INSTITUTUL CENTRAL, DE CERCETARE, PROIECTARE

ŞI DIRECTIV ARE IN CONSTRUCŢII

Biroul executiv

DECIZIA Nr. 46/28-VI-1983

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE
PENTRU SUDAREA ARMĂTURILOR DE OŢEL-BETON"
INDICATIV C 28—83

Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul Consiliului

de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea In-
stitutului central de cercetare, proiectare şi directivare în
construcţii, avizul CTE nr. 439 din 27 august 1982 şi referatul
nr. 3269 din 23 iunie 1983 al Direcţiei directivare, norme,
normative, prescripţii.
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului cen-
tral de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite
următoarea

DECIZIE :
1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru sudarea ar-
măturilor de oţel-beton", avînd indicativul C 28—83.
2. Instrucţiunile tehnice de la pct. l intră în vigoare la
data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica
şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.
La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor
tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton", indicativ
C 28—76, aprobate de IGSC cu ordinul nr. 78/1976.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV
DIRECTOR GENERAL,
Ing. VALEBIU CRISTESCU
45
 INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU SUDAREA
ARMĂTURILOR DE OŢEL-BETON
Indicativ C 28-83

Elaborate de :
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI
DIRECTIV ARE ÎN CONSTRUCŢII — FILIALA
TIMIŞOARA

Şef filială : ing. Liviu Seleş

Responsabil de lucrare : ing. George Sulea

Responsabil din partea ICCPDC : ing. Eugen Răşcanu

47
 INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU Indicativ C-28-83
SUDAREA ARMATURILOR DE OŢEL-BETON înlocuiesc C 28—76

1. PREVEDERI GENERALE

Domeniu de aplicare
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la sudarea
barelor din oţel-beton, folosite ca armături de rezistenţă sau
constructive, în beton armat monolit şi prefabricat, prin ur-
mătoarele procedee de sudare :
a. Sudarea electrică prin puncte ;
b. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară;
c. Sudarea manuală cu arcul electric, prin suprapunere
şi cu eclise ;
d. Sudarea manuală cap la cap cu arcul electric cu ur-
mătoarele variante de înnădire :
— sudarea în cochilie, în baie de zgură (cu şi fără cu-
sături longitudinale) ;
— sudarea în semimanşon de cupru ;
c. Sudarea în mediu de bioxid de carbon.
1.2. Tipurile de oţel-beton care pot fi înnădite sau îm-
binate prin sudare, în condiţiile prezentelor instrucţiuni teh-
nice, sînt indicate în tabelul 1.
1.3. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se aplică
şi la armăturile nepfetensionate din elemente de beton pre-
comprimat, precum şi la armăturile construcţiilor situate în
zone seismice.

Elaborate de :
INSTITUTUL CENTRAL DE
CERCETARE, PROIECTARE ŞI
DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII
— FILIALA TIMIŞOARA —
Aprobate de :
INSTITUTUL CENTRAL DE
CERCETARE, PROIECTARE
ŞI DIRECTIVARE ÎN CON-
STRUCCŢII cu decizia nr.46
din 28, iunie 1983.

48
 1.4. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice nu se
aplică armăturile de rezistenţă pretensionate din elemente de
beton precomprimat, 'cu excepţia oţelului-beton PC 90, din
tabelul l şi nici plaselor sudate uzinate conform STAS 438/3-80
care se produc la ISPS Buzău.
1.5. In proiectul de execuţie al lucrării se vor preciza
armăturile sudate solicitate la oboseală, conform STAS
10107/0-76, pentru a li se aplica prevederile speciale de la
fiecare procedeu de sudare şi din anexa I.
1.6. (înnăditurile sudate se vor amplasa conform indica
ţiilor din proiectul de execuţie, iar în lipsa acestora se vor
respecta următoarele prevederi :
a. Intre două secţiuni învecinate, cu una sau mai multe
înnădiri sudate, va fi o distanţă de cel puţin 50 d; în cazu-
rile cînd distanţa este mai mică, se va ţine seama de pre
vederile de la pot. 1.6.b.
b. Aria armăturilor de rezistenţă înnădite prin sudare
şi solicitate la întindere, într-o secţiune a unui element de
beton armat, se recomandă a nu depăşi 25% din aria totală
a armăturilor de rezistenţă (cu excepţia cazurilor de la pct.
1.10). Dacă armătura de rezistenţă este alcătuită din 3 bare,
se admite, în mod excepţional, ca una din bare să fie sudată.
1.7. Indoirea barelor, după sudare, este admisă la o dis
tanţă de cel puţin 5 d, de la capetele sudurii (d — diametrul
barelor înnădite prin sudare).
Definiţii
1.8. Termenii utilizaţi în prezentele instrucţiuni tehnice
sînt cei prevăzuţi în STAS 5555-71 „Sudarea metalelor. Ter-
minologie", completaţi cu termenii din subcapitolul „Definiţii
de la fiecare procedeu de sudare în parte", precum şi cu ter-
menii următori :
a. Innădire sudată: legătura rigidă a două bare coaxiale,
executată prin sudare în scopul prelungirii barelor ;
b. Nod sau îmbinare sudată: interacţia a două bare soli-
darizate prin sudare ;
c. Zona influenţată termic (ZIT): se consideră că zona
influenţată termic (definită ca în STAS 5555-71 pct. 1.62)
care se formează la sudarea barelor de otel-beton, se extinde
50
pe o lungime de bară de 2 d, de o parte şi de alta a înnădi -
rilor sudate şi pe o lungime de 3 d la sudarea prin puncte ;
d. Regimul de sudare: definit car în STAS 5555-71, pct.
1.34, se clasifică după cum urmează :
1. Regim moale: care utilizează curenţi de intensitate .mică
(circa 15...20 A/mm2 secţiune sudată), timpi
lungi de încălzire (circa 5...60 sec) şi forţe
de apăsare mici (circa 3...5 kgf/mm 2 sec-
ţiune sudată);
2. Regim dur : care utilizează curenţi de intensitate mare
(circa 25...40 A/mni2 secţiune sudată), timpi
scurţi de încălzire (circa 1...3 sec) şi forţe
de apăsare mari (circa 7... l O kgf/mm2 sec-
ţiune sudată).
e. Rupere tenace : rupere care se produce lent, fiind pre-
cedată de deformaţii permanente vizibile (alungire şi con-
tracţie transversală); suprafaţa de rupere prezintă un aspect
mat, fibros ;
i. Ruperea fragilă (casantă) : rupere care se produce
brusc, fără deformaţii permanente vizibile (fără alungire şi
contracţie transversală) ; suprafaţa de rupere prezintă un
aspect lucios, cristalin.
Condiţii de folosire
1.9. Armăturile îmbinate sau înnădite prin sudare, vor
îndeplini condiţiile din STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80 cu
privire la valorile minime ale limitei de curgere R C (R0,2)
şi ale rezistenţei de rupere R ; limita de curgere a înnădirji
(îmbinării) sudate se consideră încărcarea la care epruveta
prezintă o deformaţie remanentă mai mică sau cel mult
egală cu 0,2o/0 (determinată conform tab. 11 „NOTA", pct. 2).
1.10. In cazurile cînd prevederea de la pct. 1.6.b. nu se
poate respecta (ca de ex, la montajul elementelor prefabri
cate, unde toate armăturile se înnădesc în aceiaşi secţiune),
se vor aplica următoarele măsuri speciale, pentru a se asigura
calitatea execuţiei :
a. înnădirile sudate vor fi executate numai de către su-
dori care au susţinut examenul practic şi teoretic pentru grupa
3 a prevederilor de sudare, conform STAS 9532/1-74 şi care
51
s-au specializat pentru procedeele de sudare si variantele de
înnadire cuprinse în prezentele instrucţiuni tehnice
şi care au fost examinaţi conform prevederilor din
cap. 12;
b. înnădirile sudate se vor poansona şi verifica prin
probe distructive, executate intercalat de acelaşi
sudor şi în aceleaşi condiţii cu sudurile din operă, în
proporţie de 3% din nr. total al înnădirilor.
 2.2. Pentru temperaturi exterioare cuprinse între 0° (sau
— 5) pînă la —15°C se va lucra numai în spaţii protejate
şi cu o preîncălzire la limita superioară (300°C); în acest
caz se va lucra numai pe baza dispoziţiei speciale a respon-
sabilului cu sudura. Temperatura de preîncălzire se va de-
termina' cu creioane termoindicatoare sau se vor utiliza indi-
caţiile din tabelul 1.6.
2.3. In caz de vînt puternic, ceaţă sau ploaie, se vor pro-
teja punctele de kicru unde se execută sudurile.
2.4. După terminarea sudării, la temperaturi exterioare
mai mici ca + 5°C sau la vînt puternic şi umiditate ridicată,
înnădirea sudată se va împacheta în materiale termoizolante
uscate, protejate contra umezelii, pentru asigurarea unei
răciri lente.
2.5. Preîneălzirea barelor se va executa cu flacără oxi-
acetilenică, utilizînduHse generatoare de acetilenă, tuburi de
oxigen şi truse de arzătoare conform STAS 4137-70, sau cu
alte surse termice.
2.6. Capetele barelor ce se sudează se vor curăţa cu
peria de sîrmă pînă la obţinerea unui luciu metalic pe lun
gimea înnădirii prin sudare, precum şi pe suprafeţele trans
versale ale capetelor ce se sudează.
2.7. Capetele barelor ce urmează a fi sudate se vor tăia
manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacără, urmată de o
curăţire mecanică suplimentară a feţei prelucrate.
2.8. "Maşinile, şi agregatele de sudare vor fi manipulate,
întreţinute "şi verificate de personal calificat, eontrolîndu-se
buna funcţionare a echipamentelor pentru reglarea parame-
trilor de sudare ; de asemenea, se vor verifica maşinile şi
agregatele noi, puse în funcţiune.
2.9. Se va urmări permanent, prin montarea unui volt-
metnu, variaţia tensiunii din reţeaua de alimentare a maşinilor
sau a agregatelor de sudare şi se va interzice sudarea în
perioadele cînd se constată o variaţie a tensiunii mai mari
54
de ± 10°/o faţă de tensiunea nominală, luîndu-se măsuri pen-
tru înlăturarea acestor variaţii (programarea consumurilor
de curent).
2.10. Transformatoarele de sudură trebuie să îndepli-
nească condiţiile din STAS 2689-71 „Transformatoare pentru
sudare cu arc electric. Condiţii generale". Agregatele de cu-
rent continuu vor îndeplini condiţiile din normele de fabri-
caţie, avînd puterea nominală indicată şi dispozitive de re -
glare fină, a curentului de sudare.
3. SUDAREA ELECTRICA PRIN PUNCTE
Definiţii
.
3.1. Sudarea electrică prin puncte este un procedeu de
sudare electrică prin presiune, la care sudarea se produce
între feţele a două piese, strînse între electrozii de contact
prin care trece curentul de sudare dirijat perpendicular pe
feţele pieselor de sudat (STAS 5555-71, pct. 3.46).
3.2. Variaţia parametrilor regimului de sudare, în timpul
unui ciclu, este prezentată în fig. 1.
3.,3i. Parametrii procedeului de sudare electrică prin puncte
sînt definiţi mai jos :
a. curentul de sudare „I s" (fig. 1) se stabileşte în func
ţie de dimensiunile îmbinării, calitatea otelului şi caracte
risticile maşinii de sudat;
b. timpul anterior trecerii curentului „t a " (fig. 1) repre
zintă intervalul de timp în oare acţionează pe îmbinare (prin
electrozi) forţa de apăsare, înainte 'de trecerea curentului ;
c. timpul de trecere a curentului de sudare „t s " (fig. 1)
reprezintă intervalul de timp în care curentul de sudare trece
prin îmbinare ;
d. timpul de forjare „t f" (fig. 1) reprezintă timpul ce
se scurge din momentul opririi curentului de sudare pînă la
scăderea forţei de apăsare ;
55
 e. timpul de pauză „t p (fig. 1) reprezintă intervalul de
timp între două cicluri consecutive de sudare ;
f. forţa de apăsare „P ” este forţa ce trebuie aplicată,
prin intermediul electrozilor, asupra barelor ce se sudează,
pentru realizarea sudurii ; .
g. întrepătrunderea „b" (fig. 2) este parametrul care
măsoară turtirea barelor, datorită încălzirii lor şi a refulării
materialului topit în nod.

Domeniu de aplicare
3.4. Sudarea electrică prin puncte se utilizează la con-
fecţionarea plaselor şi a carcaselor sudate, folosite ca armă-
turi în beton armat, fiind executate din bare încrucişate îm-
binate prin noduri sudate.

Condiţii de folosire
35 Se pot îmbina, prin procedeul de sudare electrică
prin puncte, barele la care raportul diametrelor satisface
condiţia :
a. cînd cel puţin una din bare este de oţel ecruisat
(sîrmă trasă : STNB sau STPB) :

c. In cazul cînd nu se pot respecta rapoartele prescrise

la pct. a şi b, proiectantul poate prevedea depăşirea
acestora, dacă există confirmarea calităţii îmbinărilor,
prin încercări prealabile (conform tab. 11 nr. crt. 5,
6 şi 7).
57
 4. SUDAREA ELECTRICA CAP LA CAP
PRIN TOPIRE INTERMEDIARA

Definiţii
4.1 Sudarea electrică cap la cap prin topire interme-
diară este un procedeu de sudare prin presiune, la care cape-
tele pieselor de sudat se încălzesc pînă la topire ; după topire
urmează refularea (STAS 5555-71, pct. 3.22),
4.2. Parametrii acestui procedeu de sudare sînt definiţi
astfel (tabelele 4, 5, 6 şi 7) :
a distanţa'efectivă între fălci (lungimea liberă) este dis-
tanţa dintre feţele interioare ale fălcilor prin care se intro-
duce curentul, măsurată înainte de începerea sudurii;
b scurtarea la topire (lungimea de topire) este lungimea
cu care s-au scurtat barele după terminarea topim, sau de-
plasarea efectuată de falca mobilă din momentul începerii
topirii şi pînă In momentul refulării;
c curentul de preîncălzire (de scurt-circuit) este curen-
tul din cincuitul secundar al maşinii de sudat, utilizat la în-
călzirea capetelor barelor prin scurt-circuitare ;
d curentul de topire este curentul din circuitul secundar
al maşinii de sudat care se stabileşte la topirea intermediara.
e durata topirii este intervalul de timp ce se scurge din
momentul începerii topirii pînă la declanşarea refulării.
f durata refulării sub curent reprezintă timpul,ce trece
din momentul declanşării refulării pînă la întreruperea cu-
rentului de sudare. .
g. forţa de refulare este forţa de compresiune ce trebuie
aplicată asupra capetelor barelor, perpendicular pe secţiunea
sudată, imediat după terminarea topirii.

Domeniu de aplicare
4.3. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară
se foloseşte la prelungirea prin înnădire a barelor de oţel-
beton utilizate ca armături în beton armat (tabelul 1).
61
 Condiţii de folosire
4.4. Se interzice utilizarea procedeului de sudare de mai
sus pentru înnădirea barelor de oţel-beton de calităţi diferite.
4.5. Se admite sudarea barelor de oţel-beton de diametre
diferite, cu condiţia ca diametrele nominale să nu difere în
tre ele ou mai mult de 2 mm ; în cazuri excepţidnale, cînd
diferenţa diametrelor este mai mare de 2 mm, se va prelucra
conic, capătul barei mai groase d lf cu o înclinaţie de 1:3,
urmată de o porţiune cilindrică, cu o lungime de cel puţin
d2 (diametrul barei mai subţiri).
4.6. Nu este admisă sudarea barelor de oţel-beton PC 90
de diametre diferite.
4.7. Barele .de oţel-beton PC 90, înnădite prin sudare
electrică cap la cap prin topire intermediară, se vor utiliza
numai ca bare drepte (neîndoite).

Sudarea armăturilor de oţel-beton solicitate la oboseală

4.8. Este interzisă sudarea barelor de diametre diferite.
4.9. Barele de otel-beton solicitate la oboseală se vor
suda numai în „regim moale" cu preîncălzire, utilizîndu-se
parametrii de sudare din tabelele 4, 5 şi 6.

5. SUDAREA MANUALA CU ARCUL ELECTRIC

PRIN SUPRAPUNERE ŞI CU ECLISE

Definiţii
5.1. Sudarea manuală cu arcul electric este un procedeu
de sudare prin topire, la care sursa termică este arcul elec -
tric stabilit între piesele de sudat şi electrodul fuzibil,
al canui metal serveşte ca metal de adaos (STAS 5555 -71
pot. 3.13).
5.2. Parametrii acestui procedeu de sudare sînt definiţi
astfel (tabelul 8) :
a. lungimea cusăturii „Ls " : distanţa între capetele cusă-
turii (fig. 7 — fig. 11);
66
 b. grosimea cusăturii „a" este înălţimea triunghiului cu
baza pe tangenta comună la cele două secţiuni ale barelor
înnădite, înscris în secţiunea sudurii (fig. 12 a şi b);
c. lungimea de suprapunere „L,," este distanţa între ca
petele barelor suprapuse (fig. 7 a, b, 8 a, b şi 9 a, b);
d. lungimea ecliselor „L„" este distanţa cuprinsă între
capetele ecliselor (fig. 7 d, e; 8 d, e; 9 c, d şi 11 a, b);
e. numărul de straturi suprapuse „n" este numărul de
straturi de metal depus în vederea realizării cusăturii;
f. distanţa între capetele barelor „c" (în cazul înnădirii
cu (eclise), este intervalul dintre capetele celor două bare
ce se înnădesc (fig. 10 a şi b) ;
g. curentul de sudare este curentul circuitului secundar
cu ajutorul căruia se realizează topirea ;
h. sensul sudării este sensul în care se mişcă electrodul
pe direcţia cusăturii în vederea executării acesteia (fig. 7—11);
i. cusătura (cordon de sudare) este înnădirea realizată pe
o linie între două piese metalice,' prin metalul depus din
topirea electrodului (fig. 7 şi 8) ;
j. cordonul de racordare „Lr" este cusătura prin a cărei
execuţie se realizează o trecere lentă de la o secţiune mare a
unei înnădiri la secţiunea curentă a barelor sudate (fig. 7 c,
8 c, 9 a şi b).

Domeniu de aplicare
5.3. Sudarea manuală cu arcul electric prin suprapunere
şi cu eclise se foloseşte la înnădirea barelor din oţel-beton
utilizate ca armături în beton armat, sudate în poziţie ori
zontală, verticală sau înclinată (tabelul 1).
5.4. Procedeul de sudare manuală cu arcul electric prin
suprapunere $i cu eclise se recomandă a fi utilizat la înnă -
direa barelor cu 0 < 25 mm.
5.5. înnădirea prin sudare manuală cu arcul electric se
poate aplica în următoarele variante:
a. prin suprapunere,
b. cu două eclise egale,
c. cu o singură eclisă.

72
 5.6. Innădirile prin suprapunere şi ou două eclise, egale
pot fi executate cu cusăturile fie pe o parte, fie pe ambele
părţi ale înnădirii (dacă este posibil accesul electrodului).
Condiţii de folosire
5.7. Procedeul de sudare manuală cu arcul electric poate
fi utilizat şi la înnădirea barelor din oţel -beton de calităţi
diferite.
5.8. Cu acest procedeu de sudare se pot înnădi şi bare
din oţel-beton de diametre diferite, dar numai în cazul cînd
se utilizează următoarele variante :
a. înnădire sudată prin suprapunere ;
b. înnădire sudată ou o singură eclisă.
5.9. La sudurile de montaj ale elementelor prefabricate
se recomandă utilizarea înnădirilor cu eclise sudate pe am-
bele părţi.
5.10. Varianta de înnădire cu o eclisă se va folosi numai
dacă sînt îndeplinite următoarele condiţiuni :
a. dacă unitatea executantă dispune de surse de curent
continuu; ' se vor executa cordoane de racordare conform fig. 7 a şi 8 c.
b. dacă înnădirile vor fi executate de sudori caire înde-
plinesc condiţile de la pct. l.l0.a.
. 5.11. Eclisele, se pot confecţiona:
a. La înnădirea cu două eclise:
— din acelaşi oţel şi diametru cu barele înnădite,
— din acelaşi oţel, dar ou un diametru imediat infe-
rior barelor înnădite ;
— din altă calitate de oţel decît a barelor înnădite dar
avînd satisfăcută condiţia :
b. La înnădirea cu o singură eclisă :
- numai din aceeaşi calitate de oţel şi diametru cu
a barelor înnădite, sau egal cu diametrul barei mai
mari, în cazul înnădiţii barelor cu diametre diferite.
5.12. Nu se admite confecţionarea ecliselor din scurtături
de bare ale căror caracteristici mecanice nu sînt cunoscute.
Condiţii speciale privind înnădirile prin suprapunere
5.13. Pentru asigurarea coaxialităţii, la înnădirile prin
suprapunere, capetele barelor se vor îndoi în jurul unui dorn,
funcţie de diametrul barelor, astfel ca după îndoire barele
înnădite să fie coaxiale.
5.14. La oţelurile beton OB 37 şi PC 52 se admite înnă
direa prin suprapunere şi în. cazul cînd îndoirea capetelor
barelor nu este posibilă, cu următoarele condiţii :
a. diametrul barelor înnădite să fie mai mic de 20 mm ;
b. la banele cu diametrul egal sau mai mare de 20 mm,
5.15. La înnădirea prin suprapunere a barelor din oţel -
beton PC 60, se vor executa cordoane de racordare la toate
diametrele de bare, conform fig. 9 a şi b. Aceste cordoane
se vor executa chiar şi în cazul cînd capetele barelor au
putut fi îndoite pentru coaxialitate.
5.16. La oţelurile-beton OB 37 care au fost livrate con-
form prevederilor STAS 438/1-80 cu un conţinut de siliciu
de max. 0,07 (necalmate) se vor executa cordoane de racor-
dare chiar şi la barele care au fost îndoite înainte de sudare
şi care au diametrul egal sau mai mare de 20 mm.
Sudarea armăturilor de oţel-beton solicitate la oboseală
5.17. Armăturile de oţel-beton solicitate la oboseală se
vor înnădi numai prin varianta de înnădire, „cu eclise egale,
cu cusături de racordare" (fig. 13). Eclisele se vor confecţiona
din acelaşi otel şi diametru cu barele înnădite.
'75

Domeniu de aplicare
6.2. Sudarea în cochilie, în baie'de zgură executată ma-
nual cu arcul electric, se foloseşte la înnădirea barelor de
oţel-ibeton utilizate ca armături în beton-armat, precum şi
la', înnădirea armăturilor la asamblarea prefabricatelor din
beton armat.
6.3. Sudarea în cochilie se recomandă a fi folosită pen-
tru înnădirea barelor, cu Ø ≥ 25 mm.
6.4. Procedeul de sudare în cochilie, în baie de zgură,
poate fi aplicat şi la înnădirea armăturilor de oţel-beton soli-
citate la oboseală, precum şi la înnădirea armăturilor de
oţel-beton de calităţi diferite.
6.5. Ou procedeul de sudare în cochilie, în baie de zgură,
se pot înnădi şi armături de diametre diferite (cu respectarea
condiţiilor din anexa I, pct. 4.18 şi 4.19), astfel ca diferenţa
diametrelor să fie de maximum 15 mm.
78
Condiţii de folosire
6.6. Procedeul de înnădire prin sudare în cochilie,
în baia de zgură, se recomandă a fi aplicat în următoarele cazuri;
a. cînd accesul electrodului la sudarea armăturilor
nu este posibil decît dintr-o singură parte a înnădirii ;
b. cînd sînt necesare înnădiri cu dimensiuni cît mai
reduse, atât în sens transversal cît şi longitudinal.
6.7. Innădirea prin sudare în conchilie în baie de zgură,
va fi executată numai cu sudori care îndeplinesc condiţiile
de la pot. 1.10.a.
6.8. Parametrii geometrici ai înnădirii, recomandaţi ca
optimi şi exprimaţi în funcţie de diametrul barelor, sînt tre-
cuţi pe fig. 14 iar parametrii calculaţi pentru diametrele
uzuale sînt trecuţi în tabelul 9.
7. SUDAREA ÎN COCHILIE, ÎN BAIE DE ZGURA,
CU CUSĂTURI LONGITUDINALE
Definiţii
7.1. Sudarea în cochilie, în baie de zgură, cu cusături
longitudinale, este un procedeu' de sudare manuală; cochilia
are rolul,şi de eclisă, preluînd, prin cusăturile longitudinale,
o pante din efortul barelor (fig. 16 şi 17 şi tab. 10).
Domeniu de aplicare
7.2. Această variantă de înnădire se va utiliza în cazu-
rile indicate la pot. 6.2 şi &.3 şi mai ales cînd lucrările de
sudare a armăturilor se execută în condiţii grele ca:
. — poziţii incomode,
— umiditate (peste 70%),
— dificultăţi în privinţa reglării curentului în timpul
lucrului.
7.3. Această variantă de înnădire poate fi aplecată şi la
înnădirea armăturilor solicitate la oboseală.
79
 Condiţii de folosire

7.4. Folosirea acestui procedeu se face cu respectarea

condiţiilor de la pct. 6.5 şi 6.6.
7.5. Parametrii geometrici ai înnădirii, recomandaţi ca
optimi şi exprimaţi în funcţie de diametrul, barelor sînt tre-
cuţi pe fig. 17 iar, parametrii calculaţi pentru diametrele
uzuale sînt trecuţi în tabelul 10.
Tabelul 10
PARAMETRU GEOMETRICI CALCULAŢI PENTRU DIAMETRELE
UZUALE DE BARE ÎNNĂDITE PRIN SUDARF

8. SUDAREA ÎN SEMIMANŞON DE CUPRU

Definiţii

8.1. Sudarea în semimanşon de cupru este un procedeu

de sudare manuală cap la cap ou arcul electric, care utili-
zează ca suport de baie, un semimanşon de cupru recuperabil
(fig. 18 a si b).

Domeniu de aplicare

8.2. Sudarea în semimanşon de cupru se utilizează la

înnădirea barelor de oţel-beton folosite ca armături în beton
armat, precum şi în cazul prevăzut la pct. 6.2,
82
 8.3. Este interzisă utilizarea acestui procedeu de sudare
la înnădirea armăturilor de oţel-beton solicitate la oboseală,
precum şi la înnădirea barelor de oţel-beton de diametre
diferite.
Condiţii de folosire
8.4. Procedeul de sudare cu arcul electric în semimanşon
de cupru, se recomandă a fi utilizat în următoarele cazuri:
a. cînd este posibil accesul electrodului împrejurul ba-
relor ce se înnădesc ;
b. cînd sînrt necesare înnădiri cu dimensiuni cît mai
reduse atît în sens transversal cît şi longitudinal;
c. cînd şantierul dispune de puteri instalate relativ mici
(pînă la 15 k W) alimentate de la reţele electrice obişnuite;
d. cînd nu se dispune de maşini electrice de sudat cap
la cap prin topire intermediară.
8.5. înnădirea barelor de oţel-ibeton cu acest procedeu
va fi executată numai cu sudori care îndeplinesc condiţiile
de la pct. LIO.a.
9. SUDAREA ÎN MEDIU DE BIOXID DE CARBON
Definiţii
9.1. Sudarea în mediu de bioxid de carbon este un pro-
cedeu semi-automat de sudare cu arcul electric, la care me-
talul de adaus este sîrma de sudare, antrenată automat de
un mecanism de avans, iar protecţia o asigură bioxidul de
carbon, degajat continuu în jurul arcului de sudare.
In termeni tehnici internaţionali, procedeul este denu -
mit MAG (metal-activ-gaz), deoarece bioxidul de carbon are
rolul nu numai de a proteja baia, ci şi acela de aliere, mărind
conţinutul de carbon al metalului depus.
Domeniu de aplicare
9.2. Sudarea în mediu de bioxid de carbon poate fi apli-
cată la înnădirea barelor din oţel-beton, utilizate ca armă-
84
turi în beton armat, sudaite în poziţie orizontală, verticală sau
înclinată, prin următoarele variante geometrice de înnădire:
a. prin suprapunere ;
b. cu două eclise egale ;
c. cu o singură eclisă ;
d. în cochilie scurtă (fără cusături, L c = 2,5 d);
e. în cochilie lungă (cu cusături L c = 4 d).
9.3. Pentru variantele de înnădire de la pct. 9.2.a, 9.2.b,
9.2.c, precum şi pentru variantele de înnădire de la pct. 9.2.d
şi 9.2.C, în poziţie orizontală, se pot utiliza aceiaşi parametrii
geometrici preserişi în cap. 5, 6 şi 7.
9.4. Pentru sudarea în poziţie verticală în cochilie scurtă
sau în cochilie lungă cu .cusături, se vor utiliza variantele
geometrice de înnădire indicate în fig. 19 si 20.
Condiţii de folosire
9.5. Se recomandă ca variantele de înnădire de la pct.
9.2.a, b şi c să fie utilizate la barele cu diametrele 8—22 mm,
iar variantele de la pot. 9.2.d şi e, pentru înnădirea barelor
cu diametrele 25—40 mm.
9.6. Cu procedeul de sudare în mediu de bioxid de car
bon se pot suda şi bare din oţel-ibeton de calităţi diferite.
9.7. Armăturile din oţel-beton solicitate la oboseală pot
fi înnădite prin procedeul de sudare în mediu de bioxid de
carbon.
10. VERIFICAREA ŞI RECEPŢIONAREA LOTURILOR DE
ARMATURI SUDATE
Generalităţi
10.1. Recepţia armăturilor sudate se face pe loturi.
10.2. Un lot este alcătuit din armături de acelaşi oţel
şi diametru, îmbinate sau înnădite prin sudare, cu acelaşi
procedeu, în aceleaşi condiţii tehnice şi de către acelaşi sudor ;
mărimea unui lot este indicată în tabelele 11, 12, 13, 14,
15 şi 16. (Tabelele 11, 12, 13, 14, şi 15 se găsesc la sfîrşitul
buletinului). :
85
 Epruvete de control
10.3. Bpruvetele de control servesc la verificarea cali-
tăţii loturilor şi se obţin astfel:
a dacă lotul este alcătuit din armături sudate în ate-
lier sau executate „la banc", pe şanfaer epruvetele de con-
trol se extrag chiar din loturile executate m aceste concuţium ,
b dacă lotul este alcătuit din înnădiri sudate în opera
(în lucrare), epruvetele de control se prelevează chiar din
operă, în cazurile cînd este posibil ;
c în cazurile cînd nu se pot preleva epruvate din opera
(ca de ex. la elementele prefabricate montate prin sudarea
armăturilor), se vor confecţiona epruvete de control
asemănătoare cu înnădirile lotului (calitate oţel, diametru,
electrozi, poziţie de sudare, etc.) executate intercalat cu
sudurile din lot, denumite pe scurt epruvete martor; ele vor
fi confecţionate de acelaşi sudor, în apropierea punctului de
lucru, si în condiţii de stricta concordanţă cu condiţiile de
lucru din opera.

Controlul calităţii loturilor

10.4 Controlul calităţii loturilor se efectuează prin ope-
raţiunile de verificare şi de încercare a îmbinărilor şi înna-
dirilor sudate (tabelele 11, 12, 13, 14, 15 şi 16).
 Reguli pentru recepţie
10.5.Imbinările şi înnădirile sudate executate în atelier, la banc pe
şantier, sau în operă, vor fi recepţionate de către o comisie alcătuită
din:
- şeful de atelier;
responsabilul cu sudura (din cadrul persoanelor cu pregătire numite
de unitate);
- delegatul CTC;
10.6. Loturile vor trebuie să îndeplinească simultan condiţiile privind
verificarea şi încercarea epruvetelor de control din tabelele de mai
sus.
10.7. Înnădirile sudate, executate în operă, vor putea fi recepţionate şi
pe baza numai a rezultatelor verificărilor (conf. tabelelor
11,12,13,14,15 şi 16), urmând ca acestea să fie completate ulterior cu
rezultatele încercărilor epruvetelor de control executate intercalat; la
aprecierea organelor de recepţie se va face controlul prin găurire,
prevăzut în tabelul 13 pct. 5, în toate loturile suspecte.
10.8. Comisia de recepţie va aprecia, de la caz la caz, dacă lotul găsit
necorespunzător va fi remaniat, sau i se va da altă utilizare
corespunzătoare calităţii sale.
Recondiţionarea loturilor se va face conform indicaţiilor cuprinse în
col. 6 din tabelele 13,14 şi 15 precum şi pe baza indicaţiilor comisiei
de recepţie.
10.9. Dacă lotul de înnădire respins este în operă, conducerea tehnică
a şantierului, împreună cu proiectantul, vor analiza calitatea execuţiei
şi vor stabili măsurile de remediere necesare.

10.10. Recepţionarea loturilor se face pe baza unui

proces verbal de recepţie întocmit conform anexei II si II
bis.
10.11. La procesul verbal de recepţie se va anexa (pe
verso) fişa de control al lotului, conform anexei III-VII.
91
 Prevederi speciale
10.12. Pentru lucrări sau elemente de construcţii de im-
portanţă deosebită, proiectanţii pot prevedea obligativitatea
controlului nedistnuctiv care va fi efectuat numai de uni-
tăţi de specialitate.
10.13. Loturile de îmbinări şi înnădiră sudate ale armă-
turilor constructive, în cazul cînd sînt indicate de proiectant,
se vor putea recepţiona astfel :
a. se vor efectua numai operaţiunile de verificări pre-
văzute în tabelele 11; 12, 13, 14 15 şi 16 ;
b. la aprecierea comisiei de recepţie, se va putea efectua-
şi controlul prin găurire (tab. 13 pct. 5) la înnădirile suspecte ;
c. înnădirile necorespunzătoare se vor remania conform
prevederilor pct. 10.8.
11.. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
Prevederi generale
11.1. Se vor respecta prevederile Normelor republicane
de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Mi-
.nisterul Sănătăţii nr. 34 şi nr. 60 din 1975 cap. II, III, VIII,
X şi XVII.
11.2. Penitru lucrările de sudare a armăturilor de oţel-
beton vor fi admişi numai muncitori calificaţi care au absolvit
cursuri de specialitate şi au făcut un instructaj special de
tehnica securităţii.
11.3. Pentru lucrări de sudură executate la înălţime, pe
schele sau platforme, se vor lua măsuri speciale de securitate,
a<tît pentru sudori, cît şi pentru utilaje, pentru a se preveni
căderea. lor ; schelele sau platformele de lemn se vor proteja
cu foi, de tablă sau azbest, contra unui eventual incendiu.
11.4. Pentru sudorii care lucrează la înălţime, în afară
de prevederile punctuhii 1.0.3 se va dispune în mod obliga
toriu utilizarea centurilor de siguranţă.
11.5. In spaţiile unde există gaze inflamabile sau în
apropierea rezervoarelor cu materiale uşor inflamabile sau
94
explozive nu se va permite sudarea (electrică sau autogenă)
şi nici lucrul cu foc deschis sau corpuri incandescente.
De asemenea, nu se va permite sudarea în încăperi unde
sînt depozitate produse inflamabile ca: petrol, benzină, vop-
sele nitro, diluanţi etc.
. 11.6. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de
sudură), ale transformatoarelor şi ale regulatoarelor, atît cele
stabile cît şi cele provizorii, trebuie să fie legate de instalaţia
de protecţie prin legare la pămînt sau legare la conductorul
de nul al instalaţiei de protecţie din unitatea respectivă.
Legarea la pămînt se va face cu cabluri electrice de cu-
pru sau oţel galvanizat, prevăzute cu papuci pentru realizarea
unui contact sigur.
Secţiunea conductorilor de legare la instalaţia de pro-
tecţie a conductoarelor, precum şi instalaţia de protecţie
însăşi, trebuie să satisfacă condiţiile din normele şi instruc-
ţiunile în vigoare.
Se va verifica, prin măsurători, ca instalaţia de legare
la pămînt să aibă o rezistenţă electrică mai mică de 4 ohmi,
valorile mai mari impun revizuirea împămîntării.
11.7. Sudorii vor purta în timpul lucrului numai echi
pamentul de protecţie prevăzut de standardele şi normati
vele în vigoare.
Imbrăcămintea va fi strînsă pe corp, capul acoperit (cu
şapcă sau basc) şi încălţămintea bine încheiată, pentru pro-
tejarea sudorilor împotriva stropilor de metal proveniţi de
la sudare.
11.8. Este interzisă îmbrăcarea costumelor de protecţie
umede, murdare sau îmbîcsiite de praf metalic.
11.9. La lucrările de sudare se va utiliza numai echipa
ment de protecţie care are marcajul obligatoriu cu data fa-
bricaţiei, tensiunea de încercare şi data încercării.
De asemenea se va întocmi periodic (în, funcţie de vo-
lumul lucrărilor) un proces verbal de încercare la proba
electrică prin care se confirmă că echipamentul a corespuns
încercărilor.
11.10. Instalaţiile de sudare electrică vor fi prevăzute
cu scheme şi instrucţiuni, explicînd rostul fiecărei piese si
modul de funcţionare.
95
 11.11. Toate instalaţiile de sudură electrică vor fi pre-
văzute cu aparate de pornire şi reglaj, precum şi cu aparate
de măsură şi control, pentru a putea urmări în permanenţă
funcţionarea instalaţiei.
11.12. Funcţionarea agregatelor de sudură va fi urmă -
rită de un specialist, iar montarea şi repararea lor va fi fă -
cută numai de către electricieni.
11.13. Este interzisă executarea lucrărilor de sudare în
îmbrăcăminte cu mîneci scurte sau suflecate, cu gulerul
descheiat etc.
11.14. In timpul executării lucrărilor de sudare,
în
atmosferă sau în încăperi umede, sudorul va sta pe o plat -
formă izolată, sau pe un covor de cauciuc.
11.15.La o părăsire temporară a lucrului sau la termi
narea zilei de lucru, sudorul este obligat să întrerupă curen-
tul .electric şi să scoată aparatele de sub tensiune.
11.16. In cazul cînd se sudează în spaţii închise, se va
asigura o ventilaţie locală, forţată, pentru captarea şi eva-
cuarea gazelor degajate ,în timpul sudării.
11.17. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu si
guranţe calibrate pentru intensitatea cerută de bobinajul
primar al maşinii de sudat.
11.18. Buşoanele cu fuzibile ce se ard, se vor înlocui
numai cu altele calibrate şi în nici un caz cu un număr de
fire de sîrmă (liţă) la apreciere.
11.19. Cablurile de sudură vor fi controlate periodic,
verificîndu-se starea izolaţiei; se va opri instalaţia care are
cabluri defecte.
11.20. Lungimea cablurilor de la tabloul de distribuţie
la maşina de sudat va fi de cel puţin 2 m.
11.21. Cablurile mobile servind la alimentarea cu cu-
rent electric a 'locurilor de sudare, vor fi bine izolate, flexi-
bile şi protejate împotriva stropilor de metal topit şi a dete-
riorărilor mecanice.
11.22. Este interzisă aşezarea cablurilor electrice în şan-
ţuri comune cu conductele şi tuburile de cauciuc pentru su-
darea cu gaze precum şi în imediata apropiere a lor.
96
11.23. Sudarea carcaselor de oţel-beton pentru grinzi,
stîlpi şi piloţi se va face în poziţie orizontală, pe capre sau pe
suporţi metalici.
11.24. Se va interzice circulaţia pe armăturile carcaselor
sudate.
11.25. La curăţirea de rugină a armăturilor de oţel-beton .
cu perii metalice, este obligatorie purtarea ochelarilor de pro-
tecţie.
Prevederi privind procedeele de sudare electrică
prin puncte şi cap la cap prin topire intermediară
11.26. Sudorul nu va sta direct pe pardoseală ci pe un
covor de cauciuc sau pe o platformă izolată.
11.27. în cazul folosirii maşinilor de sudat cu strîngere
pneumatică a electrozilor sau a fălcilor maşinii, sudorii vor
fi instruiţi în mod special pe maşini, pentru a se evita prin
derea mîinilor între fălcile sau între electrozii maşinii.
11.28. Maşinile electrice de sudat cap la cap prin topire
intermediară, trebuie să fie prevăzute cu apărători contra
scînteilor din timpul sudării.
11.29. Reglarea şi curăţirea maşinilor de sudat, precum si
schimbarea regimului de sudare, se va face numai cu maşina
deconectată..
11.30. Racordul electric, al maşinilor de sudat la reţeaua
de alimentare, va fi izolat într-o cutie închisă, prevăzută cu
un dispozitiv de întrerupere automată a curentului, în mo-
mentul cînd se deschide capacul de vizionare.
11.31. Carcasele maşinilor de sudat vor fi legate la pă-
mînt si fixate /prin şuruburi de susţinere.
Prevederi privind procedeul de sudare manuală cu
arcul electric (prin suprapunere şi cu eclise, în cochilie
in baie de zgură şi în semimanşon de cupru recuperabil)
11.32. înaintea începerii lucrului, electricianul de între
ţinere va revizui starea instalaţiei transformatorului de sudură
sau a grupului electrogen, atît în ceea ce priveşte izolaţia bo-
binelor faţă de carcasă (masă şi pămînt) cît şi în ceea ce pri-
97
 veste izolaţia între înfăşurarea primară şi cea secundară de la
transformatoare.
11.33. In cazul transformatoarelor de sudură se vor in-
dica vizibil bornele pentru tensiune de primar (joasă tensiune)
precum şi bornele din secundar pentru conectarea cablurilor
cleştelui de sudură şi a piesei de sudat. Aceasta pentru a
evita schimbarea legăturii care ar putea duce la tensiuni
foarte mari la cleştele de sudură.
11.34. Tensiunea la bornele transformatorului si genera
torilor de sudură, la mersul în gol, nu va depăşi 70 V în cu
rent continuu.
11.35. Plăcile de borne de la aparatele de sudură vor fi
bine protejate contra atingerilor accidentale, iar bornele vor fi
bine fixate pe o placă izolată. Se vor controla buloanele şi
piuliţele de fixare.
11.36. Cablurile electrice care alimentează agregatele de
sudură trebuie să fie în bună stare si să aibe o izolaţie flexi-
bilă şi rezistentă.
11.37. Legăturile cablurilor electrice de la tablou la agre-
gat şi de la agregat la cleşte vor fi efectuate numai de un
electrician ; este interzis ca aceste legături să fie executate de
către sudori.
11.38. Agregatele de sudură, utilizate în locuri pericu-
loase, vor fi prevăzute cu dispozitive pentru întreruperea ten-
siunii în timpul operaţiunii de schimbare a electrodului.
11.39. Mînerele portelectrozilor trebuie să asigure strîn-
gerea puternică şi înlocuirea rapidă a electrozilor. Aceste mî-
nere trebuie să fie confecţionate dintr-un material dielectric
rezistent la foc şi termoizolante.
11.40. Este interzisă folosirea mînerelor portelectrozi cu
izolaţia deteriorată.
11.41. In timpul lucrului sudorii îşi vor proteja faţa cu
masca de- sudură, prevăzută cu filtre speciale de sticlă contra-
radiaţiilor arcului voltaic. Este interzisă utilizarea filtrelor din
sticlă afumată sau vopsită.
11.42. Măştile de protecţie trebuie să acopere toată faţa
sudorului şi să fie confecţionate din materiale uşoare si ter-
moizolante.
98
11.43. Planetele de lucru unde se execută lucrări de su-
dură electrică vor fi împrejmuite cu panouri protectoare mate,
pe care se vor scrie inscripţii avertizoare ca : „Nu priviţi ar-
cul", „Nu te apropia".
11.44. Ajutorii sudorilor şi cei care lucrează în spaţiul
înconjurat cu paravane trebuie să aibe aceleaşi dispozitive de
protecţie ca şi sudorii.
11.45. La lucrările de sudură electrică executate în in-
-cinta atelierelor, sau pe şantiere, se vor lua următoarele mă-
suri : verificarea izolaţiei conductelor, legarea la pămînt a
transformatorului şi a piesei de lucru.
11.46. Sudorii care lucrează la înălţime vor fi echipaţi cu
cutii speciale pentru păstrarea electrozilor în stare uscată.
11.47. Se va interzice aruncarea de la înălţime a restu -
rilor de electrozi.
11.48. In timpul operaţiunii de curăţire a zgurei fierbinţi,
sudorii vor folosi în mod obligatoriu mască de sudură cu sti-
cle protectoare incolore (transparente).
11.49. Sudorii,care execută lucrări de înnădire a armătu-
rilor prin variante de sudare în cochilie în baie de zgură sau
în semimanşon de cupru recuperabil, vor purta, în mod obli-
gatoriu, jambiere de protecţie.
12. EXAMINAREA SUDORILOR
Prevederi generale
12.1. Sudorii care execută înnădiri sau .îmbinări de armături
de oţel-beton prin procedeele de sudare de la pct. 1.1, din
prezentele instrucţiuni tehnice, vor fi examinaţi prin executarea
de probe conform tabelului 18 şi teoretic şi pe baza prevederilor
STAS 9532/1-74 şi a prezentelor instrucţiuni tehnice de către
o comisie numită de către unitatea executantă conform pct.
12.5 astfel :
a. sudorii care nu au mai executat lucrări de sudare a
armăturilor de oţel-beton vor fi verificaţi conform prevederi-
lor de la pct. 12.6 a şi b ;
99
 deele de sudare pe care Ie aplică la îmbinarea sau înnădirea
b. sudorii care au o vechime de cel puţin 6 luni la lucră armăturilor. In acest scop sudorul va executa numărul de
rile de sudare a armăturilor din oţel-beton vor fi verificaţi epruvete prevăzute în tabelul 18, care vor fi încercate con-
semestrial şi numai în baza prevederilor de la pct. 12.6.b. form prevederilor din acest tabel.
c. sudorii cărora li s-au respins consecutiv două loturi 12.7. .Comisia de examinare a sudorilor, va aprecia re-
de armătură sudate sau trei loturi alternativ în decurs de o zultatele examenului teoretic şi practic prin acordarea sepa-
lună vor fi verificaţi conform prevederilor de la pct. 12.6 a rată a unui calificativ „admis" sau „respins".
şi b. 12.8. Sudorii care nu au obţinut calificativul „admis" la
12.2. Sudorii care execută înnădiri de armături prin pro- fiecare examen în parte, vor fi declaraţi necorespunzători
cedeele de la pct. 1.1.c, d şi e, vor avea specializarea unui pentru a executa lucrări de sudare a armăturilor de oţel-beton
sudor 3.3.3.1. conform notaţiei şi prevederilor din STAS şi vor fi reinstruiţi timp de 2 săptămîni, de organele tehnice
9532/1-74 considerate prin asimilare cu procedeele şi varian- ale unităţii respective, urmînd să fie verificaţi din nou, atît
tele geometrice de sudare din prezentele instrucţiuni tehnice. teoretic cît şi practic.
12.9. Dacă nici la a doua examinare succesivă, sudorii
Modul de examinare nu obţin calificativul „admis", comisia va sesiza conducerea
unităţii în vederea -luării măsurilor prevăzute în Codul Muncii.
12.3. In baza prevederilor din STAS 9532/1-74 pct. 1.4 şi
1.5., examinarea sudorilor se va face conform prevederilor de 12.10. Rezultatele vor fi . consemnate într-un proces ver
la pct. 12.4 - 12.10. bal de examinare, încheiat în două exemplare semnate de toţi
12.4. Examinarea sudorilor se va face de către o comisie membrii comisiei şi distribuite astfel :
din cadrul unităţii respective ai căror membri vor fi numiţi — 1 exemplar la responsabilul cu sudura din unitatea,
de către conducătorul tehnic al unităţii. respectivă,
12.5. Din comisie vor face parte : — l exemplar va fi înmînat sudorului care a fost exa -
minat.
a. responsabilul cu sudura al •unităţii sau responsabilul
mecanic şef ;
b. maistrul, şeful de echipă, p,au şeful de atelier sub con-
ducerea căruia lucrează sudorul respectiv ;
c. un delegat C.T.C.
12.6. Sudorii menţionaţi la pct. 12.1 a şi 12.1.c vor fi ve-
rificaţi printr-un examen teoretic şi unul practic.
a. Examenul teoretic' va stabili gradul de însuşire a cu-
noştinţelor profesionale (prevăzute în indicatorul tarifar de
calificare 05.22.01 grupa 05 voi. III) pentru procedeele de su-
dare respective, precum si gradul de asimilare a prezentelor
instrucţiuni tehnice cu privire la tehnologia de execuţie, ma-
terialele prescrise şi toleranţele şi abaterile admise la recepţia
loturilor ;
b. Examenul practic va constata dacă sudorul posedă dexte-
ritatea necesară executări lucrărilor de sudare prin proce-
100
 ANEXA I

I. TEHNOLOGIA DE SUDARE A ARMATURILOR

DE OŢEL-BETON

1/1. SUDAREA ELECTRICA PRIN PUNCTE

Condiţii generale
1/1.1. Sudarea electrică prin puncte a armăturilor din oţel -beton
se recomandă a se face numai cu maşini de sudat automate sau
semiautomate, înzestrate cu echipament pentru reglarea parametrilor.
1/1.2. Reglarea parametrilor de maşină se va face numai de
personalul care deserveşte maşina respectivă, verificarea făcîndu -se
de către responsabilul cu sudura din unitatea respectivă.
1/1.3. Maşinile de sudat prin puncte trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive de reglare, cel puţin pentru :
a. intensitatea curentului de sudare în circuitul secundar ;
b. timpul de trecere a curentului de sudare ;
c. forţa de apăsare a electrozilor
Este recomandabil să se poată regla şi:
d. timpul de apăsare anterior trecerii curentului;
e. timpul de forjare ; şi
f. timpul de pauză
1/1.4. Maşinile de sudat prin puncte trebuie să fie capabile să
dezvolte . următoarele forţe de apăsare maxime a electrozilor, rapor -
tate la diametrul barei celei mai subţiri din nod :
. — 30 kgf/mm de diametru la oţelurile-beton OB 37 şi sîrmă
trasă netedă (STNB) ;
— 40 kgf/mm de diametru la oţelurile-beton PC 52 şi PC 60.
I/Î.5. Raportat la diametrul barei celei mai groase din nod,
diametrul electrozilor va fi cel indicat în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
DIAMETRUL ELECTROZILOR PENTRU SUDAREA PRIN PUNCTE A
BARELOR DIN OŢEL-BETON, IN FUNCŢIE DE DIAMETRUL
BAREI CELEI MAI GROASE
 1/1.6. Electrozii se vor confecţiona din cupru rafinat CU8 sau
CU9 — STAS 270/2-80 „Cupru clasificare" sau din aliaje speciale:
bronz cu crom şi zinc (0,4...0,8% Cr, 0,3...0,6% Zn, rest CU);. Cupru cu
crom; (0,6...0,8/Cr, restul CU); cupru cu cadmiu (0,9...1,25 % Cd restul
Cu), care să aibă conductivitatea electrică relativă de minimum 6,8,
raportată la cea a cuprului dur, duritatea 100...160 RB şi temperatura
de recristalizare între 200 şi 250°C.
1/1.7. Suprafeţele de contact ale electrozilor trebuie să fie para -
lele cu axele în prelungire, curate şi fără ştirbituri sau porţiuni arse.

Executaţea îmbinărilor (nodurilor)

1/1.8. Se recomandă ca ordinea executării nodurilor sudate să

fie astfel stabilită încît să se diminueze efectele şuntării.
1/1.9. Se interzice conectarea maşinii la mersul în gol (fără
bare de oţel între electrozi), în cazul cînd maşina e prevăzută cu
contactori-ignitroni.
1/1.10. Pentru determinarea parametrilor de sudare se vor uti -
liza valorile orientative din tabelul 1.2.
1/1.11. Respectarea parametrilor stabiliţi este obligatorie, reco :
mandîndu-se afişarea lor la loc vizibil lîngă maşina de sudat.
1/112. Parametrii de sudare se vor stabili de către personalul
de specialitate, prin încercări, în funcţie de :
— tipul maşinii de sudat;
— calitatea oţelurilor de îmbinat;
— tipul de plasă sau carcasă sudată (dimensiunea ochiurilor,
numărul de noduri sudate simultan, etc.);
— combinaţia de diametre.
1/1.13. Pentru oţelurile laminate la cald se vor adopta parame -
trii pentru regim moale de sudare, iar pentru oţelurile ecruisate, ca
sîrmă trasă netedă, un regim dur de sudare.
1/1.15. Definitivarea regimului de sudare se va face prin în -
cercări, pe baza parametrilor din tabelul 1.2. Pentru stabilirea unei
variante de regim de sudare se vor suda şi încerca :
Pentru oţeluri laminate la cald:
— 2 epruvete la forfecare cu tracţiune ;
— l epruvetă la îndoire lîngă nod.
Pentru oţeluri ecruisate (STNB):
— 2 epruvete la forfecare cu tracţiune ;
— 2 epruvete la tracţiune, şi
— l epruvetă la îndoire.
1/1.16. Variantele pentru determinarea parametrilor de sudare
se vor stabili astfel:
— pentru diametrele mai mici sau egale cu 10 mm se vor lua
timpul de trecere şi intensitatea curentului de sudare, la valorile
minime posibile ale maşinii ;

104
 — pentru diametrele mai mari de 10 mm se va începe cu valo -
rile imediat superioare.
Variantele următoare vor fi cele consecutive ale maşinii.

1/2. SUDAREA ELECTRICA CAP LA CAP PRIN

, TOPIRE INTERMEDIARA

Utilaje ,
1/2.1. Maşinile electrice de sudat cap la cap prin topire inter-
mediară vor avea o putere specifică de cel puţin :
— 4 kVA/cm2 pentru sudarea în „regim moale" şi
— 9 kVA/cm 2 pentru sudarea în „regim dur" (puterea este ra-
portată la secţiunea sudată).
1/2.2. Mecanismul de refulare al maşinilor de sudat cap la cap
va trebui să asigure o forţă de refulare specifică, în funcţie de cali -
tatea oţelului-beton :
— 4 kgf/nim2 pentru oţelurile-beton OB 37 şi PC 52 ;
— 6 kgf/mm2 pentru oţelul-beton PC 60 ;
— 10 kgf/mm2 pentru oţelul-beton PC 90.
Pentru sudarea oţelului PC 90, maşinile de sudat trebuie să fie
prevăzute cu mecanisme de refulare automată.

Executarea înnădirilor sudate

1/2.3. La aşezarea în fălci, se va respecta coaxialitatea barelor
iar pianul de sudare se va găsi la jumătatea distanţe i efective între
fălci. Intre capetele barelor se va lăsa un interspaţiu de aproximativ
l mm, acest interspaţiu fiind cuprins în distanţa efectivă între
fălci <fig. 1.1).
1/2.4. Forţa de strîngere în fălci trebuie să fie suficient de mare
pentru a se evita alunecarea barelor în timpul refulării. In acest scop
se vor efectua verificări cu o forţă de refulare mai mare cu cea 20%
decît cea indicată ca parametru. Aceste verificări se vor face fără
punerea sub tensiune a fălcilor, la începutul fiecărei zile de. lucru
şi pentru fiecare diametru ce urmează a se suda.
1/2.5. La maşinile de sudat cap la cap, prevăzute cu strîngerea
pneumatică a fălcilor, se va urmări permanent la manometrele ma -
şinii, ca presiunea necesară strîngerii fălcilor să fie menţinută la
valoarea care nu permite alunecarea barelor.
1/2.6. Pentru asigurarea unui bun contact electric între barele
ce se sudează şi fălcile inferioare (care transmit curent barelor), se
vor executa în fălcile inferioare şanţuri, cu secţiunea triunghiulară
sau trapezoidală avînd dimensiunile date în fig. 1.3.

106
 1/2.7. Pentru a se asigura o bună prindere a barelor în fălci
(evitîndu-se totodată şi uzura prematură a fălcilor superioare) se vor
utiliza la fălcile superioare, plăci de adaos din oţel OL 38 confec -
ţionate ca în fig. 1.2.
1/2.8. Dacă din diferite cauze de ordin tehnic nu se pot executa
şanţuri în fălcile inferioare ale maşinii de sudat, se vor utiliza plăci
inferioare de adaos, executate din materialele indicate la pct. 1/1.6
şi conform fig. I.S.a sau I.S.b şi care se pot utiliza prin simpla aşe-
zare pe fălcile maşinii de sudat (fără a fi fixate de acestea) con -
form fig. 1.4.

Parametrii de sudare
1/2.9. Respectarea parametrilor de sudare, prescrişi pentru fie -
care calitate de oţel-beton şi diametru, este obligatorie.
Parametrii de sudare vor fi afişaţi la loc vizibil, lîngă maşina
de sudat.
1/2.10. Parametrii de sudare reglaţi pe maşină se vor verifica
de către sudor la începutul programului zilnic, precum şi după orice
întrerupere â lucrului.
1/2.11. Parametrii de sudare definiţi la pct. 4.2 sînt trecuţi în
tabelele 4, 5, 6 şi 7 din instrucţiunile tehnice.
Parametrii au fost stabiliţi în condiţiile conţinutului de carbon
şi carbon echivalent prevăzut în STAS 438/1 -82 ; pentru alte tipuri
de oţeluri se vor stabili alţi parametrii şi alte tehnologii (pe baza
unor cercetări).

Sudarea oţeluriJor-beton OB 37, PC 52 şl PC 60

1/2.12. Oţelurile-beton OB 37, PC 52 şi JPC 60 se vor suda „cu
preîncălzire", utilizîndu-se parametrii din tabelele 4, 5 şi 6 pentru
sudare în „regim moale".
1/2.13. Sudarea electrică cap la cap prin .topire intermediară a
oţelurilor-beton OB 37 şi PC 52 se va putea face şi cu maşini de
sudat cu refulare manuală, cu condiţia ca maşinile respective să fie
prevăzute cu dispozitive de măsurarea „scurtării la topire" şi a
„scurtării la refulare".
1/2.14. Sudarea oţelului-beton PC 60 pe maşini cu refulare ma-
nuală este admisă numai pentru bare cu diametru pînă la 22 mm
inclusiv.
1/2.15. Desfăşurarea procesului de sudare cuprinde următoarele
etape sucqesive :
a. se reglează pe maşină pararfletrii de sudare;
b. se prind barele de sudat în fălcile maşinii;
c. se conectează curentul de sudare;
d. se preîncălzeşe capetele barelor prin apropieri de scurtcir-
cuitare şi întreruperi succesive, asigurîndu-se o încălzire uniformă în
întreaga secţiune, fără a se ajunge la temperatura de topire.

108
 Durata fiecărui contact de scurtcircuitare va fi de 0,5...1,5 sec.,
iar a întreruperilor de cea l sec. Preîncălzirea se va considera ter -
minată cînd fiecare capăt de bară este incandescent pe o lungime
de 0,5...0,75 d, avînd culoarea portocaliu deschis ;
e. după terminarea premcălzirii, se începe topirea intermediară,
manifestată printr-o scînteiere densă şi uniformă.
Topirea va fi astfel condusă încît scînteierea să fie continuă şi
din ce în ce mai deasă, iar înainte de refulare (cu cea 1...2 sec.)
să nu fie întreruptă sau încetinită ;
f. după terminarea topirii, barele vor fi refulate brusc, curentul
de sudare fiind menţinut încă 0,5...2 sec. (considerate din momentul
declanşării refulării).
După întreruperea curentului de sudare (din circuitul, secundar
al maşinii), refularea se continuă fără curent, pînă la realizarea
integrală a scurtării la refulare ;
g. La maşinile de refulare manuală, trecerea de la topirea inter -
mediară la refulare se va face sub curent, printr -o mărire cît mai
bruscă a vitezei de înaintare a săniei mobile, respectînd durata re -
fulării sub curent;
h. După terminarea refulării se deschid fălcile maşinii, se scot
barele sudate şi se laşă să se răcească la aer fără a se influenţa
procesul de răcire prin vre-un mijloc oarecare.

Sudarea oţelului-beton PC 90
1/2.16. Oţelul-beton PC 90 se va suda numai în „regim dur" fără
preîncălzire utilizîndu-se parametrii din tabelul 7.
1/2.17. Pentru a se uşura declanşarea scînteierii se admite efec -
tuarea unuia sau a două contacte de scurtcircuitare între capetele
barelor, cu o durată de circa 0,5 secunde fiecare.
Omiţînd preîncălzirea, celelalte etape ale procesului de sudare
se ,vor desfăşura ca la pct. 1/2.15 a, b, c, e, f şi h.

Controlul sudurilor în timpul execuţiei

1/2.18. Sudorul este obligat să respecte toţi parametrii prescris i;
se vor rebuta chiar de către sudor toate înnădirile sudate care au
fost executate fără respectarea tuturor parametrilor prescris i sau la
care în timpul lucrului se constată abaterile de la procesul tehnologic
prescris, indicate la pct. 1/2.19.
1/2.19. La sudarea oţelurilor-beton OB 37, PC 52 şi PC60 se con-
sideră abateri de la procesul tehnologic prescris următoarele cazuri:
a. întreruperea scînteierii înainte de refulare ;
b. întreruperea curentului înainte de refulare;
c. micşorarea vitezei de topire înainte de refulare ;
d. preîncălzirea insuficientă (culoare roşie a capetelor barelor);

113
 e. preîiicălzirea exagerată (culoare albă pe o distanţă mai mare
de l d de la planul de sudare) ;
f. alunecarea barelor în fălci ;
g. puncte topite pe suprafaţa de contact a barelor cu fălcile
maşinii de sudat (numai pentru oţeluri-beton PC 60).
1/2.20. La sudarea oţelurilor beton PC 90 se consideră abateri
de la procesul tehnologic prescris următoarele cazuri :
a. Abateri de la pct. 1/2.19 a, b, c, f şi g ;
Zona
de 2,3b. mm ; incandescentă extinsă depăşind bavura cu mai mult
c. Preîncălzirea ;
d b. marginile cusăturii să nu fie arse ;
d. bavura insuficientă (hb < — sau D < 1,4 d, fig. 21)
indicînd 8
o refulare necorespunzătoare cauzată de alunecarea barelor în fălci
sau de o forţă de refulare prea mică.
e. o deplasare „h" a axelor (fig. 22) care depăşeşte valorile ma
xime" tolerate, indicate la pct. 3.2 din tabelul 12 col. 4 ;
f. o înclinaţie „a" a axelor barelor înnădite (fig. 23), care de
păşeşte valorile maxime tolerate, indicate la pct. 4.2 din tabelul 12 col. 4.
I./2.21. Barele sudate şi rebutate vor fi lăsate să se răcească,
apoi se vor tăia la o distanţă 3 d de o parte şi de alta a planului
de sudare şi se vor suda din nou.
1/3. SUDAREA MANUALA CU ARCUL ELECTRIC
PRIN SUPRAPUNERE ŞI CU ECLISE
Utilaje
1/3.1. La sudarea manuală cu arcul electric prin suprapunere şi
cu eclise se vor utiliza transformatoare sau grupuri convertizoare care
pot asigura alimentarea electrodului cu un curent de sudare d e cel
puţin 300 A, puterea nominală fiind de cel puţin 12 kW.
1/3.2. Agregatele de sudură trebuie să fie prevăzute cu dispo -
zitive de reglare a curentului de sudare şi se vor întreţine în con -
formitate cu normele de folosire şi de întreţinere ale acestora.
1/3.3. Cleştele port-electrod va corespunde cu prevederile STAS
5027/79 „Mîner port-electrod pentru sudare electrică".
Executarea înnădirilor sudate
Condiţii generale
1./3.4. Barele ce se înnădesc se vor alătura cît mai mult posibil,
prin strîngere cu mijloace mecanice, putîndu-se prinde cu sudură
punctiformă (hafturi), executată la o distanţă de cel puţin 30 mm
de la capetele cusăturii.
114
1./3.5. De regulă, barele din oţel-beton PC 52 şi PC 60 se vor
alătura astfel incit nervurile longitudinale să se g ăsească în afara
spaţiului rezervat cusăturii înnădirii (fig. 8 a, b, d şi e), în cazurile
cînd nu este posibil, se va tăia. nervura pe lungimea de sudare (cu
mijloace mecanice). .
1/3.6. Electrozii, barele şi eclisele care se sudează trebuie să
fie complet uscate în momentul sudării.
1/3.7. La sudarea barelor, în orice poziţie, se vor respecta urmă-
toarele reguli tehnologice :
a. zgura topită să nu înece arcul şi să poată fi menţinută în
această stare în urma electrodului ;
c. lungimea minimă, de cusătură sudată fără întrerupere este
de 40 mm ;
d. nu se admite ruperea arcului în timpul sudării ;
e. lungimea arcului se va menţine constantă şi va fi de cea
4...5 mm pentru sudarea în poziţie verticală sau înclinată ;
f. cînd se înlocuieşte electrodul sau la terminarea cusăturii, arcul
se întrerupe, scurtîndu-se lungimea acestuia şi scoţîndu-se repede
electrodul din crater ;
g. începutul şi sfîrşitul cusăturii trebuie să fie corect formate,
fără încălzirea eaxgerată a barelor în zona influenţată termic (ZIT);
h. depunerea metalului topit se va face continuu începînd la
capătul uneia dintre bare, de pe eclisă (fig. 7—11), avîndu-se grijă ca
să se treacă apoi cu electrodul pe cealaltă bară, evitîndu -se astfel
formarea de cratere în bară, la capetele înnădirii ;
i. sudarea se va executa cu o mişcare de înaintare a electro -
dului cît mai uniformă şi cu viteză cît mai mare. Viteza de avans a
electrodului este condiţionată de tipul electrodului, regimul de sudare etc.
j. la executarea cusăturii în mai multe straturi suprapuse, îna -
inte de a se aplica un strat nou, suprafaţa stratului aplicat anterior
se va curaţi prin ciocănire şi frecare cu perie de sîrmă, pînă la obţi-
nerea metalului curat;
k. spaţiul dintre barele alăturate care se sudează prin supra -
punere sau cu' eclise, se va umple cu material topit, pînă la nivelul
planului tangent la cele două bare (fig. 12, a, b vezi „a").
1/3.8. La executarea cusăturilor se va ţine seama de tempera -
tura mediului ambiant după cum urmează :
a. cînd : temperatura este de + 5°C sau mai mare, toate cusătu -
rile cu lungime de 200 mm sau mai mari se vor executa în două
reprize, cu respectarea sensurilor de sudare indicate pentru calitatea
respectivă de oţel-beton ;
b. 'cînd temperatura este sub + 5°C se va respecta aceeaşi regulă
pentru o lungime a cusăturii egală sau mai mare de 80 mm ;
c. în ambele cazuri de mai sus, cusăturile mai scurte dec ît cele
indicate se vor executa într-o singură repriză.
115
 Parametrii de sudare
1/3.9. Parametrii pentru sudarea manuală cu arcul electric prin
suprapunere şi cu eclise, au semnificaţia de la pct. 5.2.
1/3.10. Parametrii privind dimensiunile înnădirii şi ale cusătu-
rilor sînt trecuţi în tabelul 8, i'ăcîndu -se următoarele menţiuni:
a) la înnădirea prin suprapunere, capetele barelor vor depăşi
cusătura cu cîte 10 mm (fig. 7 a, b şi 8 a, b);
b) la înnădirea cu eclise, capetele acestora vor depăşi de ase-
menea cusătura cu cîte 10 mm (fig. 7 d, e ; 8 d, e ; 10 şi 11);
c) lungimea cusăturii va îndeplini condiţia L s ≥40 mm, iar gro-
simea cusăturii a≥ 3,0 mm ;
d) la stabilirea grosimii cusăturii nu se ţine seama de rădăcina
cusăturii pe o înălţime h 3. = 1/6 d (respectiv d 2), de la linia de contact
între cele două bare (fig. 12). '
1/3.11. Tipurile de electrozi ce se recomandă a fi utilizaţi sînt
cei din tabelul 2, col. 2 şi 3.
1/3.12: Armăturile solicitate la oboseală se vor suda numai cu
electrozi cu înveliş bazic (tab. 2), în condiţiile stabilite la pct. 1/3.14.
1/3.13. Diametrul electrozilor va fi ales în raport cu diametrul
barelor, conform indicaţiilor din tabela 1.3.
Electrozii cu înveliş bazic se vor reuşea în conformitate cu pre-
vederile STAS 1125/1-81.
1/3.14. Curentul de sudare se va stabili în funcţie de diametrul
electrozilor, tipul electrozilor şi poziţia de sudare conform indica -
ţiilor din tabela 1.4.
Tabela 1.3

DIAMETRUL ELECTROZILOR RECOMANDAŢI

1/4. SUDAREA IN COCHILIE, IN BAIE DE ZGURA

Utilaje

1/4.1. Sudarea în cochilie, în baie de zgură, se va executa numai

cu agregate de sudare de curent continuu.
1/4.2. Agregatele de sudare trebuie să fie prevăzute cu dispo -
zitive de reglare fină a curentului de sudare.

116

Executarea înnădiţilor sudate
Operaţiuni pregătitoare
1/4.3. Capetele barelor ce se sudează şi interiorul cochiliilor se
vor curăţa prin polizare sau cu peria de sîrmă pînă la obţinerea unui
luciu metalic. Curăţirea capetelor de bară este necesară pînă la obţi -
nerea unei suprafeţe curate şi fără şanţuri.
1/4.4. La sudarea în poziţie orizontală, capetele barelor se vor
tăia la un unghi de cea 20°, astfel ca feţele rezultate să formeze
între ele un unghi de 35°...45° (ca în fig. 14).
1/4.5. La sudarea în poziţie wrticală, capătul barei superioare
se va tăia la un unghi de 35°...45° faţă de orizontală, ca în fig. 15.
1/4.6. Cochiliile se vor confecţiona prin îndoire la rece sau la
cald şi vor avea dimensiunile din tabelul 7.
i/4.7. Se vor folosi numai electrozii prevăzuţi în tab. 2. Diame-
trele electrozilor recomandaţi pentru diferite diametre de bare în -
nădite prin sudare în cochilie în poziţie orizontală, sînt trecute în
tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Executarea sudurii în cochilie
1/4.9. Sudarea în cochilie nu se va efectua decît cu electrozi
uscaţi, pregătiţi în timp util. 'Pregătirea electrozilor prin calcinare
sau deshidratare — după posibilităţi — se va efectua într-un cuptor
corespunzător, conform indicaţiunilor de mai jos :
a) în cazul calcinării electrozilor, cuptorul va trebui să lucreze
la 320...350°C cu menţinerea electrozilor, la această temperatură timp
de 60 minute;
b) în cazul deshidratării electrozilor, cuptorul va lucra la o tem-
peratură de 50...60°C, cu menţinerea electrozilor la această tempera -
tură timp de 12 ore ;
c) cînd cuptorul lucrează la temperaturi intermediare timpul de
menţinere în cuptor se va stabili pe baza .valorilor diagramei din f ig. 1.5.

DIAMETRELE ELECTROZILOR RECOMANDAŢI PENTRU DIFERITE

.DIAMETRE DE BARE LA SUDAREA IN POZIŢIE ORIZONTALA

Pentru sudarea în poziţie verticală se utilizează electrozi cu dia -

metre imediat inferioare celor din tabela 1.5.
1/4.8. Pentru sudarea în cochilie, în baie de zgură, se vor utiliza
diferite valori de curenţi, potrivit etapelor de execuţie, conform indi-
caţiilor de mai jos :
— la executarea rădăcinii rostului (legarea barelor de cochilie
şi umplerea părţii relei mai înguste „h" a rostului conform fig. 14
şi 15) se va utiliza un curent de 45...50 A pentru fiecare mm grosime
de electrod. Fig. 1.5 Diagrama timpului de uscare în cuptor a electrozilor.
: — la executarea rădăcinii, valorilor cele mai mici ale ampera -
jului (45 A) se vor utiliza numai cînd se lucrează cu electrodul pre - 1/4.10. Dimensionarea capacităţii de încărcare a cuptorului se
scris pentru armătura respectivă (tabelul 1.5). Valorile mai mari va efectua în funcţie de consumul de electrozi al echipei complete
(max. 50 A) se vor folosi numai dacă electrozii utilizaţi au diametre de lucru şi de timpul de menţinere din diagramele de mai sus.
mai mici decît cele prescrise, precum şi atunci cînd temperatura me - 1/4.11. Nu este indicat să se găsească simultan în cuptor elec -
diului ambiant este sub 0°C ; trozi de calităţi diferite.
— la umplerea rostului (după executarea rădăcinii) se va conti - 1/4.12. Electrozii uscaţi, după scoaterea din cuptor se vor distri -
nua cu un amperaj de 35...40 A pentru fiecare mm grosime de electrod. bui la punctele de lucru în cutii metalice bine închise.

118 119
 1/4.13. Preîncălzirea capetelor barelor ce se sudează şi a cochiliei,
înainte de sudare, se va efectua în următoarele cazuri:
a) cînd temperatura ambiantă a mediului de lucru este sub + 5°C ;
b) la sudarea oţelurilor-beton cu Ø ≥28 mm ;
c) în toate cazurile cînd se lucrează cu electrozi de dimensiuni
inferioare celor indicate în tabelul 1.5.
1/4.14. Temperatura de preîncălzire ,a locului de sudură va fi
de 250...300°G, temperatura apreciindu-se prin timpul de încălzire,
conform tabelului 1:6, sau prin vopsele termoindicatoare ale te mpe-
raturii .minime.
Tabelul 1.6
PREÎNCĂLZIREA BARELOR ÎNNĂDITE
1/4.15. La armăturile cu Ø > 40 mm (comenzi speciale) se va
urmări ca preînc'ălzirea să se realizeze către limita superioară de
temperatură, acordîndu-se atenţie deosebită preîncălzirii' cochiliei şi
a capetelor ascuţite ale armăturilor, acolo unde se amorsează arcul
şi începe operaţia de sudare. In timpul preîncălzirii flacăra va trebui
să fie condusă în mod uniform pe toată zona înnădirii, pe o lungime
de cea 5 d pe fiecare bară.
1/4.16. Sudura se va executa astfel:
a) cablul de masă se va fixa cît mai aproape de locul de sudură
pentru a se evita efectul de „suflare magnetică", sau crearea de re -
zistenţă intermediară şi deci o cădere suplimentară de tensiune;
b) prinderea cochiliei de bară se va executa prin cîte două puncte
de sudură (hafturi), la- fiecare armătură, punctele efectuîndu-se între
fălcile cochiliei şi armătură, în locurile în care vor fi ulterior aco -
perite cu suduri ;
c) se va începe sudarea în partea de fund a cochiliei prin amorsa-
rea arcului pe aceasta şi prin legarea ei cu capetele barelor, precum
şi prin unirea marginilor barelor cu peretele interior al cochiliei.
Aceasta constituie primul strat de legătură care se va executa cu
amperajul indicat la pct. 1/4.8 aliniat l (pentru executarea rădăcinii);
d) după ce sudura a ajuns la temperatura constantă, de cea 900°C
(roşu vişiniu) sudarea se va continua cu amperajul indicat la pct.
1/4.8 aliniat 2, pînă la umplerea completă a rostului dintre bare;
120
e) depunerea straturilor consecutive se va face urmărindu-se
menţinerea fierbinte a băii, cu schimbarea cît mai rapidă a electro
dului consumat. Viteza de înaintare a electrodului în baie va fi de
4...6 mm/sec, pentru menţinerea băii în stare cît mai fluidă şi înlă
turarea lesnicioasă a pojghiţei de zgură topită în punctul de depunere,
lucrîndu-se numai cu arc scurt semi-înecat ;
f) la sudarea în poziţie orizontală se va suda legîndu-se continuu
cele două capete de armătură prin intermediul cochiliei, miscînd elec -
trodul astfel ca întreaga secţiune de îmbinare a băii să se menţină
la aproximativ aceeaşi temperatură ;
g) la sudarea în poziţie verticală se va lucra creind o mică pantă
dinspre spatele cochiliei înspre faţă, legînd în continuu şi pereţii
cochiliei. Se va acorda o atenţie deosebită la încheierea sudurii prin
pătrunderea arcului şi fuziunea armăturii superioare pe întreaga sa
suprafaţă înclinată ;
h) după terminarea sudurii în baie, se curăţă zgura formată la
stratul de suprafaţă, între pereţii cochiliei;
i) se depune apoi stratul de acoperire cu o grosime de cea 0,1 d,
strat care acoperă şi punctele iniţiale de prindere (hafturile). La
sudarea în poziţie verticală, acest strat se va executa de jos în sus;
j) se va urmări ca ultimul strat de sudură să nu creeze cratere
în baie, ieşirea electrodului si stingerea arcului făcîndu-se pe cochilie;
k) în cazul opririi curentului în timpul lucrului, sudura va fi
împachetată pentru răcire lentă. La reapariţia curentului se va curăţa
zgura din îmbinare, se va face o nouă preîncălzire şi se va reîncepe
sudura cu amperajul de 45...50 A continuîndu-se apoi condiţiile teh-
nologice de mai sus.
Condiţii speciale pentru executarea sudurii
în cochilie în baie de zgura
1/4.17. In cazul cînd capetele armăturilor sînt strîmbe, se
admite, să fie îndreptate la rece, dacă înclinarea nu depăşeşte 5°, sau
dacă dezaxarea considerată faţă de locurile unde se observă
strîmbarea nu depăşeşte ca valoare 0,1 L (unde L este distanţa între
aceste locuri de ieşire din axele teoretice, ca în fig. 1.6) si nu este
mai mare de 0,10 L şi cel mult 5 mm.
Sudarea barelor de diametre diferite
a) în poziţie orizontală ;
1/4.18. La sudarea în poziţie orizontală a barelor de diametre
diferite, se va pune o cochilie, intermediară, sub bara cu diametru
mai mic, ca în. fig. 1.7 pentru axialitatea transmiterii eforturilor şi
reducerea consumului de electrozi ; înnădirea se va executa legînd,
prin sudură,ambele cochilii şi concomitent cu aceasta şi capetele
barelor.
121
 b) In poziţie verticală
1/4.19. Se va aplica varianta de înnădire în cochilie lungă, cu
cusături longitudinale (cap. 7 şi cap. 1/5, pct. 1/5.12—5.14).
1/4.20. Innădirile din operă, verificate şi găsite necorespunzătoare,
se pot remedia conform pct. 10.8 şi 10.9, în mod uzual, astfel (sub
rezerva posibilităţilor de execuţie).
a) se va poliza stratul de acoperire pînă la nivelul planului
tangent la barele înnădite şi paralel cu planul marginilor cochi-
liei (fig. 1.8).
b) se va fixa o eclisă cu L = 5 d, aşezată între barele cochiliei,
paralelă ou barele sudate, diametrul eclisei fiind egal sau imediat
inferior diametrului barelor înnădite, confecţionate din aceeaşi cali-
tate de oţel-beton ca şi barele;
c) se va suda eclisă de bare, cu cusături pe ambele părţi, utili -
zîndu-se aceeaşi tehnologie ca la executarea cusăturilor înnădite de
la pct. 1/3.7 (fig. I.8.b).

122

1/5. SUDAREA IN COCHILIE IN BAIE DE ZGURA
CU CUSĂTURI LONGITUDINALE
Utilaje
1/5.1. Sudarea în cochilie, în baie de zgură cu cusături longi -
tudinale se va executa cu utilajele corespunzătoare condiţiilor de la
pct. 1/4.1 şi 1/4.2.
Executarea înnădirilor sudate
Condicii generale
1/5.2. Sudarea barelor de oţel-beton cu acest procedeu se va
executa cu îndeplinirea condiţiilor de la pct. 1/4.3.
1/5.3. La sudarea în poziţie orizontală, capetele barelor nu se
prelucrează înainte de sudare (fig. 16).
1/5.4. La sudarea în poziţie verticală capătul barei superioare se
va tăia la un unghi de 35...45° faţă de orizontală la fel ca la pct.
1/4.5 (fig. 17). ' 1/5.11. Sudarea în poziţie orizontală se va efectua astfel (fig. 17):
1/5.5. Cochiliile se confecţionează ca la pct. 1/4.6 şi cu dimen-
siunile din tabelul 10, valabile pentru ambele poziţii de sudare.
1/5.6. Mijlocul cochiliei se va marca, prin crestare cu dalta sau
vopsea, în scopul asigurării plasării simetrice a cochiliei în raport
cu axa transversală a înnădirii. Marcarea se va face de preferinţă
pe marginile longitudinale ale cochiliei.
1/5.7. Se vor folosi numai electrozii prevăzuţi în tabela 2.
— La executarea cusăturilor se pot utiliza şi electrozi rutilici
(dar acest lucru nu este recomandabil, deoarece nu se pot folosi la
sudarea în baie şi există riscul confundării lor cu cei bazici).
— Diametrele electrozilor recomandaţi pentru diferite diametre
de bază la sudarea în poziţie orizontală sînt aceeaşi din tabela 1.5.
1/5.8. Pentru executarea cusăturilor longitudinale se vor executa
valorile de curent indicate în tabela 1.4 pentru electrozii la ambele
poziţii de sudare.
Pentru executarea sudurii în baie se vor folosi valorile de cu -
rent prescrise la pct. 1/4.8.
Executarea sudurii în cochilie, în baie de zgură,
cu cusături longitudinale
1/5.9. Se vor respecta prevederile de la pct. 1/4.9, 1/4.12, 1/4.16 a
şi 1/4.16 b.
1/5.10. La sudarea în poziţie verticală se va proceda astfel (fig. 16) :
a) se haftuieşte cochilia fixîndu-se de bare astfel ca să fie pla-
sată simetric faţă de capetele barelor ;
b) se execută primul strat la cusăturile longitudinale sudîn-
du-se astfel: ' 125
124
— se execută primul strat al cusăturii „l" la capătul barei infe -
rioare, sudîndu-se de jos în sus ;
— se execută apoi primul strat al cusăturii „2" la capătul barei
superioare, cusătura începîndu-se cu aproximativ 10 mm mai sus,
de capătul barei, spre a se evita scurgerea zgurei în cochilie, în
spaţiul dintre bare ;
— se execută apoi cusăturile „3" şi „4" ;
c) se interzice curăţirea zgurei după terminarea cusăturilor l,
2, 3 şi 4 întrucît ar exista pericolul pătrunderii zgurei în cochilie
(între bare) ;
d) se execută apoi sudura în baie cu tehnologia indicată la
pct. 1/4.16 a, d, e, g, h, i, j, k ;
e) după terminarea stratului de acoperire al sudurii în baie, se
curăţă zgura pe întreaga înnădire (inclusiv cusăturile);
f) se execută apoi cel de al doilea strat ar cusăturilor l, 2, 3
şi 4 (respectîndu-se aceeaşi ordine de la primul strat) legîndu-se cusă
turile longitudinale de sudura în baie ;
g) la începerea şi terminarea cusăturilor, amorsarea şi stingerea
arcului se va face pe cochilie, pentru a se evita formarea cratere
lor pe bară.
a) se fixează cochilia ca la pct. I/5.10.a ;
b) primul strat al cusăturii „l" se' execută sudîndu-se în sensul
indicat în fig. 17, începînd de la capătul barei I, spre marginea din
stingă a cochiliei ;
— se execută apoi primul strat al cusăturii „2", începînd de la
capătul barei II, spre marginea din dreapta a cochiliei ;
— se execută în acelaşi mod primul strat al cusăturilor „3" şi „4".
c) apoi, ca şi la sudarea în poziţie verticală, se execută sudarea
în baie ; după terminare, se curăţă zgura de pe întreaga înnădire şi
se execută al doilea strat al cusăturilor longitudinale.
Sudarea barelor de diametre diferite
1/5.12. Cu varianta de sudare în cochilie lungă se vor înnădi
numai barele cu diametre diferite sudate în poziţie verticală, respec-
tîndu-se următoarele condiţii :
a. Se va alege cochilia corespunzătoare barei cu diametrul
mai mare.
b. barele vor fi coaxiale în raport cu fălcile cochiliei.
c. Rostul dintre bare, h = 0,3 d, va fi deter minat după bara cu
diametrul mai mic.
1/5.13. Cind, bara inferioară arc diametrul mai mic, sudarea se
va desfăşura astfel :
a) Ambele bare vor fi lipite de fundul cochiliei (cu toleranţa
admisă de „jocul cochiliei" : eo = 0,05 d) ;,
 b) Ordinea depunerii cusăturilor va fi următoarea :
— Se vor executa mai întîi cusăturile barei superioare, de diame
tru mai mare (primul strat), şi apoi cusăturile barei inferioare ;
c) se va depune apoi x cusătură colier, în interiorul cochiliei,
legînd bara inferioară de fundul cochiliei.
d) Se va curaţi zgura cusăturii colier, şi se va executa sudarea
în baie, cu tehnologia prescrisă.
Sudarea în baie se va finaliza cu executarea unui strat de aco -
perire, racordat de la bara cu diametrul mai mare, la bara cu dia-
metrul mai mic.
— Sudarea în baie se va începe, în mod obligatoriu, cu un
electrod întreg şi nu cu capete de electrozi, pentru evitarea între
ruperilor la începerea băii.
e) După terminarea sudurii în baie, se va curaţi zgura de pe
întreaga înnădire, şi se va depune încă un strat pe toate cusăturile.
1/5.14. Cînd bara inferioară are diametrul mai mare, prevede -
rile de mai sus rămîn neschimbate, eliminîndu -se sudura colier a
barei de diametru mai mic.
Condiţii speciale pentru sudarea oţelului-beton PC 60 în
cochilie cu cusături
1/5.15. La temperaturi exterioare mai mici de +10°C se va suda;
cu preîncălzire.
— Preîncălzirea se va aplica la toate barele la care d ≥ 25 mm.
1/5.16. -După terminarea sudării, înnădîrile preîncălzite se vor
împacheta în vată minerală, pentru asigurarea unei răciri lente.
1/5.17. Se va acorda o deosebită atenţie operaţiunii de curăţire -
de oxizi şi rugină a capetelor barelor şi a interiorului cochiliei.
1/5.18. Cînd este posibil, se recomandă a se utiliza, electrozi-
NIBA'Z-65.
1/5.19. Cusăturile longitudinale se vor executa cu respectarea
următoarelor condiţii :
a. Se vor utiliza numai electrozi cu diametrul de 3,25 mm;
b. Se execută primul strat al celor 4 c usături cu un curent mo
derat de cea 100—110 A, evitîndu-se producerea stropilor de metal
în ZIT şi a craterelor terminale;
c. După executarea sudării în baie, se va depune al doilea strat
al cusăturilor, cu acelaşi curent ca mai sus, lungimea stratului al
doilea va fi cu cîte un centimetru mai mică decît lungimea primului
strat';
d. Amorsarea şi stingerea arcului se va face numai pe cochilie ;
e. Curăţirea de zgură a întregii înnădiri se va face numai după
răcirea ei.
126
1 /6 . S U D A R E A C A P L A C AP C U A R C U L E LE CT R IC , ÎN
SEM IM A NŞ O N DE CU PR U RECUPER AB IL
Utilaje
1/6.1. Sudarea manuală cap la cap cu arcul electric în semi -
manşon de cupru recuperabil, se va executa numai cu agregate de
s u d a r e d e c u r e n t c o n t in u u ş i r e s p e c t î n d u - s e c o n d i ţ i i le d e la p c t 1 /4 . 1
şi 1/4.2.
Executarea înnădirilor sudate
Parametrii de sudare
1/6 .2 . D imen s iun ile în năd irii reco ma nda te c a o ptime s în t d eter -
minate de: •
a) ro s tu l d in tre b a re " h " ( m m ) fig . 1 8 a ş i b .
— pentru diametrele de bară 014, 16, 18, 20 şi 22 mm "h"
are valoarea h = d/2 + (2 . . . 3) mm, (1)
unde d este diametrul barelor ce se, sudează ;
— pentru diametrele de bare 0 25, 28, 32 şi 40 mm, "h" are
v a l o a re a h = d /2 + (4 . . . 5 ) m m . (2)
Formu le le (1) ş i (2) se a plică în caz ul barelor cu c ap ete le ne -
prelucrate.
— La barele cu capetele prelucrate în "V" rostul este:
h = (2 . . . 3) mm . (3)
b) Lungimea stratului de acoperire l , (m m);
— la barele cu capetele neprelucrate sau prelucrate în „V" :
l, — 2 d m m
c) diametrul înnădirii sudate: Ø s (mm) (5)
1/6.3. Electrozii recomandaţi pentru acest procedeu de sudare
sînt exclusiv electrozii bazici şi se vor utiliza conform tabelului 2.
Diametrele electrozilor recomandaţi la diferite poziţii de su d a re ş i
d ia m e tre d e ba re s în t ind ic a ţi în ta b . 1 .7 .
Tabela 1.7
DIAMETRELE ELECTROZILOR PENTRU DIFERITE DIAMETRE
nR TtARR ST POZIŢII TJE SUDAfcE
 1/6.4. Temperatura de preîncălzire care se va realiza în unele
din cazurile de înnădire de mai sus, va fi în conformitate cu preve -
derile de la pct. 1/4.14 tab. 1.6. Pentru oţelul-beton PC 60 vor fi va-
labili timpii de preîncălzire pentru oţelul-beton PC 52 majoraţi cu
30%
Sudarea înnădirilor
1/6.5. Barele de oţel-beton OB 37 şi PC 52 cu Ø ≤ 25 mm se vor
suda fără prelucrarea capetelor înainte de sudare, pentru sudarea în
poziţie orizontală (fig. 18 b) şi fără preîncălzire.
1/6.6. Barele de oţel-beton PC 60 cu Ø < 25 mm se vor suda
de asemenea, în poziţie orizontală, fără prelucrarea capetelor, dar vor
fi tratate termic ca la pct. 1/6.4. înainte şi după sudare şi apoi împa -
chetate în vată minerală pentru a li se asigura o răcire lentă.
1/6.7. La sudarea în poziţie verticală, la toate sortimente le de
oţeluri şi la toate diametrele, se va prelucra în mod obligatoriu ca -
pătul barelor superioare, tăindu-1 la un unghi de 35 .. . 45°, pentru a
permite accesul electrodului la un unghi convenabil. Bara va fi tăiată
cu mijloace mecanice, deoarece" tăierea cu flacără necesită o curăţire
mecanică suplimentară a feţei prelucrate, pentru înlăturarea impuri -
tăţilor sau a oxizilor.
1/6.8. Cînd se înnădesc bare cu capete neprelucrate, operaţia
de sudare în poziţie orizontală se desfăşoară astfel:
a) se fixează barele în semimanşonul de cupru, ca în fig. 1.9 cu
distanţa "h" între capete;
, b) se presară între capetele barelor, pe manşon, un strat de flux
ceramic de cea l.. . 2 mm grosime ;
c) se execută rădăcina rostului şi apoi se umple spaţiul dintre
bare prin sudură în baie de zgură, aplicîndu-se tehnologia de sudare
prescrisă la pct. 1/4.16 c, d, e şi f ;
d) după umplerea rostului dintre bare se îndepărtează semiman
şonul de cupru, se curăţă zgura şi se execută stratul de acoperire
(fig. 18. b) sudîndu-se cu grijă pentru a nu se produce cratere sau
crestături în barele înnădite.
1/6.9. Cînd capetele barelor sînt prelucrate în "V", umplerea ros-
tuiţii dintre bare se va realiza prin sudură în straturi, cu pa uză pentru
curăţirea zgurei.
Barele de oţel-beton OB 37 şi PC 52 cu Ø > 25 mm se vor suda
în poziţie orizontală astfel:
a) dacă barele au capetele neprelucrate se vor preîncălzi înainte
de sudare (conform pct. 1/6.4):
b) dacă barele au capetele prelucrate în "V" (fig. 18 a) se vor
suda fără tratamente termice.
1/6.10. Barele de oţel-faeton PC 60 cu Ø > 25 mm se vor suda
în poziţie orizontală ca la pct. 1/6.6., executîndu-se sudura în straturi
ca la pct. 1/6.9.

128
 1/6.11. La sudarea în poziţie verticală, etapele de execuţie vor fi
următoarele :
a) se fixează semimanşonul de cupru pe capetele barelor de
sudat ;
b) se execută rădăcina rostului şi se sudează ca la net 1/416 c
d, e şi g ; ' , ' '
c) se procedează ca la pct. 1/6.8.d.

1/7. SUDAREA IN MEDIU DE BIOXID DE CARBON

Utilaje
1/7.1. Sudarea în. mediu de bioxid de carbon a oţelurilor-beton
se va executa numai cu semiautomate de sudare, care pot asigura un
curent de sudare de cel puţin 300 A şi care sînt alcătuite din :
— o sursă de curent (redresor sau convertizor), a) Se va proteja permanent punctul de lucru prin instalare a două
— mecanismul de avans al sîrmei de sudare (sistemul de antre paravane verticale.
nare automată),
b) Se vor utiliza casete de protecţie, din tablă, conform fig. 1.10.
— aparatura de comandă şi protecţie, c) Se va mări debitul de gaz la 15—16 l/min.
— recipientul de gaz, d) Parametrii electrici se vor majora cu 5—10%.
— reductorul de presiune,
— încălzitorul electric al gazului, Executarea înnădirilor, sudate.
— uscătorul de gaze cu silicagel,
— debitmetrul de gaz, 1/7.7. înainte de a se începe sudarea înnădirilor, se vor face de -
puneri de cordoane, pe o tablă de metal, pentru a se verifica:
- pistolul sudare (capul de sudat), prevăzut cu diuze de diferite — parametrii electrici (I şi U),
mărimi (necesare sudării cu sîrme de diferite diametre). — stabilitatea arcului,
1/7.2 Instalaţia de sudare în CO 2 trebuie să fie prevăzută cu dis- — viteza de avans a sîrmei,
pozitive de reglare fina a curentului de sudare, precum si 9
a vitezei — debitul de gaz
de avans a sîrmei.
1/7.8. Barele de oţel-beton, cu diametrele 010—22 mm, se pot
1/7.3. Cînd survin variaţii mari de tensiune în reţeaua de ali - înnădire prin sudare în CO 2 utilizînd variantele geometrice de înnădire
mentare cu energie electrică, se recomandă a se utiliza instalaţia de prin suprapunere şi cu eclise.
sudare cu surse de curent rotative (convertizoare). '
La sudare se aplică parametrii din tabelul 1.8 de mai j os.
Operaţiuni pregătitoare
1/7.4. – Inainte de sudare, cu circa 30 minute, se va pune în funcţiune
încălzitorul electric de gaz pentru a se evita formarea dopurilor de gheaţă la
trecerea gazului.
1/7.5. – Barele cu d = 10-22 mm, care vor fi înnădite prin suprapunere sau
cu eclise, se vor curăţa de rugină şi oxizi, cu peria de sârmă, până la
obţinerea unui luciu metalic.
1/7.6. – Barele cu d = 25-40 mm, care vor fi înnădite în cochilie şi ale căror
capete au fost tăiate cu flacăra, vor fi curăţate suplimentar, prin polizare.
1/7.7. Când viteza vântului depăşeşte 10 m/sec. se vor lua următoarele
măsuri speciale:

130
 2. La barele cu 0 10—18 mm, cusăturile se pot executa într-o NOTA:
singură trecere.
3. La barele cu 0 20 şi 22 mm, se recomandă executarea cusă 1. Pentru barele de oţel-beton 0 36 mm, se vor utiliza pa -
turilor în două straturi. rametrii pentru 0 40 mm.
4. La barele din oţel-beton PC 60, toate cusăturile se vor exe- 2. La parametrii electrici I şi U (nr. crt. l şi 2) se admit
cuta în două reprize : de la mijlocul înnădirii, spre capete. abateri de + 5% din valorile indicate.
3. Pentru sudarea în poz. orizontală se poate utiliza şi sîrmă
1/7.9. Barele de oţel-beton cu diametrele 25—40 mm se vor suda- plină cu Ø1,2 mm (tab. 1.10) însă în acest caz timpii de
în CO 2 , prin varianta de înnădire în cochilie (conform pct. 9.5) după sudare sînt de 2,2 ori mai mari decît în cazul folosirii
cum urmează : sîrmei cu Ø1,6 mm.
4. Pentru sîrmă tubulară Ø1,6 mm, se aplică parametrii
Sudarea în poziţie orizontală pentru sîrmă plină Ø 1,6 mm, reduşi cu l0%-
Oţelurile-beton OB 37 şi PC 52 se pot suda în cochilie, prin pro-
edeul în CO 2 aplicîndu-se variantele geometrice de înnădire din cap. 6 şi
cap. 7 (fig. 14 şi fig. 17), pentru poziţia orizontală.
1/7.11. Oţelul-beton PC 60 se va. suda numai în cochilie, lungă,
cu cusături, aplicîndu-se varianta de înnădire din cap. 7. (fig. 17)
pentru poziţia orizontală.
1/7.12. Executarea sudurilor în CO 2, în cochilie scurtă în poziţie
orizontală, se desfăşoară astfel:
a) Se fixează cochilia pe bare, prin intermediul hafturilor, exe -
cutate alternativ şi încrucişat (care au totodată şi rolul de a efectua
o autopreîncălzire a barelor şi cochiliei).
b) Se face o pauză de circa 0,5 — l minut, pentru egalizarea ter-
mică a înnădirii.
d) Se execută** sudarea în baie propriu-zisă, utilizîndu-se parame-
trii din tabelul 1.9 sîrmele de sudare indicate în tab. 3.

1/7.13. Executarea sudurilor în CO2, în cochilie scurtă în poziţie

verticală, se desfăşoară astfel :
a) Se procedează ca la pot. I/7.12 a şi b, utilizîndu-se varianta
geometrică da înnădire din fig. 19 sau fig. 20, cu menţiunea că fixa
rea cochiliei se face cît mai apropiată de bare, pentru a nu se pro
duce scurgeri de metal în timpul sudării.
b) Sudarea în baie se execută în două faze :
Faza I .
— Se execută sudarea în baie, în regim du r, (cu parametrii din
tabelul I.11, pentru faza I), pînă cînd nivelul băii incandescente ajunge
la vîrful barei inferioare (fig. 19 şi 20).
— Se întrerupe sudarea şi se schimbă parametrii.
Faza H
— Cu parametrii schimbaţi (tab. I.11, faza II), se termină sudarea
în baie şi se execută, stratul de acoperire, sudîndu -se de jos în sus,
în rînduri paralele, legînd pereţii cochiliei.

13
?
 c) Se depune apoi al doilea strat al cusăturilor, (de la mijlocul
cochiliei spre capete), care de această dată vor ii mai scurte cu cite
l cm decît primul strat, întrerupîndu -se .arcul pe cochilie, la l cm
de capătul ei.
Tabelul 1.12

PARAMETRII DE SUDARE PENTRU EXECUTAREA CUSĂTURILOR

LA SUDARE IN COCHILIE LUNGA A OŢELULUI-BETON PC 60
IN POZIŢIE VERTICALA

NOTA :
1. Parametrii prescrişi pentru sîrma plină 01,6 mm, se pot
utiliza şi la sudarea cu sîrmă tubulară 0 2,0 mm.
2. Parametrii prescrişi pentru faza II se utilizează şi la
executarea cusăturilor pentru varianta de înnădire în
cochilie lungă cu cusături (cap. 7 şi 1/5).

Condiţii speciale pentru sudarea în cochilie în mediu de

CO2, a oţelului-beton PC 60
1/7.14. Sudarea în cochilie a oţelului PC60, în CO 2, aplicând
varianta cochiliei cu cusături (eoni. pct. 1/7.11), se va executa astfel:
a) După fixarea cochiliei pe bare .şi efectuarea autopreîncălzirii
(pct. 7.12 a şi b), se execută primul strat al cusăturilor, sudîndu-se
pînă la capetele cochiliei, cu parametrii din tab. 1.12 de mai jos;
b) Se execută sudarea în baie, cu parametrii din tab. 1.9 sau
1.11 în poziţie orizontală sau respectiv verticală). '

134

ANEXA II -
PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
a lotului de armături sudate, executate în operă
1. — încheiat astăzi ............................. ; ......................... (data) la Şantierul
: ..................................................... pentru recepţia lotului de
armături sudate din elementul: . construcţia
2. — Lotul este alcătuit din (numărul) ................... înnădirilor (îm-
binări) sudate, din oţelurile-beton : (tipul oţelului) :
cu diametre nominale (mm) ......................................................................
3. — Lotul a fost sudat prin procedeul de sudare : .............................
4. — Pe baza rezultatelor obţinute la verificarea si încercarea epru -
vetelor de control trecute în anexa ............................. (pe verso), se
consideră că lotul de armături, sudate din elementul de mai sus, înde -
plineşte (sau nu) condiţiile de câlit/ate impuse de C.28-83 şi se declară
recepţionată (sau se respinge).
* ,
COMISIA DE RECEPŢIE,
— Şeful de atelier (sau al formaţiei de lucru; ........... ......
— Responsabilul cu sudura ............................................
— Delegat CTC .. ..........................................................................................
136
ANEXA II BIS
PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
a Iotului de armături sudate, executate la banc sau în atelier
1. — Încheiat astăzi .......... .................. ... (data) la Şantierul (ate-
lierul)..................................... pentru recepţia lotului de armături
'sudate, executate cu .................................................. pentru elementul
2. — Lotul este alcătuit din (numărul) ................ : ...................... înnă-
dirilor (îmbinări) sudate, din oţelurlle-beton : (tipul oţelului) ..... ......
....................................... cu diametre nominale (mm) ........................
_3. — Lotul a fost sudat prin procedeul de sudare : ........................; ...
4. — Pe baza rezultatelor obţinute la verificarea şi încercarea epru-
vetelor de control, trecute în anexa .... ............ .................... (pe verso),
se consideră că lotul de armături sudate îndeplineşte (sau nu), .condi -
ţiile de calitate impuse de C.28—83 şi se declară recepţionat (sau se
respinge).
COMISIA DE RECEPŢIE,
— Şeful de atelier (sau al formaţiei de lucru) ................................ ................
— Responsabilul cu sudura ........................................... : .........................
— Delegat CTC ..........................................................................................
137