a repurta tnsi vieworii decisive? In Occident at "GHG. SCHLUMBERGER, pepe Isic ef dl esi Paci, 1896-1905; H GREGOIRE, Aur de ppc St sme Le * Gh IEE, gue eine vo pp 305,325, Je stones smarrUALSTE 309 wei localitatea Tarent, in timp ce arabii yi-au consoi- Ieairile numite Creta sau Sicilia, la care g-au adiugae Si Taormina gi Reggi.! In partea oriental a impeciulut 1 fost tmpingi pind la frontiera asatcd, dar tn 904 0 ie piagi musulmand a atacat prin surprindere Tesalon- ind un oumae de cca 20000 prizonieri. Acest moment Jat eevrimentulofensvei bizantine din vremes lui Ro- Tecapenul, ex care va repurta suocese notabile in Meso is prin recucerira cetiqit Edessa La rindul lor, Nich- Tins loan Teimises mai inci ca general, iar mal pot i au repurtat o serie de succese decisive, Focas a e- 1965 41 966 Tarsul, Cilicia, Mop- ia yi Anazarbe, dar mat ales Alepul si Antiohia (969)? Iniskes a lupeat dincolo de Eufrat, organizand o adeviratt Jet pentru eliberarea Locurilor fine: ela recucert Bac J, Damascul, o parte a Palesinei (Nazarerul, Acra, Ceza- ) fied a putea obgine fnsi Terusaliml (ajunge ts eumei INO kin). La incoarcere el a cucert sé Beyruthul, Sidonul gi niccea, mulgumindu-se tn cele din urmé numat cu conso~ fc posesiunilor din nordal Sirici. Vasile al lea a pstat fc aceste eritoril nsi fri a le extinde in mod sensibil. EL P olbindiecorugi Edessa, fn 1001, ga organiza apararea Fu Jotul, O ale regiune care a cunoscut acum lypte nefncetate Jue Imperial Pesan gi cel Bizantin a fost Armenia.‘ Din se- CAITEN item dls orion dt de pi toma, Pais 1970 ant Lpononmminane (Tee se) Pa, 1969; Vo A. YA MN GREGOIRE, M CANARD, Bem ot dre. 7 La dina ain, eos 1935-1950 ee ONCIMAN, The Emprer Ramesses Rend inh Contry Byeaniam, Can, 129 ee UMRERCER, Un emprenr anti a Xe ele Nips Po ss i 180. tna nde cnlrileN ADON inte ie ming, Lions 1). LAURENT, Ends ube ame anne rpc 197 M. CANARD, } LAURENT. LArmene ewe Bane ———