MINISTERUL INVATAMINTULUI

N. DROGEANU A. NEGOITA

CLADIru
CIVILE

V9'+

,f";enlFlcaE
t 2c0z l

EDITUR,q. DIDACTICA SI PEDAGOGICA-BUCURE$TI, 1964

] Lucrarea se adrcseazi srudentilor din facultatea de consrruoii
civjle, industriale 9i agricole. Ea este completati clr un bogat
material documentar practic (tabele, anexe, figuri etc.), ncccsir
studentilor la intocmirea Droiecrelor.
 CUPRINSUL

Introducere

Cr_
Partea intii
ELEMENTE GENERALE DE TEORIA SI TEHNICA CONSTRUCTIILOR

@crNrnar-rrelr I2

A. C lasif ic ar e a c orlst tuc liilor l3

1. Principalii factori dererrninanli in alcituirca construcliilor t3

Z. CqnaS!! tehnice penuu construcfi 9i elemente dc construclie t4
3. Principii generale de clasilicarr l9
4. Exemple de clasifi&iri folositc in construclii 2l
R. ALcdtuired geneuli a clddirilor cioile 25

1. Procese funclionale pentru clidiri civile

2. Tipuri principale de clidiri civile 28
3. Elcmente qi lucriri de construr:gii 29
4. Capitole d9 lucriri 3l
5. Semifabricat si prefabricat 32
6. Caracteristicile clidirilor din prefabricare 34

g. Prescrip\ii tehx;ce ht conttrttctii 35

D. Intlod.kcerea in noSiuni de st,ttisticd mdtemat;ci ';n constrtrclii 38

l. GeneralirEgi 38
2. Reprezentaree grafici a disrribuqiilor enrpirice 39
3 Parametrii distributiei empirice 43
4. Disrribr.rtii empirice incilnitc in construcgii
5. Probabilitriti 47
6, Distribugii ieoretice. Proprietili fundamentale bU
7. Legi de disuibugie teoretici frecvent aplicate in construclii 54
8, Stabilirea caracterisricilor distribuliei leoretice pe baza distribuliei empirice 56
9, Domenii de utilizare a sratisricii matematice in constructii
 CLADIRI CIVILE

@ so".rNt rN coNsrRucrrr
59
A. Definigia, clasilicarea ,i grup;rile cte sarcini
59
1. Definilie
2, Clasificarea sarcinilor 59
3. Grupirile de sarcini 59
63
B. Sarcin; permanente
64
C,. Sarcini temporare Pe llantee

tgmeorare
l. Jarclnl
r. .uniform
!a1cin! date de utilaje discribuite
66
3.sarcinit€mporareco;centratede.cu't!duiate.. 7l
72

6.
;;ii".;'iiilil;i.;
*:*n:::.::,:,:,",*,".;.;;"p.*.r'pfr"i."
?: Considerarea sarcinii locaie p" pr"nr." pi
72
73
Z. $arcini dinamice
".op.,;e,,i

D, Satcini climatice
7a
l. Generalitiqi climatologie. Clasificarea sarcinilor climaricc
-despre
z. Jarcrna date de zdpadj 78
r. Jarcrna daca de vinr .
4. Efectul varialiilor de temperaturi exteiioari : 82
: : - l0l
E, Sarcini seismice
l0l
l. Scuni,prezenra-re a acgiunii cutremurelor asupra conscrucliilor
l0l
r02
3: Tl':;i.Ji":f 11",.,il."T1,#'."''":
4. ii":ffii:","::Jr:1,;1"
Dererminarea sarcinilor scismice
: r03
104

III. COORDONARUO rOOUI-OOA $I TOLERANTELE lN CONSTRUCTTT r l0

A. Cootdonared modrrlard in constfiiclii I l0
1. Scurt istoric
2. Defin\ie lr0
3. Domeniul 1il
llomen;ul de
:r. Modut
de aplicare a sistemului modular uoic
III
de bazi_ u2
5. Module derivate
6. Diorensiuni in sistemul modular unic I i3
7, Modularea dimensiunilor clidirilor $i reguli penttu amplasarea axelor de I t4
trasare a clidirilor
l l9
t S1l"lg1q" pentru e)emente gi detalii de construcfi-tip 9i proiecte_tip pentru cli-
drrt ctvtle
124
3. foLercnSele in constrraclii
124
1, Generaliriti
2. Noliuni piiuind tol..nni.l. t24
. -..' '. '. t25
3. Tolerange folosire in :
.r. roreixnte -nlt*"1ii_
pentru elemenrele
: : : I 128
prefabricate de beton 9i beton armat (STAS 6652-62) 130
 CUPRINSUL

Partea a doua
ELEMENTE DE CONSTRUCTII CIVILE

@ztooou $r BEro;NE 135

6. Zid.drii. DeJ;n4ie Si cldsiJicAi

1. Definigie 135
2. Scurri privire istoricX r36
l. Clasificarea zidiriilor 142

B. Betadne pentru zidirii 147

1. Iietoanc srele penrru clrJiri .ir ile t4l
2. Betoane i5oare J0LI

g. Matetiale pentr| zidAr;; i53

1. Pietre de zidirie l6il
2. tr{ortare pentru zidiris l8l
D. Ti2uri tle ziddrii 187

1. Indicalii generale pentru leserea zidiriei t87

2. ZiJaria plini rt0
3. Zidiria mixti 196
4. Zid;rie utoari cu goluri t97
5. Zidirli armate ilrg
6. Zidarie conrplexa 242
7. ZicliLrie inrir'ita. cu cdmiguieli 203,

E. ProPlielatile mecanice i elastice ale ziddriei :i,l:

204
2l_r6
2(8
iF-
214
2t7
2ta
2t9
225
229

V. DII'{ENSIONARIA SECTIUNILOR DE ZIDARIE 230

A. Bazele c,llculului elementelor de zidd,rie 230

1. Dezvoltarea metodelor de calcul a zidirici 230
2. Metoda de calcul la stiri limiti
g. Dimensionarea sec unilor ile zidAie nedrmatA 245
1. Dimensionarea la capacitarea Dortanui 245
2. Dimensionarea secl,unilor la starea Iimiti de deforma;ie gi fisurare 267
 CLADIRI CIYILE

C. Dimensionaret sectitanibr Ae zid.Ade mitfi 7

1. Elemeote fundamentale de calcul 267
2, Dimeosionarea sectiuniior la ."orici' 269
3. Dimensioaarea seigiudlor la"ompreriuo"
co;presiune excenrrici 270

D. Dinetusionared se4iunibt Ae zidirie dnttafi 271

tr. Ziddrie cu armare tr.lnsyersali 272

2. Ziddie at amrare lorgitudinall 276

CaLc*lul eletnentelot d,e constnrcgie din ziddrie h delormapii gi lisarare 284

1. Calculul elementelor de zidirie la starea limiti. de deformade 284

2. Calculul elementelor de zidirie la starea limiti de fisurare 29r
 INTRODUCERE

ln lara noastri. au fost oblinute mari succese in dezvoltarea tuturor

ramurilor economiei nagionale. Congresul al IIIlea al P.M.R. a ficut bilan-
gul istoricelor victorii obqinute in construirea socialismului gi a arltat per-
spectiyele in desi.virgirea construirii socialismului.
ln rezolvarea marii sarcini privind construirea bazei tehnico-materiale
r so_ci-alismului. construcliile au un rol important. Constru*iile sinr produse
itnobile, care se pot folosi numai acolo unde au fost create, fiind legati direct
de teren. Pimintul serveqte ca fundalie pentru clidiri qi construc[ii; iar uneori
constinrie parte integranti a construcliei (de exemplu la canale, terasamente).
Construcliile sint una din principalele ramuri ale producgiei materiale gi
reprezinti. in lirile socialiste pesre 50%, ajungindu-se piirn ta SO o7o din totalLil
investigiilor capitale. Astfel, dezvoltaria -construcliilor asigu;;. oregter€a
continui a tuturor ramurilor productive, cre$rerea producti;ittlii ;uncii
sociale, pe baza progresului tehnic, ridicarea bunistirii materiale si
nivelului cultural al poporului.
-gi -gata
Productia de constructie este alcituitX din
construcliile terminate pentru a fi date tn funcliune, dintre care unele
(hale industriale, atqliere, cenirale termo- 9i hidroenirgeiice, porruri etc.)
a_siguri darea in exploatare a unor noi mijloace lixe de prod.uclie, iar altele
(locuinle, 6coli, spitale, teatre, cluburi 9i ilte obiecte so€ial-culitrale) a, nnor
tnijloace fixe neprodactipe, precum gi extinderea celor existente. Construc-
.amplasament
riile_ diferi intrJ ele prin destinalie, geografic, durati etc. ln
lirile socialiste, produiqia de consiruitii creste neincelat"de la un an la altui.
_ Produclia de construclii consuml mari canritilii
de _ celelelte industrii, fiind strins legati de toate
de materiale, produse
-ramurile
producliei ma-
teriale. De asemenea folosegte un tonij ridicat din transpoftuii gi anireneazi.
un mare num5.r de muncitori, ca gi celelalte citeva ramuri de bazi ale pro-
ducliei materiale: construclia de masini. siderurgia, industria extractiy;. etc.
Toate lucrS.rile de construire 5i exrindere a -clXdirilor si diferitelor con-
struclii. se. numesc,lwcrdri de construcl;i, \at pftl. Iucrdri de montaj se inqeleg
lucririle de asamblare, insralare $i echipare cu dispozitive de deservire necesari
pentru punerea in funcSiune a maginilor si utiliielor.
Incepind din anul 1948 produclia de constructii a cunoscur in cadrul
planurilor de stat o cr€ttere continui. Astfel, constructorii romini au realizat
in 1962 un volum de construclii de circa 5 ori mai mare declt in 1950,
folosincl din ce ln ce mai mult-tehnica noui. Numeroasele constructii indu-
striale, hidrotehnice, agrozootehnice erc. realizate, clidirile social-culturale pi
 r L.\Drn I et\ rr I

de locuit au ci.pitat o dezvoltare gi importanEd. crescindd care au cerut con-

srn'ctonlor rezolvrre; unor probleme ildrazneqe de tchnici noud, ln aceasti
perroadi (-lu cxecutar insemnate .clidiri so_cial-culturale, cr de exenrplu :
Casa 9ci.1.11.. Te.rtrLrl de operi qi baler, Sradionul 23 Augusr din nu.oi"5ti,
Ansambjrrl rrrbrnistic al Sdlii Palarului RepLrblicii populaie Rornire, teaire,
cinematografe, cluburi, studiouri, spitale eic. in diferite localitili dir,
1"rei
De asemenea s-au construit numetoaie centre munciroretti gi cartieie de loc,rit
pe lntreg teritoriul 15.rii.
Directivele Congrestrlui al III-lea al p.M.R. previ.d construirea in anii
urmi.tori 9i a.rrnui numir mare de aparrarrente de- o c.rlitare mai buni gi cu
un. grad mai inalt de confort. De astmenea se previd iuvestilii pentru dez-
roltarea
.inviliminrulrri. asezlmintelor cultur.rli, ocroririi sjnliilii, cerce_
l,r lor Stlnt!'r.e Si penrru r.lte acliuni social-culturale.
.. lnfi.ptuirea acestui volum arit d€ mare de lucri.ri pune in fala construc_
torilor de I.r proiectant pin5. Ia executant sarcina Je a lua toate m:-
-
suj:rle tchnico-org.rnizatorice pentru a constmi -clt mai ntwLt, mai reped,e,,nai
ieltin 9l .de crlit.rte rrai buni, introducind sisteme gi materiale avansaie de
construcqie, mareriale noi 5i economicoase. Dircctivcle Congresului al IIIJea
ai -P.M.R. indici ,,s,i se treacA la extinderea metodelor indultriale i,s execugie,
pr-in. d.ezvoltarea rnecanizdrii lucvrilor, prin folosirea pe scdrd. largd a pre-
fabricatelor 1i merodelor rapide de lucru.*r Dc eceea prin ,,induitrii' [or-
srruct;ilor" sc inlelege -totaliratea organizaliilor de consrructii :i montaj. care
dispLrn de o dor.rre tchnici moderri. de cadre penn:rncnte de muncitori si
special\ti de inalti calificare 9i care realizeazi producgia de consrmcqii prin
ntetotJs industriale"z.
- In acesr scop, planul gesenal prevede dezvoltarea corespunzltoare a
indLrstriilor consrrucliilor de rnagini qi materialelor dc construclii, in special
a industriei prefabrigatelor de beton armat.
. inalti
,Formarea_- -gi activitatex p:actrce, a unui inginer constructor-specialist
C. c.rlificare trebuie si corespundi. sarcinilor rrasate de iartidul
Ifuncitoresc Romin; cunogtingele sale rehnice-teorerice qi practice trebuie
si. fie la nivelul celor mai noi cuceriri ale gtiinlei Ei tehnicii- mondiale 9i si
cuprindi toate problemelc domeniului siu de activitate.
Cursul de clidiri civile urmlregte si dea studenlilor cunogrinlele nece-
'
sare_ dc bazi. pentru proiectarea, alcituirea constrlrctivi gi folosirea ralionall
a elementelor de construc;ii. Expunerea urmiregte mai intii prezcnrarea lo-
gici a.principiilor de..bazi qi a detaliilor consrructiye, carc servesc pentru
excmplilicarea prilcipiilor ;i rplicare.r pr.rctici.
_ _ II cuprinde in acelagi timp o tratare de sintezi. a concepli€i alcituirii
clidirilor civilc sub aspectul funcliune, material, structuri. O preocupare a
cursului o,constituie gi interdependenqa dintre clidiri qi condiqiile ei de reali-
zare-telrnologle) organrzare gr economre.

1 Congtesul al lll lea ol l.M.R., Brcurelri, trl. poliri.r, lc6O. p. )".

'! $coala superiorri dc pltid de pe ling.i C.C. a P.C,U.S., Econornid constn:c:itl,,'
(trad.din limba rusd), nucure$ri, !.d. tehnici, i962.
 INTRODUCDRE

Cr.r toate ci obiectul principal al cursului il reprezinti clidirile civile,

unele pirli contin qi cunoltinle- necesare tuturor construcgiilor (hdustriale,
agricoli eic.), ca d" ex"-piot iarcinile in construclii' modularea, @leranlele,
zidddlle, lizica construcliilor etc.
Un accent deosebit s-a pus in prezentarea solutiilof tehnice executate
prin metode industriale gi in utilizarea materiaJelor qi sistemelor constructlve
moderne, cu perspective de extindere. Pentru dezvoltarea simgului 9i intuiliei
tehnico-ingineresti se dau exemple de lucriri ingenioase gi remarcabile din
tara noast"ri ti din alte 1lri. ln acelagi scop sint aritate defectele constatate
ln practica realizdrii clidirilor civile gi indicate cdile pentru evitarea lor,.in
vederea promovirii unei preocupiri permanente pentru calitatea constructlel-
fieuri, anexe etc. este dat la nivelul
Materialul documenti.r
- tlbele,
necesititilor curente ale studentilor -
pentiu intocmirea proiectelor.
Menlionlm ci unele nogiuni 9i dare care in produclie au o exPrimare
riguroasi, complexd, fiind legate de_legislalia economici gi de ev-idenlele sta-
tistice, sint preie\tate simplificate tn acest curs pentru a satisface anumite
necesiiili didactice de coircentrare a aten!iei asupra problemelor esenliale
gi pentrLr limitare"r volumLrlui expunerii.
Partea intii
ELEMENTE GENERALE DE TEORIA
SI TEHNICA CONSTRUCTIILOR
 I .u*r*orrr;.T,

[t cresrucaREA coNSTRUCTiTLoR

1. Principalii factori determinangi in rlcituirea construcliilor

Construcliile sint menite a crea condigii optime pentru adipostirea 9i

desfigurarea activitigii 9i viegii omenegti, linind ieama de condigiil! naturale
(teren, climi etc.) impuse de natura sau mediul inoonjuritor tn mijlocul
clreia se executi..
De aceea, factorii principali care determini. concep;ia, alcituirea gi
modul de execulie a construcliilor slnt in general urmitorii :
t) _OLwl, care necesitS. in orice punct de pe s'r.rprafala globului aproape
aceleali condilii fiziologice-igienice (temperaturi, umiditate gi vitezS. a aeru-
lui in inci,peri, lumini etc.), determinate de anatomia 9i fiziologia sa, in
vederea asiguririi celor mai bune condilii de sinitate, perceplie 9i munci.
2) Actieitatea omeneascd pentru care este destinati 6onstruclia care
capitX a-pecte din cp in ce mai diferite qi d,etermini. cerinle f'unc;ionale din
ce in ce mai variate. Diversitatea acestor cerinle funcqionale sporegte nein-
cetat o dati. cu dezvoltarea economici 6i cu progresu,l tehnic al societilii, o
datl cu specializarea producgiei, dezvoltarea qi crearea de noi ramuri ale
activitigii omeneqti. Cerinlel'e funcgionale se ,precizeazd" de obicei prin ele-
nentele procesului tchnologic ale activitilii omeneqti pentru care este desti-
nati consfuclia.
Procesul fancpional sau cerinSele luncgionale c racteriz^te de acegti 2
factori principali: om'ul 5i actiyihtea omeneasci, determini.:
wtilizarea spagiwlai, adicd, modul de distribuire (forme, dimensiuni)
gi de- legituri pe orizontali gi pe verticali a spat;ilor 5i wolurnelor constnrc-
giilor, care sint precizate 9i de considerentele de ordin urbanistic ai arhitectonic.
Cornpozilia depinde de urmitorii factori principali, care ac!;oneaz; in comun:
gropit." spaliilor interioare, util:rjul 5i- gredtrl de confort din construclii,
condiliilc exterioare gi locale;
dcliwn;Ie mecanice, t'izice, cbimice si uneori biologice exercitate asupra
-
construc!iilor.
3) \atwra exerciti asupra consrucgiilor de asemenea acliuni mecanice,
fizice,' cFiiiice 9i biologice diosebit de .'aiiate, datoriti atit datelor geografice
ale amplasamentelor construcliilor (teren: geologie qi geomorfologie, relief,
 14 C[NIRALIT}TI

hidrografie,_ seismicitate; clim5.: vint, temperaturi, precipitalii etc.; faurrd j

zicinrinte de materii prime; rnateriale locile etc.) aiit d" dii"rrt" pe supra-
fr1,r glol'ului.. im.pirlit in zone climaterice, regiuni 5i raioane fizico-geogra-
fice. cit gi prin datele gcorehnice ale tercnului de fundatie.
F.',ctorii enun.rerali trebuie si fic asrfel coordorr.rqi incit constructia in
ansamblu si reprezinte un tot unir.rr, care si satisfrci gi exigenlele de'ordin
estetic. cu rrit nrai nrLrlr cu cit uncle corlstruc(ii :int adev.rrrre mcsagii pentru
genenliile viitoare.

l. Condigii tehnice pentru consrnrclii

5i elemente de constructie
Fiecare construcgie sau elenrent de construci;e rrebuie si s.rrisiac.r. pe linei
principiile urbanistice, de disrribulie 5i plr.ticd rrhirectonici, care au lost
studiate tn alti parte a cursului,
Corrd/fu 6a/.//o1c un ansamblu de condilii sau ce-
du.abr'r/a/e - gelt ulelt rinle tehrico-economice principale,
- .dz,,,t/crki /a am/d//oL care se pot Brupa astfel (fig.I.1)l
- a c/un ea m/a"odagan/smc/oa a. CqrllEii eapitale care sint
- ac ao,/ agac8,//c Iegate de durabilitatea elemente-
.az/alcn/d /d foc lor de consrruclie fde reTisren!i.
despirliro.rre 5i de firi,.rj). .rdicl
Cond//r' mccan/oe
caTocr)ta/c poianli de rezistcnla lor l.r ioc 5i la ac-
'dc/ormo/); liuri)e disrrugarorrc .rle r-cdiulLri
incorr jr.r ritor (inghcl-dez ghe1. unr i-
- f"Jarare
- s/ob////o/e diute. actiuner biologic.i r mi-
- obocao/ri croorganismelor qi acliunea agen-
' uzurd c/c lilor agresivi chinrici).
6ond/i l2)ce de exp/oa/arc 1) Dwabllitaygg construclir-
- /erm/cc lor se caracterizeazi prin dura-
- fontbe bilitatea principalelor elemente de
- /fum//raae construclie, determinati prin du-
- y/>/b//,/lalc rat:r lor de funclionare normala,
- tzo/dn elc. firi pierderea caliti.lilor necesare
tozd/li arhteclara/ - cttcl/bc (art,ttce) de exploatare.
Durabilitatea elementclor de
eLonombo - oraanlzalatoe constrnclie poare fi: ridicati, d.e
^nd///i - modl/a/c gradul I, cu durati de funcqionare
- t)zduslqaL2a rc m.ti mare de IOO ani: nijlocie,
- /7rdlc./b/c loca/e de gradul al Illea, cu durati de
- /re/ de coJt/
funcqionare intre 5O-1OO de au
- /t.odut, u/a/ea manci c/e.
ii ofu2yiyA, de gradul al IIIlea,
Fig. I.l. Conditii tehnico-ecolomice pentru ele- :u durati. de funcgionare intre
melte de construcfie $i constfuctii. lu-)u oe inr-
 cLASITICIREt CONSTITL-CTItLOR
15

Elementele de construclie cu durabilitate rednsS. au durat,r d" fulrcrio-

nare nai, mici. de 20 ani 9i'r" lolor"r" ;";"1 iil;;;r;;rlipr."i^rii. c."-
dele de durabilitate a elementelor de constructii a clidirilor cu diferite des-
tinalii shrt ir.rdicate in normativele de proiectare. Desigur, pentru clidirile monn-
mentale, reprezentatiye, cu durate de sute de ani sint necesare conditii speciale
dc dr.rrabilitate. Durabilitatea elementelor de construqie se asiguri prin folc-
sirea de n.rateriale rezistcnte la acEiur.rile distrugitoare a mediului inionjuritor
sau prin proteclia materialelor insuficient de durabile cu nateriale (pelicule)
de protcclie.
a) Rezistenld la ingheS-dezgheS sa\t gel;vitated materialelor 9i elemen-
telor se caracterizeazd, prin mrmlrul de cicluri de ingheg-dezgheq (suportate
in condilii precizate la cursul de materiale de construcaii) a produsului sa-
turat cu apd. cu pistrarea calitililor sale dc exploatare (limitarea pierderilor
din rezistenqS. sau din greutate, a modificirilor de formi., dimensiuni 5i
structuri etc.). De exemplu, betoanele intlrite se clasifici in betoane cu
grade de gelivitate: Grs; Gzs; Gso ; Groo 9i mai rnari, in cazuri speciale.
b)- RezistenSa la umiditate a materialelor se caracterizeazd, prin rezis-
ttnla fali de acgiunea distructivS. a r.rmiditilii, care se manifestX. prin sci.-
derea rezistengelor gi aparigia defonr.raliilor (umflare, deforrnare,- aparilie
fisuri. exfoliere). Rezistenla mecanici la umiditate pentru diferite solicitiri
se aprr:ciazi. cu ajntorul coet'icientulwi de inmuiere, care este raportul dintre
rczistenga probei din material saturat cu api 9i uscat la aer. Protejarea
elementelor de construclie de umiditate se asiguri prin izoliri hidrofuge
sr barrcru contra vlporilor (cap. VI, c.rp. VIl. etc.).
c) Rezistenla la acSiuned biologici a microorganismelor se car.rcreri-
zeaz\. pnn rezistenya produselor fali de acgiunea disructivS. a proceselor
biologicc, care se lntilnesc mai ales, de exemplu, la materialele orear:ice 9i
materialele de naturi minerali, micinate, fibroase sau poroase.
d) RezistenSa Ia coroziune se caracterlzeazi. prin rezistenga produselor
falL de acgiunea distrucrivl a agentilor din mediul inconjuritor agresiv (fum,
gaze, lichide, curenli vagabonzi etc.). Ea este influenlati de gradul de finisare
gi de proteclic a elementuiLri de consrruclie.
2) Prin gradwl de rezistenyd. la foc a unei construclii se ingelege capaci-
tatea construcliei de a rezis a la soliciririle termice $i mecanice produse in
tirnpul 6i din cauza inceadiilor. Construcliile se clasifici in 5 grade de
rezistenli. Ia foc, in funcjie de categoria. de combustit ilitate $i limita de
rczistenli la foc a principalelor lor elemente. ln tabela I. 1 sint indicate
condiliile minime pe care trebuie si le indeplineascS, elementele principale
ale unor construclii pentru incadrarea sa lntr-un anumit grad de rezistenql
la foc. Gradul de rezistenli la foc a lntregii clXdiri este ieterminat de ele-
mentul principal de construclie a c5.rui comportare corespunde celui mai
redus grad de rezistenl!. la foc. Elementele de construcjie se cara.cterizeazl
din punctul de vedere al rezistenlei la foc prin categoria lor de combustibiii-
tate si limita lor de rezistentS. la foc.
 lo CIN[RALITATI

Tabela I.t"
Condigiile mininre de comportare la foc a principalelor elemente de construclie pentru dc-
terminerea gradului de rezistenli la foc d constructiilor.

Pl.n:ee dintre elaj€ lard pod

Grdul planseul dinhe ulti
mul etaj si pod, e.in :
tent, l: const.ucJii Per€ti
despnrtitofi rezistenli la cl6di,
clr schelet de belon l'veli-
lructiei
lirofii

I In- Incom- Incom- In- Iacombustibile Incom- Incom- In-

com- bustibili bustibili com- 1,50 ore busti- busii- c 0m-
busii. I ord I ore busti. bitr) bitd b!sti-
bili biti I,50 Dlla
4 ore 3 ore
In- In-
II com- Incom" Incom- com- Incom:ustibile t.
?coT-
busti- bustibili bustibili busti- I ori busti- 0ustt-
lih, l
biti 0,25 o.e 0,25 ore D]II bile.)
2,50 2,50 0,25
]
ii''J"
0re ore ore

III In- Incom' Incom- In- Incomb!stibile Semi- Incom- D'" i;-
com. bustibili bustibili com- 0,75 ore com- orlce com-
busti- 0,25 ore busti. busti- biti i mafe- busii-
bi bili Dlla i rial*') bild
2 ore 2 ore 0,25 or
q*-
1V
)eml-
com- com- Semicombus- Com-
:-_-l
ln"qr- ,Itr-
"."*"
busti-l buslibili
bili I 0,25 ore
bustibili busti- tibile busti- DUStl- 9,,)n-
0,25 ore biti 0,25 ore oua bilS bus-
0,4u 0,40
ore ] 0re I

Com-i Combus- Combus- Com- Combustibile Com- Com- Cor-

bustil tibili tibili busti- busti- busti- busti-
biti I bili ollz biiS
*) Clnd inveiiioarea este asezatd pe o Dlaci continu, din beton armat morolit sau
prefabricat, se poate face din orice materiale (vezi 5i art.01.17 din N.p.C.l.).
**) Pentru cazurile ln care
$arpanta $i suportul invelitorii irebuie s5 lie igniiugate,
ln fruciie de supraiata li destinatia clrdi'ii; vezi cap.25 din N.P.C,I.
Cotnbustibilitatea unui element de oonstruclie es@ determinati de na-
tura materialului ti de structura sa. Materialele'9i elemenrele de construcgie
se impart din punctu'l de vedere al combustibilitilii in 3 categorii :
a) incombnstibile care nu ard (pietre naturale, zgrri, mortaie $i beloane.
sdcla. eiemente de constnrclie din o1el, din beton armat, din zidirie etc.) ;
-. b) grew
tlaciri
combustibile (semicombustibile) care se aprind greu, ard fird
sru se carbonizeazi, numai in prezenla unei surse exterioare de
cilduri. Arderea sau carbonizarea incntiazd" duoi indeplrtarea sursei de
cildurl. Proprieta,tea de semicombustibilirare poad fi nar;rali sau dobinditi
pentru un anumit timp, printr-un mijloc de proteclie. Elemente greu com-
 CLASrlrcAnEA coNSTRUCTItLOR t7

bustibile sinr gi acelea care slnr executate din materiale combustibile prore-
jate prin.tencuire sau acoperire cu alte mareriale incombustibile (lemn igni
fugat, srabilir, elemenre di lemn_sau stufit,_ tencuite pe ambele pni1i, chir"pici
cu Sreutatea volumetrici. de minimum 9OO kgf/mg etc.):
c) combwstibile, care pot fi aprinse 5i aid mai dlbarre cu sau fi.ri. fla-
c.iri.. chiar dupi_ ce sur_sa de cnldurd a fost indeplrtati (lemn, stufit, carton
asfa)trt. etc.). Elemenrele de construclie combustjbile protejate cu piici din
nraterir.le incombustibile por fi considerare ca grsu combustibile,' d-aci
ry
asigurL o buni etangeitare la l'oc a rosturilor dinire pldci.
, .Limita d-e rezis_tenfi Ia loc a unui element de c;nstructie este perioada
de timp exprimati in ore, in care acest element rezisti actiunii unor iempera-
turi, care variazi ln.timp dupd^ o curbl temperarurl-timp. Elementele cedeazi.
oupa- trecerea acestul tlmD asttel:
elementele portante igi pierd capacitatea portant; sau stabilitatea;
- elementele despirqitoare (de compartimentare) i5i pierd capacitatea
,
de. r.- se opune propagirii incendiului ditoriri pri.bugirii elementuiui, [or-
mirii de cripdturi pe _roari^grosimea elemenrului sau prin atingerea unei
temp-eraruri mai mare de 150'C pe partea" opusi incenditr,lui.

prin. Limita de rezisten;i la foc-a ilementelor de construclie se determini.

incerciri reale, in laboratoare, ln care temperatlrra variazi. in confor-
rn itr te cu crrrba temper.rturi-rimp,
Categoria de combustibilitate 5i limita de rezistentd. la foc a elementelor
uzuale de construclie. sint indicate in Normativul 'penrru proiectarea ,i
executarea construcliilor din puncrul de vedere al -preveniiii incendiilor
(N.P.C.I.-1961),. elaborat de C.S.C.A.S. 9i M.A.I. Aceit normativ cuprinde
toa e .prescripgiile referitoare la rezistenla la foc a construcjiilor, iriclusiv
mi.snrile privind evacuarea clidirilor In caz de incendiu.
b. Condigii mecrnice prin care se asiquri rezistenta si stabilitatea cor.r-
strucliiloi sub acliunea solicitlrilor gi se ixprimi prin conditii privind ca-
pacitatea portanr;, d.eformaliite. fisurarea (in special pentru' elementele de
beton, beron armar sau beton precomprimat) si oboseala (pentru elemenre
de construclie supuse la sarcini oscilanie gi alternante) elementelor de rezis-
tenld. Pot exista qi alte condilii mecaniie de exploatare specifice fieci.rei
construclu : uzura, $oc etc.
. Condiliile mec-anice sint precizate prin datele naturale, cerinlele func-
lionale 5i inclrclrile date de bamem.
_...c. Con<li1ii Iizicc .i igienice de exploatare .';r.c .i.rr Ieqa,e de facrorii
irzici errerni .ru din inreriorul incipeiilor (temper:tura. viteza gi umidi-
tatea relativ5. a
.aerului, sunetele, argi5a soarelui, variagiile mari de'iempera-
ruri, lumina -etc.). Aceste conditii sint itnportanie pentiu real;zarea conforru-
lui (termic, fonic, de iluminare, de veniilalie etc.) si a ieienii in clldirile
!irj , adipostesc .via1a 5i activitatea omeneaicd, fiind' legat! a. ,nntorrr;, ii
IlzLotogra omulul.
Conditiile fizice de exploatare sint determinate de condiliile igienice,
corespunzetoare penrru om, de procesul tehnologic gi de datele naturale",
d. Conditii de ordin rrhi tecr u ral-esteric 1.rrrisricl, c.rre c.,rrrribuie .i
cgnsTrucliilqr un aspect plXcut, cu o plastici 9i o-compozilie arhitecto-
1:1
nlca tr cu o irnrsare de calitate, corespunzitoare temei de proiectare.
2. Clddiri civile
18 GENENAIITATI

_ lntr-adevir constructiile rezolvi in primul rlnd problemele cu caracter

utilitar', dar ele trebuie insi si fie legaie armonios lr de in.ragini esrctice,
artisticc. La rcalizarea construcliilor trebuie si. aclioneze nu nurnai Iegile
necesitigii, ceringelor funclionale, dar 9i legile frumosului. De altfel chiar
pe treapta de sus a barbariei au aplrut inceputurile arbitecturit, ca artd
(K. Marx qi F. Engels, Opere, Tol, 16, pirrea I, p. 13, Ed. msi;
lezi ;i K. M,rrx gi F. Engels. Opere alcse, vol. IT. Ed. P.M.R.. 1952,
pag. 1,73), Distribulia spaliului li volumelor pe verticali gi orizontali trebuie
si se fac5. confo.m ce.inqilor funclionale, dar si in conformitate cu cerinlele
estetice, cu legile frurnosului.
c. Condijii economic-organizatoricc care privcsc ln special modul de
execlrtale si industrializare a construcliilor in vederea asiguri.rii cregrerii pro-
ductivitilii. muncii, reducerii prelului de cost, imbunXt:drii calitilii lucilri-
tor $r elimtnarea mLtnctlor erelc.
Printre aceste condilii "cerinlcle de industrializare impun ca dimensiunile
constlucli;lor, ale elementelor de construcqie qi ale golurilor din elementele
despirlitoare, ale prefebricarelor si :rle matcrialelor dc conrrruclii si se sr:r-
Sileasci pc brza sistemului modular ur.ric gi a teoriei tolerallelor, in vederea
tipizirii si standardiz.irii lor. Folosirea modulirii contribuie totodati la im-
bunXtilirea aspectului estetic al clidiriior. La construc[iile din antichitate deo-
sebit de plicute, ploiectarea pe b.rz.L de rnodul era cunoscura.
Eficrcitatea economici a construcliilor sc ob{ine prin reducerea maximi
a consumnrilor pentru executarea gi intreginerea construcJiilor, care se poate
rea|z pfrni
alegerea justi a amplasaneninlui construcliei qi folosirea cclor mai
- materiale (materiale locale, deqeuri ale industriei 9i agriculrurii etc.);
eiiciente
volumelor minime ale construcliilor pentru o capacitate de
- stabilirea
rroductic d.rr-i, in conditii norrn:le de munci pi viagd;
elementelor de construclie just dimensionate, eficiente, cr.r
- folosirea
po'ibilitigi sirnple si ieFtine de montaj 5i inrreqinere;
organizarea ralionall a lucririlor de construclii.
-In general prin indeplinirea condigiilor de la pct. a Si b se reali.zeaz'a
sigrrranTa 5i durabilitatea in timp t corstrucq:ilor. ir- pr:n indeplinire: con-
diliilgr dc J.r pcr. c yi / se asiguri gradul de calitate siu conlort a construc-
tiilor. legete in clidili in special de satisfacerea condiliilor ig:enice yi esterice.
Condiliile de la pct. e contribuie lt rayionalizarea constructiilofr fiind
strict necesare in etapa actuali de rea,lizare a construcliilor prl,n metode
industridle din preFa6ricate, confeclionate in fabrici, cu asig;rare.l rr'tui
grad ridicat de finisare, car€ asigur.i. reducerea volumului de mLrnc.i pe
tanrler,
Clasificarea, curroafterer qi precizarea in detalir"r a condiliilor meniionate s-a
ficur de-abia in secolul al XXllea, pe baza studiilor qi cercetirilor efecnate
in diferite 1iri, de oarnenii de qtiingn, constructori, din nuneroasele institute
dc cercetiri gtiingifice, de invilimint sr.rperior rchnic pi dc prorecrare, care
au contribuit la crearea principalclor ramuri alc ttiintei construciiilor: rue-
canica construcqiilor gi.a piminturilor, fizica, qi igiena construcgiilor, tebnologia,
olganlzSrea $1 economra construclrrlor etc.
 ai \itft.AnE4 cri\!T l cTl on
l!)
CLrnoytingcle nccc<.rrc penrnr .rp-lic:r re.r cor:digiilor tehnico-cco,ro.rricc
_--uc
rs. rr prorectirre srnr predxte asrtel:
rre_

pentru condiliile capitale in cnrsnl de clidiri cir.ile de nrateriale

-
conStIUctrl; 5i de
pllrr" condigiile nec.rnice. in c_ursurile de rezistenli, statici elasti_
^,--- li
Ele siut dezvoitate. apoi in cursuiiig de specialitate
:,-:1:1 ," corstructxle
pnvrnd :o":.ru.1ulor-
de b€ton arnat, netalice qi din lemn. ln cursirl de cli-
orlr prectau cunoitrnlelc. nccesare pr.ivind ciimcnsionarea zidi.riilor,
.sc
'r'flrLelor a ele_
!t a srructuri]or de zid,rric;
,p.ntrrr,.corrditiilc tizico-igienicc irr p.rrqile de fizica construcliilor din
- o"
:li:,]], clidrfl cIrrls: rcrrnica, acustic;r 5i iluminarea clidirilor 5i tcorirr
a lorllof:
u
pcnrrlr condiqiile arhitectural-esretice in cursul cle ,isremarizrre.r ccr_
, - poplrl.rre;i
i:cto" elemente de arhitecturL;
. , -- pcr'!" .ond_itiil. ccorroririco-o13r rizrroricc irr ro,rrc cursurile dc .).
itJlrL,llc. tn Jursul de clidiri c:r:le (-nodrrlr.cr )i reor:.t tolcr.rnlclor, c Lp. Ill
erc.) 9i in cnrsurilc de spccialitate privind tehnoiogi a, otgarrizarei,a gi'ecoiomia
constructrr Ior-
. Irr proico.rre inrcrvin-pc
n1;u sus Ir o,ser']c de,al!r ].rcrori,
lirrgr conditiilc tclrnico-cc,..,ror,riic rrenlion.rrc
a_ ciror tratare detali:rti depileSte cadrul
cLrrsulLrj.,c;l de, cxcrrplu. corel.rqia. soluliei cu clolulia cxigenlelor'generatc de
progreur .ocr.rl-ccononlc. care r5i giseprc cxprirrr.rrc irr gradul de iorrforL, irr
uzura rnor,rl.r,r construc(ici etc. Dc-.rscri.cnc..r'.,,p,,.
i,, pei,,,,n",,1,
care. eloluiazi de Ia.sirrple considerente la dorrrenii' distincte' ale ".p"a,",ro,.
gtiinqei-ii
lehrrcr . c,r dc cxcrrrplu irr prczcnr ecologi.r un..rrra.
'Io.rtc ilcesre,r vor fi rrute-in
vedere la tratarclr problelnelor firi a face
insi ot'iectul unei dezvoltiri distincte.
In, accl.r5i, rnod se r.r seama ;i de problerrcle de instalatii atit de
^ s teg.tte cle coDStrLtcIre. line
!t11n

3. Pnncipii generale de clasificare

Sclrenrr dc clasific.rre , :rudi:rtl de rcadcmici;rnul B. M. Kcdrov (lig.I, 2, a),

c.upnnde rtir leg;.ruri de ordirrrrL I llirrii ncgre) intre principr.lelc sec-
::ntr .1t :t l.nfc, a-: .sttt4lcle natu,ii (obicct,. n.rtr.rra .rnorganici pi org"rnic.-r),
$lttjnlele soctale 5,i IilozoIi,c.e..(obiect: omul. .rnume gindirea 5i socicreie..r) cit
'. ieget-rri^dc ordinul JI (linii.puncrrre), c.lre a-ilt; [xsirenla uno riin{e care
presupun rrept r iunde rea gtjinlelof. $tiinlele tchnice sint situate intre
.ln
tcle naturii 5i sociale: elc studiaza nodul dc folosire a lcgilor n.rrurii ,rr,,-sr_ ;tiir.r-
nice d,e citrc om.in pracrici, in produclia sociali. Sint"cuprinse
,lg cote tt nlediclle, c.lre lolosesc in scopuri prtcticc legile n.rrrir.ii5io-g.rrri..,.
Stii,riele

. lrr.cl r.ific.ir.i'c. ptiirlelor srrrdiare.de Kedriv f ig. 1.2,a 5i b) r. fitrr"*

p'rlirpric nr.ltenitirsr-drircctrcc lcrmr.rl.rtc Jc .f. Engcls, irrtre.rnii lgZ0_lggO:
. obiec.tit-'i,tiS ii , dupi. care gtiinlcle sint aranjate in succ.,_
-.Pinci.piul
srune.r isroricf I _ap:u.igiei lor.. .Principiul obiectivitilii precizeazi, ci. qtiinlele
tehnrcc treirure si ire clispLrse intr-un lanl succesiv qi lcgate unelc dc alielc
 ."$ s
SN
$N ii
\.\
$N
s$

\T$-si-i-r
s" -ir
i
s
ss
\s

ri3 .

It ***{
E9

s \\-$ $ s$I. s
TL $
 CLASII'ICAREA CONSl'RUCTIILOR 2'1

lntr-un mod determinat nu pentru ci acesta ni se pare comod, ci pentru c[ a.ta

sint legate intre ele obiectele, formele de n.iigcare aie materiei pe care le
studiazi qi reflecti gtiingele respective. .,Dupi. cLrm o formi de mi;care se dez-
volti din alta, tot a9a 9i imaginile lor, diferitele gtiin1e, rrcbuie si decurgi in mod
necesar una din alta". (F, E n g e I s, Dialecti.ca naturii, E.S.P.L.P., 1954,
pag.254).
swbord,ondlii sau mai bine-zis a.l dezvoltdrii nu cuno;r!te
- Principiwl
g!:aDi!e absolute considerate, de exemplu in clasificarea Auguste Comte
(irg. I.3,a), ca adevirate hotare intre $tiinle, care a9a dupl cum s-a dovedit
mai tirziu, o dati. cu d.ezvoltarea- gtiingelor, nu existi in realinate. Intre Stiinge
.e proJuc c,r in orice dezvolrL'e continu,i lreccri. Tn clasi[icarer F. Fn;e]q
(fig. 1,3,b), punctele marcheazi domeniile de trecere de la o gtiingl la alta,
care slnt ocupate treptat de gtiinge noi, sarcina qtiingelor fiind, de a descopcri
ace.te treceri,in acea.r.r constind progreslrl 5riinlclor.
Numirul Stiinlelor tehnice creqte neincetat, o dati cu progresul gtiinlei
pi cu sporirea nevoilor societilii. Se cunosc atiinge tehnice legate de o singttri
qtiinli a naturii, dar cele mai numeroase qtiir.rqc tehnicc sint o .rplicrre t..r.r-
plexi a unei serii intregi de ramuri ale qtiinqelor naturii.
Din fig. I.2 rezulti ci gtiinga construcaiilor poate fi incadrati in gtiinlcle
tehnice. Ea are legituri specifice, multilaterale, atit cu principalele gtiinlc elc
177
,no/c/notlto Lmccon,/€a I fr2/ca Ich;n/a L t/o/o9/a L.rdc/o/a!/c
,)
.)eca../co -- fiz/ca c/)//n/a --- - t,t,'?i;/e
l 'ecry3 /neaa,?/ta a I
I e/c.l/c .4tv/a . | {6,a.4,-.-l
|ca/da./i ; actr/a c/- | L42/ an,,'r/a f/Z/ca )
lnc2ca ti gaze/aq
ttaa/ meCa/7lCA clA I
- \
L//cl'..; J tl
Fig. I.3. Clasiiicarea ttiinlelor:
a
- dupi Augu;te Comte ; b - dupe F, Engels-

naturii, cit gi cu cele ale gtiingelor sociale. Ritmul de dezvoltare a gtiingei 9i

rehnicii construcgiilor s-a accelerar mult in secolul al XXlea, in urma de2voi-
tirii activitilii de cercetiri gtiinlifice 9i o dati cu folosirea cit mai completi
?.$tiinlelor strins ,legate.de constructii; mecanica, matemat;c4 5i in ulrimul iimp
lizica, chimia 9i biologia, gi qtiingcle rociale.

'{. Exemple de clasificiri folosite in construcqii

ln construclii se folosesc diverse clasifici.ri in fr.rncgie de obiectivele urmi-

rite, Un singur criteriu de clasificare nu poate satisface in general toate nece-
sitilile din construcgii: documentare, prescripqii tehnice, proiecrare, economie,
pranrrlcafe, organlzare etc.
 22 c[\ctlr.rfATl

**+dffi ;lii.l*ti'.+:i!r$i#i",**lli:1:;;:,"1:.. f
;m,ii:*r,:iglq*l#:d:ii:r#,t'*fl:i"Hrff rxi
jjf
;:*1,], :f"?;i;1gl;1514'i4.#.#':i*,'*r*rl:r*ru;
t11J/t/t;,1?aA o,te,,t oz..l: zt,v t rtt Clt t/F/a, Rflt tA/,A a4,/,.a!/ /
(ftr.rt.t /a) z't,tzct fx tz c,,"t'r);.,:

""':-: '
'
pe bara Jz r /c ) ,., ,?

- .:,1b..a s t,7..1/ 9?, tt t.//..,

- cc././e ccl,la/c (du/dtrldt:
/./?/a /a /ec et4,

- n.d oe ardmuo,e s/ erc.zL" z/..

Ciasliicarea in consiructij.

.r. CJasificrrea functional

;:*lrr";.*",'l*,T:":',i";:',1.:::. ii::.'ffi':l"iii.d""'iiii'1, '"1'lL1li:i;:

crasiricirii dupi destinalie se race
,' :i.il'j".ffi.,:jlj.*::r,",*]
"ji,,fJ,1ll
Construcliile se impart in cloui rnari grupe:
cladrft sr
-
construc;ii inginere5ti.
-CLddirile
.
ruito',.".."otivii"i;
reprezirti const
^il;"**jiii'ii.li'ja;3i:.l,,lffji,ff ;:Ti.il31,#1,;.;:::
jJ'#,,',","if
g::]*'i,'{ii,T;"'"i.;',1"*: ii:l.Jtllf T"IT:TH.?TT#j:
ilJililil pe in,reaga
"'Ji,jflij;";r,Jru::tl.iT:',,1\",;*':i:';';i;;;; ""
:i,:1,i..:ill''.'ilii:*ii.i:'l,i:"i
91 sllbtc.rane, construcliile indu i;i,,-I..iJ;'},J.":&l,l:,#;,.;,1i5,"{;,;:;il;l::

,1:,Ht; ji,Tlii::i:"t*:j1$:T"".::!1;'.:i,i.iJT["",:iJ:i,ff i:#

 CI,ASIIICAITEA CONSTIIUCTIILOR 23

Factorul om le influengeazi glbrritLrl 1i dimensionarea prin funcaiile

atribuite qi in mici Lnisuri uneoti piin sf,rcinile transinise $i dir.r.rensiunile sale'
De alemenea condiliile tehnico-e,"onomioe sint precizate in cazul clidi-
ritror (mai ales industriaie, agro-zootehnice etc.) 9i in special al construc{iilor
ingineresri, de ci.tre activitatea orneneasci $i natura inconiuritoare.
" Clasiiicrrea CAER pentru documentare se face in mai mllte trepte.de
detaliere tn cadrul clldiiilor gi construcAiilor ingineregti, prin impirlirea Ior
in zecc srupe pe baza principiilor de clasificare zecimall. Aceste grupe se
impart dln nou, fi"."t.,in zcie pirli 9i aga mai departe, dupl cum se arat;
pentru clidiri in figura I.5.

- ':,i e't
- 0/dd/./ de /atu// - f,uVzlte ztet | - "u " 't'.oyt
4"a/ \ -n {tase

- tu 4iz'/ 7''1lP a Y{ .! \-ii-.iiif"z'"'' l - --o" l

' /otu.,/' ' .j ".?
- tdm/rc /c,2124 bi//,,'r/
' fchpoaeol .t/ ozot///,e/
- A.;//// lt4rce
- tla'//)"/ ct42//ra/e
- tL;d/./ dc //odz,cl/e ag/a.aolhr/ca
- tld/a ,,/zdatl//.11c zz/e tb/reVrtadet/ar :
a.a/iersale (c/ eplcare,nullV/tz')
y'c,t/Ve.u.g/e t/,2e/al/. ?/c, r'e..?? J i
dtn ndts/zc 2rl.a. u/./, J:t,roas/.t('- i
- dtn iz/ualrta u,raord
- ,1h hy'ashz a/tmen/e,ti
- /tt t;,iit.;/;, ir co,zr.4uclr'ltr ,t/ a malc./altt/or L'e ,:.trsl//?1/)
- c'"? ,'2/2 tL11 f c!?:c//ca-
- ha/e:r r!a'/)'/'/ PL'.!il/a,-e' 4d',b/'''!'81' /; J' r"t"t! 'L'//ai7":
- 6/i/.rt Tenha tan:Va'/ar' s/ /!/e.t.,2u'/ba.l')
- Ccrta/c e/ec///rc , srt.t/el,
- (/iialt r)tdut/n;ole spectala
- 0/d alrt cr/ desl//2a//) dt vcr.* * ,rVeab/z

l'ig. I.5, Clasiiicarea clidirilor tlupi destinatie.

Clasificarea dupi destinagie in mai multe trePte se- fac.e in raport cu

a.r^ti"r""-."il"i"loi'funcqionele. c.rre precizeazd cxracteristicile detertrin.rnte
;i;;;;;;;";;;i;;:;;';-J;fi;;" ..on't'uitiil" resPective gi.care se referi de le
:;;'[;;"i;, ;"b"tii (nu.". de niveluri, iniliimi, deschidere,- lungime etc')'
folosite etc'
--'"'1" .r"rir".i;ta ii,-i,"tal'
i"frti" amplasantcnt. teren-, meteriale.
pi.rta, in trra noesire este in vigoare clasificarea -{unction-rli crre
i-p"rr. '-"ii",i.qiil. n"tu"l" in t4 grupe mari de lucriri (A-M si U-Z cin
i"L'a"-i.it,- i" ."liion it"t. cu nomeiclitorul de cqnlplex^e 9i obiecte de cons-
.ii"ili.ti6.i". i" C.S.C.A.S. in 1960 (ordin C.S.C.A'S' nr' 101/196c), pe
 a/1
c!\nnALtT{Tt

Tabela L2.
Nomencletorul grupelor de lr.rcri;i din seclorul corsrrucliiloi., dLrpn C.S.C.A.S.
A. Cl5dii ii constructii industriale.
B. Cladiri 5i consrrucIii aqrozoorehni(e.
social-culruralef adminisrrari,e. pe-rru rransporr ri
Irr. 9l:d,i.i
Lraolft oe locurt.
spor r.

U. regele pentru alimentiri cu api qi c:rnalizir.i, reiele de petrol,

?:,:.r,.tl:i
tetmolrcxre.
gaze,
F. Lucriri hidrotehnice.
9 l*.:r, Jc drunuri, pisre dc avirqie.
H. Lucriri de linii ferite, funiculare.
J. _Cor*ru-cgiL de poduri. tuneiuri 9i alre I r -:ri de .rrri.
L- l(_eiele de tran(porrar energ;e electrici 5i de relecomun;ca!ii.
M. _Construct;i 1i lucrdri conune mai m,lror ; upe de luc,jri.
U, Lucrrri dc plarralii si imoiduriri.
V. Lucriri de irrontaj rehnoloeic.
X. Lucnli Jc organizarea
.5intierelor (co:rstruclii qi irxtalaqii pr.ovizor.ii).
r. Lucrafl de teparatrr caDrtale.
Z. Diverse.

baza_H.C.M. w. 387/19s8. Poziliile (N-T) au fost lisate libere pe baza. prin-

cip-iului dezvoltXrii pentru a se purea intercala gru.pe noi de luirXri, laie ar
ap;rea ulterior necesare. Pentru lucrlri de repa:ralii capirrle qi diverse sint
rezenrate ?ozitiile Y 9i Z. Clasificarea funclionali C.S.C.A.S. cuprinde I
subimpirliri- pe. principiul .clasificlrii alfanumerice (subqrupi, categorie, -4
*i*J1., funcqie de. complexitarea
f locuit, subimpirgirea grupelor de lucriii. ijenir-u grup; D:
Lladln de este indicati in tabela I.3. AceastX clasifi_
cf,re _lunclioarali se continu:. cu clasificarea dupi. caracteristicile specifice de-
terminante ti reprezentative, care definesc obiectul respecriv. Ace,r"ri c].rqi
Itcar-e cuprinde.l-4 subimpd4ir! ti se referl de la caz la caz la: gabarir,
numir de nivcluri. deschidcri, inelqirni, )rrrqirr: eri.; conci-ucriv.r
rnrcLuril: nr:.1(-::lle iolosite. reliefirl si ..lilrur:l rerenului."olutie
gradul de confort
1.r ot;rtlc tnst.llatr r ) etc.

Clasificarea fulrcgionali a grupei tle clidiri de locuit, dup: C.S,C.A.S.*

- Locuinle individuale izolate, cu un apanamenr.

Locuinge indiliduale completc sau ingiruite.
- Locuinre cu aparramenre in bloc cu purine niveluri (4 eraie).
- Locuintc c,r iptrr(arnenre ln bioc c.r puqine n:.elu:i ,5'ei.r,e
- Lamrne murc tore!fl )r studenle)lt. nrcrnate.
- t,ormrtoife
- IIoteluri. comune_
-
Pentru clidirile industriale, agrozootehnice 9i publice, aceea$i clasificare
prevedc pentru:
numir de niveluri: subteran; p; S*p; pf 1E; Sf p* 1E; pf
- 2E;
S+ P+ P * mai mult de - 2El S-l- P *mai mult de 2b: 2E;

. ' DcnuniLer de grupi Jc lucriri are in acc.rsri cl:sificare alti acceptiune decit cea din
.1:truL(,u1 le penrru apl,carca HCM nr, 71411c57.
 lrcr\TUl&tr^ c[fi[ft AL,| A CLADIRTLOR 25

- structura
ziduri
elevaliei:
portante, cu qarpanti de beton armat, metalic; sau din lernn;
schelet de beton armai nonolit, cu una sau mai n.rulte deschideri;
schelet de beton armat prefabricat cu o singurl sau mai mnlte deschideri;
schelet metalic, cu o singuri sau mai multe deschideri.
ro. Clasiiicar-e:i cluo.: ciiterir:l co:trplex rl calitSlii. Solulia adoptati curent
imparte fiecare grupl- de construclii ln clase de calitate' Clasele de calitate
sint determinate de:
capital al clddi.rii precizat prin durabilitatea qi gradul de
- caracterul
rczirtenq.i la foc a principalelor elemente de construclii;
cerinlele de'exploatare diferite pentru fiecare grupd de construcqii'
Astfel - pcntru construcSii inginereSti, cerinlele de exploetare stnt caracterizate
-satisfacere
c.r pr"6Id"r" de gradLrl de a condiqiilor Tunclionale, de durata de
servlcru etc.
Ccrinjele de exploatare a clddirilor se caracterizeazS. pritt
ttort.r.rel" d" suprifaqX, inillime 9i volum, pe unitatea de folosinii, inclusiv
modul dc distribuire e inciperilor qi prin
gradul de confort preclzat prin: iluminare qi vizibilitate, izolare termice
si foiic;, instalaqii tehnico-sanitire qi dotalii goipodXregti, nivelul 9i calitate"
lucririlol de finisaj etc.
Ceringele de exploatare ale construcliilor infiuenleazX compozilia arhi-
tectonicl 9i indicii tcbnjco-econornici.
Construcliile inginereSti 5i clddirile din [iccrre SryPi dS constructie s.
impart in I clase de caliiate, dupi cum satisfac: ceringe ridicate, medii y
obiSnwte, indicate in prescripgii tehnice.
Construcgiile nelncadrate in nici una din clasele de mai sus se caracte-
izeazZ. din punctul de vedere al calitilii numai prin durabilitate gi rezistenli
Ja foc, iar pentru unele construclii se loloseSte clasificarea iu 5 clase de calitate.
lncadrarea fiecirei construclii in clase de calitate urmeaztr a se face dupi.
importanla construcliei in economia nalionalX, in funcaie de capacitatea de
produclie slu deservire, dimensiuni, anrplasament, uzura morali etc.

S er-c.rrurREA GENERALA A cLADIRILoR

i. Procese funclionalc pentru clidiri civile

Clndirile civile adipostesc variate procese funcqionale, care se pot grupa
dupi indicii spatitrli (de suprafagi qi volum), calitXlile de exPloatare 9i con-
fort in 4 grupe:
i) Procese functionale cu un numir mic de oameni, ca: vindecarea
bolnavilor, educarea 5i instruirea copii'lor etc., care neceeiti. inciperi aseml-
ritoare, deci distibtriii celilare gi iondilii optime in privinla regimului dc
temperatur; (18-20-C) qi a umiditilii relative a aerului (30-40 06 ), a izo-
 =tr
;i 6I
5,o .9l

!,T S dj
R.e r EE

:e; a €.E

LL 5 <N

-ft, -A

)r
il\
ll \..

.t
t

li
\

il
 ALCATUINIA CI]NEIIALI A CLIDINILOR 27

latiei. a radiatiei si a ilumhirii naturale. Distribuqii celulare se folo-sesc ai

oenrrLr clJrdiri administrative, magazine etc. cu regim normal de exploet'rre
i.-" o.t.,,r',ri le-lS"C si rrmidita"tca relativd r aerului 60-800/q) si pentru
.lldi.i d. Iocuit (fig. I.6)'
2) Procese funJqionale cu un mare numir de oameni-spectatori, necesi-
/lnd ipitii nriri, de exemplu -teatre, cinema, . stadioane sportive etc La
;;;.';;;..; "a,
(iil,. \J) nu ,i folouult. de obicei iluminarea natttr;rli; cli-

I
I
I Fis. L7. Clidire sa
-+
lj.

direa se doteazi cu iluminare artificiali $i instalalii de cordilionarea aerului

(ternperaturi de 15-18'C gi umiditatea relativl a aelulul cLe )U-oJ ! J.
3) Procese funclionale cor-
stind dir.rtr-o serie de procese izo-
late, necesitind spalii diferite ca
mirin.re 5i climat interior, cunt
sint girile, biiLe, spilitoriile, c|'r-
burilc, bibliotecile etc. Pentru
:lceste procese funclionale se folo-
sesc distribulii spa!iale conbiDate
din sili mari cu distribulie c.-
lLrlari (iig. I.8).
4) Procese funcgionale carc
se desfi;o:Lri. in aer liber (sradion,
r.elodlcm, hipodrom etc.) gi cu Fig. I.8- Clidire combinati:
aglolneralii de oameni. l-i,li ma-i ; ? - irxai,eri celnrrie.
 28 ct\ati \LIT.ITI

2.'Iipuli princip;rie de clidiri civile

Toati. varietatea de clidiri civile se poate reduce la 4 tipuri de clidiri

deosebite prin particularitX;i funcqionale 5i constrrrctive si prin crr.rcreristice
tehnico-economice:
1) Clddiri cu distribusii
celulare Si pereli portanli
(fjg. I.6) avind de obicei
iluminare naturali. ca: gri-
dlnrle, $col1, magazrne mrcr,
orsPensare, tocrlrn[e etc,
Structura de rezistentd. cu-
rent folositl azi: peregi
porranll g1 plan$ee sau
...coperipuri plane prefa-
bricatc. florma in plan .a
acestor ciaolrl cu putlne nr-
veluri, este de obicei un
dreptunghiu sau o asociere
de dreptunghiuri.
2) Cldd;ri cu distribnlii
ceLulare si scbeiet de rezi;-
tunlA, alcd:rtite in plan din-
tr-una sau mai n.rulte in:i,-
peri, care se repeti, cum sint
"^1- A" l. n,,-.t,,] 1\ n,p-
cum gi spitale magazine
universale, birouri (fig. I.9).
Sint clidiri mari, tn general
cu inilqime unic5. pe nivel 5i
cu pereli desperlitori ampla-
sali intre stilpii scheletului.
Relelele de stilpi folo-
site sint foarte variate, in
funcgie de destinalia cons-
tructiei, numx.rul de etaje gi
de preocuparea realizirii
economiei de metal.
d Pentru construcliile cu-
Fig. I.9. Sfructuri din scJleiet pentru clidiri celulare: rente' ca de exemplu locu-
a- planul shucturji de .ezisient,i; ./ - shuctur5 ,nixti did sclrelet sr in1e, releaua stilpilor este
t"-: "'u;,j'"! i.'.; jl,i;lptan,ee
1"" :, :;,ii'i ,'"!i;:,"', ,-':lil'',i de obicei ca cea J inciperi-
ci$eici. tor. ln unete t5.ri existi. ten-

lote-lyi etc. relele de stilpi ." a.,.r.iilll""l"tt"i: :'i.Tl B:lTi

-'ragazine
9X12;1,2Y..12;18X18 m etc. ceea ie permite adoptarea unor elementc de
 ALCITUINIA CNI!N.{L\ ]\ CLADIRILOR 29

structuri de serie corelate chiar cu cele folosite la construcliile industriale'

Asernenea clldiri aiune la dimensiuni mari in plan (lungimi qi ligimi de zeci
.'le metri). Capacit iter"mare de deservire necesiii mi.uri speciale de evacuare
6i un grad ridicat de dotare tehnici.
Pot fi cu un singur nivel, cu pugine
niveluri (4-5), cu mai multe nive-
luri cazul clldirilor inalte. Clidi
rile-de locuit au de obicei liiimi
mici.
3) Clddiri-sald, la baza formei
arhitecronice fiind un singur spaliu
mare, necesitind un acoperig de des-
chidere mare: de exemplu sili de Fig. I.tO. sectiune prin clddire combinati.
exDozitie (fia. I.7\.
' 4; Clddlri combinate dintr-una sau mai rnwlte sdli mari ti *lk inc-dPei
cu d.istribusie celulard de exemplu slli de sport acoperite. slli de spectacole etc.
(fig. I.lO). Poaiunea de clXdire cu distributie celu-lari poate Ii crr schelet de
rezrstenla sau cu perell Portanl..
Stadioanele, 6azineli de inot, hipodromurile etc. sint oonstruclii -descope-
-b.tor,, dintr-o arend 9i tribune, care se pot executa din lemn,
rite, alcituite in principal
pimint, zidirie, b".on armat-monolit, ptlfabti."t sau mixt.

l. Elemente gi lucr.rri de construcqii

Orice clidire este alcituiti dintr-o serie de elemente de construclie, inde-

plinind roluri sau funclii bine definite in ansamblul construcliei. Ele sint
executate de muncitori de specialitate diferiti oi din materiale diferite 9i cu
structuri corespunz\toare pentr"t satis,facerea in cele mai bune condilii a cerin-
telor t€hnrco-economlce.
Principalele elemente de construclii sint:
1) Elimentele de rezistentd, care asigurl rezistensa Si stabilitatea cons-
tructiei, alcituind stmctura dc rezistenqd. a clidirii compusS. dir.r: fundaqii,
ziduri, sttlpi, plangee, garpanta acoperigului gi elemente de circulalie Pe Yerticali.
Gciri,-planuri inciin;;e ;tc.), Elerienteie de rezistenqi indeplineic de cele mai
multe ori gi funcliunea de element despi4itor (perelii portanli, Planteele etc.)'
2) Elementele d.espir;itoare (de ingridire sau compartimentare), care
despart inclperile clidirii intre ole qi interiorul clidirii de atmosfera incon-
jurS.toare. Elementele despi4itoare pot fi: verticale, cum slnt peregii nepor-
tan1i, de umplururi (interiori sau exteriori) sau orizontale
- plangeele, invelitoa-
rea. Lucrdrile de izolare intri de obicei in alcituirea elementelor despirtitoare.
3) Elementele sau laudrile d.e linisaj servesc pentru a da construcgiilor
un aspect plicut gi estetic. De asemenea ele completeazi alcS.tuirea construc-
rivi gi comporterea din punct de vedere capital, mecanic, fizic, chimic ai une-
ori biologic a elementelor de construcgie. Flementele de rezistengi 9i desplr-
litoare tmpreuni cu cele de finisaj aferente se denumesc uneori subansambluri,
atunci cind indeplinesc impreuni o funclie complexi. De exemplu, suban-
:i0 CENENAI,I'IATI

sanblul-plalgeu din figura I.11 este alcituit din

*3 planqeul
.de
rezistenli, tauanul gata. finisat :i.p.rr-
doseala (srratul de circulalie, stratul izolant fonic,
de nivelare etc.).
Finisajele cuprind: pardoseli, timplirie, gea-
Fig. I.t l. Plair5eu suban- nluri, tencuieli extcrioare qi interioare, placaje,
samDtu:- zugrlveLi 9i vopsitorii etc.
t stra, .d: cifcrr iie u,uf,i); DetaliiLe cle d.ecoraSie, ontamenteLe, si]Ilt ele-
;" ,,il:::#i i - Jijl':";i-;:':l r.nente secundare care. completeazi. elcmentele
1::l:r,.,',.; ""I:., .1;:,:'-j:, ."^,1:^ principale de construclie ln scopul infrumuselirii
s.! j,.rrr. ki ec,rL,, ,t. i;'ri",."; qi in acelagi timp a tmbunitililii comportirii lor
b'rier' de vlrrl'd erc')
ia agenlii exteri6ri (licrimarcle, briul li anc:rd.;r-
rrrcltele din fatade etc.).
Elen.rentele de construc{ie au pondere diferit.r ln rlcituirca clddirilor ca
pre!, greutate, consum de manoperi etc. ln tabela I.4 cste aretatr. structura
preiului locuingei pe elemente di con.t'ucqie. Din punctuI de vedere al greu,
tigii unitare, lucririle de finisaj reprezinra l;r cl.idirile obisnuite de locuit
circa 200,[, iar celelalte elenenti dc-con.trucrie circ.r 800n. Tn afari de ele-
rrentele pi lucririle de construcqii, oricc clidirc cnprindc Lucririle de instalaSii,
prin c.rre se asigurd. confortul gi igiena. Lucririlc dc instaiagii sint: de incilzire,
teh nico-s.r.n itare. (apa, canllizare, api caldi, ar.derea gunoaielor gi degeuri-
lor
- crematoriu erc.), elecrrorehnice (iiuminarea artificiaii, sonerii, tclefoane
etc.), de ventilaqie (ventilalie sirrpli, condi;ionare aer etc.), de ascensoirre erc.
absolut necesare pentru buna funcgionare a clidirii. Utiii.jele tehnoloeice nr.r
sint cuprinse in instalalii, chiar daci necesiti lucri.ri de n.ronraj. Lucririle de
montaj ale utilajelor tehnologice fac parte insi. din deviz. Elementele qi lucri-
rilc de constmc_1ii qi iostalagii sint diferite dupi destinagia consrrucgiei, in
funcqic de condiliilc tchnico-economice cerute pentrl, fieiare constmclie in
Parte'
T.lbera L4.
St!uctuii plciulni locuinqei pc elemcrrre funcgionale dc constlucgii

D€nunrirea elemenielof lutrc.

1ioi,!le lele.renie de cors-
l ucfie)

Zidiric pcr imetrali finisati Iundaqia zidur:ilor exterioare, soclul ;,

zidi_ri:.. de .37,5 cm. rimpliria c:'reli
oara, rrnlsaJul exterlor gl lnterror
Tr'otuar, strcaginS, burlane
Pl:,ricc Plantee t0,0r/J 12,( j r
Tencuieli 3,0i/4 3,0,i 3

3,.0
P"..ra;i- parchet 7 ,0j l:: E,0,1
2,Aa 2,0 j

Ziiirii inrerioare finisate Fundaqii, zidnrii, tencuieli 9i zugrivcli

l,, ou"r oe rr,) cn tr 15 frn) 9,0,/, 10,0r/o
 ,{ICiTUINtrA CENERAI,,I A CI,,\DINILOR JI

Tabela 1.4 (continuare)

DcDUnifea elcnrenielof
t'incti.n.le (elenrenie Je

de 6,5 cm
Spor rinrplSrie 1,ri . r'cnia irrre r:mpl:rir inrefio.lf:i
vopsiti, montati 9i zidiria finisati dis-
6,0 ol 6,0o/

Balcoane P1:c5, mozaic, plinte, tencuieli 9i spo-

ieli, balustradi., mini curent; etc. I 3,00/

Sobe 1,4 I
Dilerse ahe lLrcrili dc i
construc!ie 4,0,r] 4tlol
Instalaqii interioare Instalaqii electrice, sailitare,
cazul incilzirii cu 14,00/

" Clidire cu 4 catr.rri IPCI 9A2 (61/42/15)

'!" ClXdire cu 3 caturi-pr.
-pr. IPCT 986 (5111217)
Ambcle clidiri pe zidilic portanri 9i plangec nonolite.

,+. Capitole de lucr.iri.

Capitolele de lucriri rcprezintd. totali,tatea lucririlor de constntcgii exe-

cutate la o clidire, care se aseamrni prin forqele 9i mijloacele de munci
folosite (materiale, utilaie, scule), dar care pot fi executate la epoci diferite
de timp 9i in diferite locuri in spaqiul clidirii. Ele se aseamini. intre ele $i
z prin funcliunile pe care le
/00 indeplinesc in clidiri. Capi-
3t tolele de lucrXri sint: zidi-
FVat riile, tencuielile, dulgheria,
70 timpliria etc. Ele sir.rt folo-
.t$Ns, site la intocnirea devizelor,
$ r-r,
60
50 \i-
reprezentind pirlile Princi-
40
pale ale normelor de deviz.
I o o I'
.10
R. Per.rtru clidirile de locuit se
\ arat6 in figura L12 structura
pretului de deviz exPrilrati
.n ir.r cheltuieli de materiale,
manopefi, transpoft ti na-
o /0 20 J0 40 tt 6/ 70 S0 90 /ot)/, nipulare, utilaj ;i cheltuieli
indirecte, iar in tabela I.5
Fig. I.12. Struciura preJului de detiz al unei clidiri pe
capitole de cheltuieii (9i grupe de h:cliri) : rcparti!ia cheltuielilor Pe ca-
J
- rule ia e ;, - mlnoperil ; d -!t,]ajr r'-cheltLneli i.di.ecte. tegorii de lucriri.
 c!\nfi.\i,tTlTI

Tabela LJ.
Repartifia cheltuielilor Ia locuin;e pe categorii
de hcriri
Denrmirea categoriei Clrdjri c| 4-5 cailfj tdr.L subsol De cU 8-lu
ztiAtie po td)1le:i inc;lz fe

!",lftg{" 80,2
%

sanitare on 8,2
electrice
tncebir e
3!
7,5
ascensot
tub gunoi
lnstalatii cremator
1,5
centrale
termici
instaialii
alte instalatii
alre
2,9 l
I
0,9 I

rotal I
12,7 j zt,o 26,3 I

Diverse qi neprevizure
i orat general
lr0,c
-l
5. Semifabricat 9i prefabricat

3i; n;-#'lx!;d*,,"i.
rr,,. !1 ii,'i,":&.i1Tl[fJu]9i,1,""1.1?i,#i:d.
.-*ll,i,tlXHii:::x"":#'t:X',,::,?1t#"';"?::,liJl;.Ail*ff ,'::,;
8f rol 4?/qa r

t',a,,i' o/ a t/c .
/n v enfu

Fig. I.13. Schemd privind industrializarea betonului

armat.
 Al,c]JfL'tRt\ ct fEtitt \ 1 cL\DlnILoR lr3

inainte de a fi folosit ca produs finit sub formi de element de construc{ie,

'r:i ;re nevoie. dup.i pLrnerca in operr, dc diferite operat;i de prclucr.rrc Dc
5antier-de exemplu un proces narrrr.rl fizico-chinric, cum estc irrtarirea bero-
nului sau mortarului, sau executarea altor operalii pe $antier. Scmifabricate sint:
betonul ti monarul produs in centrale, plasele si carcasele sudate etc.
PreIabricat se numelre produsul confeclionar in mase, in l.rbrici (rarcori
pe Santier), prin prelucrare:r industniali a materialelor 5i semifabricatelor.
Prefabricatele constituie un element sau detaliu de constructie de obicei in
formX. finisati care pentru a fi folosit necesiti mrmai -ontai"" lui in cons-
truclie. ile por fi confeclionate din metal,,lemr, beton etc. Cele nrai rispindire
prefabricate sint in ultimul timp prefabricatele de beton, beton armrt 9i
beton p-recomprimar. Pref.rbricrtele por [i: dc rezistenli, dc rezisrcng: 1i
conr par_t;men rare, dc umplururl. de finisaj-ornamentale: varietatea prefebri-
c.rtelor folosite in construcqie fiind foarte mare. Greutatea prefabricateloi variazi.
dc la 3-5 kgf (ca u.rateriale de constmcqii) pinl la ciier.a tf. ln tabela I.6
Tabela 1.6,
Scara prefabricatelor dupi greutate

Sistemll de plnefe in

lucritor cu 6,5 kgi Jiglc de ciment,r

min:
de un lucritor cu 25 kgliBlocuri mici, cor-
puri de umpluturir.
sau de doi h:critori 50 kgf pentru plantee,',

150 kgf Griuzi de

cle o echipi 200 kgf la pentru
cipliori
t,5 tl Prcfabricate de re-
11 mlJlocil 3,0 tl zisrenli (fiqii plan-
5ec. acoperig etc).

Panouri mari si
5,0 alte prefabricate de
Prin n,onrrj mrc.rnic 10,0 ti rezistenli pentru
cr,r macrnle glcle clndiri civile
fturn, portal etc.) Prefabricate de le-
zistenld. pentnr cli-
15,0 fi diri 9i. construcaii

P."f"brt"-" l.*lA Cu macarale zecl sau Prefabricate

(pc qantier,^in nu- Montaj mecanic grcle : portal, turn, stle ce consrrucgii
mir mare in ate- dcr'rick erc. tone re$ti.
liere) i

't - matcriale de construcgie.

3, Clidi.i ci\il.
34 cE_\[n.{Lna]r

esle arltJti_ scara.de greutate a prefabricatelor de beron 5i beton arm,rr.

i-cnrru r.JcrJnle hrdrorehnrce gr de rrrl (poduri, viadLrcre, tunele etc.) se folo_
toarte grele cu greutiti._de 50_100_400 tf, ajungind pini
i:t:
ra l ll:t":r1.,","
uuu rt (cheso]ne, poluri gi conrstruclii maritime sau fluviale). S_iu fojosir
$r pretirbrrcxre de 11000 tf, betonate in aer liber, ooborite pe planuri incli-
nate gi transpontate pe api.
Clndirile de l_oouit din. panouri_ mari se executi ciurent din prefabricate
, grcurirte
de curenri maximi. de.5 tf._ Prefabricatele pentru constr-ucgii indui_
triale au greutatea curenti. maximi de 15 tf.

6. Caracteristicile clidirilor din prefabricate

Clddirile din prefabricate au urmitoarele caracteristici principale :

Gradul de prelabricare
. .'l) cosrul
ontre .sau ind.wstrializare exprimat prin raportul
sau greurarea prefabricatelor montat€ cu lnacaraua qi costil sau
greutarea totaii a construc,giei. ln tabda I.7 s: aratd. evotrugia in timp gra-
a
dulur dc pretabricare l.r clidirile de locuir. Cladirjle din panouri m:ri gara
finisate realizate in ultimii ani au. un g.ad de poefaLricar. ila;*,
t> SO%j,
iar. gradul de prefabricare a clidirilor spaliale se aoropie de fOOo/o (sau de
unitate)-

Tabela L7,
Er,olulia gradului de prelabricate la
clidirile de locuit cu nulte etaje

CxractPriilicile siru.iLrii
de fezirtenl,

Clndiri de

c]idiri cY schelet pre_ i I ] I

raDrrcar 9r panoun malr I

'iill:" o,gz
_ _ :: i_ 'q'so I 1l'- ] '''u c,63

Clilindri cu schelet pre- i

fabricat 9i panouri mari I ZO-ZS ra,rO 2,12 23,00
] 5,1-,0

4,30 23,00 5,00 0,86-0,95

 llil-\( RItlll llillNICD l\ CrtlisTnUCTlI

2) Coalicientul cle variaSie d greutAii prefabricateior este raportul drntrc

greutatea nredie 9i n.raximi. a prefabricatelor. Gradul de folosire a capacititii
rrlcaralelor sporeire o dati. cu coeficientul de varialic a greurd!ii prefabri-
catelor. Solulia indjcati ar fi cir.rd roate prefabricatelc au acce.iEi g."ur-,rr,
egali .cLr capacitatea maximi de ridicare a nracararrlor, cind coelicientul clc
\.1r ratLc este unu.
3) Gradul tle tipizare este condiqionat de un numir cit rrai redns cle
tipuri de prefabricate pentru o construclieJ ceea ce asiguri posibilitatea corr-
fecqionirii lor economice in fabrici. Aceasta sr rea,Iiziazl, prin folosirea cle
proiecte-tip pentru construclii $i cataloage-tip pentru prefabricate, intocmite
pe baza principiilor sistemului modular unic (c:.p. III).
4) Prefabricatele se solidarizeazd la rosturi prtn irnbindri, care necesiti
o execuqie foarte ingrijiti 9i exacti, in vederea asiguririi rezistengei, monoli-
tizirii 9i etan;eitiqii consrrucgiei. Distanlele intre rosturile de temperaturi 5i
contraclie sint mai mari. Confeclionarea gi montajr.rl prefabricatelor trebuie
si respecte tolerange de precizie, ca in cazul consrruct;ilor netalice (cap. IlI).
5) Corrsrrucliilc din prefrbric.rre nece.it.r o duratd scurti de execL,qic ;i
sint gata a prelua incd.rciri dupi realizarea inbinirilor.
. 6) Construcliile. din prefabricate au o serie de avantaje irrportantc irr
prolcctarea fr cxeculra constluclulor.
Ele reprezir.rti cel mai important proccdeu actual de industrializare a
consrrucqiilor. Betoanele de diferite tipuri cu o gami. r'ariati. de caracteristici
tehnice gi,proprietili fizicg-nrecanice sinr azi scmifabricatcle de bazi in indus-
tlla PlelaDrlcatelor pentlrJ construclll.

fi lnlscnrlTrr rEHNrcE iN coNSTRUCTTT

Prcscripqiilc tehr.ricc ir.r construclii sint,.rn ansanbl,-r dc date qi condilii cu

car;rcter teh nico-ccon onr ic, privind proiectarea, r,-'alizarea 5i rccepgionarel uLrLri
:rodus s,ru r unci lucriri. Prin obligatir,itatca apli:irii 1or. :le asieuri 1.czli-
vlrc,r opriLli pi Lrtitrri e problenelor tehnico,economice din construcgii. Prin
orciinul C.S.C.A.S. nr. 353 din 22.08. 1961 sint stabilitc prescripliile tehr.rice
folos,te ir.r construcqii: stardardc, norme interne, nonnative, instrucqinni rch-
n:;.. ..,;rJirii rehnicc :pc;i:.1c. iiSe rehnoloqice 5i proiecre rip.
1) StandardeLe sint prescripgii tehnice prin carc se stabilesc car,rcreLisrici
penftu materiale, prefabricate gi inst;rlalii afcrcnte construcliilor, precum gi
principii fundalrrentale qi date de baz5. pentru proiectarea, execr.rqia 9i recepti:r
constrLrcqiilor. Standardele congin principii 5i date c<rn.rplet studiate 9i verificate
Cin punct de vederc teoretic gi practic, care se referi la nateri:rlc gi lucrlri ctr
o nrare aplicare. Standardele sint de 3 categorii: standarde obligiltorii pelltru
intrc;rga gari (STAS), standarde de srat de reconancl:.rre (STAS-R) obliqari,r'ii
36
ct\llt\l-lT\TI

pentru intfcprirrdcrile 9i instituliilc unde sint intrunite, cor diliilc nccesarc rcs
I".Jtl;'i", "t;' """a"Ja"i" de strt expcritrent'rh, .(STAS-F) citrc
Standardele sc
Consiiiul dc
;"t cele
I"t"ll' a"'O.S-f-,'il;;t;ii;".I dc import,rntJ deoscbiti.dc,
itiri;r*;.'i. se elabore:rt: recotne'Jirile internalionale aie
Ors.rnizaliei "r^.internalionale dc standardizare' I S'O'
2\ Normele interne sint prcscripqii tehnice prin crre sc stebilesc d'rte
'
.-,,.r.r".i*;." pentrLr produsele ir.rci nestandardizate sau p:LrJial regLcmenrits p'rcric r..
;,.,,;'.,:";i;;.- fi" .-i inlo.,'i"r. ur:.r st.rndarde dup-i 'cr'fic.rrc.t
ttricrtc'
L

!;t.r.t;;i:;;ii"; .,.is'ii,. p.;. rce\re rorrne Prodr*cic protoriprtri"-

;i ;;;;,;;",1" .eri' ('eri.r zero) sc frbrici pe b-azi.de: caite d.e 'arcini' v'tn'tt(
',;;;;" in-
f 'Ju.qi" cttrettti sf fie irrlocrrirc
:;';;;i prirt sranderdc s'rtt
r"t,ii.'ir't.r... l'Jor"',.i. int..n" qinL de I crrego'ii: deprrr'rmerrtale ''N lD
;"d." il;;;;;iJ*l iN.t.I.l ei se aprobi de orgrnelc centr'rle sau locale' care
tuteleaz.l intreprinderea producitoare.
3\ l\'ormativelc sirt prescriprii tehr' ce prin crrc se 'rabirc'c indrLtttrtri
r; r.*ta" ili"j;r,.'p"nt*-pioi".,'.t-cr:i pcnt.r folo'irer.rn'rterialelor ri rrtll r-
b;''i;''.;;;i,^i;;.'-Not-li;""t" sc referi lastandarde!or 1n ce'uri concrete'
prevederilc. din standarde pc
il* f.-""-pt"*"'ti prin indic:rrea inci nestandardizate' insrrficict.tt concre-
:r'.rlicirLi
81" ," $i pentu problcmc
;;;bl",i," ""r"' ;.t,"i"teazi un domeniu rtri restrins alprivind
"lnbo..ntx
;;,..,;: ;;;,, tehnicii 9i
;:;r;1"';.'N"i;i".i. p"t avea un continlrt lucririlor' Ele pot insi aveaatit5t
cu car:lcter qencral'
;;;;;;; .1, -i'"t"..,,'i."" 5i recepqiotrare'r
';"i'
i;'.;;;;;"' *ti'i^'l;.iii"a"-se n.mai la: proiectrre.' .execulie' 'tilaie
;;;;;;;;l;";;; l.'.r;iiio.. Di. p.nctul de vederc al condiliilor de aplicare'
e1e pot fi:
a\ N ormatir'te exlerimentale, clrc urrneazi a fi folcsite nlmai la santie-
p'ctice a solLrqiilor de
,.1. ;i."1;.;;ii""'"';i.i;;;;;i;' i" verificirii
""d"""
rc]'nic.r rrou5..
Norntative crL aplicate condi;ionatd, dennnrite, Pc scurt
norttl'lttNe
b) in [:Lze
"i referi
cot.clition'tte, care )e l: problctne complet rczolvrte
Irz:r
tehnic
curertc
i"i",'-a;. i*,'- "i r'cd"-ct t"ecerii 1n prod-ucqiei
"t".tit".
;:J;.i'1't;i'.',;J. speciale 5i o supraveghere speciali pe.'ranentir'
"ti"it;
c\ Norntatir,'c det'initive, delunite pe scurt normdt;'I)e' cu aplicare
cnienti generalizati pe gantiere.
Din punctul de .'edcre al nrcdului de aprobare ;i al obligatioitd;ii dc
.aplicl re normativele Pot fi:
clre 'e rProb i
a\ Normatiac rcDt&licane, denutn'te pe scurt Noln atl Je'prorectrre
dc C.S.C.{,5. :i .irri oltligrrorti pelrr't toare rrnitltilc de )r oi
execulie.
b\ Normatitte detattamcntale, privitoare h lucriri de construclii
tr.i., .inor-"io-i,t" ministere saiu organe, centrrle de stati care se
;;;;ti'J" oo'duc"."" acestora, cu aviz''l C S C'A'S
1\"p".iii.a
Instructiunile tehnice dau indrumiri suplirnentare de detaliu asupra
rt"..,i";iii;;";:ili." iit-il.c.lr' ,t"nd^'dt sau normative Prin e1e se dau
';..;:;;.;';. ,lirrti,, sxu se reslementeazr . anumite. probleme
i;;'i',fj.;i';,'
;.;;;;; "il;"*i.:-t""i restrins. Se pot elabora si instrucliuni tehnicc pentru
 fIIIiSCRIPTII 1EHtr_lCE h_ C0\Sl nLCTII 37

irrrro.lrr.r"c: unor In.r(r'ri rchnicc f,c pe timp l;nlital. iic cu o urgenl.t rrep-e-
viznti. Se elaboreazi: Itstruc{iuni rcinice ripublicane, aprobxre d; C.S.C.A.S.
9i cu caracter larg de aplicare qi InstrucSiuni tebnice departamentale aprob;Lte
de ministere sau alte organe centrale de stat.
5) Condipii tehnice speciale sc elaboreazi nn.nai pentru uncle trucriri deo-
sebite, care prin latura sau inrportanqa lor nccesiti completiri ale prescrip-
1iilor tehr.rice cu aplicnre generali, in vcdcrea precizl,rit unor elemente noi
:pecifice lucririlor respective. Ele se intocmesc de proiectantul lucrarii, crre
trebuic si justifi,ce necesitatea acestor prevederi speciale, Ele au domeniu res-
trins de aplicarc, fiind aprobate de forurile ca.re avizeaztr qi aprobi construc-
IlUe.
6) Fi;ele tehnologice stabilesc rrodul de organizxe 5i desfigtirare a cliie-
ritelor procese de lucru ir.r cxeculia construcliilor, prin aplicarea celor mai bune
metode. Fiqele tehliologice cu cimp larg de aplicare se aProbi de C.S.C.A.S.,
figele tehnologice elaborate pentru ltlcriri spcciiice unor ministere salr organe
ccntralc se aprobi de conduccrea respectivi.
7) Prciectele-tip sint ansambluri de piese scrise 5i desenate, cuprinzh.rd
datele necesare pentru executarea construcliilor-tip. Sep:rrat se elaboreazir clra-
loage-tip pentru prefabricate, elemente pi detalii de construclie (vezi c:Lp. III).
8) Culegerile de materiale cu caracter normativ pentru construclii au fost
redactate. pentru prin.ra oarl in 1954 in U.R.S.S., sub denumirea de Norme
;1 fegt r rn constr4.cl1.r,
Aceasti culcgerc de prcscripqii tehnice, denumiti 5i Codexul construcliilat,
este actualizati. la intervale scurte de timp (ediliile II 5i III din 1958 5i 1962).
ln R.D.G. este in curs de elaborare Enciclopedia germand, d,e constructii
(D.B.E.), care folosegte clasificarea zecimall. De asemenea, in Franga, Centru:l
qtiingific qi tehr.ric pentr.r clidili de locuit a elaborat in 1958 o culegere de
material docurnentar privind proiectarea 9i execiiiia clidirilor de locuit
(R.E.E.F.58).
9) In cadrul Comi.siei permanente C.A.E.R. pentru construclii se elabo-
reazi principalelc prescripgii tehnice din construclii cu colaborarea toviri-
gcasci a tuturor lirilor men.rbre C,A,E.R. (standarde, normative 9i directive
tehoice, cataloage de proiecte-tip, nagini de constrlrclii, linii tehnologice, cata-
loage de materiale dc construclie etc.).
in gara noastri, prescripgiile tehnice se elaboreazi de obicei de citre insti-
tutele dc ccfcetir i (I.N.C.E.It.C., I.P.C.Nlt.C. crc.) 5i de proiectiri (I.P.C.T.,
I.S.C.A.S. etc.) pe baza cercetirilor de laborator, a experitneutirilor de pc
standuri de incerciri qi de pe qantiere. Ele se aprobi de C.S.C.A.S. 9i se
publici ir.r Buletinul C.S.C.A.S.
lrr r.rrile capiralisre sint prrlire presc-iptii rehnice oficirle 5i ele priresc
n'umai in parte calculul consrucgiilor, fiir.rci elaboratc de organe de stat (dcpar-
tamente, institute de cercetiri, laboratoare etc.). Existi 5i prescriplii tehnice
neoficialc, elaborate de organizagiile de studii Ei ,cercetiri ale asocialiilor pro-
fesionale ale inginerilor sau ale .rntcprcnoriior constructori gi chiar de sirrpli
pafIlcuraIt.
 1a cli\Dt1LI1,1TI

[' INT]{ODTJCERE ]N NOTIUNI DE STATISTIC,{

'I.tnrpltattcA rN ( ONSTRUCTII

1. Generalitiqi

. Cercetirile qtiinlifice din ultin.rii ani in diferite domenii lle 5riingei 9i

ale tehnic.ii construcliilor qi in prinul rind in domcniul mecanicii-9i iizicii
constrticqiilor, al mecanicii pimiritirrilor erc. au scos in evidenli ci piincipalii
f;rctori ei dimensionirii construcqiilor (caracteristicile materiale,lor, ,iaramer.ii
incircirilor, dirnensiunile elemenrclor de constuclii, pozilia armiturii in
piesele cle beton armat etc.) depind de un numir de cauie 9i condilii, care se
pot produce in timpul execuliei $i pe durata de exploa,tare a constru,cliei.
Dc aceea, acegti factori variazS. intimpliror, ci.pitind valori n.rai u.r,ult ia,,
mri pugin diferite intre sle. Definirea cea mai buni a valorilor caracrerisrice
::rie xcestor factori se efectueazi. de zLceea azi pt:in calcwlul sta,t;stic aI obset
\-aliilor de masi. lntr-adevir, obiectul statisri;ii marematice este cleborare,r
nre.todelor de organizare a_ observaqiilor dc nrasi, de analizi 5i prelucrlre :
r-rlorilor observarc. Ori de cite ori se realizeazS. ,un con.rplex ^oa.e.a." dc
cordiqii se spune c5. se facc o lncercare sau o experienli., denumiti probl
!-lci'r'rentari in terminologia curenti, Rez,ult;rtul incercirii sc nume5t.: cueirr-
ntent..Prtn obse.rr:apii de nasd sc inlcleg observaliile ficute asuprr eveni-
rrcntclor individuale (incerciri, deterrriniri) aser.niniroare intre ele 9i care
sc repeti. de un mare numir dc ori. Prin prelucrarea statistici. a observa-
liilor se stabile;te in primul rind cit d.e frect,ent apare in timpul exploatirii
corlstrlrctiei o anumitd valoare ;L cr.enimcntnlui studiat, de eiemplu o anu-
mitl vitezi a vintului, o anumiti incircarc datl de zlpadi. un anumit coefi-
,i.c-r dinrrn:c.,Ncciind preciz.rli ..ru incj curoscrrli roli ircrorii de leg.rr-i-.i
clriltre cauze 91 evenllren e) nu putelr spune cu siguranli care anurne valori
;rle cvenineniului vor avea loc. Putem doar ir.rdica numai cazuriie probabile
.i: eparilie a unui eveniment din nnn.rirul total de cazuri egal posibile, furni-
z:ttc dc experienli.
Datcle necesare Dcntru sr:lbilirea frecvengei evenimentclor se oi:1in prin
-l!'rtu.trca de obscrvalii intotdeauna in acel..isi condilii date asupra mrilqi
rirlor formete din unitit; srarlsticc calit.rtir' {fmogene, ca.c posudi t.,a ,",t
r,r;ri multe clractcristici comune, de e,.<emplu unititile sratistice sint rin nunir
.1e cpru''cre de oleJ-beLon .uprrsc Lr inccrcrri pcrrtru derernr'.r.r-cr c.rr.rcr,-
' .:,qller' 1.r tnec;rnice. IJnirltea statisrlci este cea mai mici entitatc luati
in consideralie lntr-un caz dat, tinind seama de rnetoda de observalie utili-
zati gi de scqpul practic urmirit. Ea poate fi un exempla-r, o probi..elenen-
tari, o epruveti, rezultatul unei observagii etc. IJnitatea statistici sc identifici
prrn caracteristici cantitatipe care se misoari (greutatca tehnici, dimensiuni,
nr.rrca betonului etc.) 5i atributite lcorespunzdtor; necores p u nzi.tor; alb, ce.
rrr-rqiu etc.). Se defineqte d,rept colectivitate o mullirne formati din r.rnitili
statistice cali,tativ omogene care ,posedi una sau mai multe car.rcreristici
 l\TRODT Clitn I\ \ollL\t DL sl \1ts'l.ta]l 1l\1.tit! !1tr:.t I\ car\51tiLi.t ll 39

cott'une. Lotwl este denumirea unei oolectivitlti de produse. Se deosebesc

variabile contintte, care sint clrrcteristici c.rniitatir-c c.1re pot lua orice
v.lloarc. irrrr-L'rr interval d.rt (dimen"iune. rezisrenli la cc,nprcsiune etc.). adici
o infinitate de r.rlori in inten.alul dat (a-b) 9i variabile discrete, care'n:u -dinpot
lua decit valori izolate intr-un interval dat (a-b) (numir de pori de 1 crn2
suprafaga unui ax etc.).

2. Reprezentarca grafici a distribuliilor empirice

. Rezultatele observi.rii (incerci.ri, determiniri) care constiruie datele ini-

lrale se inscrin, pe misura oblinerii lor, in l;Se di observare. Valoarea obser-
aati, este expresia numericS. a caracteristicii cantitative observati. asupra
unci.,unitali. Prin grupare sau clasiticare sc_inlelege distribuirea tururor ob.er-
vatrllor l,Ictlte n(a,, a_-..ai...nt) in ,€ interv.rle, llnite interz,,ale de
girpdle. Norind- cu b6 hz. . .lr- mirin.rile intervalelor 9i cu x1, rc2 . ..,r4
-intervalnl
centr-ele intcrvxlelor, atunci observaqie ,r, fircc parre dir i, daci
satisface inegalitigile

.lf/
\.u,
Pentru fiecare interval se stabile$te:
frec'oenya ab.solutd ni(i:1,2,... z), adicl numirul observaqiilor care
ilptri- n Unut lntertJl oJrec.tre /
- frecvenld. qbsolutd cwmuLatd, adjc"a numirul orturor observaliilor
9i1ora,11 corespund. valori mai mici sau egale cu lirnita superio:rri ,,+tJ t
lnterYatulul tj

- lrecaensa relatii'i ",1, adici. raportul dinrre frecvenla absoluti. gi nu-

mirul totai al observaliilor pi
relati,ud, cumulatd,, adicX. suma frecvenlelor relativc cores-
- Jrecvenla
punziro,rrc inrerr.rlului r 5i inrervalelor precedente sau raportul dintre nu-
m.rrul obserraqiiJo- cjrora le core.pund r.rlori m,ri nici decit limita supe-
rioari rii!] a intervaluhri I Ei numirul tuturor obsen'a1iilor.
in tabela I.8 sint prezentate rezultatele ol:servi.rii rezistentei l:r rupere
a 130 de probe de oqel-bcton in ordinea crescdtoare a datelor, penrru acei.rgi
valoare indicindu-sc nunirul incer.arilor cu r.celali ,ctult.,t. 1,r tabela I.9
' r't drrc frccvcntele .rb,o)rrte (,ri), frecvenlele rel.rri..e {./,:'/ ). lrccrnn.ol,.
absolute cumulate 5i frecvenlele relative cumulate obqinute in acest caz,
unde n l este numirul observagiilor care aparlin intr,un interval o.rrecalc j, iar n
este numirul total al observaliilor. Mirimea intervalelor din tabela I.9,
este egal: cu 3,00 kgf/mrn,. Clasa este urullimea valorilor observate care se
gisesc in liu.ritele unui interval dat, iar limitele clasei sint numerele lntre c,.rre
 40 CD]\ENALI'IifI

Tabela 1.8.
lil; de ob'ervare starisrici penrru incercjrilc
reTrstenler l;t rupere a olelului beton lkgi mmrl
-
Rei;ie!i, Nr. Rezistenta

28 l 38 .18
I
38,5 6 t
39 ti 19 I
39,5 4 19,5 {)
30 I 10 4 5r) I
3 0,5 0 1(1,5 3 50,5 0
31 I 4l
31,5
5l I
0
32 0
2 42 2 52 I
(_) ,l
33
33,5
2 43 I
6 43,5
34 t .1:i I
34,5 5 J4,5
35 .1
45 J
',5'5 lr ar
36 5 46 J
I
37 ft 47 I
ll 17,5

Tabela 1.9,
Distribufa empirici a rezistenlei la rupere a oteluhti _ beton
,Uediile Nf.
Rezistenia

absoluil)

27,0-30,0 28,5 2 2 0,0t 5 0,015

30,0-33,0 5 7 0,039 0,054
33,0-36,0 34,5 26 33 0,200 0,254
36,0-39,0 48 8l 0,369 0,623
39,0-42,0 40,5 20 l0l 0, r54 0,777
42,4 43.5 I IB
-45,A
45,0-48,0
17 0,131 0,908
16,5 6 124 0.046 0,So4
18,0-5t,0 49,5 4 128 0,031 0,985
51,0-54,0 I 129 0,007 0,992
54,0-57,0 i 130 r,0c8 l,(,00

ii
Tolal I30 I,0t0

shrt cuprinse _valorile observate dinrr-un inrerval apar{iuind unei clase d;rte.
Datoriti posibilitiqilor limite ale aparat_elor_de md.rrrar prin opcraqie de
mo:urare insa)r se real.izeazl o grupare. o distribuire a \alorilor real; observlre
in intervale de mirimi eg.rle cu diviziunea de pe scar: apararului de mlsurat,
Orr de cite ori se dru v"rlorile variabilei inrirnplitoare (,.ru intervalele in care
 Ir.'TR0DLCEID I\ NoTIU\I DI 51tlIs'lIlt\ ttATrU,\TICr\ h COlist ltr.Cl lr 4l
<e gnrpeJz-r,.observ1r(iile] in. corcspondentit
cir s-.r dJt,d/s1r'lr
.cu frecvenlele re,pecti\e. se )pLtnc
,lra emplrr.cA..a caracteristicei .,c. Caracterul varialiei ,i t;isi-
tunlr Iun(l.rmcnrJlc.rle anei disrribuqii cnrpirice se eridcnliazi prjn reprcze-_
r.iri gr.rfi.c )i .r'rr.rlc: hisrograma. Irec.venic]or absolurc 1i ,"t",;r" fo'Ii"o,,,,1
lrLL\<nI(lor .ib.ol'.te J.irl reJltirc,5i poligonul frecvenlelor rbsolrrre .arr relrrrre
cr:i,rr'l.rrc. fLnr-u_ erecLrr,lrcJ gr.riicelor ie rlege un sisrcm de rxc 5i unird.lile de
nrisuri pe ceLe rloui axc. Pe axa orizor.rtali. se inscriu valorile observate (r;)
in_clas.., pe intervalul de varialie dat; intervalele sint de obicei eeale. arinJ
lelo;rrc'a corsr:.urt:1 (-\-). I4nrimilc intcrvllcior sint notate Si cu /r i.
Se .c.rr.l frccven!elor pe ordonate. ClrscJe ,,inr crr.rcl..rizarc
printr-o."rrbile5rc
singuri. r'aloare intermediari, denumiti valoare:r centrali. pentru
I lc.'.I re llcrv -11 f x sc
rr

c.r 'cu tetTa nr:mJr,.l dc

\ /
12,
frectenle cuprinse intrc I ,,
A", jr, 20
1., - rl:L-.,_ t.,r- ,l.\e -. -
Pod ra/arl cletlf/t aa czlac//tlc lt 1"

'..'.o" - - -- Pqd ru1arl e/ert/tt o rapautz/e ?r'/i tr

reiont-l'oa c,1 tt lrll
\'.11 I \ \.r Conllna .cl ., lrlan/ elccl//c ct aald./,;tlc /; t f'
,+
ot 1in 5 v,rlori .rFser'.rre. l, z
-Pod
\Lrrr.r-ul pi lrrrrgirlc.r in- : tX
tcr'.rlelor dc_ pe .Lbsci.i - ",
(-\.,) depind de numirrtil t ;;
ohscrr.aliilor^5i dest n:,gia ;
(..J3rXntet. ufllp-1rc.l sJll \ r",
\
c'.r"il-j.rrc.l obserr.rti:lor i .
este considerati. convena- S /J
bil.i. .ind ,lvem Lrn t /l ri
trunr.tr de 'nrerr.tle c'..re ; z 'r.'ll-1-
'.. lrrrul lur 10. * :
\-,1n;r2.1 rn
o.1r
"
de 20 san n.rai nic de 5.
-' ,, .e
(:l nu tle rtJ.l:- lnJre s\,
I z
rtln'L
ts
\-rno t|1 oroonilta qrnt re- i 6
Pfezenrate rrecvcnlete re- 5
lative, suma ordonatclor
3
pentru toate intervalele
2
este 100!/s (sau unu). flis- .Jl
tograma frecoenselor ab-
salute sau relatipe se ca-
piti construind pentm SNSSNNNSSNSNNSNNNSN
fiecare interval un drept Credalea h kgfa sarcrner ndrcale
unghi cu inillimea egali Fig. I.11. Histcgrama irecvenlelor absolut'e a sarcirilor
sau proporlionali. crl ridicate de poduri rularlte.
frccvenla absoluti sau
relativi- a intervalului. In figura I.14 cste construiti histograma frec-
verlei absolute a sarciniior ridicate de poduri rulante. PoLigonul Jrecven'
lalor reLative sau absoLwte se construiegte unind extremitilile ordonatelor, care
 42 CIi\TIi !I-I1,ITI

sinr cgrle .s.ru proportionale cu frecven!€le relative sau absolute ale valorilor
inrerv.rlelol. rvind ca abscise centrele intervalelor. poligoanele
:.^u::.]5
cle ll"_ relarivi incircirii
rrec\cnl.r a cu zipadi. 9i a vitezei vintului. in m"etri D3
30
?8
\/t
.\ 2l
\2'
s/,
t/t
\- rz
\/a
Q'
4
2
o

cror,lmco ,l/e/a/// dc zaVoda

Fig. i.15. Distributia gfosimjj stratLiirri de za'pad;i:
r _,rin.ib!1a enj! I c. ; I drst.ibLriia lcLfeLict.

.c.-nd.i. ri rr.,rrir:re.in figura 1.15, re<pecr:r. 1.16. In iigura l.l7

>irrt d;.-:
relative.,poligonul frecrc telor rclaLive a frec-
:,'l':-ql1t]-,1:f.rertelor,
li'nIeLor .
relitrlc cLrmul,lrc pe baza datelor din tabela I.10 pentru 9i
r._

30

.\
a20
t
s

ta/0

0/0/2/4,/6/820nf4
f//eza t;o/alt,t n /n/s
Fig. I.16. Distribufia vitezei viniului in metri pesecundi:
7 - drsi, iirLrlia enrrrij if:t ; .? _ dislfi)u1ia to,ericn.

zistenla Ja rupere a olelului beton.

-.poligonul de frecvcngi esrc o repre-
zent-rre graficd esorqiaii .r- observaliilor statisrice 9i poaie servi in ice_
la$r trmp ca o poslbllrrare de apreciere pentru toate observaliile posibile ale
 IMRODUCERE IN NOT1UNI DE ST,\TI5TICA ]IATE]IATIC]T IN CO\STftUL'I1I 43

fenomenului studiat. Exactitatea acestei reprezentX.ri grafi,ce sporegte o dati.

cu mirirea numidui de observalii qi mi,cgorarea lui Ar, Cind numirul
observaliilor cregte foarte rnu,lt, pini la infinit qi A, se reduce pini la

2lJtJJ.AJ9n4trdt/,
Pc!i.1/a bt|Et ,h q//an2

Fig. I.17. Hisiograma frecventelor relatir,e, poligonui lrecr enfelor relalive $i cr:mulate ale
inrerca'rilor otelului-bplon din rabela I.l0:
a-hisn)ef.md;, - porieonul Lecventeror relrtive; . _ porisolluL l.ecve.lejor rcdnlc cumllate.

valoarer diferen;ralei dx, poligoniud de frecvenll se transforml intr-o curbi

continud, cS.pirin'd deaumirea de cwrbd de clisiribuSie, care esle o reprezen-
tare graficS, corespunzdtoare cazu,lui ,cind caracteristica x u,pitd, orice valoare
intr-un interyal dat (a-b), adici o infinitate de valori, ."."'nr, ," pot numi.ra
rn rnlervalul dat { a-b).

3. Parametrii distribu;iei empirice

Prin parametrii distribugiei empirice se ingeleg numerele care caracrerr-

zeaz\. global ti iutr-un anumit sens mullimea valorilor otbseruate penrru o
caracteristici variabili x, care ne intereseazl. Din figurile I.tS...LtZ re.
zulti. cL valorile observate ale unei caracreristici (sa,u variabile) se grupeazi.
dup5. frecvenli, in jurul unei anumite vafiori, care se numerte centr)I de
grupdre colectivitilii studiate. Parametrii principali care cara.ctetizeaze
ceurnrl de^Igrupare sint: rnodulul, mediana gi media ariunetici.
_ 1) Media aritmeticS, i, "rte su-a tu.turor valorilor observate impirgiti
la numi.ru lor rotal, zrr

(I-1)
n
44 ct,\LII.\t_t f \'|l

Daci aven o distribugie empirici

i rr, ,r:. . . jfi..,Irl
\ tt.,, tt"... ni... nkl,
unde r; siut r.alori observate, iar/?l frecver!e absolute corespunzS.toare dis-
tribugiei caracteristicii -r:, atrinci r.redia aritmetici. sc detenlrini cu relalia

:xilli
(r-2)

uniie r; reprezinti valorile r.ariabilei, dacI variabila este discreti, sau ir.r
centrclc intervalelor daci variabila este continui. iar /1i irdici de cite ori
se repeti aceeagi valoare, daci distribulia este discreti sau numS.rul valo-
rilor observete care apar(in intervalului i, daci distribulia este continuI
2) Modulr,l,,41o, cste ralo.rrea observati. cea nrai probabili, cu frecvenga
relativi sau absoluti cea mai mare, Ea corespunde punctului maxim al distri-
b trq ici.
3) Mediand este valoarea obserr-ati intr-un gir stat;stic, fali de care frec-
venla r'alorilor observate mai mici dccit ca este egali cu frecvenla lalorilor
observate rl.tai mari decit ea, adici. valoarea care imparte voluurul colectiliti. !i
in doud pirqi eeale. El reprezinti valoarea observati., cireia ii corespt nCe o
frectcnt.i rbsoluri cr,rnrulrta cgali cu jumitate din numirul total al obserr.alii-
lor. Daci. avem o distribulie empirici

., (tt' '" " t' "' rtl

l/lr, // tl1' " tlt t

rnediana este valoarea de rang p=1, cars ocupi pozijia centrali, cind z este
inrpar, de forna 2 p t l sau este media aritmetici a valorilor de r:ng p 5i
pi 1, cind n este un
numir par, de forma.2 p.
Cind valorilc variabilei sint grupate in intervale, {iecare interval este
reprezentat de centrul sx.u. in acest caz mediana se consideri centml inter-
valului care cuprinde valoarea de rang p-t'I, dacla n este impar (de fortra
2 p-tl) sau valorile de rang p 9i p* 1, daci n este par (de forma 2 p).
4) Qwartile. Nogiunea de medianl poate fi extinsi, consider'ind valo-
rile ot'servatc care finpart volumul colectivitilii in pirii egale. Aceste valori
!c nrulesc quantile. Qur',rtile sint valorile observate care inrpart volumuJ
colectivitS.lii in patru pirli cgale.
5) Momante. Se nume5te noment de ordinul s al distribLrliei d.rte er-
presil l

II-.L (r-3)

i:l
 IIIIRODUCERE IN NOTIUNI D]' ST,ITIST]CrI IIA'I'EIIAIICA IN CONSTRUCTII 45

ln particular, pentru J:1 avem valoarea medie x

t. :n:'-L -, (I-4)
,i,ot

iar pentru s:2

i. -z n'
,_.'^i
M"-7-' (I-5)
.),n'
adici, media pAtuddcd.
6) Momente centdte. Momentul centrat de ordinul s se obqine alegind
ca origine de calcul momentul de ordinul intii. El are expresia :

.),(ri-x)',i
'
/n":51_.
9,,
(I_6)

i:I
Expresii,le n.romentelor centrate de diferire ordine in funcqie de momen-
tele obigr.rr-rite sint:

mt: M!- Mt:O (I-7)

, m2: M' _ M? (I-8)
n3: Ms- 3Mz Mt +2Mi. (I-9)

7) Dispersia. Este paramerul impriqtierii sau concentraliei valorilor ob-

servate in jurul centrul'ui de gruparg ca;re ararl cum se impr;$tie valorile
variabilei in jurul centrului de-grirpaie. Cind centrul de grupare este carac-
terizat d,e media aritmetici. Mr:x, parametrul imprXgtierii este considerat
momentul centrat de ordinul doi, nrxnit d.ispersia distribuliei gi notat s2.
Lxpresia dispersiei se obgine fi,cind in (I'6) s:2, adici avem:

5 1',-";, u,
m":sz:' L (I_10)

Dispersia m2 este tntotdeauna mai mare decit zero. Cind mz:O, \n-
seamni ci. rtoate valorile coinrcid cu media arirmericl Mt:i, Abaterea rnedie
PdtradcA san abaterea standard esre un paramerru al imprigtierii cu aceeiati
46 l;ti\tititt.tl \'tl

Cinensiune cir variabila intimplitoare. Ea este ri.<licina pitrati a dispersiei

5: se noteazi cr.r -s, (uneori cu o) avind expresia:

.: (.\i-) ll rt
(r-11)

.8J .
Atn plindinca imprdttieii (R) este diferenla intre valoarea observati
mir,:ni ;i rrrirri'rrl, .rr ird erDrcsia:
P: Y,,,.,
- {-, , il-1r\
ulle,rnr , pi r._. rinr re'pe.tiv valcarea cea rnai mare 5i cea nai niici a
\-ir.1brler.
.Anrphrlrdinet inrpr.igtierii mi,soari concentralia observaliilor in
lurut valorrl mcchr.
o\ Cotlicien.tul d.e ztarialic a! probci csre rrportul dinrre ab.rtere.r nrcdic
p,i.lr.rtrc.l )r 'rrcdrJ .rnlmelrci .t obrcrv-r1iilor, cire se exprirni qi in pr.rccnLe.

a,: t 1in ?i ). (r- 13 )

4. Disuibutii enpirice intilnite in construclii

Distribuqiilc empirice intilnitc in construclii, pr;ntre c:rre
c.1.rc carrcteflzeaza comportarea mecanici a construc(iilor, sint
5i a fa*orilor
.
de dor-ri tipuri:
.srinet(rce.tl asrmetrlce, care si't celc ruri n.urreroase. i'cadrul c.ibelor asimc-
_

-curbele incirci.rilor climatice _ zipadi

jnc.rdreaza,in prirrLrl rind
;;1c: l.l5) 5r r.int (1ig. I._t6), ;L coeficientnlui
(i'.r. _se dinar.nic pentru pod,uri de c;L1c
terati (1ig. I.18) etc. Aceste fenc_
Inelc (.Lpatil v.t.]ori cu Ircc',. nl..
n{ drtenT( rn contlrlrr extcrio.t:.c d:_
.\ ferite. Astfel, aparigia unui urae.rn
are o posibilirate n.rai n.rici dc
aparilic, cici neccsiti conditrii ni.,
\ tcorclogicc mai complexe decit a
unui vint slab obiSnuit. De escrre-
rre.r. .rp.tri1i.r rnrri c,reiicie rr , e
\ i rrp.tct rrr,Lre e)te nr.t; r,1r.rJ .rc. csi
$ tind condiqii nrai complexe, neo-
biSr.ruite de lucru ale vehiculelor.
(autovehicule, trenuri) sau ele po-
lt /2 /3
/.3 1.4
/,4 lt /6 t7 durilor mlante decir in cazul ap..-
Fitl..l.l8. .Poligonul frecventelor relalive a crefj- riliei unui cceficient dc inrp,rct
crcltrlrrut de rmpici pentru un pod dt 30 m (les-
cntflere: obi;nuit, rrai mic. Acestc ie:o r:e ,e
/ - Ci.lftb!lie eorp. \r.r. iru pot a\rea decit r,alori nai rrar r
ci-! zero.
Curbele simetricc sint n-li,li r:rre pcnrrLr fectorii prir.ir-rd coll.lportarea
lnec!nrc;. a coltstructiilor. Ele corespund feDotnenelor cjre reprezinti abateri
egale atit pozitir.e cit gi negative, iir jr-Lrr.rl unei o"."...,'." indeajuls de
""lori
 t\fRoII alt i I\ \llr \t l)| s1.\lijlt( r vAI[lt|tt(:\ I\ (.i]t:fulaftl 47

stabili, inregistrate in condigii de observare indeajuns de cor.rstanre qr ono-

gene. Fenomenele respectivc depind de un foarte n.rare numir de cauze carc
pot acliona in sensuri diferite, astfel ci efectele acestor cauze se pot anula
reciproc. Curbele simctrice pre-
zinti caracteristiciLe mecanice ale
epruvetelor ider-rtice de n-rateri:rle
inccrcate in condiqii identice dr,
laborator (fig. I.19, fig. I.lJ),
coeficicnqii erorilor calculelor cor-
.'cr.t!ionale, coefic enlii privind sta-
rea construc!iilor (abaterile efortu-
rilor efective faqi de eiorturile cle
calcul etc.).

34 kgf/nnz
24t rN.
2/0
ts
/71

/40 r$
rS
/a ts
IN
70

20 22 2/| 2t ?B .t0 .rZ J4 ,16 Ji a/*gln. 07nb 08R,l9R6 fb Ui, lznn B,4t /'2,n tJ
b)
l--ig. L20. Distributia in;rcii betorulLri:
Fis, I.19. Distribull"
Iui I'ci ,n 5r. J
-'r rle c!rgere a oleiu-
1rr'rlrter
I .R.\.S.. / dii'rib!tir .nrl)irica j I -disrriDltia t(..e-
- ri.ri-crl)r, riCr s.,
r'- j)enttu.nrl llr 3; l, trerni! rnii llliN, M4 ii Ilill i
I ,i.l:lb 1L' en . rici ; 2 diilribllir rr.Gilcit.
-

5. Probabilitili

a. Definilie, Evenimenrcle examiratc miri in:rinte (rezistenla l:r rupere a

ogeluluibeton, grosimea stratului de z.rpadi, vireza vintului in,m/s etc.) gi
care reprezinti rezultatele posibile in unla realizirii anumiror conrplere de
condigii se Jmesc eeenimcnte inttmpldtoare sau aleatorii. Daci repeti.n.r dc
zi ori in condilii identice rri.surarea unei caracteristici: lungur.re, greritate
specificl aparenti etc., atunci pentru o valoare observati ,ci) corespultz.l!l.tre
clcnirrentului i se va inregistra lzj valori. Frecvenga apariliei unui erenirlenr I
48 c!\IltALll ifl

var:.rzi. i )timpliror de ]a o s€rie de experjenle I:r alra. asrfel ci lrecve-1;r

apariliei unei valori observate rci dintrio serie de experienle nu poare .;r_
racteriza stru,ctural cu suficienti. precizie intreaga colectivitare, Chiar dr.;i
realizir.n experienlele in acelea;i condilii se obtin rezultate diferit,:. intr_
ader.ir pe.lingi condiriile stipinite in producerea eveninentelor inten.in 5i
alte condiqii care pot fi cunoscute,.dar nu pot fi stlpirlire sau pur qi simplu
sint necunoscute. Pentru condigii date, toate valorile observare se grupeaza
intr un. anumit.interval in jurul ur.rei valori deterninate, Frecvenl: -ap,rriqici
diferitelor evenimente corespunzi.toare valorilor obsenate xl are o serie de
proprictigi, ca, de exemplu;
. 1) frecvenla li a apariqici eveninrentului I in cursul unei scrii de expe-
rlcllle este un numir nenegati\ri
2) frecvenla aparigiei evenimentului sigur E este egali cu unirarea :
.3) da: A ;i 3 sint doui evenimente incompatibile, atunci frecvenga
er.enimentului reuniunii lui A cu B (lUB) este dati. de relalia:
,'6. Experienqa arati
.. f +r::f qt ci frecvenla relativl a evenimentului r,
drntr-un $ir de serii de experienle variazi pulin de la o serie la alta, cir.rd
ltec:rre serie cste consriluiti dintr-un mare numXr de ,experienle. Ea oscileazi
in jurul unei valori fixe, iar abaterile sint ou atit mai r.reinsen.rnate cu ci:
nunrirul experienlelor creqre. Aceasta este legea i,ntimpldrii, a numerelor nari
dennrniti gi legea stochastici, stabiliti experimental, pe bazi de numero:1se
observaqii 9i demonstrat5. teoretic dc Cebiper.. Frecvenlele relatfve dcfinite prln-
tr-un.nrere numir de experienle sint denumite probabilitiqile ez,enirnent;thl
cuit.itderd,t (corespu n zi tor re frecvcnqei walorii observate n;). Dupi. definigie
veche a lni Laplace, probabilitated evenimer\tvlui I este raportul dintre nir-
miml de rezultate favorabile groducerii evenimentului ,4 5i numi.rul toral .ri
rezultatelor posibilf. ln acest cLz este esenlial sI cunoa$tem cu precizie co:r-
diriile in care se ftc observaliile de rnasi, orice trodificare importanti a
acestor coldilii schimbind probabilitatea care ne intereseazl. Dac.i norirru cu a
nunrirul rezultatelor iavorabile 5i cu z numirul total de rezultate care elci,
tuic'- ob'cr'.r1iile de mrsi. atunci

P (A) -9
ntl
sau P i.a1: l9L4 o, (l- l4)

trcbuic si se irgeleagi ci la un;ir de serii dc erperienge, er.enimentul ,l r';t

avea loc cam de a ori, uneori de mai multe ori, alteori, de urai puline ori, dar
cu cit z este mai mare cu atit eveninentul A ya avea" loc de un numir de ori
apropiar de a- Cind spuLrem ca probabilitatea rebuturilor la o intreprindere d:
prefabricate de beton armJt esre 2,50[, inlelegem ci in general din-1000 pre-
fabricate 25 nu vor corespunde probabil condiliilor de receplie. Numai in
cazuri cu totul rare, numirul rebuturilor va diferi de acest numi.r. Evident ci
condiliile de fabricalie trebuie si rimini neschimbate, adic5. pentru fiecare serie
de prefabricat si. se foloseasci aceea;i nrarcrie primi, ecelagi proces tehnoiogic,
acela5i utilai, aceeagi calificare a forgei de munii a muncitorilor etc.
 l:\'llODI Clllitl I\ .\Ulttj\l tti 51.\flSttCI Ur!I.[]tlTlCA tN CO\S1RUC?lt 49

b. Evenimente imposibile gi sigr.rr.e.

Din definigia probabilitilii rezulti ci
ea se exprimi printr-un num5.r pozitiv sau nul, fiind mai mici. decit unitatca,
ci.ci numi.rul rez'ltatelor favorabilc nu poarc fi n.rai rnare decit numirul tot:rl
de rezultate. Deci

0.< P (A) -< l.

Cind. P (A) p (,4) descre5r:,

cregte, everimentul ,4 se produce nrai des, cind
eveqimenturl I urai rar, iar cind P (A):0 er.enirnentul sau nu
se produce
are Ioc niciodatl sau are iloc foarte rar, aga cL praotic poate fi considerat
imposibil. Clnd P (l) : 1, evenirrentul A are loc lnrotd,eauna si oractic
'mod
_fi. considcrrr c:r sigrrr. Deci evenimentul sigur se produce ir.r
po.rte ine-
vitabil in fiecare incercare, adici d,e fiecare dati cind se realizeazi acelasi
compler dc condigii, iar eveninentul imposibil nu se produce nici o datl in
condiliile date. Trebuie relinut ci nu purem preciza cii de mici. trebuie si. fie
probabilitarea unui eveniment pentru al p."i.rpu." practic imposibil. Aceasta
depLnde de imporran!a eveni'mentului. Pentm o para$uti cu probabilitatca
de 0,01 de a nu se deschide la lansare, probabi,litatea prea mare
"rt" -rlt
ca si. o putern neglija, deoareoe aceasta dnseamni ci. la fiecare 100 lanslri cu
para$utr un om ar putea fi omorit. ln caz[l cind este votba de probabilitatea
de a pierde legltura cr-r autobuzul lntr-o anumiti. statie. Drohabilitatea de
0,01 este neglijabili, iar evcnimenml poate fi considerat practic in.rposibil.
Doui evcnimente se numesc indepenclente daci aparilia ,unuia din ele
nu modifici. probabilitatea apariliei celuilalt.
. _Legile 9i .metodele de calcul ale probabilitigilor se gisesc expuse in cal-
culul probabilitililor, care examineazl du.pi cum arn yiaznt fenomene ,.,'.r-
mite-dc obicei evcn!,menre. care se produc in mas5.. Calculul probabilitililor
este folosit in stetistic:L m;Lremitici. pe baza legri numerelor mari, corform clareia
f A--->P(A), adici. frecvenla relativi a unei variabile aleatoare deterrninati.
experimcntal tinde citre probabilitatea cvcnimentului calculat matematic.
Frecvenla relativi este deci stabili in jurul probabilitilii.
Se numegte pariabild, aleatoarea sau intimplitoare o rnirinre variabili
care poate lua orice valoare obginuti ca rezrultat al unei tncerciri, intr-un
complex oarecare dc condilii date omogene. Variabile aleatoare sint: marcl
betomhri dintr-un gir de cuburi, dimonsiuniie diferitelor granule de :rgrer.Lre
etc. 9i in general orice caracteristicX a unui produs industrial. Variabile alee-
toare (X) pot fi cantitativc, cind valorile J pe care le ia variabila X se
misoari sau calitetive, ca, de exemplu : produs corespunzitor sau necores-
punzitor, tun sau riu e!c.
Variabililele intimplitoare pot fi asenenea discrete sau continue. Pentru
cunoa$ierea unei variabile aleatoare este necesar a $d mai intii toate valorile
nun.rerice pe care le poate lua. Accasta nu este insi suficient. Mai trebuie si
cunoa$tem gi probabilitatea fiecireia dintre acestc valori. Astfel, in cazul gra-
nulelor de agregat ne intereseazd. nu numai dimensiunile, ci 5i probabilitatea lor.

4, Cliiiiri cilil€
 50 r;ri\l.ll \t,l t il l

6. Distribulii teoretice. Proprietili fundamentale

. . Am_vizut. la.,pcr. LD.2 cum se. determinl distribuiiile em,pirice ln sta-

tr\trca. l'rnt drstrrbulre teorettcd se inlelege legea matematici de distribulie
c.rrc poJ.te neprezcnla in anumite conditii disrributi.r empirici. Legea dc dis_
ttrbulie efie expresi: Ieg-rturii dintre valorile car;cteristicii x ri" prob:bili
tatee coresptrnzXrorre ,p. Daci. alezarn pe o lirie orizontald. niu)1ime..L va_
lonlo! pe clre le va lue variabila alearoare (X; 9i sub ele pe a doua linie
orizontald trecem. in.,dreprul fiec.irei valori x; probabiJiratea ei p (x,) ob_
irnem tegea de drstrrbulre, ca mal Jos:

lIt t
lt{x lo{x,tl
t
;-,:.
p(x,)).'Lr(x)
_,;
t-r
._
.....1tt(x,)

a-f)istlibulii de tip discret. Variabili discreti. este variabila X care

p_orte lua in orjce inreryal fjnit un numir finit de valori. Distribuliile vari
abilelor discrete sint distribulii de tip discret sau discontinue -'-
ltabeta i.'fO;.
Tabela 1.10.
Distribuqic dc tip discret

P(x.,) p(x,) p(x,) p(-r,

... ,Probabi,litate;r core-sprnziroare valorii xi depinde de aceasta din unmd.,

irind legari printr-o relagie bine determinati, ,tdlcla : p (:,i) - I (_r t).
_. Funcqia lr{rr) sc nwnqre luncpie de t'recvenyd,. Fiecare din valorile
x.:xi Ut. - \ ,...-3,-2,-1.0,1,2 ...r\ ) poatc fi considerrri c.r un eve-
nrmert, rar sulna runuor ,probabilitililor corespunzi.toare tuturor valor,lor
) ,r'i .rlc r.rrirbil:i irrirrpliroere esre egalX cLr l, adicl
\r ,/v \- || (l-15)
zr t'\.'11 -

In ne inrereseazi probabilitatea ca valorile variabilei intimpli-

toare X-practicl
si fie rnai mici decit o valoare dati x. Daci notim cu E evenirnen-
tul care.consti. in gisirea unei valori mai mici sau oel mult egali cu un
nnnrir dat X:xr *l,.variabilei intimpliroare rezulti. ci. pr"ob"bili,",*
evenimentul E este P(E)- 2P(E)rDar P(E) reprezinti probabilitatea ca valorile
 t\' r0l)t (:r.:tirr l\ \0Tl(\t t)t s1.\1lslta\ !\Tl.tvfftat tii co\s1]t,cTII 51

variabilei X si fie mai mici sau cel pulin egale cu o valoare dati, X:x1,,
.rdic: P(X ( .r^ ) .r1"r ci se poare scrii
b
, P(X.-( xr):I p (1r), (r- 16)
i:-6
rczLrlta ca f(X /.xk).depinde de. vr.lorile lui X, prin urmare esre o funclie
dc x. 5e numeite lunctie de distribrsie, norari cu l (x) probebilirarea ca \...1_
lorile
-r''ariabilei
intimplitoare si fie m:ii mici sau cel -ulr ee.rle cu o valoare
dati. X: xr-, adici.
r \xl: P \x -< xkt: > h
p (.{i). (r-17)
i--6
In figrrra.L2l--sint reprezentate valorile funcqiei de disrribulie corespun-
zrtoare vrlorrlor.X: xi. (t:...-2,
trrbutre este nedescresci.toare sr -1, 0,1,2,3.....). Funclia de dis_
cste c^uprinsi ca
.orice probabih-
IaIe, lntte zero $l unu
0<F(x) \< l.
(t-18)
Practic probabilitatea ca valorile
variabilei intimpli.toare X si fie
cuprinse intre doui valori dare
X-r" oi X:x6 unde a<lb, exe
egali cu suma probabilitXlilor 0,6
corespunzioare valorilor lui X
care satisfac inegalitatea rc,,( at
.-{X{tr. a4

P\xa <X" <xr)-'>

'l)
/{xi).
03

n2
(r-le)
D. Distributii de tig continuu. el
Cind variabila intimpl;toare X
este o variabili de tip continuu
care poate lua orice valoare in- Fig. I.21. Functie cie disiribufie de tip discret
tr-un inte.val dat, ea are o distri- (disconiinui).
bulie de tip conrinuu dacd funclix
F("J ."!I" continui peste tor sau aproape peste tot in intervalul dat. Practic o
variabil.i coltinui se poar" p.ezer,1a ci o-v,rriabili discreti, cind valorile sale
intr-un interr al indeplinesc condilia

r,
- jr4 r.-4.r, af;, (r-20)
deci.orice distribuqie continuI. se poate scrie sub formi tabelari. Cum stabili-
rea rntervJlelor esre o o.pera[ie ,arbitrari rezu,ltd im.portanla funcliei de dis,
rrrDutre, care sattstace relalla
F(r):P(X(x), (r-2 r)
:)a CEIiERALITATI

ea este o funcqie pozitivi nedescrescitoare, definiti in intervalul (- oo,

; co) astfel incit I(-co) : 0 qi l(*cn):1.
ln figura 1.22 se dd graficul funcliei de distribulie continui. Cind funcgia
de distributie este continui $i ane o derivati continui, variabila aleatoare X
9i distribulia sint continue. Derivata
funcgiei de distribulie

(1.22)

se numegte funcSie de frecvenSd a distri-

bu.tiei variabllei intimplitoare sau dez-
sitatea de probabilitaie. ln figura I.23
este ar;.tati funclia de frecventd y: f(x),
^ iar funclia de distribulie F(x) reprezintd.
Fig. I.22. Graficul functiei de distribufie aria ha9urat5..
continui. Funclia de distribulie se calculeazi
"" r i' ' i^-' I i.rpomlpi

F (x):\ /(x) dx. (r-23)

a
Puten.r scrie\
.-a /(x)
dr:l
masa de probabilitate distribuiti
x adici
oe intrease arie limlteti de c'rrba de
distribulie $i axa .rbsctselor este eBa i
I.23. cralicul fdncfiei de irecvenfi.
cu unllalea.
c. Valoarea medie a variabilei intimplitoare se calculeazi cu formula

''' .' L" xf (x)dx

Mtrt:\ (I .'L\

ltl cazul cind variabila este continui $i

M fxl:f x f(xJ (r-25)

daci X este o variabilX discretS..

IN practici., probab ilitdjile p(xi): f(x) (in baza eoremei lui Bernoulli),
iar ctnd r,l este mare (tinde citre oo ), putem scrle
tl
s ...,,.
(r-26)
2tri
 I}'TRODUCERD I\ NOTIUNI DE ST.II ISTIC.I ]I1TI')IATICT lN CONSTRUCTII 53

Se stabilesc urmitoanele relalii

Mlxlyl:Mlxl*ilItrl si \r-271
Mlxyl :Mlxl x [4lyl. (r-28)

d. Momentele variabile lntimplitoare. Dispersia. Prin definilie, mo-

rnentul de ordinul r aJ distribuliei se determini cu aiutorul fomLrrlei

,44.:
'J I x'ftx) dr tl-29)

in cazul distribuliei continue ti cu ajutorul forrmr'lei

,l,f
]a'. - 22
-S'
vrflY\
4tJ \^tl (r-30)

in cazril distribuliei variabilei discrete (... rc-,: ,c-!: r-r,lr-o,x-,,r-,...,

unde f(r; ): p("t).
Momentele centrdte se oblin c?nd valorile variabilei X sint raportate la
punctul de abscisl X::141, unde Ml este momentul de ordinul intii. Mo-
mentul centrat de ordinul r se detennini cu aiutorul forrnulei

r7r-l['. l)' -lvttt J \x)ox (r-3 r)

daci variabila este continui pi

m,:)+6 (x,
- MrY f \x) (r-3?)
' -F i-r

dac5. variabila este discreri. DacL r:1 se obgine

-l-,
af
rir, - \ x./(xt,l.r - Mr \ /(x) ..lr (r-33)
-"
Mt:;"' (r -34 )
"':*'-
Prin,urmare m'edia d,iferengelor dintre valorile variabilei qi media varia-
bilei este egali cu zero. Dacd r :2, oblinem
(
m,:\ (x- M,f f(x)dx (r-35)

dac; r.rri.:rbil.r este continui ii

mr-l &i - Mrf f (x,) (r-36)
 54 CTJ\[I]1I,I TATI

daci. variab,ila este discreti.. Momentul centrat de ordinwl doi sau med,ia
pAtratelor d.it'erenSelor dintre ralorile pariabilei
Si nedii,a )ritmetrca se ,ro-
ntertc dtsperste gr sc noteazi
Dlxl:Ml(x - 1fl,)'1. (I-37)
Se demonstreazl ci
D [X]: M"
- 2M, M,+ M,2: M
- M,2, (r-38)
"
egrli cu diferenga dinrre momentul obiSnuit de ordilul
a-dici. dispersia esre
do' sr p;l.rarul
rnomenculr,i obi5nuir de ordinul inrii.
Abaterea medie pdtraticd tste ri.dicina pitratl a dispersiei adici

I D t.1 t. (l-3r,)
c..Coeficientul de variaqie.este raportul. intr.e abererel meiJi: pitraticii
-- rr(dr r antmerrci (momenrul
fr dc ordinul intii). edici

xl gl ( I-r u)

.. ln general ori de cite ori se dil funclia de frecvengl sau funclia de dis_
tribr,rlie se sptine ci s-a dat iegea de diitribuiie -.^iiobil"; inrimpliioare.
"
7. Legi de distribuEie teoretici lrecvent aplicate in construc;ii

I cgiJc de disrribtriie
- concorda cu reJhtatea_reorerici sinr elabor.rtc in auumire ipoteze reolcrr-.s,
cilre
, 1) Distribuia
Jrecvenla.are
norntalA a lui Gauss esre cea mai rispinditi. Fuirctria i.:
lormt unLri clopot simetric $i oorespunde obserr-a1iilor ficutc
,?
1..J:"tr condrtrj. consrrnte., cind .exi,sti probabilitili cgale -a
Jbrrenlor Jrit poziriv. cit 5i ncg-ative. Curba reprezentativi
pentru aparrir.,-
fuu;1iei l/,t)
are un rnaxim penrrLr .rc .- M lxl qi -
doui punoe de i"flcxiiin" f",ir.,_,
,
,r.. + o. Valoarea maxin.ri a'
riabirei
.,intimpritoare care,"J;'J''iJj: ;F;"11 il J,;l;,Y:'.:li:
clr Jrledra. .La se bucuri. de o proprietate care_i di. o remarcabili generalirare:
J;
dr:tnbrr(r.r rezultarrri .r r vari:rbile .rleatoare independenre sau apro.rpe in_
dependente _ care actioncazi in sensuri diferile dupa l.gi d. di,tiibuq'i"
bitrare rinde spre distribulie norrr.rla. atunci .i"i , i.,la" ipre infiriir. "r_E.r
se_ poxte consrdera deci c.r o curbi li,mitd, .cItre
care tinde rnajoritatea le_
eilor de.distribulie. cind. z tinde spre infinit. De .u.t lui C.ru.. csr-
flcnumtra ft curba crorrlor tncidentale- ".",". "
Erpresia funclici dc frecrcnqi esre:

(r-41)
al zn
 I\TRoDfCIrRll l\ \OTIITNI Dll 5T\'ll5llC! trl,{Tn\lIllCl f\_ cO\SlaitiCTIl 55

;i depinde de 2 parametril. valoarea medie m si abaterea. standard. ln figura

I.24 sint rentever\r^re funclia de frecvenli qi funclia de distribulie a dis-
tritrutiei nonmale.

44
44;
n, I
a" !

jri
n 34 @.2O nrtr n m.q m.2( d.3tr n"lt n.20 oI m n.r n.2( /n.,rc
b)
"l
Fig. I.2.1. Functia de itecventi $i furctia de distribu{ie a distributiei normale
(Causs-LaPlace) :
a
- irnctl. d! lfecvenl? j , de dlstfibLtie.
-lunclia

Probabilitatea x-n1 si fie inferior sau egal cu ao este

ca.

PLG
- nl\ a(aol:2F(a) - I
Dac1, a: 1, reztlti, ci probabilitatea variabilei aleatoare este cuprinsi intre
* c qi *o. Ea este aproximativ 213, precis 0,683. Pertru a:O,674 se d,e-
limiteazi aproxirnatii un interyal sinnetric {n Lraport cu modi,a, cu probabili-
rare.r esalt ca variabila aleatoare si se situeze in interiorul acestui interval
-afara
sau in intervalului. Aceasti valoare rotunjiti este a:213 si se numelr'
deviasie probabild.
Penirn probabilitatet d,e 7ol) trebuie ca a>r-2,586 9i pentru o Probabili-
tate de 1o/oo trebuie ca a ),- 3,296,
ln Prezent sint mai multe procedee pentru a verifica dace un 9ir de
obsorvalii se pot tncadra intr-o disribugie iorrnal;, grlfi,cul lui Henry, valo-
rile de curntrlare etc.
2) Legea d.e distribalie a lui Poisson este cea nlai si,rnpli distribulie nesi
merrrici ,oon{iniad un singur paraxnetru (fri,g. L25) qi are expresia:

P \xy: g-" .
$ i., o > o ; x:1,2,3,. . .n) \r-42\

Valoarea ned,re MfX) 9i d,ieper,sia DLXI u.:, a,rnbele r.aloarea rn. Ea. se
referi,la fenom,ene care se,pot p,noduioe atl,t individ.ual cit 5i sicnultar. Asime-
tria curbei se micgoreazi. pi misura cregterii valorii lui zz. Curba are numai
abscise pozitive, ia,r ordonata 'pentru rc:O mr este nuli. Abscisa ordonatei
56 a,r\!nll lT,\Tt

nraxine se depi.rreazi. de axa o,rdo,uatelor,. pe_ mi.sura cregterii

pcntru valori nai mari a 1ui lz se:ipropic de distrrbugia lui zz, iar
Poisson cor...prrndc fcr.merelor j,.r c.:ir ,rrica ""i"_U. Curba
porililrrrte.r
lu,i
fcncmenelor rare, cu abateri rnari fa1i. de _crr. rp.rriqiei
ferrome,ul^ a,,-*r, frecventi
maxinri. De aceea, curba lui poisson este denumiti. ",
.J"-]"ro_)
nclor rare. Asemenea particularitili posedi. cea n.,"i "d"nuot
-".. p""0" a majoritiqii
lcnomo r.lor r"l'., i." .,"fir;."-'in.
r(r) A tiinite r,. construclii -"v^"!L !r
'r"i," ir.r ";.";;..^:i;- la cire apari
A401 1ia valorilo4 rare (r.naxime' sau
rnrnime) este strins legati. de corl-
plexitatea condiliilor exterioare.
t)ig -) | Astfel, aperilia rezistenlei la r.u_
pere intr o secliunc esre legxti in-
totdeauna de apariqia Lrnor con-
J_i. rf ! t_q dilii de lucru i consrrt,cli,i lr.:i
conrplexe decit aparigia eforturilor
unitare obignuite, care se produc
1;1 / \ \ .r in condilii dc exploatare nornrali
a construcliei. De altminteri or.ice
sporire a eforturilor unitare de
c.tlcttl,.e.te lc3rr.r dc condilii rnrr
7},. ,-a,; ( or!plic:lrc. ert erioarc. Acca.t.L
poisson, prir.e;te pi'incircirile, coeficientul
Fig. I.25. DjstribLrtia teoretic,i a lLri
perrtr u o : l, 2, 4. 'de
iir.ran.ric inpact qi alte feno-
3.\ t..esea cle distribwgie n lr; prorror'"t}i"ri1113""".,"rr., condiliitor.
, c)iPerxnenrare..
oc jar curba lsinletri.ci.
ta corespunde cetrui rnai sirlrplu caz dedevaiiaiie a3condiliilor
gradu,l este cea mai rispinditi.
de experi,rrelr_
tare, .$r aniuxne ipotezei ci feno,nenele n.rai rnari sau ,mai mici decit fc,ro_
_
nl.fnul,de. frecvenli. maxinri au o posibilitate diferiti de apariqie. ln condi-
trle .dc llrcru ale ooomr,Lr,cliilor se ir.rtilnesc asemsnea caz,uri practice de
dotrrlnare :r unei cauze unilaterale, care limiteazi rez,ultatele observagiiior.
Curb;r, lLri Pearson se adapleazi. uEor la diferite distribulii *p;ri."
i
tr,ce rntrlnrre
-in consrruclii, "ir;-._
curn sil.rt de exemp,l,u inci.rcirirje clin.ratice,
pe care ie definegte suficient de bine. I

8. Stabilirea caracteristicilor distributiei teoretice

p.s b.rza distribuliei eii;plricc.

. Curbele de distribugie em irice se in,loouiesc de obicei in cllcr-rlc cu cclc

lnar aprop]4re $'rbe teoretice de a ciro,r premise sau lporeze
.distribugie,
teoret;ce corespund . fenomenelor observate. _A"estea corurtit"rie iD.raginea de
perspectivi a distribr4iitror empirice cind n creqte la infinit
conlonre cll !eal1&Itee. 9i daci s{nt
 l\r(rir)r cl.lia l\ \ofll \i Dt, !1.\rl:ll(..\ lt.\llll\llc\ I\ crr\illlli lll 57

Dcoarece caracterisricile distribuqiilor en.rpirice sint ele insigi mirimi varja-

bile de la o scric dc experienle ia irlta, calculul stiltistic const.i in principiu
di'r etc, lllJrc.r urrrritoarelor operatii:
1) alegerea funcliei teoretice de distribqie a variabilei ir.rtimplitoare ;
J) r.erific.rrer concordeLrqci legii de distribulie cu distribulia enrpirice;
3) detern.rir.rarca prin calcul a para"metrilor legii teoretice de distribulie ;tc.
Practic. nun.rirul operaliilor se stabilegte de la caz la caz in mod concret.
Alegctea funcSiei teoretice de distribwsie se bazetzd pe incerclri succesive
comparind cele nrai apropi:rte legi de distribr.rlie teotetici cu distribulir eilr-
piricl, care corespnnde ipotczelor reale 9i folosind nrai multe metode (rroinc:rte
etc.), In statistica matematici sint azi numeroase metode pentru stabil:r'ea
gradului de concordanli intrc paranetrii distribuliei empirice li ni.rimile
omologe alc legii de distribulie teoretici. Prir.r numeroase netode se calcu!eazi
probabilitatea cu care p:lrametrii legii teoreticc se gisesc in anumite intcrvale
fali de parametrii distribu;iei empirice. Se verifici. in special concord...nta
intre mcdia aritmetici gi abaterca standa'd. Aprecierile gradului de corcor-
clanli intre curba dc distribrrlie teoretici fi histogrami sau poligonul de
frecvenli se face cu ajutorul toleranlelor, ln practici se consideri concordanla
saris{icitoare, cind abaterile observate nu depigesc 5 0'6 in intervalul x -! lo ;
csisri;i indicalii n.rai complicate, dar mai omogene, cnre indici ca curbl de
ciistribuiie teoretici si fie cuprinsi intre doui .ralo.i: Ji:-!l l. Se ptate
aplica qi metoda estimajiei statistice. Verificarea alegerii juste a legilor de
distribulie teoretice se face folosjnd 9i criteriile de concordanli ale lui Pearson,
aie acrdcmicianului Kolmogoror', ale academicianului Berstein etc.

9. Domenii de utilizare a statisticii matematice in construclii

Sratistica matematici. este folositi in construcgii:

la controlul st.;trstic a.ctie al calitilii produselor in timpul fabric.rgiei
-
cu scopul limitirii numirului de produse necorespunzitoarc;
la controlul statistic pasiL, al produselor, care pcrnitc izolarea pro-
- necorespunzitoare (STAS R 1849-57); statistica matematici stabilegte
duselor
care este r-rru-nirtrl de probe sau elantioane necesare pentru o apreciere jnstir a
proprietigilor intregii colectivitili;
- laprezente 5i trecutc
prevederea evenimentelor viitoare, pe baza observaliilor er-eni-
mentelor (de cxempl!. varialia nivelului rlurilor, debirelor
instalaliiior sanitare, incircirilor climatericc ctc.). Aceasti'posibiLitate a coirclus
pe oamenii de gtiinli constructori, la introducerea de metode inaintatc de c,rLcul
a construcliilor, bazatc pe evaluarea siguranlei unei instalalii sau construcgii
din prrnct de recicre prolrrb:listic.
Prevederea eveninentelor viitoare pe baza observaliilor prezente sau
din trecut este posibili daci fenomenele studiate sint omogene gi stabile in
tin.rp, constituind a9a-numita serie stabild ln timp, cw este de exempln crzul
sarcinilor r,rtile fali de valoarea lor cea mai ob\nuiti in condigii de exploatare
tieajuns dc stabile (constantc), valorile incircirilor cljmetice in anur.nite
 cI\llr.\l,lT ffl

condilii locf,lc penrl.u Lrn implasament geografic dat etc. Stabilitatea acestof
lcnonrene se deducc ugor prin urmirirea in timp a r-r-ririrrtilor observate. Toatc
aceste mirimi au un car,!cter ciclic sau
dnpi perioade nai nari sau mai mici. in -periodic, valorile observate .epetind.,_sc
cazvl'seriilor statistice stab,iii iiTlrli
se obiErva firr,indoi:la.ti unele rendirrle geucrale dc v.rri:r1ie, corespr.rnziroare
u4lt.tlruor tndet.ungate, dcnurTltte secu[are, a 1..rctori]or principali, cum ar fi dc
c-xenrpl. .r.rri:rqi-r climei, irnbunitigirea metodelor de execugie gi a i'treginerii
constflrcliilor, perfeclionarea metodelor de calcul erc,, care tiebuie luate in
consideraqie in, cazrrl extrapolirii
_observaliilor din trecut asupra construcliilor
vrto.lrc. tsre de remlrc.r.r ca stabjlirare: seriilor irr t;rnp a ma;irrilor eramirrare
r\rc.,\r'periorra"sttbilire{i imprejuririlor de conjunctu,a, c.rre se i,ru l.r b.rz.r
scrllor sr:bile in timp penrru
in prognozele economicc. Coeficicntii -[acrorii economici ri crre ,inr [olosire pc"rc ror
gcneralizali corespunzirtori unb. feno-
mtne generrlc 1i care depind de un numi.r mai mare de factori, ,i"t n.,"i .i^bili
:r nLr-<e rcconr.rrrdi deci fractionarc,r coeficienlilor.
Nurnirul obs,ervrliilor. inregistrate este mult red,.rs fa1i. de numi.rul real al
c\Lllrrytentelor colectl\lIa1ll,
.ceca.. cc .i,nprrllc .rplic,rrc.r p,in.:piilor ;i p.tr.L_
mernlor cln c-atcLttul probabtltta!llor in .rnaliz.r "trtistica. Aceasta cordrrcc 1.r
rn:r'oducerea luncliei de crrc se .lplicj l.r o colectivir.tre teoreric
-distsilurl"
Inl'nttl )r ,permrte generalizrr-er observ.rtjilor realc. Torod.rra 1i c.rr.tcreriz-.rrer
rntregLl colecttvtta!.I ret.Le se__face cu ajutorul
_unor aceloragi caractcristici glo_
9il: ll jl c.rlculul probebilitililor (medie,. dispersie, momente, abareri cic.).
l,r.c.llculul
,srlll:t]S.sc. vorbe-Ste nu dc o valoarc deternrirr-rr.i, ci de r.rlori c.r
orterte.prob_abrrrulr de producere li de obicei dc valo.rrer cea rn.ri frccve'r.r.
c.rl{u.lul sriri5ric.esre util.;i a devcnit chi.rr indispensalril 5i in .rlre domerrii
, rann
..rc c prelucr.l_re.r drtelor cxperiment,rle de oricc nlruri rr
r e1e. stuorr.con\trLtct|lor:
ccononrcc ctc. Asttel. de erempJu pe b.rz-r calculLrlrri st.rri.rjc ..
dercrrrini,: nornrele de timp. si dc producrie. normele de consLrr,r dc n.lte.',lc
norrrclc de devrz. rndrcii tchnico-ecoronrici ctc. folosili in problcrnc Jc orgt.
'r:.11s pr^s69r1s1ie_.r consrrrrcliilor. C.rlcrrlul sratisric l fost irrtrodr.is rccerrt i-
ternrca, rn rndusrne,.drr capi.ti. o utilizare din ce in cc mai largi, El inrro_
duce i'r $trr'rli pi tchnici noqiunea de variabilitate a .rateriei gi lcgi'ior nat*rale.
 IIsoo.r* iN coNSrRUCTrr

I ltuNrlta. cLASrFrcAnF,A
SI GRUPARILE DE SARCiNI

1. Definilie

, incdrcd.rile sau sarcinile sint caracteristici ale condiliilor. cxterioare dc

lucru ale elementelor de rezistenli.. Prjn incdrcare sau sarcini se inleleee orice
cauzi (de obicei forqe, sistem- de fo4e sau efect), capabili de a prodrice soii-
citiri sa, defo'.r.riri elementelor de consrrucqie s:ru c-oust^rc giilor 'in a'samLrlu
(de. exen.rplu: greuta.tea proprie a clementelor de conrcriregie. irrcircirile utiit,
ac[iunea temperaturri, presiunea vintului, acqiuneir utilajclor industrialc, acce-
tefalla selsll]lca ctc.).
Terrrenul dc incirciiri cstc folosit in continuare in curs.
incircirile sint pariabile aleatoare, ale ciror valori utilizate ir.r calculul
cor)rtructiiror 5i previzurc in .prescripliile tehrrice (srrndardc 1i norrnativc) s.,
,r.rbilesc pc b.rz.r .rtrdiilor srrrisricc.rlc unrri nrrrn.ir,uficicnt de mare de c,:zuri
rcale de .incirci.ri, folosind parar.netrii distributiilor er.npirice ;i reorctice.
Aceste valori clenumite incd,rci,ri norrnate slnt valori convenlionale, stabilire
pc brz.r urrei enLrLnirc probabilirili de depigire a lor de citre inci.rciiile re.rle.
Incircirile nonrare po-r v.rria .rtit^.in timp cit gi in intensitare, putind aclionr.
asupra coDstrucliilor fie izolat, fie grupate.
Nu toate incircirile au aceea5i in.roortanli ir.r acliunea lor asupr.r rez_is-
tenqei;i stabilitilii construcliilor, care depinde de frel,enla, durata de acliune
;i siqlrran-ta de cvaluare a incircirilor. Astfel, acqiur.rea incircirii pernancnre
de .50 kgf m2 d,rt.r de greur.rtc.r propric r corr,tru.tiei csre ,Lpr(ci.i1i diicrit de
.rclrrrre.t lrcJrcirii tcmpor;re de 50 kqf 'm2.

2. Clasificarea sarcinilor

incircirile care produc solicitarea consrmcgiilor por fi clasificate din

mai. muite puncte de vedere: dupi frccvenla, du,pi duiara de acgiune, dupi
modul lor de repartizare etc.
a. Clasificarea incircirilor dupi frecvenfi. in aceasti clasificar.e se line
seama de probabilitatea ca o sarcini sau incircare si. aclioneze ilsupra con-
60 :.\lrcl\l I\ (:0IS1'liLc fll

strucliei (izolat siru simuli;rn cu alte incirciri). In STAS 5A3-49 Clasificarea

sarciniLor in construcSii, inclrcirile se ilnpart din acest punct de vedere in
3 categorii:
1) Sarcini fundarnentale, care acgioneazi. perln:lnent sau temporar, slnt:
a) Sarcini sou g,eutd{i permanente, formate din greutttea proprie a ele-
mcntului ce sc dimensioneazi gi greutatea molltA elementelor de construclie.
^
suportati dc elemcntul ce se dimersioneazi (de exeinplu pardoseala in cazrrl
plangeelor).
b) Sarcini utile (inci.rcdri utile) per'trtt care este destinara constnrcgi.:r:
greutate3 oamenilor qi a aninralelor, a mirfurilor, a instalagiilor qi a mrqinilor.
a convoaiclor mobile, presiunea apei, impingerea pimintului etc.
c) Sarcini accesorii, care insoqesc sarcinile mobile 9i provin din :
modul dc acgionare al sarcinilor utile: forla cer.rtrifugi, de tracliune.
-
de serpuire etc.,
faptul cir unele s:rrcini accidentale iqi pierd acest caracter datoriti
-
regularitilii cu care intervin in anumite cazuri: efectul variagiei de tcmpera-
turi in rezervoare pentru lichide fierbinqi, forla de frinare 1a podurile in
pJnr.i l .rre ..ru la intrare in strgie etc.
2) Sarcini accidentale de obicei independente de voinga omului gi care
provin din ncliuni neregulate intermitente, ac\;onind temporar: presinner
tintului. irrc.i rc.rre.r crr zip.rd.i, efccrul r.rri.rlici dc rerrrpcr,rturd. for("r de
rrlnafe erc.
3) Sarcini extraordinare, care aclioneazi foartc rar pi cu totul intim-
plitor gi pot avea un caracter caiastrofal. ln ace:Lsti. categorie intri ac;iunea
cutremurului gi inundagiilor, distrugerea unor elemente de construcqie crc.
Accasti clasific:rrc estc folositi. in calculul consrruc[iilor prin metoda
rczistenlelor admisibile qi prin metoda de calcul la rupere. ln STAS 503-19.
terrrcnul de incircd.ri cste folosit numai pentru sarcinile wtile oerticale spre
dcosebire de clasificarea din nornativul pentrn Calculwl constrwcliilor la stdri
limita, in care termcnul incdrr.ari e,te sinonim cu sarcini.
D. Clasificarea din punctul de vedere al r epartizirii. Se deosebesc:
tncdrcdri repdrtiztte pc tot eLanentul (de obicei greurater pernrxuenrl.
edici.- forqele de masi);
incirciri satt t'orSe concentrate c:rre .rclioneazi asupra construcqiei pt
- fo:rrte mici
suprafele (rolile vehicnlclor, picioarele scaunelor, a mobilei etc.);
incdrcdri repartizate superlicial, c;rre acgioneazi. pc o suprafagi apre-
- a construcliei (incircarei cri oameni, pr.ri,rn"" r'intuhri sau a pimintu-
ci:rbili
lut elc..).
c, Clasificarea incircirilor dupi durata lor de actiune. Aceasti clasifi
carc tmparte inclrci.rile in incdridi permanente Si temporare. lncircXrile
permanente produc solicitarea pennanenri a construcliilor (dc exemplu erer.r-
tatea Proprie qi moarti a unui element de construcgie). Acgiunea lor este
qt-:rtici. lnclrc.irilc tel.nporare soliciti r.rumai temporar construcliile (de exem,
plu incdrcirile climatiie date de vint 5i zipadi, incircirile rrobilc date de
rehicrrlc, incarcarile seisrnicc ctc.r. iniirc.rrilc tcmporlre .rc!ione:17.1 stat;c li
dinan.ric. Unele ir.rci.rcXri temporare mobile (podurile rulante, vehiculele de
$osea etc.) prezinti varialii ale intensitilii lor ir.r timpul acliunii lor, reprezcn-
 Dlllrlll.\- cl\slllc.\llli\ sl r;lilPlllllli LJli s\RcIfl 6l

tind incirciri solicitiri oscilante Solicitarea oscilanti

oscilante, care dau
Jirir-.,""ti"". caracterizati
este printr-o .'arirlie in curs.l careia ia alternativ
i^f -;--"i'-^tl sau mai mici d-intr-o anuuriti valoare tr.redie fig' .7I'1' a'
C'i.lri i" ,"rrirre sau efort unitar este totalitatea valorilor efortului unitar
I tctr
r
l:Mc-
T

,Av^vA'-
I I \'r..t

-trt-r
ttt//tttlt c,.2 .crd ,4
t;/!.t tuha,lc r'o,,6,.
Ctcba atnelrl!2 Po//f/ tc Cnlua a!r)r/r'i ! r?tat.. e

f,/./u ti./L

f,ffi'il
ffifl ,ffirt m+ llli
0
\ty lnfit +v
,.'E ' tnat q. 4,a,2 {n,, ^U,
W
gn 4,r^,,,0 'Plt:+ ''' 'i'rn =G'r

)onl >tf,i q q, . )tr, .: qi

I I -'. " o.'

ilhh 0
q l-a il.. -.-r '.

0
,.)

Fig. li l. sol'c i ri -' Jrrrie:

a-solicilareoscrhnin;r-cjclu.lettortlnii.f(ersilr.);'-CileriteciclLrideef'ri1r'i!'il'fe

tntr-ulr punct dat sau intr-o secliune dati in timpul unei perioade a solici-
rdrii oscilante ({ic. II.l, }). Crclurile de eforturi unitare (o 5i t la forfecare
s.ru rdsucire) por-fi dilerite dupl n.rtura solicitirii (fig. Tl.l. c). De eceasri
actiune a tu."it ilo. oscilante se-tine sea.mi in calcuLrl simplificat al elemente-
loi de construclie prin multiplicrrel sercinilor cu un coeficient supraunitar,
densmit coeficient de impact saw coeficient dinamic'
d. Clasificarea inciriirilor in rnetoda de calcul a construcliilor la stiri
limiti gine seami. de durata de acqiune 9i frecvenla incircirilor, luind totodatd
 62 s {lat \t i\ a0\s1tit cTIt

in consideraqie gi varialia- htensiri.lii lor. inci.rcirile ,.'i*o^., in incirciri

qi temporare. lncd,rcdrile. pernMnente sirrt incirciii
f-"illllt9"t"
la vatorr pracrlc constante pe_toati durata
care actroDeaza
_exploati.rii construc!iei, .u
erceplre a ruror perioade relativ scurte (gr;utntea proprie "i*,.r;|',J;
cc'nstrucl rc. .r, p.rrlrintrrlui. actiUnea precoll]prim; rii
a
crc. j. "ia_",rt.Loi'1"
o,- -1,!llr.ro,,tr.remparare sinr, incirrciri care pot si. lipseasci in nrod curent
sau ale exploatirii constr'c1iei
:1;JT'J:1"ti::x.:";i:#:"tTl"t ei ," i,"pa,i.
la r aror'e
,", }l!,i;::'#':r,!,ff?i?Ji.!!,i"!!l:i:!"i::r::'i"::;",1,,o.'u:."'ur'^
i";";.";ii;'p;'pi';,,r""";,, iip,J.t,.re de crrli :i bibliotcci, r.".ll,]i;'i,.l:TJ[:
i SiL/(.tor in rezcr\.o.lre $l conducte etc.);
*n"?u;'"Jffiii2ll!{,1,1i","(^;"*ff i;:*::,"j""!["gi.il":r,]1** ot'
p., .;,:_q "' o"
_.:..lli' .:. urrc {ir..,rj,.rrile darc de rint. de ...hicLrle'"illff
rt tncarcarr acLrde4tale a
ciror ap.rrilig in tirnpul cxecLrliei 1i exploatlrii
posibili numai irr cizLrri excepqionale lincircirile
::":tJ:':i:":,j;t
. ,lnduratr_lunctic de desrinrqir construcqiilor, unele incirclri pot acqiona ";itn;;.
diferir
dupi Jor de acgiorare, iar incadrarea t* i,-r di*ii"fi .ategorii
definitc
dr.atei de acliune este stabiiti p;il,r";;;,i";i";entru incirciri
l-ti']^.-.j::1'.11,
rn constructll.
.Aceasti. clasificare folositi in calculul construcliilor la stiri limiti.
p.t".,l.ll.l este
q".'."
11
l. Bezele nrcrodei dc .rt.ui'i"-rtir; iimiri 1c.S.C.\.S..
'r II-a' lncirciri in construcqii civilc qi' i"d;';;;i"
tt rlS; rll n: rl;;\:.1
cu acSiunea indelungati care acgioneazi asupra cli_
a;rrlJirrarir;iJrti^lr,i11Porare
'r\ incrrcalilc pe pl-rn;ec..i.ite dc grer.rtitilc oamenilor in sili
.r:! -tnbune, de spectacole.
in sili de cL.:sa. salo.rne_ cu paturi.ale spitalelor gi in'att" locuri undc
t:rc positrili .rglornerarea frecvenr.r J oJl.ncnror;
0) incircarilc pe pl,rrrlcc l"r bibliorcci. rrhive. depozire. er,-.;
(r grcuratc.r rrnor elemenre sccundare de corrstruclie l ciror poziqic
.' cr,r'roJi'i.iri rde crcmplu: perelii de,pi11ito,.it,'
poate
d) inc.:rrcrfc.r d;rt.i de zipedi (incdrcarc clim.rricl):
r r..i- lor (d.rc.r ,rcc\re.r nu .inr prouoc.,re de c.ruzc .riciclcrrr.rlc;.
il lf".l,ll
,'rr. temPordrc dc scurta durati c..|.c.rclioncezi asupr.r cl rdi-ilo,
.i, il.1ii;;:

t,
,..','ll-.ffii:.i'"::ilf .1*:.fifi,"":,:::1"";r:iliif:;i*.,1*f ,i:.1:".;l;
a oan.renilor (tribune, sili. speclacole etc.J;

*.i#:r['"'.,''l. fl il,i;li*:i ::l^"1;!:';,';i,;"":m;::.iil:['o:l:;,ii] ;i:]1:

ind'striale in anumite pirti'are
iirT'iir,jl"liiiii i: l::ijiXliJiil:nstrucsiilor ei
c) presiunea vintului (incircare climatici);
d) tcmperatura exterioari (inclrcare climatici).
 l)r,it\fft\- Li-,!sll tc,{lL\ $l 'lnLPAItll,ll Dn slRclNI o3

Unele clidiri civile qi inciperi din clidiri civile cu destinalic speciali (subsol
tehnic, sala cazanelor etc.) care r.rcccsiri utilaje 9i nagini, pot fi aclionate gi de
alte incirciri temporarc, cun sint:
l) incirciri teruporare c& acliune indelwngatd:
a) greut.rteJ. rrtila.jului tehnologic stalionirr, a utilajului tehlico-sanitrr'
('n.r)iri-trr cltc, .rplr.:tc. inttrunrcnle. rezer\oJre. condr,crc Ltc.l :i grcLn.rlr.r
lichidelor qi solidelor care umplu recipientele;
E) presiunea gazelor, lichidelor gi naterialului pulverulent pc pcrcgii r.'ci-
p ier.r 1i lo r ;
c) incirci'rrile dinaraicc cu caracter periodic 5i acliunea terflic; proleniti
din exploatarea utilajului stalionar (cu ar.r.rplasarr-tent fix);
d; acliurrc.r renrper'.rturilor tehnoloqicc.
2) lntircarr tcin po, are dc scurri dt'rara:
a) incirciirile rpirutc in cursul inccrcirile de scurti durati sau al punerii
in funcliune a utilajului;
D) acqiunile termice dc scurti durari aplnltc 1r punetea in funcliunc s:ru
1a intreruperea frrnclionirii utilajului;
c) incrrcirile d.rte dc urihjul stalionar nunrai in timpul n.rontajnlui san
schilnbirii aDrplasamentnlui qi incircirile provenite din greut;.!tea n.raterialelor
pi utilajclor folosite in tinrpul exccnqiei qi reparirii construcliei.
L.rcircirilc date de utilaje qi incircirile din zonelc de deservire a util;ijc-
lor se stabilesc pe baza dr.telor tehnoiogice, in conformitate cu destinalia con-
srmclici Proiectate,

3. Grupirile de srrcini

iucircirjle por ac!iona siirultan rsupra cor'rstruc!iei gtrpate in diferite

conrbinatrii. De accea, calculni constrr.rclrilor trcbuic si sc faci cr.r considererea
grupirilor de incirciri sir.nultane ccle nai defavorabile posibilc in timpnl ese-
cuqic. sal
.explo;,,ti
rii, separat pcntru fiecr.rc constructie in ansarrblu, eleureut dg
consllucqrc sa!! scclr.lr'rc.
Astfcl, in calculnl constlucqiiior 1:r stiri Iimiti, sint considcr:1te unri-
toarele gr r"rpiri de incirciri:
a) Grupirile fi.ndanetttalc, folrn:rtc din inciircirilc pcrrr;rcnte, r'n:.rr-
cirile temporare de lungi durati gi una dir.r incircirile temporare dc scirrti
durati. Acliunca simultani I zipcz;i 5i a unui lrtilai de ridicare trebr.rie consi-
.l -"^.; l- ,,",,-.";l- f,,,..1.,.,^,...1
S",P 'i '. r. rru..,,'Lrr' .le.
b) Grwpdrile skpl;nlcntare formate din incircirile permanentci ir.rcircirile
temporrue cu acliune indelurgari ;i doui sau trlai rr-rulte ilcirc.iri tcrrpor-rre
.lc scurti. durati.
c) Grwpdrile extraordinare, formate din incirci.rile permanente, incS.rciriie
teir.rporare cu acliurle indeh.rngati 9i citeva incirclri temporare de scurti durati
5i ir::i.rciri acciclentale, a ciror acliune simultali este practic posibili. Combi-
nalii de 2 sau mai n.rultc incirciri accidentale nu sc iau in consideralie, in
rlod normal.
64 s 4ll Cl\ | I\ ai'N\lllLLTll

Se consideri ci cea mai mare probabilitate de aclionare sir.nnltani asuore

coi.Istrucliei pr_ezinti. grr.rpirile fundimenrale, probabiliratea de.rcqionare sirrul-
tari a grupirilor suplimer.rtare qi extraordinaie fiind din ce in ce mai redusi..
De, ;rceca,^.pe nisuri gnrplrea incircirilor devine riai pulin probabili se
-ce
reduc ooeficienlii de in caiculul construcliilor p.in metoia la mpcrc
siguranqa_
sJ! \e. \porcgre rezistenta admisibili in c:rlculul construcfiilor cu rezi,,rerrle
admisibile. In calculul construcqiilor prin metoda de caliul la stiri limiti
r.dm.ite in principiu micqor;.rea incircirilor temporare de scurti durati pril
rnmultlrea cr \tn coellcrcnt de simultaneitate egel cLr 0.9 pent:rr grupdrile ,rpli_
^se
mentare si egal crr 0.8 pentru grupdrile extraordinarc.

E s,qnctNr IERMANENTE

Ir.r categoria incircirilor permancnte intrl urmitoarele incirc:irrr

1) grentatea proprie a elementelor de constructie;
2) greut:rte.r pirnintului sau presiune2 d.rti de pi,ninL:
3) acliun€a permanenti. a precomprimirii. -
hcircd-rile normarc provenirc din greut.rrea proprie.r elcrnenrclor de,.o:-
srructle $r din greutateJ. pimintului .e.rt.rbilesc pc b.rze dirnensi.inilor din pro.
iect. a greutigilor tehnice ale mate.rialelo_r din prescripgii tehnice sau pe baza
ir.*r'crrilor dirccre.asupra marerirlelor dc co,rsrr.r.!,e'5i asup-.r pi,rt,i.riioi
S.. lrlmesc greuthti tchnicc rrlorilc_ conrenlionale .r,rbilirc penirtr grcuril:le
unitlrc ale.rl.rte.ria)elor qi ale produselor de orice nrr,.rr.i. ir :rare.r in ."r". in."r.i
cor,\trucIt|le. ble. por reprcTeFtJ greut:(j specifice (mrrrriale omogene. co,n_
p.:crc .t]|cr.tle, llcltrde etc.'. greuri!i specil:ce aprrente {rnateria)e poroase: lem.t.
(..:.ur;d.i. betor .rc.).sau.greurili unitare in grdm:di. in vrac (penrru: balrsr,
ci'. :rrne ctc.) sau in srivi (cheresre;, hirrie, cirimizi etc.). Ele se indici de obicei
,-, kglim' 5i,in.ce.zuri bine iustific.rre in kgf ,m?. kgI m sau kgf/buc. Greuri_
trJ, tehnice sint indicate in STAS 501-55. Sarcini in instruclii. Greutdli tehnic.
;i in anexa 1 a normativului C.S.C.A.S., P. 7-62. In STAS 504-49,'C.S.C.A.S., iarcini i i,t
coutrwclii. Sarcini permanente pi in anexa 2 a normativului
P. /-62, .sint. indicate valorile (kgf/mz) pentru unele tncircdri permanentc in
coistmctrii (elemente, subansambluri ;i pirli de construclie curente). Greutilile
sp-'cifice.unit-rrc ;rdoptate prin inceiciii (pentru 'de
r.re volum s..ru l.r lucriri de mare serie, cxecutate -at".iol" noi, la lucriri
din prefabricate) trebuie
si..fie posibile_in mod (cu considerarea condiliilor de'execr-r1ic o.onrr.u.-
-real
giilor, a metodelor de fabricalie a mrterialelor de construcgii 9i a condiliilor d:
erplo,rt.rre): cle pot realiz.r rcduceri irnportarrre de incirclri permancnre.
-\srizi sc urrniregre reduccrea greuta(;i construcrivc, rdici uSurare!x, constt::c-
'li1or ptin folosirea dc nrrteriilc cu c.rrlcrerisrice rnecanice superioare (oqel-
heron.5i beron de rezistenqe superioare), sar.r a materialelor ugoare cu greurare
\llccifici f,prrenri rcdus) (beroane u$_oare, materiale plastice etc.). lncircirile
 5ARCI\I TENI U lRE PE ltlt\$rt o)

permanente sint de obicei inci.rciri uniforme distribuite pe lungimea elementului

de corrstrrclie; la deschideri mari se recomandS. a se analiza 9i distribulia reali
a lncarcarr pefmanenle.
Dimensiunile elementelor de construclie 9i greutilile tehnice au anumite
abateri astfel ci. incircX.rile permanente prezinrl o anumiti. variabilitate sta-
tistici. EIe pot fi considerate ins;. practic constante pe toati durata exPloa-
-observate
tirii constricliilor, distribulia emp-irici. a valorilor apropiin"du-se
de distribulia normali a lui Gauss. De aceea, valorile previzute in prescriplii
tehnice sint 'ualori rfledti statist;ce (x).
Greutatea proprie a elementelor de oonstruqie se stabilegte prin aproxi-
rna(ii succesive. Aitfel daci luim cel mai simplu caz al unei grinzi simplu

h= K.0
Fic' II''? cl1d,."-,:ari:el[i:?:x1i, ra inco'oiere'
ll#iid
rezemate solicitati la incovoiere, determinarea lilimii sale b (fig. lI.2\,
pentru o valoarc oo dat5., se poate face cu forsrula.
II
s'(P-gt l' _ 8(P rKb')''nP
.
^ !_
"." 14,- I - K'b1 |

oK"b" E
Rezolvarea ecualiei de gradul III fiind greoaie se preferi in practici calculul
prin aproximalii succesive, luind la inceput o valoare apreciati prin expe-
rienli sau pe bazi. de antedinensionare pentnr dimensiunile grinzii 9i deci
pentru g. daci greutatea proprie (g) recaliulati in urma dimeniionirii diferi
prea mult, calculul se continui. prin redimensionarea grinzii.

E sancrNt TEMPoRARE PE PLAN9EE

lncircirile temporare care solicitS. plangeele, acoperigurile gi alte elemente

de construclii asemi.nltoare ale clXdirilor civile sint determinate de destinagia
clidirilor, In calculul structurilor de rezistenli se iau in consideralie schemele
de lncircare cele mai defavorabile pentru incircirile temporare, linind seama
de posibilitatea modificirii amplasamentului si adraitind, in cazuri defavorabile,
incirciri nesimetrice, diverselJ incirciri temporare pudnd lipsi in unele pirji.
5, Cliilllri ririle
06 sruictII t\ co\sl llt aft I

1. Sarcini ternporare uniform distribuite

. -d..Studii privind incircarea cu oameni. Dati fiind destinalia clidirilor

civile,- incircarea cu oan.rcni reprezinti una din principalele incarcari penrrr-r
clidiri civile.
lnci.rcirile provenite din.acliunea oamenilor asupra construcgiilor 9i ele-
mentelor de constfuctre Dot 1r:
incd,rcd,ri wnifori distribwite, produse de mulgimi cornpacte de oameni:
- lor.te concentrate, corespunzitoare greut;.lii oamenilor izolagi,-unor
. - eventual
incircali; incircirile din forle concentratt sint iolosite la calcului ele-
mente izolate de consnruclie (cipriori sau pane, balustrade, parapete etc.).
Deoarece in trecrit nu s-a dat suficienti atengie incircirilor datorite aglo-
mera!;;lor de oanreni, s-e.u produs accidentc grave (de exemplu: accidentuide
l.t Cotroccrri in I915, cind i-a prabLrpir o trib-unr. prodLrcind'mo.rrre:.r 8 per-
soanc fi rinirea a circa 900).
Greutatea medie a unui om normll esre de circa 80 kgf; daci poarti. o
greutrte in spate, poare xringe l50 kgf, chiar 2OO kgf. Cercetirile din srriini-
rate )i ale lui lon Ionescu (fosr prolesor de poduri la $coala politehnici din
B-ucurcgti) au aritat ci aglomeraliile de oameni por proyoca iricirciri varilte
$r anume:
9C0 kgf/m'
- cind oricc r.r.rigcare a oamenilor este in.rposibili, iar o parte
din ci nu ating pdrrintul cu picioarele, fiind suslinr4i de
ceilalli (au fost ingrimidili 11 oameni intr-o ladi de
1 nr:);
7CO kgf,in:
-
aelomeralia in care oamenii i;i pot schimba roru)i locLr-
rile cu greutare;
300 kgfi'm: agloneralie cu oaneni clre circuli sau pot dansa.
C.r irrcarc:ri -orizorrt.rlc crpcrirneutrlc d.rre de olrrreni asupre balr.srr.rdc-
,ror.
P.r.lpctetor cIc. se tncn|!loneJza:
i:r.rpingcrca unui om rezemat pc parlpet: 25-35 kgf , iar cind impingc
- puterea poate atinge 50 kgf;
cu toati.
impingerea unei aglorneragie de oameni asupra unui parapet:
- pe un 9ir..,75 kgf/ml;
- pe doui. giruri . . . .165 kgf/ml;
- pe trei qiruri . 250 kgi/nl.
lncircirile -date de oameni se aplic; static.
b. lncirciri temporare uniform distribuite. Aceste incircili se espLimi
de obicei in l<gf,'m:9i cuprindc greutatea crirenti a oaurenilor, a nrobilierLrlui, a
obiecrclor de uz gospodiresc, a urilajului curent erc.
incircirile normate uniform distribuite pentru plangee, acopcri;uri gi alte
elenente de construclii aseminitoare (balcoane, loggii, sciri, coridoare, balus-
trade, parapete etc.) sint precizate in normativul C.S.C.A.S., P. 7-62, pentru
calcul';l construcliilor la stiri limiti. (ar.rexa I). Ele sint aproape idenrice cu sarci-
nile utile curente indicate in STAS 506-59, Sarcini in constrt4ctii. Sarcini utile.
 :\lt(:l\l lllllr'oJI \lil, l'l: fl-\\:lll. 67

Valorile din prescripgiile tehnice sint medii statistice ale incircirilor

m.rxirre corespr.tnzdto.rre iestinatici c-lidirilor. fiind lcoperito'rre.pentrLr exploa-
!arcJ cLlrenra a cladirilor. Tncircirile tempor:lre uniform distribuite se aplici
static $i de aceea se introduc ln calcule fira a se litre seama de coeficientul de
l1rPact.
lncircirile date de greutatea utilajului special (moto.are de ascensoare, de
-'r'pi,
ventilagie, cazane gi cisierne, rezervoare, de r'ase de ,exPansir'1nc, hidro
('rp'1"11
{o,rr" dc gretttrtee.obelor, c.tselor de beni 5i r.rlror obiccte grcle
"ie.).
rnedica) greu,'utilaje speciale pentru bLrcdtiriile cantinelor.5i resraurantelor
eic.) tro ,i"t c.rprinse irivalorile previzute in prescripqii tehnice.gi trebuie con-
siderr.tc in n.rod special, avindu-se iu vedere posibilitatca lor de dePLasare'
lncircirilc .iidi.ilo. cu destinalie speciali sau nemenlionate in prescripgii
tehnice se determini de la caz la caz, pi baza condi(iilor reale de exploatrre
ii e exoericnrci rezultati din proiectarea urlor constructii asetrrinitorre Schit:t-
i;";.,, e. d"iii,r"ri. a .tuo. cLaii.i sau a inciperilor acesteia este pern.isi ''mei
daci elenentele Dortante au fost calculate cu luarea in considelrqie a sporirii
dc perspectivi. a incircirilor.
Ca valori normate Pentrlr clidiri civile cuprinse in normativul incirciri
1n constrncqii civile qi industriale, P- 7-62 sc t'nenlioneazi:
pentru poduri: necirculabile /5 tigl rn.
- - utilizate pentru pistrarea obiectelor
- casnlce 150 kgf/m?
acoperi;uri qi terase necirculabilc, orizontale, sau ct't
palrte- pini 1a 1 :20 cu prezenli temporari a oameniior . tno tof /,-l
locuir.rle, camerele gridinilelor de copii gi ale creqelor,
-
dolmitoarelor $coiilor etc. 150 kg{/m!
clidiri publice: cantir.re, birouri, rragazine, giri, teatre,
-
cinematografe, depozite etc., diferite valori cuprinse intre 300...600 kgf''m2
rc.tibLrle, corid"rrc ;i scjri 300 . . .600 kgirn':
- balcoanc, loggi )u9 l(gr Lr-
-Rezulti ci. incircirile temporare uniform distribuite aiung in cazul nnor
clidiri civilc pini la valori egale cu incircirile cu aglomcralii compacte de
oameni pe pasarele, pe partea carosabili 9i pe trotuarelc dc la podurilc de gosea
din ora;e (5CC . . .600 kgf/m') Ei a,propiate de incircirile rr'raxirrre Pentru corl-
ditiilc dc exploatare deterninatc experimcntal.
lncircarea din greutatea oamenilor pe acoperiguri qi terasi se ia in corlsi-
deralie numai in cazurile cind efectul ei este t'nai defavorabil decit efectul zipezii
sau al vintului.
Zonele de descrvire a utilajului (pasarele, platforme gi alte zone libere de
utilaj) din inciperile speciale ale clidirilor civile ti social-culturale (de excnplu
zona de deservire in etajele tehnice, in bucitiriile restalrrantelor etc.) sint supuse
ia incircarea maximi de exploatare din greutatea oamenilor, obiectelor, n.rate-
rialelor de reparat, posibili. in condiliile de exploatare, r.nontaj 9i intrelinere.
oit nu 5L1D zuu KgI/m'.
68

. Acoperigurile-terase cu pante pini la 10!le ale clidirilor civile din apro-

pierea,instalagiilor !ndustriale prodrcitoare de praf (furnale, f"irri.i d".iri"nt,
centrale termoelectrice etc.) pot fi incircr.te cu praful depus, in cazuri cinj
curitrrea acesror acoperiluri se f.rce cu regularitate:
- straturi de praf necoezrv . 50 kgf/mz
- straturi de praf cimentab;I. 25 kgf/m,
.lnci.rcarea cri,p_raf poate si rjung.i l.r valori importalre (sute de kgimr).
^ curitire.r prafului indrrstrial nu .e face cu reeularirate.
cind
, Actiune,r o,r.rnenilor .rsLrpre b,rlrr"rr.rdelor balcolnelor. sclrilor.. .rrijlor .le
ocservrre, paslrelelor se maniiesti. qi prin incirciri orizontale, care, in norma_
tivLrl C.S.C.A.S., P. 7-62, au urmi.toarele valori:
- penrru pasarele 9i cl.idirile aritate 1a nr. 1 ...3 ale anexei I (locr.rinte,
cimine, hoteluri etc.) 50 kefim
pentru alte clidiri . k;f/m
- pentru tribure 1oO
-Aceste incirciri . 150 kef/nr
orizontale sint considerate ca acqionind ,."rrr',,arr"l l,
nir"elul miinii curente.
Deoarece. capacitatea portanti a structurilor prefabricate se iealizeazi
nunai dupi inti.rirea betonului turnat la fala loiului (in imbiniri pentru
tr,rrqnrirereJ. eforurilor, in suprabetoni.ri etc.) trebuie ca prefabricatele si. fie
verificate gi la inclrcirile care pot apXrea in timpul execulici, inainte in
5i
tinrpul turnirii betonului 1a frla locului (150 kgf/mz, exclusiv betoane de com-
p tct.rrc. lnclusrv electele dr-namice).

Schelele qi e;afodajele pe care circuli muncitorii cu materiale sint incir-

-in- timpul exccugiei conform incirci.rii maxime reale, dar nr-r sLrb
cate
2AA kgflmz. De asemenea, incdrci.rile cofrajelor
Ei suslinerilor se stabilesc pe
brz.r presiurrii betonului gi greutilii bcror.rului 9i utilajelor dupi proiectul dr
organizare a excculiei lucririlor, dar n,.r sub 300 kef/m2.
Tribunele, schelelc Ai eqafod:rjele se verifici, daci solicitirile din vint sau
cutremlrr nu sint mai dezavantajoase, la incd.rciri orizontale distribuite :rcqio_
nind la nivelul paliereior 9i in direcliile cele mai defavorabile:
pentru tribune . dir.r inci."ar"a yerticali,
- ,16
Dentrlr schelc ;i egafodaje .
- fi din incircarea vcrticali.
.. .Cind stabiliteter consrrucgiei este periclitati. datoritl gocurilor provocate
stilpilor. pill5rrilor 1i in gcner:l r"crzc,rrclor de colq l rrnor consrnrctii impor-
tante, care se afli la cel n.ult 50 cn distanli de benzile de circulrqie pentru
autcr.ehicule ale ciilor publice sau ale cli.dirilor de front, este bine ca'aceste
elemente verricale portrnre si fie verificate gi la acliunea unor forqe orizon-
tale extraordinare, aplicare I;r o inilgime de 1,20 m (;onf. STAS 506_59):
stilpi de col! . . 5,0 tf I
- stilpi curenli .
-
 i.\fictNI Tti:\tPon.!nlt Pll f]_.rts fiL:
09

c. incirclri uniform distribuite date de autovehicule

1) VaLori pentrw incdrcd,ri,. Unele clidiri civile (garal'e) 9i elemenre de
construcgii ale clidirilor civile (rampc de acces pentru autovehicule, pasaie
qi curgi carosabile) sint supuse la incirci.ri date de autovehicule, de incirc.iri
moD11e.
Dimensionarea la forqe mobile se face la cea mai defavorabili dintre
urmi.toarele inci.rciri:
ote"t;til. ,^"1- "1- ,,.r riculelor' distribuite pe osii' in poziliile cele
-
mai defavorab e,
- o incircare echivalentS. uniform distribuiti. afectati. de coeficientul
de impact.
ln norrnativr.rl C.S-C.A.S., P. 7 -62, sit-rt previzute ca ir.rcircirile normate
si_ se jnrrodrrca in calcule dupi greurililc re,rle ale .ruto vch iculelo r, der nu
sub 500 kgf/mz (inclusiv coe[icienrul de imprct egal cu 1.4) coresprrnz.iror
lentru vehicule pini la 1,5 tf. ln STAS 1545-22, Sa;.cini in construclii. podwri
de Sosea Si pasarele sint. previ.zute convoaiele de autovehicule coresp,.rnzi-
toare pcntnr 4 clase de incircare (I, II, III, l!) ;1 podurilor de gosea. De

/Zr 6/ /2/ /Z/ 5t Dl

Fr'e. II.3. Schemd de lncircare cu convojul A-lB.

excn.rplu, in prezent clasa I prevede pe drumurile nalionale principale cu

poduri definitive autocamioane de 18 tf greutate curenti ti un vehicul supra-
?ncircat 30 tf (fig. II. 3). Ca incircare speciali se prevede tteilerul tractrt de
80 tf (fig. II- 4). Evident ci aceste incirciri nu vor fi luate in consideralie la
r.crificarca clcnentelor portante decit in cazuri cu totul speciale (pasaje 9i
curli carosabile, garaje speciale etc.). De asemenea ctnd intrarea si sralionarea
maqinilor de pompieri sint posibile,
trebnie ca pasijeleli curqile cirosabil" Ititli 20t 20i
i7i Z0r
z0r
si se verifice $i p€lltru aceasti inci.r- tI I T J] f--:
care (firi impact).
2) incdrcd,ri echioalente. 7n-
clrci.rile echivalente sint tncS.rcirile
teoretice uniform distribuite pe ace- Fig. II.4. Treilerul traclat de 80 il.
eagi lLrngirnc incircati a liniei de in-
fluenqa care produc aceeagi solicitare ca inci.rcirile date de convoaiele de
forle mobile prevdzute in presoripgii tehnice. Incirci.rile echivalente simplifici
operaliile de calcul. Noliunea de incirci.ri echivalente este mai veche- decit
 70 s.uicl\ r I\ col{sTRl'cl rI

t' f' V Y' tr"

, | | r aceea a liniilor de influenli.

lii';'';1""1;;ff:1t1,':'l';
un secol (Navier, Juravski,
Clapeyron etc.) tratau a-
proape exclusiv incircirile
uniform distribuite. Solicita-
M
Fig. II.5. Schemd de lncdrcare pentru determinarea
ffi,*""'j,1'0,*i"i:'",;"i::
in- egali cu aceea detoriii
circ;rii echivalente :
conYolulul ce pe
.a - sut)fliat. liD,ei de iDllrcnlr qi D
-incircafe. echivalentt, 4 iactroneaza
lungrmea oe lncalcare res-
pectivi. Pcntrr.r un convoi conlpus din mai multe forge rezulti (fie. II'5).
M:t,Pi.ni:q.Q,
unde
aceea a liniilor de infLuenli. Lr.rcririle de mecanici aplicati. de acum tnai
Pi reprez;nte fotgele convoiului;
ni ordonatele liniei de influenlI;
0 - suprafala liniei de influenli incircati cu sarcinile mobile Pi;
q - incircarea echivalenti.
-
Rezulti

inci.rciriic echivalente sint ir.rfluenlate de forma suprafelei 9i h'rngimea

de incircare a liniei dc in[lucn1.r.
Formele principale ale liniilor de influengi sint:
a) pentru- struciuri static determinate:
I 'triunehi.rlare, cu ordonate maxime ("1,n,'.) la o extrcmitate (liniile
de influenti i fott"lot tiietoare sau ale reacAiunilor, fig. II 6' a);

t-'z Z *,
r-'=_-1,
Fig. II.6. Linii de iniluenti triunghiulare:
rc!oidoD.lamaximilam.rgiie;b-c!rrd-natbmaximllasie't;'-clrodcn:ttnaxnr;ii'Gnr'u'

triunghiulare, cu ordonate maxime undeva pe deschidere (linia mo-

-
- fig. maxirni la mijlocul descbiderii (fig' II 6' c);
m(rltLrlui max"im la sfen
"'-'- :-;ti;ili;i;lare, II'6,0);
cu ordona"t"
 sllct\i f iilll,r]li{8n l[ ]Ll\sl.l: 71

_ D). pentru stnrcturi st.:ttic le- --.=-._-

---.-
determinate. ca. de exetnpltt,
grinzi, arce 5i bolqi continue s.ru \
izolatc: \,,,,
liniile de influenli ale
-
momentului se pot reduce la doui a)
sau trer trpuri, $1 anume:
de formi triunghiulari. cu
laturi curbe (fig. I1.7, a);
de formi mai mult sau
mri puqin rpropi.rt:i de paraboli,
simetrici sau nu (fig. II.7, &);
r"" {^,..1-
- r"' .i:."^.
'-"'--rc t)
iorme Ijnijlor de influculi este de
I lg. ll./ llnll oe inilupnra cu lalurl curop:
oDlcel c;l ln rlgLlr'1 lr'd; a-re''' rosr,
.
pentru forgele axiale la - ""- trirrehiulrrr; o-de iornr, mai nrulr.au mai
"-rlilri'"-iii,ilr,Lii
a" pi,i,t'"te.
bol;i,- ca in figura II.9.
' Modul di aplicare a incircirilor cchivalente la convoaie de forle- rnobile
este aritat pe la.g in cursul general de poduri, vol. I, al prof. ing. V. Nico]au
qi conf. C. V. Gr-. I. Ionescu unde se gisegt€ o Prezentare completi, ltiinlifici
asupra inclrcirilor nobile.

Fig. U.8. Linia de infiuenfii a lorfei tii- Fig. II.9. Linia de inllrenfi a lortei axiale la
ietoare Ia sisteme static nedeterminate. bolli.

in legiruri cu sarcinile mobile se folosegte in calculul podurilor 9i con-

-ooaiele ideale sau tip, ca.re sinr corvoaie fictive, avind osii egale, situate
la distanle egale gi avind grcutate exprimati in numere intregi de tone.

2. Sarcini date de utilaie

lncdrci.rile date de uttlaje { incdrcdrile din zonele de cleserpirc a uti-

lajelor se reconandi a fi stabilite pe baza datelor tehnologice conform con-
digiilor de exploatare a utilajului ln funclie de destinalia constmclici slr
pe bazeL d,atclor tehnice de fabricalie a utilajului. lnci.rci.rile nonnate date
de utilaje asripra plan;eelor provin din greutatea proprie a utilaiului, greutatea
umpluturii, pe baza yolumului maxim de umplere a utilajului, care estc po-
sibil in exploatare, greutatea izolaliei termice a utila;ului, cit 9i din inci.rcirile
vcrticale 9i orizont^le transmise de la alte utilaje, transmisii, arii de deservire etc.
Greutatea proprie a utilajului trebuie si cuprindi sreutatea pieselor pre-
lucrate, a dispozitivelor permanente gi a dispozitivelor de rezemare.
 72 SAIiCINI IN COXSTNUCTII

- . Cind nu sinr cunoscute datele tehnice de lolosinqi a utilairrlli. se Dor

';"i""d
aprecierea greirtalii util.riului ,i""ar.a.l". .l,ri""g;i;
l:l:rj,Jj:::" ;i
pentru utilaie similare ci. incircirile date de utilaje acqio-
_ ^^ _rs"_.::-"_t:d"l;
ne.rza num,lr pe srrpratele cfecriv- ocirp.rre dc utilejc. in conformirate
mare3 10r.re3la; p€ acesre sLr,prafege nu se mai iau in caicule incercirile
cu reze_
tem_
por.lfc tlntlorm drstnbujte.

3, Sarcini temporare concentrate de scurti durati

EIem.r. L.,le porr.rntc rccr.nd-rre a1e rcopcriyrrrilor (.rstere.ri

sprosurl.de r.'"ii";.;i, piiii sau fieii prefabri."t", .l.,.rooiitJfi;.:i:":il
:i:l::_'-:li'l*t precLrm 5i'trtpa superiia,$ ; ;;t";il- ..,-r";I..r"; ei ate altor
(i.,i'""Jir",'J;T"i1",1,",.,'X?,.?f..X
;i:iii'.l!'"tl:i:.';' ::,f.X*H :*?::il
reprezcntit.l dc greutatca or_nului incircat cu o unealti,
mei_ def.rvoral,,il,i.
agezat ia
Cind prelabricarele de acofcril
lrLre (.te.pflll mortJr turnJL in rosturi, se poate considere "irrr moro.
n:..,.1:i ,::j^
,,r,zdrc
se,replrtizerzi ci incirc.rrea
ai."rii
.l: rrei elcmenre,siruare in a*pr,jt -J"-r,;.U'.,..i"Ji.;;i;';;';;
lpll:L,lS,tl.",SI"r fr.rgiie c.r pl.ici. de ezbociri""i, ";.- cind se jau

*;,$lm.nli*"hr[ t.,'1i:::1'
i:t:'H,f;"*,i::: i:?Fd?iit
Calculul la o incircare concentratX verticali normati se face pi pentru
rreptele- de scdri, care nu .orrr.u.r"pr., t""1i.".* l;iri)iti.ad i,., n.rod'l cel
rnai defavorabil gi avin4 "u
_valoarea (normativ C.S.C.i.'S; fi_uz;.
pentru..sc;rile clidirilor-cu destinagie specialn
, . -n.l*i de'la pct. t...r din anexa
de deservire, de,tii,^t" ;.;;iriin
,t,:' ':u"]" l"la: ;..roonelor izo_
- pentru scirile celorlalte ala;ri . . : : :. :. . 133 f:i:
4. Sarcini clate cle greutatea peregilor despirlitori

lncXrcirile temporal:e uniform distribuite (anexa I) nu cupnnd greutaiea

p::"r'J.'., despi rqi t oii. c reu tat;x
i,i],""ii'ili,'iujH"tillTi
rexploau,ii,
6:i,iot.,*xtt x J:1,,',.ru::,"(:;xi t
sau daci. perelii au o rormi com-
lljg# j^ phn,caseincircjri
satr\liciroarc
consideii in caicute i;
Iti;";;;l; i"',lp".ir;.
echivrlcnre uniiorm' d is tr,.-Lri;ii
''cu transvers:li
nrativ C.S.C.A.S. , p. .alor;lc lnor-
7-62):
peregi despirlitori avind grcutatea pini la 3co kgf/m
1oo Gtp,;i;"o ,

pereli despiriitori avind gre'tatea intre 300 qi 500 kgf,/m,

rso r.gr,,:rlitttt
 slRctNl tEIPon.!t! Pt PLAN$IE IJ

ln cclelalt.. cnzuri, incircirile date de perelii despi.rlitori trebuie conside-

rate in calcul dupi. pozilia lor reali 9i condigiile de lucru in ansamblul cons-
rrucllel.
. _ Cind traseul perelilor este foarte neregulat, incS.rcirile efective pot fi
ir.rlocuite pe poriiunile iespective de plangeu,"cu incirciri echivalente uriiform
rePartizater a ciror va-
loare se apreciazi astfel
incit si produci efecte
statice cit mai apropiatc
de cele ale incircirii reaie.
A.tf"l ."."t.t.' -"-
relilor despirlitori aqezali
parnlel cu deschiderea
mici (la plangeele reze-
mate pe o direclie) sau
cti deschiderea maximi
(la plangeele reZemate pe
doui. direclii de exemplu
cr.r grinzi 9i nervuri) se
consideri. suportari de:
fiecare element
- in cazul plangee-
incircat ,/-gri
Fig. II.i0. Pereti despdrt'itori pe planpeu:
-:i secundNfU: J-t)efete lonriit(tjnr:t
,dii I inctialr;2-grjf cu
lor din elemente indepen- deschidere; /-peretr ! insvers:I,
dentel
de placa monoliti pe o ligine cgali cu ; din deschiderea pJanqeului
-
de fiecare parte a peretelui, in cazul plangeelor cu rep:[rtilia transversali
satisficitoare sau de la caz la caz, dupi. ti,pul plangeului, in cazul plangeelor
din prefabricate de beton armat cu rostlrri monolitizate.
lncirc.lrile date de perelii despirgitori transversali deschiderii (4) aclio-
nc.1zi c.1 incirciri concentrate
Pereqii dcspirgitori se consideri in pozigiile cele mai dezavrntxjoase po-
sibik la calculul grinzilor 9i stilpilor.

5. Reducerea sarcinilor ternporare uniform distribuite pe plangee

pi acoperiiuri.

In cazul plicilor qi grinzilor secur.rdare ale plangeelor qi acoperigurilor

existi. probabilitatea aclioDirii lor totale cu incirci.rile perrnanente 9i tempo-
rare uniform distribuite; de aceea nu se fac reduceri din aceste incirciri. La
unele clidiri civile (construclii multietajate) la care lprin destinalia lor
(birouri, clidiri de locuit etc.), simultaneitarea incircirilor la fiecrre etaj nu se
realizeazd, aproape niciodati., se admite ca la calculul stilpilor, perelilor portanli
5i fundaliilol si se reduci. incircirile normate temporare pentru fiecare nivel
74 SARCINI I]' CO\S1'RTICTII

in parte cu ajutorul coeficienlilor de reducere din tabela II.1 confonn nonnelor

C.S.C.A.S. P. 7-62- De aserlenea, grinzlle principale 9i riglele plangeelor gi
acoperigurilor se calculeazi cu incirciri redusc prin iLrnrtrllirea incircirilor noi-
r.n ate cu coeficientul 0,9.

r abet a I I'''
," o,:;$'JTl,lii
j"toi,ill",,u..
"o'.#i"fi:,i,i:::';i:ii,L
,r-umdrul plangeelor situale deasupra 7 li
seclrunx constderatc a construcller 5r peste
care suporti incirciri rempor.ar.e I 7

Cocficienlii de reducere pentru suma

:.c.r lc rrilor rcnpora.e pc pl.rnlcclc
0,90 0,85 0,80 0,7 5 0,70 0,60

La clidirile civile, unde existi. probabilitatea incircirii maxime gi simultanc

a clidirii, cum stnt unitilile de invilimint superior, tearre, muzec ;i mag.rzin.'
etc. ir.rdicate Ia pct, 3...1,2 ale anexei I, nu se adrnit reduceri de incircXri.
Reducerea se efectueazi independent de urilizarea coeficienlilor de reducers
a inci.rci.rilor
temporare de scurti durata pentru grupirile suplimentare $i
extraordinare cu exceptia clidirilor civile situate in zone seismice sau ;1 cazu-
rilor prevS.zute in alti prescriplii speciale.
ln acelaEi mod se poate face qi reducereaincirclriior uniforme distribuite
de scurti durati, date de greutatea oamenilor, a pieselor qi a n.raterialelor in
zor.rele de dcservire a utilajului (punct 15 anexa I).
Deoarece in unele clidiri civile existi probabilitatea depSgirii incirci-
rilor normate temporare uniform distribuite nu se admite reducerea incir-
cirilor la calculul grinzilor principale, riglelor, stilpilor, perelilor, fundagiilor
pentru: depozite, frigorifere, sili de cinematograi, cluburi, giri, sili de rrese.
restaurante, sili de adunare, sili de concert, sili de expozilie, dc sport, de-
pozite de ci.rgi, arl.rive, biblioteci, ar.rtrcpozite, tipografii, ateliere,- h;rle d:
laDrrcalle etc.
lncircirile date de sobe, pereli desp:r{itoii ctc. nr.r se pot reduce, fiinci
corrsider.rte c"r ficind p.rrte din irc.irc.irilc perrr.rncurc.

6. Considerarea sarcinii locale pentru planqee

Ca o reguli in calculul plangeelor este luarea in consideralie a distribuliei

reale a incdrci.rilor pe planqee, dindu-se atenlie incircirilor coucentrate in
zonele de montare a rtilajului, pe porliunile de acliune posibili a mijloacelor
de transporr, a sarcinilor grele etc. Se recomandi ca independent de calculul
planEeelor la disrribujia ieali a incircXrilor, plangeele si. se verifice qi Ia
incircarea torald cu incircirile uniform distribuite, mai ales la halele de fa-
bricalie. Pentru aceasti ipotezi de incircare se iau inclrcirile normate din
 s\ficl\l ll.i IIP I ) lt \ ll 11 l'I Pl,1\il l] 75

anexa I cu considerarea reducerilor aritate la Pct' 5' Pentlur'rteh'rle de fabricalie

t;;;1";;r.";;;;;i-"ie a" 400 kgf/m'?. I nci 'ii 'ile cor''ce"t 9i celelalte i'-.

*i"lli-i"."i" ."te intervin in ca["ctrlul plangeelor-sint indicate. in prescripgiiie

rchnice sau in cazuri speciale se detertnini Pe bxz:r condltrllor leale de cx-
ploatare.
L.rcirclrile conccnirate pe plangee se pot. inlocui cr'l incirciri u.riform
distribuitc echivalente, a ciror valoare se determrna:
Dentru plicj' pe baze momcntelor incovoictorrc:
- ;;;il !lt"i, nervuri, pe baza momentelor ir.rcovoietoare 9i a
- taietoere
forqelor
"igi",
Valorile minirre ale incircirilor temPorare echiv-alente obginute cu cot.t-sl-
,lerarea actiunii simultane a lncircdrilor l,ocale date de util.:rje 5i a incircirilor
Ji*lt"ii.'1n ,ott"l. de deservire a utilajului sint ccle -indicate Pentru cli-
Jiiil" .i"il" in anexa I cu
'in.xt"^t""
considerarea reducerii aritate la pct. 5, iar pentflr
i"f"'a" f"iti."ii" n.rinimi este de .400 kgf/n'?' Rezulti incirciri
ii*ifttl*
-;;;ii"iil"Ii"ti" g*"-t dif.rit" p"u.,.'' plici grinzi,
;.i - cnre slnt
'tilizate
lt;-,it ;;i".tioi ci." sopbtti iLr nrod di'ect incircare:r
tocala. "I"-"''t"lo,
^acliunea calculatc
Pl5cile plangeelor la incirciri echivalcnte sint supuse 5i Ia stri-
pungerc sub incircirilor locale, fiind necesari verificarea h stripuu-
gere.
tletncntele sccundarc ale pl.rnscelor. ale g:raiclor :i ale. rlmpelor de" ac--
ces pentru vehicule, pa.aiele 5i curlile carosebile -sint actionrr" de o lort'r
dati de un cric, aplicat pe o suprafall de 10X10 cm' egal'
"orl."ntrati
cu sarcilra pe osie a vehiculului ."1 mai g."o dir.r clasa de incircate considerati'
Cind .r.r se cunoagte distribulia greutilii tehiculuiLri pe osic, se poate lua ca
incdrcerc mrximd pe osie 300i1 din greutrtc.r totrl.r.

7. Sarcini dinamice

.r. C.re[icientrrl de impact. Unclc incipcri tuPolri Plirr dcstinatir lor

gocuri, r.ibralii sau trepidalii,.9iProvocate de magini sau de alte obiecte'
' P1"n9".1", acoperiqurile alte eletnente de constrnclii supuse la soli-
citiri dinar.,.tice trebuie'calculate pe baza calculului dinamic, folosind 9i deter-
minlri experimentale. Daci nu se consideri necesarl o cercetare mai ttrirtrtn-
giti a efortului dinamic sau dacl lipsesc datele necesare de calcul, se admite si
," un calcul convenlional sirrplificat al elcmentelor planqeelor, in-
"f..t.,.r"
circlrile statice fiind inmulrite cv coeficientul de impact sau dinamic' dc:nwnit
multiplicator de impact, in STAS 506-59.
b. Stabilirea valorii teoretice r coeficientului de impact' Cind incirci-
rile se aplicS. lncet gi continuu asupra elementelor de construclie de la vrlo;rrea
P 1?, P+dP, deformaliile lor pot unniri indeaproape in acelaqi ritm varialiile
incircirilor crescind de Ia 3 la SfdD (fig. II.11).
 76 SAITCINI IN CONSTRUCTII

Expresia lucrului mecanic ele_

fi in acest caz
mentar ar
+ P-
\L:P 2 dP d3:(p gr
-- ,'I _ 2/ur,;x
Neglijind infini*l mic de ordi-
nul 2: fld8l, I
se obrine

\ at:P.dD.r
Penttir'-un eli:merit solicitat la
tracliune, linind seami. cn S:4.
unde E este modul de
gi I secgiunea elementului"tur.i.i?ir"
de cons-
t 6,dt 6
trtrcqie de lungime l, avern d 6:1!.
Fig. II.l I. Diagrama P-8la aplicarea siaiicj
a lncircdrilor. $i integrind rezulti.

Pe intreaga lungime a elementului avem ':\'ii:*#:+ +:i,.

L:7e 'i:r D

se aplicd brusc, cu inmeaga sa valoare, acjionind dinamic

^^.-..-9ili ]i.*l"rer
i'i:."';]ffii,.;T i",' Tl,1J'iil'L&1i'i:i"":.:J;":3i,':x":#:,: :i.i::",ffil
de .construclie pusd. in migcare cu o enumiti a"-;ffi.;i; ;ili;;
tn jurul poziqiei de ".."i.r"r;"
echilibrri, dcptasindu_se in timp
:::lfXrJ#:J::rrazi
Oscilaqiile sint duternice (importante) in
.momentul gocului, apoi ele igi
Il:T":.:^1" -:1"?,:.1:
n'j. suprapunerea. dii.'it"i";';;;;i.'i'.;,"d.ri,-;,;l-
iar am plitudinea A scizind continuu
:'::,#:: Jl.[.;.""#tl_'"1,9;"0'io
'
:

::"1*lr-11" r-ifi
scne stmplltrcat
;"i;:i,^;*,i:
"lhixi'l,t*r;::i"i: .:::*t.:: ;11i
iar. r.rportrrl dinrre rucrur -.."",.t:.;*:' rd
aplicdrii statice a incXrclrii este 5i rucrur mecanic L in cazul

Ld

ln realitate, aplicarea sarcinilor dinamice nu se face instantaneu. feno_

menul fiind mult mai conr,plex, iar raportul
,4 variazd. practic intre 1 9i 2-
.Coeficientwl.d.e,impact este raportul dintre eforturile, respectiv defor_
majiile sau sigegile dinamice 9i cele statice. Ad-irt"d';;-;.iiatiile
dinamice

f.'
I

I
 !\n.l\l 1'\rI,rrt\ill tf tL\\5t t 77

se produc in junrl velorilor statice considerate ca o r-t.redie a deplaslrilor

suferitc de elernentui de construcqie, coeficientul de impact capiti valoarea.
,, A nax-Amin A nax 2 Ana::
11,-t l-Lt:tf
A ntax lAmtn Astattc Anax+Antln

tjr : I LIr: A max

I
(A nax + A nxn)
,
.
lilrnlc: A mox_A
)oorlrf d lr: A ntai+ A miu
tlnt;

. c. Coeficiengi de impact pentru clldiri civile previzute in prescriplii

tehnice (nor mativ C.S.C.A.S., P.7-62 ; STAS 506-59). Pentrr.r inclrcirile
date de utilaiele de ridicare 9i transport se aplicl coeficientul de impact 1,1,
ins5. nunrai penru calculul elementelor planleelor direct lnci.rcate.
Coeficienlii de impact stabilili pentru operaqii diverse de deservire sint:
- mutarea greut;.lilor , 1,2;

- descircarea greutXlilor . 1,4:

descircarea greutililor in condilii dcosebite de defavo-
- bile . 1,8.
Dinensionarea structurilor care suporti. magini sau dispozitive mobile
(poduri rulante, macaraie etc.) se face pe baza coeficienlilor Je rmpact cores-
pttnzi.tori menlionagi in tehnice de specialitate sau pe bazi de
^prescripliile
calcul dir.ramic complet. Spori-
rea incirci.rilor prih coeficien-
1ii dinamici se extincie numai
la plangeul care le suporti. 9i
la perelii Ei stilpii cari suslin
xcest plan$eu, dar numai pe
ini.llimea unui singur nivel. -
Reducerea coeficientului de
impact se obgine in cazul magi-
l-lllor a$ezate Pe Plan$ee prln
intermediul unui strat amorti-
zor (fig. ILi2), care amorti-
zeazl transmiterea vibraliilor
de la magini la planqeu. Cind
constrrlclia :urne,:zi a fi supusi
la vibragii, amplitudinea sau
frecvenla acestor vibralii tre-
buie si nu impiedice exploa- Fig. II.12, A$ezarea rnaiinilor pe plangee:
rarea nonnali a construc!iei, /- nJr.-I: --t,,1c; beiol zrn rj J-rn' ir',r l 4-
,, ,i.r:i-'Jrr rl rd,d "eil,;. - od r: -bFU,i
I

conforr.n destinagiei.
78 SATiCINI lr\_ CoNSTRUCTII

[t sancrNr cLrMATrcE

1. Generalitili despre climatologie. Clasificarea incircirilor climatice

Proprietitile fizice care caracrerizeazi starea atmosferei la ul rlomen',

dat sint condiiiile de temperaturi, presiune, uniditate etc. Aceste condigii sinr
variabile in rir.r.rp qi spagiu, constituind serii stabile in timp, carc por fi crrrc-
terizatc in urma studiului statistic, bazat pe observalii indelungate, mulli ar.ri
de-a rindul. Se determini astfel condiliile mijlocii normale ale srdrii timpuhri,
cttrc exprimi ccea ce ss ntmegte cLimd, in timp ce ir.rsi temperatura aerului, pre-
sir.rnea, umiditatea etc, sint mirimi fizice care se pot misura prccis gi se por
esprim.r prirrtr-un singur numar. in rrnirili de rnisuri. clma .e cxprimd prin vr-
ioiilc rrredii rle rrrruroi rnirimilor fizice c,rre definc.c srarea timpiui s,tu'urcmea.
l)cci ciirn.r se dcfine5re prin elementele cltmatice constituenie: LernperJtLlrJ,
prcsiuneaj precipitaliilc, vintul, umiditatea, nebulozitatea e.r.c. ELemeitcle cli,
natice slnr n.rodificate d,e lactorii climatici: latitudinea, altitudir.rea, depirtarea.
respcctiv apropierea de miri 9i oceane, fomele orografice etc. Clintatologi.r sc
ocupi. cu studiul eler.nentelor clinatice in tin.rp 9i in spaliu qi cu factorii cire Je
modifici, pentru a se putea defini clirna unei localitigi, regiuni sau a nn,.:i
teritoriu mult nrai vast.
Clasificirile climatice se fac pe baza rrai multor criterii: clasificare
astronomici, geografici, botanici, lizici (pe bazi de temperaturi, umidi-
tate sau temperaturi cu umiditatc, precipitalii, urriditate atmosferici).- di-
namlca-
fara noastri. are un climat temperat continental. Caracterul temper.-rt al
climci cste dr.torir in prirrul rind agezirii pe glob (intre paraleie .l.l 3g.
ti 48 14'nord); de aici decurge o ncdie anuali. r"-p.."tu.ii de circa 10C.
" anualj a rLmperrruril.-r
( ,rr.rctcrul corrrincrtrl cste jmprirnar de .rnrplitudinea
(cate depd5eSte 2O ), de rmplinrdinile diurne ale ten.rp€rarurii, r.nari in spe,
craJ vrr;r, de regrmul
.pluvrometric etc. Clima qi.rii noastre se explici pe baza
considercntelor de ordin dinamic, adici circulalia g.rl"r"li *t-orferei gi in
particular cjrcularia aerului din nordrrl si Eiiroo"i. "
Elementele cljmatice acliorre.rza "rtui
.o,,r,..,.qiilor prin unitoarelc
, _
lncarc:Lrt: "rupr"
cu zipadi;
- incircarea
acgiunea vintului;
- efectul
varialiilor d,e tempcratur:1.
-
.--Totodati construcliil€ trcbuie protejatc de umcziri prir.r cfectul precipi-
tagiilor : ploaie, ploaie cu vint etc. Climatologia pune la dispozigi. .onrr.u.-
torilor datele primare necesare pentru studiul arcestor acliuni asupra construc-
ulror.
 5,tl{CItrl CtllIl:ll(iE 79

2. Sarcina dati de zipadi

t Z\pada, element climatic in lxra noastri. Grosime:. t'ttedie enuaif a

stratului de zipadi este diferiti pc rcgiurri de la 31,4 cm pini lir 118,00 cn;
dr.rpi observaqiile din perioada 1926-1955 grosimea medie a fost de 70 crn.
L.r.rportantc silt grosimile za-
6 qri /9/? -/9/8 n./OJ|
xime, care ir.r cazul zipezii /Joni /898 -/9// o= /t49
cresc o dati cu durata ciclului
ani /898-/9lt n. t900
de observalie. ln figura II.13 se
arad. ci observaliile pcnrru in-
cervale de 6, 13 pi 37 ani dau
grosimi maxirne pentru ziPadi
de 63,80 qi 110 cnr. La noi in
gari,.grosimile. r.r.raxime absolute
20
se oblln tn lernl cxcePllona-
le, care se produc dupi rjrl
ciclu de 11 afi 7916-L917 ,
1928 \929, 1911
- 1942,
-
1953-1954).
ln special iarna din lune
Fcbruarie 1954 a fost de o in-
tensitate gi dulati nen.raiir.rtilri-
ti ir.r ultin.rul secol in lara noas-
cri. din punctul de vedere al
-:-:.::
-- -
rnl l^ ,nPnun
rd\r, uc
rL -:-^l: ^x-,,.x
!r!s,4r
mai ales in jurnltatea de sud a Fig. II.l3. Disiributjile empirice ale satralului de
tirii. stratflui de zi-
Grosimea zipadi 1n regiu[ea lioscoYa:
/-J)erniada de 6 ani i ?-t)eriordl .le L3 rrr ; r - i):fio:,da
padi a variat intre 106 cm ia dc 37 arri'
Bucureqti-Bincasa 9i 151-
153 cm la Calaf at-Fi.urei,
ajungind un maximum excep- sE
irorlr.t d€ I/J cm l.r Latara$r, In \i,
Iocurile il care zipada a fost 3t
rroienitl s-a ajurs la grosini de s4 sr
cigiva metri ir.ri.l1in.re. in aceeagi
iarni, viscoluL din Blrigan a
atins viteza de 25-35 n.r/s, iar 30 t0 70 90 //0 /30 /50 /70
temperatura a scizut pini la 6ros/mea s/ralrlal , cm
ln figura II.14, este
-33'C.
arirati frecvenla grosin.rilor
iI.14. Frecventa grosimilor maxime absolule pt:
ale stratului de zipadri, pe perioada aritor
rnaxin.re absolute pe laii ale r 926- r955.

stratuh.ri de zipadi, pe pcrioada

1926-1955. Durata stratului de zipadi variazi intre 30 9i 50 de zile, ajrugind
in regiunile muntoase la lrai mult de 1C0 de zilc 5i pe culmile munlilor la
pe5te luu de z1le.
80 SARCINI IN CONSTIIUCTII

Densitatea zdpezit b oscileazi in jur de 100 kgf/mi, daci

cizutl; zipezile v.echi-10'C
este
nou suprapuse ajung pini la 1gO-350- kgf/m3.
Acfiunea zapezii asupra construcfiilor. pentru a afia iniircarea nor-,
b._
mati drti
de zIp.rdi, exprime.ri in.kgf/m2 9i distribuiri pe proiecgir orizon_
rarx a acoperrlutur.c iolos3ltc lonnulJ

P':: c ,' .g /II-1)

",
tunde
c;
- coefici€ntul de rre-cere de la greutatea stratulu. de zipadi ciistr.i
este
buit pe suprafaga orizontali a ierenului la lncircarea normati. cu
_

zi'padi, a acoperi;ului. iar

g: greutatea. stratului de zipada distribuir pe suprafala orizontali.
- a terenului, determinatX ca media statisrici a irosimilor max,m:
anuale a straturilor de zipadd inregistrate pe o"perioadi indelun-
gati. de timp (9i nu mai mici de 10 ini).
. Teritoriul lirii noastre este impirlir in doui regiuni pentru altirudini
pini Ja. 60O m deasupra nivelului mlrii din prrncrul ?e vedere al greutllii
stratului de ziprdi g, (anexa II), avind valori de 75 9i 100 kgf/mr-.
Pentru construclii situate la altitudini mai mari de 600 rn sreri.rea
stratului de zlpadi se determini cu formula
9":75t 0,t5 ( t1-600 ) kgf/n', (rr-21
in care H este altitudinea localitigii exprimatl in rretri deasupra nivelului
m5.rii. Valoarea incircirii cu zdpadS. polte fi sporitX. dupi condiliile locale
(vii) qi pentru acoperigurile, unde este posibili o ingrimidire de z6pada.
1n lipse mereorologice 9i a determinirilor dire&e, greutatca strit,,rlui
,darelor
qc z.rpaoa se poate evatua acoperrtor cu +onr la :

.9":220.h", (r r-31
ln care lt" este grosimea stratului de zd.padi. in metri,
stabiliti ca medie statistic} a inillimilor anuale
z-.'i@m r.ImTrtlrllllfl'
maxime in localitatea respecrivi pe o perioadi. de cel
pulir 10 ani.
In prescripgiile tehnice (normativ C.S.C.A.S.,
P. 7-62 9i STAS 903-56. Sarcinile tn construclii. Sat
cini climatice) sint date valorile c: pentru acgiunea
zipczii rsupra difcritelor tipuri de acoperiSuri.
Coeficientul c z lalori intre 0 si 4. in functie
^re
de panta 9i forma acoperigului, linindu-se seama mri
ales de posibilitigile de aglornerare a zd,pezri in an'a-
mirc puncte ale acoperigului. Acoper\urile cu 2 pante
au c z 0 pentru o> 60'J cind, zS,pada aluneci pe aco-
Fig. II. i5. Acoperiquri cu perig 9i c.:1 pentru a--{25"; iar pentru valorile lui
2 pante: a intermediare, se interpoleazi liniar. Acoperigurile
1- lncrJca, e pe toat suprrirta;
lr
- iDc.rc,fe nesidet.i.r- se calculeazi. in ipoteza inci.rclrii pe (fig. II.15).
 5ARCINI CLITIAIIC]] 81

toara suprafata, precum $i in ipoteza incircirii nesimetrice. Ipoteza inclrcirii

pe porliuni de pinti nu este admisi. Incircarea Pa4iale Pe 3/4 deschidere se
admite exceptional numai la anumire arcuri.
La clldirile cu acoperi$uri cu mai multe niveluri

c-ffi
esre posibila. c;derea.z-pezii de pe acoperi5ul nlai
inalt pe cel lnlerror. ln acest caz, acoPerltul rnrerlor
este supus la un spor de incircare cu zipadi, evaluat
d.e la caz la caz.
La acoperiguri. multiple (fig. II.16) unde zipada
se poate aglomera [a intersectii, c, se consideri ca in
*'aiianta l"pentru acoperiguri cu s" 20", ca in va-
riantele I 9i a II-a pentru o:2o" ...35",9i ca ln va-
riantele I, a II-a qi a III-a pentruc)35', in raport cu
posibilitilile de supraincircare a acoperigului prin
iglomeraiile de ilpadd. La acoperigurile curbe
(i;g. lf.ro) se coruideri variantile I 9i a lJ-a,
iai varianta. a III-a se ia ln considerare numai daci
I _'\
t/ -_-
6',
Incircirile cu zdpadi, pentru calculul construcgii-
lor cu 1000/e pentru construcliile tzolate,
se majoneazi
ca .h 15 m (h fiind misurat pini la streagini) 9i cu
deschideri I { 10 m, neadipostite de obstacole 9i age- Va//A a-[
zate in Iocurile undc insISi construcgia consritue urr
f-
prag de formare a troienelor, mai ales cind zipada
este viscoliti. Se menlioneazS. cazul magaziilor de
cereale din Biri.gan a ci.ror acoperiguri s-au degradat
in februarie l9{+ d,itorite supraincircirii cu zlipadi
(fig. ILIZ). Pentru aceste caz.uri, sarcina este oonsi-
deratS. extraordinari in cazul calculului dupe metoda
la rupere, Din acest punct de vedere se recomandi Fig. II.16. Acoperiguri
evitarea acoperigurilor cu posibilitili de aglomerare a multiple cu intersectii :
.l - locori de aglome.ar€ z
zipezii viscolite, care poate conduce la inci.rciri foarte
mari, de ci{iva metri, aclionind uneori gi nesimetric.
Efectul incircirii ct zdpadS" nu se adaugi la efectul incircirii utile in cazul
acoperigurilor teras;; se ia in considerare lncircarea care di efectul cel mai
defavorabil.

Fig. It.l7. Clddire cu acoperi$uri cu mai multe niveluri.

6. Clidiri civil.
 82 S\li(ll\l 1\ CfTNSTFLCI II

3. incircarea dati de vint

a. Generalitili. Vintul este miqcarea turbu)enti a maselor de aer deasupr-a

suprafelei pimhrtului, datoriti rotaliei pi.mintului, inegalitigii simultane de
temperaturi, presiune qi umiditate atmosferici in diferite puncte ale globului
terestru etc, Presiunea dati de vint acqioneazi asupra construcliilor ca o forgi
de obicei orlzonr.ali, care provoaci solicitiri in eleryrentele portante aLe cons-
tnrcqiei gi are tendinla de a risturna constrricliile. Vintul acgioneazi asupra
acoperigurilor gi de jos in sus, aceste fo4e fiind in.rportante, mai ales in cazul
acoperigurilor uqoarc clr o greutate permanent; egali sar mai mici de 150 kgf/m'.
Vintul provoaci. unor construclii gi eforturi dinamice de incovoicrc qi risucire,
care dau naqtere la eforttr.ri suplimentare in elementele portante ale constrllcliei
5i pericliteazi stabilitatea construcliilor.
Cu toati irnport.rnqr incarcirilor date de viDt, totugi primelc prescripjii
de calcul privind acliur.rea vinrului asupra construcliilor au fost elaborate destul
de tirzir.r gi numai in urn.ra pribugirii unor poduri importentc (podtrl peste
golful Tay.in Anglia cu 13 des;hideri de 12 m idsturnat de la ini\imea de:t m
<ieasupra apei, impreuni cu Lln tren de persoane; podul suspcndat Tacoma
de 855 m deschidere in S.U.A.) sub acliunea vinturilor puternice, adevilrate
lrragane, care au atins presiuni mari (250-340 kgf/m'z).
De asemenea, de-abia la inceputul secolului al XX-lea s-au efectuat primele
ccrcetiri $i misuritori directe privind presiunea vintului asupra construcliilor
(Eiffel h 1907 per.rtrr.r plici plane). Misuritorile directe, in condilii naturale,
ale presiunii vintului pe sr.rprafclele construcliilor nu au dat rezultate conciu-
dente din cauza caracterulur turbulent al presiur.rii vintului. Migcarea turbu-
lenti a n.raselor de acr intr-un ounct dat este neuniformi si constituiti dintr-o
su.cc)iLnre dc rrrielii brL';re;i ieper.rre periodic, l.r intervale scurte, alc virezei
gi ale direcqiei vintului fagi de viteza gi direclia medie dc migcare a masei de
acr, care reprezinti pulsaliile vintului sau rafalele in timp de furtuni. Aceasta
sc d,rrorc.rzi difcrcrrlelor l.rcrlc dc prc.iulc 5i Lrrrridirate. cxre pun tnase mici
dc .rer in Lni5carc, pre.uur qi formci ierenului 9i obstacolelor irtilnite in cale de
masa de ler in misiarE
De aceea r-",.".l',, uirerior la studierea acliunii vintr.rlui asupra consrruc-
-pe
liiJor pe c.rle expcrirrenr,rli prin dererminarca presiunii vintului modcle in
L-rbor.1ro.rrc (runelc) .rrrodiLr.rrnice, r'intul acqionind sr.rb fomi. d,e iurenSi lame-
lart, ctr \\teze constante, Aceste cercetiri au cipitat o n-rare dezvoltarc in
u)tin.rul tinrp.
b. Vintul, element climatic.. Reginr,,rl r-inturilor este determinar in qara
no.rstri arir,de. c.rrrcteruJ,.succesiunei 1i frecvenl.:r sistemelor brrice 5i .r pro-
ccsclor circuJ.rlici .rrnro.fcricc rir gi de hcrorli fizico-geogr.rfici. in ,pcci.ri dc
rclicful Munlilor.C.rrprqi. Regimul vintLrlui esrc loarte complic.rt pi regiuni
Irrtrnq.' !i pe porliLrrri rnici .rlc rerirorirrlrri 1.irii. lrr figrrr.r li.lg,int dat"c de
exemplu rozele vinmlui (frecvenla vintuhii din 8 dirlc1ii principale ti.ria
fiedie ll1 gr.tde lJe;lLrtorr, in v..riori annale qi din patru luni) Ja stagiile 5i CIuj 5i
Bucuregti-Bineasa.
1'2

,w)r l*r
,w"
l-'"$'l 6
?//ot
,r^irM,
//'-'l -\
$j'+
e)

A//UAIA
 84 SlIICI\I iI COfSI'RUCTII

o,,"dl'l .'.Th',"u,l'il;f ':"ii:1r,,,:ru#":,1dH:;l;:xr ::i J;:?r\"JT:il:

in ligrrra II.19 sint prezenrate dare referitoire la frecvenga gi
viteza vintului
(evolulie anuall si diurni)
Z":;----____f
,/'4 o
la sraqia
statia Bucuregti_Banea_
Brrcrrrpcti-Ri.."'-
i;1" s: li Virful
nl J
-l " "iI scrvj doLrjOmul. Se ob_
--"
^^ maxime
".".1 v:tezei vinrului. unul^.pri-
ale
nj I to] " qlvar_a gi alrul spre sfirgi-
tul toamner $r rarna. Vt-

*i%rffi :W rm teza 9i direcjia vinrului

1."?"$,*'.;:*:115":;
"'-JL/lL1/,4,tr////////,/M/////,Aleterminilnmeteororogie
fr:fr""'i''- doui viteze orizontilc
Bd"paso - ale vrntulut:
a) V,;ft - "'t
-'t tjnt
ttiteza i.nstanta-
zee-(cu
fcu anemometre),
r^ee, r-
anemometre)- a-
/2- vlna p€rroaoa sullclent
,n,/,.;; 'iA ryt Ce con^stanti., de ordinul
--- _-
fi-L.J1\---/-.--\ -- ,1 ]J minutqlui gi amplitudinea
jrV a
--*- I 8l
i] JI ^-^-^,-:^--r:
proporrionrJ; cu
--- -y.-:-
tiria
1l I 61 vintulLri. Ea caracrcrtzee-
I l-*--] tl]-4 zi. starea rurbulenti a
r - -----\-- r il'r1 N..-_--,-
\---,-
-'!'---l I rinnrlui;
piLeza mcdie a ti-
J -
/'' . .lt i-,t
jt*;-'q)
,t

!-$'
--. ..

@'r-
t--__- -l 'l timp de 10 minute, misu-

i:::nl:,?l'":,il,l":::i
deschise, in oondilii deci
j i1
",

' 6 t I difcrire de cele intilaire in

: .---! , L_--
/0- _
a-1 " ---'.-_-/
7*1'
*_*

.l
__J centrele
cen -^_-.t--^ _: r^r^
^^-_-^l^ populate 9ifolo-
siti in mod curent in for-
mule.
.t,I II ln b:taia vintului
o se
4 ,r,
3 20 n2+ ' ,.2 -rt--ffi-Tfr-Ziil
a
: t3r4 tg constata o oarecare Peno-
Bdncasa q vi4"t ,nur
"/ sale sub lformi
llll'::l :ll.::'::':l-ql
de pulsalii
Fig. iI.l9. Evolutia vitezei vintului Ia.sialia Bucuregii
Bineasa qi Vfoful o..ul , - scurte, vireza vintului in-
. . b_evotuli, ar-rrr,'rrro*r,
... rvl:
,-Fv lu{id.ILal" a vjtezei mrx:ne Lv-,""r si rretri -- -':-. punct geo-
,
grallc
":- ^
caPallnd )r varla-
' Lrr. ano
pe jmpuri rm".ii biorore,: i'l iarn. j r-rrjmav2id:
a _ vata; 4 _ taamna.
1ii mari chiar in timp de
citeva secunde. Astfel, in
timpul unei rafah in cazul vinturilor puternice, viteza cregte rapid piste
viteza medie, rimine constantL rimp de 2-3 secunde, scade si revine imediat
l"r valori mlJi Jf1e. II.20), sub_forml de pulsagii scuite, adici variagii brugte
de viteze. Cind frecvenga rafalelor coincide cu perioada de vibralii propiic
 SAITCI\I CI,I\Ir!1ICD 85

a constftrclrei sau cu o armonici.. a ei, pot avea loc oscilalii intrelinute ale
construcliei gi se produc eforturi dinamici in elementele sale portante. Desigur
ci o dati cu varialiile de vitezi se produc qi schimbiri bmgte de direciii a
r-intLrlLri, Iala de direclia meJie
de migcare a masci de aer. O varia-
bilitate excesivi a caracteristicilor
vintului trebuie remarcati de ase-
menea pe culmile munlilor, unde
vintul se manifesti prin rafale, cu
pulsalii foarte intense, in care vr-
ieza vinnrlui poate si creasci in
citeva minute pinX Ia 20-30 m/s
,1,,
^: ^".- "".,1" h",,""
Un interes deosebit pentru
calculul construclnlor prezint1, ot-
tezele maxi.tne ale vintului, care
dete rmini presiunile maxime exer- Fig. 11,20. VaJiatia \-irFzPi-virr{ului irr tirr'f dn
lurtuna'
citate de vint asupra construc{iilor.
Viteza maxirrri inresistrati la
Bucuresti a fost de 35;/s (in februaric 1954), insi viteze mai mari de 30 n.r/s
s-an prodris numai de 3 ori ir.r 20 de ani. Cele mai mari v'rteze ale vintultti se
constiti in rnoci obignriit pe litoralul mirii, unde frecirile pe- suprafala--,.Lpei
sint mai nrici pi pe.virfuf munlilor. Se mengioneazi ca o -cifri neveriiicatl
insi qi viteza de-46 nr/s, inregistrati cu oc;rzia unor studii de aplriri dc
malnii la Constanla in timpul furtunilor din noiembrie gi decembrie 7939. La
statia dc pe Virful Ornul pot fi observate in fiecare an viteze mai mari de
JO m/s, iai virez.r maximi inregistrati in acest punct a fost de 43,8 mh.
Viteza vintului intr-un pu-nct geografic dat variazi cu ini\ime-a 5i sufi'
cient de repede in apropiere; t"tettul.ti, fiind mai mici lingi sol, .din cauza
frecirilor dintre sol 9i misele de aer ln migcare. lncircarea dati de vint soliciti
construclia atit ca un tot cit gi ca efecte locale asupra elementelor sau plrqilor
de construclie,
Direcgia gi tiria vintului reprezlnti date de bazi 9i in studiul problemelor
de ventilalie ca qi in problemele de permeabilitate Ia ploaie qi vint a elemente-
lor exterioare de construclie sub acliunea simultani a ploii qi vintului.
c. Actiunea vintului asupra construcfiilol.
1.) RelaSia intre presi.unea Si viteza ointului. Relalia teoretici intre viteza
gi presiunea vintului pe o suprafagi plani izbitd de masa de aer, consideratE ca
un corp elastic, a fost determinati pentru prima oard de Newton in ipoteza
ci prin izbire se consumi intreaga energie cinetici a vintului 9i pe baza egali-
tilii intre energia cineticl 9i lucrul mecanic
g,: ,I .p r,:...Ikgi/n]r, ll I-.r\

unde:
g,, este presiunea vintului;
-. .1". cir" t."
""-'1"i.
i.t - yiteza vintului, in m/s.
-
6ri .1lir l\l l\ r |\(1ti( clll

20-C 5i p.aer: O,lll,.. rezulti ci presiunea aerr.rlui pe sr.rprafele plane

-:!a, perpendrcullre pe direcgia orizontali a vintului
\ertrc;rte se exprimi cu relagia

g,,: j6r Ikgvrn'.] (r r-;)

Din formula reoretic; rezulti. c5. presiunea vintului este indeper.rdcnti. de

^
forma 9i mirimea- suprafelci bituta de r:in,, ."",, ce nu corespunde cLr realitatea,
I)etilrir)d .eama de c.trrcrcrtri rurbrrlcrrt ll c.rr.rcrerisricilor {vitczr. p*,;",,a,i,
direcqia) vintuhri.^De acee.r. in practicl, formula de mai sus se corecteaz.i. ex-
PcruncntJl cu coelrcren!ii care qirr re.rrnl de forma constructiilor erc,
.In unele liri (de exemplu in Franta-R.E.E.F.) se inrrebirirrre.rz.r pc,,rr.
prcsrLrrcil vlntulL o lorntula de lorm.1

c,:c' l;'').1,lo uncte (r r-6)

csre.un coe[i..ienr c,rrc linc serrr..l de rrrghiul (ur dinrrc direcqi.r rintu_
,lru )r.Csupr.riata bituri de vint (fig. ll.2l). irr valo.rre;r t.lO esre un coeficicrrr
ce corectle' carc.lrne seama ci pdtratelor vitezelor insranranee este
'redia
slrperrorri nrcdrer. p;tratelor vitezei medii. Astfel, calculul presiunii ntedii a
\rntutur sc. rpropre de rerlirarc ai lire seami. in acelagi timp ci in formulele
misuritorile sinr executare la viteze consta.,ti, firi tr"rrbulenla
1i_l:.11t.r.t."
vrntulul.
,/0
.48

Fig. II.2J. Valorile coeficientului C,

2) Presiuni Si sucSiuni pe tuprulelele clddirilor, Acliunea vintului asupra

construcgiilor se- rnanifest.r prin presiune (impingerea vintului) pe suprafeiele
erpuse la vint 9i prin suci;ne (;ueerea vintului)-pe suprafetrele ie.it"^de .,rint.
De asemenea,_ vintul exerciti o aclitrie- iingenliald-(de antrenare) asupra supra-
fegelor paralele cu direcqia l,,ri. ln iigura II"22'se ara"ttr reprezent;rca ichernaticl
 ;
-l
AFUI
NI
N
6l
vq
I
6..:
\
sq
stsi'
AJ
" ilil

?-
\ \k
) \$ 5l
v

\
* G.E
N

.i
sl
-\l
sl IL

N
88 s]l Ct\t I\ tar\sl II aTli

a presiunilor 9i a. sucliunilor_cind direclia vintului este considerati dupi direcgia

transversaii sau lo'gitudinali a clidirii. Pentru calcul se consideri ci'presiunile
sr stlc(runrte iu valofl acoperrroarc constJnre pe aceeagi suprafali. a clidirii.
rncJrcxreJ llormJta dxti. de vint se ia in considerare sub forma:
. sru sucliunii distribuite aplicate pe suprrfeleie bitute de
Yrn[,-,presiunii
P- (pentru calcutul elemenrelor de construcqie supuse direct presiunii
vintului);
. rezultantei. presirrnilor pe intrerge construc(;e sau pe unitatea de lun_
g,me-a constntctler. .t,r, {penrru calculul construcgiei in ansamblu);

- forqei tangenlialc aplicate suprafelelor intinse de acoperig, p ".

Presiunea (sarr sucqiunea) normati a vintului se determini. in calculul cons-
trucliilor,le stiri limiri, dupi. prevederile normativului C.S.C.A.S., p. Z-62,
cu lormula

,': B.c.g' [kgftril'] (r r-7)

rn care:
B este coeficientul dinamic;
c
- coeficienru]
g,- presiunea
aerodinamic;
.loarea t€oretic5. presiunii de bazi e vinrului fkgflm2l considerati ca va_
dinamicX.
a vintului exercir;rri perpendicuilr pe direqia lui 5i
-
dererminati cLr formule , C, - --\"" .
Valoarel presiunii.sau sucliunii este in funclie de forma gi dimensiunile
construc(rlor. siturqi.r accidentelor rerenului. de gradul de adapostire, de
vltczJ vintulur.de
$r de greurJreJ specificj e aerrrlui. Aceste fornrule iint asenra_
nitoare cu fornrnlele din STAS 946-56. Sarcini in construcpii. Sarcini climatice,
utilizjLte_in acelaqi scop in calculul la rupere.
, ?e lingi presiunile gi sucliunilc distribuite aplicare pe suprafelele birute
oe vrnt, care sotrcrte drrect elementele sau pirli)ede construcqie supuse acgiunii
vintului, incircarea dati de vint intervine si sub for-a,
d) rezr tdnte; presiunilor pe intreaga construclie sau pe unitatea de lun-
gitne n constnrcliei, Pf. care inrcrvine i,. calculul constructiei in ansamblu, a
cJret v,lloJre normati are expresia
P::F. (t.A.c,,, (lI-8)
cr este coeficientul aerodinamic al rezultantei presiunilor:
,4.,-.proieclia pe planrrl normrl l.r direclia vint.rlrri .r suprafegelor co".-
Iructrer llmrtate la contur:
- b) lorSei tangenSiale' aplicate suprafelelor intinse de acoperig
valoare normati. are expresia
pj,, a ci.rei

P'1':F.Ci, g', (r r-e)

in care: c.y este coeficientril de frecare, a ci.rui valoare este in funclie de natura
supratelel $l se rJ in mod acoperitor egal cu 0,025.
 SrtRCliil CLI \li!l lCD 89

3) Clasificarea constrtucliilor dupd, acliwnea vintulwi, Coeficientwl F. Se

deosebcsc doua categorii de construcdi:

- constructii obi.snuite, actionate num:i static, la care coeficielrtul dina-

mic este egal cu 1 9i
- construclii
fundamentali )
zvelte (t.urn.uri, coguri inalte de fum, cu perioadS. proprie
0,25 s), la care pe lingX. acliunea staticX a vintului se considerS.
gi efectele dinamice, da-
40 an/ /88J - /93t n.42500
toriti. rafalelor vintului gi /O ar/ /905 /9/J n'/91/
scurgerii alternative a
virtejurilor de o parte qi
de alta a construcliei, va-
loarea coeficientului di-
namic P determinindu-se
prin calcul.
4) Presiunea dina-
micd d,e bazd. (g f . Cerce-
tirile au ari.tat ci medii-
le statistice ale valorilor
maxime ale vintului de-
terminate pe intervalele
de 10 9i 40 de ani (pe
bazi de 1 950 9i 42 500 Fig. II.23. Distributia empiricd a !itezei vinlului in regiu-
observa;ii) sint aproape nea Moscova.
identice (fig. II.23). Re-
zulti. ci durata ciclului de observalic poate fi scurti.. De aceea, presiuner
dinamici de bazi se determini. cu ajutorul vitezei maxime a vintului, depiqiti
in medie o dati. la 5 ani qi exprimati in m/s, pe baza observaliilor ficnte in
locuri expuse, neadipostite, folosind formula

s,,:ljff).tr,sVrn,l (r r-10)

ln anexa III sint date presiunile dinamice de bazi corespunzitoare (50

9i Z0 kgf/m'z) pentru diferitele regiuni din lari, stabilite pe baza datelor mete-
n r^l^o i. c <i <rrtictice

Pentru cli.dirile din zone adipostite de alte clldiri sau alte obstacole per-
manente din imediata lor apropiere, cum sint de exernplu clidirile din interi-
orul suprafelelor clidite din orate, presiunea dinamici de bazi se reduce cu
ar fi direclia vintului. Efectul adipostirii nu modifici valorile
25o,ri, oric:Lre
sucliunii. Efectul adipostirii se manifesti numai Pini la nivelul care nu depi-
gegte inillimea medie a obstacolelor, daci distanla pini. la aceste obstacole nu
este mai mare decit de 3 ori inihimea medie considerati. De asemenea se
recomandir ca inillimea adipostiti si nu se ia rnai mare ca I , unde ft este
.90 s\tat\t I\ .n\5ltiLrltl

irillimea felei verticale bitute de vint, mi.surnte dupi caz de la streaiin;, de la

partea de sus a parapetelor, de la coama mansardei (pentru panre de acoperiq
mansardi mai mare decit 7O') sau lni.lgimea medie a calcar.rului. Efectul adipos-
tirii nu se ia in considera;ie pentru sucliuni sau clidiri a$ezate pe bulevirde
largi, ln piele gi in general la colqurile strizilor sau in locuri, rrod",. po"t"
produce accelerarea curentului de aer.
Presiunea dinan.rici. de bazi este mai mare in regiunea de litoral, pe o
lilime de 20 km, unde se admite o majorare dc 40J1, ca 9i pentru puncteie
deosebit de expuse vintului, luindu-se in acesr caz ca presiune dinamici de
b.lz.i .e,r corcspLlnzaLo.lre cclui mai in,rlt pLrncr al clidirii.
Pentru regiunile muntoase, vi.i, virfuri etc., precum 9i in funclie de con-
d\iile speciale este bine ca arunci cind valorile din prescriplii nu sint sigure
sau suficienre, presiunea dinamic5. de bazi s5. se detern.rine cu forn.rula (II-Z)
qi pe baza datelor meteolologicc gi statistice privind viteza vintului. Valorile
determinate trebuie si fic insi )' 50 kgf/n.re.
In tabela II.2 sint date valorile presiunii dinamice de bazi in funcgie de
inillimea construcfiei 9i de presiunea dinamici de bazl la nivelul solului.

Tabela IL2.
Varialia plesiunii dinamice de bazi (gr) cu inilgimca
r!il1timer l. presiuie. dinrnii&
de b:rzi h sol dc :

7U lisl/nrl

\( l0 50 70
3r1 65 85
50 82 l0;
75 99 t28
l0rl lt2 l4:
125 125 t55
> 150 t40 170

Pentru clldiri pini la 75 m se consideri presiunea dinamici d.e 6a25. aceea

corespunzitoare celui mai inalt punct al clidirii, iar pentru lnilgimi peste
75 n, presiunea dinamicd de bazi se consideri. constant: in trepte de cite 25 m,
conform tabelei II.2. Pelrtru valori inrermediare se interpoleazi liniar.
5) Coet'icienpi aerodindmici (c |i ct). Valorile coe{icienqilor aerodinamici
(c ai c1) sint date in prescriplii tehnice (normativ C.S.C.A.S., P. 7-62 1i
STAS 946-56, Sarcini in construclii. Sarcini climatice, pentru calculul la stiri
linritd, respectiv la rupere) pentru schemele curente de construclii: clidiri
inchise, clidiri parqi"rl deschise 1i consrruclii deschise.
Mai jos sc dau citeva valori alc coelicientwlui dinamic c, presiunile gi suc-
giunile pentru citeva tipr.rri de clidiri supuse Ia acqiunea vintului,5i anume:
 s{nct\l cLl\l \11(:lt 9l

a) in ficura I1.24 penrru clddiri incbise:

pi"n in formi de drepnrnghi 5i acoperiq in doul pante, cu vintul
-..r

n
Sft
n/n.t

h/d.25
b/d.7
h/d=/

-10
,*D,ofu"
-0.5

t!,":!4 -
al

trcdio
vrTt///t//

Yei/ta/ _
fi

@ 4
Fig. II.24. Incircarea dati de vlnt pentru clddiri inchise:
sferic''
a cladiri dreptunghulare i b-clddiri cu supraiata cilindrica; '-cu slpraiata
-
aclionind transversal sau longitudinal clidirii la care valorile lui c sint:
1) c:0,8 sin c,
:) pentru /i \- I, r-[1,2 sin c,:0,{] qi

pentru j < l, r:0.8 :rn G;

'I
92 SARCIi\II IN CONSTNUCTII

- cr.rinsuprf,fa[d cilindrici sau sferici. la care distribulia vlnrului este

cea dati tabela II.3, cu condilia ca numi.rul lui Reynolds R.)4X10s'
Unde ffe: va-
, lar
z vintului (m/s);
este viteza
d diametrul ln metri gi
v - viscozitatea cinematici. a aerului (pentru r:15.C gi presiunea'at_
-
mosferic6 760 mm Hg, v - 0,145
.1.10-am2,/s). Se me ngioneazi ci pentru cal-
culul staric ualorile i-uj c din tabela tf.f pot-ii ..pii."i. *U fonna unui
polinom trigonometric de argument 0.

Tabela 11.3.

Valorile coeficientului aerodinamic c pentru clidirile cu suprafali cilindrici sau sferici

(Normetiv C.S.C.A.S., P.7-62 fig. tI. 24, b, c)

Supraiata
Cilirrdrica
t4,1 : ?
0 + i,0 + 1,0 + 1,0 + r,0
l5 + 0,8 + 0,8 + 0,8 0,9
30 + 0,1 + 0,1 : 0,1 0,6
0,9
- - 0,8 0.7 0,1
60 t.7 'I

75
- ,2
1.7 I,l
s0 1,7 I
I05 tq t,7 1n
- -
r20
-0 - 0,8 o7 -- 0,6
135
- 0,7 - 0,6 0,5
150
- 0,6 - 0,5 - 0,4 + 0,r
165
- 0,6 0 + 0,3
r80
- 0,6 -0 0,4 OJ

&) In figura II.25, a, b, c, pen u:

clidiri cu un perete qi cu doi pereli longitudinal deschigi figura
II-25,- a, b,la care valorile lui c sint:
1) pentru clidiri cu acoperig cu doui pante

-,.
"' 1r-t,6: (1,2 sin u -0,4) ii
] ar, c:0,8 sin o;
 --o--<
*\r-T .:'

:,sJ+
\""t '"-YE__.N
.':" ! - t.N
's\ \.
\YN s
I
...,F-{
;
'l
^#+ '$so
I

tri
-Tr1 fl-
r-- -l If-+ tL-
- r-t
t/
t: 'Xr
N

N
"I

.+r-{
1t-
lr- EE
u[--l* I

sl R
s

€
"L_]-
l<
t:
I tl

+
I
s\
s i
94 s \lll:t \t l\ a0\,\l]it( lll

.2) p^entru clidiri.cu acoperiquri curbe (fig. II.25, a, b) valorile lui c fiind
cupnr'lse rn tabelJ Lt.4.
Tabela IL4.
\ralorile coeficientului aerodinamic c penrru clidiri cu unu qi doi pereli
longirud;nali deschiri
(Normativ C.S.C.A.S., p.7-62)

//d < 0,3 Itb > 0,3

0. i0
- 0,7 0 ln
-
- 0,8 25 0,5
0,7 -
0,20
- | 40
- 0.0r)
0,25
- 0,6 ) 70 + 0,8
0,30 u,b
l---
-
c1 In figura II.25, 11 pcntru peroane, construclii deschise, valorile coefi_
cienrului rerodinamic c fiind date in rabeh II.5-
Tabela I Lt.
Valotile coeficientului aerodinamic c pentru peroane
(Normativ C.S,C.A.S., P,7-62)

Cu o ranti

+25 i nq
:!: + 0,s
,:- 20 0,7 + 0,2 0,6
I5 0,6 t.5
- - - 0,6
+ t0
- r", - 0,6
- t,0
+ 0,2
+ 0,8 -L It + 0,2
0,0 + 0,r
- 0,6

Valorile indicate sint corespunziloare pentru f : 0,b... t,00

Valorile coeficientului aerodinamic c t yalazd in limite largi, in pres-

criptiilc rchnice fiind previzrrre v.:.lori (tabela ll.6) penrru:
c-onstru,ctii incbise cu zicluri plint cu forrna in plan de poligon, (drepr_
,- pirr.rr,
unghi. hex.rgon, _o,crogon) sau formi dc cilindru sau sf;re;
perete sprijinit liber ?e pAmht
- ti sreaguri cu pinzl, liberl sau fixati,
Pe slllPr;
 SANCINI CLI Al ICE

Tabela 11.6.
Valorile coeficientr.rlui aerodinamic ct
Coeiiclentul aerodinamic al
Schema const.uctiei rezultantei presiunilor ct

Construcgii inchise cu zi- Pentru construclii obignuite

duri pline ct:+t,2 Pentru construqii inclinate

-L Pentru construgii
mi de turn
.r: + 1,6
in fo:-
cu un unghi mai
decit 10' nu se line
mi de inclinare
mic
sea-

Cilindru I nentru a lr[ -]l I

tt:+0,2 d,in m

] nentru d{; <l cu, in kgr/m!

.t: + 1,2

Sferi eentru a l/[ > I

cr: + 0,35 .J, in m

nentru a lrfi <l cL, , 1rl kgf/m,

c1 :f0,6

.r: + 0,e
96 SARCINI IN CONSTRUCTII

Tabela 11.6, (cortinuare)

Schema construcliei Coeficieniul ae.odinamic al

.ezultantei presiunilor c,
|
l---------.=_-----
I Daci inilgimea este mai
de 5 ori lilimda
I mare e/: I
Peregii sprijinili liber pe + r'6 I Pentru sreaeurile cu oi,r-
pamf t $l steagufl cu
pinza fixati pe itilpi
II Daci inillimea este mai -
I za liberi se consideri
259i din suprafa4a pinzei
I mici decit 5 ori liqimea I
I ct:+1,2

Constructii zvelte cu pereti

permeabili penrru - vint
(antene, turnuri, catarge
etc.)

DK
ct: + 2,4

Se consider! pentru o su-

prafagi a plinurilor mai
mare decit 0,5 me

I
c1 :{2,8

cs:12,4

Grinzi cu zibrele sau cu

pereli plini A atia plinurilor unei
-
griazi cu zibrele
/ffiKh
(sc
conriderl petrtru calori

/m
mai mari decit 0,5 m2
>,0,25 1,6 At arlra totali a qrinzii
- delimitati de iontur
< 0,25 I,8
 SiRCI\i CI,iIIATICtr 97

T ab e Ia I L6, (codtiruare)

Coelicientul aerodin3mic al rezultantei

Schema c)nstmci!ei presiunilof .l

Grinzi cu zibrele
in spaliu, succesiv
agezrte
rc*-t .^ T;-,
prima il:il I l:l
ffi, I

,ffi_y l^.**i=q* f- r

[wd) urmitoarele < 0,25 1,8 .l'

r1l pent.u..-_-
D/lr

i t I 2\ 3 41 5

0,1 0,95 0,98 1,00 1,00

0,2 0,75 0,82 0,84 0,86 0,88
0,3 0,65 0,68 0,71 0,7 4
0,35 0,48 0,52 0,60
0,5 0,30 0,35 0,45
t,0 0,15 0,30 0,45

Pentru r_alori intermediare se interpolea

ze lhiar

construcSii zoelte cu pcrcti permeabili pentru vlnt (antetre' turnuri

- etc.),
catarge la care suprafala'plinurilor.ste mri m"te decit 0,5 m2;
grinzi cu zdbrele sau cu pereSi plini,la care coeficientul. c1 depinde
-
de rapor"tul A'At, unde.,4 repreiinti aiia plinurilor unor grinzi cu z5brele
{) 0,5 m'?) 6i A1 aria totall i grinzii delimitate de contur;
zdbrele aSezate in spaSiw, swccesiv (mai ales la poduri,
- "etc.) lacucare
grinzi.
Dasarele coeficientul aerodinamic cr este in furrcgie de AlAl 9i
Ae blh, ;lnde D este distanga pe orizontali intre 2 grinzi cu zibrele succesive,
'tar h este inillimea grinzii cu z5.brele.
ln cazul construcliilor importante 5i speciale ca formi li dimensiuni qi
Dentru care nu existl prescriptli complete, iar acliunea vintului are o deose-
bitl importanta la dim-ensioni.e, stabiljrel aclirrnii vintului (rcpartizarea pre-
siunii, ioeficiengi aerodinamici) se face cu ajuton:l detenninlrilor pe model
executate ln laboratoare (tunele) aerodinamice.
Se menlior.reazi totugi ci din cauza caracterului turbulcnt 9i intimplitor
al vintului este sreo daci nu ch.iar imposibil a determina apriori at precizie
direclia 9i presiu-nea vintului pe suprafilele unei clidiri situate intr-un ceatru
populat, intr-o aglomeralie.
7. Cliidiri.nib
 98 sAncti\I IN CONSTIItCTII

!#!i::,ir,fi,,#Ti::#;I*\rx;;n#:r:'2"^;ir.!;iy"i{::(::
0: I *€.r (rr-11)
unde :r este coeficientul de rafald a presiunii dinamice
de bazL dat in
tabela II.7.

Tabela 11.7.
Vrlorile coeficientulni 1

lnillimea in metri
pentru care se de-
termini coeficjentul :(20 1 49 I 80 I r00 200
pulsaliei presiunii
UO 200 300 300 400 > 400
dinamice de bazX

Pentru construqii 0,35 0,32 0,21 l8 o t4

0, o,l0
Pentru . conducte gi
0,22 0,20 I 0, r8 0,l5 0,12 0,10 0,08
]

-l - coeficientul dinamic
proprie
care depinde de caracteristicile dinamice ale
fundamentald. 7,,_ decr"-entui logarirrnic -"i
i.?ljlil?!;ei,rrbere{)
,(petioada
tr care se poire.derermina pebaza de grafice Gig. 11.26).
]l?:rll'T a el.rborat.mcrode
L1):-:,1t expedirive pent,u evalUrrea perioadelor proprii de
vrDfalle a constructllor.

40

Pcil/v aoot/fucr; de bp/o/7 armalr/

345678,9/0
Fig- iI.26. craJicul coeiicienlilor dinamlc1.

_^_-f:r,* !":i"dice aplicate normal pe direclia vintului de virtejurile alter_

2,*:,:::::;;,ii.T"l?::"ff "".i::,';"i1,:l::T,.f; :r1","?:.:i*i:!i::ry:
 SAI(Clf I L.l lll\ llCE 99

constructiei. exprimJtd in perioade pe secundi' Fenomenul-de rezonan5i

inter-
accide'ntald, Iuiti in calcul in grupdrile extraordirtarc de
';;;';;;-1,,j;;'
iircircdri. Calculul se lace pe baza unui calcul drnamlc'
b) Calcwlal simplilicat al constrwcliiLor inahe dupd metodd' ld rupere
(STA| 946-t6). Construcliile inalte (zvelte) in formi de turn au

!;::'Z,S d^re sint agezate pe sol sau depirtarea de sol csrc 0'15 D :i

ll>,-; dn e sint depirtate de sol 9i aiezate pe stilpi liberi, unde:

/.l este ir.rillimea construcliei, exclusiv inlllimea stilpilor liberi;
l, - lili,irea dreptunghiului care se poatc circumscrie proiecliei verticelc
o .onrtr.r.1i"i coresp.tirzitoare direcaiei pentru care aceasta este miniml'
Prcsiunea vintului se determini cu formula
p":c.K,..9,, lligi/nr:l (ll-8)

unde Kr este un coeficient in funcqie de r.rportul j , t^t" tt di in tabele

-
;ricz'rte pe cre)'
[Kr.- 1...1,35 p"n,r.t | >' 2,5 .. 25) pcntru cortstrtrcqii
Aclir.rnea dinamici. a vintului sub forml de rafale (periodice
gi aperio-
dice)'- se obline inmullind presinnea vintuhri cu ttn coelicient Kr' determinatr
i,., i,',n.qie de Perioada de vibraiie proprie a clidirii (K:-=1'1 '1'!
peniru Z:1 ...5 secrndc) salr
ditect, firl a fi necesar calcu|'il lui 7, qi arirrd lalc-'rilc:
-
Pentru coguri .
1'5'
- pentru antene' Piloni 1'6'
- pentru construclii turn . 1,8'
-
i. Calcitiul constructiilor la rcqiurtel rintului Accst crlcul se flce pc'^'tr''t
Cimensionarca construcqiilor { -'ctilicarea la s;'tbilitate' cind se rr c Presrlrnc
tlilran.tici clc b;,zi egali cu 1,5;1,.Acqir"rcr ti'Lt'i dc wirr estt considera-tica o
i;;;;;; ;;;r';;;;tf;.' acqiune scurtiL sar.r ;ccidentali' in calc'-rlul ccnsrrucliiior
(inalte)
i"-r*.i lit iil" respectiv la rupere. Numai pentru. construcqiile zvelte \rln-
sau in cazurile in care stabilitatea construc\iei dePrnde dlrect de acFunea
iri";,- t".;-"i"" dati de vint este considerati ca incircare f'ndamentali'
respectiv temporari cu aclittne i1-]dcluDg:rti'
Dircclia cr,rrentului de aer se considcri in calcul iir gener:'l orizontali
Cind panta tercnului este nrai mare.de 300q p-e o distanqa-dc cel pulin 10C lr
-lurirl
ir.r .on**"!iei, direclia vintului poate ji considerati in cazuri speciaLe
peialela c,' srrprafaqa terenului.
In raport cu collstrtlclia vintul aclioneazl din orice direclie' dupi roza
rintului. Direcgia vinttrlui in calcul se consideri in general:
aceeagi cu direcliile axelor principale de ine4ie ale clidirii' perpen-
-
diculare pe suprafelele bitute de vint lcind nu exisri axe de simetrie);
100 s !tict\t IJ cirNsTIiltcTII

aceeati cu direcaiile axelor de simetrie ale suprafcgei gcornerrlcc aco-

periti- de clidire.
In cazuri speciale (de excmplu turnuri pe stilpi prismatici din zibreiure)
este necg:ar ca directia vintului si. se considere orientati 9i dupi diegonal-.
ltabela II.6).
Cor.rstrucqiile cu deschideri mari (hale, hangare) trebuie calculate linindu-se
seama de presiunea sau sucliunea interioari,, datoriti. vlntului, repafiizute pe
toate fetele. Se considerX pre-
siune (r)pe letele perpen-
diculare pe direclia vintului
de
.pirmndere. prin. desch i-
clerl, 1;1r sucllunl (-) p€
-4?i fetele paralele cu direcli.r
vintului. Valoarea presiunii
,!c o //ane lra ns v ersa/ti sari sucliunii interioare se
ia + 0,20 gu pentru ,pcreli
gi acoperiguri cu permeabili-
rare nom'r1e yi 0,5 g.
'-t^
-/r-
pentru cer cu goluri > l5o;
din srrpra fa1.r respectir i..
Presiunea s:u sucliunea el'ec -
tivi de calcul este dati dc
rezultanta presiuniior sau
sucliunilor externe gi interne
(fis.11.27).
Prinderile acoperiquriloi
-44
-at la streagini, console, coami.
virful stilpilor, coloanelor
{ ,fec/uttc lonrvenra/d sau coliurile clidirilor sint
supuse la sucqiuni; calculul
se face penttu o valoare i
-42 sucliunii de 2 g, aplicat.,
pe o por[iune de acoperig de
0,5 nl de o parte qi de aita
a muchiei respectir-e.
La acoperiguri cu pant:
- 0.4
Plan { 40" pot acliona simulral
I t!. ll.2/. Prpqtu'tA | .'lu 'u.1 Lnea pi,.li\ j ri- ar J',
inci.rcirile date de r-int 5i
date de rezultanta presiunilor sau sucliunilor, ilrterne zl.padla. La pante mai mari
S1 externe nu se poate realiza simuha-
neitatea incLrciriior date C.e
vint qi zipadi, decit atunci cind este posibili o aglomerare de zlpadi prin
aliturarea mai multor acoperiguri sar,r ditoriti. formeii speciale a acoperi$urilof.
 SnnCI\l:ll,i\llCE 101

4. Efectul varialiilor de ternperaturi exterioari

ln lara noastri, efectul varialiilor de temperatur5. exterioar; se considerS.

conform urmitoarelor limite:
constructii metalice + 40. . .-30"C
- Dentu
.._ pentru construclii de zid\.:-ie, beton 9i beton armat *30...-20"C
Variatiile de temperaturi exterioare intervin in calculul elementelor de
rezistengi dupi indicaliile cuprinse in normativele de proiectare pentru con-
structiile alcituite din diferite materiale.

El sancrNr sErsMrcE

1, Scurti prezentxre a acgiunii cutremurelor asupra constructiilor

Ctrrren.urtle de pimint sint cortritlclate pr'ntre ccle m.ti rnari calan iriti
naturale. Elc pot li', cutremurc tccto4ice, drtoriti deplasarilor interne ale
scoarlei -pimintegti Ei cuprind majoritatea cutremurelor, in special pe cele
catastrolale;
de prd.bwsire, provocate de surpirile scoarlei in golurile
- cutrernure
produse prin acliunea de dizolvare a sirurilor din pimint;
de naturd vuLcanicd, proyocate de erupgiile de lavi 5i de
- c tre/nture
pribugirile ce le ?rsolesc;
cutremure de. mai mi.cd, ;ntens;td,te. Drovocate d,e alte cauze naturale.
-in cazul cutremurelor existi un focar ln interiorul pS.mlntului, a cirui
centrlr sc nttmeqte hipocentra, iar puuctul de pe sr.rprafala pimintului deicr-
mil:rt de rflz.r ce trece prin hipocentru cste epicentru, Cutremurul se mani-
festL asupra pimintului ca o migcare in spaliu destul de neregulati. Migcarea
punctelor de pe pi.mint este rezultatul undelor declangate in focarul cutre-
murului, fiind raporteti. la trei directii caracteristice ale spaliului, qi anume:
direclia verticali 9i doui direclii orizontale normale intre ele. Cutremurele
se inregistreazi cu seismograt'e. Efectele produse de cutremure sint variate,
nojiunea d,e intensitate a cu.tremarelor fiind apreciati prin senzaliile omului,
acliunea asupra animalelor', efectcle de deterior;rre a construcliilor piri la
surparea lor 9i pini la ac;iunile de naturl orogenici. De aceea este greu de dat
o definilie a intensitilii, care este diferit apreciati in decursul timpului in
aceeagi regiune 9i in diferitele regiuni in acelaqi timp. S-au propus diferite
sciri de intensitate a cutremurelor, printre care scer^ Rossi-Forell 6i scara
Mercalli-Cancani-sieberg modificatl O{.}{.), care are pini in prezent o utili-
zale mai largi (anexa IV). Toate aceste sciri au dezavantajul subiectivitiqii,
intensitatea diferitelor grade determinindu-se pe baza senzagiilor simlite de
ormcni, .r efectelor 9i pagrrbelor produse asupra bunurilor gi construcliilor,
care sint supuse aprecierii personale ale observatorilor 9i depind de mijloacele
1.C2 S1l:.1\l l\ Ci,\sll |rlll

si netodcle dc -construclie care varizzi de la o localitate la alta, de la o peri-

o.rdi.de execuqie la alta. EIe. sint lipsite totodati de elementele mecanice legate
de eiect€le produse cu ocazia cutremurului. De aceea, in prezent se introduc
r-rcrLjde nni gtiirlifice, bazate p9 inregistriri directe ale cirtremurelor gi care
.tsrturi o corelaqic--m.ri reali intre cauza gi efectui distrugerilor provocate
de cutremure. Se disting trei tipuri de sciri: scara magnitidinilor' (Gutem-
b_erg-Krchrer). scirra jnrensiririi specrr.rlc (Housner) gi scara ;ctiunii specrrale
(Medvedev). Pentru teritoriul R.P.R. sinr dare gradele de inrensitate ieismici
,i ..,rrrcre.i.ticile core5pL1r1.,lo.rrc ir STAS jO8.l-OJ l,rncxa V), f.rra no.rsLij
: 1o.t birrruirr de curremurc de pimint dinrre cele nrai puternice. Date asupra
cut-cnru'elor. in afari de informalii a.upra pagnbelor si'panicii nu sint cunos-
cute in afari de cutrernurele dirr secolul al XX-lea, cere sint de altfel qi cele
mai. importante. Epicentrele acestor cutremure se situeazi in jurul oiagelor
Timigoara pi Focaani (epicentrul Vrancea, cel mai important, la o adincirne
de circa 150_ hm).. Cel mai mare cutremur a fost cel 8in 10 noiembrie 1940,
cn cpicentrul tot in Munlii Vrancei, cind s-a pribusit cea mai inalti clidiri
ci, ili dc herorr arrrrat din Brrcrrre;ri (bloe Car)roir crr douj subsoluri ii l2 erajc\.
ln lucrarea acad. prof. ing, A, Beleg Cwtremurwl Si construcSiile se glsesc
expuse constatdrile ;i concluziile fenomenelor produse in timpul cutremurului
din 10 noiembrie 1940 cu recomandi.rile respeitive. tinind ieama de acestea
imediat d-upi cutremur s-a adoptat pentru prima oari la noi, norme privind
calculnl dnpi metod.a stdicA J coeficientului seismic constani, dupi modelul
non.nelor it-aliene 9i misurile constructive speciale pentru proteclia antiseismici.
a corstrucliilor. O dat5. cu marele avint luat in domeniul consiructiilor civile
,: irrdLrstr:rle in r.lrir*ii t5 rri, irr .rnii rcgimrrlrri democrar-popular i-a rcordar
o;rtc'n1ie <leoscbiti ccrcetirilor dc seismologie inginerersci., inigiindu,se in cadrul
1.'.1;oratorului catedrej de mecanica constnr-cliiloi din Institutui de construclii
Bucr.rre;ti (acad. prof. ing. St. Bilan, rcrd. prof. ing. Aurel Beleq) primele -
cercetiri experimentale lJmasa vibranri asupra unor modele de conitruclii.
De aseurenea s-au efectuat cercetiri teoreticc Ai experimentale in seclia de
irecanica construcliilor a Institutului de mecanici. aplicatS. al Academiei
R.P.R., sub conducerea acad. prof. dr. ing. $r. BiJen 9i ac:d. prof. ing. A. Bele;.
Studii de seismologie ingineieasci se flc 5i in alte insritulii (O6servatorul
estronomic-Bucure$ti, INCERC, LP.C.M.C., Proiect-Bucuregti etc.). Cercetirile
rle.tuatc s-a-u ooncretizat intr-o serie de publicalii 9i in participiri la diverse
nr;rnifestirri intemalionale, contribuind totodati 1a crearea posibilitililor de
.L...bcrrrc r nornelor de proteclie antiseisrnici r construcliilor (Normatir.
condigion.rt pentrr.r proiect.rre.r construc!iilor civilc ;i industriale din regiuni
seisnice aprobat de ordinul C.S.C.A.S. nr. 306 din 18 iulie 1963. normativ
c.s.c.A.s. P. 13-63).

2. Metode de calcul al constructiilor la sarcini seisnice

Cutrcrnur-ul d,i nr;tere I:r nriscarea o.cilarorie a pjnrintului, c.lrc pro-

voaci ir.r toate pr.lnctele unei construclii situate intr-o zond. seismici. forle de
inergie. dirijare dupi direclii oarecare, reprezentind tocmai incircS.rile seismice.
 5tnct),I snISllIcll 103

Comoonentele verticale ale acestor incirciri seismice sint in general mici 5i

Dot ii preluate firi greutete de citre construcliile obignuitc. Componerttclc
o.izontale ale incircliilor seismice provoacl lnsi elementelor portante efor-
rnri mari cu o distribulie total diferiil de cea dati de incircirile curente (per-
lnanentc! utile etc.).
Pini nu de nrilt construcliile au fost calculate la incirciri seismice pe
baza calculului convenlional a1a-zis static' ln acest calcul se admitea ci acce-
leraliile tuturor put1.t"lo. consirucliei au o valoare 'r,edie z;, depinzind nunai
d" n"glilindu-te deci oicilaliile construcliilor. Sarcinile seismice se
"rtre-.,.,
calculau cu'forriuia in care Q sint greutilile ce revin unui nivel oarecarc'
(r1.1:)

Se considera deci ci axa mediani. :r coustrucliei rimine dreepti in timpul mi;-

cirii, indiferent de oscilaliile sale, adici indiferent de rigiditatea sa
(fig.
' ' ln II.28, a).
uliim.tl timp, constrlrctorii americani 9i sovietici au introdus calculul
dinanic al .otrtttuiliilo. la incirclri seismicc, care $ne seama ci modul de
corlrportare le curremur a unei construclii depinde in -primul rind dc carac-
t..isiicile dinarrice alc construcliei respective. de pe.ioadi sa proprie de'vibra-
1ie (T) qi de factorii de anorti.;r." 5i apoi de ciracterul milcirii pXmintului
I
B t\1, /:-t::1 A
E3 Ea
L:
-t t=
\li d F=,

EI-
ai li"gt at 7
1b =, 4t c.-n.
el -414t -.
:
r
4t

Fig. II.28. Detelrninarea inciircirilor seisrlice :

ri-i cJlculul slli,c; , - in calcllul dn].rnic

in timprl cutremurelor 9i ln sfirgit de natura pinrinnrlui-de fundaqie gi-de

rnreractrrunea reren-consrruclre (siructuri de reiistenqiL) {fig. II.28, &). Cal-
culul dilramic este previzut il normativul C.S.C.A.S. P 13-63.

l. Gradul de seismicitate de calcul al construcliilor

Gradul de seismicitate de calcul pentru colstruclii sc determini ne be33:

seisuricitate ai zonei in care este anplasati construcfla
- dZ macro de
gradului
VI, D);
- anexa VI, a anexa
(harta gi microraionare seismici qi
cl,rsci de irrportania .r construcqiei (tabela II.8)'
-
 104 S]|liclr'l l\ CoNSTItUCTII

Tabela II.t
Clasc de importatli d clidirii (dup; normativ C.S.C.A.S. p.l3-63 I
I
Gradul de seismiciiaie de calclt penku
Clas. de consl.uctji, cind erad!l de seismiciiate
al zonei est€ :

Con'rrucqii, non rn.e rrare 1i

.rorr.r-uc1ii
oco eorr de rmoljrr.11re. dc lmporr:tn1:i

Toatc construcqiilc,
din clascle I, III, IVgiV

I\/ 'Cl5di.i p".r". pentru locuinle, adminis-

rratir'e, comerciale li comunile
L c.r-l
lCor..r.,r.1ii. a, ciror. prrb,rpire nrr
, nr|.e tr prerderet ae vrcll onrnc)u.,Jl
V 1. dercrior.area dc. utilaje cosrisitoafe,
Ir cor1strllclrl zootehnlce (cu exceotra! c€lofl
]
ia incirciri seismice

-1. Determ.nrrer s.lrcinilor seism:cc

a. Direcliiie incircirilor seisrnice. irrcircirile seisrrlce sc consiileri hr rnocl

converlional in calculul construc!;ilor cf, forle aplicJ.re sr.rric, ins:. coeficien{ii
care intri in formulele de calcul al inclrclriloi se determini. pe baza unui
calcul dinamic.
Incircirile seismice pentru clidiri civile curente se pot determina tn mod
aptoximatir', pc baz.r indicaliilor practice din normativ P. 13-63 (anexa VII),
privind detenninarea lnclrciriloi seismice $i a distribuliei lor pe iniliimea
construciiei.
Se consideri c5, inc5.rcirile seismice acgioneazi dup5. urmitoarele direcqii:
a) Strucur.r principali de rezistenli trebuie verificatd. in toate cazuiile
Ia. iucircari seismice rcqiouind orizontal, dupi orice direcqie. Se admit gi sim-
PlrIrcarl:
- cindseelemeatele
ortogonxle.
portante verticale. sint. dispuse dupi doui direcgii
l3u in consrderalrc acestc dlreciu;
- la celelalte constructii se admite a se lua in consideratie numai dircc-
;iile axelor principale de rigiditate ale ansamblului structurii de rezistenli.
 sARCrNr SEiSlrlcl 105

b) 7n caztrl speciale, elementele structurii principale de rezistengi .e

verifici ii la incirciri seismice acgionind verticrl.
c) La verificarea reazemelor gi ar.rcorajelor se consideri numai ipotezele
cu incirciri seismice aclionind vertical 9i orizontal.
b. Determinare.r incircirii seismice orizontale. For'1a seisnici totali ori-
zontalS. care aclioneazl asupra construcliei (forga tiietoare la baza construcliei)
se calcr.rleazi cu formula
S:c' Q:K"'P'e'v' Q:: St:c' Q (rr-13)

unde l
c este coeficientul de seismicitate calcr.rlat cu formr.tla :

c:K".0.s.v
gi se ia cel pulin egal cu 0,02 ;
K" - coeficienml care gine seami de caracteristicile seisnicc lle zonei
unde este amplasati constmclia, avind ln mod cnrent valorile din
tabela II.9 t
Tdbeta II.2
p coeficientul care Coeficientul seismic, 1i5
-
Une
'
se.rma de
.'
ca- |Il ,C al
.l I d. Fr ric:talp d^
seismicilate de r
ctrcul
1". titi
|

rs.cterlstlcllc dlnJ-
I
' .. rc .r1. liei
mice ale construc-
I
l-
riei, con'iderataI t I olJ!
ca sistem con- |' :q I| l9;:
0lJ0
'n
ventlonal cu un I

singur grad de
liblrtato" qi care depinde de perioada de vibr.rlie -proprie (7)
a acestui titt.- p"tttt-o modul de vibra$e la crre se face calculul
gi de natura teienului de fundaiie (tabela II.10 9i fig' II'29) ;

Tabela 11.10

Cociicicntui crre il1troduce caricrerisricile dinamice ale corsaruc(iilor

l\rl!:r lercn!lui de fDn{l.tie

Terenuri de fundalic cu prcsiunea admisibil5

ncntalc
la r^lc5rcili funda-
L
F:T
o > 2 kg/cm, i,6\<F\<3
Terenuri de fundalic cu prcsiunca admisibili 1:r ircirciti funda-
0:1,25"';
mentale
o< 2 kg/cm, 0:(3
Terer,uri de fundalie slabc (terenuri mlloase, rcrcnuri noi irnbi- p:1,50;
bate cu api pini la nivclul fundagiilor)
F..<3
106 SARCINI IN CONSTBUCTIT

s ooeficienrul de echiva-
J lengi -al sistemului real cu mai
multe grade de libertate cu un
sistem convenlional de calcul, cu
un singur grad de libertate.
Valoarea lui e este
ln 12
' ar
aJ$l ll0r
-.'l-|,
I
-_ iII-r4\
"-r4 r
Fig, II.29. Coeficientii pentru calculul incercdrijor
seismice. Ii0"]'i?a- ,; l,
unoe
U K este deplasarea orizontall, a axei structurii dupi direclia de acqiune a
inclrci.rile seismice, la nivelul K, dupi. modul de vibialie la care face calculul
n-s'n
.{ \</r,
Z.J (r r-r5)
-

Q fiind rezultanta incirci.rilor gravitaqionale (Qr) pentru toate nivelurile A

ale construcgiei, determinatS. prin multiplicarea inci.rcirilor gravitalionaie nor-
mate cu coeficienlii de supraincircare din tabela IL11.

Tabela I1.11,
Coeficienfi de sulrraincircare
Nf.
;ii: l
N,t,,a inca,ci,ii
i _ l*:ffI:li::,i:","
1 Incircari pcrmanenre (inclusiv incirc.irilepermanenre
proouse de utrtale) 1,0

2 lncircarea din zipadi 0,8

dcpozite, eleva-l

Incirciiri temporare &) Pentru clSdiri de locuit 9i social-cul-

0,8

c) Pcnrlu cladiri indusrriale. in afatd

de incircerile care intri la pct. 1 0,8

este coeficientul ce exprimS. efectul amortizlrii vibraliilor produse de

.rf_
sarcinile seismice, ginind seama de influenlele materialelor si felui structurii
(t;bela II.12).
Pentru clidirile civile curente, forma deformatei axului structurii se
'determinl ln mod aproxim aliv pe baza indicaliilor din anexa VII. pentru
 SARCT\I SEISIIICIl 107

Tabela II-12.
Coeficientul {, care exprimi efectul amortizdrii

Tipul de constrrctje

1. Toate construcgiile, cu exceplia celor mengionate h pct. 2 9i 3 1,0

de mai ios

2. Construqiile cu schelet in cadre de beton armat qi construcgiilel 1,2

cu acoDerisul articulat De stllDi de beton armat
3. ConstrucAiile inalte, foarte flexibile, de tipul coqurilor de fum
indegendente, castelelor de api, antenelor de radio sau tele-
vizirine, turrr.r.ilor etc.

clldirile civile importante este necesar a se face un calcul dinamic al con-

strucliei, deplasI.rile determinindu-se pe baza metodelor obignuite ale dinami-
cei constructiilor pentru determinarea perioadei de vibralie proprie a con-
strucll or.
c. Distribufa incircirii seismice orizontale S pe iniljimea constructiei.
lnclrcarea. seismici orizontall totali S se repartizeazi pe inlllimea construc-
1iei, la diferite niveluri, dupi formula
sk:sg4-{k . (r r- 16)

fQ*
'at
lnci.rcXrile seismice orizontale de nivel S/. se pot determina qi direct cu
formula (Iig. II.30) .
Sr: Ck. Qk : fs. F.,i,. rt*. Q/,, (r r-i 7

-L_

,L__

Fig. II.30. Notatii pentru calculul lncircSrilor seismice.

 108 s\kct t t\ fL,NslnLL t

in care s-a notat prin 41 coeficientul de formi.

11r: u oZ9!-!L ' (r r- 18)

l0*'ui
In acest. caz trebuie ficuti. verificarea condiliei

.s:t sr > 0,02 Q. (rr-1e)

. Dega5ece, fonnulele (II-13) 9i (II-1a) sint echivalente intre coeficientul :

gr --
rlk exlsB retalra

lon.t1o
(ri.20)
-0
Pentru _clidirile civile de tip curent, calculul incircirilor
sersmice ori-
zontale se efectrseazd. numai pentr-u modul'I (fundam""i"ii[
a constructiei.
p-pri. ";U*1i"
... d. Deierminarea incircirilor seismice verticale. Verificarea construc-
filor la lncdrcdri seismice verticale este ;;."r;.t;;;r* li.-""."r" portante
rmportante a structurii de rezistenli, ca de exeiplu consolele ce .lcoDeri
suspendate,. consotete .,_ ;.# ;;;?.;""il"'."',,iq;,.
::jP-lT]:t 'j:i:"',.i,1"
L incarcdrilor,sejsrnice verticale
se ia in consideralie prin
ll'"?-tt,1l.; -flli,, gravrragionale de calcul conform
lrea rncarcanlor ubelei II.13.
spo_

Tabela 11.13.
Sporuri pentru incirciri seismice verticale

] - -1.-".,;";;;
, r.p I d. e;emcnL I l'c;r.aFa .au ero.1, I perrru gfrdLr dF .er.-
I | .rre e sponrt- , m:cit:te dc c8'cul :
r l-_-,_-
7 | 8 I e
]-. -Elemente
--
cu eforturi axiale nfo,tul axiat at etementului | ;;i.roo;|t6,*
J I
l--^.-.=----r'l-
urrnzl pe care r.eazemd. I
I sttrpl lncircarea stilpilor reze_
magi pe grinzl ''-'',
Ir 25ry0
- 500/n 100ry"
_ii
I Co1."lc cu ..rr.ir:i in,por- gravira_
i"c.rr.c:rea rorald
rrnrc lionell .r con,olei
I

r 250/01 S00/o J I{ 00/0

rr!
I consore cu descrrideri mari I ra"," T;;G;:T ,-. j
l
e. Determinarea incircirilor seismice pentru elementele care nu fac
parte din structura principall de rezistenli se face cu foi-"i" ,

S:c.Q (r r-21)
 SlNCI\I SEISIIICE 109

unde c este coeficientul de seismicitate global (tabela II.i4);

Q -greutatea elementului cu coeficientul de supralnci.rcare 1.

Tabela 11.14.

Coeficienli globali de seismicitate pentru incircirile seismjce ale elementelor ce nu

lac parte dirr strr.rctura principali de rezistenti

Direclia de actiLrne
Denumirea €lementului a nrcircirii seismice

Norn,al pe suprafaga ele-

0,300 mentului

Parapete, ornamente inte-

noare 9r extenoarer sta-
tui, turnulele gi coguri de
fum de inil{me redusi 0,351 Orice direcqie
Baicoane, cornige 9i alte
console de importanll re-
dusi ; rezervoare .ampla-
sate pe construcll; m-
srala$i industriale speci-
:rle rezemrte oc s.lielerc
Orice direcqie

Indica$i privind calculul el.ementelor gi structurilor de rezistenli la acgi-

unea fncirc;rilor seismice sint date ln partea a II-a 9i in partea a lll-a a
cursului, care trateazd. elementele qi structurile de rezistengi a clidirilor civile.
 III
rr!
COORDONAREA MODULARA
sr TOLERANTELE iN CONSTRUCTTT

I coonloNaREA NToDULARA tN coNSTRUCTII

1. Scurt istoric

.Sporirea e.fic;Lcit.rqii econoruice a metodelor industriale de construclii este

condilionari
-de l.irgirer proiectirii tipizate ,,a construcliilor qi elemintelor
de construclii 6i si se treaci la o produclie industriali de mar.e serie a
accstor:r" (Congrcsul al IIIlea al P.M.R., Bucuregti, Fd. politicl, 196a, pag. 63.
In acest scop, in lara noastri s-a introdus coordonaiea modulari' in"pro_
iecta-rea gi construcgia clidirilor 9i
_construcliilor., organizindu-se in ncesr ;cop
snrdii 9i_ cercetiri in institutele de proiectiri in ionstuclii. S-o .r""t u'r,
Institut de proiectiri petrtm const.uclii tip (I.p.C.T.). pentiu a asigura pro-
porqii plicute intre pi4ile clidirilor gi intre dirrensiunile elementeloi de con-
strucqii in antichitate (la greci, romani etc.) s,a folosit la constructiile mai
ittportute (dc.exemplrr I.r rernplc) proiecr.rrea pe b.rzi de,zodz1. folosindu-se
rn :Lcesr scop dL.lnretruL s;tu rlzr secliunii transversale a coloanei pentru deter-
minarea dimensiur.rilor celorlalte pirji ale ordinului (stilului) gi a proporgiei
arhitectonice ge'erali. a clidirii. In acest fel s-a. realizat constructii piic*te.
reu;ite din punct de vedere al armoniei qi esreticii arhitectonice (fig. III.1).

tl--n
i-rn 3
Fig. III.l. Fa{ada unui iempl! antic cu dimensiuni modulate:
J
- raloriul -i )L!lu je obtine pfin ilnpa, tife. metrica a votumetor rci sulrafetetor,

De asemenea, armonia intre elementele componente arhitectonice de r.olum

seu de,distribuqicin plan s-a. obginut_in arhitectura antici (Egipt, Grecia) cu
etr,toml unor relagii proporlionale : la incepur trirrnghiLrrile'asemenea, apoi
 cnoriDoI,{Rlt,{ ircDUt,\R_{ l\ coNSTRLcTII 111

Fltratul $i un $ir de dreptr.rnghiuri cu ligimea constanti gi luuginri egale cLr

diagorralele dreptur.rghiului precedent A'1, lt l;, lt,l, ls scc(iunea de aur;
fig. IIL2).

fi fr,
"' | )'l'
Fig. III.2. Relatii propor{ionale ale pdtratului sau dreptunghiului folosile ill arhitectura antici
(diagonala pdtratului st?i la baza tuturor relatiilor arrnonice).

l. Definilie.

Prin coordonare modulard. se inqelege in conformitate cu STAS 6538-62,

Coordonarea tnodal,ud in construcSii, coordonarea dimensionali. dupi ar.runite
reg.uli. pe baza urrui modu1., Coo,donarea .Smcnsi.onali.,reprczinr.i netorh .!r
5$biliJe a dimensiunilor 5i poziliiior rcciproce-;le f.l.bric,rrclor, elenr cur-clo r
li_sLrbansamblu rilor de consrmclie, astfel ca acesrea si se integreze 1n con-
struc(ie. cx un tot, cu minimum de ajustdri gi si permiti inlocuirea lor cu
altele, de nrturi diferiti, firi a li necclari mqdificarea plaourilor r€€p€cti+e-
Sisternul wod,ular .unic este definir ca,totaliretea regulilor de. coord,o,tarc
rectPTo-cl rnua:- drmenslLrnlle ctcmentelor.ffhltectonlce cte volUln sr dc dt\lft-
Dr'\le ll)Leno,rrt .ln plan aLe claclnlor $t construcllttor (o lncapere, Lln etaj.
o seetie; ctsa scirii otc.), precum gi inrie diminsiunile elementelor 9i pirlilor
de construclic (pere;i, plangee, acoperiguri, rampe de sciri, goluri de usi $i
ferestre etc.), ale fabricatelor, utilajelor gi instalajiilor, pe baza modulului de
bazi de 100 mm. El reprezinti baza pentru tipizare gi standardizare in con-
struclii (proiectare gi execulie).

3. Don eniul de apiicaie a sistemului modular unic

Sistemul modular unic se aplici:

- la
in tr.ras5.
proiectarea clidirilor gi cor.rstrucaiilor, mai ales a celor executate
prin metode industriale (clidiri de locuit din panouri nrer!, cu peregi
din beton turnat monolit, dcpozite, magazii, hale ir.rdustriale etc.);
- la stabilirea dimer.rsiur.rilor elenrentelor dc construclie, alc utilajelor
Ei ale instalaliilor (numai pentru acele utilaje 9i instalalii ale ciror din,ensiuni
sint strins lcgate de elementele componente aie clidirilor 5i construcliilor,
ca. de exemplu: poduri rulante, instalagii tehnico-sanitare ctc.);
lr n.cvrintiiln' r"h";"" i. "n".r"""rii
- "l.h^".'".
tt2 cDoRD0NlnEA IIODLLiR.\ SI T0LInANTELE I$_ CONSTRUCTII

Proiectarea construcliilor unicate, reconstituitc sau ale pirlilor de con-

sLruclic curbe. oblicc sru in Lrnghi sc fece firi aplicarea regulilor sistemului
n.rodular unic.

4. Modul de bazi

P,n't
modul (STAS.6518-62) se inlelege in general o mdrimc conven-
lionalt, specrlrci, de objcei penrru o ;-1...
.rnurni15.- qonstruc(ic sau pafte de cons-
rruclre. clemente, echlp.rmcnte (utllaje! tnstxla(lt) sau llbncate de construc-
!ie. cu-d-rminsionale
ejutogrl-ci,rqia--se-:ea"lizeazl coordonarea modulari, se determini po-
zitiile gi se stabilegte uana-iafife'etqrc.'esrerru,;imZ a dimensiunilor
(gr:.da1ia. intre doui_ dimensiuni lnwecinate). Mgduld_lq,rroreazi.-sq__.t( i, .rnde
;d;t@ fi multiphi s.rtr o
parte a modululuL de baze, de exemplu: 1, 2, 5, :1'"^Pol,^.
10,20, 30...300, 600 cm erc.
. y!44lu9hzi:sryS4nti {noduJ.ul-a eJrui valoaga fost aleasi con ven-
llonal in ve-derea realizirii coordonlrii modulere. Aceasti valorrr-rrebuie sa
sa.fisH u+ rlnmlir de ceiirltq. ilimae care unele contradictorii (dupl Serk,
^:F-FC5.
Salzman), astfel incit-itabiliiea mlrimii sale a fost o problemS. destul de
grea gi de mare importanli.. Valoarea modulului de bazi trebuie ql f.ci.
p.rrre din sistemr.rl rnerric. si fie aceeasi oentru dimensiunile clidirilor in
tlrn o;izon;f $i E-Gi{iaJ!-Ea trebuir,sa-iie---++r"-ernli, adicX sr s.
poari folosl -Ia iie-bifirea dimensiunilor clidirilor, pirlilor 5i elementelor
de construclie gi a tuturor materialelr'r, prefabricatelor, detaliilor, fabri-
catelor gi instalaliilor cu utilizare largi (generali) in constmclii (cirinizi.
blocr.rri, panouri n.rari, prefabricate, c^zane de incilzire centrali, boilere etc.).
Mirimea sa este ir.rfluengati. de dimensiunile 9i proprictigile materialelor prin-
cipale curente de construcqie. S-a folosit gi se foloseqte inci (R.D.G., R.F.G.
etc.) modulul de bazi de 12,5 cm (sistem modular octometric, 12,5 cm:+!l1
stabilit in funcgie de dimensiunile cI.ri.mizilor (tabela III.1). Modulul de baz:.
dc 12,5 cm a fost folosit gi in lara r.roastri. pini. in anul 1956. Dimensiunile
curente ale blocurilor mici de beton sint 39X19X18,8 cm, pe bazi de modui
de 10 cm. Modulele mici sint corespunzi.toare procedeelor tehnologice
tradilionale de executare a construcliilor (zidXrie de cirinidi, blocuri mici
etc.). Pe baza studiilor efectuate s-a stabilit prin STAS 287G-56 Modulare,z
construcliiLor. Modulul ci valoarea noclwlwltt; de bazd (M) este 10 cm (sistcn
motlular d,ecimetric, IQ cm : g# I Valoarea de 10 cm este o valoar.
internalionali adoprati. in ma,joritatea girilor ficind parte dir.r C.I.B. (Ccntrui
internalional pentru clXdiri de locuit), printre care U.R.S.S, celelalte liri so-
ciaiiste, S.U.A., Anglia, Franja e1c.; ea este aproximativ egali cu 4".
 COONDO.\ANIA IIODULARA IN CONSTRUCTII 1r3

5. Module derivate

modularl in construcqii se

l,,i d^ ha'i,
fie folosite

cum se
ooo
../
600
\
o6 /0 /2,t/
oo

s#. Tracaionare), iiecare

I a\ ,/
dintre aceste n.rodule ge- loog a
ro oo
nerind cite un numdr li-
mitat de dimensiuni mul- X ,/
tipli ai modulului consi- e
derat, cu un
domeniu
strict de aplicare, corelat
cu dimensiunile curente
ale elementelor corespun-
/t
zlatoare de construclie.
Sistemul n.rodular unic l
este conceput pe aceasti
bazi., obqinir.rdu-se astfel
reducerea nraximi a
""- Z(!i'l/ili*
m.rrului de dimensiuni fe- ,v7s2 upa,,, .a,e re
losite in con lUa-rytd ''cs/"/rt
'trr"rc1ii. Ni
\1
lvlodulele dcnv.rte. LJ
in numar de I I si er ind li rod 1l
{l
----------:--_-=-+-L! si
st
-€Ip!99!:-. --'nin/,tu///2"j
L)o/i, e,tn?h/atitu.
n. [t, UnOe ft erte
! - ar 2)
un numi.r intreg sau frac-

dFrivale aie .isle'nului modular uni(,

deriv"rte mirire s-au pdstrat numai

in practica construcliilor ciyile:
2M, 3M, 6M, '12M, 15M, 30M,9i 60,41 (deci n:2,3,6,12, 15, 3O 9i 60).
8. Cli,lii ciril.
114 CoOIIDOIiAREA IIODILARA 5I'IOIERA^*TELE lN CONSTBIICTII

'----.-=----.
lMgdalg lracSionare) adici fracgiuni ale modulului de bazi (nigro-
r -r . 9-i--=\;r+:->.
module), ln nLlmar Oe li1se, )l anLlme:
r..l .
],rr. ^l^,tl.,l-,rt.'I .i lr0 " ((teci n: 2 c'10
I
:"'.-J''] ,u..1-
I0 ,lr'20'"50 .'^,1t. e tc.).

Fiecare modul derivat este in general nai rric de 2 ori, de 5 ori sar.r de
l0 ori decir modulele Jerivare superioare.
O dati cu executarea tn masi a construcliilor din prefabricate de dirnen-
siuni mari s-a trecut mai ales in U.R.S.S., la folosirea modulelor din ce in
ce mai mari.

6. Dimensiuni in sistemul modular unic

a. Terminologie. Daci se impartc spaliul unei clidiri prin planuri per-

pendiculare intre ele dupi trei direcqii in cuburi cu latura egali sau multiplu
al nrodulultri se obline sisternul de referinSd msdwLar (fig. IIl.a). Plar.rele sis-
temuh.ri de referinqi modular se numesc plar.re lnodulare (de rcferinli.). Ele con-
stituie repere de distribulie a materialelor, elenrcntelor qi subansarnblurilor dc
constnlclie Pentru a fonna un
rot constructir'. La interseclia
planurilor modulare se gisesc
liniile de referinSd,, dispuse
dr.rpi cele trei direclii rectan-
gulare ale sistemului de refe-
rinli modular 9i distangate intre
ele in fiecare direclie cu va-
Ioarea unui modul. Ansamblul
de linii de referinlX. alcituiesc
regeaua modulard. (de referingl),
jar volumul limitat de plane
ncdulare se ntsmegte voLum
modular. Reqeaua modulari
scrvestc pentru coordonarea di-
P/an nodr/lar de mensiunilor elementelor arhitec-
E/e/r;o/d tor.rice de volum qi distribuqie
lig. lll.l. 5i.tp . cjc rcip irrll'nndrrlar.
in plan cu dimeusiunile siste-
mului constmctiv al clidirii,
alc elementelor de construcqie portante, dcspirtitoare gi de legituri pc ver-
ticali, suprapunindu-se axelor de trasare a construcliitror.

}i€nTional#ernentelor li care poate s5-l identifice ln seria de nririmi.

 COONDOJAITIA NODULANI I\ C'IIiSTIIUCTII
I l3

Ea reprezintd. dimensiunea teoretici din proiectul tehnic a unui element de

construclie inrrE.planele modulare sau diitanlele din proiect intre axele de
rrilsare_ate cladrnl, cilre corncrd cu releaua rnoduleri.
D.imensiunea modwlatd este dimensiunea unui material sau element de
consdiiclG, care se asarrbleazi cu altele,
diestora dupi un anumit fel sr ^t""r; "rii"i'i"iii prin aliturarea
Fntrd staini de rosturi
;-\. . .....si. rezrili -Jll
,--'._:- -_+- ltl lll_
o drmensrune modular; (rie.tIT.5). -- ---:,--:--=-=--]:-=
--l, f------] ._-:+:-:
f--------------- ,r-
Ei reprczinti dimen,iunea-d,e exe- | | l',1
dl,oil l:l
c,uli! (proiec:a:j de execulie) sar lrl II lll
* si dimen_ --ltl-
de fabricalie (denumiti
;,,;;;
;;,;;;" ; ; ;' ;;,' ;, ;;:;:; =F:
-l===.-
r--------t
=i=
I r
in normele de labricaSii sau h
detaliile (desenele) de execulie
^,^,_)l
lr-- r"Aara-- |

I 1,..%--)
materialelor, detaiiilor, prefabrr-
catelor, fabricatelor, elementelor o'* t'tu.,Lj:li:iyil"'l?lill;i,.i""-'"",r1 r'
de constrrrcqie erc. Dirnensiirnea de
fabl!911!e sari de Eiecugie (constructivi.) se colnpune din dimensiunea nominali
l:r care se. qdiirgi san se rade rostul necesar punerii trr opeii (pentru rq,ze-
:nare sau imbrnire 9i rnontaj) dupi cun.r rezultiin tabeii Iil. .i. pentru dimen-
Tabela I I1.1.
Dimensiuni nominalc 5i de fabricagie pentru cirimizi 1i blocuri mici de beton

25
inilqime
4

sinrrile cirimizilor -(dupn D.I.N. 4172-itltie 1955) qi a biocurilor rnici (STAS

6029-59) san din figura III.6 9i IIL7,a.
Dimelrsiunile de fabricaqie sau de execugie sint din.rensiunile pe care ar
trebui sL Ie aibi clidirile gi elementele de construclie ir.r condiliile unei executii
perlecte. flc rru sinr rnultiple e]e rnodulului de bazd. d.rr gr..rdaliile lor .inr
clirnensiuni modulare. Dimcnsiunea realA executatA gi.siti prin trisuritori ss
n,llntegte dimensiunea efectir.td (reala), carc rrebuie sifie cii m.ri apropiati. de
dinensirinel de fabricalie. Ea diferi totugi de dimensiunea de fabriialii sau de
 Fig. III.6. Dimensiuni nominale $i de executie:
a
- p€ntru zidarie de crramidi ; 6, d
- penhu Arinzi ; 1- di
mensiu,re modllare ; ? - dimeolune de labricatie.
 cooRDoNAREA MOllt'LlH.i l\ CO,\STIiUCTII 117

execr.rlie cu anvrnite abateri limitd, tnaxinzd, Si minimd. Existi deci doui. dimen.
siuni extrer.ne admise (maximd 9i minimi), dertmite dimensiuni limitd, fixate prin
ncimele de fabricalie $i irltre care trebuie si se incadreze dimcnsiunea efccrivi.
( /)
l
|400r
:----_1

Fig. lll.7. Reguli de coordonare reciproci:

,i jrbricalle
-cooll nJrcd dimensiunjlor
,-'nrefll'rbJbililatrai.i
ornif.Je ), de (c,nsi.uctive) p€rlru zidrfia drn blocufr Drici de beion t
lor I rcLbr, zrc de plajrieu r!! acol)edr ; I - drrnensrur'e f oLrL jDrla ; 2 (r,!re:r:,ure
.onstrlctjvi; ,ir - pldcA de berol arnrrt; I - ! zc, ueron usof a at{; J-pracri azb"clr.e )!,

Distribulia numerici a valorilor reale, cfective misurate este aseminitoare cu

distribulia teoretic; a clopotului lui Gauss (fig. III.8). Dimensiunile liraiti re-
zulti. din dimensiunea nominali la care se adausi sau se scade rostul necesar
punerii in operi (pentru rezetrrare sau irrbinare gi rnonraj), incl,tsip toleranlele,
adici in'Lperfecgiunile admisibile la fabricrrlie sau execulie (fig. III.9).
III. 9).

J( 2[ff
-02 - 0,/
/c 2r
,41 | 0,2nm
Fig. III.8. Distributia vaioriior obser- Fig. III.9. Dimensiuni nominale, de erecutie
vate pentru o dimensiune electivi $i efecti\e (reale):
(reald). orodulafa j .? dimensiune de erecutie
.i
- diDensiure
ipfoiectata de cxecutre) sau de-r:bncalre; J-dimensrLni
eiecLive i I - dimensruoe I'nriid naxime i 5-dimen:rLne
l,nitr mininrrj 6 -.batere jimitE; 7 - abatere; 6-p $
modrh. de ielerintd ; , l)la. nodullf de reterri6,
-
 118 Lrr(,liDof \tit:! I()lI l. l i sl r'0!.aur\\'fltr,o IN coIslltucTll

b. Serii de dimensiuni. prin multiplicarea fiecirui rlrodul derir.at cu

"a"'J#"ri""; iirui
lllli"::]": narurale (1, 2., 3, 4; ..e.1 ,"'"bp" ,".i"
dorncrrirr cqal cu: d, .M,. I n. M
nomin:rle.
" . t..dk_ Mi. i,- ;. ni.;:,' ;;';,,
ri /.. csre l,l
)rt.-^11 qt[!ensrune.r Irmtti care mirginegte
seria de dincnsiuni la partea
supen oara,
,. Lirr.itele-dc aplicrre in plrn
-ind)c.trc Propr-lse pentru fiecare modul dcrivat sint
tn trtura IJI.l0; o dari cu creiterea valorii modul-rlui de.irat .r,.
tg:::J!:egg:ttt:za iED; rire-,r,; -oa"D.
"i

Fig. IILI0. Dometliul de aplicare a rnodulelor sistemului modular unic:

l*[,:',r:q: i:ii]:.i:,ii'JJi:..',! i,1l!i:i:i;'llTr;",,.8::lill:il"i;,i;iix1J:t,;h:'i:;iif:"H:ii,l ,] .:ij",xiit

l"':,1'"(,;,'1"1;,r""r,:l1i,;.,",,,; l;li.T"r.:i,i.*lidltnilirE:;; :;"ii:,ijt:::,.xH1;,;i;r
,:

{;;;[:;.illi[iq1;$il'gq:i",ru.t,:*ru:mr r.:;lir',ru::r;r;l'lr;:i!'"','',+;;:
;
; " ir "i
.r ,rir;l-i:"i:i;;,';i::i.;1;;1; ; "::':
l% ";:r ' l'',i,: ii"li ';':"i"li'";"*J li'iii ii I ;,ri::
:['.i:1,:,i:,ftxil".Nl.ru{:t:l,mi#Lrilr,im:l]i*i.lffTrlll:xtrii:ff}i;l}ii:',i#i
.l,u"li
ii 'lL- co Lirite.i JAroz.orcl,ri.e l./ \r.'

rcsre..qi mirirrer (inferioard. 1i superioari) dirrensiunilor cuprinse in seriile

de drmensluni respective. Pe verticali se recomandi folosirea firi limiti a
,nodufelor 11 M,6 lI qi pini la 360 cm a modulului derivat 3 ,42. pentru
nrodulele fraclionare !1 U 9; !r.4.1 se recomandi limitele de 50 cm
9i 30 cm:
limitele nu sinr inci. precizrte pentru rnodulele fra.Iio,ra.e ,lf, f,f
;i 1!u ,-ju,U.
"1.
 co0lrDU\ \lrl.\ IllrD!L\lt\ l) LUi\s1itucTlt 119

Rezulti ci. in sisten.rul modular unic sint proplrse iu intervalul 0' "10 n.r un
totaL de 130 dir.nensiuni
60 M, 30 M 1i t5lV ' 19 drmcnsruni
t2M,{6M. .27 .lirnensiuni
3M,'2M.,si M '1: d irnensi Lrn i

! u,-! m ;i rtnt 42 dimensiuni

Diferenta inrre mS.rimile succesive ale dimensiunilor reprezinti gtadapia .di'
;;;;J.;.'"4;"d"
^"f lii *odutora a dimensiunilor este gradalia dimensiunilor
ii"f #'"i" ,p"1ia1" de plan 9i constructive, 'rultiplu al modulului
;;';;;r ;;.i "-".ijo,
J..i"at Asifci in cazLli n.rodulului derivat 3 M-' s.er'ttt de dimensi-
lO ctr.r, 60 cm, 90 cr.n, 120 cm "' 360 cm, iar gradalia modulari este
"ri-".*
\16 .-'.' t)rrr:".i modular exe sp.rliul dintre rtn eletnent nrodul'rt :i
plrncle mo-
dul.rre. Tn practici, un numjr de-.dimensiuni deli sint.in<crtse irl serla ot
speciale'
Jm.rtit.i a'u o folosinli cu totul limitatd, pentrrt. cazuri prefere'nsiale ln schimb
."rtritti d" diurensiuni dcnumire dimcnsiuni care
""lstE
it ""'t"^1.
i"tg; utilizare in pr".tit5, to'"'punzitoare celor inai frecvente si
"r ^"i
r*i"""i" uli;fii din constru'ciii Pentru iniervalul de dirnensiuni precizate
de rnodulLrl deri*'at re.pectiv. Mjrimee gr'rd.r(iei modula.ri .cre$te. contrnuLr' !o
d.rti cu cre$tere: valorii modulului dcrir'rt 5i a di'ncrtsrrtntt lrmrtil'de)edirncn- tlnoe
.rr* i"l"t;.* ,toa"i"iot J"titr,. nt.ri rn;ri' Jn rce'r [el' ntrrnirLrl
,irU .u .ttiliror" largi in construcqii se reduce deosebit de n.rult'

' Stabilirea dimensiunilor clidirilor modulate

7.
amplasarea axelor de trasare x clldirilor
;i;;;;i-p;;il
a, Reguli geneiale. Prin cor.rstr:uc1ia mod''rlati ^se .ingelege o Modwlatea
construclre
ale ci.rei el€nleute compon"nr. ,i,."- rrloittl"te' Prin STAS..28la-56
i"rrtrrr:tiitor. llodulu!' se pr"t"J" ..i trebuie sa fic nrodulate toatc dirnensi-
rrtii. i"irtttt.riij". t"" p;tiitt. de construciie care se diuensioneazi -reciproc'
reguli:
i;';;.;;;;;it';"
-:';iii."t;a i,., st"bilii"" di.rensiunilor si se rtspectc urmitoarele
"- ;It""im; tt vedcrea red''rierii t.tlrxjme a numirului
*- tipuril
de ".i;;;ii;;
"'a' in special a celor mai frecvente cazuri intil.ite in cons-
J.rotind".ea
"--'- de masi;
tructiilc
tot"iit"., cit mai eficacc a produselor industriale:
de construcqie 9i instalaliilor cu aceeagi
- i;;;;;"h;-b;[iiiiut."
d"rti,.,"ti"'d;"
-'-ii*;"i" "1"*"t',.Lor
Jif"tit" salr cu particularitili constructive diferite
t1lis.. IILT, b).
"'Ci"a'nrr cste posibili o coordotrare reciproci- contpleti.a dimensiunilor
.t.,"".-ni.io. a. ."tt,ir.i; ,, iriai.ilor 5i 'r prodrrielor folosite de industrie'
ace;rsti
iiio"''riuni ," po"t. .o.',p"n'".it mod excepqional ptin ada.oswri
;;;;;;;;l; d" construclie' folosite-in
.;;;-;;;;;;. jt"'r-i"'"
a.d"oro.il"
'il;;;;ii-""; "l"t"nt" a sortimentul'i
i;;i i. ffi; "i"rtt'a
t-ion't'utri"' ca o conrplet'rre
de piese, Ele pot fi ex€cLltate 5i ajustate ,'dupS nevore' Pe santrer'
 120 coonD(r_\_\RIjA troDulARri $t ToLTniNTELD lN CONSTRUCTTI

h figr-rra III.1O a fost aritat domeniul de aplicarc propus

:rodul derivat. ln prezent se analize.azd u.mi.t6area giupire pentru fiecare
.

iiin.rensiunilor modulite din construcgu: slmplificati a

grupa I tlimensiuni nz"
-
.o,.',.ti.,.1i", distanle intre axctJ'::;fr'::"' ;::;::.1'::L'*.lX?ti,l:L'*li,'$:
mari ale,elementelor corespunzitoare dc cor.rstrucgie (lungimi
pale, rigle, arcc, ferme eti.). de grinzi princi-
grupa, tt ll-a mijlocii pentru: inilqimea r.rivelelor din con_
:trucgii, dimensiunile - d,intensiuni,
clementelor
.de constr.uclie corespunzitoare (inilqime
"t..r. .,1. g"l",iiJ; a;" pcreri 1i sp;
despdrliror
[1il]
lelllor, llt-,1-i,^f]tly
gcrere
cabntelor stnrtate etc.;
grtupa d. III-a tlimensittni ntici pentru: dimer.rsiunile secliunilor elemen_
telor gi detaliilor de - construclie;
gtwpa a IV-a dimensiwni t'oarte mici l,entru: grosiml lateriale gi deta]ii
cle construclii (dale,- plici etc.).
.. Coordonarea modulari prir'€$te atit proiectarea arhitectonrci. a
rilor cit gi pr.oiectarea d" .or.,it.u.ii" d; i"r,"l"tii.-'p.in' clidi_
$i ir"Ji".r"r",
-;;""#;;,:il
tonici se stabilesc dimensiunile elementelor a;";Ji;.,';;
i;; "r'.,i,".
ti .d.g ]"ca;;t asamblarea ci.rora rezulti. r".r,TT:tiui?,,olXl
cjldiri-inrregj. deci dimensiunile
_gcner.rle in pla,i rl p" ,.ii,."ri ,r citclirii
ii:
ll',*;jtt;l]);,I::.!11* ;" l,lb'J::. Irim ile .rai;.il s;'.rJ*"'.eior sa te (i,,a lli,nea
!.f:,:,ii[i: iiil'#'d?, ll,l::"?":::3"3]:i,):.f"ii,mr:;;;t, i;"T*,t
estc_dc obicci disr:'q.r
<ioui etaje snccesivc. in 'dsLrr.rti_
intre cele a""l lil""fi;'li"
ia.doselilor de la
cazul clidirilor cu partcr
,f }';
etajului se misoari pini ra nivelul pt"nrt,l; i"i".';o.".;;".i$ erg, ,"af1i''r."
a acoper\ului. Coo,rdonarea dinensiunilor - '"rii;;;;;t';'';
"i'"i."1",i..", o" rezrstcnri.
a"
"f"-"",.i*
structurii. de rezistengi se face cu ajttorul axelor
ioarti""
determini pozilia principalelor elemente a" .onr,.t,.i;"'91 -ina" ;r;;;;r,-;^r;
primul rind a

ffi
+2801280 ft, I
[ffiv
g1e!1
MV
\J,
'/
\J
gU { tZtU ,e$t!+AJ!!!r
Fjg. III.ll-^Scheme,de-_b.azd pen-tru.stabilirea dimensiuailor in plan a incdperilor (elemen_
reror-Up 0e arnrtectura) $i a clidirij (element de bazd: 2,gA 6,<0
X n;.

elementelor din structura de rezisrenti. (peregi. portangi, schelete de rezistenli

de r r.r s..r.rc 'cl"al.iti,.
:::]^,1if]" ,nrodularc _inrparr'planul ca elemenrele
"rii"f
qiF:':::ff ,li:':ii.;:';'il:,i:;;:if *,ft:::.fJ",,'l:i'iT,"t""t,'*:;
dimensiunilor elementelor de construclii.
tale 9i verticale, precizindu-se grosin.rea loi;.;i;;r; 9t af-a.lii11,r., or;.on.
(pere1i, planqee, a'cope.isuri etc.).
 coonDoNillDA ltoDL.L,\R.i t\ coNsTnLcTIl 121

b. Stabilirea dimensiunilor elementelor de constructie. Cind elementele

de constmcgie sint execurate fdri rosturi, dimensiunile nominale coincid cu
dimersiunil_e,.de execulie (cazul unui perete portant din beton figura III.!2, a
ii tabela. III.2). La eleraentele _de _c&struclie executate cu rostr]ri (de lesere,
de asamblare etc.),. dimensiunile de fabricalie diferi de cele nominale (fig.
7IL12, b) prin rosrul adiugat sau scizut (fig. III.6 pi tabela III.2). De aceei,
la proiectarea elementelor
prefabricate de beton gi be- ..//
ion arrnilr rrebuie si se qini.
ieama de modul lor de fixare
gi asan.rblare, adici de mr-
dul lor de imbinare.sau rr:-
zennar.e 9i de condiliile de
montaJ.
Elementele de zidirie
pot fi in prezent
executare -l---|
din doui tipuri de cirimizi
,..t \1
cu dimensiuni modulate pe Nl n't
i0 cm (290X 140X 88 mm) /l \l
qi 12,5 cm e4AY.l.5>. l-r--1
X 63 nrm). Modul lor de I
iesere va fi aritat la capito-
lul IV.
Reducerea maximX a
tipurilor de produse standar-
dizate 9i utilaje se rcalizeazd
prin folosirea de gradalii
mod ulare mdrite penrru di.
arensiunile nominale omo-
gene ale elementelor 9i pi4i-
lor de construclie. Determi- / 2' I )
narea mi.rimii gradaliei pen- b)
tru elementele de construcqie Fig. III.I2. Dimensiuni lomiiale 9i de executie pentru:
treb:ie si se faci prin coor- o pefete portanl di| beton lurrrt monolii i.fa rostufi i i,
donarea reciproci a doui - zidnfie ,le c:!r.n
diD a .u tuslurj; 1- dinrensiurri mod!llre- lefetej
2 ain'e!'siuni condtuctne.
condilii contradictorii: -
Tabela lIl.:.
Dir:cnsiurrilc peregilor cu !i firi rosturr

Crosimea pere-
nominali 25
telui de execulie 20- l:24
Lungii,rec pere-
telti 300-t:20!
122 c0onD0\llrlA NoIJLt_Ali.\ gr lOLUfi,rNTLt_[ t]\ coNSTnLcltl

1) coudiqia irnpus.i de producgia industriali. care cerc un numd.r minim

de prodrrse
ltandardizate, crre. conduce. la gradalii n.rari, adici. diferenle mari
lrrtre ooLra Olntejtslunl non)lnJle succe5tve;
. 2) condigia. cerur;. de arhitectur;, care necesitl un numi.r sporit de va_
_
riante pentru cli.diri, conducind la reducerea gradaliei dimensiu-nilor.
c5. trebuie sd. se lini seama in.plus-de destinagia gi caplcitarea
,. ,.D.,"tiguf
craolnlor, oe slstemut constructlv st materrJ.lele lolosite etc.
Pcntru. clidirile civile cu peregi din zidirie s-au folosit de exemplu, urmi-
toarele gradaltr:
pentru inilliraea
- pentrlr distanqele etajului 20 9i 30 cm;
., , hrtre felele zidiriilor portante sau intre axele grin-
zilor de rezistengi a planqeului gi pentru lungimile grinzilor principaL 9i
secnDdare: 20 cm:
penrrll inillimea prefabricatelor pentru pere(i despirlitori: 3O cm etc,
-Gradalii fracgior.rare
n.rai mici decit modulul de bazi. s-au folosit pentru:
inillinea nominali a plangerilui 50 mn;
- secliunilc transversale - sau grinziior de beton lrnat:
- rcspecriv 25 mm; ale stilpilor
!Q 'rrm.
grosimea plicilor de beton armat: 10 mr.r.r;
- secgiunile transversale glinzilor de lemn: 20 mm etc.
-c. Reguli de amplasare alealeaxelor modulare cle trasare la clicliri civile,
Axele de trasare a clidirilor se dispun dupi axele prircipalelor elemente de
rezistenli.. Ele trebuie si. fie dispuse
astfel, de exemplu:
a) in cezLrl zidurilor portrrrrc irr-
terioare gi a stilp;lor scheletului de re-
zistenli in centrelc geometrice sau dupi
axa geometrici a sccliunii de la p.rrtea
superioari a elen.rentului (fig. III.13 5i
fig. I I I.1,+) ;
b) in cazul zidurilor portante ext:-
rioare sau interioare ale casei scirilor,
La fata interioari a zidului sau la o dis-
Fig. III.l3. Axele de trasare la clidrri cu ranli de fala zidului egali cu un mul-
pereli portanti : tiplu al modulului d,e bazi. (de eren.r-
/ ir: lL,r'clie de !.osi,rr! Deretclui (dinieir-,u,n plLr 20 cm fig. ttt.t3). F.r1: inrcli-
tri nIn),
- casci scirii este f.r1.r irr-
oari .r zidtrrilor
dreptati in spre scari..
Pentrr"r zidurilc qi stilpii de capit sau de lingi rosturi de dilataqie sint
reguli speciale. ln general, distanla intre axa modular5.9i fala interioari a zidu-
rilol portante este condilionati de lilimea de Lezen.rare a prefabricatetror. in
cazul zidurilor groase se folosesc Ai axe duble. Regulile sistemului modular unic
urrreazi. a fi completate cu instrucliuni detaliate pentru fiecare tip de clldiri
privind determinarea pozigiei elementelor de construclie in raport cu axele
rnodulare de trasare.
!E ffi n lrTtn \
t Fs
-ls
t -1
t N

'r .:
N HN
u __il

tr -1 JtT lt t-
.-
IN \": 9l i
T
'to
L J Hr-I--1f-
HHH}*

=l
|':.

v t I
--N
tl t
Ii|][ ;t ls
12+ (:rrl,RDOf \llhI lIODtl,ltii SI IO|LRINTnLE IN COIiSTRUCTII

l. Cntaloage 1rentru elemente qi tletalii de construclie-tip

tri proiect-tip pen*u clidiri civile

. In prezent_se elal>oreazd, cataloage- pelrrru elemente gi detalii de construclii

rip 9i in.special pentru preFabricate de beton, beton armrt gi beton precom-
primat. Aceste cataloagc cuprind de obicci douX odrti:
pl;nuri
- indicalii de derali; dc confecqion.rre 5i montaj si
privind tehnologia de confeclionare ii'montai.
- 'de
, , Primele *j4o3gf de prefa6ricate-tip rLr. fost eiaborare I.p.C.T., in
colabori.rfc cLr I.C.S.C. De obicei actualele caraloaee de prefabricatc_rip se
cjaboreazi de I.P.C.T. in colaborare cu Incerc, fiinl aprobate de C.S.CA.S.
. Pentru cons-rrucgiilc executate in masl gi prin metode industriale, din
prctabflcate,.se lol osesc.. y'/oi€ c te-tip. Proiectele-tip se intocmesc penfutu pArfi
ate construcFrlor sau clddirilor care se repetl de mai urulte ori (de exemplu:
seclia tip.pentru clidirile de locuir, care giupeazi to"," in j,lrul
unei sci"ri); s.au. pentru cLddiri int.regi, penr.r, ,,r, "p"rturn"rrtele
p.o.", funclional
sau pentru clidiri tip u.niversal, in cari se pot desfi.gura-"rr.,dit succesiv diferite
procese Iunctlon:rle.
Tipizarea clidirilor este conrplcxd
-5i in serie, pentrLr un tip de clidiri
fiind el"rborere o serie. de proiecre-tip. folosind ace)ea5i e)ernente rip arhitec-
rollce fr de consrruc[e corespunzitoare la diferite capacitlli de exploarare
(fis. rrr.14).
- . Proiectde-tip se in'ocmesc f-olosind releaua modulari de trasare gi inil_
tr'r'ri,lrrlrce..Reqe.lra modulari folositi per.rtrr.r clidiri civile cu volum mic
(cladrrr qe locurt).a tolosir pjni acum modulul curent mirit de 40 cm, deci
serrr de drner'rsruni: 10. 2C, 40. 80, 160, 32A-64A cm. Se tinde a se foioii mo_
drrle sr rnJi,m:rrj, pe b.rzi de rnodul derivar j \y'. ajungind ia disr.tnqe inre rxele
nrodul.lre dc 300...600 cnr. C.r rnodul nrarir penrru inJ.ltimer. curenra J. elil_
jului se folosc5tc nrodrrlLrl J..41. iar in prezent se studiazi f6losii"a unei inl\i-i
unrcc de JJ0 on lr. nr.rjorirlrer cl;dirilor civile. proicctele-rip sc elabore,rz.r
pe baza. uncr. reme dc prorccrr.re 5i se aprobd de C.S.C.A.S. Folosircr ripizdrii
in const_ruclr este urmat; de reducerea manoperei 1i duratei de elaboiare a
pl:ie_c*lui, ea asiguri introducerqr tehnicii noi in ionstruclie, i-Uii"iilf;r"i
calrtalu construclrrlor Sl exp.loJtirii lor. reducerea preSului de cost a dur:_
tcr de execude a constructiilor. ;i

EI ToLERANTELE iN CoNSTRUCTII

1. Generaliti;i

, . lroblcrn.r
oala
tol.eranlelor in corrsrru.tii r capir.rr o irnporr.rnla Jeorebiri o
cu rndustnalrzarea consrruc(ltlor. o deti cu sporirea dimensiLrnilor pre_
fabricatelor (elcmente portante dc zeci de -etri, p;";r;i ;i; .I",o"i,t" ip"_
 TOI,INANTNLE IN COI\-STRUCTII 125

lialc ctc.) gi cu reducerea grosimilor ca gi cu mirirea din.rensiunilor Pc Yerti-

c:li si orizontald a clidirilor (sute de metri). Asamblarea prefabricatelor de
beron armar, cJre nu.pot fi ljuttare.,pe qantier, trcbuie si se faci cit mai precis
pentru a asigura rezistenla 9i stabilitatea construcgiilor. Inainte' construcliile
uretalice, unele construclii din lemn, citeva lucriri de finisaj etc. necesirau
condilii severc din punctul de vedere al gradului de precizie al formei gi dimen-
si,.urilor lor, adici dir.r punct clc vedere al toieranlclor. E\ecutarea constrllc-
1iilor obi;nuite prin metode tredilionaLe, neste;ugireqti (din zidltie, beton
monolit, dulgheretti etc.) este posibili cu un grad de precizie mai pulin pre-
tentios. ln acest caz, elementele de construclie au dimensiuni masive, se exe-
cuti pe gantier, putind fi supuse la operali; de ajustare (tliere piese lemn,
spargcr.c cirimizi, pietre, pozare mortar in rosturi etc') sa].J de corectare a
iitpirfecSiwnilor de execugie (tencuieli, rosturi etc.). Aoeste lucriri necesiti insva
manoperi r.nulti pe tantier $i o calificare superioari a muncitorilor' Totugi,
probleme toleranqelor in constrricgii a fost in trecut o Problemi simpli, secult-
dari, abaterile admise la forma 9i dimensiunile geonetrice a clidirilor 9i ele-
mentelor de construcqie fiind rrai mari gi exprimate in cm fali de cele
admise curent in construclia de magini, care sint exprimate numai in mm ;i
fractiuni de mm.
'Stabilirea
gradului de precrzie (a toleranlelor) in construcgii, mai ales
pentru structurile din prefabricate, formeazd. in prezent obiectul cercetirilor
;tiinlifice in construcgii (Kalcsnikov in U.R.S.S., Lewichi in R.P. Poloni,
Drogeanu in R.P.R. etc.) 9i a congreselor internagionale (Leipzig, Rotterciam).
In construclia de magini, teoria 5i practica tolerangelor sint de mult folosite
gi au cipitat o dezvoltare deosebiti, statistica matematici punind la dispo-
zigie metode $tiinlifice de cercetare.

2. Noliuni privind toleranlele

Anr v.1zut ci. dimensiunea efectivi (reali) xe abateri faqi. de dimensiunea

de fabricalie sau de execulie (fig. III. 9). Notim cu ,4", abatcrea maximi po-
zitivi pi cu ,4r, abaterea minimi negativi. ToleranSa se dcfine;te prin expiesi-r:
T: A"-Ai: D,t.n-D"f .nr (ilI,1)
in care indicii M $ m se referi la dimensiunea efectivS, naximi 9i minirni. ln
general, abaterile admise pentru o dimensiune Di" . Astfel, aba-
se noteazi:
terile la dimensiunile c[rin.rizilor (conf. STAS 457 -57) sint indicate in tabela
III.3. L.r practici, cimpul de toleranqe se deseneazi ca in figura III.15 pentru
o fabricagie qi un rnontaj curent. Abaterile observate sint intprd1tiate dlp\
distribulia normalS. a lui Gauss, majoritatea valorilor observate situindu-se
in partea centrali. a cimpuhii (fig. III.8). In cazul elenentelor sau pirqilor
de construqie care se asambledzi, deosebim de obicei ,xt element (suprafali)
cwprinzdtor gi tn element (suprafali) cuprins, c^ de exemplu golul de zidirie
 126 COONDO\AREA IIODLLARI SI TOLENANTELE IN CONSTNUCTII

Tabela IIL3.
Tolerange pentm dimensiunile cirimizilor, dupi STAS 452-57
Ablteri tu mnr peniru drnmizi i

czl. I I Cal. ll
-!
\ atofi No1llie Val.ri

1igime 11,5

in;l1ime 6,3
6.3 +',]

(cleruenr,.cLrprinziror) pcntru o ferer\rri (crrprins)

in figura III.t6. pentru
nc(ire o l cere dorla pirtl silu elel elrre de consrruc!ic asamblate ex;sti rolc_
rJnlele.admrse, adlci. abaterile maxime ,i minime,
Diferenta, intre dimensiunea efectivi'a- elementului cuprinzitor (notat cu
Ll
^, $r cupnns (notat cu c) se nurnette joc, deosebindu-se
jocul maxim, r/,,- Dl
t. u-D i t.,, {IrI-2)
iocul minim, J ,,,- D9i.,.,-Dir.., (I I I-3)

Astfcl in cazul asamblirii din figurr III.16 lwem urnri.toarele jocuri,

in ipotcza unui rosr dc montaj de 20 rnm

J,': D!r.r- D!i., : 6lo*570:'10 mm

J,,,: Dli.,,,_ D'"i.r: 591)_ 590:0 r.nm.

Toleranqa jocului este 7'1:J r-J.-10 nnt.

Asambld-rile dinrrc.doua piese si por executa cu ajutorul ajustajelor, ca
^In crzul zloaTlltor, a elementeJor de construclie din lernn sau meralice etc.
Lmd se asambleazi produse brute (ciri.mizi, pierre nxturale etc,) cu ajurorul
unor mrteri:le-de.urrplere lmonfre)-Ja rosrur] execulir estc uSoar;, rnai ;les
oac.t lrnpertcclrurrrlc executirii pot fi corectate spre feqele vdzute prin aco_
P€rirea cu_straturi de infrumuseiare (tencuieli, plicaje eic.). pentru construc_
liile din elemente prefabricate de beion.gi b.to" tiri"ri, f"r-", *.",
pr,nouri mari.
,9);menre
".-rr
sprgiale etc.), ajusrerile pe ,anti;; nu sint posibile,
asJmbtJrea realrzindu-se cu ajutoruJ rostului de montaj (d,e lucru), in-limitele
rinor. toreranle btne prectzate pentru a nu periclita rezistenla gi stabilitatea
cladtrlr-
..Jn practici se stabilesc penrru toleranle diferite c/ase d.e prect7rc, care se
tcntlia cu .ljLrrorul rr(lrurnenrelor de control denunrite talibre (6azne pe
nrcrodq mccJnrcc. opr:.c. elccrriic erc. fig. llI.l5. DJ.
 EI
.E,E

-i
G. s =
i3.
--,o s ':)
-
.o - 5: .i ,:
.:;
o. ...E :
(J q,I
=i,i

"t
TN ar.
-s!
i
|

:\-li E3
tl
i_j=s___ \
i \

S.UNN
. $o\"\ E

I
.t

$s x
N

\ s
s\ $

ffiq
 128 IOOIOON^IIIA IIODU],ITI.\ JI .|OLDNANTEI,E
IN CONSTRUCTII

n,..ut?',|.11ll,,'",fi!TT'jilli, ffj;"'a"31,,i:n: ::::::;,,^":ff ed,*;,ffi:

o:,":"n"::*d:,.-:j:*";i.'::;"1,"xy.Jlj?#j,?
++,i: ;iffi""l::l,T,
erementelor de construclie
cauza contra- (din
*.1;;'Yi#l'r""ilTi"'.i::;'T;r"
",i:4ll,lii,'iil?5r.,i.11!,#r:rtl::;'"h'ri:i*-
ir"l{i:i}!, I t.;;13d;
.*? 1"T,:.ff:1i::,""j'i.&"i11ij,jil,y #.{:,* ;].fiij"'m;:",J;;;i"r'ii"i"

3. Tolerrnge folosite in construclii

se rererd atit ta forrna' dimensiunite

*,"1,I";7:fr',1,1::;:'#:::it sau ete-
cit-,5i ta ,up,ol,rir., ["",Y^,lil"J'j'."i:,- x?x"Tx;il
aspectti
;:::,g,.*'ii:
"ri",l
I;::",.":"'H:'Ji:$:'1J;:1,'"J,T""1* Xi.xl"*;;:l'
;ff *:ji*iijl
hri:rLi[*:li5n:qll"$;fle.;*!irYri,Fi:;i*ixn+i
mLrlr 5po.1,. p.n,'u
sc "asigurr astrel un ,,0"., '
",,"r13";";ii.iil liTjr'"ollji
:r1ii,r.?r".1T 5T:$.'i"J#';:6:l,,lu:i*1""i;*,'f,i,::"lx?:i:
i;'iiliii,jj';1,'i,"'"lX;.i,,"l,llil, Ti;.J;ii.".:T,,j.].,,',',:0,]".","" structurii de
j:$jT;ll#q+::::.':['1fl iii{ijqi!'xl,i:'3*' **:
r".1'.1 *"*"':
LU#.i::*f ::ff ilTii':flT::':ii1:T','iJ:,?:ii 1llll,*,,:::::Xl:
.",.f,:.T,.,"tj:*ri.txi,"l""Til,i"l".jli::i: i:"r:"":ilT'fuH:i""iliijli
Ii::i,Tii1i:1"'[:iil"]'""i1,:::ii,:' "';':-.;i ?i*?;;fi
-nU"r"iii"[ *J:*:l j;:*1
cutate cu multe r,osturi, ceea ce poate
"o"a"."
i" ,ri"'ri, a".;
"b"t".il"
il:d;: ff'::::ffilJfrJ,#;iT *:::1ff $f;',:,,* "?|ffi',"#,,''i:ni i: :*-
tar cu abareriie sale ega)e DenLru:
cirimida r'C); lungime'2J cm- ,;[ 5i
put",.'.' stabili abaterile totale pentru
,,, ,,?'.1lt,i1"ji# t! )tr;ih^z '.'.'n.',

Az r: n. c + n. A.s+ n.r + n. Al
Al.,: n'c-n.Al . rt.r-n. Ai.
 TOLERAMNLE IN CONSTRUCTII
129

Toleranla total;, va fi
7,r", : Ai.,-A1.,: n (AZ + A) + n \Atr+ A)
adicl
Tid"t: l'4 '/ n (cm)'

Fig. III.I7. Abaterea cumulati la Dr\ zjd.:

.r dimensiutre modul3fd i ? - dimensiune de fabricatie.
-
Rezulti o abatere totali mare, care poate fi redusi. in timpul execugiei
prin calibre limitative, care limitea26 lungi,mi precise de zid,- corespunzatoare
unui numir de cS.rlmizi (4,8 etc.) pi rnuliipli ii modulului.
Asamblarea elementelor pre-
fabricate, alcituind sftucturi de
rezistengi se realizeazi, cu aiuto-
rul rosrului de montai de baz.i
(rost de imbinare sau rezemar€,
joc de montaj). ln acest caz este
nccesari o precizie deosebit de
mare, mai ales in cazul pieselor
gi reazemelor de dimensiuni reduse.
Lr figura III.18 se arati cum se
reduce suprafala de rezemare in
cazul unui joc maxim al imbinirii, ri
linind seama de o abatere de exe-
culie a axei peretelui de 1 cn.r. It
De aceea pentru a asigura re-
zistenla $i stabilitatea structurii de
rezistengi., mXrimea toloranlclor
trebuie stabiliti cu suficienti ore- |
cizie.nu nr.rmai. penirr.r piesele pre- Fig. ill.l8. tlbaieri in cazul rezem;rii panoului
tf,bricate, ci 5i pentru dimensiu- mare de plan$eu pe panoul mare de perele portant ;
nile clidirilor ei pi4ilor de cli- j _ j%T : *:,""fi,,i,9":tj,.lj":p,'"";;i"i:i,,':*::i,;
olrr
OIlr $1 mar ales pentru reteaua mo-
91 rna1 mO- (l .m) ; 5- deplasafe f.ta de vertic.liiate perete ; d-abaie-
!l-"Ill.{;
minimd a lucinii panouhi
panoulfte r'(lo''ruu jj,l77
di pldDr€u adlncimea
dnl,rr:
dul,rre a axelor
axeloi scheletului
scheletuiui de re-
re- 'nu di rezemare (l-2 cnt. --'dln"imeo
zistenli a clidirii pentru a evita
abareri mari. In acist scop, axele scheletului de rezistenli a clidirilor din pre-
-iiecere
fabricate
fabricate se traseazi
[raseazi la]a Tiecare nivel cu aiutorul
aiutorul teodolitului itului pentru
Denrru a asi- asl-
gtrra precizia necesari..
9. Clidi.i cili16
130 COORDON.IREA IIODULAII,i. 5I'IOLEfiANTILE IN CONSTNUC'III

Prescripiiile tchnice cuprind qi tolerange priv\rd forma (unghiuri, col-

guri drepte, Iini:rritate, imbinare etc.) 9i aspectul produselor (plar.ritate supra-
faqi, rugozitate etc.), pentru care sint ir.rdicate n.retodele qi aparatele de mi-
surat. Precizarea acestor tolerante trebuie sl se faci tinind seami atit de
condiliile tehnice gi de execulie cit 9i de condiliile economice gi natura fizio-
logici a omului (vedcrea, culorile etc.) Pentru a evita o precizie exagerati
necesari in cazul pirgilor qi elementelor de construclie de dimer.rsiuni deosebit
de mari, in practica constlrlcgiilor se folosesc simple n.risnri constructlrre care
permit oblinerea unui aspect plicut al clidirilor in condiliile unei precizii
practicc $i economice. Acestc misuri coDstructive vor fi tratate separat la fie-
care element de construclic (zidirii de faqadi, placaje exterioare- piatri-5i
interioare-faiangi, PVC-, masc;ri rosturi intre panouri sau fiqii de pereli, etc.
ln prezent, valorile tol€ranlelor sint stabilite pe baza unui numir mare
de misuritori, in urma unui studiu statistic, linind seaml de condigiile teh-
nologice de fabricagie (produclie) 9i de.condiliile tehnice de montaj gi econo-
mrce pentru :l asrgura srguranla fl eilclenla construcllrlor.
O precizie exagerati in execuqie poate duce pe $ant;er la incetinirea rit-
mului de execugie, la un consun sporit de manoperi de calific.rre supcrio.rrJr
qi in final la scumpirea constucliilor

4. Toleranle pentru elemcntele prefabricate de beton

6i beton armat (STAS 6552-62).
Valorile toleranlelor din.rensionale adnisibile se stabilesc in fulrclie de
mlrimea dimensiunii elementelor gi de clasa de precizie (tabela IIL4).
Pentru elementele prefabricate de beton armat s-au stabilit opt clase de
precizie (tabela III.4). Valorile admisibile ale toleranlelor dimensionale sint
stabilitc la elaborarea proiectelor de execugie, linind sear.na de condiliile de
tt'n
Toleranfe dimensionrle admisibile pentrtr prefabricate de betor ti o"r"r'^i!^ilJ
DomeniLl dim?nriurii eienrerlelof, jir nrnl

>i{rrl >2t0 >:t00

< ti(J <Il0u :l:iti <10,000 >l!.000

'Ioler.nle dimersidrrle rdnrjsibile t, iD mm

68
l0t
t0 _16
23
25
 colrriDoNr\RnA I{0DULAIr.\ l:\ coNsTRUcTIl 131

imbinare sau rezernare, de condigiile de montaj, de condigiile tebnologice de

confecqionare gi de consecinlele tehnico-economice. De asemenea, in desenele
de execulie se indici toleranlele admisibile pentru elen.rentele geornetrice srrict
recesare, inclusiv per.rtru poziqia pieselor n.retalice inglobate, pozilia artrritu-
rilor, planitatea suprafeleior, liniaritatea muchiilor, imbinarea etc. Tolerantelc
admisibile d,e li.niaritate Si planitate sint indicate in tabela III.5. Toleranla

Toleranqa rrlmisibilS pentru liniaritate sau planitate

clas. n.m'nali de |fccjzie i i. r: '-r' - i,.:
Tnler.L ,1.t :dni,ibil.r pe, rrL, Iiri.rriratc
sau planit,rte, mrr/m (1,5 3

admisi pentru imbinarea muchiilor se exprimi prin diferer.rga dintrc diago-

naiele figurii geometrice determinate de muchiile consideratc. Difcrenla intr c
cele doui diagonale trebuie si respecte coldilia:
1.:(2 7' (rrr,r)
in care:
I estc di{crentra adnisibili;
I - toleranla dir,t-tcnsionali pre\'.izuta penrru l:Ltr,rl cea m!11 lrtare,
Pentru verificarea incadririi in toleranlcle prescrise se lolosesc calibre
cu precizie a" l- ai" toleranla din.rensiunii de mlsurat sau, in lipsa acestora,
prin misurare (cu gublerul pentru dimensiuni pini la 250 nrm, cu rigla, mctrul
sau ruleta metalici pesre aceasti dimensiune).
Prin proiectul de execulie se preciz€azi dirlensiunile principale, cr.re con-
dilioneazi rczistenla 9i stabilitatea construc!ici, precum $i imbrnarea cu cLe-
mentele de rezistenli invecinate. De cxer.nplu, in cazul panelor de acoperi; sint
considerate dimensiuni principaLe: lungimca, inillimea secliunii, Iilimea tilpii,
iar dimensiuni secttndare: grosin.rea ininii pi a tilpii.
In prescripgiile oficiale se indici modul de verificare a respectirii tole-
rangelor de formi 9i la dimensiunile principale qi secundare, precizindu-se
procentual qi nunl.lrul ninim dc bucili dintr-un lot, cir 9i mirimca lotirrilor.
Rezultatele verificirilor efectuate in ceea ce privegte respectarea toleranlelor
prescrise sint prelucrate statisticla intervale de maximr.rn.r 6 luni, in vcderea
precizirii lor cit mai exact.
Partea a doua
ELEMENTE DE CONSTRUCTII CIVILE
 IV SI BET.ANE
'IDARII

E zrlantt. DEFINITIE gI cLASIFICARI

1. Definilie

Zidd,ria este elementul de construclie alcituit dir.r pietre naturale sau arti-
ficiale, de orice formi gi provenienli, aqezate dupi anumite reguli, nelegate
sau legate intre ele cu ajutorul mortarului sau cu legituri metalice. Prin exten-
siune, perelii executali pe gantier prin turnare directi in cofraje din beton,
lut etc. sint considerali, dupi STAS 759-56, tor zidirie, degi modul lor de
comportare sub incirciri estc diferit de al zidiriei.
Zidiriile se pot executa:
a) uscate. firi mortar:
agezate dupa rnumite reguli, lesute, pietrele fiind solidarizate
- Iegrte,
in plus intre ele cu iegituri metalice, copci, agrafe etc.;
nelegate, cu legatura realizati ltumai din agezarea qi leserea rosturilor,
firi -nici un material aiutitorl
&) cu mortar:
obiqnuite, agezate dupi anun.rite reguli gi cu rosturile umplute cn
-
rnoltar;
legatc, adici zidite ca mai sus ;i solidarizate in plus cn legituri
-
metalice;
:Ldici zidite dupi anumite reguli, lesute, rosturile fiind
- vib!ate,
umplute cu mortar, zidiria fiind supusi. gi le indesare prin vibrare.
Cea mai largi utilizare, aproape exclusivi, la clidirile civile, a cipitat
cu dmpul zid!'tia din pietre regulate, naturale sau artificiale, lesute gi legate
cr.r ajutorul unui mortar de legituri in rosturile orizontale gi verticale ale
zidiriei.
Construcliile civile, industriale gi unele lucriri inginereqti (ziduri de spri-
jin, tunele etc.) din zidirie stnt foarte rispindite, deoarece piatra naturali
gi materia primX. pentru confecgionarea pietrelor artificiale (argill, nisip,
pietrig) sint rispindite aproape peste tot. Ele au o serie de avantaje: o buni
rezistenli la foc ai o mai mare rezistenji Ia acgiunea agenlilor atmosferici qi
agresivi, in comparaqie cu alte materiale, deci o durabilitate mare (de sute de
ani firi degradS.ri importante). Ele prezintd posibilitlli largi de a fi tratate
arhitectural.
 t36 ZIDINII $I BETOAM

.,-, ^C_::::iy..!iil" .de zidlrie au gi,.dezavant,rje: greutate proprie mare, dato-

;:H:::'i:'j;:":,";::'?i"?liX' : Jf;',ll,'l #? ;3,333' jf 'lTi",':;:T

11lyr:
.::1 ce impune realizarea. irnoi construclii &-"rrilorri ,lj"i--"ri, ll*:
mal maslYe; ""
procesul de execulie, care nu este inci
-..;;i1i*""fl:rt::#Tff:x,in
rezistenla slabi a zidiriei nearmate la intindere, incovoiere gi forfecare;
-
h
"
;*f":?".""#9":,irli:iilil;:,'jiJ;.*. j: zidd'r ie, c ee a c e c on duce

d"b1'i?il:'"".iii11?!i,,Lll""'ii tli#'.,1n,".'*o sint bine executate din mate-

l. Scurti privire istorici

Fornelc arhitecronice_ gi constructive ale construcliilor

consruclii au evoluat in decursul vremurilor in raport a"-"i".t,.,t 5i elementelor de
producgie ale primele materiale ;t.;;r;;;ri; -f"f"rii" for1"lo, J"
,societigii.. fost mate_
l"',.]:,,1"-:llr"l.' dc.ongrne vegcrald llemnul _cr.r bune proprietili "" rnecanice
ra ln!rnoere, Incovolcre si conrpresiune) qi de origirre minerall
(piatre, ciri_
.";"rsi din .rrgili, iurul).'Astfel, l?ri."rrri"ia ." citeva mii
1ild1 "iitx;,
de a'r InJrntea erei noastre, iar elementele din"zidxrie folosite.au fost deter-
rnrnare oe proprreralrle mecanice_ gi clastice ale zidiriei:
bune rezistenle la
reduse la intindere' incovoiere si forfecare, d"fo;u;ii
:ijLfJ;'il4"*''stenle
. Cu 10000-12000 ani inarntea erei noasrre neexistind inci. unelte de
prelucrare mecanici. s-aLr executar 1".i".";", ;;;;.;;;;-iriliri""
din blocuri sau plici mari de megalitice
:

tT, I*.;,x"!,iiil,,:::'i"",."::"1i,!;'i:,1:i,;:i;,uil"l"-.ii.:,li];".xr1liiiif
y,;.,i:;,ii"f;.n,1'fi ^;f,*:
i;,';,,1,; ;j";:ie
sili ii#j,,ji"iJ?:in:
hipostile (Egipt), acoferite.cu plici
ff :l"l"il
:It l:imele
sle) rczen'rare pe stilpi din blocuri sro;; J; piatri. de gre-
de piatri-, agez"a1i la distinln de nuiaai
'{-5 n (fig. IV'2). Rareori ziddrra eia ld; ;
_mari
de ler.nn
:1 "1-i:i1"t (de exemplu la piramide i,., ^l.t.l.iiit"rrilor
-orr". de ipsos ars insuficient),
fJJ:""i1#.i:ri;'H:"*""T, j,f f .il?':".i'"*"';*:"t1";$':,'*t:
Ridicarea pe verticali. a blocu.llor
planr-rri inciinate de -"ri ," fx.."-cu ;;;;;"r"", scripegi pe
pimint. amenajate qpecial in -.;-;;;;
J

o., uno, pir- I

3hii (fig. LY.3, A). transportul pe orizontari ra nivelul prangeului
" se fi.cea
.rutourilor din lemn,- inlocu; il ;i;;i;i';; '*l't"j .u ,u.i d"
cu.ajutorul
risip,
.coborirea blocului in pozilia doriti i""Uf"J, * pr;-n goti.." ,".llo.
rie nisip (fig. IV.3, B).
 Fig. IV.l. Constructii primitive me-
galitice din blocuri sau pldci mari de
piatrd (Cromleh din Salisbury),

Fig. IV.2. Sald hiposlil, (Egipt):

.I
- colozni ; ? - placa groas;1 (dall) de piatrd penrru acoperjs.

Al

2
4-

Fig. IV.3. Transportul blocurilor mari de piatri:

,4 vefiicaltr pentfu monraj i d - cu ajuto.ul qn,,r scripeti ; 6,a - cu ajut"rul unor ptrchii
-re
l'-Pe o'rzontala, lr nivelul de lucfu; ,-saci de n'sip in cu's de coli ei ?-saci Dlitri ldoud laze) t
 138 zlDlnlr $r otrToANE

Acoperirea golurilor de ziddrie (rnai ales pentru u5i) s-a ficur prirr sco;r-
rerea in consold_a _pietrelor de ziddrie (cirimizi, blocuri dc pi.rtri; de o p.:.rte
p.i de alta a deschiderii (tig. lV.a. a.b) uneori sub forma de bolli in plin-cintrLr.
liri cofraje (f;g. IY.4, c).
Din piatri se executau elemente masive: fundalii, ziduri exterioare firi.
goluri de {erestre, coloane, plangee, acoperiguri, sciri gi pardoseli pentru locu-

Fig. IV.4. Acoperirea golurilor din zidirie:

a- c?1ra8rizi itr consoln; b - blocuri piii.a i'r consollj; c - boltj in plin cintr! Ilril coffaj, din piltri.

inle. construclii de apirare 9i mai ales temple 9i monumente ale culturii, carac-
rcrisrice artei rnegalitice. ln regiunile lipsite de piatrS. gi lemn s-a folosit argila
ca material local sub formi la incepur de cI;],mizi nearse (eventual cu adaoiuri
fibroase paie) gi mai ales de &rami;:i xrse, cu care i-au executat (Egipr,
Asiria etc.)- construcqii de zidirie de cirdmidi. Se cxecura zidirie plini de clri-
midi, uscati, pe pa! de argili sau nisip (piramide) sau cu mortaide argili sau
var 5i_rareori (Asia-China.) zidirie ugoari. cu goluri, mai avantajoasi din punct
dc tcdere tennorehnic (fig. IV.5). La incnput din zidirie de cirimidi s-au cxe-
curet pereqi gro9i, firi ferestre, bolgi in plin cintru, suprainillate sau in ogivi
I(Egipt,
Egipt. Asiria {ig.
fig. IV.6).
lV.6). Asirienii foloseau deja
de.ja bolta
bblr.r
cu cheie pentru acoperirea golurilor in zidd,rje zidd.rje
(fig. IV.7) 9i cir5.mizi
r.rizi smi.lluite pi
5i diverse colorate.
Zidl.ria de cirimidi se executa in Taponia rar cu
asize plane, asizele fiind de obicei curbe gi cu con-
vexitatea in jos, pentru a rezista mai bine soliciti-
t-lg. ,lv.D. ztcane oe ca-
rllof sersmlce.
- rimide cu goluri, Perfectionarea zidiriei de piatri s-a realizat la
ugoard-plan greci, la
Ia care materialul de de bazi folosit
folosit pentru zidi-
zidi.-
rie au fost blocurile mari de piatri,-""ec-uta cioplite, cu
forme regulate 9i zidite in asize egale sau inegale. ZidS,iia se ii,i.
lnortar, cu -legituri metalice (dornuri, firre 1- fig. IV.8,a) $i cu ros.uri
subfri,. perfect etanqe, ralizate prin frecarea intre ile a blocurilor pe su-
pr-lfelele de rezemare. Blocurile de piatri rezemau numai pe conrur, pe o
adf rcime de 6-8 cm, restul fegeloi fiind cioplite mai adlrc cu 4- j cm
(fig. IV.8, D).
O treaptd superioari in dezvoltarea constructiilor de zidirie este reaii-
zat;. de.constructorii romani, care alituri de piatra natrrralL (calcar, tuf vul-
canic) 9i cirimidi, au folosit pentru prima oari. betonul. Pe lingl arcele 9i
bollile rlspindite mult, uneori -sub formi de sisteme sratice comilexe (etaie
de bolli supr:Lpuse Coloseumul din Roma), ei au folosit cupolj. Astfel ju
-
 Yl
\|
=.";F: t,'-
----;l

/'T\
'\ I l^
l\
/
/ / \ lli /
A q 02 B)A o/
\l/,'\,\\ I
/,'
/,'
t.\
'.,\
02 I 4 oz9
,i/l /4
c)
Fig. IV.6. Bolti de cirdnidi:
a - schiia de lrincipiu;, - elemeniele unei bollii c - ogiva: / - bolt-| in plin cinttu ; 2 - bolu so-
praindlhta; 3-bolin lleostitn; 4-cheie;5-na$tere; 6-exirados; Z-ink.dos; a - culee ; 9
/il ._ bolfari; l! - ogivi, obt]'lze I i2- ogivtr lurtiti ( llortitd): /J - echilaterald; - pila;
/4 - osiv; de iorm. forrte lnillata,

.ED
o) 0)

Fig. IV.7. Acoperirea golurilor cu
ziderie cu boltd cu cheie (Asiria):
./
- cheie ; 2 -{ exi.ados; J * inhados;
- naTrefe.
Fig. IV.s. Zide.ie de piatr, cu legituri metalice
la grecl:
a - solid,riza-e.blo.ori_piatr5.L legarLri metatice:
o - Dlocufl croptrre pe contur.
 140 ZID,{IiII $I DIIOAND

realizar in secolul al lllea al erei noastre unul din cele mai mirele
monumente
ale arhitecturii mondiale, panteonul. roman, .";; ;;;'.'"p";; cu
o cupoli de
or"i,"lil*:" a" +r'z'-' -i a" tloo
if?tJJ i::xll:i.::,.'; "ui"a ' '"'p'li"r;
XrX-jea, p,;. roroii,.i ;;;;;;jiiir,Lili",:",""f,"Ji:'?,i"1:llrll,;"::lli
!,.'t""tul, "-;.i ;";;;;;
II
*I: ':.t:::-,llprefti 9u ."q.
mari (34 m "iial,i',.,.,;,"1",
i,., ,,ir
3il''i,;1,,t::::ij':,ot}l1_,1.1:uttimi - catedrala Noi'"-o^i".
penrru..ferestre. aga^r lj se dezvolti. mai tirziu, in
, , ,9?ltljl: timpul orin-
lijii JffiqiiT:i,::i'J'L!ffi. g":';,i",X# ; t:rut.#'n:jl;
-i"i';e
9i contraforturilor (fig. IV.9) iare ' p.cia,.r t-pi"g..it" are bortei se
sec/rune p/ani /_A i*i.I" j#tT;i',0*":,*:j: :i
umpluturi, despi.rtitoare in care
::.7 se pol rnonta ferestrc mari (vitra-
lii decorative, frumos .oio.ot.,
t -/ i ,i'il _ r :i 1..4.,.. -.3 ..!
c.r r,rct crisrice sti)rrlui goric). Cu
rirnpLrl. in secolul al Xli_lea
qi al XX-1ea, scheletul de rezis-
ten15. din zidirie este inlocuit crr
scheletul metalic sau de beton ar-
./-. ... .. i .J mar, perelii devenind cit mai sub_
, ., ,ii
ii j,,'-l liri ;i -ugori, pentrlr a indeplini
i': 1L:-.::..'.. funcqiile de izolare termici., fonici
__._-:d |i hidrofugi, ugr.rrind totodati gre-
F E E uratea proprie a construcgiilor.
J __J lncep :r se dezvolta materialele
.feclrune 8-B ugoare de zidirie. Clidirile cu
pcreqi portangi gi 5_6 niveluri se
A* bu/ant executi. in masi, ajungind ir.r re-
giunile.neseisnice pini la 14-15
ltrYeturr.
Printre miregele realiziri in
piatri. ale arhitecnrrii n.rondiale
se numiri gi Kremlir.rul, care do
mjni. cri constnrcliile de pirrr.i
gi turnurile salc ascugite centrul
oraqului Moscova Constn'rcgia
Fjg. IV.g. Acoperi$ur1 61n .;ri"|nu 60,.i^
tttt" -.. clopotnigei lui lvan ccl Mar" qi n
arc-butant gi r "u
./
- conhriori.
"ontrufortrri turnului cu multe etaje (D:80 ir),
a ansamblului dc la_Kremrin, uu for,
""".r,.".."il"*tji"HirJ"tilTll"",tl+"li:I
]n lara noastri sinr cunoscute zidurile de.apiraie din piatri pentru ccti.qi,
c.rstfc. rorn.lne 5i or-age pentru pri.ra oari.u
-Callatii) citeva secole inaintea erel noastre
(ce tali_ Tomis, Hisrri.r,
9i mai tirzir.r f..,lii Ufiirr.^-ae munte Cos_
testi-Hunedoara qi Gridiyea-Mun*l.trri, a"a'.-"
i.6#'?iie.i" din brocuri
 ZiD.iIiII DII'INITIE SI CLASIFICIRI 141

de_calcar legati cu birne de lcmn ;i scoabe de fier. Construcqiile de piatri s-au

folosit in arhitectura religioasi, construindu-se in decursul secolelor, cu ince-
pere din secolele al XIlI
XIlIlea, al XIV-lea biserici qi9i catedrale in Transilvania,
Muntenia qisi Moldova,
Moldova. executate
ex, cu zidirie din piatri bruti de riu sau de talie,
din cirimidi tencuiti sau aparent;. In dmpul lui $tefan cel Mare se folosesi
bollile moldovenegti (fig. IV.10), care folosesc arce cilindrice etajate, longi-
zemi cupole sferice inillate pe un tam-
bur cilindric de inillime mici. Mo-
numentele istorice ale lui $tefan cel
Mare sint renarcabile prin soluliile
de plan 5i sLructura ;i reprezinti o
etapi deosebit de valoroasi in dezvol-
tarea construcqiilor romineqti de zidi.-
rie. Le executarea lor s-a folosit zi-
diria de piatrl prelucrati, cirimida
obigr.ruiti qi smilpiti. Mai tirziu se
exccuti irl Moldova construcl;i reli-
gio.rse din pirtri. sub influenqa goticd.
ivind ner,uri la bolti si conrraforturi
1a pereli (biserica Dragomirna, Hlincea,
Trei-Ierarhi, Cetiluia 9i Galata-Iagi).
Se r..rlizeazl. qi frumoasele detalii de-
corative pentru faladele bisericii Trei
Icrarhi din Ia;i din piatri sculptrt.r,
c.rre sint adevir.rte broderii deorniies-
trie gi valoare artistici remarcabile. ln
Secolul XVIII-lea, in. timpul domnici
lui Constantin Brlncoveanu se exccuti
multe clidiri civile din piatri: palate gi
castele domne5ti, locuinle boieriSti. de-
nunitc cule, cu 2-3 niveluri qi pereli de
de 0,7-1,00 m. Construcliile brincove-
ne$ti s;nr cxracter;zJte de asemenea prin
utilizarca largi a profiltrrilor $i sciup-
turilor de piatrl. Coloanele de piatri
sint folosite din plin in secolul al
XVI I-lea (mitropolia din Bucurepti,
ministirea Cotroceni).
Cu toatd experienga milenri a
construcliilor de zidirie, pini in se- Fig. IV.l0. Bolti moldoveneiii.
colul al XIXlea, proiectarea 9i dimen-
sionarea consrrucgiilor d,e zidirie se ficea pe baze empirice, t\'rd' a tvea la'
baz5. tur calcul. b" o"""", in decursul sec-olelor, consirucaiile de zidirie au
- ln multe
Drovocat accidente. unele adevi.rate catastrofe.
lara noastr5, construcgiile de zidirie au obginut mari succese in ultirnii
15 ani. Astfel s-a lirgit sortimentul materialelor ugoare de zidirie, urmind ca
142 ZIDIRII SI I}ETOiNN

acestc produse s;._reprezinte ir.r.anul l965.pesre 600/e din producgia totali. De

asemen^ea, calculul zidiriilor prin melode.li rupere s-a aplicar cu incepere din
anul 1956, iar in prezent se experirnenreazd introducerei calculului ,idi.iilo.
prin meroda st;.rilor limiti. De aceqa cu toati. mar€a dezvoltare din ultimii
ani a betonului arma,t, zidI,ria, a cipi.tat inci in prezent, pe lingi. vechile forme
constructive, noi utiliziri la:
clidiri civilc de locuit (plangee qi acoperiquri prefabricate din zidirie
arnati- fi precornprin.r9i ati) ;

. - clidiri pi construclii industriale: acoperiguri in bolti. sublire cu dubli

curburi, coluri de_fum, castele dc api, rezeivoare pentru api gi'alte lichide,
silozuri de cirimidi armat.i etc.

3. Clasificarea zidiriilor

Pentru zidirii sint folosite clasifici.ri dupi r.rrmi.toarele criterii principale:

matcrialul din carc sint alcituite, roh.rl sai pozilia in consrruclii $i rn;dul
de conrportare sub incirci.ri.
a. Clasificarea dupi materialul din care sint alcituite. Zidlriile se pot
L reerrt.r din:
. l) <lrrrrensitrrrile,
tornrl,
zidarie din pietrc, nattralc provenite.din roci, oricare ar fi natura.
rnodul dc lpczlre ,:u de Iegitura:
. 2) zidi,rie din pietre cu forine regrtlare dii lut natural saw stabilizat
(chirpici), legate intre ele cu morrar dlr acelasi nateriai;
Jt zidirie din pittre artilicialc:
. : de ,orse, prelucrrre chinic sub acliunea ci.ldurii, din mase argiloase su1:
iornri produse rcramice de ziddrie (cirimizi pline sau cu gi.uri verticale.
cirrinrizi poroase sau din matcrie primi. ugoari diaromit blocuri cer,r-
nrrce.cu giuri werric-rle s.ru cLr goluri orizontale, -produse ceramice --, qpeciale: de
f.rtrdi. rezistente I.r re-nper.rr,.rri etc.t .,aLr din am'estecuri de nisip qi'unr, auro-
clarizatc. sLrb forrra di produse siiico-calcere (cirimizi, blocuri);
. - near,se, lrehrcrate chinic prin intirirea hidraulici. a lianqilor mir.rerali,
snb forrri de blocuri mici sau mari confecqionate din betoane li mai ales, la clir-
diri civile, d;n betoane ugoare (celularc sall cu agregate poroase).
, ,Pictrele-rr.rnrr.rlc pot.rr'..r fo-mc reqrrlare s.:r.r rrcrcgulate. c.r pirtra brut.L
de diferire {orm-rte; pietrele ,r.rrificial" 'i.r fo.m" regtJate, de paralelipiped
dreptunghiulrr cu fege plane 5i muchii dreptc, vii. pietrele artificiale s?ni ige-
z.rtc dc obicci irr zid.rric irr r:rduri regLrlrrc 1i lcgrre cr.i rnorrar.
. 4) zida)ii combinatc r,fig. lV.l l). Tidaria mixLa este zidiri.r .rlcaruir,,. d:
doui s.ru mri nrulrc srr.rruri vcrticale execurare din materiale diferite. de
c:erlplu zidirie din blocuri nrici cu un srrar de ziJeric de fatrdi. de cirimidi
s:rr piatra n.rtural.i (fig. IV. I I a). Ziddria cu golrlri estc elcirtrir.r din doLra ..rtr
Dlrr multe srraruri vcrricrle, execLrt:Ltc din materiale similarc sau diferirc, cri
strilturi dc aer intre cle sa[ cu toluri umplute cu material ternoizolator
(tig. IV.5)- Ziddria armatd, se obline prin inglobarea in masa zidiriei a unei
armituri de o1el, care trebr.rie si rczisie ir.nprir.rni cr.r zidiria aclir.rnii forqelor
 ztD.\RIr. I)ri!t,\tTrI tI cl,rsllilc{Rl 143

e\terioare. Elencntele alci.tuite din zidirie si beton armat, care conlucreazi.

1a acqirrnca forlelor exterioare, reprezinti zitldria complexd, care are un mod
de comportare sub ircirciri aseminitor betonului armat.
. Aicituirea qi folosirea zidiriei din pietre naturale qi din lut silt tratate

ffi
dc cLrrsr'l de construc5ii rgricolc.
J --- ETTr--_T-
' -E+J-=
Et J-,
_|JlJ 1
ot
a [Jt_JI 34V
,-,,-Eof-1fi /"*
.r_#! lr--l-11./
Errl
.E-&V)

",ffi-'
ltl+- ll f t
fr-.ffi
a./ t>t___+a.l
lT- -Tl att;tw

"t
Fig. IV.l l. Ziddrii combinaie:
4 - zid:.ie mirti (lin crf:Didri si blocuri i b zid;rie afnratri; c-zidarie conrll€rn: d-t)iar.i bfuli calirF
!i1j cu cai,n iar;i / zidrrie de iltadi j 2
- -zid6rje din blocufi mici; , rost arn,;n; 4-otel'betorr ;
-
5- etrieri ; 6-betor a.tr'at.

b. Clasificarea .lupi rolul din construcgie.

1) Ziddria de rezistentd sau ptfftdtoare (portantd). Pare;ii de rezistenqi
suslin ;i transmit in afari de greutarea lor propric qi incircirile primite de la
alte elemente de construclie. Peregii sint elemente verticale de rezistenli ia
care r:rportnl intre lturgime qi grosime este mai mare de 3 (fig. IY.12, a).
Perelii dutoportarli suslir1 gi trar.rsmit nun.rai greutatea proprie a zidiriei pe
intrcga inillime a construcliei (etajul respcctiv, plus etajeie de deasupra).
Stil.pii de zidArie portanli sint clerrente verticale de rezistenli, de obicei
ztcltc, l.r c.rre r-.rportuL dintre dimcnsiunilc uraxin.re gi minirre ale secliunilor
orizontale este delel nult 3, iar inilqin.rea este de cel pulin 4 ori mai mare decit
dimensiunca minimi a secliunii transversale, orizontale (fig. IV.12,D). Ei strs-
gin incircirile verticale pr;rite de ia altc elemente de construclie.
Coloanele sint stilpi cu secliune transversali. in forn.ri de cerc sau de fi-
guri poligonali regulati inscrisi intr-un cerc (fig. IV.12, c).
Pila;trii sar coLoaneLe angajate (fig. IV. 12,d) sint stilpi sau coloane
parlial incorporate in zidirie, la care ri.mine cel pulir.r o fagi. vizuti.
Arcele, bolyile Si cupolele (fig. |V.12, e, f, g) care sint elemente curbe, exe-
cilr;rte peste goluri, sprijini. pe rcazeme, ci.rora le transn.rit incircirile. Arccle
sint bol1i cu iaturi. n.ricd, in raport cu deschiderea lor. ln prezent se exccuti
din zidiric l:olti cu sirnpli si dubli. curburi.
Contalornrrile (fig. IV.12, /r) sint n.rasive de ziddrie, care ingroa5i din
loc in loc un zid h.rnc si inalr. cu care fac corp co1lull. pentrLl a-l face si reziste
l;r iLrpingeri orizontile inrportlnte transmise de cxomplu de acoperig, plangee
etc. Contraforturile sint folositc qi la altc structuri dc rez,istengi din zidirie
(cupoli cu arc butant
PLa4eele tle ziddrie- fig. IV.10) pentru preluarea impingerilor orizontale.
sint elemente de construclie orizontale (fig. IV.12,iJ
in alci.tuirea cirora intri zidirie de pietrc naturale sau artif;ciale (cirimizi
obiqnuite sau speciale sau alte elemente prefabricate).
 TH
lFr'-l
I I-I-T-1
Iffif
rl Fiz,.
I Fqt,
IFTH
I T-T--1
lhdl 4,,;?d2 *ry
Wz) vzvz -i ?vrt 7)
ffi W9%'*''
svz.4JFaa
../424

,@
W
al

wR,nlt ^]

ffi,-, #
4
ru
l' i //t'i
', "j ,/
t. 1''' ^, a
'v
 Sediunea a -a

,)
Fig. IV.l2. Elemente de rezisterll; dirl zid6rie: f; g; h; i).
/-arc; g-cupoli: ,1- conhaton ]d perrti; / pa.,reL de ziddrie j I -cte,a botrit: Z_bolrafi:
J-rarLp-ei.r-e^tfadosul:5-irtradosul:d-.agealabotii:Z_axaboltti;b_roqruri rdoirle; y_ lu
mina ; 10
- omptutu.e ; /./_tjfaf,t; i?_ Derete.

10. Chdirt civiL

146 zrriin U 5t D[l0llD

Scdri Si planuri inclinate din zitldrie silr' elemente de legituri. intre di-
ferite niveluri ale unei construclii, sitr.rate in interiorul sau exteriorul con-
strucliilor.
2) Zicldrii nepurtAto.4re. Perelii nepurtd,tori de umplutwrd, nu suslin decit
greutatea proprie a zidului pe ini.lgimea etajului respectiv gi se cxecuti intre
elementele de rezistenli.
Perepii despdrgitori sint in generai zidirii subliri, destinate l separa intre
ele inciperile din interiorul clidirilor qi care mr suporti. decit grcut.rtea lor
proprie pe unul sau citeva niveluri (2-3).
Zidirii nepurti.toare sir.rt de nsemenea coqu.rile gi canalele de fum din zi-
dirie, avind in interior goluri pentru colrdus gazele (fuu.r, aer etc.). Execulia
lor depinde de natnra gi temperatura gazului.
c. Clasificarea dupi pozigie in construclii. La clidiri ci.'ile 9i industriale
cieoscbin urmitoarcle elemente verticale principale de zidirie:
11 ziduri po"rante de lundagii pxpti s.ru iotal anq.rj.rtc in teren 5i care
transn.rit terenului sarcinile clidirii;
2) pereli d.e cle'oagie, de rezistenli sau de umpluturi, cr.r cel pu;ir.r o fa1l
degajati din teren, carc se impart in:
pereqi d,c subsol yi pirnilc:
- pcreli fa;add, care liDriteazl clidirea spre exterior;
- pereli d,ede caLcan, sprc care nu se scurg ape de ploaie, La aceqti peregi
nici -o ieqinrri. r.rtr depigeqte fela lor exterioari; ci sint afczali de obicei pe
llnla terenurrlor;
timpane, adici pereli exteriori limitali de apele acoperiqului 9i dc'
- rrltinrrrlui pl.rnlcu
pl.inrrl
' -- aticurile, 'zidLrri a5ezrte ":u rl peste
rc,Lzetttclor'r.operi;ultril
nivelul corniici (la terase);
percsi interiorj, longitudinili sau traDsversaliJ care separi lntrc ele diferi-
tele -inciperi ale clidiriior. Ei pot fi dc rezister.rli, de urrpluturi 9i dcspi.riitori;
ziduri de intprejmwire, care limiteazi terenul.
-3\ stilpi.
Sc mai ncnlioreazi: elemente orizontale, situatc la niveluri diferite:
radiere de fundalii, planqee, - arce, pentru legarea
bol1i, cupcle;
- eletrcnteetc.:
zidurilo, .tu lrrn.rnitcrer irrc.rrcirilor: cuzincli, brri:ndrtrgi.
elemente de legdturd pe ',.terticald: sciri, plantrri inclinate.
-d. Clasificarea dupi moilul de comportare iub incirciri linc sern.ri de
natura rnaterialului, structura, din.rensiunilc qi in special de ini.llimea pietrelor
de zidirie, ca fi de modul de execuqie a zidiriei. Valorile proprietllilor. nre-
c.rnicc yi clrsrice rlc zidEriilor din presc'iptiile tchnicc <lrtt grLtp.rrc pe brzc.
acestei clasificiri. Din acest punct ae t'eilere ziddriile se pot clasifica:
1) Zidirie obisnuitd din :
de toate tipurile cu inillimi cuprinse ir.rtre 50-150 mm,
- cirimizi
inclusiv produsele cu giuri verticale (cu lilime {12 mm) sau din pirtri na-
rr.rrali. dc fornl regulati. 9i cu aceeagi inilqime e pietrei (50-150 mm);
nici plir.re dil beton sau piatri natttrali de formi regulati, cu
- blocuri
inilgir.ne de 200-300 mm (inainte 180-350 mrn);
blocuri mici cu goiuri, cu inillimi de 200-300 mm 9i
- blocuri cu ini)1in.rea blocului Dlai rrare dc 5C0 n.rm, din beton,
oiatri- naturali..n.rari,
ceralnice etc,
 DETO{NE PTNTRU ZIOIIiII
147

2.) ZiCdrie vibratl din ciri.mizi gi blocuri ceramicc, din blocr.rri dc beton
sau din pietre naturale.
3) Zidlrit combinate sub formi de:
zidirie mixti.,
- zidSlie armari $i zidirie complexi.
-

S nEroaNE nENTRU zrD.ARIr

.li9;i civiie au cipi.tat o utilizare dir ce in ce mai iargi urmitoa_

ICIe -!i
-^, tl DU rL de betoxnc:
de mrrci. superioari, betoanele cu intirire rapidi. gi betonul
*prcconprrmJl
-- _ --.-bg,onn.l"
pentnr clementele de rczistenli;
^^-^ c.rrc
orre. ^-._:.:oln"J" :lo.lre.penrru elementele despi,rgitoare, exterioare 9i interi_
rrebure sa sarLsllci irr acel.ryi tinrp condilii de rezistenqa
(dc exemplLr pereqi ertcriori. pl"nr". i. -' " gi dc izolarc

*., ntonarele decor.rtive ".Lp.rlrt;' finis.rrc.r elerrrenrclor

a pre,abnc.!relor de bcron rblocLrri pi.pcntru
^r-o."r_o"r,-"ll".ir
m.r-r irres p.rnorrri nr.rri. treprc. pl.rceje _
;i
tatadi etc.).

1. Betoane grele pentru clidiri civile

L: clidirile civile se folosesc dupi. solicitrrea Ia care sint supusc :

l:l:ll" 9: rezistenqE.
DeLo.ure de
bero.rne de
"^ri
rzolJrc termic:r _ B. tS-
i;- r,"i".'r".'i"'1"lii.,,,,-i (rnai .ri,.
l.a B 501. prirrtrc betornelc dc reTi\rcn\ r
capiti utilizare din
ce in ce crescindj. hetoancle d.,"rirr.rr1i giirolare termici.
Pe lingi betoar.rele compacte 5i grele si,,i
compacte, macroporoase gi celulare "r"t, i"frlfJ'
IV.l),
ltrbela
fr.toanele semi_
crr densititi aparente
Tnbela 1V.l,
ChriIicare.r betoanelor Jupi compicrirare

Fe1!l rif!ct'trii betonLl!i

sLrb lormi dc

Sem!compacr

trlacroporos

Stlucruri cu goluri sub formi de celule sferice uniform

CelLrlar distribuire. (cu un volum dc aer pini la 25,,,;), realizt:
Drln olrerlte Drocedce
148 zlDlIr st SDToANE

corespunzitoare betoanelor semigrele, u$oare ti foarte ugoare (tabela IV.2),

-I:ldrcile betoanelor de rezistenli. care se pot folosi variazi de la B50 la B 600
(tabel.r IV.3), ia crre corespund rezist&gele la intindere indicate in tabela
IV.4; rezistengele la intindere din incovoiere a betoanelor variazi astfel :
120, 125, I 30, I 35, i 40, I 50, I 60 9i I 70.
Tabela lV.2.
Clasiticarca betoanelor dupi densiratea aparenti
Citegoda bctoi)ul!i nnilriL Dersit,tea aparcntii kgi'mi

pesre 2 500
Greu
| 741...2 2AA
Usor 1C00...1 70C
Foarre ulor sub 1 000

Tabela 1V.3.
MARCILE BETOANELOR DE CIMENT
Marca betonului pistrat in Brs 825'BrS g50 lB7J Bl0O Br5o B r00
condjtii de laborator B 25n B 30^ B 400 B50nlB6u0 B700 18800 :

Tabela |V.4.
Rezistenta Ia intindere a betoanelor de ciment
| .rt",ca l"tonutui B 40u B 5!0

I *,,.** t
inlindere RIr in
{ql/cm2 l8 2l

Se recomandi. ca elementele din beton simplu dimensionate pe baza unui

calcul dc rezistenli (fundaiii) si. fie executate din betoane de marcl minirni
B 75. Mircile minifire pentru elementele de construclii din beton armat re-
comandate prin normativele C.S.C.A.S.P. 8-62 pentru calculul qi alcituirea
constructiv;. a elementelor de construclii civile 9i industriale din bcton, beton
armat gi beton precomprimat sint urm5.toarele:
4) Pentru beton armat rnor.rolit:
200 pentru elerrcntele solicilJte ll cornp'c'iune cenrricd ;i com-
- Bexcentrici
prcsiune cu excentricitate mici., la elementele armatc cu barc de
olel cu profil periodic etc.
- B 100 la elemente masive de beton armat (fundalii, ziduri de sprijin);
B 150 la celclalte elemente de beton armat. nefiind admise mi.ici mai
nici -decit B 100:
D) penrru prefabricate: B 2oo 9i B 250, cind sint executate in fabrici.
Pentru confeclionarea blocurilor mici sau mari se folosesc de obicei be-
toane de mirci B 35, B 50, B 75, B 100 si rareori B 150.
Mirciie betoanelor se indici pe planurile de execugie, care cuprind gi
indicalii pentru alte caracteristici fizioo-mecanice necesare (grad de gilivitate,
grad de in:permeabilitate etc.) cerute de condigii speciale de explo;rr;r-re.
 BETOANE'PENTRU ZIDANII 149

La clidiri civile se folosesc betoane cu grad de gelivitate G 15 9i G 25,

grade de gelivitate mai mari fiind justificate in cazuri qpeciale. ln tabela IV.5
sint indicate betoanele realizate cu cimenturile fabricate in prezent in R.P.R,,
a ci.ror sortiment a sDorit deoseb;t de mult tn ultimii anil ciment cu rezis-
tenle iniliale mari, ciment alb, ciment cu cenuqi de termocentrale €tc., o
dati cu neobignuitul avint luat de produclia cimentului.

Tabela 1Y,5.
Berorne realizate cimenturile fabricare in R.P.R.

Deslinatid Clr justificarc

obligatoriu

Betoane simple lUmpluturi F 300, c 300,

Fundatii B 25-B 50 F 300, c
300, PZ 340
j Elevatii (pereti) B 70-B 140 PZ 300, F 300, 11 400, T 25,
c 300 c 400

Betoane cu marca B 90-B 140 F 300, c 300,

plnn la B 250 PZ 300
B I7O PZ :00, 11 400,
c 400, T 25
B 200 ,\1 400, c ,100,
PZ 400, T 25
,u 400, c 400,
B 2.0 PZ 400

Betoane cu marca 300-B 400 PZ 400, M 440,

peste 8250 500-B 700 PZ 5OO
PZ 500
Piese precom- B 3C0-B 400 PZ 400, PZ 540,
pflmate B 500-8 700 PZ
'JO
Elemente prefabri- RIM
cate sr precom-
primate la care se
cer rezistenfe ini-
lrale marl $r De-
toane monolite,
ln coifaje de i!l-
ventar cu deco-
irare
cu
Betoafle Elemente in con-
permeabilitate ditii obi$nuife de
scizutd L exploatare
I

NOTA: PZ 400:P 400; PZ 500:P 500 -t e1c.

r 5{) zlD.inIt sr 8D1or\Ntl

l abela 1V.5, (contin!are)

Betoafle in me- Coni. ST,{S

dii 3349- 52
Elemente in condi- MPA.l0rj MP 40tl
Betoane in lii obiqnuile de
medii cLr agre- exploatare
siviiate sul-
faticd I Elemente supuse A{P 400
lnghefului epetat
I
Betoancpentru Paaafierte BP 40!
baraje Interior
- BI 230

pirri la B 140 F 300, c 300,

Betoane masiye BI 23tl
de la care se
cere termlcl- B 200 rU 400, C 400,
tate joasi T25
mai mare de
B 200 r\1 100, c 4c0
:-.
I CIICU tell decora-
tsetoane;i tive, pardoseii de-
mortafe . corati\,e, imitatie
decorative
i de,- piatri natu-
Ciment alb

2, Betoane ugoare

. . a. Porozitate $i structuri. lrir.icinalele proprietili ale betoanelor. u5oa,::e

depind in cea.mai mare misuri de densitatej ap;renti notat;. (y,' ) sau (p,):
rezisten!a gi izolarea fonici cresc cu greutare; speci{ic; apaienil, i"'iiiri
ce izol-rrea rermici :i captcils.reJ de blrere a curelor scld.
Densitatea aparenti a betor.rului (rl ) influenlati. de densitatea
ap!1rent;. a agregatului ( flj ), care depinde in "rt"
primr.rl rind de porozitatea
aeregatuhLi gi nai pr.4in de greutatea specifici a agregatelor (t,l), care
variazi in limite destul de mici, de la 2,15...3, 10 tflm3. Se reaminteste cI si
greutatea specifici a piminturilor variazi pugin, de la 2,65 . ..2,72 rlln3. Drc
irceea, betoanele cu greutare redusir se pot obgine numai prin cregterea volu-
mului total de- pori .ljl beton fie sub formi de pori, conginuli in agregatul (po )
silLr nrartlrul folosir (P,), fic sub formi de poii rnari sru golur; realizaLe intre
trxnulele. agreg.rrulrri dJroriti srructurii semicompacte satr macroporoarq (P, )
a betonultii. Porozitatea totali a betonr.rlui (P7,)poate fi exprimaii astfel:

4:P,,+P"+P.
 BETOINE PENTIiU ZIDANII

Ea poate varia in limite destul de largi (10-95 0,/, ), in funclie de natura

agregatului (Po), structura betonului (P") 9i mortarului (Pn').
Betoanele cu greutate redusi sint:
1) Betoanele macloporoose ctu agregate grele, caracterizate prin gra6u-
lozitate speciali, fia.ria parre fini, fiind denurnite gi betoane ldrd nisip san
betoane ca.oernoase, Porozitatea betonului este datoriti structurii cu goluri
dilrre granulele de agregat, invelite cu o peliculi sublire de past: de ciment
1fig. IV.13,a). Ele au 1! -180C-2 000 kgf/m3 9i se prepari cu un dozaj

4, d)
Fig. IV.l3. Structuri pentru betoare cu greutate redusd:
_ be'
a-bet"n macror,ofos cu 3!.e!5te compacie; D - beton Ltof cu.greeate poroase $istructurA conrpact:l ; .golu.i;
ton urof-c! struitlrr nrrcroporolsr 'i cd 2sfegate pofoasej .l-beton celular; / -.gresat coEpactj 2-
J
- agregat potus: 4 - mortaf de leetltu.A.

redus de cimelrt. Dupi modul de aqezare a granulelor raonogranulare (cubici,

prismatici, piran.ridali, tetraedrici), porozitatea datoriti structurii (P") vari-
az\ de la 25 01a...47,60k.
Agregatele r-l-tonogranulare i-i,,i, <l1l au aceeasi densitrte in qri-
madi_(rg) in srare indesati qi uscati gi acelaqi volum de goluri, indiferent
oe marllrlea goturltor.
2) Betoanele ufoa.re cn structrLrd compacti, confec;ionate din agregate po-
roase. .it ciror porozitare derernrini porozrtatea total1, a betonului (fig.
rv .L3, b).
Densitatea apareit ,a betonr.rlui este dati in acest caz de formnla

',ti,:c'1,,;7 + A (t-P")1"
 152 ZIDARII $I BETOANE

rn care :
C este dozajul de cinent, in kgf/m3 qi
,4 volumul dc .rgregar, in m3.
Rezu lri -ci

P,:rorr
"";!;7! rco"1,.
ln figura IV.14este aritati variagia densitigii ap^rente a betoanelor
compace ctr dozaj de ciment de 3OO kgflm3- in fur,.gi. J" poror,.".""ugoare
./_t z minerale sau "gr"_
gatelor poroase, urlrerdrc lJnl-
rsru_
,,",y' noase. S-a considerat ci densitatea

z0l \ , | 3) Betoanele tnacroporoase cu a-

cuv;<r
;iWi-J itff."frlf{7ii;
Betoanele sem;compacte cv t-
450 ksr/m3

tiregate poroase au porozitili 9i pro-

l5[+-_..H@i,,
46' 1 :=t / lJ'il.il'.TT]"'"
'.
inrre betoarrere de

Z !) fietoanele celulare (d,9nLtnitc

Fis. r\r.ri. variaria rui rlrn runclie;"; , ;';1 '"'ii,"rl3j'ii"t.,liliii'""ldt:'i'i::
? ioruzrmteJ
.? ,r l,ruce rtc; _ betor 5-e;
zrjregrtulLi ir,r,...rc;
r o,4lJtu:6rcbrfrlLi
Lro':
-o-r nc.,errr,c6j
-'i'mir' .'"i'o"'"p:1,,""_r.,r"r ,rreu: ..i,,";
--.,,-x *;l:^^.i\,._".:
-:-::^^_:r
iiu,\4!4/u,u, ,
-_,'__: lme.tec de lirnt
zrr,e. D_l:mird I rer o.,% p.rr u a.-.:r hidrrulic. cu Sau firi aores;t fi.
Pentrrr belo P
arorgrrirc:; 3
- do'e,i;r, pept- u"t.".-",s.iii (nrsip, cenugi de tenrrocentralX), in
-'.rclcmnoase. ",-,i.,: urmi unui trarament chimic (eaz-
rareori mecanic, avind drept .,r-^r. .]]"nto"?'' tl";j:;"tt#"r,:oJilitl""'"1
p.rstci de li.r.nt
-.r rrnui- procent ridicat (4Oq,o-9096) de celule sau bule de
aer.rnchrsc, de torrrX slerici 5i cu diametru mediu de 1 ...3 mm ((3 mm)
unrtorm drsrnburre, care dau beton_ului .rspecrul celular (Fig. TV.lJ, d). porii
sinr corr!inLrti in plsr.r sau mortanrl cu )tructrrri cclulxri. -
Betoanele celulare se confecqioneazi cu ciment sau var 5i cu un adaos
pulverulent silicios; cind liantul folosit cste varul, poarti numele de silicat.
Cele mai rispirldite betoane cclnlare, cn proprietili 9i utiliziri dc altfel destul
oe aproptate, sint :
gazbetorul (de exemplu Siporex din ciment qi r.risip fin nricin:rt), in
-
care porii sint formali de citre bulele de gaz, care se degajeirzi in amestec in
urma reacgiei cllimice dintre acestea- )i substangele chimice ge.[eratoare de gaz
1de obicei pref de alLrminiu slrrr zinc, .rcid .llorhidric. ..rpi orrscn.rr.r erc.r:
cind liantLrl folosit este
,de ex. Yrong drn rar bulgiri .verul,. produsele capiti denunrirea de gazosilicat
fin micinat gi cenugi de termocentrak)l
 IIIIOANE PENTNU ZIDANII I53

spumat (spumos) in care porii sint formali prin

, -de betonul
,lelor aer dlll irtara, in urma. aclrunlr izrce prin
antrenarea bu-
malaxarea amestecului de
beton.cu o.lp..uqi special preparati (spun.rogen, acizi naftenici sulfonali, si-
punuri sensibile la var
racterisr
- albuminoide, saponini. etc.).
. ,. ln tabelul _p,rincipale
Ca
lnolc.ltc
icile
I V-tr-
ale betoanelor ugoare cu diferite strncturi sint

Tabela IY'6'
rqlgE4rt- s!!glp44 . strucruri de betoane u$oare

---- a tegorJ bet^rultiuio

Der:ii,lti rlxretrte, ir |gi mr llilrci in ltgi/cm:
ninimi I n'axime

Betoane ugo:rre cu slucturi com-

pacti din agreg;rtc poroasc I 800 35 | aoo
I

Betouc nractoporoase :
cu agfesare ob(nuite, grele
- 9r comp:cter cu densriatca 1'1
grimadi a agregatului pe sor,
tul 7i 15 mm T.:1450 1550 A I 80fr I 700 r00
kgf/m3 B I 950 1800 r00
cu agrcgate poroase ninerale,
- cu densitatea irr grdmadi a
agregatului pe sortul 7,/15 rnm
'rs:900-1200 kgf/m3 A 1500 I 000 l5 100
B 1650 I 300 15 100

L:600-900 kgl/rn3 A I 250 700 l5 t00

B 1450 I r00 I5 100

'rs sub 600 kgf/m3 A 700 350 15 100

B 800 500 t5 r00
(indusn'_.perlit cu granul*qie

i 600-1 400 t0
Beto:rne telulrre 300 I (40c-700) (35)

NOTA: i) Valorjle din parantezi indici valorile cele mai frecvent utilizare.
r;p A
.2)
cr.rprins ^Beton25-3596,
intre - cubeton macroporos monogranular, cu volum de goluri intcrgranular
mirci curente B 15 25.
. crr Beton tip B --ts poligranular
beron macroporos cu pietr\ firi parte fjni (<3 mm)
fr tolum -
cle macropon cuprins inrre 20-250.. cu mirci curcnte B 15-B iC.
3J Cu rqregare poioase poligr.rnulare ri cu alao. redus de parre lini C ) mm 1n:sip)
se fealr./e.rzi l\'roane semicompacre ru voJum de goluri { 20ft, avind :
!u beton:1 ,100-1 900 kgf/m3 pr. 10 rgregat:90f.--1 200 kgfim3
1,, beton: 1 25C-1 600 kgf/m3 pr
1, = oOO-9OO kgli ms
I, bctor:600-900 kgf/m3 pr. r] "gr.g". ( ,m:
agregar 6OC kgf
154 zrDtlrll st BET0ANI

Betoa,nele u5oare sint folosite in construclii ca betoane de rezistenli,

dar mai ales ca bctoane de rezistenli qi izolalie termici sau numai ca betoane
de izol:rgie ternici (tabela IV.7).

Tabela /Y.7.
Principalcle caracteristici fizico-mecanice pentru principalele tipuri
de betoane usoare

Dcnsitarc aparenri kgf/m3 300-900 70c l4l:0 i000 l6u0*

Marca betonului (rezistcnqi
rorrteti l:r compresiunc) 10; l5; 25; 3;:50: 7J; 75t 100: 15A:
200; 300i 100 |
Coeficient de conductivi- Ir1_._
tate termici m.h.g.d < 0,25 0,2 0,5 0,:,, 0,6

Modul nornrat de elasti- 103

kgfcml
Dozaj minim de lianr
(cime,rt) kgfmt 100

Agreg:rt curcnr uriiizac Ig kgf,h, \< 600

* Sc realizeazi 5i bcroaac cu: Ta : 900 kel/m3 SiIa : 1800 1900 ligi mr

Betoanele de la pct. 2 9i 4 nu cuprind goluri nari de aer deschise, asttel

ci pot fi folosite la executarea betonului armat monolit sau prefabricat,
fiind necesare insi misuri speciale de protecfi€ contra coroziunii ogelului-
beton (fos{:itare, acoperire cu straturi anticorosive din bitum, mortxr de ci-
nent cll adaos de masi. plastici., clei de caseini etc.), rr-lai ales in cazr.rl betoane-
Ior celulare.
Betoanele utaare de izolayie termicd se obg;n din agregate fo:rrte u5oare
(periit, vermiculit, granulit de tern.roizolalie etc.) din graDule de fonni pe cit
posibil sieric.r. cu pori [ini. rrrrnrero;i gi cu pt'rozir.:.re .rparenrr mirrin-1. deci
cu suprafali. exterioarX. cit mai con.rpacti, firi caverne gi cr.r pori superficiali
mai meru[!i, Pentru a obline betoane cu densitate aparend. cit mai redus.r
se recomandi sI se foloseasci. d,oza,je cit mai reduse, liantul fiind componentul
cei mai greu; de aceea in ultima vreme se experimentcazi betoanele cLr .rgrc-
gate_poroase 9i polimeri sintetici. Betoane de izolalie termici sint 9i betoar.rele
celulare cu T: :300...500 kgf/m3 qi cu I <0,25 kcal/m. h. grd.
 BITOAh.E PTNTRU ZiD.i]III I55

Betoanele wsoare d.e izolasie termicd. ti rezistenld sint folosite pentru

pere!ii extcriori, sub formi dc prefabricate (blocr.rri mici, fiqii, blocuri 9i panouri
nrari) sau mai rar, sub formi de betou ugor ttrrnat lnonolit (in cofraje de-
montabile de inventar, in cofraje giisante). Elc sint folosite 9i penrru terr.se,
acoperi;uri sau planSee (grilzi, plici, panouri ruari, bolgi 9i pinze subliri etc.).
Betoanc usoare cle rezistenSd, (de construclie) sint folosite pcntru
elemente portante de construcqie, avind rr-li.rci curente BZ5-B150 penrru
1':-1000...1400 kgf/m3 sau nlrci curenre 8150...8300 pentru
r: =- 1 500. .. 1 800 kgf/n3.
In ultin.rul timp s-a oblinut bcton u;or de rezistenqi. din cheramzit,
marca 300, cu modul de elasricitate sporit. Din beton ugor de rezisrcnl-i se
executi qi elemcnte diD beton prcco[rprirr.rat (rror.roiire, prelabric;rte), clut esre
cazul betcnului de n.rirci superioare din chcramzir.
Cc;r mai largi. rispindire o au in prezent betoanelc utoare cu agregarc
poroasc, irrsi in riltimul timp au cipitat o ntilizare crescindi qi betoanelc cei..r-
Jare, cle rezistengi qi termoizolalie cu To:400, 5OO, 600 5i 700 irgfArs.
Betoanelc utoarc clr agregate lcmnoase cu 1l {1 000 kgf/m3 sint folosite
ca materiele locale sub lormi de betoane de rezistenl5. gi termoizolare sau
ca betoane de izolalie termici, avind o urilizxre restrinsi.
Bctoanele r.r$oare cu T: <-10C0 kgf/nr3 pot fi prehicratc pc gerrrier cu
unelte dc timplirie, priu tiiere, giurire, batere cuie etc.
Datoriti. poroziti.lii ridicate, betoanele Lrtoare a!1 o ebsorbqie de api. mei
ridicati 9i o rezistengi la gelivitate mai rcdusi (G35 pentru mircL B4OO, per.rtru
bctoanc ugoare cu agregate poroase). De aceea, datoriti proprietililor lor
termoizolatoare, betoanele usoare sint folositc de obicci in elemente de con-
stluclic portrntej autoportante gi neporrantc situate deasupra terenului, peste
izolare:r orizontald hidrofugn pi in inciperi uscate, c!1 umiditate normali. In
caznl utilizirii lor in elemente dc construcrii din inciperi cu umiditatc:, rela-
tivi a aerLrlui nai m:Lrc decit 600,, sinr ilecesirre inasr,ri constructive de pro-
teclie (barieri vapori, ventilagie etc.) dupi rolul qi pozilia elemennrlui de cons-
truc{ic etc. Nu este admisi folosirea betoanclor ugoirrc la l"rcriri subtcraree
sau in api.
b. Agregate ufoare poroase. Dupi densitatea ir.r grinadi in stare afinati
a materialului uscat deosebir.r.r agregarc foarre u5oare (1o --{ 600 kgf/m3), nij-
locii (1":601 ...900 hgfims) qi ugoare (i"..901 ...1200 kgl/nr3). Cele n.rai
folosite sint agregatele nineraki uloare c:rre dupi natura lor sint:
- agreg:rte naturale din roci (piatri. ponce, scorie bazaltici, tufuri etc.),
fiind princle agregate uloare folosite (U.R.S.S., U.S.A., Franla e rc.);
xgregate artificiale sub formi de produse secundare industrialc (zguri gi
-
ccr.tugi. de focare de caz:'r.a, zgurd de furnal, spi.rturi de produse argiloase arse
etc.) care au o largi utilizare sau fabricate special argili expandati cheram-
zit, zguri. de furr.ral expandati. -
tormozit, agloporit, perlit, r'ermiculit etc.)
-
 lJb zt! \n )t ItLt0A\D

cr"re sint on-rogene c;rlitativ qi se f:rbrici din mate-

rii prime naturale (argile 9i roci expandabile
perlit, vermiculit etc.) sau deqeuri industriale -
/o
f
(zguri, cenugi.
Prin STAS 2386-61 Agregate m;nerale pentr,t
e ( I n1o|tare Si betoane uSoarc sint precizate condiliile
d2c gerrerale;i rrretoJelc de incercarc. Rezistenla gla-
Do o rrulelor dc .rgreg.rt e)re influenqati ir prirrul rlnd
de natura rocii, strlictur:! 9i densitatea in grimadi.
Porozitatea agregatelor u$oare se compune dirr
porozitatea aparenti fornati nun.rai din pori des-
.,hi1i 'prc exterior pi porozitare:r intcrni, din pori
iiri cont;ct cu erteriorul flig. IV.l5). Porozir.rrea
Fig. I\r.15. Porozitatea aqfega- scade cu cit dirlensiuniie granulelor sint mai mici,
teror uloare : agregatul concasat avind intotdeauna o porozirate
,
- pori exte.iori ; 2- pori interiorj. nrai mici decit a agrcgatrilui marc, din care s-a
oblinut.
pori cr1 pcreli grogi sint folosite la betoancle
Agregatele cu granule avind
rezistente. Forma 9i suprafala granulelor influenqeazi in primul rind dozajul
de ciment gi rezistenla betonului, granuJele netede ;i rotunde comportindu-se
mai bine decit cele colluroase 9i cu pori la suprafali. Agregateie poroase au o
marc absorbqie de api (5-50 !/6, dupi. mirirre:r porozitilii), din care se
absoarbe circa 70-800ri in primele orc in cazul srturirii totale cu api 9i
crre influcnleazi gradtrl de gelivitrre.
Se folosesc ag1'egate concasate, cu po,ri deschigi Ia suprafali in uma con-
casirrii (agloporit, terrnozit) Si pietriS ctt lormd rotunjitd, suprafali netedS 9i
eventual yitrificati, cu porozitate aparenti ledr.rsi (cheramzit).
Produclia de agregate utoare se dezvolti nult in ultimii ani in vederea
executi.rii construcliilor ugoare.
In ar.rexa VIII sint indicate principalelc caracteristici (vaLori limiti curente)
ale agregatelor ugoare cu largi. utiLizare in intreaga lurre.
.ln gara noastri, cercetarea agregatelor gi beroanelor ugoarc a inccpur in
1950, dupi creare:r Institutului de cercctiri in consrruclii (I.C.I.), folosindu-se
succesiv agregate natnrale, produse secLurdare ir.rdusrriale gi produse fabricate
in mod special. I.C.S.C. a realizat stalii cxperirrentale de fabricarer zgr-rrei
expandate la Hunedoara, a argilei expandate la Buftea gi a betonului cclular
la I rtan.
Ca agregate u$oare Dilturale, oblinutc din roci eruptive sau sedlnlelltare
se folosesc: scoriile bazaltice, trrfLrrjlc vrrlc.rnice, crlcarcl" cochilifere, piatra
ponce etc. Se dezvolti o industrie noui a agregatelor poro:lse arrificialc: gr.1
nulit (Mureqeni, Iaqi etc.), zguri. cxpar.rdatir (Huncdoara), agloporit, periit
(Baia-X4are) etc.;
Agregatele foarte ugoare (perlit, granulit de termoizolagie) sint folosite 9i
pentru prepararca mortarelor u5oare de izolatie termici.
 IIETO,\\n lE)i ITU ZID:IRIl 157

c. Betoane uloare cu agreSate u$oa-

re minerale poroese. Proprietx!;le acestor \
betoane variazi dupi natura agrega- \ 460
tului poros folosit putind varia chiar
420
pentru acelagi agregar poros dupi teh-
rrologi.r s:r de l.rbricrlie. n.rtwa mlterici s J80
s
prime etc. De aceea, proprietilile fizico- s J40
mecanice qi chimice ale acestor betoane s 300
:e precizeazS. prin incerclri pentru fie-
260
rare agregat poros folosit la confectio- s
220
narea betonului. Ele se caracterizeazl ln \
qer.reral prin densitili aparente(ri) Ei
/80
rezistenle mijlocii, 621s stnt aproape pro-
porlionale cu y3, cum se arat; in f; * /00
gura IV.16 pentru betoanele cu che-
60
r;1l1Izlt. {\
20
Tn ubelul IV.8 sint indicate pr rn-
-otv-ttttl
tao 70t !00 //00 /Jt/ /t00
cipalele proprietili ale betoanelor ugoare
.0en.n / a /ca ap arcn/d, kg /m J
cu diferite agregate poroase (valori li-
rite curente); tabela IV.9 cuprinde cor.n- Fis. \iariatia l|drcii betonului
- .lI\/.16.
de
parativ modulii de elasticitate a betoa- .rir.tlit cu delsitrtea aparcnli.
nelor folosite la clidiri civiie, inclusir
Tabela 1V.8.
Principalele proprietili ale betoanelor ugoare cu diferite agregate

. |ti, Izol.lie
teflnic:t
I:
l!r x trgrcmr

Cherrmzit 0,5- t,6 pini Ia 300 mijlocie 80- lD0 pinri la I

cdlre mare
$ist. expandat I,0-1,6 ,, ,, 250 mijlocie 100-2s0 plni la I
G tobLl lit 0,e-1,6 mijlocie mijlocie micd
citre mare
Zguri expandati 7A* t00 mic 5
de lurnal lnalt 0,9- 1 ,6 citrc mare
Zg;urd C,e cazarr 0,s-t,6 ,, ,00 mijlocie mtc n
Scorie bazalticd,
lavd spumoasi, mijlocie 80- l0c mici
pietre de lavii 1,0- t,5 ,, 250 cetre mate
Perlit 0,3 - 0,8 ,, 20 foarte mare 8- 20 pinii ]a 2,0
Vermiculit 0,3-0,6 ,, 20 foarte mare l0- 20 pini la 5,0
Piatrd ponce na-
tura ld 0,65 1,4 deia50 I mare pini ta 1,5
De$euri ceramice lo-rl pind Ia 300 slabd citre 40-180
mijlocie
D€seuri lemnoase 0,4 piri la 20 mare mic mare
Diatomit 4,7-t,5
I,0 pind la 50 mare 20*30 pind ia 3,0
o\
=
==.RP9! r I tt I t
;E oq
'!:
3E a
9
.:8 tr o +;
b; t L-
=xxx= .: = tr-:
d

qt
: c E=
a.-
r r oooo I I 1I t f
4a
,,.: . t;

=tr_va:

gu
;E
I .9a
.:: 3.=
L ru:Larc -ooo I I T
AF
o - .-l
z+
::-- !; " 9q

'6:. q.:tq F -
.! N - 6, tr
3
;'s E ;€
t: :==:<x:)< -q -g
@d;3",
!
3h7 I T c o:0oo6- I i I P6
"': q.: 9;
;s
E
n
5_;t - 9:
*A
.q J s--
J;
d o t h9
'
6 - e +Y
(-i
o - tr
! 9.-
xxxxx=:=Y c,9
T I I O(Jolooroooo "=-iE".9
'"u a:) i or q-
o-!; ;d
:-<.*v!1r

i6l
e,= | rNcr)riF-oorooooo
a5= | *6rc\dr<rr!:@
 lrl,tar,\\lt tl\t ltll 7lD \RIl 159

a bctoanelor ugoare, Rczulti ci betoanele ufoare cu agregate poroase au con-

traclii mai mari qi moduli de elasticitate mai mici decit a betoanelor obig-
nuite de aceea$i marci, in afari de betoanele confeclionate cu citeva agregate
poroase (cheramzit, termozit) care au valori apropiate 9i cea mai largi uti-
lizare. Proprietilile betoanelor cu cheramzit utilizate la noi din 1964, sint ari-
tate, informativ, in tabela IV.1O pi figura IY.17, A 9i B.
Tabela IY.10-
Principalele caracteristici fizico-mecanice ale betoanelor utoare cLl cheramzit
Betor uior din cherlmzit Beton r|of de cheramzit greu,
usor cu Ts:300-400 kgi/rir cu Y -500-ru0 klf/mx
's
dii#i:i"
i;;i?:
irrezr'r.

500- 700- 900- 700- I 000- 1400- 1600-

Dcnsit:tca :rparcrrti 600 800 1200 800 1200 t600 r900

Rezisrenri normati
de rupeLe la com- l0- 150-
ligf 'cm3 25 150 25 50 300

Rczistcnji dc rupe- - Il-

le la inti'rclere kgl/c:n, I6 L7 ,5 t7,5 t7
-35
lloclul normat de kgl/cmr 60- 85-
elasricitatc x l03 50 100 130 150

Cocficicnt dc con- kcal/ 0,16- 0,2- 0,25- o lR- 0,3- 0,5-

ductivitrtc tcrmici mJt.grd. 0,18 0,3 0,5 0,6

La noi sint folosite betoane uloare cu scorie bazaltici, granulit (prin pro-
cedeu uscat 5i de termoizolagie), zguri de furnal, Perlit etc. (tabela IV.11)'
Anexa IX cuprinde recotrandiri privind posibilitilile curente de folosire in
construc{ii a betoanelor ugoare preparate cu prilcipalele agregate poroase lnine-
rale qi ncmctalice, pe ba,za" experienlei de pini acum.
d. Betoane celulare. Porozitatea bctoanelor celulare depindc de natura
agregat,.rlui n.rirunt folosit (nisi'p fin micinat, cenugi de termocentrali). Astfel
betoanele cv I1:1. ZQa. . . 3oo kgf/m3 au porozitili cuprinse:
de la 40 0/, la 85 0/0 pentru cenugi. cu Ti --( 2 000 kgi/m3 ;
-
de la 5296 la 889b pentru nisip cu Ll<2500kgf/m3.
-
Densitatea aparenti a betonului celular variazi cu umiditatea relativi a
aerr.rlui; ur.niditat-ea normali. de exploatare a elementelor de beton celular este,
pentru o umiditate relativi a aerului normali (circa 50![), de 8 0,"e sau 12,0/6,
pentru betonul celular cu nisip, respectiv ca cenugi de termocentrali, Ascen-
Fig. IV.l7. Variatia mdrcii $i densiidtji aparente a beloanelor cu choramzit
i[ functie de dozajul de ciment:
4. t-cu shuctufd comprctA din chefamztt concasat ; ,-beton macroporos din ch€ramzit; ._be-
Ion ain cneramzrt Tj cenu{d; d-culractruni mi.unte din deseuri ce}amice. a
- vafiatia
cie'rtLrlui de conduciibilitale termic) I (kc;l m.t.srad.) tn lunciie de densitatea aparenu
ccefi-
i cero.
nuiui de che.amizt, umiditatea betonutui 700.
 BETOANE PDNTNU ZIDARII 161

Tabela 1Y,11.
Domeniul de utilizare a betoanelor usoare cu agregate poroase

Ae*e"t"
I

I
Naturale Scorie bazalti- l r50-r 250 B l5-B 25 lBetoane cu structuri ma-
cd I croporoasa pentru termo-
I izolatie, umpluturi sub
leardoscli,, $;pe, glici

1350-1 550 B 35-B 70 Betoane de izolalie 9i re-

I zistengi pentru pereli tur-

1550-1 750 B 70-B 90 lBlocuri mici pentru zidirie

(cu
lcu adaos de nfoipl
nisipl tip Crestianin
de carrera u/J) Ii

1. Granulit 750- 9s0 B 25-B 35 jBetoan" d" termoizolalie

(prin procedeu j cu macroPo_
uscar) roasa-structuri
]
950-t 100 B 35-B 70 iB.roane de izolaqie si re-
7i(lenr.i Pentr'u
I tulnatr ,Perelll
monolrt, Dlocurl
] mici pentru zidirie
1 100-1250 B 70-B ll0 Brocuri . ti, panouri rnari,
I COrpUrl de umPlu$ra

l 550-1700l B r 70-B 350 Piese prefabricate din

(adaos de nisip de toane compacte cu pro-
carieri, degeu ce- prietigi termoizolaroare
ramic miruntit
cenupX termo)

Beioanc de izolatie cu
B t5-B 25 srmctur'i monogranulari
i

B l5*B 25 Betoane de termoizolalie cu

B 35-B 5C structuri macroporoasi
Dentru umpluturj sub
pardoseli, blocuri _mici cu
golurr Pentfu zloafie

B 70-B 140 Corpuri de utura

B 35-ts 70 Blocuri mici cr.1 goluri (tiP

p! !19!j,.0 Crestianin)
-q"L3
B 5-B 20 Ca strar termoizolator

ll, Clidni ci, ilc

t o.a ZIDiNII 5I BtrTOA\I

siunea capilari este redusi, porii fiind inch\i (fig. IV.1g). pentru betoane
cu
densrrate ap.rrenri in srare uscati de 300.. . 1 200 kgf/m3 corespund betoane
cu densitlli aparente de calcui, cu umidiratea naturali] de 4OO . . . 1 450 kgf/m3
cu rezistenge de 10-150-200 kgf/cm, 9i coeficient de conductibilitate- ter_
n.rici ( )' kcal/m . h. grd.) in srare uscat5. de 0,08-0,30, respectiv 013_0;7
cu umiditatea de 8 o/e .
Rezistenlele normate ale beto-
nului celular cu nisip in stare na-
turali. sint date in tabela IV.12.
Rezistengele betonului celular ctr
cenuqi se oblin prin inmullirea
valorilor din tabela IV.12 cu un
coeficient de reducere de A,92.
Cind umiditatea elementelor de
beton celular este mai -"t" d"
150'1, coeficiengii de reducere ar
rezistenlelor sint mult mai mari re-
zistenlele mecanice scXzind o d.rrdL
0/020t04a cu sporirca umiditigii (pini la
//, / // ;/a Ie a 17
f oc en/e
4O!'i pentru umiditatea in greutate
dn v
'/n
Fig. IV.l8. Ascensiunea capilar; la befonulcelr-rlar. de 25ft). Totodati .rrrnitura din
elementele armate de beton celular
trcbuie protejate de umezire (pre-
cipiraqii :Ltr.i.rosfer,!c, condensiri etc.) pentru a evita coroziunea sa, folosin-
dr-se in acest scop :r.risu.ri speciale (fosfatare, mortar de ciment cu c:rzeini,
acoperiri cu strat de bitum etc.).

Tabela lY.12
RezisteDlele normate rle beton lui celular in stare naturali

Rezisle rte n.mri:e, nr kgl/cnrr

!:Drru nrarcr

Conpresiurea kgt/cm,

Compresiune din incor o.ere kgf cme 7l 106

lnrildere l.gt ' ml 6 6 t2

Aderenga betonului cu arm:rura liglrcm,

- otel roturd 8 t3 l6 25

- profil periodic 8 l6 24 38
 }IATERIAL! PENTRU ZIDARII r 63

Coeficientul de omogenitate (K) se poate lua :

pentm compresiune centrici, compresiune excentrici, compresiune lo-
cali -qi din incovoiere, ,b:0,40 sau A:0,45 pentru betoane simple, respectiv
armate i
peiltru intindere centrici, intindere din incovoiere sau forfecare
-
= 0.25 pentrr.r bBtoane simple sau armate.
.&

- . Curgerea lenti a betoaneior celulare este apropiati. de a betonului greu,

durind insi mai n.ul1i ani. Contracgia bctoanelor celulare este puqin mai nirre,
d:rr apropiatd de a beronr.rlui greu, modulii de elasticitate fiind la aceeagi
marci mai redt4i decit ai betonului greu (tabela 1V.9).
Ir".t-' -'^i""t"'." "1"..""ts1e1 de betol celular s-aq intocnit in ultimii
ani norme speciaie de calcul.
In prezent in lara noastri sint in crirs de construclie citeva fabrici n.rari
de prefabricate din beton celular, care urneazi a produce prefabricate din
FCtOll \llnPlll S.:lll irrlnilt PelltrL':

- pereli (blocuri mici, fiqii, blocuri 9i panouri mari);

plangee de acoperig, sub formi de f\ii cu lilirri de 50-60 cm, lun-
girni -cnrente 3-6 m, cu grosin-ri dc 7,5-2A crn, gradagia fiind 2,5 c''. Prin
catalogul I.S.C.A.S. nr. D. 86-60 s-au tipizat la no.i figii de beton celular fabri-
cate la Doaga.cn dimensiuni 3,001{0,50,.10,12 1n pentru acoperiguri de co:r-
sttuclrr lnoustrlalel
termice, snb fonr.ri de plici tclmoizolatoare de 0,5X0,5'.1
- izolalii
(0,15...0,80) m cu 1l = 300...500 hgf/m3 folosite pentru izolarea rcoperiyuri-
1or, teraselor, pere!ilor.

p lratEtralE IENTRU zrDARri

1 Fietre de zidirie

Pietrele de zidirie se aleg in funcgie de destinalia gi gradul de durabili-

tate a construcliei, de condigiile climaterice gi emplasarea geografici., de pozi-
1ia 9i rolul elementului de zidirie in construclie.
a. Proprietiii.
1) RezistenSe mecanice. Principala caracteristici a pietrelor folosite pen-
tru elenrentc de rezistenli din zidirie este narca (R'l), carc se stabilegte pc
baza rezister.rgelor de rupere la compresiune gi incovoiere. Rezistengele de ru-
pere se deternini pe eFru\.ere gi cu metode de incercare diferite dupi nat'-rr.a
meterialului, dirrrerisiunile. porozitatea pietrelor etc., fiind precizate prin pres-
cripqiile tehnice. Astfei, marca produselo. ccramice qi de- beton se- stabileltc
 't64 ZID1NII SI BITOANE

pe b.1za rczisrentei de rupere medie (pe

_cinci epruvete) 9i minimi (pe o epru-
veti) la, compresiunc 1i (tabel:1..IV.13), determinati p" i,.rtr.aga'
secqrune "incovoiere
Lrruti a pietrei, fird scidere.t solurilor.

Tabela Iy.I3.
Caracteristicile mecanice ale cirimizilor cu giuri verticalc
dupi marci (STAS 5185-59)

Rezistenta medie la Rezistenta minimd de Rezistenla medie h

compresiune a unei Rezlstenta medie la rncovoi€rc a unei
lnclvoiere a 5 elfffete slng!re ePfuvere
kgl/cm' kgt/cmi kgf/cmg

50 peste 50, pini

la 75

peste 75, pind

Ia 100 50

100 peste 100, pini

la 125 l6
peste 125 100 l8

_ In cazul pietrelor cu strucruri. neomogeni dupi direcgii diferite (de exem-

p}.r pietre cr,r giuri verricale sau cu goluri orizontale), detern.rinaria mircii
se face dupi. direcgia de incircare in construclie (fig. IV.19).
Pietrele de zidirie pot fi;
- cu rezistenle foarte mari: 300, 400, 500, 600, crr 800 si I 000 kgf/crn,;
rezi)renfc rnijloci.:
-
50. 75. 100. 150 )i 200 kgf/.'m:;
cr rezisrenle reduse: .1-
7, 10,- "15, 25 qi 35 kgf/cm,.
*tt.i.zY ln tabela IV.14 este dari. o
pri' ire gencr.Lli asupra ripuri-
Ior;i mi.rcilor de pietre de
zidirie.
M; teil- ""'".r. .1. ^;"'""
lor de zidirie folosire in cli-
Fig. iV.l9. rllodul de delerminare a rezisienfei de diri civile silt: 50,25, 100, 125
rupere la compresiune a pietrelor de zjdifiei
o- ., ri\eri:,!lF: r -flr .t.,1.;o-ilo.rtale: / _di.Fc.i,oe
Si 150 kef/crn2. pentru ziduri
!n.:cdre a i1..,.r"r a. ,"-p.. i.". port.rntc subliri s.ru pc rrrrrlte
-,t:'fitJ':i
mr rci le
ri.mizilor depseesc 1 50 kgf /cm'. o"
ci Jtr#i Ti::i ji:
mirci nai mari decit 100 kgf/cm, sint marcate diferit pentru fiecare marci..
h lara noastri., aceasti marcare nu se face inci..
 NATLIII-\LE IIE\TRU ZIDATIII 105

Tabela I\'.14.
Tipuri qi mirci de pietre de zidirie

i .,'r."',". ii:.ci extreDre |.sibile

jolse ridicaie
]

1 2C0-1 9C0 100

50 150 i00
-
1254-1 .+iC 50 150
1400-1 5C0 50

1 700-1 900 200

1 800-2 000 75 loc 1 200
- 300
1 300-2 oco 75
-1CA 200

25
7C0-1 5C0

1100-1 ,lCC 75 1C0 ;0 150

7CC-1 CCC 5rj lt0

1 00c-1 5c0
Pietrc naturale :

Tufuri (caucazian) 1 100

-1 5C0 35-7sl 25 t00
Calcare cochilifere (Odesa, Chi-
tinid 7-54, 4 75
Piatri bruri de calcar
compacta 1 9C0-2 5CC 100-6cc 50 I000
- nloalc 1 700-2 000 35-75 l0t)
-

2) DurabiLitatea. Cel mai irrportant crireriu de apreciere a durabilitilii

este gradul de gelivitate. Pe lingi incercirile de laborat-or, o metod;. sieuld ie
aprecicre a durabilitdlii, folositi. urai ales in cazul pietrelor naturale, o conr-
titr.rie comportlrea pe durati indelungati de tirap a pietrelor din elementele de
zidlrie execut.rte. Cele mai rezistente pietre de z,idi,rie Ia. actiunea destructivt
a inghel-dezgheprlui repetat sinr pietrele cornpacte seu cu pori inchigi, adici
cu porozitatea apar€nte n.linim;., care satisfac reiaqia l,--(0,8. P (A, trind,
rbsorbgir de .rpa in volurnc). Gradul de gelivitate cerur pierrelor"de zidirie
este d_iferit (G 10, G 15, G25, G35, c5Ol dup5. intensitaiea umezirii f; ac!i-
unii disrrugiror.re a inghel-dezghegului repetai asupra elementului de zidiiie
in iunclic de poziqi:r_ elementului (deasupriL terenului, supus acliunii directe a.
apelor de plo.rie, subrerane erc.) 9i an.rpiasamentul geografic al clidirii. ln
prescripgii. tehnice sint indicate gradele de gelivitate necesars pentru piin-
cipalele eicmente de construclie - supuse lnghe!-dezghelului reperar:
pereti exreriori sau pl;rcaje de fagadi. pentru perelii eiteriori ai in-
ciper- or uscate, nmede ;i foarte umede (cu riraiditatea relativi a aerului mai
mici de 600/p, respectiv mai mici decit ZS9; ti respectiv mai mare decit 75!d);
166 ZID \ II It SI RITO,\NE

,
oe - fundaqii pi alre elcmente subtcrane de construcjie (de exemplu peregi
suDsot ):
elemcnte orizonr.rle Ei inclinate ale construcliilor 9i placajelor de
. - neprotej.rte,
l:1.rd.i cum slnt : solbancuri, briuri, corniqe, soclun etc.
. In cazul perelilor.exteriori se consideri de obicei.ci numar parrc,r exre-
pe grosjme de circa
g 120 .trrm este_ svpusi. unei ur.neziri intcnse gi
^rrotri
ingheI-dezghe(ului. repeter. rrccesitir.d un grad de qelivitare core(pLnrz.Lror s.lu
pracaje oe proteclre.
Comportarea la umiditate, _care esre un alt criteriu al durabilitilii, se
r.Lpreciazi cu ajutorul coet'icientului d,e inmwiere, carc esre raportul intre'rezis-
tenll. pietrei saturati cu apX cirre rezisrenla pierrei cn unriditate normali, us-
cati la aer. Coeficientul de inmuiere cq.racterizeazi stabilitatea la api a mate-
Li.rlului. El wariazi de Ia zero pentru materiale care se inmoaie complet in api_
(.rrqili) pini l-r unu, in c;zril materialelor cu compactitate maximi. Absorblia
de api_ a pietrelor de zidirie esre :proximariv c.t pororrt^tea aparenra,
intlc alrsorbgia de api in greurate gi in volume "gil;
&istind ielaqia :
A,:1".A". unde l.,este absorblia de apX in greutate.
Sciderea rezistenlei de rupere la compresiune qi a durabilirigii esrc .1ccer1-
iuatl la p-.js1ysls cu absorblie mare de api, cum esre ctzul pietielor ceramice
poroase qi r.ltoare care au absorbqia de api. care ajunge pini 1a 40-50!d. Din
-rrebuic
.icc\1. pu.ncr de.vcderc. produselc de zidirie eparen-ti si aib.r-o .rb-
.orbtre de api de m.rximum 8 00, exprimrta in greut.rre. Produseie dc zidirie
1

., .rbsorlr.ic dc api m;i mrre de i80i. exprir"nard in greut:rre (pierrc ie-

-.rrrricc. poro.rsc 5i r.rporre. beton uior cu zguri etc.l rrebuic pror,.irte prirr
rrrisuri constmctive impotriva iLrghel-dezghe-gului 5i a precipiteliilor atmos-
:c11ce.
Expcrin.rental s-au deterninat de exemplu urmirorii coeficienli de inmniere
:Lrccesari pentru pietele de zidirii folosite-:
in elemente de construclie in api 9i in locuri un.rede )0,8;
- in exteriori ai clidiriloi de locuit r.rcprotejagi sau pentru pla-
- cajcperelii
de faladi )0.25;
-

- in perelii exteriori ai clidirilor de locuit protejaqi >0,60.

Ur.rcle pictre de. zidlrie (din bcton de ipsos, din lut etc.) se inmoaie cind
. supuse- umezirii,_ ceea ce provoaci. sciderea rezistengei durabilitiqii.
;inr 9i
Blcrcurile cjin beton de zgurd. (mai,ales din zguri. de lignit) sint sensibile dc
.lsemenea la umezire 9i inghej-dezgheg.
S e dt-'vedit ci marca pietrelor de zidhrie po.rre [i consideratr c.r un cri-
r-r:rr compler de.rprcciere:r rezistcnlei pictrclor Frli dc egenqii rtrnosierici
pe o perioadi anun.riti de timp. De eceea, ulrimele prescripqii tehnice au in-
.r.rodus mdrci minime pentrtt pietrele gi mortarelc folosite in elementele de zidi-
lie- exterioare_, supuse acqiunii agenlilor atmosferici, stabilite in funclie d:
omiditater relarivi a aerului gi gradul de durabilitate a clidirilcr. Aceste
mi.rci minime sint indicate pentru perelii exteriori (gi anune p.:rrte.r exreri-
'.rari)_ ai clidirilor cu inci.peii uscate, nmede gi foarte.umede, piecurn
5i pen-
cm .elemcrrtele descoperite. sarurate cu api, supuse acliunii pr;cipiraliiioi at-
nosterrce ( anexa Xl.
 IIAITNI,\LE PENTRU ZIDTRII 167

Pietrele de zidirie de naturi minerali. sint incombastibile, produsele cera-

nrice rezistind.la temperaturi inalte ; produsele tip beton supoiti o micgorare
a rezistenl-ei - de rracgiune cu incepere de la 250nC, dezrgrigindu-se treptat,
de la periferie spre centru, cind rempcratura depiqeqte 6od'Ci Betoanele'exe-
cutate cu agrcgate din roci eruptive microcristaline se comporti. mai bine
la temperaturi inalte decit betoanele cu agregate cuarloase sau calcaroase.
Produsele ceramice rezisti bine Ia ecqiunea agenlilor agresir.,i cbimici, in
timp ce produsele din beton, nai ales cele cu iompacritire redusi, avilrd
un conqinut ridicat in hidroxid de calciu sau oxid de calciu combinat, mai
ales cu hidroaluminali, sint u$or atacate de agenlii chimici agresivi. Acliu-
nea- agen-jiJor agresivi chimici asupra betoaneloi se manifesti. piin acliuni co-
rosive (dizolvare totald sau parliali sub acliunea acizilor, -apei lipsiti de
siruri [ira dlrrir.rre s.ru a sinirilor dc ;moniu), exp.rnsive (sub'acliunea sul-
falilor, mai ales a sulfului de calciu) 9i de pierderea rigijitilii Gub a.ti"-
rte,r sarurilor de nragnezirr. a grisimilor, uleiurilor, zlheririlor'etc.). pierreic
silico-calc.rre {iind pietre tip beton sini supusc ailiunii corosive a aceloragi
agenli chinici.
3) Dimensiunile i greutated. Greutilile pietrelor de zidfrie por fi :
- pini
muncitor;
la 6,5 kgf, cind str.rt puse in oper5. cu o singuri mtni. de ci.tre
ele sint dcnun.rite de obicei cirimizi si au o litinil maximi de 120-
140 mm, pentru a putea fi apucate cu o mini;
pini la 25 kgf, cind sint puse in operi cu doui n.riini de cltre nuncitor,
fiind-denumite blocuri sau blocuri rnici avind o sreutate curent:. de mrxilllum
l) Kst.
Grcutilile acestor pietre de zidirie sint stabilite linind sear.na de ob-
linerea rinei productivitili maxime a zidlriei. Blocurile cu li.lirne mai mrre
de 1,{0 mrn se execut; cu giuri de apucare cu mina, avind dimensiuni mi-
nime 30X90 n.rm (fig. IY.22, g). Doi zid.rri por pune in operi pietrc cu o
sreutate nlaliin.ri de 50 kgf (tabela I.7). Pietrele de zidirie mai greie, cum
sint blocurile nrijlocii sau mari se pun in operi cu ajutorul dispozitivelor de
mici r-neca.nizare sau a rlacaralelor aclionate mecanic,
Dimcnsiunile pietrelor de zidi.rie (lungine, ligime, inIllime) sint modulate
pe baza sistemr.rlui modular decimetric. Rezulti. astfel urmitoarele diq.rensiuni
modulare gi de fabricaqie:
.._ pentnr cS.ri:mizr: 300)<150X100 mm; de fabricaqie: 290X140)188 mm;
pcntru blocuri n.rici:400X200X200 mrn; de fabricalie; 390X190)i188
mm. -
Pietre de zidirie cu dimensiuni modulate in sistemul octometric sint foio-
site. inci. il r.urele iiri (R. F. Germani., Franla etc.), iar la noi, numai pentru
unele produse ceramice si silico-calcare.
Li.limea pietrelor de zidirie rezulti de obicei in zonele climaterice tem-
perate din dirrrcnsionarea termicd,
Lungimea produselor ceramice este limitati de contrnclia argilei la us-
care 9i ardere, pini la lungimi de maximum 30...40 cm. Pietrele artificiale
nearse (din beton, silico-calcare) pot avea dirnensiuni dupi nevor.
168 ztD^tlI $r B[T0AND

4) Densitatea aparenfi, structurd Si conductivitatea termicd. Pietrele d,e

zidirie se clasifici dupi densitarea apare$t. medie in stare uscati, indiferent
de natura rnaterialului, in pietre de zidirie :
, - grele cu Ia )>:z 1 800 kgf/m3, clasa Cg; ci.rimizi pline sau cu giuri
de rrscc.re. cirimizi silico-calcrre plinc. blocuri pline din Lrcton greu erc., cu
porozitare tot,rli mei mici decii 3O i; ;
* uto6re, cu 1 301 kgf/m3 {. y.11500 (1 450) kgf/m3 clasa C2, cu
porozitate totali de 30-4A0k, cum sint cirimizile gi blocurile cerar.nice
crr gruri lerric,rle. blocurile din beton ugor cu gduri verticrle etc. gi ctr
| 001 kgf.rn3 ' ya <1 300 kgf 'm3, clasa Cr, cu porozitate totrli. de 40-5000,
curn sintr blocurile ceramice cu gluri verticale, blocurile cu giuri verticale
din beton utor. produsele ceramice poroase gi ugoare etc.:
utotre cu y,
- f oarte
de 500/r, de obicei 6A-750h,
1 000 kgf/m3, cu porozitate totali. mai marc
=( cum sint blocurile din beton celular auto-
cl*izat (yo:700...800 kgf/m3), biocurile ceran.rice cu goluri orizontale
san din beton utor etc.
Rezistcnl.r dc rupere l.r conrpresiune ca 5i grrdrrl de gelivitate a pierre-
lor de zidirie scade o dati cu micgorarea densitilii aparente, 9i deci a com-
pactitilii, dupi cun se vede din figura IV.20, de exemplu pentrr.r pietre n.r-
turale gi din beton celular autoclavizat.

lgf/cn ?

it0t
tt00

i0t0

t500

o qcltt celr/a/
o Jr)ita- cobare e/u/am
o Bcln eitu, co )e.no$
2' o fPfut tctu/arnt /u,t/p

fi 17 19 2/ 2.3 2i !7 '" at a6 07 4/a

Fjg. I\'.20. \;arjatia rezistentei de rupere la compresiune a pieirelor de zidirie j) in
*., ": _o:,T1,,1i:"'j3i:iilJ.""*;i 0",.",
{n

Eficienga termici. a pietrelor de zidi.rie sporegte cu sciderea densitilii lor

aparente, care se obline prin practicarea de giuri verticale, goluri orizontale
salr lerticale sau prin structuri celularS.
 IIATIRI I,N TI\TNU ZIDANII 109

ln fieura IV.21 este aritati varialia coeficientului de conductilitate

telmicl a- zidiriei in raport cu densitatea aparenti a zidiriei executati cn
pietre cu djferite porozitili. Forma, dirrensiunile, numirul $i pozitia gilrilor
ii ,porilor influ_enliazi in nod deosebit proprietilile termice ale pietrelor de
zlcarre $r a zv)aflel.
Foima giurilor verticale l^ lca//n hgrdd
cu suprafali de obicei mai mici I

decit .6 cm? poate fi dreptun- lJ hafff;:fn f1l rrrr--l

ehiula'i. roturrdi.^rornboidali. ,/ ffil :
: : {ff: [
rn I etc. (frg. r v,zzJ: ca sJ re
efjcienre terrric. girrrrile '--r-''1- _ li , ._L]_F.l _]
rt|)---]_)_
trcbuie
.
I H+# . lr^
sJ lrc crt rnJr rnguste. cu rall- 'L I ,,,l, -) l_,_ -.1^
me rDai micX de 15...20 mm :i cr't- ..-r' .. #i i .] ,,1.{J
sub torma dc tante s:lu crapJ- ...1 L _L ll r t/;t
ruri alezate perpendicular pe '"",t. '
I t | --JJffi,'
fluxul tennic. ":"= ,. ;11 -W-PHD@
Nunrdrulgrrrrilorverticrlc a6aJ',Ll{i)+ITfPi"l
depinde de c:Llitatea materie i 05ll:+ jj++j+flj*fttl
p'i-" ii p"iliii,iliLe tehnolo'
qicc, prodLrselc cerlnice cciu- ,.' F-flfl I
r'Jffii1!1'jlffi1i
nf-ltrl-l_T]-
lare cu num:rr.are ( 100) dc ""W
g.iuri mici pi urilorm r.ispindirc ' . ' - _* " (iical/m.h.grd.)
- -
]'Variatia.
iiind mai eficiente din punct de tatea aparentd
Fig. IV.2l. .lui.). cu dedsi-
cu pietre cu di-
vedere rermic (fig. IV.i1, c, g). " iifi:t"i"::::,:t1t"
Golurile au suprafale mai mari 1-.. rin'zi plinc, -'"''." ii.,ilt", cu geuri lefticale
"nt*.",Lro
:i t o':: blocJ', rr', r pl "'r'beroI
Oeclt b Cm' $l lorma Orcprun- cr"; .t - blo.ufl r.rici , i i.r'l:p .'"iia-i . --d.p"
n,rJI'
\TA\ r0 ! -5o idi :e drr' 'd dn izi cr'6duri !erric"e: -.r_
-Li,,l^-:
6rrrur4r,r, ^:-^,,1--i ^ir-.+;
Prtrdrd, dride dir cnf:jmizi'-u
Dline; lr-zidrrie rtin .rftlnrizi din sjricocaLcrfe.
hexagonali etc. (fig. IV.23). ln
caz-ul golurilor mari, rezistenla termici aproape ci nu se miregte de loc, un
numir mic de goluri mari fiind iralional din punctul de vedere al izolirii
termice; se obgine in schimb o micgorare a der.rsitilii aparente.
Pietrelc de zidirie cu structuri. celulari, din beton celular autoclavizat
sau din pietre ceramice poroase gi ugoare, ar.ind un numir foarte mare dc
pori fini, uniform distribuili in masa pietrei, sint deosebit de eficiente termic,
coeficientul de conductivitate termici. fiind cu atit mai nic cu cit dian.rctrul
poriior (adici grosimea stratului de aer) scade, de exemplu avind valorile:
I . C.022 kc.rl/m.h.grd. perrrru pori cu d - 0.5 i n.
I: 0,038 kcal/m.h.grd. pentru pori cu d: 5 mm.
Giurile sau golurile se dispun 9i gicanat, in qah, urmirindu-se mirimea
cit mlli nrult a drumului parcurs de fluxul termic prin conducgie solidi in
peregii gi.nrilor sau golurilor 9i evitindu-se formarea de pur.rli reci (fig. IY.22),
reprczentate prin porgiuni de material solid cu .liginrc r.r.rai mrrc, prin
care fluxul termic se poate scurge cu u;urinqi. pe cel n.rai scurt drum, ;rstfel
ci transmisia temicl este mult u;urati. Conductivitatea terrlici a pietrelor
de zidirie estc strir.]s legati. de umiditatea 1or, deoarece prin umezire aerul
 l-F q!iC? q? q? fi | --=__-r--
I Ltflfn-Lf6lfplJn-u
unLrlnLrnLrntrnLr
-:- I -i I n-jnE-nEnEn I
| nunun!n!FUn
! - L.lr- u - u - Ll - u | | lr=ll:EllElli:=lla I
r"nL"n"n"n"n-t | :-t
tl rltal c t rl trl
I tcrrlLc=t c=ll:1, I

| | 21tl | +#

Fig. IV.22. Produse ceramice cu gduri verticale:

:,i ;J"ir?13;"3 ;i',il::X-l'llXT',:*3fl"::i;:::"1"t1"ffi.1t1":,?,r,*"{1""91"J}*,J1"!1.""1"i*"."::
 IIATINI \I,I PI]I]'IU ZIDANII 171

din porii deschigi, avinr{ \:0,02 kcal 'm.h.grd.

e're inlocLrir cu JpJ! c.rre
ilr€ /, -u.)v Kcal ln.n.gro.. oect o conductivitate termici. de 50 ori mai
mare. Efectele sint mai pronunlate l.L materi,rlele cu porozitate marq rp;rrenri

a)

/+'-+# r--
t2il
--1

sl

I
r.-=-1
ffi"flil
|EI]EJ:I
t)
Fig. IV.23. Blocuri ceramice cu goluri orizcntale (R.D.ii.)
r- cLr eolufi dfett!nrrliirilare ;i gaufi mari eiicienle iennic ; b cu g.luri nuri l,itrde, 1l.el)LLI rglri!!rr. etc.

gi ascensiune capilari importanti ti mai ales ia temperaturi scizute, astfei

ci pentru aceste pietre de zidirie trebuie L-rate misuri constructive deosebite
penlru .r i,npieclice uneu ire; lor.
5) DeformaSii. Deformaliile produselor cerrmice sub incirciri sint ase-
mini.toare cu a materialelor elastice, c;re se supun legii lui Hooke. Modulul
de elasticitate dcterminat experimental are valorile :
cirXmizi cu presare Plastici...E":(1...2)X105 kgf/cm':;
- pentru
pentrLr cirimizi cu presare semiuscatn...E : (0,2...0,4) X 105 kgf/cm:'
- "
172 ZIDANII SI SETOAIiB

RezLrlta. ca produse)e cerarnice _conlecqion.rte prin prcsarc serrru5c,:t.r au de_

rorrral n).1r man decir cele obiinure prin presare pJastica. Coeficienrul
)ui
Poisson de deformere transverseli cregte o dari. .u'-;rii",
tarc de la 0,03 pini la 0.1. "f";;ii;;'"il:
silico-calcare,, care sint- produse tip beton, au deforn.ragii nLr
_.- lt:f!::1"
nun.rr etasrlcej cr 5r viscos-plastice. Deformaqiile remanente pot
fi consijerate
0, practic nule pentru eforturi mai mici decir
50...600/6_din rezistenla de rupere. De aceea,
R,
pentru calcul se admite ci produseie silico-cal-
care se comporri elastic pini. la 50|6 din
rezrstenla Ia rupere, iar pentru aceasti. limiti,
elastic-plastic. Valoarea modulului de elas-
ticitate este practic egali cu a produselor
ceramice oblinute prin presare plastici.,
adicn E.: (1...2) X 1O' hgf/crnz. Curba carac-
teristici convengionali a produselor din beton
gi silico-calcare este aseminitoare cu curba
caracteristicS. convenlionali. (fig. IV.2a) a
betonului, aceeagi la solicitiri de compresrune
gi de intindere.
b. Tipuri curcnte folosite
Fig. IV.24. Curba caracteristici con- 1) Pietre ceramice. Se fabrici. c.iriraizi
ventionali a deformafiilor betonului. {ormate 290X140 )( 88 mm ti 2,+O)<115X
X 63 mm (fig. IY .22):
plinc sau cu gduri. dc uscare. clasa- Cr. penrru elemente de zidirie
, rezlstenlJ tl cu grad rrdlcat de durxbllltJle;
oe
.
.. .- cu ^giuri verticale,
ghitliJreJ- ehcjente
clasa C1 9i C2 cu giuri verticale rotunde si dreptun_
termic, folosite aproape exclusiv pentru elemenre de rezir_
tenqi qi.izolare termici (de exen.rplu pere;i exteriori) executrte pestc nivelul
refenulLlr ( g. I v.z5).
In unele liri se folosesc ci.rimizi cu 13, 19, 32 sau /8 giuri verticale
rotunde ctr A:72 sal 16 mm cu secli.lne constant;. sau variabili. pe tniltirne
(fig. IV.25).
Blocurile ceranice cu gi.uri verticalc, clasr. C1 1fig. IV.26) sint din ce in
cc. nr,ri folosirc. Tipurilc cu gjrrrilc dreprunghiulare inguste au porozitare ro-
tali d,e 2:-27010 qi se frbricl de culoare galbeni pentru zidlria aparenti gi
de .culoarc roqie pentru zidiria obi;nuiti.. Iniliimei blocurilor este- egali. cu
inillimea a dor-ri. cirimizi plus rostul orizontal (2x63 + L2:'13g ,orrj. Cind
sint fabricate cu un adros combustibil capiti 5i structurl celulari, cu o po-
rozitatc dc circa 600,5. Ele sint bune izolante termic cind giurile sint iis-
puse perpcndicular pe fluxul rermic.
Pentru leserea zidiriei din ci.ri.mizi gi blocuri ceramice cu giuri verticale
-
se,fabrici ;i produse de completare (trei sferturi, jumitiigi) siu pietreie de
zrdJne .ur cre)tituri pe margine pentru despicare.
 ..1
-- .9 .q

"Wl >i

a
^:=

65

$N
I

a-oF\
$"qF'
\siso
]E
=E
,a o{i
e :.:
-| 1-9
> E=

* iJ
Eo
t:
 174 ZIDARII SI DETOA]iE

Produsele ceranice au nirci curente : 5a, 75, 100 9i 125 kgf/cmr.

. Blocurile cerarrice crr goluri orizonrale in curs dc experimenrire gi iurr.o-
dttcere in trrr norsrra (tig. l\.27). clrs.r Cr, au rnirci 50,75, pina la rrrrri-
ntum 1OO kef/c1r2 $i dimensiuni mai nreri : 390v290\ 138 m- /"i-, tr q
kgf r. 2c0 )so rr.t *"
f.ii.. 1O kgt) 9i 290 2e0,. I88 m- l.i.:; ksi. i;
E1e reprezint5. cel mult gi numai in unele qiri citeva procenic di" totilr.ll
pietrele ceramice de zidirie. Sint folosite la PereIuii portar.rqi ai clldirilcr de
ocrrit
locu i cu,cel
,mulr
4-5 nivel 'ri ii 1a pereqii de umplu
umpiururi sau despirlitori.
Produsele ceramice se fabrici cie 3'calitnti : cal.itatea A peniru zidiri.r
ap.rrenri 5i caliriqile I5i .r TI-.r penrru zidiria obisnuiti.
2) -Pietre silico-calcare. Cirimizile pline, erele,'clasa C:, slnt inlocuite
cir produsele ugoare (ciri.mizi.qi
sau celulare' spumoase, -blocuri), claselJ C,'$i C, ..r"golu.; ,r"r,i."i.
indicate la elemer.rtele de rezistinti si izolare.
'rai

ffi
trllf:lnnl-F-tlE

r l- I

' I : '-.ll--
ll-rll-;l r-J- |--

-_ l-r --

T
n

Fig. t\'.27. Bloclri ceramice cu goturi .'e,

ti"atlqi orironlale in cur s de e\per inre,'1a r e in R.p.R. :
' - c, !iu'i venicare i' zigz's; ' -i,'i gi:i,1"#",1iillillii"; " - "" g 'r.ri crizo ,irre . c'' ''d/c c!
 ]IATIJ]IIALN I[\TNU ZIDAI1II
175

In. regiunea Cluj se folosesc blocurile rnici, pline, denumite Alsica, fabricate
prin autocla,, izlre.r unui amestec de cenugl de termocentrald cu var pasta,'o._
-E.iop"
. . 3) .Blocuri, mici de beton. tn S.U.A.- .ca gi in unele gXri Ji"
se folosesc pe scari. largX blocurile mici din beton ugor qi in ipeciai
iiaelllitl
o.rn beton crr agregate poroJ.se. care nu volurn corespunzhtor cu g_lO
clrinrizi
s!.repreTrnti in aceste tiri.pietrele principale de ziddrie pcnrru clid;ri citile,
flrno m11r irv.,lntaloase tchnrco_cconomic. $i in lara no.tstri, blocurile mici din
beton usor 91.loa_rte utor ror inlocui rreptat, impreuni cu produsele ceramice
pline grele.de zidirie in e)cmeritcle de izoiilie rerrnicd d.,
l:l;lll:-Ii.,*1"
rezrstenl;r^. cLrnt in
^5i special perelii ertcriori ai cladirilor
$;
rDici .lu rnatlrmr.sinl
civi]e. Blocurile
curente de 200_i00 rnm.
Tipuri de,blocuri mici-cu giuri verticale din beton ugor cu agregare poro-.rsc
-.
Ir cu srructr]ri comp.rcti folosite in lara noastri, sint'blocuriie ffi*. iV.2S),
," - llp Lresrranrn. rndrcrriv. C. crr rrei rinduri de gauri ingusti de 2j_
cu \ olUrn dc goluri de 22-280n, care sirrt itldic"are din puncr
.i^u.,t]',t1..1..t't".,
ae veoere terll-)rc:
- cu
verticale,
4 goluri
tip ucrainian,
cu volum de goluri
36-40 gh ;
cu mai nulte
- verticale
goluri nepi-
trunse (tip Incerc) cire
permrt realrzarea de
pereli cu grosimi mo-
dulate ln sisteraul deci-
metric sau octometric.
Ele se confeclio-
neazi. din granulit,
zguri. expandati, scol
rie bazaltici, piatrS.
ponce, spi.rturi de de-
qeuri ceramice, diato-
mit de Pitirligele etc.
Mai pugin folosite
sint blocurile pline sau
cu volum de goluri de
circa 250,1, cu trei go-
luri ovalc sau drept-
unghiulare pi.trunse
sau nepitrunse, cu o
diafragni. orizontali,
denumite 5i blocuri cu 6)
ciirci fege. Pentru blocu Fig. IV.28. Forme si dimettsiuni pentru blocuri din beton dupi
rile cr.r volurn de goluri GOST 1027-28 $i STAS 6029-59:
qe zu...JU "c, marca a-t1tatIt .iolJfli / -l'.n.-tar"
,.rLrrr: r 'u,naL"Le.l oloc:
LIo in l,,E,...Ut".,,. -bl9.!::'
r,;..-bl,.url .L all .r'nF lrJ goruLrr''_
blocului este 50-60 % ,tri. it. brlc.u.olL. Dd.rurse; I -Uloc.L r., E. lLri I ddrra;rrJ:
din marca ' -LI^c ,e .irri.ril -{loc or ,afi r golu i tcfr'c 'l' (, cf3rr,enr,) /I-(iir
betonului. Itce.c ; r2 - bloc cu cfestltufi pe Drargine p:niru deslicafe.
176 ztD,utII $I B[1O,\N[

Deoarece spargerea blocurilor nici pe tantier de citre zidari in vederea

obginerii sortimenlului r.recesar pentru teserea zidiriei (trei sferturi, jumitigi)
nu se poate face in mod corespunzitor, se fabrici blocuri speciale de com-
pletare sau de sortirr.rent (jumitate de bloc in lung sau scmibloc, trei sferturi,
jumitili etc.) sau blocuri cu crestituri pe margine. Penrru canaleie de ven-
tilalie 9i de fum se confecgioneazi blocuri speciale, ca form5. 9i dimensiune.
Blocurile folosite la exccutarea canalelor 9i cogurilor de fuur sint confeclionirte
dir.r betoane rezistcnte la acliunea agresivi a frimului, rnai alcs in cazul cogu-
rilor de fum pentru sobe care ard cirbuni, care dezvolti la ardere gaze care
contrin bioxid de sulf. ln acest caz se recomandi folosirea cimentului meta-
lurgic _sau de furnal sau ciptugirea blocurilor la interior cu olane de argiln.
.Blocurile mici pline din beton celular autoclayizat, foarte ufoare, r ciroi
produclie industriali. a incepur in 196.1 la Doicegti, Militari etc. au dimen-
siur.rile:
494X24AX188 mm, de circa 12 kgf, pentru pereqi exteriori;
49OX190X18E mm, de circa 12 kgf, pentrr.r pereli interiori
s.tLr 5_90 I90\ 240 mm. de circ.r 20 kgf. penrrLr percti exteriori 1i inrerior:.
. Rlocurile din beton ugor au mXrci de li-zs igf/cm: 9i sint folosite nai
ales ljL. perelii €xteriori 9i interiori, portanqi sa.r nep&tanqi ai clidirilor civile.
_ Blocurile mici pline din beton greu au mirci hai mari, care ajung pini
la 300 kgf/cm2 ; ele se folosesc nrimai in zidirii portante puternic solicitete
sau situate in condigii de umidirate, urrde nu esre admisi folosirea blocurilor
din beton ulor, ca de exemplu la fundaqii, pereli subsol, stilpi etc.
1) Blocarile mari pentri perelii clidiriloi civile tip (de l6cuit, pubiice)
au iniljinri rezultate prin impirlirea inillimii etajului in 2,3 pi 4 asize
(fig. IV.2s) in r.rport crr proccntul dc pli'r.rri 1i goluri din pereli ;i irr Iur.e;ir

Fig, VI.29. Ziddrii din blocuri mari cu pereli exleriori :

patnr asize; , tliei asizej c-cu doun liize.
': -cu - cLr

de cor.rsideralii arhitectonice qi tehnologice de execugie (reguli de lesere, sre!1-

t5.gi), Greutatea mnxinri a blocr.rrilor mari este condiqionati de capacir:rre.i de
ridicare a macaralelor. L5.1imea blocurilor rnari din peregii exteriori se de-
terrnini pe baza calculului termic, r.ariind inrre 2OO 9i 300 mm in cazul
betoanelor foarte uqoare 9i ugoare; blocurile mari pentru peregi interiori
au grosirri curer.rte de 200 mm. Toate din.rensiunile biocurilor sint modulate.
 IIATIRIALD PEN'INU ZIDARII
117

-Pentru fiecare perete ti clldire se stabilegte nomenclatorul blocurilor

mJn, cJre trebuie siL fie cit mai redus 9i se intocmesc planuri detaliate cu
indicarea precisi a pozigiei tip'de bloc. fipuri"
pentru pere{i exteriori sint: .fieci.rui -pentrui. bloctrri mari
biocuri curente;i de coig plinuri, blocuri
p.rrapet, sub iereastri. blocuri I'Lriandrugi-ienrurl (t;g. fV.:by. Nomencla-
torul blocurilor mari ,9i .
la o clidire
tip mai cuprinde blocurile oen-
tru: pereli in teriori, fundr.rii.'oc-
reli de subsol. socluri, comi5e iuu.
Blocurile avind aceleasi d imensi-
uni pot diferi intre ele prin modul
de finisare a felei v5.iute. insta- o\
laliile inglobate. golurile interi- \
oare. piese)e de legitLrri etc.
Blocurile.
-mari pentru perell
execura pline
se executi. pltne sltu
sau cu iolun
golurr
man, rotundc. goale sau umplute
crr m.rterial rermoizolaror peniru a
imbunJLali izolaree termici. EIc
se, confeclioneazi din betor.r ugor,
Celt l.lr sJU
.Cll tgregJlC pOrO.llc.
drn srlrco-c.rlJ.lfc cu goluri ..rrr dil
z:d,iric de picrre cer,r'nice.arr dc
beton 1i rirr.ori dirr zid.i-:c de nic- c)
trc ltaturate- Fig. IV.30. Blocuri mari pertru pereti extefiori:
Blocurile mari din bctor.r sint " - '" "","01";.r"";,1& f"i"f"l.:il,t::iX'*Tt;J -,h *''*'
g.rtr finis.rrc sprs errcrior cu mor-
trre decor.rtive. placrie icrrrrrice din placi meri s.ru cu plicute :
cerarnice.tc,;
Trnr\1re.r ror rnLcflo.lfl sc t.lce dlrect cU z-tgrJvert. tJpete. plJcJJC etc.
Blocurilc nari din beror au nr,rrci de 15- l5b kgf/crnr, exprinrate cu formula
R,..R;-4.,, I .u,
undc I tjr Ahrtrt \

R!,. este rczistcnga prisrlatici :r betonui'.ri, determinati orpcrilr.rgntal s:Lu

cu fonlula : R/j,:a. Ri, in hgfi'cm2 ;
Rii betonului in kg#cm2 determinati pe cuburi cu laturi
- rezistenla
cle luu mm;
- coeficientul de trecere de la rezistenqe cubice la rezistenle
prismatice;
A,,t At',ut susuprrfelele secqiunilor rransversale, neti. qi bruti, cu gi flri
' - SCaOerea golurl lor;
coeficientul de influienli a golurilor. stabilit prin incercarea
- blocrrrilor inrrcgi sari in lips; -de dare experimerrialc cu forrru,.L
rt:4.'"t '
. .Rezultl ci
blocurilor,mari cu goluri scade mai mult decit pro-
rezisrenga.
porgronal cu snp.-faqa golurilor, astfel
ci bloitiri rezistente cu volum mare de
gotun se por realiza numai in c.rzrrl unor betoane de mlrci superioare.
l2 Chdiri civilt
178 ZIDfRII SI DETOANE

Blocurile mari din zidlrie se confeclioneazi din zidirie de pietre de orice

naturi, dar mai ales din cirimizi de argili arsi. Se folosesc blocuri nrari"
pline (fig. IY-31,a) cu legitura la patru rir.rduri avind rindul de ios qi fiecare
al doilea rind cu cirin.rizi puse de-a curmeziqul sau blocuri mari cu goluri sub
form5. de jgheab 9i .rmpl,.rtirri tennoizolante (t;g. Iv.lt, D). lni11imei blocuri-

t20.
tf ,

.HEffiMfi.,
,zta

-.=,=IL
-[ws',
, ti=i<=r* _l
;===--t!=t
c=EAn$Fr-'--tj "
/,,

i=Fi;EFfl I
F=;==ld!i /v
Riij'Flts+ls-
al --!u.Jlr
Fig. Iv.31. a'*r.: L, pereti exteriorl:
i;,1:":";.lle.,p€l1tf

lor mari ccramice este de obicei de 5C0-1 000 mn.r. Zid'aria se poate execut3
obiqnuitl sau vibrati, cu vibratoarc de suprafali sau pe frase vibrante.
BlocLrrilr m,rri au frlluri pe felele J.rter.rle pentrir irrrbinare 9i cele d.'
beton au qi urechi de agilare la cirligul r.nacaralei; ridicarea blocurilor cera-
n.rice mari se face numai cu dispozitive de apucare.
Blocurile buiandrug slnt armate gi eu prrguri pentru rezemarea plangeelor,
realizarea inbinirilor gi a centurii de legituri.
ln uneie qiri se folosesc blocuri mari cu [jrcutate pini la 1,5 tf, ti.iate direct
in cariere cu instalaqii mccanizatc, dir.r pictre n.roi de cor.rstrucgii (crlc.rr cothi-
lifer, tuf c_alcaros etc.), care sint bule izolatoare de cilduri, astfel ci rezulti
grosimi nrici pentru perelii exteriori. [,le sint folosic numai in eler.r.rente de
construclii de deasupra terenului, ferite de umezire qi de acliunea directi. a in-
ghel-desghelului, fiind mai pugin rezistente la inghel 9i api. Se r.nenlioneazi
ci calcarul poros proaspit extras dir.r carieri este mai pulin rezistcnt Ia in-
ghel decit calcarul uscat la aer. Blocuriie mari din pietre naturale greJe (grenir.
gresie etc.) an rezistenle mari gi grade de gelivitate r.nai ridic:rtc, astfeL c.r
sint indicate pentru elementc de construclii subterane 9i supusc acliunii directe
a agenlilor armosferici ca de exemplu fundagii, zidirii subterane in api etc.
Exploatare;r gi prelucrarea mecanici. estc insi foarte grea qi scunpi, ceea cc
 ]I]\'IERIAL! PD\'IfiU ZIDlRII 179

liniteazi don.reniul 1or de folosire numai la clidiri monumentale. Din aceiel;i

pietre moi (calcare cochilifere, tufuri) se taie mecanizat in cariere gi blocuri
mici de dimensiuni 490X240X188 rrrn $i 390X i90X 188 mn.
5) Materiale de faSadd. Pentru zidiria aparerrti se folosesc cS.rlmizi dublu
presate, clrinizi de placaj (fig. IV.32), sau cirimizi obignuite, calir;ter l,

o) t)
Fig. IV.31. Cdrimizi de placaj:
. - calian)i(ti i , - znl phcar c! crfADid.i de placrj

girrri rertic.rle) rezi.rerrtc l.t 25, respccrir l5 cicluri de ingheq-

p)irre tr.rrc.rri crr
dczg_he1 5i cu mirci r.nri rrari de 75 kgficm2, de culoare galbeni. sau roqie,
cu .fege plane gi uneori cu feSe relicfaie, striate, ondulate, ornamentale. ln
multe giri se realizeazi faqade frumos colorate
9i cu zidirie aparenti. din produse silico-calcare
cotorale.
Cirimizi economice pentru zidirii aparcnte
sint cirimizile (fig. IV.33) cu fala vi.zutL sprc
exterior realizati. dintr-un strat sublire de argili
arsi, superioari. ,prin lrecerea la doui. filiere.
Cu ajutornl pietrelor de zidArie apare A
(sar.r a pietrelor de faladl) se realizeazi in lara
noastri 1i 1n rlte leri tU.S.A.. U.R.S.S.. !.iri din
Europa Occidentali) zidirii aparente, colorate,
gata finisate 5i econon.rice.
Totodati. se folosesc placajele de t'aSadi,
c;rre imbunitiqesc o dati cu aspectul estctic $i
arhitcctonic ai gradul de durabilitate a faladelor.
Plicilc de I-rirdi por fi: curente, perrrru pl,rc.r-
\B>
rca suprafegelor plane; de coll; speciale: pentru
I'rrirudrrrgi. detalii rrhitectur..rle crc.: silt mrrlt
utilizate placajele din pietre n,rtlrrale, ceram;ce
gi din beton decorativ. Placajelc din pietre natu-
rale se pot confecliona din pietre:
b)

- dure, cu rezistenqe mecanice nrari, crr

explo.rr.rre forrte grcr qi scumpe (crrarlite, sie-
Fig. IV.33. Cirdmizi sp€ciaie de
Iatadd:
nitc, granite, gabrouri, )abradorite etc.); a - cu :apte golurii ,- cu olisprczece goluri.
180 zrD.\ltil 5r tsl,ToANf,

mijlocii (marmuri, gresie, calcare etc.), mai rispindite, care necesitl

-
o plelucrlre ugoari qi ieftin5, avind rezistenle 9i grade de durabilitatc cores-
punziroare pentru construcgiile de graduJ intii de durabilitate:
moi (calcare poroase, tufuri, qi6turi de talc, anhidrir etc.) cu utili-
zale-limitati, avind o comportxre sly'bd Ia ingheg-dezgheg. Plicile de fa-
gadl din pietre naturale se confcctjpne.rzl prin tiiere gi cioplire cr.r fege
plane sau in relief (fig. IY.34, a). I
Placajele de fagadi ceramice (fig. 1y.34, b) sint tot atit de durabile 9i
frun.roase, fiind mai u$oare $i mai ieftine. Au m).rci de minimum l00 kgf/cn.r:.
Ele necesiti la fabricare o cantitate mai mici. de munci qi se pot fixa mai
uqor de pereli. Placajele ceramice tip (2-5) din figura IV.34, b, ca, 6i c6,-
rlmizile de fagadi se zidesc o dati. cu zidiria de rezistengi a peretelui,

ffi
vN
\lrl.5W

N$

W i_:
'
Fig. IV.3.l. pl:lci de fafadi:
d-din pietfe jiilufate; , cefaarjce.
-

iar placa ceramici tip (1) se aplici numai dupi executarea zidiriei. Cind
placajele de fagadi nu sint alese ln nrod coresptrnzlror in rrporr cu nafl1ra
pietrelor de zidirie, mirimea eforturilor unirare din zidirie etc. fatadele se
pot degr,ada, aga dupi cum s-a intimplat mai ales in cazul placa.jului in L (fig.
1V.34, b), din cauza redistribuirii eforturilor (vezi cap. IV.E, 8).
 ]IA]'DRIALE PDNIRU ZIDARII 181

')^
6\ Consideratii economice. Pietrele de zidirie trgoare, clasele C1 qi C:.
cer&rice sru djn beton u5or, sint mai eficicnte dccit pietrele de zidirie pline,
srelL. .1"s" Cr. IIe pcrmit realizarea de pere;i exteriori pentru clidiri civile
ilail iubtiri, mai n;oii, la un preg de cost mai coborit 5i cu o productivirate
mi?iti a muncii zidarului.
Totodatl pietrele u$oare de zidirie au indici tehnico-cconomici de fabri-
calie mai avaitajogi deiit cirin.rida ceramici plini presad, dupi cum ur-
meazl I
1) costul specific al investigiei pelrtrlr 1 0OO bucili cirln.rizi echivalente,
reprezrnti:
70-85 0; pe ntru pictre cer.lnicc u>oerc si
10-50 % pentru pietre din bcton ugor;
2) consumul de combustibil convenlional pcntru I 000 bucili cirimizi
echivalcntc, reprezinti:
6t-lC0o pcntru pietre ccrlurice u5orre qi
35-60 % pentfl.r pietre din beton ugor;
3) produclia anuali in mii cirin.rizi echi pentru un
reprezrnta:
125...1 3 0 0,/6 pentru
Pretre cer:rlrrce ufoarc t1
300...3500/6 pentru pietre din beton uqor.

2. Mortare de zidirie

a. Ro1, funcqiuni. Mortarul de zidirie :re rolul de:

gi frecare
lega intre cle pietrele de zidirie, cu ajutorul forlelor de adeziure
- a dintre pietre 9i mortar, alcituind un nou material monolit;
a transmite gi repartiza cit mai uniform eforturile in zidirie de la o
- la alta, asigurind in acelagi timp o distribulie mult mai uniformi r
piatli.
eforturilor unitare pe suprafala pietrei clecit se poate realiza prin simplu con-
tact direct al pietrelor;
permeabilitatea la agenli attrosferici (ploaie, vint etc.) prin
- a nicaora
umplerea cit n.rai completi _a rosturilor dintre pietre sporind etangeitate;L zi-
qarlel.
Foiosirea mortarelor ugoare, cu i,"--{ I 5C0 kgfim3, in zidirin cu p;crrc
ugoare, imbunltileqte proprieti.lile rermice ale zidd,riei.
Prin funcjiunile sale, n'rortarul de ziddrie influengeazi deci proprietigile
mecanice, termice qi gradul de durabilitare a zidiriei.
b, Tnti.rirea mortarului pi porozitatea pietrelor. Adeziunea nortarelor
cu pietrele de zidirie depinde in primul rind de porozitatea pietrei, nr;rrca
morraruiui, narura liantulni gi a agregattrlui din mortar. lntirirea mortarelor
de var (iiant aerian) se petrece in dor.ri faze : fizici 5i apoi chimici. Faza
fizic.i consti in intirirea- getului de nTortar de var prin pierderea apei (de
182 zrD \rtrI st B[1o,{Nrt

amestecare _$i a. unei pirli din ap.r efl:rta inilial in pasra de var), care csrc
absorbiti._ de pietrele de zidirie pororsc, cind morriml rine ln.contact cu
LctclL'carJrnrzllor.
De aceea, mortarele de var se pot folosi numai in zidirii cu picrre poro.rse
evind o absorblie minimi de apl in greutate de 3-109/0. In zidlriile cu
pietre_poroase, mortarul de var se intiregte repede in rosturi, ccea ce pemrite
zidarilor si conrinue cu ridicarea zidiriei in riim rapid, firi. a se p.oduce de-
bordarea mortarului din rosturile orizontale sub acliune,r greuri!ii ;irimizilo..
lntirirea chimici urmeazi dupi irtirirea fizici cind mortarul a deyenit
mai poros;i mai permeabil la gaze 5i in special la CO2. Ea consti in forma-
rea carbonatului de calciu cu ajutorul COe care pitrunde din atmosferi in
rnoftrr. pe baz.r ccLr.rlici chirrricc:
Ct). f Ca (OI l) r: CaCOs * Il.rO.

Mortrrele de ciment neccsiti api perltru intirirea hidraulici, carc por.t.

fj frlnatn cind apa chimicX de hidratare estc absorbiti de pietrele de ziiirie.
Pe de alti. parte nu se ,poate folosi Lur rrrorrar fluid sau prej plastic, cici greu-
tatca proprie a cirin.rizilor poate provocl debordarei mortarului din"ros-
turile orizontale. Dq aceea, zidiria cu pietre puqin poroasej aproape colnp:rcre.
cu absorblie de api ir.r greurare rrrai mici de i0 % se eiec.rfu numai cu
mortar de ciment. ?e de alti. parte o absorbgie de api n.rare (30-50 0; ) a
pietrelor de zidirie poate fi diuni.toarc in cazul mortarului de ciment, daci
c.irl'rentul este lipsit de apa chirnici de hidratare prin absorblia rapidi a apei
de citre,pietreli- de zidiric. in acest caz n"..r"r ca inaii.rte de punere'in
operi, pietrele de zidirie si se urrezeasci."rt. cu api (50 1/rr3 zidirie in cazrrl
pietrelor poroase, cu structuri cehrl.rrir, cum sint cirimizilc de argili-zguri
sau rrrrreguf, sau chiar se udi. a-bundcnt cu api, cu 150-200 l/m3, ca il
cazul ci.rir.r.rizilor de diatomit,argili cu absorblii de api mai mare de 4096).
c. Condiliile tehnice pentru mortarele de zidirie privesc:
1) caracteristicile tnortarwh.i pto.tspd,t: consistenla qi capacitatea de r.t-
qincre a apei, tendinga de segregare, in r.ederea asieuririi lucrabilitilii;
_. 2) caracteris ticile mortarulwi intdrit: rezistenlele mecanice gi gradul de qe-
lilitrte.
, 1) Lwcrabilitatea rtortarelor caractcrlzeazi, la punerea in operi., posr-
b.iiitatea C.e a se a$eza intr-un strat sr.rblire, con.rpaci gi uniform gi a astupa
denivelarilc pietrei, asigr.irird lstfel transmiterca li unifornrizarea cforturilor
in zidirjc. Foiosirea mortJrelor lucrabilq uqureazi totodati. rlunca zidarilor
;i prermite cregterea productivitilii mrurcii lor. Lucrabilitatea mortarelor este
strins legati de consistenli.
2) Consittenta mortdrelor depinde de con.rpoziqia, natura gi mi.rine-r
agregatului, cantitatea de api de preparare etc. gi se determini .,i con.rl etl-
lon. Ea se alege in funcqie de structura pierei (porozitate, dimensiuni, gi.uri
sau goluri ctc.) astfel ca mortarul si se poati a$terne utor pe patul de zidirie,
s5. nn se scurgi prin giurile s.ru golurile vertical(. ale pietrelor
5i si nu debor-
deze Lr incircare; imediati tldi.i"i in rinrpul cxecuriei.
"
 II{1[Rt1I-I PI]\TRLI ZID RII 183

Consistenla trebuie si fie cuprinsi intre urmitoarele lirrite pcntru mor-

tarele folosite la zidirii:
din ciriurizi sau blocuri plinc 8...1 3 cr-n,
- din cirimizi sau blocuri cu giuri verticale . 7...8 cm,
- di,r blocuri de piarri sau beton, compacte . 4...7 ct'n,
- din pietre vibrate (zidirie vibratl) . 1...3 cm.
-Consistenlele maxime sint folosite nai ales pe ti11p cald 9i pcntr,'r pictre
poroasc qi uscate,
Tentlinla d,e segregare (STAS 2634-60) a mortarelor de zidirie trebuie
si {ie cuprir.rsi intre 0,00...0,35.
Cd?acitatea de teSinere a apei este redusS. la mortarele ru.rice din ci-
3)-mijlocie
nlenr, la mortarele amestecxte qi cea mai m-are la mortarele de var' Ea
infhentelz'a intirirea qi deci proprietigile mortarelor, care. depind in P:ili"l
rind de tipul mortarr.rlui (liant, agregat) ;i de porozitatea pietrelor de zidirie'
Caracteristicile mortarului proaspit determini proprietilile mortarului in-
tlrit 5i influenleazi in mod deosebit productivitatea muncii zidarului.
41 Mdrcile mortarelor folosite in practice sint: joase (M4),.miilocii
(I'{ 10, M 25) 9i superioare (M 50, M 1OO, M 150 9i M 200 Pentru zidirie Yi-
i.n.x).'S" ."Jrnilt,"i," ci maica rrortarelor de var este rezistenqa de rupere,[:
cornpresiune pe cuburi (7,O7 ct\1) Lr 90 de zile. intirircr cLrbLrrilor de probi din
aif"iii" ',r"rtlt" .c f.rce in aer libcr srLt itt rpir' dupi cum tnorterui esre [o-
losit la ziclirii aeriene cu intirire in aer sau subterane, in pimlnturi umede
sau saturaie cu api. Marca O este folositi numai pentru determinarea rezis-
tenlei de ,.rp"t" l-" compresiune a zidariei cu mortxr proaspit inghelat, execu-
tati pe timp de iarni sau cu mortrr proaspit, -inci neintirit sau cu mortar
d" .,"". v'echime Bini la 3 luni. il{aria 2 se folosegre la dcrerminarea defor-
",.r "-ort", proaspit, inghegat sau cu mortar de var, cu vechine
maliilor zidiriei .u
pini la 3 luni.
Rczistenqele aproxin.rative la diferite virste ale mortarelor (de ciment si
de ciment c.r.adaos de plastifianli) la temperaturS normali 9i pentru intlrirea
la terrperaturi mai mici decit *15'C se pot aprecia pe bazi de formulc 9i se
gisesc in tabelele din prescriplii tel.rnice (Normativ C.S.C.A.S., C' L7-62'
Nor,nativ pentru prepararea 9i folosirea mortarelor de zidirie 9i tencuiali')'
Crestere:r rezistcntei nortarelor continui in timp, dupi 28' 9A 9i 7 zrle,
in cazul nrortarelor dc ciment, respectiv dc var sau de ipsos; :!ceast; cret-
tere a rezistcnlelor nu cste luati in cor.rsideralie in calcul.
Rezistenlele mccanice c'aracterlzea'zd in cea mai mare misuri graduL de
durabilitate sau cornportarea mortarelor fali de agenlii atmosferici, De aceea
pentru a asigura gradul de durabilitate a zidiriei, sint indicate in prescrip-
qiile tehnice 9i nirci minirne pentru nortare (anexa X).
5) DeformaSiile mortalelor sint aseminitoare deformaqiilor betoanelor,
.curba caracteristici o-e fiind curbilinie (fig. IV.80, c)' Deformaliile rosturi
lor orizontale executate cu mortar greu, la lncdtcarea de conpresiune
 184 ZID.INII $I BETOANE

drra de.greutatea zidiriei 9i de unele incirciri cle scurtd. durati., egale

rreirne din eforrul de cu o
re la compresi.ne a zidi;i;-;irJ;pr"rii.."ii" pl"_
tru mortare: ^rpe
cu marci ) 50 0,002 mn,
cu narci. M 25 o'039 m'.r'
cu marci. M 1o
au,deform.rlii rnai_ rnari d;.1, ;"r,r?#'gl:ii.
c. Alegereaior.*.
Y"r^,,1:l: mortarelor de zicldrie. Mortarele de zidirie si aleg
seami.de c_ondigiile tehnice (capitale, mec.rnice, firi."-;;.i-p" care trebuie linind
:: construclrr
]:_i:"*fll"-S"',.i ,elementuJ'.
de z.idirie, in trnq"-a.-fJ;1,a qi rolul siu
:n 5i de.desrinaqia si gradul de durabilitare a clldiri;, de anrplasarea
n.rrrLrr tri porozirare: pietrelor de zidarie, dup.r ium
illljlii";i].rrti.dc s_,r

,,a0,?"'#i,T!i,??'gi:.,i'#:,":ifit"i,u;""if,3"*,0::;;,":''-"",u a fi supusi
- , P.e baza"
rnclusrv
acestor. elemente
.se stabilesc ,"ar;ii; ;i'';;-pozilia morrarului,
caracteristicile mortarului proaspit a;a dupi'"r_ ,j" ,,irain, l" .orroi
de .,Materiaie dc constructii,..
tehnice (i.{orn.rativ C.S.C.A.S., C.1.7 _62) indicd.
utne-P:::3liptiil"
-,..- .
actmtsc ale nortareior
mircr\e mi-
Denrru:
,bcla
, *--z,i_{Arii portanre 5i e-lcrnente din zidirie portante (M 10...[4
IV.t5); in cazuri rare rzidir;i ,itrr",". p.r.i; *ii;.;'for,*n1, 100, ta-
rrruJte niveluri) se {olosesc
ii M t5o.,M'Jdo-,-^'" ''"'"' t"' 5i pe mai

Tabeld lV.15.
Varci minime .:Jnrise pcnr.u mortar.
Lt zirlnt;i poi tdtlte

observ.l,i

Din _ciramidi din argili ars.i, 4 Utilizarea mortoaredorde

prma, cu trosrmce de 24 cm $i l0 vat marca 4 nu se adnire
peste 24 cm 25 la ziduri cu inilgimea to,
ciment-argili 25 tald rnai rnare de 9 m.

Din cirimidi siJico,caicari plini

cu Sfosrnca de 24 Si peste

Din blocLrr.i de bcton greu sau

t0
 MATDIiIALE PE,\_TRU ZIDARII
185

(Continuare Tabela |V.15.

Din blocuri de beton cu greutatel

mijlocie sau de beton cuJ
'.rror
agregate minerale sau artificiale,
clr golurr

Din blocuri de beton celular

Din blocuri de beton pe bazi de lpsos-r'ar

rpsos

Complexi, armati sau cu goluri cimert-argili

La elemente .le z;dAfie gortanlA

25 In lunctie de deschi-
Buiandrugi din zidirie de cirn- ciment- argili 25 dere, conlorm STAS
midi | 100 ?60-54
I

Stilpi, bolqi la cl5diri de locuit 25

Bolqi sub plangee carosabile la 50

subsoluri, clXdiri industriale 100

zidirii ti elemente din zidirie nePorrante - cotlrri calde qi reci, co-

quri -de deasupra plangeelor
erc.: M 10...M 100; - podurilor, cornite, frontoane, solbancuri, briie
- zidlrii in pin.rint uscat (M 1'a...M 25), pimint umed (M 25) sau in
pimint saturat cu api (M 50 M 100).
lJn inrportant critcriu in alegerea mortarelor este economicitatea 1or.
e, Mortare curent folosite. Cele mai folosite sint rrortarele arnestecate
Qrixtc) pe bazi de (tabela IV.15) :
- var cu adaos de cimcnt sau de
cimerlt, cu adaos de plastifiant mineral (var, argili) $i in ultimul
tinrp-cu plastifianli organici.
ln prescriplii tehnice sint indicate dozajele uzuale (abela IV.16) 5i
mtntme pentr]u aceste mortare, inclusiv cantitigile de materiale peDtru 1 m3
nortar de zidirie.
Rezistenla mortarelor inti.ritc depinde de cor.npozilie, activitatea liantu-
l.ri, capacitatea purerii de absorblie a apei din morrar, de temperatura de lucru
186 Z1DARIT SI BE1OANE

Tabeh 1V,16.
Dozaie uzuale in volume Dentru rnortrr de zid:rie

Nisip

I 3
l0 var'ciment I l0
25 ciment-var (argild) 4,7 7
50 ciment-var (argili) nd
100 ciment-var (argili) 0,2 4
100 4

Obsenta1ie. Cind se foloseqte ,.t cimcnr de marci ,lOC sau 250, dozajrl se va corecta
mjcsorind sau mirind canritatea de cirrent cu 100,1e.

etc. Marca cimentului folositi curent este de 2-5 ori mai mare decit marca
mortarului de ciment. O dati cu sporirea nlrcii cin.rentului, scade dozajul de
ciment. iar cind marca oimentului este cu rnai mult de 5 ori mai mare decit
marca mortarlllui, pasta de ciment este practic insuficienti pentru umplerea
gohrrilor dintre granulele de agregat ti pentru acoperirea porilor deschigi ai
agregatului, astfel cX mortarul devine virtos, pulin lucrabil. Totodati scade
productiviratea muncii zidaruiui 9i se reduc proprietilile mecanice ale lrror-
rarr.rlui intirit, nefiind asigurati o buni aderenli a mortarului cu pietrele de
zidirie. ln acest caz este absolut necesar;. folosirea plastifianlilor minerali
(var. argili) sau a plastifianlilor organici, cu caracteristici tensioactive, de-
numili aditiviplastifianli, care pot fi hidrofili, hidrofobi sari nic$ti. Plasti-
fianlii organici se introduc ln procent de 0,01...0,30/, din greLrtatea cimen-
tului. Plastifianjii se folosesc ai pentru asigurarea lucrabilitilii mortarelor cu
mlrci mai rnici decit M 25 9i preparate cu nisipuri locale (de mare, de con-
casare, dil roci naturale sau din degeuri ceramice), precum gi cu cenugi de
termocentiali.
Adaosurile hidraulice fin micinate (praf de cirimidi, zguri. de furnal etc.)
ir.r nortarele de var gribesc uscarea 9i intirirea mortarului. Adaosuriie de
var in mortarele argiloase micaoreazi inmuierea lor la umezire.
Cantitatea de api necesari pentm prepararea mortarelor se l.erific; cu
oonul etalon. Se folosesc de obicei raporturi liant/api cu valori 1,3...1,5.
Se mengioneazi. ci acest raport nu este hotlritor tn cazul mortarelor de zi-
dirie din cin.rent, cici el este rapid mod,ificat prin absorblia apei de citre
pietrele de zidi.rie, aga dupi cum s-a arit.rt la pct. 2, b.
Elicacitatea economicd a mortarelor se poare aprecia dupi consurul de
lianqi, in special de ciment, a cirui utilizare trebuie bine justificatd. tehnico-e-
conomic. Folosirea plastifianlilor reduce consumul de cinent. Folosirea r.aru-
 TIPTIRI DE ZID1RII 187

luinestins in locui varului pasti in nlortarelc amestecate de vlr ;i cirnent

conduce la economii de var de circa 20!i. Mortarele de ciment-argili sint
mai cconomice ;i irtroduc totodati rnai pr.rlir.ri umiditate in constnrctie.

fil rr nr ,n r DE zrDAR u

1. Indicalii generale pentru leserea zidiriei

Comportarea zidiriei portante dir.r pietre regulate sub acgiunea incir-

cirilol extcrioare ca tin tot monolit se datoreazla legirii pietrelor de ziddrie
intre ele prin lesere gi cu ajutorul mortarului.
Rindurile de pietre in zidirie pot fi alcituite din pietre puse in lung,
denumitc rh.rduri lulrguri, sau puse de-a curnezigul pe lat, transversal, alci-
tuir.rd rinduri ln curmezip sau curn.reziguri (fig.
rv.35).
Zidi.ria rezisti bine la compresiune, astfel
ci ca estc folositi in special la executarea elc-
nrentelor portante solicitate la compresiune de
incirciri dirijate dupl normali sau ficind cel
r.r'rult un unghi de 15' cu normala la secliunea
de zidirie. Pereyii d,e zidlarie, care repezint5. cel
nrai important element portant de zidirie, fiind
incircagi dc sarcini verticale date de greutatea
constlucliei, au rindurile de cirimizi orizontale.
Ca principale indicagii de lesere a zidirici
pere{ilor portanli se pot cita: Fig. 1V.35. Rinduri ln lung $i de-a
1) Rosturile orizontale trebuie si fie cit mai curmezigul, pe 1at, ale zidiriei:
plane qi cit n.rai orizontale pentru ca incircirile
I
-.i'rd in lurg ;zDn
2
-l. rind de.a curne-
rcrLic.rlc s,i .rcqionczc l.r compresiune. perpen-
dicr"rlar pe secliunile de zidirie. Grosirnea curcnti a rosturilor este 8-12 mm.
Rostr.irile orizontale au de obicei grosimi de 12 mm, iar cele verticale, tans-
versale 9i longitudir.ralc, grosin.re de 10 mm. Legltura zidi.,riei se reallzeaz:a
prin alternarea succesivi a rindurilor de pietre puse in lung (lunguri) 9i de-a
cr.rrnezi$ril, pe lat (curmeziguri) sau a rindurilor mixte din pietre a$ezate in
aceeagi secqiune orizontali in lung sau de-a curmezigul, aiezate lnsi diferit
de la un rind la altul.
2) Rostr.rrile verticale transversale trebuie si fie perpendiculare pe fegele
vizute ele perelilor, pentrLl a se evita pericolul de dizlocare a pietrelor de
zidirie, sub efectul de pani produs de deformaliile transversale mari ale
perelilor supugi la flanbaj (fig. IV.36).
 r88 zrDil r sr BEToAti!

3) Rosturile verticale transversale trebuie si fie lesute, la un rind in.rediat ur_'

mitor sau lamai multe rinduri; unui rost dintr,un rind trebuie si corespundd -;;
un. plin.il rindu-l urm:tor. rl':g. IV.jZ). ln acesr fel ," fo;;;;!i
slilprforr.rzotr(r de zidirie.c.r. irr c.rzul zidirici firi legiruri"uiri
(fig. TV.3g). c.rre
ruarcJZJ lroependent. jmptedtcl rcpartl,/.rrea cit mai unilorrni .r eforrurilor.

Fig. IV.37. Legdiuri la u! rind al zidirier

Fig. 1V.36. Ilciinarea rosturilor lerii,:aie trausver- Fig. IV.38. Ziddrie firi legituri.
sale lald de letels vizule ale peret'ilor:
d -iiui r-bi:re; l-,lireclii de dis:ocrrc a pietrclor de
zidirie.

in zidirij. qi este supusl-. disrrogerii prin flambaj la soliciti.ri mici, stilpigorii

lorrnali fiind pu_tcrnic solicirali. in.rlri fi subliri. Prin (eserer gre$itj. a rosrurilor
\-ertic.rle se prodrrc incarciri inegale, iar dclorm.rliile rransversale meri produs.
de fl.rmb.r j pro\oJci, chiar ll iforttrri un;rarc de compresiune rel:rtiv nrici,
rupcree. pir.rrclor c.rre acopcri rosruriJe gi sint supuse l.r tracgiutre s.ru la
IrJcIiune- dirr incovoiere, producindu-se dizlocarca zidiriei, inrr-o .erie
de stilpisori . inalgi 9i su61iri. Stilpigorii izolali se deformeazi. mult
rr.rnslcrsal sub
_flambrj, rezisrenla zidiiiei scizind. Aceastl influengi. negatir.i
a unei proaste legituri a zidiriei asupra rezistenlei sale se observi. in d-eosebi
la.solrc_rtan de compresiure excentrici gi locali, trnde existd o distribuqie neu_
nltormi a eforturilor unirare in sectiune, la incovoiere, forfecare si iniindere.
,buleDe ca :
aceea pentru o legituri r.rornrali a zidiriei din pietre regui;rre tre

zidiria de cirimidS. si. aibi un rind de clrimizi de-a cur:nezigr.rl,

pe lat,- cel n.rult dupi 5-5 rinduri de cirimizi puse in lung;
 TIPTNI D! ZID.IIIII 189

din pietre naturale de forma regulati si. aibi un rind de-a

- zidS;ia
:Lrrnezilul. pe lar, cel mu)t dupL 3 rinduri )unguii ;
_ -.rosturile
verticale, transversale, si. fie decalate de la un rind la alttil
cu o= 1 din lungimea pietrei, de cxemplu 1n cazul legX.turii la un rind
{fig. IV.39).

t
2
I
t

",,WIT,, T-
'2

r>r-T-T+
7i lll t)i 2

F]T e

.]*+
rT-r tl
.r__T-_;
twffi
WTJ] iW
tlE
B.

tr+= P
'V
Fig. IV.39. Ziddrie pentru perete de o cirimidii

a- obiinLriii ;
legdtura la un rlnd '
D
-bioc; r-cruce; d-olardeza j €
satr !olrr:zi
cu

goiicil

Legi.tura transversali intre rindurile izolate r.erticale de ciri.mizi dintr-un

per€te se porte realiza qi cu legituri metalice din olel (scoabe din fier lat
sau olel-beton, fig. IV.40). Legi.turile metalice se aqazi. in ziddrie pe bazi
de calcul 5i cei pulin o lcgi.turi. cu o secliune de 0,2 cm2 pentru 0,5 rrr2 supra-
fa1i. orizontali.- de perete. Se esigura imbunltEgirea compotti.ii zidulul Ia
flambaj, flri a. se realiza. o suficienti repartizxe a sarcinilor verticale, astfel
ci fiecare rlnd de cirS.mizi lucreazi aproape izolat, independent sub ac{iunea
inclrclrilor, care aclione:.za direct asupri s:.
ln cazul zidS.riei ex€cutate din mai r.r'rulte materiale gi cu legi.tura la mai
rnulre rinduri, a caror rezistenqi diferS. intre ele cu mai mult dicit doui ori,
numirul legS.turilor gi a rindurilor de legitur5 transversali din pietre pr.rsc
de-a curmezigul se miregte cu de 1,5 ori.
 190 ZID,i.NII 5I BETOANE

8S_rN F[T]

,'ffi+m'
l!!! | lrJo I

sf
L
s
r
:tl
0[0
2-2

'"1 0[t It
IV,40. Zidirie din blocuri mici trui-gofili, Fig. IV.4l. Zidirie mi\ti
cu legiturd metalicd : "u clin piefre naturale gi beton.
J l,l.c i,r lu|g i ? blo. cufmezis ; 390*2Xl!r0+t0
-
Zida.ri.r rnixt.i din pierrc netirralc Ai bctonle potte execrita cu rinduridinpie_
rt:^p,lr. .ci9.I cI]mezr5ul nu]lr.ri pe o.porqitine din grosinrca zidului, pietrclc :rr:ind
adiDcnrr drferir€ (inrrcgi, jLrnriiili in lung) de Ia un rind la altul-(fir. I\r.41).

2. Zidiria plini

,
r._Zidiria din pie.tre -cirimizi (argili arsl, silico-calcare etc.) se execuri
cu legirurl la un rind sarr I.r mai .rnulre rinduri. Jeserea cu legdnrra Ia un
rind este unul din cele n.rai vechi sisteme de legdrura a ,id;ri"; "p"retilo.. iii
acest caz la un rost dintr-un rind corespundi un plin in rindul r.rrnitt,r
tfig;IY.371. in figur,r IV.J9 sc erari nrai nrulre lescri'pentru zidul de o cir.r_
nridi grosirne cu legituri h un rind din c.rre rezrlr.r ca se consuma ul
nurri.r mare de cirimizi trei-sfernrri, obqinure prin spargerea cirimizilor.
, Teserc.r zidjrici 1a^col.J.trri, r,rmilicalii ri ir)rerseclii a zid"urilor crr leg.itrLrr
1.1 un rind se. t.rce ca in. figura IV,42. Se observi. ci cirimizile trei_siertrir.i
5rrt ncce!.re l.r lrec.rre rind pentru colluri si ralri[ic.rtii.
- Construcrorii sovjetici au introdus penrru perelii mai grogi de 2 cirimizi.
legitura la mai nulte rinduri (fig. IV*:y. Leg;rura la sa"se rinduri se realil
zeazd" prlntr-:un rind de ciri.mjzi de-a curmeziqul qi printr-un rind mixt de
cirinrizi .puse de r cunnezi5ul 5i in_ l-Lrng (rindui :i unn"r" J. patru rincluri
oe crrarrrzr puse in
.lung. alciruind liecerc cire un perere izolai de o juTi_
tare de cirirrrida, ne)ega1i t_ransr ers.rl inrre ei. Tn Iiecare rind ro.ruri]c ierti-
c.rle transyersale sfnt dec:.larc ct 1/2 d,e cirimidi, iar rosturile verticale
longinrdinale^ se_ qcs transversal. prin acoperirea ." ild-;i numai la rindu_
nlc l. z ir_ J. Legitur) j.r m.ri rnrrlre rirrduri rtr)relte producLiviratea nrunlii
st reduce clolrrriJe de cirdLmizi. fiind rreccsare rrai puqinc cjrdmizi treisferrtrri,
cJ de exenrptu la col(uri nurn.ri ror 1.r primrrl rin.i rr.rnrver.al tlig. Ly,4J.b1.
Fig, IV.42. Colturi, intersectii $i ramificatii la un perete de o cdrdmidd grosime
cu legituri la utr rind ;
a
- colt; D
- ramiiicatie; c
- inierseciie ; 1
- lrimul rlnd; 2
-.1 doilea.lnd.

Fig. IV.43. Perete cu grosime de doud cdrdmizi:

a-lesntura la un rind penhu perele $i colh ,-idem, lesltum Ia |ase rinduri;
510 nrm:2X250 mnrxl0 nm.
't92 ZID.iRII 5I BETOANN

_Srilpii de zidarie plind. se executi. cu legi.tura la un rind, ceea ce neceslr.l

croplrrea unei mari cantitali de cirimidi sau Ia mai multe rinduri. dur:i
.isrcrrul proprrs dc proI L. ]. Onircik. in care acolyrirea ro:rurilor *crricric
re re:lizeazi pesre 2-J rinduri (fig. 1V.44). in figura TV.45 csrc r-.irrf.l
ge,c c.r zidiriei h rlr rirrd in srilpi de o cardnridd si 1 | carimizi.

anmv
FrelF:rLl
znz
zuE\l
r nf-rn r-- nnnfl-I
H-r.r" ZflZ\l H=H UlIil HHHHN
,o aLtz L
Annq
| i rz.L) ETE
r_.-,1
,
lfrr_l FE
!/o_J
IJL_lr l r
+ '12 | lJrnd l__1/, _I
I

a)
lnnd 4 r/ird
6)
Fig. IV.41. Sillpi de ziddrie din doui cirdmizi cLr legdturd;
.r-1. u,r find,, -la mai nnnie rlndufi; 510 mm:2x250,rnrxI0 mnr.

E,m, ffi,m,al o)
Fig. iV.45. Stilp de zidirie de una $i lr/, cirimidd cu leg:turi la ur fiuc: :
a-srllp de o carllmidri;, stilp de lrl, cnrimizi i /_rlndul tnfi i 2-rlndui at doite!.

- Jeserea zidiriei de ci.ri.mizi plinc se realizeazi. cu ci.ri.mizi de complerare:

treisferturi, jumitiqi etc. obginuti pe-cu $antier prin despicarea cirimizilor iir-
trcgi. feserea zidiriei din cirimizi qiuri v-erticale ie executi de obicei c,.r
pietre de completare special confecqionite in frbrici inrr-un procent rlic din
tot.rlrrl c.rrimizilor necesare pentru zidiric $; rareori prin spargerca cir..rrli-
zilor cu crestiruri pe m,rrgine perrtru despicare. Pent?u ca-morrarul sr n.L
-gi-nri se recomandi ca lilimea gi.urilor si fie mai mici. de 12 nim.
rntre,in
b. Zidirie dinblocuri mici. ! eserea blscwrilor ceramics cu gluri verticale
se poate face la un rind (fig. IV.a6). Jeserea blocurilor cera,riricc cu citer-a

o) t)
Fig. IV.46- feserea ziddriei diD blocuri ce.amice cu 30 giuri \-erticale:
r
- icreie; , -riezrrea ln platr; 1- Inrdul uou i:- fiiLCul doi.
 TIPURI DE ZIDARII
193

lante (lig.,IV.26) se.face.cu legitur.r le un rind s.rr.r cu lcgitura Ia patru

rlnourr toloslnclu-se blocurrle tlp 1 cu tante transversale pentru rinduri de_a
.:r."_?lll $i*llgcuri rip 2 cu fante Iongirudinale penti.r rinduri in lLrng
lIig.,IY.47). Eficienga rcrrnici este esigu ratrj, cind fantele sint perpendicula;
_
pe tluxul termrc. Cind se folosegte blocuri cu goluri mari verticile,- golurile se
umplu cu materiale termoizolai.rte sau se lasi goale, avind g.iji :" ;;;;-
rul sX. nu intre in soluri.
Zid6ria, din blocrui ce-
ramice cu goluri orizontale
se executd. de obicei cu rin-
durile de blocuri 'puse il
tr!![
nf lu
lung (fig. IV.48). Pentru rin- r_-]il
duri de-a curmezigul gi ca-
pete se folosesc blocuri sau
cirdmizi cu gluri verticale,
tlfi
itrJtu
deoarece cind se folosesc
blocurile cu goluri orizon-
Ifuo Ifjtl
tale apar in faladi golurile. flt__l
| 5J0
Rosturile verticale transver- l,zj
sale nu pot fi bine umplute
cu moltar, ceea ce m1c$o _d: b)
reazd etanteitatea zidiriei li aj
miregte transmisia termici, Fig. I\r..{7. Teserea blocuriior ceramice cu citeva fante
Zidtrria, plind, din blocuri \ erli, 1le "u lagilLra :
tnici de beton se executi (fig. a - la u,r rd j n
- ir t)aifu firdL:.i.
rv.49):
1) Cu legituri realizati
prin blocuri inguste (jumi-
tlqi de blocuri) puse in lung
(fig. IV.a9. a), folosite iLl-
preuni cu blocuri intregi.
Nu se folosesc rinduri de
blocuri puse de-a curmez\ul;
acoDertrea rostunlor vertl_
cal6 longitudinale se reali-
zeazd l; fiecare rind prin
decalarea lor cu un sicrt
din lungimea blocului;
2) cu tegiturr realizati
la trei rinduri cu rinduri dc
!+ ii l-*"i-l
blocuri de-a curmezigul (fig.
IY.49, b)- Legitura trans-
fl1! Fl
versali Ia mri multe rindnri ,Fl'il - i
nu se folosegte, cici rezis- 'i-1 'L-r
q!) c)
ten\a ziddriei scade in mod
deosebit, mai ales in cazul Fig, IV.48. Jeserea blocurilor ceramice cu goluri ori-
zoltale:
solicitirii la compresiune
, - lerete de r^ de bloc; , - perete de un blo. ; . - pe.eie de
excentricl; I L/, bloc.

l!. Cl:ldifi .ivili

194 ZID]\RII SI I]ETOANtr

3) cu scoabe metalice montate in rosrurile orizontale, solidarizind pentru

preluarea incircirilor cei doi pereli izolali verticali din blocuri puse in lung
(fig. IV.49, c).
Rindurile din blocuri de-a curn.rezisul nu sint folosite. Cind scoabele
metalice sint montate ln n.rortare de ziddrie cu dozlj de cjrnent rnai mic de

nn
r--g DD
r-------g
]
n-t:]r-t-ft,"J
tr!--
ntrg trnq
ftn-*'
T-J L-J
un-:tr-rtrtt'rL
ftu
|-]n :: i

r--------qt- NU
r-----lg- l la Pidt/l Z
tfE
it!| t9l
L.-JLJ IH
lt?ll/sI

l-;ie-l
t-l I Js-/ | e)
., t,l
Fig. i\'.49. Sisleme de lesere pentru zidirie din blocuri mici de beton cu grosimea de
39 cm cu legitura realizatd :
! - t)rin blocuri nr$ste ; b - triil blocuri de-a crnneziiul la tfei flndtri; c
- lrriD scoabe netrllce.

150 kgf la 1 m3, eie trebuie protejate impotriva coroziunii prin mi.suri anti-
corosive (invelire cu strat sublire de bitum, ciment cu adaos de polimeri sau
caseini. etc.).
ln general, leserea zidiriei din blocuri mici de beton este aseminitoare
cu a pietrelor naturale de foru.ri regulati. Capacitatea de izolare termici a
zidiriilor din blocuri mici cu goluri m^ri se re^Lizeazi prin urplerea golurilor
cu un material termoizolant, care trebuie ferit de umezire.
Jeserea cirinizilor gi a blocurilor mici cu inilgimi de 63, 88, 138 9i
188 mm se poate executa ca in figura IV.50, prin realizarea de rosturi sau
asize orizontale continue la 30 sau 60 cm.
Blocurile mici din beton celular autoclavizat au din fabricalia indus-
tial5. dimensiuni foarte exacte, cu abateri mici, astfel incit zidlria se €xecuti
cu rosturi orizontale cu grosime de numai 3 mm. La conferinqa internalionali
din 1960 de la Giitebo-rg (Suedia) s-ar.r expus rezultatele experimeniirilor
 T1PURI DE ZIDiNtI 195

actuale privind leserea zidlriei uscate din blocuri nici din beton celuler
autoclavizat. Prin dimensiunile lor exacte din fabricagie se asiguri. un con-
tact perfect etanq pe intreaga sLrprafali a blocurilor prin simpla lor suprapu-
nere, tir; mortar, ata dupi cum grecii, egiptenii etc. realizau in anticl.ritate
zidirii uscate din blocuri- mari de piatri -ciopliti (r'ezi cap. IV.l, pct. 2)-

$
a

?40t//t't, zlrx/40,88 29t

' /40 t /J8

o) b) 4 d.)

Fjg. IV.50. Realizarea asizelor orizonlale in zjdirii tesute cu pietre de ziddrie de in;ltimile:
d * 6ll n,nr j , rnm i lj- 138 rnn:150 - 12 nrD; rl-18! nn:
-88

c. Zidirie vibrati. Prefabricatele de zidirie cr.r iirime mai mare de

400 mm, blocuri pi mai ales panouri mari, se -execuri din zidirie vibretl
- sau blocuri mici ceramice, din beton ugor sau pietre naturale,
din cirimizi
plinc sau cu giuri. ln figura IV.51 se arat5. panourile mari din-zidi.rie vibrati
de cirinrizi cu g,iuri vertic.rle, clrsa Cz, elcituite djn:

Fig. IV.5l, Panouri mari de zidirie librati din crrimida-, clasa C2:
o-pF u p-ctr d||rz ,-tF.'(r.r I'c-l i,,Leri i' l.,:anrd.: I-Ldi rr'ld: ,-..
''' Jr'-!
',rpior: -
no br i l-L..cri derili('e: -l je'e n"t icF jndl Oac i zrd"'r".

stilpiqori de ziddrie cu li.gime.-{ 1 400 mln, ci.rinizile fiind lesute sau

-
netesute,cll rosturi de 10 mm;
nervuri verticale fi orizontale pe perimetrul panoului 9i intre stilp\or:
-
cu liqimea de 30 n.rm din mortar, armate cu olel beton sublire; se intrebuin-
teaza carcase suoate:
 196 zlD.\nlr $1 LrE't 0rlNtr

j--j ftT f1 tencuiali sul:gire de 10 mm, apli_

I I , cati._ -pe cele doui fele ale panoului, &re
o-lJ I| I| t -W
II Il.t se elimini cind se Jolosesc pietre de zidd-
J:%-;-W , rLe cu rala vazura.
I $., | | -' ..1 f ' Se inrrebuinqeezi pictre dc zidi,_
I I I +, | | rie pi mortare de mirci superioare
r n E d. Zidiie din'blocuri mari. Teserea
t.e. J\..-,..1. lnLi, rjlF \er,i.alp inrre 5e,realizeaz5. in regiuni neseismice piin de-
blocuri mari: cJ.larea rosturllor vertrcale transversale cu
j,;,!i.,,,,:t,l,lt,,1g:.n i:.5. rre,io, j //.-rcsl cel puqin un sfert din lungimea blocului.
,e"_i

:";i;:,li;ii' 7:;r:?'i,iii,''")':,*ilii,li: Grosimea rosturilor orizdntale este de

d,n heron ui.r \.! zidarie; i _ rrortJ, de cid,cnt j
I - cali:riliali 1.2...2e mm. lmbinirile verticale obligx_
,oriir" pr. ,""iir;;" --
riior rnari, citt'dtuirea cu- cit1i. 5i ;,upi"-"Po'iiu '#?ll,. 1":::i;i,,i"""?l'i:il
prn_imbrnirr-cu
u$or -sau _lalg gi 5a"n1, deschise sau irchise, umplute cu beton
zrdirie (tig. IV.5:).

3. Zidirie mixti

ln
zidurile de la subsol se foiosesc ziddrii mixte din pietre natur:1le cu
cirimizi sau din beton cu cirimizi s..ru pietre narurale (fig.^IV.41). Cele rrai
rispindite zidirii mixte din doui srrat.rri sinr zidnriite pliie apareite, cu iili
vizrrti executati. din. pietre de fagadi. Zidi,rie aparent8" se executi qi c,, pla-
c.rlc
-ceremice,
din pi.rtrd n.:rrurali. sa.r dil beron decorativ (iig. TV.3a). '
. L5Bi_rrrr"r ccr.rr':c< Je frtrdi cLr zidirir plila din"pierre cri ine!-
grn: de (,J.88, ^picrr-elor
138 5i l83 mm se rerlizeaza cu:
.-. rindriri
^ zrdarif,
rn
de-a curmezigul din pietre de faladi tncastrate cu 115...120 mm
de r.ezistenqi. 1fig. tV.53. a. c.;:
- rlnduri
a- zidului,
intermediari din pieire de.faladi, continue, pe ir.rtreaga lilime
lesere recomandati pe-ntru pereli din cd.ritrrizt cu giuri "vcrticale
(fig. IV.53, D);
a=t:)Ea
@t:lra)r:a
ac:=c)
?:21-
z2l=cfl:l
?zc1t-t:)
a6Brl
eat: -)a=
- le2zt)(=t-t

7-vn 't

Fig. IV.53, Ziderte mixti cu zidjrie aparentd dil pietre ceramicei

fi'tH':Ii:li ,iJ!L1;,,lli];ii:1li;';1i,,::ii;?il::i",:!#lx
:9j'l:Y,::,i'11:[:i:iit"1 :; illt,:1,.;?'ii.,.]i::
 TIPURI DD ZlDlNII 197

Fig. IV.54. Zid5rie mixtd cu placaj ceramic, e-\ecutat cu:

, ,1.'ci rblif::r- pli igror.e j..d-plJ.. j. j:/-olz.iJjx,re u !,,.orJ;p r.?.ii.^,i oord.: i_ ,

... e r.. I ror I f ; ,, r pri-r ,Lb1i.r .r groa e vcrtJde;2... i .iI pi.l e o ./o rt"tF nc",r,ae riz t-,cl
-t iljilLc.€ - lrr. Ii .e: /-pl:c: rl. e -pt
f:"bre.L no ,- )i drco e rer-ticer 9 9_*.,;.i.:
l:.. - l'\2rc \e,, 'u i /r-IIn. |.Jot:? cL rJt.. tr.Iit,rdi//-/ida je,jerF/. l"nla.
'l'

cu legituri metalice amplasate la distanle maxime pe inillime 9i ori-

- de
zor.rld 60 cm. in supra[a1i de 0,5 crn, pentru I m2 de peiete (fis. IV.5j. d).
Aceastd ziddric aparenri se admite numai pentru clidiri cu 2-3 nivcluri.
Zidiria aparentl cu placeje din plici ceramice se executi. cu :
phci subliri ( { l5 mm) sau groase (115...120 mm), unele sub formi de
pietre- de zid5.rie, puse in operi o dati cu zldS.ria de rezistenqi, avind cite un
rind.de plici.orizontale incastrate in zidirie dupi 2-3 asize de faladi. plicile
,subliri trebuie. si_.r_iba un gr:.d de gelivitate mai ridicat declt'ccle gioase
{) 120 rnm) (fig. lY.54. a, b);
.; tlici in .L .(fig. IV.Sa. c, d), incastrare in
ctl zloaflil cle rczlstentil :
zidirie 9i inzidite o dati

sau. - plici
plici
groasc ancorate cu barc r.netalice pi fixate cu mortar (fig. IV.5,{, c)
sr.rbgiri. fixate nun.rai cu n.rortar. (fig. IV.54, f) executatc nirmei dupi
zlolrea peretelut.
Cele mri r.rspindite zid.:rii ap.rrcrrre cu pl.rc,rie dc ..r!.rdr sint cclc ,lin
figrrre IV,54,. b, d, L si rnai r.rr plac.r jcle din figur.r. 1V.54. c. folosirc do.rr
penrru cladrrr monurnentale, unicate. Ca pereli cu structur; mixti. se menlio_
nerzi 5i pereqii djn zidiric cu straturi tern.roizolatoare (plnci din beton ceiuiar,
9_",t91 llor
cu .lgregar lemnos) agezatc spre partea interioari a peretelui (fig.
IV.55. r) carc insi nu conlucreazi cu zldiria de rezistenli. la
freluare,l sai-
cir]ilor, ca 9i zidiria aparenti executati. cu ci.rimizi spcciale de frqada
1fig.
IV.32); acestea nu reprezinti deci zidirii mixte.

1. Zidl;'ie u;oali cu goluri

a. Zidiriil.c cu straturi de aer sint zidirii pline avind rosturile verticalc

longrtudin.rlc din
.spre, plrrea exterioari lirgite, pini la +O-SO mm (fig.
rV.)5r 4). srrarurlle de aer micgoreazi rezistcnqa zidlriei. Se realizeazi. gi
 198 ZIDAITII $I BETOANE

z-idirii pline placate la interior cu materiale termoizolante $i cu strar de aer

de :9-:9. m.m intre zidi.rie 5i placaiul termoizolanr (fig. IV.55, &).
b,. Zidiria ugoari sub formi de igheab :e e*ecui:-in doui'siiteme: in-
tr-unul din sisteme zidaria este constituiti din doi, uneori trei pereli longitudi-

- lE 1E5: +
Z IE EC]:I
/---18==\l
",W,
t )d dd

Fig. IV.55. Zid;rii cu spafii de aer : 0/

d-rosturildfgileib-cuplEci ie.nroizol.toare i / rosi sp€tiu de aer ; ? fost drnrat ; , - tenclial: exte-
- -
liorii;r-plrcilefmoizolatoare;5-piesederjra.e:+-jnterior:-erterori460n,tr=i3Xtr0-1-SC-1-rO1 n,m;
r20 .Fr.! t2xlo0+1(. rr,

.l
n.rli cu grosimca de 1 piatri. (cdrdmidd sau bloc). leg.rli intre ei prin pereli
transversali de solidarizare cu grosirnel dej cirXmidd, arnplasali la distarli.
dc 500...1 0OO mm. Spaqiul creat in interior se umple cu beton ugor sau cu alr
m.rterrrl terllolzolxnt us{at, zgur}. uscatS. de exemplu, Peretii transversali sint
,qesnli cu pereqii longitudinali la fiecare rind (fig. iV.Se,
di. La inci.rciri mai
nali, pereqii se execuri mai grogi de o c.{rimidi.
-
Al doilea sistem de lesere asigurS. (fig. IV.56, &) solidarizarea peregilor
tongitudinali intre ei ti di"ft"gri.," orizJtrtale a.mjte din mortar, 'legiiura
intre peregii longitudinali"u ;i tran"sversali realizindu-se la mai mulie rTnduri
Jcinci rinduri).
t)i
hrrnr r r-r r-r rr r:r rr r-l --r
.J-ii-*-n*--Eii
T !', LJ .. JU
tJ!!!!!u!u!___.1 ' +
2-4-6 Mdar/

H-
U
I nli U\I
a/

L_t
p, I
Sechuoe I-/
Fig. 1V.56. Ziddrie u$oari sub form6 de jgheab.
a
 TIPURI DE ZIDARII 139

c. Zidiriile cu goluri qi diafragme sint zidirii ugoare sub formi de ighea-

buri firi pereli transversali de legituri qi numai cu legituri orizontale de
solidarizare din rosturi orizontale armate din mortar, executate peste 5 rin-
.duri de cirimizi (400-500 mm pe verticali). Armarea rosturilor se face

Fig. IV.5Z. Ziddrie americand. '

1u
legituri metrlice .din ogel-beton, platbande erc. arezate la 500. . . ZO0 mm
orstilnle pe orlzontalt-
Zidi.rii ugoare de umpluturi. se execut;. 9i din doi peregi verticali de
I
de cirXmidi (agezati pe solidarizali inrre ei (fig. IV.SZ), care sini
Fr:Y- 9e lolosili. c.,ci neccsiri zidari de calific.rre 'supcrioari
c\ecuf"rt 5i r.rr ^muchie)
lzrdarre denumrti americani).

5. Zidirii arma,te

a, Zil;,rie cu xrmare trlnsversal.t. ta I [o.r p optr,.r de pr.oi. V. p. Ne_

,KtJsov. armrrura fiind erez.rr;i i- rostLrrile orizont.rle.rle zidiriei. Armarea
rfJnsversilla se Dotte execut, :
l) la ziduii:
.-^ cu grS.tare din sirmX. (fig. IV.5S,a) sau benzi de la gtangare, agezate
crucl$ tn fetea:
. (fig. cu bare transversale din ogel-beton legate sau sudate de alte barc in
lung-_- IV.58, ,) ;
cu bare indoite in formi. de pieptene (zigzag), legate sau sudate de
- in lung (fig. IV.58, c);
alte bare
2) la stilpi :
cu gritare dreptunghiulare de sirmi trasi la rece cu dial.retrul de
3-4- mm, aqezate ln uuce (fig. IV.58, l, e);
- cu de
in form^i
grX.tarc din bare de oqel-beton cu diametrul de 5...8 mm indoite
p ieprene (zigzag, fig. IV.5-8, l,g).
. .Se. monteazi.. doui. grita-re
asezate in doua rosturi consecutive, cu dircclia indoiturilor alternate, astfel
'ci un asemenea grup de doui gritr.re formeazi o reqer dreptunghiulari..
_ Releaua de armare transversrli. are barele agezate la distanqi minimi
de 3 cm_ qi maximi de 10 cm pentru stilpi 9i 12,5 cm pcntru zid5.rie. Pro-
cen*ul de armare transversali poate variJ de la 0,1 07,6 pini la 1 0/6. Reqelele
 -lT-----r---
lr I

. Fig. IV.58. ziddtje cuur.uru irunilnr.uli,

.o'r
f _ iii: s",,_x iti ;,ii.iiJi" :.,.,=: * I "*:r,;..: :r ;:
i-1slij;f {"il?:-l l"ji;:*: ;':':?,j;i1l ;t g"::;l; r
;

zigzag.
;iii
I
 TIPUNI DE ZIDAAII 201

se executi din bare rotunde de ogel,beton OL38 sau OLOO, cu limita

de curgere de maximum 2 5OO kgf /cmz 9i diametrul de 3 . . . 8 mm sau din
sirn.r5. de o1el trasi. la rece, cu diametrui 3. ..5 mrn. ln cazul armirii cu sritare
dreptunghiulare, diametrul a doui. bare plus 4 mm sau in cazul arm.irii cu
relele pieptene, diametrul unei bare plui 4 mm trebuie si se lncadreze io
grosimea rostului orizontal (2X4+4:'12 mm). Se pot folosi gritare cu bare
de oqel-beton mai groase decit 4 mm, iar cind diaraetrul barei este mai mare
decit 6 mm, rostul orizontal trebuie ingrogat, ceea ce micgoreazi. rezistenla zi-
di.riei, eforturile concenrrindu-se in punctele de intersectie a barelor din
re1ea. Distanga intre doui regele succesive de armituri r.ariazi. de la 25 mm
pini Ia 375 mrr, nraximuur 5 rinduri de ci.ri.mizi; armirura atezati la nai
rnult de 5 rinduri este consffuctivi, influenla sa asupra capaci;ilii portante
a zidXriei fiind neinsemnatl. Se folosesc mortare 9i urarca mai
nare de 50 kgf/cn.r2. Capetele barelor se recomandd. a"i.i-iri "u zidi.riei cu
depigi fala
1...3 mm, pentru a se verifica buna agezare a armlturii. Distanga de la bara
de ogel exterioari. 9i pini la marginea zidlriei trebuie si fie minin.rum 2 cm.
.beton,b. cuZidlrie cu armare longitudinali. Zidiria se armeazir cu bare de ogel-
diarretrul minimum de 8 mm cind sint conprimate 9i de 3 mm
cind sint intinse 9i cu etrieri
cu drlmerru 3...8 mnr. Se
aou rtr."t*'i" mm ffi
'im*;in*'*r*
W
deosebesc
arlnale:

tejatS. cu un strat de. mortar

de ciment de nrarci diferitd.
dupi. umiditate a nrediului
W
sr.u inciperii, cu grosimc cel
pulrn 1,5-2 crn in urediu
riscat gi 3 cm ?n mediu umed
(fig. IV.59, a). Acest sisteur
este mai u$or de executat,
sPOref rc caPaclt:rtea portant,.
a zidi.riei qi pcrmite folosi- c)
r mai eficace a anr-ri.turii.
e;r Fig. IV.59. Zid ie cu armare longitucijnali:
_
Este bine ca armitura si fiq ! slilrJ c! annare la erieflor i /, nilp c! ailn:iturr l! irt.ri(r ;
, -zrd ru r','L- I :. letor.
lnontatS. in ganluri practica-
te in zidirie in mod special;
2) interioard, cu armitura agezati in interiorul zidiriei. fiind rrai bine
protejati (fig. IV.59, &, c). Execulia fiind greoaie qi armitura incon.rplet folo-
siti, sistemul sc folosegte nuurai in cazul dimensiunilor mari de stiJpi (grosimi
nai mari de 2 cirimizi) sau in cazul acliunii pennanenre a unor remperarurl
lrari sau a unui n.rediu agresiv, llosturilc verticale trebuje si. fie m.ri raari cu
mininun 5 mm decit diametrul armiturii,
202 ZID,\XII SI BEI'OANE

Distanla minimi. intre barele r'erticale este de 5 cm, iar inrre etrieri :
15 d, d.ar nu mai mult de 15 cm pentru cazul arn.ri.turii
- maximum
longitudinale, a$ezad la exteriorul zidiriei;
maxjmum 35 d pentru cazul armiturii longitudinale agezati. la inte-
riorul- zidiriei, dar nu mai mult de 50 cm, I fiind diametrul arrriturii
lor.rgitudinale.
Barele supuse Ia compresiunc se pot termina ia capete firi crocuri. Barele
supuse la intindere cu ciocuri de minimum 2,5 d se indoaie la capete cu un
unghi de 90' 9i se ancoreazl. in beton pe o lun-
gimc mai mare de 30 d si cel pu5in 20 crn
(fis. IV.60).

6. Zidlrie complexi.

Betonul arrnat din zidiria complexi. preia efor-

turile de intindere.in secliunile solicitate la inco-
volefe 5.:ru compresiunc exccntrici 5i sporcgtc c.rpr-
lr-.-----l
IE--tr]
tE_{dIIl
o)

Fig. IV.60. Ancorarea Fig. IV.61. Ziddrie complexii:

bareior lntinse de ar- a - silll) co beiorul armai la ertc.
mdturi longitudinald in rio.i r-sectiune oriz..lalA pri.
pe.ete de rezefvor circllaf cu bet.-
beton. nll afmat l, nrterior.

crtiltea portanti a secliunilor solicitate la compresiune. Zidi.ria complexi cir

betonul armat executat la interior (tig. Iy.61,b) este greu dc exccutat gi
controlat, iar armi.tura montati lr exterior (fig. IY.61, a) este mai raqional
folositi. in cazul secliunilor solicitate h flambaj, compresiune excentrici 5i
incovoiere.
Etrierii se pun in rosturile orizontale la 15- 30 cm, iar alcituirea cons-
trlrctir'e este asemin;toare ca in cazul zidiriei cu armare longitudinali. lncir-
cirile trebuie si. se transmitS. prin plici de repartizare pe cele 2 materiale
beton armat 9i zidirie. Sc folosesc betoane B 100-8 15C 5i mortare ) M50 -.
 TIPUIiI D[ ZIDAIIII 203

Ca avantaje ale construcgiilor din zidirie conplexi in comparalie cu ziddria

obisnuiti si betonul armat monolit se menlioneazi:
'- cconomii de cofraie ;i suslineri, betonul armat fiind turnat in licr-
surile lisate in zidirie;
materialelor rezistente in portiunile cele mai solicitate ale
- concentrarea
secliunii, rnai ales le intindere;
betor.rului inti.rit in zidirie este mai mare decit rezistenga
- rezistenga
betonului intirit in cofraje obignuite de lemn, viteza de pierdere a apei diir
beton fiind mai mici.
Zidiria complexi se preteazi cu greu la confeclionarea de elemente pre-
fabricate in uzini gi necesiti. turnarea betonului pe $antier. Calculul construc-
jiilor complexe se iace in mod asem;nitor calcuiuiui zidiriei cu armare lon-
gitudinall, linindu-se seama insi ci deformaqiile sub sarcini ale celor doui
materiale sint diferite (probleme de redistribuire efornrri).

7. Zidirie intiriti cu cimiguieli

Cimi;;uielile se executi din beton armat cu grosime de 6-10 cm, metal

sau carcase armate (tencuiali. arn.rati) (fig. IV.62) 9i impiedici deformaliile
transversale ale elementelor, ca o fretl. De aceea se folosesc pentru consolida-
rea 9i sporirea capacitilii portante a ziddriei supusi la compresiune centricS.

t
t 16-/2

%"ru,
Fig. IV.62. Ziddrie intdriti cu cimi$uieli din:
.l

d-oteli r-belon arnai ; . - tencuiald armau.j l-adn;tur;:2 et.rer.

sau compresiune excentrica cu exceniricitate mici. Calculul se face pe bazi de

formule empirice, starea zidiriei 9i cantitatea de armituri influengind sporul
.de capacitate Dortant;.
204 ZID^NII $I BETOA\E

-El s
PROPRIETATILE M E( AN rcr
,LASIIcE ALE ZIDARIEI

L Starea de cforturi in pietre qi nrortar

in cazul zidiriei solicitite la iompresiune centici

qi se efli ir.r zidirie intr-o stare complexi de cforturi,

,,, _,P,"*" rmort.rml
acetair
illll ,tl|np .ta co|)presrr.ne. ercenrrici 1i 1oc.rl.r. incovoicre,
:up,':.^rntrndere. chrar
rorrccJr.e $r in cazul
si unei incir.rcari de cornpresiune ccntrici
sau unrforln repirttzati pe intreagJ seclitrnc a clententului co,nprirn.rt.
Acc.t rnod de conlucr.rrc.r pietrei cu rrrorr.rrrrl esre crplicat in orirnul
rind prirr t,eunilormiratca pict,,i'dc idririe 5i *oi olc, o p,i,rir; ai ,1"i',)r',
o,rtorrta n-todulur de prcparare, cxccuqie 5i intirirc a nortarului. Mort;rrul
pro.rspit,,.dr.rpi prepar.rre,. esre neuniform, avi:rd aglomeriri mai mari
sau mai
mrcl oe lrtlrtr, plastrtlllntr, api sau agrcgat in diferite punctc din llasa
sa,
r.l ncrrllllorm. pe_roati suprafJ(a patului de zidiric, c.rrrtit.trea dc
.se ,lntare)t(
ap.r xDsorr\rta tr_\rlezil de absorblie.r rpei de cirre picrrele de zidrrie
fiind
drteflte pe suprala!1 pictrei de zidi.ie,.dupi capacitatea de rcginere apei
a dc
citre mortlr 9i dupi absorblia apei din nrortir de citre piatra dc zidlrie.
Picrdcre.r neuniformi. a .rpci din prrrrl de lnorr.rr pro\o.)cl o
corLracllr
ne(rrtIlOrm.l .l ntortJnllul. (.orrl.JcIi.1 libcr- .r tort.rrulrri c.rc irrrpicdii.rti d.,
piatra de zidirie, cu care este legati prin acleziune gi ti.."r". ep".
j:..T".1i::ll": ,:l* uneori pot pri,roca desp.ind"r"" i"orinr.,lu; in u,rele "for,uri
por-
(1ufir. n sttei pr.rtr.l reazemi pe mortar Dtrrnai in unele puncre,
De lsemene.r
lJ PUnereJ rr opcrJ. nu sc potte, rerliza o s_upr,rprrncre perfecr.t I p:etrei pL
supr-.Il-1[.r rrrort.rnr]rri. cjci zidarul ru poatc facc o qi.-ellrc
p"rl".,r', ,.r.ro-,1.,_
rulur 5r o cornprrmare. (apisare) uni[orrni a pietrei in morr.rr.
oln rosrunte onzontale nu csre,unifornr in roatl masa s.r in Morr.rrrrl irrrariL
cce.r cc prire;te
eforturile unitare. 9i. deformagiile, .forturi-l" ;;';;;;;;'fiind
punctele ccle mai rigide. ln figlra Iy.63, a esre
apli.ate in
,.i"_*al. modul de
lucru a pietrei de ziJirie, consiierati. ;;; "g,"f
;;;.i;i;rrj,'rro* incirciritor
concentrate 9i neuliform repartiz^ate gi rezemat in
rrtai-rrirlte' punc.e arezat€
oricum 9i cu rigiditili difciite.,-In pi"_tr;
-.-"","' r".r"ir;.to"r., ' ro.l,
tiieroare ti de compresiunc locali, vlrificate'cLr "p".
- -" ,;;;;;;I';o;;;;elor
"',g!vrgr <rqrar de misurat
deformagiile sub sircini (tig. Ii.63, b).

!::i;:i:l":+ !,'::;r ,!"!:::::'fr,::1,:x:i:{1"!:r:l:!{"^,,^i:,,i,"!,'

complcxe de eforturi in zidirie. -t*,rrr"*"f ,i!ii,
mare asnpra rczistentei zidiriei.?"for-o1ilt" , iliif;ffi
ln fig. iV.64, o r" "-.r"*;ii J"r,rrmaule unul
stilp alci.tr.rit succesiv din cubtrri dc r;giditeji a;f".;ii "r"rj-
a" *"_*plu olel gi cau_
ci.c., La un acclagi cfort d" .onrp."ri.i,re, ilf;;;;;
rigidc va fi nai redusi decit a culririlor
,l"r-r-#*u a cuburilor
-"i pri; ilg;a"l'Cu"bLrrile fiind lesate.
 1)

Fjg. IV.63. Starea de elorturi a pietrei de zidirie:

'ror- nscrlpfli de.olicira-F a cdfamizii di. zi.late: b *deio'maliileae :rcovoiere a cs.arrizi.
2ld.rie-(szra_deiornrrtiilor r ton nrarild in rai,ort cLr dimersiunile cA.jmjzjlor,,
/ .- mortafi ?-cJrrrnidi:r-gol de aet , 4 locale; 5-zonA !e
- zona de comp.esiune
-defoflnrlii .titr inconvoiere j d-diierite kelte de itrcarca,e.
rlrrecarc: o -tensonletre:7

J'

2b)
Fig. IV.64. Stilpi de ziddrie solicitati la compresiune;
4 - eloriurile orizoDtale tn cdrimizi ti mortar provocate de delormaiia transversau a pietrei ii
modaruhi; ,- rupefea stilpilof de zidI.ie.
206 ZIDARII $I BETOANE

intre elc prin frecare sint obligate a avea aceleagi deformagii transversale in
zona lor de contact. In acest caz, cuburile mai rigide opresc defonaalia cubu-
rilor mai pugin rigide, care produc o deformaqie suplimentari. a primelor.
Apar eforturi orizontale de intindere in cuburile rigide qi de compresiune ln
cuburile mai pulin .rigide. In cazul zidiriei, pietrele de zidirie, legate prin
-mai
adeziune qi frecare io--ortarul, sint solicitaie^la intindere, iar mortirul,
putln rlgrd, la compreslune.
Se adaugi 9i efbrtul de intindere din incovo-
iere astfel c5. la un mom€nt dat rezistenla la in-
tindere a pietrei. care este micd in, co_mparalie cu
rezistenqa sa la compresiune, este deplqiti. 9i apar
primele serrne de degradare a zidlriei (fig.
1V.O+. b1: o serie de fisu-ri la mijlocul cdremiziloi,
Fig. IV.65. Concentrarea elor- in prelungirea rosturilor verticale, in jurul cdrora
turilor ;i despicarea pietre- au loc concentriri de eforturi, ca 9i in jurul giu-
tor in ziddria de piatrd bruti. rilor din pietrele cu giuri, in cazul zidX.riei cu
pietre cu gi.uri verticale sau goluri.
I a zidS.ria de piar5. bruti. cu eb.rreri mari de la forma regulatd de para-
. ,.
lelipiped au influenli asupra rezistenqc; zidariq; .on..nr..r.^" eforturilor in
pi4ile proeminente ale pietrelor
' gi efectul de despicare a pietrelor una fall
de cealajti (fig. IV.65).

2. Stadii de lucru ale zidiriei solicitate la compresiune

Sc deosebcsc prrru stadii dLrpi ralo.rre,r eforrLrrilor re.rlc-efecrir.e. In pri-

rnul st.rdiu, zidirir nu prezinti fisuri 1fig. lV.66.a). iu al doile.r stadiu
t - .flr| fl = /tfls /Vj < n <Ir tl . /,/n

----
clr---tf -E-
Er----1-
Er------r-
r------"lr--:----1
ETJ=E
f---------'-'r--t---1

-E:=-
t-'-rEr-- I-11T-]t---'i
ttr--------r=t E----r---1
r------T-7--1
C]-IE Ef--u--l
r----rf-rr
[=r=:
-r:=El El:::-E
a) -E=f,
b) c)
Fig. IV.66. Stadii de lucru a zidirjei soiicitati 1a compresiune:
.i
- f rinrLl stadiu ;, - !l doilea iodiu ; . - al rreitea stadiu ; !i _ distrueerca zitilriej.

(N:Nfl") apar primele rnici fisuri la unele ciri.mizi, datoriti. eforturiior de

iltinderc. incor-oiere gi forfecare. Valoarea sarcinii de fisurarc, N7;", este in
funcgic de proprierigili mecanice ale cirimizilor, modul de execulie'a.zidiriei
 PROPRIETATITE MECANICf, SI ELASTICE ALE ZID,A.NIEI 207

5i de deformaliile mortaruiui, care depind de marci, liant, virsti. etc. Morta-

rele de cin.rent sint'cele mai rigide, iar mortarele de var cele mai deformabile,
Deforn.rabilitatea mortarelor se reduce odati cu intirirea lor, cu cresterea
virstei. Zidiria este cu atit mai fragili cu cit mortarul are deformabilitatea
n.ri redusi 9i raportul, ljr
N/ir
este mai apropiat de unu (tabela IV.1Z pentru
zidiria de cirimidi).
Tabele I\' 17.
Valorile medii ale rapoltului N7s;. Nr pentru zidSrii de cirimidi
Rapodul Nlis . N/ la o vl.stn
2 zidAriei nr zile

3 28 720

0,6 4,7 0,8

de 0,5 0,6 0,7
de 0,5 0,6

Sarcinile de fisurare reprezinti procente mai mici din sarcina de rupere

in cazul morr.rrelor deformabile. Rezulti ci rezeroa de siguranyd d.upd fisurare
este mai mare (0,4-0,5 N,) la mortarele de var, deforrnabile, decit la norta-
rele rigide, de ciment (0,2-0,3 Nr).
De accea aparilia unei fisuri netnsemnate la o zidirie de virsti mai ina-
intati, executati cu mortar de ciment arat; supraincircarea ei tnare, rezervi.
nrici de siguranli qi necesiti imediat o analizi a cauzelor apariliei fisurilor
qi a misurilor respectiye. De altminteri aparilia primei fisuri in toate cazurile
in construclii constituie un semnal, fiir.rd necesari urmirirea in timp a corn-
portirii construcqiei sub sarcini.
O dati cu mirirea inclrcirilor are loc lungirea 9i deschiderea priurelor
fisuri si aparilia de l1oi fisuri, care se unesc intre ele gi cu rosturile verticale,
iar zlditrii incepe a se desface in stilpigori verticrli separaqi, solicitali excen-
tric. Este stadia ln care distrugerea zidiriei are loc datoriti dez.'ol-
^Le;Ie6
r;rii eforturilor unitare de intindere gi forfecare din cirimizi 9i flambajului
stilpi$orilor subliri, comprimali excentric. Sfirgitul stadiului al IIIlea conside-
rat-ca stadiu de avarie, se consider; cind deschiderea fisurilor continui tncet,
chiar dacl sarcina rimlne constanti. Aceasta se observi in condilii de labora-
tor la incirciri egale cu 0,8*0,9 N'. ln stadiul al IVlea de rupere - fisurile
se dezvolti (evoluiazi) brusc chiar pentru un mic spor de sarcini; de aseme-
nea fisurile continui a se deschide sub sarcini constanti. Zidlria isi pierde
c.rpacitarc.r portJntS. fiind inrparliri in stilpiSori izolati. nelegrri int.e ii. iar
ruierea estc^ clatoriti depigirii eforturilor ,.r-.ritare de intindere 9i forfecare gi
in special flarnbajului stilpigorilor subliri, sub acliunea compresiunii excentricc.
Stadiiie de lucru sir.rt aceleagi pentru zidirii din pietre diferite, cu men-
giunea ci fragilitatea zidiriei cregte o dati. cu cregterea inillimii pietrei. {ir
tinzind carre unui in acesr caz momentul apariliei primelor fisuri se apropie
de momentul distrugerii zidiriei. Aparigia primelor fisuri in zidi.ria de piatri
bnrti poate avea loc atit in pietre, cit qi in mortarul din rostrirt.
208 ZIDARTT SI BETOANE

3. Formula generali a rezistenfei de rupere

la compresiune centrici a zidlriei

Pentru aprecierea aproximativi. a rezistenjei de rupere la comp."riorr"

centrici. a zidiriei au fost studiate diferite formule (Graf, Kreiger .it.;. C"
incepere din arrlrl 1939 ln U,R.S.S. este folositi penru calcule fornula sta-
biliti de prof. L. I. Onigcik, pe baza numeroasilor experien;e efectuate la
INIPS pi expuse sintetic ln valoroasa sa lucrare: Rezistenld ti stdbil;tated
constracl;;lor de ziddrie (Moscova, 1937). Formula rezistenlei de rupere la com-
presiune cenrici a ziddriei din cirlmidl, blocuri ceramice, din beton sau din
pietre naturale este dupt prof. L. L Onigcik:

R":,{.trlr-
r
a^.1
R'i,
1, Ikgi/crn, I
(rv-1)
"T R,r
I

unde :
Rl $i R! sint mlrcile pietei 9i mortarului in kgf/cm2,
a 9i b coeficienji firi. dimensiune, determinali experimental gi
- dali in .tabele,
A constructiv, fd.ri dimensiune, care depinde de
- coeficient
rezistenla tipul pietrei; el se calcr.rleazL cu formula:
9i
, 100 + R'i (rv-2)
I00 rz 1n R?
unde ze 5i z sint co'eficienli, care depind de tipul zidiriei,
r; este coeficientul de coreclie pentru zidi.rii cu rnortale de mirci joase,
cu R! <Rjr; acest coeficient a fost introdus numai ln ultimul timp 9i poate
fi calculat cu formula:

-:
'' ",Rjjgs rd 4! (rv-3)
nl'"+z Rt

unde R,i'' se determini cu formule diferite dupi tipul zidiriei. Astfel pentru
zidiria din pietre de formi regulati (cirimizi, blocuri):

R;e :0,04 R'j ; q:0,75, iar

pcntru ziddrie din piatr' brutl:

Rj'': O,Oe ,?i; tto:0,25. Pentru H)2,-Rln,n:1, caz curenr.

 TNOPNIETATILE ]U]CANICE $I ILASTIG! ALE ZIDARIEI
209

In cazui zidiriei din blocuri l.rari de beton, silico-calcare sari din piatri
naturali., se poate aplica fornula:

(rv-4)

. .Rezistenqa de rupere a zidiriei sporegte o datX cu cregterea mircii morta-

mhrr, penrru rcecagi rezistenli a pietrei, ca in figura IV.67, valorile minime
sau maxime ale rezistenqei
de rupere la compresiunea
centricS. a zidiriei, ob!i-
nute pentru Rl: O, imediat
dnpi executarea ziddriei
sau pentnr R? = o., fiind
R',,,: A.Ri(1-+)

R":,.,.: A.Ri (i\'-i) Fiq. IV.67. Vatorile tui R'in iunctie de ,Rf; peniru
ac€ea$i marci a pietrei
Valoarea R'k",,-A. R" nr-
r:nitd. rezistenla constrwctil.)d. a ziddriei reprezintX. rezistenla de rupere a, zidlriej,
cind rezistenla mortarului este foarte mare, R!: ;l:.

-!. Factorii care influenleazi rezistenta de nrpere \\-....

,," *>----
la compresiune Centrici a zidiriei / i

Rezistenga pietrei este incompiet folositi in zidiriile obignuire, ix coefi-

cientul constructi" A : exprint'a graduL de ,nil;zare a ndrcii pietrei in
ff
zitldrie, avind r-aloarea naximi. pentru R!::o, dar intotdeauna mai mici
decit unu (.4 ( l).
a. Influenga rezistenfei ;i tipului pietrei. Varialia coeficientului I in
funcgie de marca pietrei (Ri) pentru diferite tipuri de zidirie este aritati. in
figura IV.68, a, din care rezultS. unele concluzii:
1) GradLrl de ritilizare a mircii pietrei in zidirie sporesre cu inllgimea
pietrelor. ln cazul zidi.riei din pietre cu formi regulati. coeficiengii construc-
tivi ,4 sint din ce in ce mai mari la. cdria.mizi, blocuri mici gi mari. Rezistenla
sporiti _a zjdiriei in cazul pierrelor cu inillime mare se explici prin sporirea
modulului de rezistenli la inccvoiere gi a suprafelei secliunii veiticale-a pie-
trelor, care permit mi.rirea ca;pacitiii, portante a pietrelor la incovoiere, res-
Pectiy la lntindere orizontali. $i forfecare verticali.
14. r l/dni civiL
 2to ZIDIRII 5I DETOANE

. 2) Zid.rria,de piatri bruri are cea rnai redrisi. utilizare a mircii pietrei
in zidirie, coeficientul constructiv I ajungind pini. la cel mult 0,3 in cazul
pietrelor nrturlle cu mirci fol-tc joasc.
3) Coeficientul constructiv scade in
cazul zidiriilor din pietre cu soluri sau
giuri verticale, cici-se reduce" modulul
de rezistengi. la incovoiere 9i suprafala
secliunii rerticalc .r pietrei 5i se mireitc
neunltorlnrt:ltcJ. ?JtulLrr de mortJr. .t)-
ternerea mortarului in rosturi executin-
du-se greu. Fisura.rea perelilor subiiri ai
pietrci de zideric intre goluri micgoreazd.
de :semenea rezistenlelc ziddriei. Nor-
mcle prer.id astfel mic$orarea cocficien-
tului constructiv A a ziddrie' din blocuri
I rn.rri cu golLrri crr lO 0i, respecriv
SL 20% pentru un procent de goluri de
21-3A9| , respectiv nai mare de 30 0,,1 .
4) Coeficientu' donstructiv I sca-
de o dati cu n.rdrirea rnircii pietrelor,
indiferent de naturi, fonni. qi dimen-
siuni, deolrece cre5tere,r rezistenlci de
rupere lx intindere a pietrei rimine in
urnra cre5terci rezisrentei de ruperc 1a
i) -'i tsf/.-/
compresiune.
h Influenfa tipului qi rezistengei
I
nertarului. Din figura IV.68, c rezulti:
I) rezisrenla de rupere a zidiriei
sporelte o oata cu marrlea marcrr lnor-
tarului ti anume deosebit de intens pen-
sl tru rrirci joase de mortar, pentru ca
.rpoi creSteree sdr se nric;oreze treptar qi
aproapc si incetcze Ia r.r.rirci superioere
- - -,-p!rr/kh, de mortar (Ri);
2) ridicarea mircii mortarului in-
fluenleazi in special rezistenla zidirii-
Fig. IV.6S.Varialia coeiicientului.consiruc-
tiv A $i a rezistentei de rupere la com- lor cu coeficient consrrrrcriv mic 1d-.
presiune centrici a zidiriei : exen.rplu din piatri bruti), fiind minind.
,i-coeficienlLl consi.rcth ,l lentf! zid, rii dileri(e; in cazul zidi.riilor din blocnri marr.
,-rezistenta de rupe.e rzjdiriei ftr functie de nrarcr
pieirei, narca n.rtarului tiind de .U 25 ; . - re- Folosirea mortarelor de mirci sn-
zistent! de .upere . zklAriej iD iufctie ie rezistenla perioare este legati de eficienga econo-
mori.rl1hrj, marca pietrei de zidirie iiind de l00j
.r
- zidi!rie
biocrri
din bl()cLrri pline m!ri;r- zidifie din
nici pline de beion | , - ziderie de cnrAmrdii
mici oblinuti in funclie de spoml ,le
t-zi.r;rie de pjatril br!in ; t
- zidarie din pietfe rezistenl;. realizat in rapon cu mi.rirea
!line, .egr:late: blocuri nrafi cu inillimea > 50
cm; d - idem cu tnrltinrea rindllui de 18-35 cm doz.rielor de cirrent rde exernpl.r spor de
/2! iro .Dr) : 7 - i.tem, cb $i t. ija. din pietre c! rezistenli de 15 . . . 18 07i pentru un do-
soluri ; 6 - zidirie din piet.e de lo.ma fegulalr, cu
ln.lltime de 5-1, cm i, rnl:f'e dit Di!1.5 bru15. zaj ndrit de doui ori). Mortarele de
 ?XOIfiIL'I{.'I'ILD IIECANICD SI ]]I,ASTICD ALE ZIDiItIEI 211

mirci superioare imbunitilesc rezistenla zidiriei din pietre cu inillimc mic5.,

ja care numirul rostririlor orizontale umplute cu mortir pe r.rn metru ini.l1ime
de zid esre rrare, cu toare cI eforturile unitare din zidirie (de forfccare.
intindere gi incovoiere) cresc o eD
dari ctr sporire,r dc[ornratiilor iD4
drroriti mort.rrLrlLri din rosturi, t00
r:::1-----__\-
a c.1ror numir este mai mare. 90) .
Delorm.rbilit.rtea nrort.rnrlui r=
scade insi o dati. cu mirirea ?0=f7t5' i I

m.ircii rno-urului. Cu cit sinr

m:i multe rostrrri orizontale 1l "" V A . | |

zid;rie. cLr arir m;ri mrrlt in- 50V //l I

flrrcnle.rza calitare,r nrorrarului ,oV/ ,
I

rczi.rer:1a zidiriei. Din acee.rsi j7l/

I I ;

I i I

cauzj irr zidiria din l-rlocuri

mari. rezistenl.r rnortrrului nu
?0Y
-' I I I I
| ! I I I
influen;ea-zi practic rezistenla 'i1
zidnriei (fig. IV.69). Acest lu-
I I I i *3 no
0
#--)- A- -.ra,D
'u / ts 1/
cru rezulti si din valorile dife-
rite alc raportului rezistenlelol Fig lv 69 Gralicul rezistentei zidiriei din:
d. ,up"." la compresir.rne l;#"iff,'i'lii""i;,'!:ii:'llifu,,i;t"":';,,:i.t: !':tIffi.:i
"
zidiriilor execLrt.lte cu pierre
n.rarca 100 9i mortare nlarca 100 9i 0 qi notate cu R ilroogi R'!,0:

- pcntru zidiria din blocuri mari de beron tti.. : t,O;

frf
- peorru zidiiia din blocuri mici, pline de beton . UOa^o' : t,rU t

pcntnr zidiria dc cirimidd {-jtto : ,,0,,

- fir.,
peDtrlr zidiria de piatri 4!t: t s,oo
- t(r.o '
Zidiriile executate cu mortare de mi.rci superioare, dar oarecum defor-
mabile, cum sint nortarele de cirnent firi var, dar cu plastifianli organici
(ca 9i mortarele de var, pir.ri la trei luni) sau mortarele cu agregate u$oarc
pierd din rezistenli; de aceea normele previd scideri de 10 9i 150/s, ca gi in
cazul zidirjei cxccutate cu mortar de cimer.rt, care-gi pierde repede apa, sci-
zird lucrabilitatea, astfel ce nu mai este posibilS asigurarea unui pat uniforrn
dc nrortar, ceea ce lr-ricgoreazla adezittnea pietrei cu n-rortarul.
c. InfluenEa virstei zidiriei gi a duratei de incircare. Se cunoaqte ci re- / --
zistenla rr.rortarelor variazi cr.r timpul, iar rezistenla de mpcre a mortarelor
dupd. z zrle (R'1.") se poate calcula cu fomule stabilite pentru mortarele de
var, ciment sau anestecate. Din figura IV,/O rezulti. ci. rezistenlele zidi.riei
cresc mai repede in primele zile in cazul mortarelor de m5.rci superioare,
2t2 ZTDAI I $l BLT0ANX

in tinrp ce zidiria cu mortar marca 4 igi miregte rezistenla mai incet, dar
mai unilorm in timp. Varialia rezistengei cu vtrsta din figura IV.7O esre
intocmiti. pentru zidiria intiriti firi sircini. ln realitate, iidlria proaspit
executat;. este incircati. tr€ptat cu grutatea proprie a plangeelor, sarciniloi.-de

r|Xrq'

Fig. IV.70. Variafia rezistenfei de rupere F'ig. IV.7l, Irriluenta lncirc;rii

la compresiu|e a zidiriei cu mortare de de duratd asupra rezistentei mor-
mirci dilerite la dilerite virste: zidiria tarului $i ziddriei de ciirimidi :
intiriti f:ri sarcid. 1 - zidirie : ,- n'oriar.

mont.ri si utile, pini la incircarea totali, deci cu o inc;rcare de durati.

S-e sribilit ca d.l& incarcare:L de durati Na,' nu depi$e$te sarcina de fisurare
(Na,. <1 /V;i") atunci rezistenla zidiriei 9i mortarului sint imbttnitdqite (fig.
IV.71). Din.rpotriv[ cind N1i" < A'd,,/, atunci se
.t" ^ d/.'m2 observi o scidere mai mare sau mai micl a rezis-
tengei de rupere a zrddriei gi mortarului sub incir-
carea de durati (N',a-) (fig. IV.71).
d. Influenla metociei qi calitilii execugici.
Caiitatea execuliei zideriei determini gradul de
feze[rare si apisare a cirimizilor in mortar. Ea de-
pinde de calificarea zidxrului (fig. TV.72) 9i metoda
i" e*ec.,1ie, Se consr,rt.r scidcri de rcz.istenli (cu
25-300i de exemplu ln cazul zidiriei de cI-
rimidd) chi.rr in cazul zid.rriilor din blocuri mari,
crre uecesita o rezel'rare cit mai uniformi a blocu-
rilor pc prtul de nrortar gi evitarea rezemlrilor in
puncte iiol.rre, ceea ce di na$tere la elorturi unirare
Iocale nari. Primele exeperienle ficute in 1938 la
JNIPS de N. I. Kravceni privind ziddria vibratd
la al 2-Ie;t rind cu vibratoare de supra-
- aIun3-lea
{agi au ari.tar spor de rezistenlX pini la 20!1.
Zidiria vibrati cu procedee moderne perfeclionate
Fjg. 1Y.72. Variatia rezisten-
au condus la sporuri de rezistengi de circa 2 ori.
tei de rupere Ia compresiune Gradul de utllizarc a mircii pietrei de zidirie
certricd a ziddriei cu meto-
dele de execulie : in zidlria vibrati spore5te, ceea ce face ca zidaria
I - 2nlaf calilicare inie.ioafe j 2-zi- vibratS. sI fie un procedeu sigur de ridicare a efici-
.Jar c.liiicarc rnijlocie; J
vibr.ta - zidr.je enlei economice t ziddriilor. Zidiria vibrati imbu-
 IIiOINi[TATII,! IItrCANICtr SI ILASTIC[ ALD ZIDARIEI 213

nitilcltrj umplerea cu mortar a rosturilor 9i asiguri o cit mai buni adeziune qi

frccare prin agezarea cit mai perfecti a pietrelor in patul de mortar. Ea md-
rette compactitatea qi rigiditatea mortarului virtos din rosturi gi apropie defor-
naliile specifice ale pietrelor 9i mortarului, mai ales deformagiile transversale,
in urma trccerii rapide a apei din mortar in ci.rimidi, sub acgiunea vibri.rii,
Din aceeali cauzd. scad deformagiile de tasare ale mortarului. Totugi panourile
mari de zidirie r.ibrati (fig. IV.51) cu rosturi r.erticale de lungimi mrri, flri
cirinrizi lesute, s-au fisurat in lungul ac€stor rosturi sub acliunea curgerii lente
gi a redistribuirii eforturilor, in cazul cli.dirilor cri nrulte ctaje; sporirea rezis-
tenlei zidi.riei vibrate este independenti. de calificarea zidarului. Vibrarea se
aplici 9i in caztl zld5,rlilor de piatri naturali. ciopliti qi a betonului ciclopean.
e. Influen;a grosimii rosturiior orizontale 9i a formei pietrelor de zidirie.
Sporirea grosimii rosturilor orizontale hnbuni.ti.legte umplerca lor cu nortar,
rezistenla zidiriei 9i reduce eforturile locale, mai ales daci pJerreie ru fele
ner€gulate. Pe de alti parte, un strat gros de Drortar mire;te eforturile de
intindere in pictre, niscutc din defornialiile transversale mari ale mortarului.
Astfel, mi.rirea grosimii rostului de rnortar cu marci mai mare decit 25, de la 5
la 25 mm a sporit oarecum rezistenta zidiriei, in timp ce rezistenla zidiriei cu
mortar de marci. mai mic5. decit 25, de exemplu cu mortar de var, deformabil,
scade simlitor o dati cu mirirea rostului. De aceea, tn acest caz, grosirrs:r
stratului de n.rortar trebuie s5. fie cit mai mici. Forma pietrei influenleazi in
nrod deosebit rezistenga de rupere la compresiunea centricS. a zidiriei. Astfel,
zidiria dir.r piatri. naturali., cioplitl, are o rezistenli. sporit:i cn circa 50|1,
zidiria bine executati din piatri naturali ciopliti gi aleasi cu circa 10096
decit zidiria din piatri ciopliti din brut. Cu cir fe1e1e sint nrai plane gi n.rai
regulate, firi proerrinenje, deformiri etc. cu atit este mai bL're folositi fiatra
in zidirie.
i. Influenla lucrabilitiqii mortarului. Sporirea hicrabilitigii rnoltarului
se poate face prin snirirea cantitllii de api gi cu ajutorul plastifiangilor.
Mortarele cu o tasare a conului de circa 20 cm umplu bine suprafegele nere-
gulate ale pietrelor de zidirie qi rosturile verticale, ceea ce conduce la un
spor de rezistengi. pentru zidirie cu 1Q-1,20k in raport cu zidiria executlti
cu Inortar cu o tasare a conului de Z-8 cm. care nu umole bine rosturile
vcrticale. Mi.rirea raportului apd-ciment nu micgore;rza densitetea aparenri $i
rezistenga mortarului in zidiria de cirimidi, cici apa care depigegte cantitarea
de api. necesari. hidratirii este rapid absorbiti. de ciri.nrizi. Astfel nun.rai ia
citeva nrinute dupi. agezarea cirirnizilor iu patul de nortar, se obgin raportr-rri
apropiate in c;rzr.rl mortarelor cu tasare iniliali a colrului etalon
1pi1.]t."t1
oe lz sl ,/ cm.
Plastifianqii organici micaoreaz; densitatea aparenti a mortarului gi :'ri-
resc deformabilitatea. Nu se admit cantititi de plastifiant care si ieduci
densitatea aparenti. a r.nortarului cu mai mulr decit o 0/6, cici deformagiile mari
transversale dezvolti eforturi unitare mari orizontale gi scad astfel rezistenla
zidiriei.
Umplerea conplet5. a rosturilor verticale se poate realiza prin vibrarea
zidi.riei sau cu lrortare avind tasarea conuiui etalon ),- 12 cm. Cind rosturile
yerticale ale zidiriei sint bine umplute cu rnortar, rezistenga zidiriei cregte,
214 ZIDARII $I BETOANI

cici rosturile pline participd la preluarea eforturilor de compresiune, inpie-

dicd deformaliile transversale ca li concentrarea eforturilor, piovocate.de obi-
cei de _intreruperea continuiti{ii zidiriei in dreptul rosturilor verticale goale,
neumplute cu mortar.
. g. Altl factori. Normele pentru rezistenja zidiriei sii.rt elaborate pentru
intirirea zidiriei la 75 . . .2A"C. Cind temperatura se ridicd,pini la Z5 . . .IOO'C,
daci umiditatea relativi a aerului nu esie mai nici de 60 0/n. inr;rirea uorr:r-
rului 9i zidiriei este accelerati, rezistenlele finale rinrinind-aceleagi. Dirrpo-
trivi. intdrirea mortarului este intirziati gi chiar opriti la tempcratuii scoboiite
iub 15'C, respectiv la temperatura de inghetare a apei. ln-acesr caz se lau
rna,uri speciale de cxecutare x zid:riei pe" timp lrigiros. Secgirrnile rra,lsver-
sale a elementelor de zidirie de formi iircLrlaii sau uitrate sint mai an.rnt.r-
jo.rsc decir secliunile in T s.ru dc forrni complcxi. Mic5o.rre.r sec\iunii trarrs-
vetsale conduce la mlrirea rezistentei de rupere a zidiriei.

5. RezistenEa de rupere la intindere axiali a zidiriei

a. intinderea zidiriei dupi sectiuni nelegate (cu rosturi continue sa.,r de-a
-N fig. TV.z],a).
IungtrI rostului neinrrerupt,
ln rcest caz, efortul este perpendicular pe rostufile orizontale, iar fisura
iLr cazril rr.rperii poare fi amplisatt: cel mai des de-a lungul suprafcaei de
contact (1-1) dinrre piatrX gi rnortar prin distrugerea aderenqei dintre piatri.

ffi,m,,ffi,,m,,ffi,
irnr-rnrrn
lat
. EIElF#iil Fl+F.Fi Fi*riF-rrH tr;?a:F-A]
/t,e., )L_+___+__
-.ffirydf
tr", *to,z'
@
/2|3
o)
Fig. IV.73. Ruperea zidiriei de pietre regulate la inlindere:
a-in secliuuj cu rcstrii coniinue; 6-ir seclilni c! rosturi le.ure (zjgza,,j),

9i mortar sau de-a lungul nortarului (2-2), cind, rezistenla de rupere la intin-
dere a mortarului este mai mici decit aderenla. IJneori ruperea poat€ avea
loc. prin. piatrL (3-3) sau de-a lungul suprafelei (4-4) care trece prin doui sau
trer sectruni mentronate mal lnalnte.
Aderenla dintre piatrS. 9i mortar depinde de contactul pe intreaga supra-
fa1i. dintre morrar gi piatri qi de capa"citatea de legare a rnortarului gi este
influenSati ca qi rezistenla la intinderi a mortarului 1n primul rind de urmi-
rorii factori: a) marca, compozilia, capacitatea de reginere a apei 9i lucra-
bilitatea mortarului ; D) srruciura qi absorblia de api a pietrei, stirea suprafe-
 pnopltDi'AT[D ]l!c^r'icD $I rl,is'llcL Al.E ztD,\Illl]l 215

lelor de contact (netedc, ruBoJse) .dintre piatra 5i lnonar:, c) rcgimul de

i"iiti* f"n,'ii;,rie'5i rer rr perat"u ri ): ,1) uirst.r,t'ottarului din zidirie tn momcn-
tr.rl incircirii etc.
Cornpozitia oprimi a tnortarrtlui (ciment. pla"tifiart, nisip). determinX o
aderenli btrrri. La irrortrrcic de citr''c'tt. adercnl'r- poate li nrLlLt redusi.Prrn des-
prinderea pietrei din morur din cauza eforturilor de contrac(te' uelormalrrll
[; ;;;;ii" t" tJu. o dati cu cretterel corltinurului rcd'''cerer dc- Pl'rstili;rnti (r''rr'
r"r'"itip. in, rnumitc lirnite' linind seama:i dc c'rprcitatii
"rg;ial
-- --XJ;;t;
de leeafe a mortarulul'
erte molt influengati de lucrabilitatea- mortarului gi . absorblia
rp"i d" .ittl piatri. Experimenririlc au aritat ci aderenga mortarului de ci-
ii-lij ,oot"ti" de 2-i ori cind cirirrida arsi, cu o absorbqie de-. apl de
12-140ig-, esie un.reziti lnainte dc punere in operi pini la o urriditate de
4-8 0/. i; sreuute. iar mortarul est; lucrabil, cu o tasare a cor.rului )>' 12 cm
(fig. tV.Z+i Vibrerer zidiriei sporegte aderenla, care ajunge pinl la 8-10
kgf/cm2.
'' Aderenta 1,r ir.rtindere normali are valoarea uaximi de 3 kgf/cm2, cind
Dn

Deoarece toli factorii la intinderea normal; nu Pot

care influenleazi aderenga
prescriptiile tehnice limitcazj valoarea
{i stipiniti in tnod oractic in exciutie'
.de.e,rrei l-r iurindere nornr.rli Ia maxitrtum-1,8 kgf crn2. ln figur"r IV'75
este aiitati varialia rezistenlci la intindere normali tn funclic de marca
urortarlrlui.
Kg/.n
o1:,

8 /2% t;,0/0203040 ttt

(undla/ca odrdntzit) 80 .90
3
- R;
" IV.75. Variatia aderertei la illtindere
Fis. axiald
Fie. IV.74. Aderelta la inlinderea nor-
mtld a ziddriei cirimidi ln func-
de (normali) ct marca mortarului.
tie de umiditatea c;rimizii la pulerea
ln operd li pentru mortare cu tasarea
conulul (le:
.l
- 12-13 cn); 2-7'9cm; J-3-5cm.

Aderenla la ir.rtindere normali. poate fi detern.rinati aproxitnativ cu for-

is. IY.75), r
rnr.rl.r (f '40R' d.,- - (lv-6)
.'R';
valabili numai pentru R'j {50 kgf/cmz. Ea se mai noteazi cu Rila.
 216 ZID.\RIi 5I BDTOANE

:t'*:T.T#:f':,,1*;x*;:,{U*T:"i""*.'*?ff # "1:""::i:,ili?;
:ru r:i:*ill:i'm""*:""iii:::. i'X?:':'il.*i;f,1n mi"*ii.;:
-r..'ri-i"-i".'t.,;;#;;,".,-tb;"rliT-':1,,:t.1.;'lo'soiicitate de sarcini dina-
::T?ili.i'*i:i i," xfliT:.!i"t!i.[trH.,f iifl ?;::L:T;:j,."1.":,i:;H:
:'"'t""T'[]Ji:'#1ruiip'],;;,$imll.:::';x'J#{*it"'{i*t
I r.s)il.?i'"ai.i;il il ;;l,i:"".*t"i":'::#ft .til, i,,.iil;l;iu 3:":l;:::
itf:, p::';"ii:'1,,::,",xiii ii:"?:.;T#'i;T.:;t$d i,lJ[*$1;,::{
W:'i,,1;"Tf.ili ;:','J::;*,,,::,,:i:,':l:.#r'::T:1";"',;::."ilTt?;*;jj
Rezistenqa la iniindere tangenrialr
a.piria" i"'"..i"ti i"?,o.i ca ai ade-
renlei nornale, intre ele existin<l relaqia
:(1,3... t,s) Ria,". ln norme se di ;",;.rri;;";;-;".i,"-'-'entai
' : Ri4.,:
cle obicei .,"lon.."
- rerstenta F;dl:2 Ri,a.n cu notatta: Fia,t:R?.t,
'.r," (l\.-7)
-r:
adrce de rupere Ia inrindere ,"ng.n1i"l.i je dou) on mri r -r-,:

,;l*;.:ll;ii"ix;i:,.:,,,:,*ffi
oflzontale ti$i;{Ii}lh1}-*-r,*,,*'
tv,", :Zt: n.b.d. Rl,r. t,
undc f este rcz;\tcn(J unui rost or;-
zor'1rl (fig. 1V.761. Rosrurile verri-
cale transversale fiind decalare cu
or<rJnla 12 S, notrnd
,/ . - v. itvct
.

N'r'",:rt.b.rt. Ri',,,, : t, . n.0.tt. R:,,, .

Secqiunea transversali. vcrticali a

elementului fiind I rezulti Ni..:
: v' A' Ri.,
J impirgind ar.r.rbii
9i
membri ai ecualiei au I se obginc
rezistenla reali de rupere a zidiriei
_i dupi. secEiunea legati. in funclie de
leserea zidiriei (Ri'",) :
tallqen-
ltata x -. Nt'_
" - a"
zloar le1.
R',',. -".Ri.,-: R," /r\:8,
b
r\i.portul
'a se numette coeficientul de legdturd gi are valorile:
- pentru legitura _cu a{b...1;Ri"":R,,'.r:
zidirie din piatri bruti., firi. legituri regulate. . -O,7 ;Ri,":
:0,7--:,,p.rt.r,
R';r.
 PRO?RItrTTITILE }IICINICE SI ELASTICE ALE ZIDtr.RIDI 217

Ruperca zidiriei se produce prin pietre qi rosturi verticale cind existi. o

bur.ri aderengi 9i pietrele au rezistenle mici, care determini astfcl gi rezister.rla
de rupere la intindere tangenliali a zidI,ri,ei. Intinderea centrici a ziddriei
dLrp,:r secliuni legate se intilnegte in calculul rezervoarelor cilindrice, a silozu-
rrlor etc.
ln unele prescripgii tehnice se inrrebuinqeazi acelaqi (Ri) pentru rezis-
tenqa de ruperc la intinderc axiali dupi secliuni nelegate 9i dupi secliuni
legate, fiind date insi. valori distincte pentru fiecare din ele.
ln calcule intervine de celc mai multe ori rezistenla la intindere axiali
in secliuni legate, cu rosturi lesute in zigzag la care se line seami. 9i de
coeficientul de legiturl; in acest caz R:i:RiL", Cea mai mate valoare se
obline pentru rezistenla de rupere la intindere axiali ln cazul rr:perii zidiriei
corrbinat prin rosruri 5i pietre, dupi secqiunea 1-./.
Rczi\tcn!elc l.r intinderc r.ri:rli se referi l"r sectiuneJ bruri a zidariei.

6. Re:i:ten;a de rupere la forfecare a zidiriei

Aceasti solicitarc este intiinitl la reazemele construcliilor tn arc, console,

bulandrugi etc. (fig. IY.77 si fig. IV.78). Ca 9i in cazul intinderii, s?nt
posibile de obicei doui cazuri de rupete prin forfecare in zidiria din pietre
de iorme regulate:

gi-'+95
1
I t( --,'
\,
I " i' ri,

._[
F .s,. 1Y.77. Forfecarea ziddriei:. Fig. IV.78. Forlecarea ziaijrie..
a-unei corscle ;, - a nt':ieiii rnui xfc, r - dula s€ctiL'ni nelegate ; , - dlpi sccliu i leg.le I
c _ variaiia rri Ri,,1.

a. dupi secliuni nelegate (zidiria nelesuti), cind forla de forfecare este

paralel"r cr, rosrurile orizonrale gi
D. dupd. secliiuri legate (zidiria !esute), cind forla de forfecare estc
perpendiculari. pe rosturile orizontale.
Reaclirinile solicitirilor extcrioare sint constituite din forqe de forfecare
qi freciri.
218 zlDlRll $r BEIoANI

La forfecarea zidiriei dupi secliuni nelegare, rczistenga de rupere sr

poate calcula ,pe baza legii lui- Coulomb:

R'i: Pi'",r : R'ii+ /oi , unde (r\'-e)

olj efortul unitar mediu de con.rpresiune in secliur.rea consideratS. pen-
este
tru incircare normali. minimi:
/ - coeficicntul de frecare in rostLrrilc zidiriei.
Cind nu avem eforturi de compr.esiune normale ( oij --{ 0)
R',; : Ri.,: R',i. (rV l0)
Rezistenga de rupere la forfecare dupi seqiur.ri legate, oombinat prin ros-
turi 9i pietre, este egali. de obicei cu rezistenla de ruperc a pietrei la forfe-
care, adicl

ki'": ri.,* (rv-11)

firi a fi iutrodus coeficicntul care line seami de slibirca rosturilor verticalc.

De aceea, calculul se face la secliunca reali a pietrci (secqiunea neri a zidiriei,
firi. rosturile yerticale).

7. Rezistenta de rupere la compresiunea locali a zidiriei

ln cazul compresiunii locale sau strivirii, eforturile de comprcsiune acgio-

neazi numai asupra unei pirgi a secgiunii, restul secgiunii nefiind solicitati
sau fiind sr"rpusi ia eforturi mai mici (figura IV.79). Expcrienjele au aritat
ci. rezistenla la strivire sau con.rpresiune locali este mai ridicatl decit in cazul
unei compresiuni uniforme, defor-
maliile transversale ale pirlii soli
citate fiind impiedicate de restul
secliunii. Rezistenla este cu atit
n.rai ridicati cu cit r:portul dintre
suprafala de strivire, ,4" 5i supra-
fala convengioneli dc calcul a
secliunii, 1., este mai.mic. Cind
nrU-nal O parle a Secllunll esle SOrr-
citati se poate aplica formula lur
Bauschinger

Fig. 1V.79. Compresiunea locald a zidiriei: Di D,I :IA; .-<,.i.R'\<2 R"

a-nunri o pJ'tc " sccliJnii eJe rncarcaiS: ,-o V ,4.
a secliunii supusa unor €iorturi .eduse.
l,arre
(tv-12)
 PIiOPrtr[TnTIr,U IrLCtNrcE $t ELAsTlc[ ALD Zll].\Rlrjr 219

unde
R" este rezistenqa de rupere a zidiriei la compresiunc uniformi pe irtreaga
secFune;
'i
- coeficientul depinzind de tipul zidirici pi solicitirii.
compresiune locali. centrici in cazul zidiriei de ciriniidi 9-2.
^Rezistenla
.Pentru
de rupere la compresiune locali. a zidiriei neintiritc
(Rl .-{ z kgf/.rrr) se poate lua a!i:n", cXci
!:1.

8. Proprietilile elastice ale zidiriei

:r. Modul de elasticitate. Experinrental s-a stabilit ci. deformaqiile zidi_

riei la cornpresiune nu sint proporlionale cu eforturile ,i nu d;spar con.lplet
dupi indepirtarea sarcinii; o fracjiune oarecare a deformagiei rinine. Zidl-
ria este dcci un material elastic-plastic, deformalia totall fiind com-
pus.i. din doui. pi.r1i: una elastici, e" care dispare dupi indepirrarea sarcinii
qi una plastici, e, care rimine qi dupi indepirtarea sarcinii:

(r\'-r3)
Curba caracteristici o'-e a zidiriei este curbilinie (fig. IV.81), fiind detcr-
minati in prir.nul rind de iegitr.rra curbilinie dintre deformalii 9i eforturi uni-
tare ale mortarului (fig. IV.8O, c). Numeroase pietre de zidirie (ccraraice,
naturale) au o curbi. caracteristici apropiati de cea liniari. Pietrelc din beton
au curbi caracteristici curbilinie.
Experimental s-a demonstrat ci in cazul nortarelor mai rigide (de cinent,
nixte, cu dozaj ridicat de ciment), deformaliile zidiriei depind nu de grosimea
rosturilor de nortar, ci de numXrul rosturilor, care determini numi.rul suprafe-
lelor subliri de coniact piatrl-mortar, care sint intrerupte deseori de goluri tJe
aer (fig. IV.63). P€ acesre suprafele de contact existl o distribugie neuniformi.
a eforturilor, care provoacS. deformalii locale in mortar 9i n.rarea deformabili-
tate a zidS,riei. La mortarele mai defonnabile (de var, mixte, cu dozaj redus de
ciment) cu un contact mai srins cu piatra, deformaliile zidiriei sint mai mult
influerlate de grosimea rosturilor orizontale, care trebuie executatc cit n.rai
subtiri.
Deformalia zidiriei de c5.ri.rnidi. se datoregte in cea rrai mare parte
deformaliei rosturilor orizontale ale ziddllei ti se compune in vecini-
tatea eforturilor unitare apropiare de rezistenla de rupere, din deformalia
cirimiziJ (circa 10$[) 9i defonr.ralia mortarului (circa 900/6), cu toate ci 85q;
din volumul zidiriei este ocupat de cl.ri.n'izi.
 a8
-L -'
!6
'J
)4
'tJ i
r2\
!/

l)?lrno/,/h ti/!im/1/l z/,te n!/rt'!

,7P/tna//,z cazimtti 4Bc pulr/4/.
Jia/na/rb fi,'dntz, a,tr rlab
-. t)
r/'e
l!
i;l
otl
,:,
I
I
,)..:
t-
ql
i"l
t!t Lo
f* n)

Fig. IV.80. Curbe caracteristice

d-€ pentru:
_ ,-o1eli L'- t;-arid": .-n.o-'a-;
49' .n. / zid'-ie din , Jrzrnidz j ? beron j
1-- olel nroale; ?-olel dur;,t-S,B.P.
 PNOPRIETATIIE IIIECANICE SI ILASTICE ALE ZIDI.NIEI 221

Modulul de elasticitate pentru fiecare efort unitar tn cazul materialelor

elastic-plastice se exprimi aproxirnativ prin tangenta unghiulari q, care este
o mlrime variabill. adicl <l formula
n :tg,?:fi[xgr/cm,]' ( rv-14 )

RezultS. cI 9i mirimea modulului de elasticitate vatiazd cu efortul unitar'

Prof. L. L Onigcik a propus urmitoarea formuli empiricS

r:r. l_[t - [n-f

/ d rtl
]
kgt/cm', (rv- r5)

.."rpiti inilial de elasticitate: Eo:tg Qo' Pentru o:R', -E-:0

unde E0 este modulul
tnzugirile unui materia-I. plastic ideal, cind.defor--
"aia "ialli,
;;1iil";; fiie ^etit.i sarcinilor. Plastifieria nu Poate fi oblinutE
in zid rii solicitate in condilii normale chiar la rupere, cind o:Rn'
Deci R') R' reprezint| nigte eforturi convenlionale pentru care E : 0'
co corespunzitoare limitei de curgere Pentru olel, ca,mate-
rial elastic. Prin numeroase incerciri s-a stabilit ci.R:' 1'.1 p'.,PeT-
"n"loage "fortuiil"
vt zidd.ria din produse ceramice, pietre naturale etc'' ca si Pentru blocurile de
tlJet'i" n.uibrute. BlocLrrile din iiilrie vibrati de cdrdmidi au o curbi carac-
[riir;.x "p.opi",X J. o linie dreapti, care poate fi apreciati. prin inlocuirea
.;;ii;i;";i;i'1,f ;; ;"1;;;; ),'s-r. E*ion""tul E depindi de tipul dc
oiatri si mortar foiosite in zidirie.
' Din forrnulele (IV-14) 9i (IV-15) rezulti deformalia specificl e:

' r: lf
ro
do
lfEr' ( rv-16)
d '-tR j
Rezulti.
E : # : E, r - (r*,.)'] [kgi/cm'z], (rv-17)
i
ln calculele practice se admite E:1, clnd tezoltarea integralei este destul de
simpli, rezoivarea integralei pentru kl1 fiind exrem de courplicati

Pentnr k -1 9i R':1,1 Rn, ob(irrem priu inLegrare

.:- t#.'n(,_"?"J. ( rv-18)

Modulul inigial de elesticitate, Eo:tB ?o [kgf/cm'], poate fi exgrimat in

funclie de rezistenla de rupere la conptisiuni J zidS;iei- pe baza ditelor ex'
perimentale cu formula

Eo:o'Ro, (lv-le)
222 ZIDARII $I BETOANE

unde o este o caracteristicA de elasticitate a zidiriei, fi.ri dirnensiuni, care

depinde de tipul mortarului 9i zidiriei, avind valorile din tabela IV.18.
Varialia lui E pentru zidiria din produse ceramice este aritati. in fie. IV.gl. &.

Tabela |V.18
Valorile caracterisrice de elasticitate (a\ a zidi,riei

Felufile zidnriei
200 -25
Din blocuri mari confecaionate din beton qreu.
cu goluri mari pc morrare grele 9i din piatri na_
IUrala grea 1500 1000 750 750 500
Din pietre- naturale grele 9i din beton sau din pia-
-
1500 I000 750 500 300
Din. blocuri mari confeclionate din: beton u$or, din
silicaq din beton celular, din piarri naturali
uloara, dln ,beron macroporos) pe mortafe ufoare 750 750
Din pietre ceramice, din cirimizi de arsild cu ore-
.:rc pl.r.ri.a, obirnu.te ii cu giuri. dii pietre de
Deton utor :r d n ptelfc narurJle u)otre 1000 750 500 350 350
Dir , r-imi:.i .il:co.carcrre I
750 500 350 350 350
Din carjmizi de arqili cu plesare scmiu.crra, obiq-l
euile si cu giuri I
500 500 350 350 200

tCy'cot
t6
\:.

{
s "\

t\
\

.)
Fig. IV.8l. Variatia modulului de elasiicitate a ziddr:ri:
o
- p€nlru ziddrii tn eeneral ; b
-
pentfu zidarie de cnrnmjde.

b. Deformaliile zidiriei la incirciri repetate. Cind zidiria se incarci cu

un efort unitar o < R" (fig.IY,82, a) 9i se descarci apoi complet, rimine o defor-
malie pennan€nti er. La incirci.ri gi descirciri repetate se constat; cre$terea
 PITOPRIITITII,E TIICA;lICf, SI ELASTICE ALE ZIDARIEI

valorii deformaliei specifice plastice, er. Cind oaloy;", cretterca deforma-

liilor permanente inceteazi, in scurt timp, chiar daci numirul repetirilor
sporegte. Tangenra unghiului dc inclinare a curbei de incircare (g,) determirr:r
nodulul cle e[asticitati la sdrcini repetdte E,, fiind in acest caz ioaite aptopi"t
de Ee, adicx E.:Eo (cind oa<. 6ti"). Deformaliile elastice aie zidi.riei ur-
meazi legea Lri Hooke gi avem
notufrn.-,
' (t\'-20) --
E
": E,:8,,. ' ' \--w'' st
sr
\tl I
I

c. Lrelormatll
C. lnCJrCJrl
rncJrcJrr
Lrelormall suD isfrrl
lrr. L-.
st/' l__
SUD ''r,rl
de durata. Cind zidiria este in- lJr, ] -
carcari cu un eforr consranr de \l 7
durati la compresiune o., firl va- | /.. M/ -
rielii, cregterei defo,maiiilor con- '
tinuir, clriar d.rcX eforturile nu "tlll/frxu
"-
cresc. xvrnc loc tenomenul qe
curgere lcnt;i a zidiriei. adi ; !
d.for-"illlo, ,idl.illo, $, l+ o" =,y::''----'-
"i"qi.."o
in rimp pentru o..,.rloarc cons-tanti
<l | .
a elorturjlor. Zldina cJPJte de- I V--n ""or'-u\
formalii de curgerc. r diieritc i .--
", srtr
dupa cum Jverno. o/is or e) f
(0.8 -O.e) R " (f ie. 1V.82, D). De- I I

formagiile priniipile de cLrrgcre I : t -=i;"

zidiriei se dezvolii in oerioada ini- tt/1/a /o n.or.arc
1iala, dupi incircare, in- ambele Fig. IV.82. Delormaliiie ziddriei :
e.tzuri. ln fig. IV.82,6 lvem .r-n loc:irc:iri reperatei , - l.ltcrrc,rriconst..te de dlratn.

Cindo".1o7,", defonnaliile de curgere cresc apoi -in perioada urmitoare

prea incct :i in;;;;rza cornplet dupi J-5 ani. ln acest caz, deformaliilc
pl.rstice .rlc zidiriei sint determinaG nulnai de curgerea lenti a zidiriei 9i
avelTt
( rv-21)

undc ,4 este un coeficient a ciirui valoare depinde de virsta zidiriei, durata

de incircare, natura materialelor zidiriei etc..'
Cind o. ) oy;" arc loc o modificare a structurii zidiriei astfel ci' creg-
-plastice
rerea deforn.raliildi depi.gegte creiterea- eforturilor' lru atit mai mult cu
cit efortul de co,liresiune eite mai mare decit efortul de fisurare inccpe
curgerea neliniari, iar legitura dintre deformalii 9i eforturi unitare este culbi-
linie. Cind o"= (0,8 :'0,9) R" defo.tr'tagiile nu-se amortizeazi in timp,.ci
dimpotrivi deformagiile de curgere lentd se adaugi deforuagiilor plastice
legaie de distrugerea zidnriei 5i cresc in ritm rapid pinl la ruperea zidiriei'
ad-ica pini l.r distrugerea totali a ziddrici.
Curgerea lenti a zidiriei este datorati curgerii lente a- mortarului 9i in
special d"eformaliilor n.rari de curgere dezvoltaie in suprafelele de contact
224 ZIDANII 5I BETOANE

incon.rplete dintre mortar qi piatri, unde se produc concentriri de eforturi.

Deformaliile de curgere a. zrdS"riei vibrate de cirimidi sint mai reduse decit
ale zidiriei obiqnuite de cirimidi nevibrati, pentru acelagi efort unrtar.
Deforrnaqiile de curgere a pietrei de cimcnt sint influenlate de corrpoziqia
mir.reralogici a liantului, de raportul dintre partea cristalini gi gelici, carc
capiti iri timp deformagii viscoise. Cristalizarea pirlii gelice in.timp, o dati
cu cregterea virstei pietrei de ciment, micqoreazS. capacitatea de curgere lenti
a pietrei de ciment 9i deci a mortarului.
Deformaliile de curgere a pietrelor de ziddrie atse (ceramice) sint m:ii
rcduse decit a rnortarului gi nu sint luate in consideralie. Curgerea Pi€trelor
din beton pe bazi de ciment este mai accentuati, fiind importanti mai ales
in cazul produselor silico-calcere gi a zidiriei din produse silico-calcare.
d. Redistribuirea eforturilor. in unele cazuri. inclrcarea de durati mi-
re:te rezislenta ziddriei (vezi cap. iV.E.4, cl. deformatiile de curgere influen-
rird frvorabil co.oorr.ir., zidiriei. Cind zidlri.r conlucretza cu matcrirle,
care nu prczinti. proprietigi de curgere lenti sub eforturi normale de exploatare
(de cxemplu oleiul-la temperatuie normali) sau au deformalii mri redu.c
de curgere, atunci curgerea ientd a ziddriei influenleazX defavorabil rezistenla
ansanblului zidiriei. Acesta este cazul zid5liei apa.rentd executati cu piacei
ceramic in L, care sc deformeazi mai pugin, Iipsind rosturile din mortar.
iar rezemarea ficindu-se direcr piatri-pe piatii. O datf cu dezvoltarea
deformagiilor de curgere a zidiriei pline de rezistenli din perete (fig. IY.54, c' d1
are loc redistribuirea eforturilor cind materialele cu curgere pronunqat.'r se
descarci (zidiria plini de rezistenli) 9i se supraincarce materialele rigide cu
curgere redusi. (plicaju! in L). Cind rezistenga de rupere a rnateri,rlelor supr,r-
inc.rrcrte c"te dep.r5iri, poare avea loc degradarea consrrucliei (de exemplu r
pl.tcrjul,ri i,r L1.-1n figura IV.83 este arliari redi'tribuirea eiorrtrri]or ir rr'-
mitura gi zidiria unui stilp de zidirie cu armare longitudinali. Rezulti des-
ctrrcarea zidiriei gi supraincircarea armdturii.

0 20 4t f0 80 /00

0/

Fig. IV.83. Deiormatiile zid;riei 9i redislribuirea eiorturilor:

d.lormalii elasiice ii plastice ale zidii ei ln hncti. de efoftlfi i ,
a
- -fedjsiribuire! eiofturilor in1.e 3n.,li_
tlfI si zjddrie peltru stilp de zida.ie cu afmafe longitudir).I5 j o:0,u qi d30,. eiodufile in zidnrie ii !:nritur:i
in noflreDtul incdrcafii slilpljlui nr vlrsia de 30zile: o7r., o/r.z.celeasi efo uri h (a-30) zilc.
 PROPNIETATILtr iI{CANICO IiI ELASTICI ALI ZIDIRINI 225

e. Deformagii din contreclie. Produsele silico-calcar-e gi din beton eu

contraclii rrult mai rnari decit produsele ceramice, mai ales la virsti tiniri.
Zidiriile cu mortare de ciment au cele mai mari contracliir iar cele cu mortar
de var celc mai mici. Zidiriile din pietre ceramice cu lnortar de var sau nixt
a,.r deformagii de contrac;ie car€ reprezinti aproximativ 1i clin dcformaliile
de curgere.
Fornulele (IV-17) gi (IV-18) dau posi'bilitatea a se stabili curba c:rractc-
ristici o-e numai in cazul unui anuruit regim de incircare a zidiriei, adoptat
la incerciri gi care poate da abateri importante in condiqiile rcale de inc.i-r-
care a construcliilor, Cu toate aceste lipsuri, formulele permit oblinerea unor
irnportante caracteristici ale zidiriei, importante pentru calcrilul pr.rctic, )i
llnu1ne :
1) E0' E', E" , carc nu depind sau depind intr-o mici rrisuri. de regimul
de incircare i
2) valorile deformaqiilor de curgere qi dc rupere, corespur.rzitoare regimu-
lui experimental de incircare, cu ajutorul cirora se poate compara deformabi-
litatea diferitelor tipuri de zidirii.
Se precizeazi ci defortralia specifici. la rupcre, €,., a zidiriei cu c( -= 1 000
se poate considera egali cri 2,670/s6. Pentru zidirii avind alti caracteristici. dc
el.rsticitate, deformali:r specifici la rupcre (e,,,,) se poare derermina prin in.
nrulqirer defornragiei specifice de rupere t ziddriei avind o:1000 notati I
, 1000adrca €,,,a : er rtir0 )i_ 1000 .
€r,l 000 , cu raportr.ll _-,
a,:
f. Valori normate D€ntru modulul de elasticitate. Valoarcr modr.riului
de elasticitate (E) pentru zidirie neamati se ia:
a) pentru calculul dcfonnaliilor la sistemele static nedeterminate, sub
influenga sarcinilor de exploatare
E:0,8 a R":0,8 Eo; (rv-22)
D) pentru calculul zidiriei la starea limiti a capacitilii portante sau in
stadiul de rupere
E:0,5 E.:0,5.q. R"; (rv-23)
c) pentru calculul zid,rriei la incirciri repetate 9i pentru stabilirea peri-
oadei proprie de vibralie.r constnrcliilor dc zidiric
rTV-74\

9. Flambajul elementelor de zidirie

, supuse la compresiun€ centrici (.,,
{
zidiriei nu se poate aprecia cu
L.rfluenga flambajului asupra rezistenqei
formula lui Euler, zidiria nefiind supusi legii lui Hooke. Pentru zidirie,
coeficientul de flamb:j g este coeficientul de reducere a rezistengci de rupere
la compresiune datoriti flambaiului.
15. cl:idiri ririlc
226 ZIDI,RII SI BETO1NE

Se reamintegte ci in rezistenla materialelor, coeficientul de flambaj esrc

dat de rormula

(rv-25)
unde:
. oor li oo" sint. rezisrengele admisibile
srune a fililtertalulul.
la flambaj gi respectiv la compre-

. . Re",'stenF adfirisibili la fla1Trbaj oat, care este raportul dintre rezistenqa

critici 5i coeficientul de sigurenli., este in funclie de Coeficientul de subgirime
(zvelte(e) l.
Formula pentnr deteiminarea coeficientului de flambai al zidi.riei in care
se line seama de caracterul variabil al n.rodulului deformatiilor zidiriei a fost
studiati de prof. L. l. Oniycik, polnind de la relalia

R' (rv-26t
unde o.. este efortul unitar critic la flambaj al zidiriei (de exenplu de cirS-
r:ridi), cu modul de elasticitate variabil, iar R' este lir.r.rita convenlionali de
curgere a materialelor elastic-plastice, deci si a zidiriei.
Valoarea lui R'este diferiid dupi natura zidiriei; pentru zidiria de clri-
riridi. R'= 1,1 R"; pentru zidiri2 vibrati, din beton celular etc. R' este mai
ntare decir 1.1 R". dupr cum s-l .lrirat Ia pct. IV, E,8.a.
Elortul critic oi pentru rrn modul de elasticitate constant Eu este, dupi
U

"
IOrlt-tula lu1 .EuteI-
Pt ttE^l 2 r|r.t:..
" _ ti (.rY-27)
A A.ti -'tttt ).: '

unde
ili
I cste raz.r de grr.rlre ti_
| O):
17-lungimea de flambaj a elementului.
-0
ln acest caz (rv-28)
urlde o| este rezistenla critici a ur.rui material elastic cu modul de elasticitate
constant, iar o. este limita de curgere. ln cazul zidiriei, R' fiind limita con-
rention-rli dc crrrgere l zidariei, ave.ln

ao: 't
R,'
(IV-28)
Determinarea efortului critic o,., al elementelor de zidirie solicitate la
flanrbaj se face folosind formula lui Euler (IV-27) in care Ep este inlo-
cuit cu E calcular dupi. formula lui Onigcik (IV-17)

o, - o,,- n"E'\tr-1'!-r'z.Eo'
Il - ;1J ( ; j" (rv-2e)
I
PRO?RIE'IITILD MtrCANIC[ SI ELASTICE ALI ZID,IRIEI 227

Din forn.rulele (IV-27) 9i (IV-29) rezulti

o/-o.r..I I -i1]. (IV,30)

Desficind parantezele gi efectuindu-se transformirile se obline

or: J-o' (rv-31)

,+;
impirlind ambii membri ai ecuaqiei cu R' pi ginind seami de (IV-26) 5i
(IV-28), se obline
9:iJ-;' (rv-32)
ln cazul zidiriei de cirimidi cu R':1,1 R", fol.-rsind forn-rulele (IV-27),
(IV-28) 9i (IV-19) pentru E6:c.R', se obline
o.:fr.o. (i (tl;,r)' )':e (rv-33)

Rezulti. ci coeficientul de flambaj depinde de zveltelea sau sublirimer.

elementului de zidirie ca gi de caracteristica de elasticitate a zidiriei (o). Cu-
noscind pe q0 se poale gisi q pe baza formulei (IV-32). ln prescripqii
tehnice se dau valorile lui 9 in funclie de caracteristica de elasticitate q:1 000
9i pentru diferigi coeficienji de zveltcqe lT=l) ,^t grade de zveltege
| 1,1
f f , rrnde lt 1d
f
sau a) esre grosimea secaiunii (la stilpi se ia cea mar mare
Pentru coeficientul de sublirime (zveltege) de la 10,5 la
iaturi a secgiunii).
125 sau grade de zveltele de la 3 la 36, coeficienlii de flarrbaj ai zidiriei
nearmlle cu o 1000 varjazi de le l,C0 pindla 0,36.
Pentru secliuni dreptunghiulare, c,.t i':; unde D este inillin.rea sec-
liunii, ss obline
. , _o,t;lr . (rv-34)
"ir)
Coeiicienlii de flanlraj se pot da qi sub fonna urmitoare
. ttl[ t^ob (rv-35)
^t: rli a,
or:?i/loos' (rv-36)

Pri:r snbstituirea lui iy in formula (IV-33) 9i a lui B1 in fonr.rula (IV-3'{)

sc obtinc pcrrtru .ecqiL,ni de formi orrec,rre
'I
(IV-37)
' 7a
,,1'l
' "r 1000
 228 ZIDINII SI I}trTOANtr

ti pertru secliuni dreptunghiulare

q: r-.
-'t750
,,pi (IV-38)

Pentru zidirii din alte pietre decit produsele ceramice R,

> 1,1 R"_
(vezi pct. IV, 8 a) ajunglnd Ia Rt:1,75 Rn _pentru produsele
dJn beton
celu)ar gi R':(2,5...1) R' pentru ziddria vrbrati. lr, cazuri se obtin
r.1lofl mJr man pentrLr oy (lormula lV _ 30). apropiindu-se"""rt. de valoarea o9
:1JS -cojesPunde
mrterialelor ideal e!4stice. Coeficientul de flambaj r se mol
f]I]ca tn mod corespunzitor.
-apropiindu-se de
flambal se determini
go . practic, tn calcule, coe_
penrru toate tipurile de zidi.rii, considerind
i1.ji:it*.,"
Lungiygl de flambal
. oe
, _/7 se ia in funcjie de inilgimea reali. a elementului
lr condrtrrle dc trxare dupi cum urmeazi (fig. IV.g4) penfu:

i*
*irrs-'l
t
T T- tr
l.;= I tl \l l\
rJ ,\-L -r _LJ-r'
fl
Fig. IV.B.I. Scheme pertru determinarea lurgimii de fjambaj, /l:
:';:,Tff.,t:'11i1i,dl',:";, 3;i#Tihii";::i1ff,,'TJ.:'#,i":ii?.i:1i,,il".':i:T,iI,#;i" fiiii,ll
I
a tLri p€niru eteme rre c'J reazim (deptarabil).
superior liber

, IlJn)DJJ capit superior fixr I1:H (tig. ly.g4, a). Coeficientul

oc ",a),elenrente.cu
I se.rx constanr pen_tru treirrea mijlocie 1i variazi liniar pini la
g._ l,penrru secliunile din treirnile exrreme ([ig. lV.g4.b).,
,,/ elemente cu capitnl superior elastic, deplaslbil:
cu o singurd deschidcre: lt
-.lal; consrructii
.._
1,5 H (fig. lV.84,c):
construcqii cu mri mulre deschideri: ! -1.25 H (fig. lV.S4, r/);
c) elemenre cu capirul superior liber: lt:2 H (fig. IV.g4,e).
_
 ttio E'lIT .lt NICA\ICL SI tjl,,tsltc[ At,x ztDAnIIl ,)o
Per.rtru ziduri qi srilpi cu capitul superior liber (deplasabil) p
se ia con-
stant in jumi.tatea i'ferioari a i nel girnii, ele'ren."l"i ;;;i;; i;ir;-
s I jenrru iunrar:rre.r superio;rra (fig. lV.g4. //. ii pT^:-]"
a-u sectir.rni variabile pe inillirne, coeficientul de flambaj
fJ "^ :ii:-
,. se :l.l:".t-ele
oeterlnrn,L 4pfoxtmaltp i\sLtell
.a) cird, reazetnul superior este fix, ca pentru elementul considerat cu
seclrune consranti pe intreaga sa ini.llime
trelmea mtllocle;
9i corespunziroare sec;iunii ciin
Dr .ind rc.rzernul sr.rpcrior c,,re elasric slu liber:
, - l" calculul pirgii inferioare a elementului, ca pentru elementul corsi_
pe inrre.rga inalqirne a paiqii inferioare core:pLrn_
:::1:_cu_::!lrule
zatoare sectrunu dln,conslrnre
partea inlerioari a elemerrtului si
l" calculul pirlii superioare a elementnlui, .n p",.,t.., elen.rentnl
-,., - cu seclr-rtne. constanti. pe intreaga con_
srdcrar inillime a p'i.1ii i.rp"r,oare cor"s_
punzitoare secliunii din po4iunea inferi"oari n pe.1ii'r.ip.iio"ie
a elenrentului.

iC. Aite proprietili alc elementelor de zidirie

.""r,::l..,:l*.T,l'"',ffit',',t:;,1":?:i1""*',t;lff!:'de tenperaturi se race c'

T,1beh rv.1e
Coeficienlii d,: dilatagie liniarn r zidnriei
Coelicientlil de dil!1alie Iiniafd a ziCnriei
,Uaterirlul de zid^.ie
Cll ' 10-5
Cirimidi din argili arsi 9i blocuri de
Deton usor 0,5
C:rnmid: silico calcari, blocuri de L,c-
ron greu 1,0
Pietre narurale f,8

in tabela IV.2O sinr date valorilc coeficiertului de frccare necesare

penrru vcrificarea stabilitigii la alunecar" a constmcliilor de zidirie.

Tabela lV.20.
Coelicienlii de frecare
Sirrer Jupraielei d€ hecare
I)eiunrre, fr: reridlului

Zid:rie pe zidirie sau bcton 0,70 0,60

Lcmn pe zidirie sau beton 0,60 r''50
Oqcl pe zidirie sau bcron 0,,15 0,35
Zidiric sau bc..on pc nisip, pietrig 0,60 0,50
Idem, pc argiln nisipoasn 0,55 0,40
Idcm, pe ar.gili grasi 0,50 c,30
 V or*,,ro^rroroor., SECTIUNILOR DE ZIDAR'iE

fi enzllr cALCULULUT ELEMTNTEI oR nE zTDARIE

1. Dezvoltarea metodelor de calcul ale zidiriei

a. Metoda rezistenielor admisibile. Zidiriile, ca gi toatc celelalte tiprrri

de consffuctii: metalice, beton armat, lemn etc, au fost calcuiate in lara noastri
r.inn in 1956 prin mctoda rezister.rlelor admisibile. Metoda rezistenlelor admi-
iiLrile se bazeaii pe ipoteza ci naterialele ar.r o comPortare elastici, conform
legii lui Hooke, folosind 9i ipoteza secgiunilor plane a lui Bernoulli. ln metoda
r eiirtent"lor adnrisibile se detenr.rini eforturilc unitare efective care slnt con.r-
parate apoi cu rezistenlele adraisib_ile, stabilite prin impirlire:L rezistcnlei de
MPCre cu un coellclellt oe Srguranla unlc
od: R" , sau;' (\'-l)
oet -1o a' (\r-2)
Cir rezistcnlc de rupere iau pentru beton 9i zidirie rezistenlele de rupere,
se
pentr',.r olel beton moale linita de curqere ctc.Cr.r ajutorul coeficientuLri de
.riglranld unic si constant se urmiregtc in mod simplist sX se acoperc toate
rbaterile de la ipotezele n.iedii sau ideale, luate ir.r consideralie la dimer.rsio-
r.,iiea elementelor de construclie. Astfcl, coeficientul de siguranli trebuie si
iiri seani. de variabilitatca calitigii materialelor, a incircirilor, de erorile
de execugie, de modificarea condiliilor de exploatare, de lipsa de concordanli
a ipotezelor de calcul cu comportarea reali. a construcliei etc. Pentru a gine
sc:r'ni de toatc aceste varialii, metoda rezistenqelor admisibile folosegte coefi-
cienli de siguranli diferili pentru diferite materiale, grupiri de incirciri, con-
digii de Lrcru etc. Astfel, coeficienlii de siguranli curent folosili sint;
c.-1t7 , .. 2,00 pentru netal; c:1,8. . .2,5 pentnr beron armrt; c:4,00. . ,5,00
pentru zidi.rii etc. Coeficienqii de siguranqi au fost stabiligi empiric 5i sint in-
clugi in rezistenlele admisibile, fiind vorba deci de un coeficient ;mplicit. De
a-ceea a fost denumit gi coeficient de ignorantd. Mctoda rezistenlelor admisibile
este inci folositi la calculul zidiriilor in multe liri (Germania, Franla etc.)
b Metoda de calcul la rupele. Experienlele au scos in evidenli. cZ, dI,ria
estc un material elastic plastic, care se deosebegte mult, ca 9i betonul
-
qi betonul ilrmat, prin proprietililc sale mecanice.;i elastice de materialele
 Il\lrIii (:\t.ttt_Lt,tI TLEMEii'I'!]LoR DE zIDARIE 231

clasticc (oqelul), la care se aplici formulele din rezistenla materialelor.

in zid:irie existi o stare complCxi de eforturi, incircirile piovocind defor-
n.raqii elasticc ;i plastice. Metodr rezistenlelor ..rdrnisibilc niglijeazi. proprie-
tiqile plasticc ele zidiriei prin calculul efortrrrilor unirare numai in' stadiul
elasriu. D.,r.ci p"",r.u consr.'.rcqiile metalice folosirea acestei n.retode, adicl a calcu,
Iului- in studiu elastic pirea justificati., deoarece atingerea limitei de curgerc ;i
aparilia defonrlaliilor plastice, degi nu insemna rupe.ea construcgiei, totug-i echi-
r-rla prin rnirimea dcformaqiilor de curgerc (2-40/r) cu o scoatere a sa din
luncginne, penrrr.r zidirie cedarea construcliei inseamni atingerca stadiului de
rllpereJ nu nunrai depigirea st:Ldir"rh.ri elastic de comportare a materialului.
De aceea, noliunea dc rezistengi admisibili pentru zidi.rie apare ca fiind com-
plet arbitrari. in urm;L nu.meroaselor incerciri la rupere efeituate lsupra ztdd,-
riilor s-;r inrrodus din 1939 in U.R.S.S. coeficienti de corectie in calculul zidi-
riilor dupi nretoda rezisrenlelor admisibile, care au modificat radical conti-
nurul formulelor gi au introdus in calcul principiile metodei de calcul 1a rupere.
La noi tretoda de calcul la rupere este introdusi prin STAS 1Q37-56, Elemente
de ziddrie. PrescripSii de calcil 9i prin STAS 4161-53, ZidArie arrnatd. de ciri,-
midd pentru ziduii;i stiLpi. Presciip;ii de proiectare.
In n.retoda de calcul la rupere se renunt; la compararea rezistenlelor efec-
tive cLr rezistenlele admisibile, Aprecierea rezistenlei unui elemenr se frce priir
compararca solicitirii (for1i a.xiali, moment ctc.) de exploatare, datoriti.
incircdrii cn solicirare.r de rupere, ca"re reprezinti capacitatea sa portant;.
Solicitarer de ruperc sau capecitatea portxnti line sean.ri de proprietigiile
plastice ale materialului, exprirri ruperea 9i se determini prin incerclrile le
rupere. Ea se poate evalua cu ajutorul rezistenlelor medii de rupere ale zidi-
riei, deternir.rte st;rti<ric qi a elementelor geonetrice ale seclir.rnii. Coeficien-
tul de sigaransi c se obEine prir.r inpirgirea solicitirii de rupere (N,") cu soli-
citarea de exploatare (N")calculati pe baza tncircirilor previ.zute in pres-
iripti. rel,rricc rr . clp. ll yi rr. r.prczcrrtind deci ,ici c.r v,rlo rre.r uralilrrrm
masimorLLu posibili. Coeficicntul de siguranli. line seami de depi.girea incir-
c.rrilor. prin incilcili oc.r.zionale 5i de vririabilitatea rezistenleloi materialelor,
a condiliilor de |-rcru a clerrentclor de consrruclii etc. Siguranla este exprinrari-
printr-un singur coeficient unic exprimztt insi in mod explicit. kezistenga :unvi
element estc consideratl suficienti daci

c .V,, .< l/. - 1r (R,,, F) sa.L

(rv-3)
c s".<s,:v(R", F),
ln cale
N. c\Lc \olicirJre; de ruperc sau capacitatea porlanti;
N" solicitarea.de.eiploatare (momenr, forlX axiali etc.);
c - coettclent de slguran{a;
R - rczistenqa de ,ipcre'a'zidiriei sau rnaterirlului (kgf/cmr);
f - caracteristica geometrici a secliuni;;
gi g - solicitirii respective,
- funcgia5icorespunzitoare
Carecteristicile prescripliile de calcul la rupere a ziddrier nearmate sau
armate sinr cuprinse in STAS 1031-56 9i STAS 4161-53. Pentrr., zidirie ne-
armati.r de exemplu, coeficienlii de siguranli sint dagi in tabela V.1; ei variazi
 232 DIIIENSIO:\AIII'I 5[CI'IUiiII,OII DIJ ZIDiRIE

Tabela 1.1
Coeficiengii de siguranti ri zidiriei nearmite (dupi STAS 103l-56)
Coeficien{ul de sieu.ale .
Solicilarea ti lelul zidiriei
Sarcini SarciDi

1. La calcului zidiriei la rezistenla de ru-

pere, in peregi, stilpi, arce 9i bol{ cu sec-
lunc mai mare de 0,30 m!:
a.) din c:rlmidn 9i piatri bruti 2,5
l) din blocuri de beton, piatri naturele cu
formc regulatc ai blocr:ri de lut 2,1
c; clirr blocuri cu goluri 3,0
2. La calculul de fisurare 1,2 T
3. La calcului stabilirilii la risturnare gi alu-
1,5 l4 lrl

Obsen6tii. :,) Penrru calcului zicl:r.iei h rczisterga de rupere a perelilor, srilpilor,

arcclor 9i bolqilc,r' cuo secliur1c mai mici dc O.3C rrr'. cocficicnlii de siguranli sc mircsc
cu 2Co:.
DJ La lcrificarea zidnriei 9i a stabilitSlii elcmcntelor construcliei neterminarc (in tirl-
p.rl ereculiei) cocficiengii de siguranqi se lor lcduce cu 2011.
c) La caiculul ancorelor gi legiturilor in zidirie coeiicienjii de siguranji in func;ic rlc
:llerc.r mortrrului sc \.or llr:r I

morrar mircx 4 .3
- mofr.rr nafcr 10 .2.4
- mcr':Mrxfcir 25 Si tnxi ftafe 2.
-
d) Pentru construqii cu finisaje speciale 5r.,r !cnrru consrruclii cu tencuieli hidrofuge,
cocficicnqii dc,i3ur-ar1i pcrtru calculul le tisur:rrc sc ;aL! 1,5. Petlrru consrructrr cu tcncuicli
i:nriacide se ilr'r 2.5.

intre 1,1 ;i 2,5, in funclie de ipotcze)e cie calcul, adici de gruparea incirciri-
lor, natura solicitirii 5i felul zidiriei. El scade o dati cu creqterea numirului
de incirciri din gruparea de incirciri, deoarece probabilitatea atingerii simul-
tane a celor mai defar.orabile cazuri de incirciri scade. I'otodati el depinde
dc natura ruperii: intindcrer cornpresiunc etc, Metoda de calcur ra rllpcre esre
irlai des;virgiti. decit metoda rezisten!€lor admisibile, deoarece se bazeaz,i pe
rezultate experineDtale $i oglinde$te mai bine condiliilc de lucru a zidirici sub
acliunea incirci.rilor. Ea di posibilitatea si se proiecteze mai corecr li Lnxi
c.ono1.r.ricJ menoda. cldsic; a lezistcn!elor admisibile sr-rbestiuind i.1p.1iir.ri ;r
Portant; a elementelor de zidirie, mai ales a cclor soiicitate la cornpresiune
centrici sau excentricX, Totr4i nici netoda la rupere nu trrai corespunde i1r
prezent, deoarece ea analizea,zd comportarea elcntentelor de construcqie sub
acliunea incircirilor in mod unilateral, numai in stadiul de rupere. Ori cxisti
alte fenomene care tr€buie luate ln consideratrie la din.rensionarea elementelor
".i
de zidirie, in anurmitc coDdilii de exploatare, ca de e\ernplu deformaliile sau
 I]AZDLE CALCULULIJI ELDIIIN1'trI,OI DE ZID]|NIE
233

rigiditarea, fisurarca etc. $-icare se produc la i'circiri depirrare de incircirile

oe rupere. t'entru acestc tenom^ene nu poate neglija comportrrc.t construc_
_se-
li.i.in, stadiu cl.rstic, n.eglijata_in calculul ir .up*.e" 9i care 'consritrrie
un.r din
cnticlre ccle mar rustrtrcate ale metodei de cajcul la rupere. A'a dupi curn
5-.r .rrirar in c"rp, I.D factorii. principali ai dimensionXrii^(rezisrenle, iucircdri
varrsbrle, alearoarc, inrimplaroare. Tn mcroda dc calcul ir .upere rc
i:rcellir.
?t. rporeza, srmplrhcaroare ci existi o probabilitate de varialie aseurini_
torre, in acelali sens, a acestor variabile aleatoare, independent de limitele si
d^rrecqiile de.varialie a lieclrei variabile aleatoare in parte. ln re;litate, in
cttc\a cazuri, sporlreJ unor- inc5rci_ri esre mai periculoas.r decir a rlrora.
J\slrer. de cxemplu. pentru zrdurrle de sprijin sporiret impingerii pirninrului
nllc$oreazJ stabrtrratea, in trmp ce crettcrea greut;tii proprie a zidLrhri de
s,flitin mirettc, siguranta.la.sr:rbilit:re (fig. V.I). Ceje nrai 'defar.or.rbile con-
drlr pentru stabilitatea zidului de sprijin se rcalizeazi insi cind se produce o
sporire r impingerii orizonta|.e a pimintuiui (de exen.rplu in caz.rl un.,i pinini
cu cel nr-ll r.nrc coeitcrenr de trecare) gi o micgorare a greutilii proprii a ziduh.ri
de sprijin, prin folosirea unor pietre mai ugoare dc "zidirie. Aceistn posibili-
tate ru poate fi previzuti in calcuh.rl dupi. n.retoda la rupere, care presupune
acela6i sens dc variaqie a incircirilor. De asemenea, mlri-ca' abater^ilor prin-
crpalrlor l.rcrori .ri dinrensionirji de Ia valorile medii derermin.rte ,r.rri.ric
sir.rt diferite, aqa dupi culn s-a aritat la cap. II. Asticl, incircirile per_
n'ranente pot avea abateri curente de +10% in timp ce suprainci.rci.rile ion_
strucliilor provocare de abatcrile inci.rcirilor climatice -
lzapadd, presiune.r rinrului etc.) pot aiunee pind. le
3C-400/0. De rsernenea, abaterile rezisterrrelor"difeie de la
Lrn materia l Ir l.rru1.
c. Metoda cle calcul la stiri limiti. inci din primele
riecenii alc secolth.ri af XXlea oamenii de ptiinli .6rrrt*.-
rori (profcsor Kazincki din Ungaria 191i, mai tirziu in
U-.R.S.S. inginclul Hozi;rlov
-
1928 9i in'special prof.
N.S. Strclegki --
l9l5) ru rr.irirr c.r o'mctodd. de calcul
rusri rrebuic si- 1irr.i searrrl de . ari.rbiljr.rrca f.rctorilor cerc
conrpun coeficientul de sigurarli. unic, folosind in acest
scop anaiiza cu ajntorul metodei statistice matematice. N{c- Fig. V.l. Determi-
toda de calcul la stiiri ljmiti. reprezinti dezvoltarea nero- rtarea. coeficienfului
-lci dc.calcLrl I.r rripere.o rrcapra sup.,rio.rr., i,r crlculirl con- ;|1t':: .to1,1,;
struLlulor. Trr tncrod.r de c.rlcrrl la srari lirrrita \c urnlirc:t( li;
ztaa,rc..
colrPortarea construcgiilor in stadiile de exploatare si de r-,nipingere. oiizol
ruperc. Iuindu-se in. consideraqie proprietilile-reale ale rra- F,t i:1!li,,i?ii?1"',
tcn.llclor, clastrce qi plrsrice prin precizarca unor stiri li ":", 2i(;i,lrii.
:riL.r dc e,rl.Lrl. Cocli,icrrrLrl urric de rigurrrqd cstc inlocuit
ctr.coet'icienSi cliierensidsi, care 1ir.r seanra de variabilitatea proprieti.lilor n.rate,
rialelor-, a incirci'ilor gi a condiliilor de lucru ale rn"t".i^l.lo. qi ale elc'ren-
tcloi de .consrruc!ie. Cu ajurorul acestor coeficienli diierenliali sc stabilesc
rezistcnlelc mininre:rlc materialelor, incircirile sau solicitirjle maxime. Tot-
odilii ei scrvcsc pcl.ltrll :r corecta fcrntulele de calcul, pnnindu le cie ircord
crr ienom:nele realc.
234 DIllLf,"slol.\RIl SECTIU\ILOll rl] ZI'r iiilL

2. l{ctoda cie calcr.rl la stiri limiti

a. Stiri limiti ale constructriilor de zidirie. Se nunresc stiri lin.iiti ale unei
construclii stiriie caracterizate prin cpuizarea capacirilii portante sau prin nc-
satisfacerea unora din condigiile de exploatare normali. In situaliile de nesatis-
facere a unor condiqii de exploatare normald are loc o simpli. lntrerupere a
exploatirii pentru repararea ian inliturarea defectelor inadmlisibile qi cire nu
constituie o catnstrof;. Este d,eci clar ci rezervele ce trebuie pistrate pentru
preintimpinarea acestor stiri por si fie mai mici decit fali de starea limiti de
rezlstenla.
Aparilia stirilor limiti este determinati. de:
caracteristicile materialelor 5i elementelor de construclie cit qi de alc:r.-
turrea- structurei de rezrstenti:
tipul, intensitarea 5i nrodul de suprapunere ;L inclrclrilor;
- natura
-ln" calcuh.rlcerintelor de exploatare.
elementelor de-rezistenqi din zidirie se deosebesc dor"ri grupe
de stiri Iimiti:
cu privire la epuizarea capacirSlii porrante:
-,z) ruperea. pierderea stabilitiqii formei sau poziliei, oboseala;
cu privire la nesatisfacerea condiliilor de exploatare normali.:
-D) deformarea statici sau dinamici;
c) aparigia fisurilor sau deschiderea excesivS. a lor.
Capacitatea port6ntd caracterizcazi proprieratea unui element de constmc-
1ie s:ru a unei constniclii de a rezista ?r.rcircirilor, fiind determinati c:ntitariv
prin inci.rcirile lin.riti la care eiementul de construcqie sau construcqia rezist.l,
f.,-.r.r icsi din lrrcrrr prin rupcrer s.rtr pierderc.r.r.rbilir.rtii formei s.ru pozigiei.
ir r.rrrna soli;ir.rrilor st:rice sxu repet.rre de mai mulre ori (prin oboseali).
Strre.r linrire.r c,rpacitigii portante se producc cind construcliile de zidirie
pierd aceasti capacitate de a rezista solicitirilor exterioare.
'f oate construcpiile d.e zid.d.rie se verifici la :.ceasti primi strrc limiti de
cprrizate a capaciti.gii portante (de exemplu in fig:rta Y.2, a pentm un element
sr.rpus la compresiune excentrici).
Evident cir pe l?ngi distrugerea construcliei existi gi alte sti.ri limiti, care
impiedici exploatarea normali a construcliei, conform destinaqiei sale, ca, de
exemplu: mirimea deformaliilor, aparilia sau deschiderea fisurilor etc.
Starea Limitd a cleformaliiLor stare limiti limiteazi creqtcr.ea
- a doua
defornaliilor pin:l la deformalia mar,imi carc in.rpiedici. -exploatarea nomrald.
E.r se Foloselte de exemplu le proiectarea:
a) plangeelor ceramice armate, a ciror sigeli sint limitate la 31 din des-
chrdere, pentru a se evita fisurarea si ci.derea tencuielii (fig. V.2, E) sau s;n-
zalia neplX.cut;. de tremurare la mers;
b) zidvilor autoportante a clidirilor industriale, care transmit incircirile
(de exemplu incircarea orizontal5. dati. de presiunea vintului) la eleiaentele
de rezistcirqi: stilpi rnetalici sau de beton arn.rat (fig. Y.Z, cj. In acest c:rz,
deplaslrile orizor.]tale ale zidului 9i stilpilor trebuie si fie aceleagi, fiind limitate
 II\ZI]I,I. L\I,(,Li,LI,TI II,T:]tXIlII,OR D]] ZIDARI! 235

de aparilia fisurilor in zidl,rie, care nu sint admise in condilii normale de

exploatare. Deformagiile orizontale ale stilpilor trebuie si fie mai mici decit
deformaliile maxime corespunziroare apariliii fisurilor in zidirie. ln alte cazuri,
ni.rirnea fisurilor admise este limitati la anun.rite valori, care fac posibili
exploatarea.

I.v

_1
fu
I
f
['r -.i===;:-:
ir.-
:K-^
,,t
li"i
)-)_
EW
t/
Fig. V.2. Stiri limit:1 penhu elemerie de zidirie:
a
- la cllracii.le p.rlanta, c! didrlgerca zonei ccDrprin:ate l. cotr,pL.sirtxe ercenrrjc:i. cLi condiljaS\< ISI; ,-la
delorrdtii ; siiselile l,lan*elof ce..rnice !Lnr.lc. i. linrii.ie ce cor:di1ia I < til i . - 1! dcii,d.tii deplasaf.! c.l,n-
iului slllInLlui, j, ru trLb!ie sntie ri.i nrare d:cit de!1!:afea limii:i Ill a c.l)rt!hi suire njrIztjLrtLj autr,porlari.;
rl - lr ll,lfilia sau desclrid:r€a tirLrrilor, D,fimer iirLrrii .1 si iie mai mica decii [.\]; e - la ,l).rjlia sru desct.ice-
rea lisufil.f, cu calculul pe baza elorirfilor unillre probabile de lntildere diD ribf. eliirenar, c.re e\clu,b ne.e!r-
ratea delerrinnfii lli A, condilia iiind rV.-( A1;5 o aparitia ii>Lfjlor, j t
-stil! de rezistcDt:t.

Aparilia fisurilor in elementcle de zidirie, deci atingerea stadiului II de

lucru al zidiriei, ca 9i deschiderea fisurilor poate lnsemna o stare liuriti pentru
construcliile de zidi.ric care trebuie sI lucreze firi fisuri sau la care deschide-
rea fisurilor estc limitat.i. (fig. V.2, c, d).Efornrr unirare de intindei.e (fir,i) se
nasc $i in secgiunile solicitate la conpresiune excentrici (fig. V.2, e) in
zona intinsi..
Calculul dupi a treia stare hmittr d.e t'isurare este important qi pentru ele-
mentele de zidd;ie care lucreazi in mcdii agresive sau trebuie si.-9i pi.strczc iil-
permeabilitatea (de exernplu rezervoare), fiind necesare tencuieli cranfe, firi fisuri.
b. Variaroiii'::r-tea. caiitilii ir, aterieleior. Coeticienti cle omogenit:te. ?ri-.-
prietitile mecanice ale zidiriei gi ale materialelor sale componenre pierre
de zldtrrie, mortare nu slnt constante, ci ele avind caracter -de varia-
-
bile aleatorii. Variabilitatea lor, datoriti in cea'rariazd
mai mare parte procedeelor
tehnoiogice dc fabricalie, poate fi micgorati, dar nu poate fi total eliminati.
Se adaugi gi erorile intimplitoare datoriti incercirilor de laborator, care sint
mici, drr nu neglijabile.
Variabilitatea proprietililor rnaterialelor fabricate industrial (oqel-beton,
cirimidi) estc mai mici decit a celor confecgionate pe fantie! ftnorrar, zidiric)-
L.r figura V.3 sint ari.tate curbele de distribuqie empirice penrru rezis-
tenga de rupere la compresiune a clr"amizllor cu geuri yerticale gi pentnr rezis-
tenla de rupere la compresiune centrici. a zidiriei din cirimizi cu giuri verti-
cale, intocmite pe baza incercirilor Incerc 1961.
-
 I

.a

!:a

E2

3:
qaalJeJJ \4 ,$ 5 \. \

*\.

B :
:
e. .i;
\
J-J! I

E
T
t
R
i

;*q \ * i. F \ qo \a q:
6
I
 ItlZiit.r, 1 \l.tLtLt,( I It,|\!t \tlLoti lrI zlD.\utn zJt

. ln metoda de calcul la stiri limiti trebuie si se cunoasci rez-istenSele pro_

b.abile minime ale marerialelor, perlrru I se pu,." ,r"U;ii ...rpu.i,..,., po.,lnii
rlrrr.r.. AceJstil se l.1ce prrn rnterpretarea statistici a unui nurli.r suficient de
rrare dc probe (cap. I. D).
., Dr,p.r curn \e ir;e .rce5r calcul csre rrei ulor dc f.icur, cind crrrbelc dc dis_
tnbLrtle enrprnce a rezulrltelor sinr sinrerrice 1i sc,rpropie dc curbl norrnale
simerrici a lui Gauss (clopotul lui Gar.rss). lr, s! poate den.ronstra ci:
p,:nrru.68J0,. dirr c.rzuri. R,r.ri) esre"."rt.".
cuprins intrc Iirrrirclc Ris, R
".. ,-nledta alltmetrce
trlnd
R::Ft,
n (r-l)
-r fiiud abatcrea rnedie pitratici sau abaterea standard (I-11);
pentru 954llo din cazuri, Ri este cuprins intre limiteic
-
R_: l.s;
p€l.ltru 997riuo dn cazuri, R; este cuprins intre limitcle
-
r? i- 3 .s.
. Abaterile pozitive 9i negative fiind considerate egale, existi. o simetrie fali
de media ariunetici R, astfel rezulti ci existi probabilitatea de 1,5r1,,n ca rezis_
tenla minimi si. fie mai mici. decit ft-3 s s:rn probabilitatca de 99g,5,',,,, ca
aceasti.vrloare si.fie depi5ita. Din practicir s-;r consratat .; prob"bilii"t."
oe v./b.)',u po.tre tr consrderxti ca o ccrtitudinc, adici se poatc admite ci nu
se vor ln:ri ivi cazuri in care -R,,,;n{R-3o.
Stabilirea rezistengci minime se face cu ajutorul coeficientului de omo_
genitate (K) care este raportul dintre rezisrenla ninimi (R,,;,,:R-3 s) gi
cea medie (R)
,,. R 3J (\'-1)
s,' '\- R -ll-JL'r
ulloc L,,: ; {l-lJ).
rezistenqei rrrininrc (Rr1u r. cu probrbiLirlte.r de 1.5 .. csre
, Toflt)ul,l
oe "Valolrea
datd.

R*i,:K.t? (\,'-5)
. Vrlorile.lui R, opi-K:e srabilesc pe baza prelucririi sratice a datelor ex-
peflnlenrate (vezt cap. l. ,).
.Rezi.sten.lcle,normate tR.)-sinr vrlorilc dc referirrla precizate prirr nor_
ma_trve lr concrd cu caracrerisricile de receplie a matcrialclor. pentiu zidirie
qi.beton, rezistenq_a nornr;iti estc rezisrenga.'medie de rupere stabiliti statistic
prin metode standardizate. Rezistarlele normatc ale zidiiiei se obqin dcci prin
ruperea ziddriei prin metode de iniercarc standardizate la 28 de zile de la
conlecqionare, r'llorile fiind condilionate dc: forma 5i natura naterialului de
zidirie,,rnarca 9i lucrabiliratel tr.rortarului, ini\inea rinch.rrilor de zidirie,
mooLll oe tesele elc-
Valoriie rezistenjelor norrnate pentru armiturile din otel-beton sint:
penrru ogeluri zoi, egale cu linrita de curgere standardizati a ogelului,o.:
-
, -.pentruo..ojel:uri durc, ium sir.rt simrele SBD, egale cu rezistenga de rupere
la llactlune.
238 DIIIL\SIONIRDA SIlC'IILNII,OR DI ZIDIItIN

RezistenSele tle calcwl sint valori convenlionale oblinute din rezistenlele

normate prin inmullirea cu un coeficient de omogenitate K 9i in unele cazuri
cu un coeficient al condiliilor de lucru ale materialelor
R: I(.rtt,,,. R", (v-6)
Rezistengele de calcul caracterizeazd rezistengele minime posibile ale mate-
rialului pentru diferite solicitiri, in condigiile cele mai favorabilc de lucru
ale construcliilor. Rezistenlele de calcul ale ziAdriei (R) qi ale armiturii (R,,)
la calculul dupa c.rpacitatea portanri au expresiilc
R-R"'K,'nt" (v-7)
t?,,: kil.K,,.m",m" (v-8)
urde rir' .;i zz.o sinr coeficienlii condiliilor de lucru ai lrateriahrhri, ai zidiriei
$r ar armaturll.
Asrfel coeficientul de omogenitate cara"cterizeazS" abaterile (sci.derile) prac-
ric_ posibi)e ale rezisrenlelor rei)e fald de rezisteniele norrrrut., adica faii de
valorile medii statistice oblinute pe cale experimentali prin metode srandardi-
zate, ca urmare a varialiei intimplitoare a calitilii materialelor. Valorile coefi-
crenlrlor de omogenitate.se stabilesc cu ajutorul unor serii mari de lncerci.ri,
rolostno metodele statlstrce.
Pentru elenentele de zidi.rie, el estc astfel ales incit si. corespundi unei
probabiiitili de 1.50,i,u de atingcre e acestei rezistenge minirne gi eite egal cu
l-o

in Nornativul pentru calcu|il zidiriilor la stiri limiti in curs de experi-

mentare in lara noastri. sint date valorile coeficiengilor de omogenitate ai iidi.-
riei, K:.(rabela. V. .2), dc 0,50-0,45 6i ai coeficienqilor de omogenit.rrc ;ri
arn.riturii dir.r zidiria armati, Ko (tabeia V.3). in primele norme d-e calcul la
niri. limir.i..sorictjce, €rru prevdzuli penrru zidirie, ca 5i pentru beton, doi
coetrcrentr de ornogenrrare, K,. dLrpi c.rlitarea zidariei 1i controlul execugiei
(l si B)'
Tabelt \..i.
Coeliciengi dc omcgenllatc ai zidiriei (ilupi nornatir.ul erpcrinental Incerc)

Zidirie de toate tipurile supusi la compresiune

Zid:rie de toate tipurile supr-rsi la intinderc arirrli, intindere
{orfeca.rc, cforturi unitrrc pr;nciprle de intildere

Tabele Y,3.
Coeficiengi cle omogenitate :1i arnr:iturii pcntr.r.r zidirie armati
(dupi nor nrativul crperimental tuccrc.)

Otel OL 33
S.rni rrti trasi la recc -i',''l-L
t,30
 ,r\7'tf c\t.r||trl ltr\tF)tItun DI ztDlRI[ 2r9

r:. Principiilc mctodei de calcul lasti';i lim;tii. 1). Principii. Metoda rie
calcr.rlla stiri limiti se t)azeaz\. pe doui principii de bazi:
consideragie a sdrilor limiti 9i analiza comportirii reale a
- luarcalainfiecare
construcqiilor din stirile limiti;
folosirea coeficien;ilor diferenliali pentru asigurarea construcliei la
- din aceste stiri limiti. tinind seami de variabilitatea factorilor care in-
fiecare
tervin in dimensionarea construcliilor.
Calculul se face atit in domeniul comportirii elastice a materialelor (pentru
deformajii, deschiderea fisurilor, oboseali., stabilitate) cit gi in acel al compor-
r..ii ^l".ti.- i/'' n..." \
'
Folosind nretodele sratisrice matematice se urrrircSte stabilirea celor mai
nirri solicitiri care irltervin in starea limiti. respectivi 9i compararea acestor soii-
cit!.ri nlaxin.re cu solicitirile mininre probrbile, evalnare pe baza celor mai rrici
rezistenle ale materialelor, precurn;i n celor mai defevoribile condilii de lucrLr.
Solicitirile nlaxirne posibilc se obqin prin multiplicarea incdrcdrilor normate Q"
sau a solicitirilor corespunzi.toare cu coelicientwl de supraincdrcare n, linind
seama 9i de simwbaneitated inci.rcirilor (prin folosirea coeficientului de sirnul-
taneitate, care este egal,cu 0,9 sau 0,8 pentru incir.ci.rile. temporare dc scurti
dur.rre in gruphrile suplimentare, rcspecriv extraordinare).
Coeficientul de suprainci.rcare este de obicei supraunitar qi este diferengiat
in funcgie de natura roli.ititilor, fiind n.rai mic peniru cele piemanentc ai mai
ur.-re pentm cele temporare. ln tabela V.4 sint aritali coeficienlii de supra-
incircare intilnigi mai des in calcule.
Tabela \'.4.
Coeficienli de supr;incircare (a)

hcirc:rre permancnti, dnpi caz 0,8 1,3

1,'circarc utili pertru acopcrituri, poduri uriliz,abilc, iocuirrqe, dormironre in
-
cimine, sili cle sanatorii, spitale, snli de lecturi, c:rrncre de hotcluli I,4
BiLouri, magazine, bucitirii. rlepozite, silile irrtituliilor de invigimint, alc gi
rilor, tcarrelor, cinematogr:rfelor, sili de expoziqie etc. 1,3
Depozite de cir1i, arhive, tribune pentru spectatori stind in picioare, balcoane
5i loggii ctc.

. Coeficienlii de supraincircare pentru incirciri permanente por fi ti sub-

unrrarr $r egalr cu:
z:0.8 Dentru incircirile care dau momentul de stabiiitatc in cazr.rl
- consrucliei de zidirie 1a stabilitate impotriva risturnirii sau alune-
1'erificirii
cirii. 1n acest caz, scederea incirci.rii proprii creeaze condilii defavorabiie
stabilitilii construcliei, de exemplu ca in cazul greutelii proprii pentru zidul
de sprijir.r din figura V.1;
n:0-9 pentru incircirile penranente din greutatc: propric pcttrrtt
- cind cel€
cazurile nr.ri dezJvantajoase ipoteze de c.rlcul se obtin pentrLr cea
rnai mici valoare a fortei axiale (acliunea combinati a con,presiunii ti a ii1-
covoierii in cazul excer.rtricitilii mari, forfecarea zidiriei dupi rosturi etc.).
240 DItIlristONARLl SIC'trui\ltot DD zrD iltr!

_ Analiza coeficientului de st:rbilirere ,rl zidului de sprijin din figura V.1

calcrlat dupi.merodele de calcul Ia rupe-re 9i la-.stiri limird, pure in"el.idengi
po'il'ilirrrc.r de .rprccicre i celci rF.r; ,iefa'orabile g.r,f,,ri i"'ln....iri nrrnai
rn \-a7Lrl rrerodet de calcul la sriri limiri, care !ilte se.rmi de senstrl rcal de
varialic a inclrcirilor. Coeficientrrl de strbilit.rte al zidLrlLri sc poatc calcuia
astfel:
1. dupi metoda la rupere
M":P"a'
M,:T'. h,
^ Ms
.": P"'q
w: T:"h.
2. dupi metoda la stiri limitl
,'!,{":0,8 ' P '. d, cLr n:0,8 pentru greutatea proprie a zidului.
. . M,- 1,2.7'.lt, cu n:1,2 p€ntru impingerea orizonrali a pimintului
nrslpos
^ 0,8. trt. q-:u'ot
r ^--pr.o
"- -T't m'
. RezLrki in cordiqiile rcrle posibile de lucru se obline o reducere a coefi_
ci_
crentulLU de stabrlitilre, pinl la 620i. iar metod.r de calcrrl la nrper..ru perm.re
.r aprecr,r.lceastS. situalie.-re.rlr _.r condiliilor celor m.ri deza v.rn r.r1o..r,. .
Verilicarea I.r starea limjt.L de deformere 1i de oboserli (pentru solicir.irilt
st.lrice sarr repetete produse de vehicLrle 5i-Lrrilaiele mohile de-ridic.rrc rrJn._
porr)_sc lace pentru incirciri nonn,rre. ln prescripliile )i
'.ehricc de c.rlcul lr
sriri lirniti se_ giscsc precizirile de dcr.rliu pinrrL, rirodL,l dc Irr.rrc irr ior .1.
rillle i SoltcttJlllor.
lncircarea de calcwl este incircarea maximi posibil.i
Q:rr.Q" ( \r_9)
Solicirarea de calcul este solicitarea maximi posibili, stabiliti in limite
totugi reale, formatl din suma solicitlrilor normate (SI), multiplicare cu coefi-
cienrtrrde supraincircrre
s:,iii,.s;,. {\'- I,l)
Solicitarea maximi nu r. d"r"t-iii mecanic, prir.r insr.rmarea pur gi simplu
a efectului cel mai defavorabil al tuturor incircirilor, ci in fu,ictie dc oio-
babilitatea grupirii simultane a incirci.rilor, adici. cu ajutoml coeficicnrului
de sirttLrltaneitate qi al grupirilor de incircXri : t'undamentale, sapliment e
1i extraordinare. Modul dc grupxre a incarcirilor sc alcge dc c;rtre proiec-
tant, pe baza unei atente analize, astfel incit si corespundi unor iitualii
practic posibile, in funclie de frecvenla incirci.rilor qi de destinalia cons-
tnrcliei (cap. II).
ln calculul la stiri limiti se line seami. si d,e variabilitatea conditi;lor
tle lucru prin folosirea unui al rreiler coeficienr, cel al condiSiilor de lucru.
Acest coeficient poate fi un coelicient al condisiilor de lu.cru ale mrteriilt!-
lui (n2,,,), sarr \rn coelicient al condiyiilor de lucnt ale elementului (nul .
 lAZI]ltr CALCULUIUI ELE]IEMILOI IJI ZIDARIE
241

CoeFicientrrl- condiliilor d.c Iucru rcprezinti deci, dupi materi;l 1i

caregona.de _lucrIri, siruaqiile diverse inrilnite tn comporr.rrea clenrenrelor de
consrruc!rc. in luncqie de condiliile dc exploatarc, di metodele de exectrqie
si de alcituirea lor.
.. - Coet'ici.entul
tIcirlle .condiSiilot cle ,lnuu ale materialwlui caracterizeazi mdi_
rezisrenlelor reale f;.gi de rezisrenqele normate datoriti altor factori
decit cei. considerrqi prin interurcdiul coeficientului de omogcnitate. Astfel
de t-rcton sinr: comporrilrea materialului ir.r ansan.rblul de soficitiri al cons-
rruclrer (un, zrre, rcmper,rrr.rri. ctc.). conditiile specifice de solicirare, intro_
oLt\c slmptlllctr siu llcgltliltc in c;jcul ctc.
Astfe_I, coefjcientr.rl condiliilor dc lucru ale materialulur (m,,) comole-
re.rz.r cocficicnrul de omogenit.rre (K). L.r c.rlcutLrl zidiriei sc frl;r"r;",;il;-
tori' coelicienli ri condiliilor de lucrrr rle mererielului:
t17z este coeficierrtul condiqiilor de lucru ale zidiriilor:
tt)b coeficientul condiqiilor
ttla - coeficientul condigiilor de de
lucru ale betonului:
lucru ale amiturii;
mt, mat - coeficier.rtul condigiilor dc lucru alc zidirici sau armiturii
pentru calculul - Ia fisurare.
De obicei coeficientul condiqiilor dc lucru ale zidiriei este egal cu uni_
tatea. Tn cazul zidiriilor din argili_ (pimint) stabilizatl ,"u din ipror'"1
cste subunitar..dco.rrece line se-lm,r de probabiJitater micsor.irii rezi,icrrlclo.
In.lrefralLrlul prrn umezlre. cornportare.r mti p,..1irr orrr.r5e,r.r .r ma_
lerLrlr,lur in lrnrp.$r in -lr _reiJecri_
de elploatare. perrnilirrd o cvirlrj..rrJ
rrai exacrl. a rezistenlc;-diteritc.condilii
mi|irne probabile. -
Coeficientul cond.iliilor cle lwcru al unui eLentent de constructie bn
c;lacterrzeaz:i modificirile capacitilii portante ale acestu;a fJ.[: de '.ralorii""\
calcnlate pe lxzr sclemelor adnise in ialcul, datoriti condiliidi qp""ifi.; J;
50trcrt]re .r etelnenrulur dc cotrsrruclie (influcnla dirnerrsiunilor sicgiunii de
zidirie, efectul concentri.rilor de eiornrii in regim dirl"nii" .t".;.' eI
un coeficicnr de corecqie care pune in concordairli formulele de'calcul"ri" c,,
comportarea reali sub incirciri ale eiementelor portante de zidirie.
Astfel:
_ J^ UUU pentru elementele de zidirie cu secgiune transversali.
__
^-_z.ic:1,00
cm-:
z. -0.8, pcnrru clerncrrre dc zidaric_cu secqiune rrtnsr.cr5ql.r 3 000 crn2;
-ln acesr fel se ltne scatna de pericolul desrul dc m.rre de modiFicare
(redr',-ere) a secliunii de lucru a zldlriei in cazul secgiru.rilor mici luate in
calcul fa1i. dc sectiunile mari.
... Capacitatea portdntd se r-erifici-prin cornpararea soliciririi n.raxime posi_
bile. cu r crprcirilii rnirrime probabile. Acca^,ti uerificric rc f.rcc de obicei in
stadrul de ruperc. Nurn,ri in cazul elcnentelor portante. cum sint bollile subliri
(din beton armat, zidirie) calculate pe baza teoriei clasticitilii, verificarea
capacitXgii port:Lnte se face in stadiul clestic.
Capacitatea minin.ri. de lucru se calculeazi in stadiul lin.riti cu ajutorul
rezistenlei de calcul (R:K.n') pi al coeficiergilor dc lucru (ru,,,,rn,,).

I0. clidni cnile

 Capacitatez miniml de luiru ar" expresia: n^ . K.N'.F, fiind deci ln
funclie de elementele geomctrice ale secliuuii, de rezistenqele ncrmate ale
nr;tcrialului 9i dc coeficienlii K 9i z.
Pentru fiecare element trebuie lntotdeauna lndepliniti condiqia
Y.<(D sau
i:n
2tt,.S'l - n". n K. Rr. F t\'-l l)
".
pentru un elernent alcituit din material omogen qi
i:,
srr.. .Sl rrr s ,r' l1 - P4 . F. (\'- l2)
pentru elemente alci.tuite din materiale complexe, cum sint zidS.ria annat5.,
betonul armat etc., in care -F este caracteristica geometrict a secdunii elementu-
lui corespunzitor naturii solicitirii (suprafali, modul de rezisten!;. etc.), $i
stadiului elastic sau plastic de com,portare :rl materiahilui.
Schema principiului de verificare
a cnplcitilii portante a elementului este
ilr"rstrari tn figura V.4; curba din stinga
reprezinti varialia solicitirilor, rrr
iurb,r din dreapta '.tri.rqi.r cap.rcitalii
porrar)re. ln ipoteza din IieLrra V.4,a.
capacitatea portanli minirna e.ti m,ri
nr,rre decir solicit.rrel rn.rrirri. in r:mp
ce in iporcza din figurr V..1. D c rp.rci-
trtea portant; minirni e.re dep.i1:ri de
solicitarea n.raxini, avind loc rupelea,
cedarea sau prdbugirea elementului.
Pentru u;urarea aplicirii relaliilor
(V-11) 9i (V-12), rezistenlele de calcul
(R..^K.R") sint date direct in prescrrp-
liile tehnice, fiind afectate gi de eten-
Fig. V.4. Schema pfincipiului de verifica- tuala reducere corespunzltoare condigii-
re a capacititii portante: Ior rerle dc Iucnr '))r.1. Rel.rliile de
J c.p.citrlea rrorirntn mirnni
- ; , -soliciiue nofData i ./ t- c.laciiate
2
- solicilafe rn2- calcul se simplifici astfel
rinra l)odanlii
n..jnliar i -solicitare marinU < caFcllatea r&
a
trntl minjnri; , - solicilare nraximS> calacil.tea : n/. S;' .< m" I ,?i.Fi. (\--13)
po|t{ntr, mininrS.

Aceastl expresie ca 9i expresia (V-11) sint folosite in calculul la rupere

(V-3) in care insi. coeficientul de siguranli. unic (c) este inlocuit explicit prin
coeficienlii diferenliali n gi m. Astfel se poate scrie cu aproximalie
n ( \-- I +).
nln1,llZ. . l\

sau cind //rn: I

lI
-r': nte.K .
 II\ZLLL C\I,LULULLI IiLIIIIN'ILTLIN DE ZtD,{RiE
243

In relalia (V-12) de obicel me:L.

Capacitatea portanti minimi de calcul a elementului se noteazi. citeodati
cu [S], car-e.devine pentru forga axiali., morrenml incovoietor iN], IMI
* etc.J astfel ci expresia (V-11) poate fi scrisi 9i sub forma -
N-< tNl ; M{[M] etc.
Exploatarea norn.rali a clidirilor, care au asigur,rte conditiile mecanice dc
rezistenli 9i stabilitate, necesiti in uncle cazuri qi efecnrarea calculului de veri-
ficare a stirilor limiti de deformare 9i fisurare. Calculul la aceste stiri lir.niti.
(deformaiie, fisurare, Si anume apariqia 5i deschiderea fisurilor), nu esre necesar
si, fie cfectuat in toate cazurile, ii numai in cazurile cind este cerut. in funcrie
d.e condiqiile de exploetare si modul de re.rliz.rre a elemenrului. Mri alcs ap.rriti.r
fisurjlor este considerati ca o stare IimirI necesrri numai penrru anunrire
elcrlqrrc porr.lrtc de zidirie i rezcr\ oJre. clementc situxtc in 'rrediLr .rqreqir.).
lr Jcc\t c!.7 c.rlcu]ul se facc in :radirrl rl I[-]e.r ri exprirri rirpere.r p-in
intindere a zidiriei, iar ecuaqiile de calcul iau forme aseminitoaie cu iele
utiliz-:rte penrrtr vcri|:icarea c.rpecitilii porlilnte.
'
_ 1n general, in crlcLrlLrl sr.i rilor limiti dc deformalie /l) Ei dcschidere a
fisLrrilor (A), carc reprezint.i. hrcrul eletrentelor in stadiul al Iil-iea se urmire;te
determinarca unei anumite caracteristici geometrice (deschiderea fisurilor,
sigeata elementelor incovoiate), care se compari. cu prevederile normate din
prescripgii tehnice. Verificarea stirilor limiti de deforrnagie se face pe baza
incircd.rilor normate (z:1), deoarece depigirea acestor incirciri nu poate
;ntcrveni intimpli.tor 9i nu pericliteizi siguranla
"d" consrucliei.
^decit
_ Vcrififarea se fice uneori qi la incircarea in furrclie de proble-
mele calculului. ""icol,
Verificarea in stadiul de exploatare (deformalii, deschiderea fisurilor, obo-
seala).se.face in st4diul de comportare elasticl, folosind metodele rezistengei
materialeJor, corecrite prin iLrtioduccrea coeficienlilor condijiilor de lucru,
determin:rqi e.<perimental. Verificirile experimentalc pe elemente de construclie
ilnpun totodati respectaret unor misuri constructive-, necesare penrru lsigur;r-
Ica slguranler constructulor.
O dati cu mirirea deschiderii fisurilor cresc deformariile si scade totodati
rigiditatea elementelor. Modificirile de risiditate ;r' elementelor conduc in cazul
sistcmelor static nedetermirate de asemeriea la redistribuirea eforturilor.
Verificarea se face cu ajutorul relaliilor de felul
A \< lAl: J ,\'
l t . r:\
l'|,,
rn care
-\ este sigeata sau deschiderea Iisurilor. crlcrr].rre pe baza incir-
cirilor normate;
J saLr fJ] - m:irime.r limitei admisibile a deformaliilor sar.r deschide-
rilor fisurilor.
_ Cel de-al doilea termen al relaliilor (V-12) 9i (V-15) reprezinti fenomene
fizice de rlrpere sau de deformare.
ln cazul verificirii la fisura-re trebuie si se poati derermina deformaqia
maximi.,admisi pini la apar\ia fisurilor sau, daci.- se admit fisuri, deschide.'ea
adnrisrbili a fisrrrilor. Calculrl dupi. formula (V-15) prezinti. mari greutili
 SICTIU,\-ll.Oft D0 zltrlllln

m]tematice gi este inci insuficier.rt verificat experimental. De aceea, in practici,

sc foloseqte o metodi. condigionati de caicul, stabilindu-se valori limitE pentru
eforturile unitare de intindere (cele de margine la zidiria nearmati, celc din
armituri longitudinali intinsi. la zidd,ria armatl), la care deschiderea rosturi-
lor zidiriei in zona intinsi rimine inferioari deschiderii care ar putea impiedica
erploatarea normali a clidirilor. Rezistenlele de calcul se oblir.r prir.r inmullirea
rrzisten;elor normate cu coeficiengii condiliilor de lucru la fisurare gi coeficienlii
oe o1-r1og€nrtate.
Verificarea la stirile limiti de deformagie gi fisurare se face pentru
sectiunea intreag;., firi sciderea deschiderii rosturilor in zona intinsl.
2) Caractu;k cile normate Si de calcul ale zi.ddriei, Caracteristicile de
rezistenli gi deformare ale elementelor de construcqie depind de caracteristicile
fizico-mecanice ale materialelor de construclie, de caracteristicile geometrice
ale clementelor de construclie gi de alli factori, ca: influenla mediului agresiv,
tipul soliciti.rii etc.
ln prescripliile tehnice (STAS 1031-56 sau proiectul de Normativ pentru
calcuh.rl zidi.riilor la stiri limiti) sint cuprinse toate yalorile necesare pentru
calcr.rlul dupi. metoda la rupere sau la stiri limiti (rezistenle norrnatc ai de
calcul pentru zidiria supusi. la con.rpresiune, intindere normali sau tangenliali,
intindere din incovoiere, forfecare gi eforturi unitare principale de intindere,
coeficiengii condiliilor de lucru ale rnaterialului qi ale elementului de construclie,
cocficienli de siguranli etc.).
ln cazul zidiriei armate pentru ogeluri-beton se iau ca rezistenle norm.rte
cele egale cu rezistenqele normate ale oqelului-beton OL 38 sau ale sirrnei trase'
1a lccc.
De asemenea stnt date car:rcteristicile de defornrare ale zidiriei (modului
dc elasticitate static, caracteristicilc deformirii in timp, caracteristica de elasti-
citare a zidlriei a , coeficientul de dilatalie termici etc.) stabilite in urma
stucliului statistic, trf conformitate cu standardele de specialitate (vezi gi cap.
I\r. t, 8). Caracteristicile de deforn.rare ale zidiriei sau ale elementului de
construclie din zidirie caracterizeazi relaliile dintre eforturile unitare gi de-
fonraqii pe durate $i in condiqiile specifice ale solicitirii materialului sau lucru-
iui cor.rstrucliei.
3) Swperioritatea metodei de cdlcwl la stdri linitd, care reprezinri o tre:.ptl
snperioari, dezVoltati, a metodei de dimensionare a construcliilor, consti in
r rr',.'roarele:
introducerea noliunii de stare lir.niti, legati de condiliile de exploatrre
gi de-comportare reali a construcliei, in funclie de destinagia sa,
' inlocuirea coe f icie ntr.llui unic de sigr.rranli cu coeficienli diferenqiali,
care -permit analiza Stiinlifici statistici a variabilitilii factorilor carc intervin ln
din.rensionare. Se di posibilitatea a se aprecia progreselc realizate in imbuniti-
lirea fabrici.rii materialelor qi execr.rliei construcliilor. TotuEi se atrage atenlia
ci. r'aloarea coeficienlilor diferengiaqi nu este independenti de numirul lor,
care este inci mirre, ceea ce ingrcuiazi munca de proiectare. Unii au propus
recontopirea coeficiengilor diferenliali intr-un coeficient de siguranli unic.
ceea ce nu corespunde insi progresului, cici ar lipsi pe proiectant in cazurile
principale de analiza influenqei complexe a factorilor determinaqi in dimcn-
sronarea constructlllori
 SECTILIII-On Dl ZID.\nl! \l,lll\lrt l l

se rcalizeazi. economii in dimensionarea construciiilor, de exemplu la

- de locuit cu ziduri portanteJ care se execut; in masi;
clidirile
deschide perspective noi in progresul continliu al metod€lor de dillen-
- prin
sionare, interpretarea economici 9i aplicarea adinciti a metodelor stxtistice
de calcul.

S DE
orueNsror.lAREA sECTruNrLoR
ZIDARIE NEAR]\{ATA

1. Dimensionarea la capacitatea portanti

Relaliile de calcul pentru verificarea capacitiiii portante sint aseminitoare

in calculul dupi metoda la rupere (STAS 1031-56) qi la stiri limiti (proiect
normativ C.S.C.A.S.).
In principiu, verificarea capacitiqii portante se face in stadiu de rupere.
a. Compresiune centrici. 1) La stnri limiti.. Solicitrrea de calcul trebuie
si satisfacS. relalia
n.M':N.-( [N]:p.R.;l {\J,16)
unoe
rp este coeficientul de flambaj, dat in tabele sau calculat cu formule;
.R rezistenla de calcul a zidariei. in kgf.cm2 qi
.4 -* supra[a1.r sccliunii transversale, in cm2.
2) La rapere. Condilia de echilibru intre sarcina exterioari de rupere gi
eforttrrile interioare'din zidirie se exprimi, in momentril care precede ruperea,
prin fomula
l\,1,: c. |tl'l :9. p' A (\r- 17)
unoe
-\'' este sarcina axiall normati., in kgf , notatd. cz N in STAS 1031-56;
R" - rezistenla de rupere (normati) a zlddriei;
c - coeficient de siguranli. (tabela V. 1).
Incircirile normate sint notate pentru uniformitate cr.r N'' ca in cazul
calculului la stiri limiti, desi ele sint notare in STAS lO31-56 Elemente de zidd-
rie. Prescriplii de calcul, numai cu N.
3) Flambajul se ia in consideragie cind gradul de zveltege (raportul dinrre
lungirnea de fhrnbaj 5i grosimea elementului in direclia respectivi) este mai
mare de 3. ln cazul srilpilor (fig. V.5), gradul de zveltege esie dat de cea mai
mare valoare dintre 1,1 ;l i,l 1de obicei lilimea se noteazi. cu &, iar inilqimea
hh
cu D sau /).
ln general se considerl la stabilirea lungimii de flambaj ci. bazele stilpilor
qi zidr.rrilor sint reazeme fixe.
246 lllllt[\i.tr)\\nIj st..1tt\lL1)li Dtr ztDlnltj

. Plan;eele de beton armat sau grinzile suficient ancorate dc sitlpi sati zicluri
sint considerate ca elerrente de
_coinstrucgie care impiedici., in cazul stilpilor,
i''na din cele doui direclii transversrle i..r, i''c:rzul;i;.,;ii;'r;l;
'ilcarea
sensul grosimii lor.
Rigiditrter legarrrrii l;. p.rrreJ. super;o.rri iullLrenlc:rzi 'unsirnc.r de fl,rrrr-
bni, dupi cum s-a.arXtrr_in cap. lV. E.9
5i figur.r IV.84. Sri'ipii cu leqiruri
.x drtenre l.r capir.rl superior pentru cele doui diriclii (fig: V.5)
.rLL lunginri de flamba.j diferite, care trebuie luate pentro ]i"."r"
#rt direcgie, in funcqie de naftua legiturii. pilagtrii dintre ferestre
sau uqi an iungin.rea de flambaj egali cu ini.lqimea zidului.
Luusinea dc fl:rmbaj a zidurilor fixate pe contur cu o
lungirre l. mai nici decit dublul inilginrii f1 se reduce dupi.
lonruia

!v, (\'- l8)

,J:-.
fig.\.1. sriJn' Perlrn, 1.\e,1ine scanri. dc sporirel st.rbiiitdtii. irr acest caz,
de ?i,l r;a. clliJlre.l zlrlrllut pnn golrln nu rrebuie si depi>e.rsCj 4009 .rtic
_ ir secliune orizoirtali cit 9i in secqiune vertiiali..
b. Co:rrpresiunea excentrici.l) F enotnenul compresiunii excentric e. Com-
presiunea excentrici este cea mai rispinditi solicitare in elementele portante de
zid.-rrie lpereq i. exterjori s;rn inreriori,-calcane, buiandrugi, cupole etc.;. Fiind de
coilrplexLrate deoseblt: nu s-ir elabornt ?[ci o teorie exactl, cu toate cI a format
preocuparea multor cercetiri, iar practic se folosesc pentru dimensionare for-
m[]e emplflce.
In acest caz, solicitarea de compresiune excentricl este aplicati la o dis-
tanli. o"arecare de centrul de greutate pe una din axele de simetiie, dind nagtere
la r.rn etort lnterror co[lpus: compresiune centrici.
-: f..^^--^:^-^ ,/f:- \/ /\ Ansamblul
,r---- tlr r de
r forte
r t- 2^ll{ tg,l)v
9i incovoiere (fig. V.6). din &Jn
figura V.6, D alcituiti din o forqi de compresi- F--+-Lr - r
irns rerltrici 5i un cupJu de forqe cu un morrenr I I | |

inco.-oietor Nep. cstc cchivalent cu solicirare.r | ' I I

cxcentrici. din figura V,6,a. I |J-|-l

Daci se aplici teoria din rezistenla materia- L , I
lelcr cl.rstice in c.tzul stilpilor scurli ds zidirie I L l_f
1

tp : l) solicirati cxceutric c[orturile unit:re ma-

ri'rc de compresiune gi irrrindcre se determin6 Fjg. -+-F
.,- ,-i Compreslune
.^^ e\-centric:i.
V.6.
au iorarl"

"+ -- Al
I r# : ru(*= fi :{ J
( r - r;l) (\'-i9)
unde
e0 disranlr de la centnrl de grer.rtatc a sec!iunii
este excenrricitarea sau
pina la puncnrl de rplicagie a forlei;
A,\V iuprafali ti modulul'dc iezistenti a sec(;unii.
-
 DI\llN5lo\,\tlli,\ sl:C!ll\iLoR DL ZIDlnlI rl,.|linfli 247

Rezulti cl influenla celei de-a doua componente din partea dreapti a

formulei (V-19) este cu itit mai mare cu cit 5i excentricitatea, e0, esle mai mare'
Studiile efectuate asupra stilpilor de cirimidl incircali cu excentricitlli
-obserui
diferite, au aritat, ci. se per.rtru distribulia efornrrilor unitare trei
zone caracteristice de variatie a excentricitilii eo (fis. V.7)'
Prima zond este zona excentricitd1ilor
mici, cu Qleo{0,45 /, unde 7 este distanl,r
de la marginea cea --: -^I:^:.^.:
^^- mai "^^.:,,-::
^ secqiunii
solicitati a i ]1 IY Ii
pini la centrul geometric al sec1iunii..ln a-
cest caz, inlreaga seclrune este oomPrrmata'
iar diagran.ra efortr.r,rilor unitare depinde de
pozitia
- Zona forlei in limitele zonei.
a doua, a excentricitigiLor medii,
cu 0,45 y{eo1-e 1im, unde e rtn are \aloare
0,6...0,8 :y. ln acest caz, marginea cea mai
depirtati de fo4[ este intinsi.
- Zona aa secliunii
treia zona- excentricitdyii mari,
cind e ri. {eo<1A,9 - Y.
Cind efortul unitar de intindre o- )Ri ,
rosturile in zona intinsi a zidiriei se des-
t.rc, i:r efortul interior este suportat numri
de partea conrprimari a secliunii. lnXlllmea
zonei comDrimate a secqiunii estelr':1'l'.
unde y est-e coeficientul de reducere al zonei
comprimate, fiind egal cu
(\r-20)
':'d('-11 ,
Cu cir fort:r'\ c"tc rnai apropiati de --.'--:-)
limit.r dintre zonr a dolt: 5i a treil' cLt 'ltit 1145. e0. e
1 este mai mic. ier iniltimea zonci conr-
primate (h') se reduce. Mirimea excentriciti-
iii care determini limite dintre zona a doua
ii tr"i", cind deschiderea rosturilor este inci
"
neinsemnati, se consideri convengional ca e.r-
centricitatea Limitd (eri^), (pentru care nu
se cere verificarea inci la fisurare), fiind pre-
Fig. V.7. Diagramele elorturilor
unitare ln ziddrie, in iunctie de
cizatl in tabelele pentru diferitele grupiri mirimea excentricititii, eo :
de incirciri. -iort. calce lI interioful ?-slmbuelui
.r
tfrl ln treimea mijlocie;
cen-
idem la rnaf'
ln a treia, deschiderea fisurilor
zona sinea simburehi ceni.al ; t
- nr afaru sln!
devine insemnatX, fiind necesari o verifi- b!rc1!i ceni.rl.
care speciali la fisurare.
Totodati experienlele au aritat diferenSa Jnare de .compoftare reali a
,idi;i- t;t inciiciri ""."',trice faqi de teoriile din rezistenla materialelor'
Totodati experiengele au aritat diferenla,mare de cotnportare rcale a
zidiriei sub inciiciri e*."nt.i." {a1I de teoriile din rezistenqa materialelor'
 248 DIIIENSIONAN[ \ SIC'IIU\II,OR Dtr ZID,{RIE

Analiza influenqei excentricitigii e0 se poare face pentru g :t cu formulele

Nrl
R". A ,I , eo'A' (V-21)
a- -nt-

ff th51{**i,{*f $,,#,;i"'ii.ru T:':i*: i""?iti'i' o1"l#.lir

N/ 0,05
Rn.A \4-t (v-22)
w'
p€ntru cazul cind forga calcd, in treimii mijlocii (pentru secgiunile dreptun_
afa,ra
ghiulare in acesr caz es). 'secdunii
lh, err,de
acest c z' capacitatea portanti. a zidlriei esre
D este in;liimeatransversale). In
influentati gi de eforturile maxime
de intindere axiali (R'), care.in_ cazul ru,perii dupi secliuni nelegate
se
poate aprecia c' formula (IV-6). penrrr.r,;*ptiti."."'i"e-
"J.o*i_"ti.,r,
a_:
Ri.,:(J,05 R, .
, In_tabela V.5 sint date comparativ eforturile oblinute prin calcule (for_
mulele V-21 pi V-22) 9i prin i.,ceriiri p""r*,iilUl ar"lrirrihiui".;
.o-p.i_rti
Tabela V,5.
E[orturi unitrre in stilpi dreptunghiular; solicitagi excentric

l6

Rezultate experimentate

Dupi formulele V-21

I
9i
v-22 r,67 0,q5
I
formulele V-26, V-35 0,86 0,76

excentric. Se,constate diferenle mari intre valorile eforturilor calculate pe baza

lormulelor din rezistenga -materialelor gi determinate experimental, cire sint
mult mai mari. Diterenga lntre aceste valori sporegte o daid cu cregrerea excen_
tricitilii e6 (de la 13Oi/6 l."tt"f,:1i pini la 1 OOOft pentru : j,,
f
Comportarea reali a zidiriei 14 solicitarea de compresiune excentrici,
este mult deosebiti de cea rezultati. din teoria rezister.rtii materialelor din
urmitoarele cauze (fig. V.8):
 DIIIENSIONAN!A SIJCTII \II,IJN DI] ZILJ\IiItr NI'J\Ii\I \I \ 249

a) Secliunea de zidirie nu se ruPe la atingerea efortului unitar la intin-

-- - o )_Rl asa dupi
der. curn ar rezulta din teoriile de rezistenla materialelor.
i*" dt.oi-ii ..'p-duce o fisLrr'r orizont'rla in p'r-rte;.intinsi la mrrginea
r".ri.",,;l a.* i;iati",-J"i. t" dezvolti in adiucimee iidlri"i pi": la o arumiti
valoare f, cind are loc schin.r-
PUl rurr centrului de
nare.r pozitiei
harer rt
l" e".0
eo.o
,01, o :, 1"
crrc t.
rl seclitttrii. clrc
trcL'r:rre .rl
grcur:rre t,l
" l,_]
I I lt i
rpropic dc iorl.r exccnrrici i--f-l
\. mic5orindu-se escentrrcr- "Y hnffi
r"t." Ii,., cazul sec(iurrii "f:I:1
\ t,
dreptunghitrlare e:': e,' - tl " a{9'
,LT J
3j r
qt I --Ll.r{'.1 :-3
f .i -:-ali; ;
,=i'\r
5 l.-,";L J
l!;
si eforturile interioare ca in i
t . r 1-:l:L-,.1 -,^
fier.ira V.8, L.3. Echilibrul va
^t
v/ - 2

{i" oestrat irr seclitrtte pinr Fis. \.8. Daqrampla dc di'trjbulie a e"rrlJ-l'r urlr'are
lo ,_*","
.ini''-",j*",,r" de rupere Xjl:l:,.i"'l:i::,;.-,,-.",",,,
cornpresiunea:,,"::::.i^ 1 ",:i.,::"::::,i:
;;,";:',i""1*.i1.,;_:"Xji::il;"';;U:::::1i,,""'i,liJ:'**"
ziddriei este dePlqiti, cind
are loc deci ruPerea zidiriei'
este determi-
Astfel ,""ir..rr1o zidiriei solicitati.la compresiune excentricl
lr intindere a zonei
comprimate 9i nu de rezistenla
""al-a"',""itL"f"'zonei
lntrnsa.
E) Urt.if,rfia reali a eforturilor unitare in sec[iune. r-sectrun
este
)i T,T-lii:X ^*,.:
or p.t:tre
i"
*r";it;;;.bili;i", pentru rn"tii
ti,,-,p ce dupi legea
'"f
lui Hookc
tttbti; si fie o distributie
rBernoulli) valabile "ia" "tiil" "t poate fi considerati'
)ii-"ii"jltl-iiitiiiu"ii" .'n;t"t" in secliune
d up.r- P.rsrern.rk._
"it*'iii"i-
repmnghiul.rri'
d
Aceasta sc datorelte oerormaliilor plastice ale zidiriei..sub
incirciri' creSte-
IV'81)' ln :rcest
,." ;;i;;;;I;il;; i"p:ii"a t'"9t""" tiottu'ilor unitare.(fig.distribulie a eforturilor
.;;, ,;it"trtril;;*ri"J." "g"r"'., "rlumul ep'relor de
decir in c;rzul
;;i;;;. ;"; [i mri mari in cazul disrriburiei dreptung]riulare,
in parte diferenla tntre
li*tU"t"-'tt**r"tf "." tiig. Y ' 9, a), ceea ce explicE portant5 inregistrat
datele teoretice 9i experimentaie 9i tpot'l de capacitare
experimental.
.j
( , cornpori,ld
Lwr y4' 'rrvdatele experimer.rtale cu rezultatele td*t1:1ti,lu"^::-1".11:,"
p,op'.,cralilor zid.rrjei sc constata totusi ,.t, 1i:i 3t*t:i l'liillt]i^ l'lll.lill]-
exPerlm,en-
i.*t lo"io rezulti daci comparim in tabelul V'5 satcinr de.ruPere v-26 ti
ffH; ;;*;;-;;;;-Ii'olu"1i"i dreptunghiulare (formulele
250 DIll[tr-SlOl',\n[/t slCTIL^*tLOft Dl] ZILr intt

V-i5). Trebuie,sa,se gini seami. ci. condilia de echilibnr cere in cazul distri_
bulrei dreprunghiulare ca centrul de greutate al acesteia si coincidi. cu punctul
de apJicaqie a forlei exterioare. Pcotru ex- -ezuld deci ci l-, A.R.
! -AJ3
in experimcntal s-a ajuns la
tir.r.rp ce
valoarea N,..: A,51 A . R", adici
N,.e:1.,64 N, (fig. V.9, c) 9i Ri":
:1,64 R" .
Cu cit cregte excentricitatea, spo-
refte ti diferenla dintre N,." 9i N,",-de-
rermi.n.rrr pe baza d.istributiei drcpt-
llngnrulare rcaLc a elorrunlor unltlre
in secliune 9i a lui R", astfel ci di-
[ererrll nu po.rte [i explicati numa;
rb= 3h bR, pe sermr diform.rliiloi plastice. Re-
P!,e- /.64p" zulti deci
,4t. h bRn ci are loc in paralel 9r un
t tenomen de sporire a rezistenlei de
'0,'f U, rupere a zidiriei la compresiune ex-
a) centricS. in zona comprimatd., simul-
tan cu sporirea excentricitS.lii.
Fig. \r.9. Conpresiutea excenlrjcii a zidiiriei: Sporirea rezistenlei de rupere a
i;*ill'jl:::X,lii1ii;,",il,ill,.:1".,,!,i iHll,\Xl!, ,:tii;,; eternentelor de zidrrie solicilte t*
c .. ' tr, tn ip.tezr iiceiojrri crdtrri unilue nr,\,. F. COmpreSinne excentricS. este confir-
/i" i I'ji, - coxiprrlre! enrtufir.f ,,nit!rc nrarj,i,. mati $i de alungirile specifice ia
eiL-e,,e, detefrnioaie erl)efinrertat in iDorezr j-rfl! r . rupere 1r.) determinate experimental,
,r.errrurghiurarc.rarin,e, r)enrf!.,. o.i crresint mai mari decit alungirile la
".: ,-
citari. ia compresiune..centrici; diferensa tTL:'::t;l-fit$:,:::1":::l;"1;
cre5terea excentriciti.lii.
. ..Se. poate scrie_(fig. V.9) cn fri1."i R". A..rt rpo. de rezistengi. este datorit
stirii de eforturi de compresiune locali., care are-loc ln porliun;a d" ,".giure
courprimati rim.rse activi dripi aperilir tensiunilor in sccqiune. deformaliile
rrinsversale alc zidar;e; fiind impiedic.rrc de porliune: neincircati a secqiunii.
Astfcl, in cazul compresiunii cxccntrice li loc:rl", partea neincircat! s:,Lr
mai pulin incircati a secliunii ajuti intr-o oarecere masr]ri portiunea incircati
dirr.ecliune, spor"rd Rl' sallR". irr comprrat,ie cu R"l .ccsr lucru esre rolosir
de alrlel de prof. L. I. Oniqcik la stabilirea formulelor de calcul in cazul com-
pre:irrrii excerrtrice cu nrJre exccntricitate.
in funcgie de caracteristicile de deformare a diferitelor zjd1,rii rezulti
pentru fiecare zidirie influenla ercenrricitiqii relative!" asupra capacitilii
POrtante.
- Astfel, in cazLl zidS.rj.ej de cirimidi, cu un mare numir de rosturi, soli-
citati la compresiune excentrici, se obgine o cregrere mai importanti. a rezis-
tenlei de rupere, datoriti. micaoririi efortului de'intinderc a cirir,.rizilor priir
 DIIIENSIO:\IIIEA S[C1'II\IIOII DT ZIDiIiiE \'.\RIi.\'I.i 251

impiedicarea defo-rmaliilor transversale exercitatd. de partea neincircati, decit

in cazul zidiriei din blocuri mari de beton celular, cu i,n numir
la care zona neincircati influenqeazi n.rai pulin deformaliile -i.
d"-rto.l,
tr"rrr.r.rr"le gi
deci rezistenla zidi.riei,
Din cele aritate mai inainte rezultL ci.:
_ a) variagia eforturilor unitare in secgiune nu este liniarl, ci curbilinie,
iar suprafala diagramei de distribulie a eforturilor este rrai mare decit in
c.rzLrl distribuqiei triunghiu)are; in calcule se consideri. o distribuqie dref_
.
rungnluL;lri:
-1u)
alungirile specifice ia rupere (€/) pentru compresiune excentrici. sint
mai nari decit in cazul compresiunii centiice;
c) zoncls, necomprimrte (neincircate) ale secliunii liuriteazi deformaliile
rransversrle ale porliunii comprimate (inci.rcate) gi miresc astfel capacitatea
portanti a elementului de zidirie
-comprimat excentric, rezistenla de iupere la
comprcsiune excentrici. a zid1,riei fiind deci mai mare declt rezistenla de-rupere
la cor.r'rpresiune centricd.
Dtlpi modul .de ru,pere in constfticliile dc zidirie nearnr;rte comprim.rte
excentric se deosebesc doul cazuri de calcul :
a) cazul cind excentricitatca e,r -( 0,45 y, cir.rd ?ntreaga seciiunc este
comprirrati. Se mengior.rcazi ci S" fi S,, reprezinti monreiitele statice ale
zonci
,coLnprim:rre $i
rle inrregii sccliuni dc zidirie luate in raport cu fibra
de zrdinc intinsf sau rn,ri pulin conrprirrrlri.
D) cazul cind exccntricitatea ee { 0,45 1, cind la cornpresiune lucreazi
rirrn,Li. o p.wre a sccriunii :i v.rlo.rrer crcerrrricirilii se gi.crrc dc o5ilei
ln l nrtcLc u,) !.__.e,<' e 1i".
.
in arnbele cazuri, secliunea se rupe in unrla atingerii rezistcnlei dc ruperc
.1 zidf,rjei in zona cofirprimara gi de aceea in an.rbele cazuri se'p_oate foiosi
o Jormuli comund de calcul.
. _ Cind excentricitatea depJ.;eqte vrloarca e/,,,de mai jos (STAS 1031-56),
in fiinclie de gruparea de sarcini, trcbuie si. se faci 5i r.erificarea zonei intinse:
s.'trcini fundamenrale . e 1i',, :Q,$ 1t;
sarcini fundamentale gi accidentale . etin:a'7 !;
srrcini extraordinare . eti*:A,8 )',
Nu se admit pcntru zidiria nsrrmatS. cxcentricitiqi mai r.nari decit 0,9 y.
2) Cazul conzpresiwnii excentrice cu mici, excentricitate (eo,! 0,45 3,). ln
xcest caz. ruperea incepe in zona cea mai conrprimat.i.
Prof. A. A. Gvozdev gi M. S. Boriganski au aritat, pe baza incercirilor
stilpilor dc beton solicitali la compresiune excentrici, ci. pentru excentricitili
mici mirimea momentului de rupere a forqei axiale nonnale, (echilibrati.
cu rezultanta eforturilor unitare interioare) in raport cu fibra cea lnai pu[in
incircati nu depinde de mirimea excentricitiqii qi poate fi considerati inde-
pcndenti de mirimea exccntricitSlii. Aceasti iporezi e fost confirmati qi prin
experienqe efectuate asupra zidiriilor, cu condilia ca e6 { 0,45 ;r,.
252 DI]{ENSrc\1N]i,\ SI-(,]'ILNII,OR DI ZIDiNIE

. In figura V.1O esre ard.tati distribulia curbilinie a eforturilor penrru o sec-

;iune de zid;rie in formd de T, rispinditi in construcqii gi soliciiati la com_
presiune excentricl Distanqa-de_la centrul de greutate a seiliunii pini la mar_
grnea cei, mxr indepartati de lorgi (marginea cea mai pugin solicitati) este
egald. cu h-y.
a) Calculwl dwpd metoda la stdri limitd (figura V.11).
,bazrPe baza iporezei de mii inainte se poare scrie pc
notaliilor din figura V.l I :
M,:N,.s:ltt, (e,t+h
- y):c. (V-23)

t)
Fig. V.l0 Compre- Fig. V.ll. Pentru lormulele de calcul:
siune e\cenfrici ! - l. erce rlficilate mica (po \< 0,45 ,l ; b
intr-o secfiune in T: rr? e!> ,tJ - td eicernricilate
-FpLrs none rLtui ,l..rt utu, l.rn"inrii
/ - dir,fibulia curbilinie ,:l r.b:) /-. 'j '
tJl - o,eltrlp z .ecl.unl i :.- I.r:.l
, eloftu.ilor uDitafe. de at)licalie al toflei.
r

Aceeagi condilie (V-23) scrisi in cazul unui stilp scurt comprimat cenrric
(cug:l.),-cu forja. de rupere N'-R'.4 5i cu ee:Q, devine la excentricirarea
e-b-y (q[6i s6: Q);
M|:N; (h_y):p'.A.1n*y.1:1;., (V-21)
Pirlile din dreapta ale relagiilor (viiflp$fri"al"*"Ie, rez'lti:
N, (e.1h 11:F'. A.(h*r). (V-2o)
De aici rezultS.: -
lVr: (\126)
t-*h y t
-e,
S-a folosit aceasti demonstrelie, pe baza ipotezelor simplificatoare ale
lui.Gozdev penrru a elimina in_ demnosrraqie .urro"gterea diagiamei de distri-
Dulre lr a rezlstentel de rupere_la compresiune excentricl. Mai depane putem
scne pentrLr elortul de calcul 5i linind searna de flambaj:
N.< INI:grA (v-27)
'hy
 DIIIENSIONARIA SECTIUNII-OR DI ZID.\RIE NEARIITTl,\

Coeficientul de flambaj 9 se ia acelagi ca in cazul compresiunii centrice,

firi a se 1ir$ seama de influenla excentricitilii.
. ... lgt"lle dupd formula .(V-27) o capacitate
portant; pulin miriti. pentru
zrdarule drn blocun man de beton celular, beton nacroporos sau din pietre
naturale.
ln acest caz se recon.randi de aceea formula
N -< [N]:q'R',4" ( \r_2 E)

rrnde,4. reprezintd zona comprimati din sectriune care echilibreazi forga nor-
mali pentru o distribulie dreptunghiulari a eforturilor (vezi mai departe
calculul lui ,4. ).
ln normativul de calcul la stiri limiti, pe baza ultimelor cercetiri, se
f oloseqte relalia generalizatd.
N.( [N]:e'R..4.1, (V-29)
unde r| exprimi coeficientul care line seama de influenla excentricitilii
(tabela V.6) asupra formei 9i 'rnirimii ordonatelor distribugiei eforturilor
unrtare. ' T.abeld v.6.
Formule oentlu coe{icientulU
Coeiicientul lf pentru excentficitiji :

nici eo\<0,45 1, I nrafi o>o.'la Y

3l ,t-
\r-
h-y V i'tt
Zidirie de cirimidi, blocuri mari de zidirle. Pentru seqiuni Pentru seqiuni
blocuri ceramice 9i de beton, zidirie de pia- dreptunghiulare dreptunghiulare
I 3 /-"_
,.2eo f/rt-'rt'

A
h-y
Zid-arie din blocuri mari de beton (exclusiv Pentru secAiuni Pentru secqiuni
celular 9i Dcton macfoPoros) dreptunghiulare dreptunghiulare
i
-2e^ r,:5 (i - Iul
h

AC

Zidirie din panouri sau blocuri de beton ce- Pentru secgir.:ni Pentru sccgiuni
lular, macroporos 9i din piatri naturali dreptunghiulare dreptunglTiulare
, 2en
 aprox;na.ti1,d a se.cli nilor se lioate face cu ajurorul
^..r^-,y:r:!ir:le( for-
'u,Er \v-r7J, pe Daza teoner d1n rezrstenla matS:lalelor.
j
,t__
",,":N(+!_li.
Pentru o secliune dreprunghialard,, fdr{. flambai, rezulti.

w:J, o n,:{ +i

or,":NI I l6eol -vi'

I n]:A '
6 erl
,e-t I'i- /r- l'
,. b) Calculul cl-upd metod,a Ia rupere. Dupi prof. A. A. Gvozdev rezultanta
oragramer efortunlor nnitare interioare de compresiune poate fi consideratl
ql"'l',". "l *.siunii-,Di"j;;;i.fi;;i., unirare inte_
:l]:::,:":^::l:lll,_i: convenlional penrru determinarea momenrului de rupere,
:1:"1:.:ti'":?lrlo"rara
asa cupa cum am vezur. la oroounerea prof. p. L. Br*J! dreptunghiuiari,
in locul diagramei cLrrbilinii. ^
Se exprimi. condigia de echilibru a momentului forgelor exterioare
momentul forgelor interioare in raporr cu marginea ,".1.-ii.." cu
-ui irra"il,r-
Ili 9:, fp'l;:d*i,cea
rporezet lur br.flaLx
mai pulin solicitate, i^ ;;;;"*t';;.in-iuperii, conform

N,>t(h-y+eo\:A.R^.,p (h _y)r, (v-30)

lrr {'radic: inilqirrrea zonei comprimate,
zonel tntrnse. ate valoarea:
care rezisti singuri dupi fisurarea

cu
n-li
' t| - "'vJI. (v-20)
Prin impirjirea c! (h-yaes1 se obline:
N,:A l" 9..1h-f, 1 care prin scoatere la numitor ca facror
tt-y-Te. comun
a expresiei (l-y) 5i prin simplificarea fr.rcqiei, devine:
N,:c rv':4:{13-1. (v-31)
,-r i4
Aceasta este formula de calcul cazuri de
.penru ambele conpres.iune
excentrici, Pentru cazul cu excentriciiate ,nicd, "l:1, ,i
N.:c.rV':-4 41s et) 1V-32)
,-rA -
tL-l

Pentru secliuni dreptr.rnghiulare, cu Jl:0,5 h, expresia (V-32) devine:

A. R,, .q
lv.=c.lY : (v-33)
zco
r1 -tr
| -----
-;^- n
 DI]II]NSIO\AIIDA SICTITiN*ITOI IJI ZID,iNII NEARIIATA 255

Coeficientul de flambaj 9i rezistenla la rupere la compresiune se iau la

fel ca in cazul compresiunii centrice, intreaga secgiune fiind comprimati.
3) Cazwl-cprylks-Wi,i.w&isd*u-wwa*xctnu;*l;uu (ep ) 0,45 y). ln
acest caz parte din secliune este intinsX, iar ruperea incepe prin deschiderea
fisulilor in zona intinsl qi se termini prin depigirea rezisten;ei de rupere la
compresiune in zona comprimati.
e,) Calcwlul dupd metoda la stdri limiti. Prof. L. I. Oninih consideri zona
con.rprin.rati solicitati. la compresirure locali, astfel cl R.|i. :R'"' 9i o dis-
tribugie dreptunghiulari a eforturilor unitare in sec[iune. Ecualia de echilibru
a proiecqiei verticale a forlelor exterioere $i ;nterioare se poate scrie, cu negli-
jarea zonei intir.rse a zidiriei:

ry,:Ril".r. ;i (\:-3,1)

cu,qt,.-R:r:R'Vj":P' flf,, or,linem'

N, R .A,.v'-o.'v[T)- (\'- 3 5)

tnde A":4, este zona comprin.ratl a secliunii, care echilibreazi forge erte-
rioari. pentru o distribulie dreptunghiulari a eforturilor unitare.
Jitrind seami de coeficientul de flambaj q" 9i substituind R" cn R se
obline condilia pentm forga normali de calcul:

N (trt:q.'R.'1 V{+)' (\I-3ti)

Pentnr o secliune dreptunghiularl, ,4 . ==.. b (r-+) si A:bb,astfel ci:

.v -l.vi q..A.P V1' *-'

- (Y-37)

Coeficientul de flambaj qc pcntm excentricitili mari se consideri dupi

{ormuia:

(\r_3 8 )

unde
9 este coeficientul de flambaj al intregii secliuni, calculat ca in cazul
compresiunii centrice,
q' coeficiennrl de fla.rnbaj numai al pd4ii comprimate a secliun;i, l.'
- pentru o distribulie dreptunghir.rlari a eforturilor unitare in secliune,
deterrnin:rt pe baza coeficientului sau gradului de zveltele (sublirime).
256 DIIIENSIONANDA sICTIUNILOR DE ZIDARIE

lt acest caz, coeficientul 9i gradul de zveltele sint:

4rl I ooo
^c.e: u,
- ,,,/,///
'^lt
r;r/rooo
4".:;;l " '
unoe .

. 11 este lungimea de flanibaj de calcul;

h" 9i i" +- iniljimea gi raza de giralie a suprafegei l. din secliune.
.. Calculul simplificat admite ca determinarea luiq. si se faci fi.ri. trasarea
dragramer de momen! incovoietor. considerind:

4:';, aind diagrama se schimbi de sernn (fig. V-11,c) qi

, l1;1y,.tind
mere orn rrgura -{-aerama
nu schinbi. de senn, ly fiind calculat dupi sche-
lv. u4.
Pentru secgiunile dreptunghiulare:

A,_ A 11 _2 ":1. (v-3e)

\ nl
Pentru secgiunile in T ca valori aproximative se pot lua:
h,:2 (Y-e);
A,:2 b (y-e),
D esre
,li1imea.
feqei comprimate a secgiunii, a tilpii sau inimii secgiunii
^ln runctle
" oe sensul excentrrclte(ll.
in cazul gellerat, Pentru sec-
qiuni. de formi oarecare, ind\imea
zoner comprrrnate a secllunlr se
poate dctermrna din condilir
anuli.rii momentului static a1 dia-
gramei eforturiJor unitare fa1i. de
axa care trece prin punctul de
aplicagie al forlei.
Pentru secliuni in T (fig.
Y.r2):
Fig. V.12. Sectiuni ln T la compresiune cu excen- 1) daci excentricitatea este ln
tricitate mare ; determinarea zonii de compresiuie. partea plicii:

x:U|t!,
lt bt e
r,-")+r, ;f (y-40,a)

In. caz cind e1.<!lzona comprimati este partea din suprafala nervurii
simetricl fajd de punctul de aplicagie al forgei normale, adici. x:e1;
 DI]IENSIONARBA SIC'I'ILNILOR DIi ZID iIIII: \I] \(]I{1,.I 257

2) daci. excentricitatea cste de partea ncrvurii:

'=1'*r, ,, - d) . (ez -dy (Y-40, b)

lrr tabela V.r sint drte si r..rjorilc {' in Irn.1i" dc I penrru seclirrri
dreptunghiulare caiculate cu formulele (V-26)
9i (V-35), care se apropie de
datele experimcntale.
de rnai sus.(V-J6 9i V-32) dau valori prea mari pentru panou-
, de
lotlilt.1"
zrdarre vibrati, zidiriile din blocuri mari de beror, beton celuiar
'le
macroporos gi din pietre naturale, cind trebuie si. se foloseasci formulele:
sgu

N( [N] : m",". e". R..4. (v,41)

vnd.e m,,=1,25 pentru panonri de zidi.rie vibrati
beton,
r.r.rari ;i blocuri mari de
m.,e : 1, penrrri zidirii din blocuri mari de beton celular, beton
macroporos $i pietre naturale,
Formula generald poate fi scrisi. simplificat pcntru ey ) A,45 y:

N([Ar]:1,.e. 8.,4, (v-42)

iar rp este dat in tabela V.6.
Cind excentricitatea e0 esre>0,9 )0,95 ? penrm grup}ri funda-
.1, sau_
menrale,_ respectrv supllment:lre sau extr.rordinare seintroduce armi.turl lon-
grtudrnal; in zon"r de intinderc. eole,,," pe lingi verificarea rezistenqei
.Cind
la corapresiune din zona comprimatl se cere verificireo l" ]iror"." ir., ,oi-r"
lntlnsa.
b) Calculul dupi metod.a la rupere. Se aplicl formula:

N,:c.N".=A.R'".
V(H'.
iar rp.:944, cu aceleaqi semnificagii ca qi in calculul la stiri limiti.
, (V-29
,lele _.:_ 99-.n19riune
excentrici oblicl. Se folosesc formule analoge cu fon.nu-
5i V-42) pentru calculul prin metoda la stiri limiti. Airia porliunii
comprimare a secqiunii, 1", necesarl stabilirii coeficientului V
Gabela V.6), ?n
funclie..de punctul de aplicrlie al forlei, po.rre fi triunghiulari. rrapezoid.rli
sau poligonalS. (fig. V-i3). Coeficienrul di flambaj se ietennini pentru fie-
care caz in parte pe bazi de indicalii speciale. Fenomenul corrpresiunii excen-
trice oblice incl n-a fost suficient verificat experimental la zidlrie.
d. Compresiune loclld (:r'ivir.e.r1. E.te des intilnirr in pr.rcrica conslr.rr..-
1iilor de zidi.rie: rezemarea grinzilor plangeului, a fermelor, a stilpilor de
17. Clidi.i .ivilo
': . gn*
G.9 < 1.: 3
-:. * | z.ij.

E 3e r3

3
" f,L.;"
d: = 3
=i!,

E6
 DIllEr-SloNARE^ SECTIUNILOn DE ZIDAnID NElltIIlTi 259

otel sau beton armat. 1) Calcalal dupd metode la stdri l;mitA' Se poate scrie:
N" --<[N"]:p".R".1" (v-44)

.u n":Rflo4.-<v'.R (v-45 )

un de
rp este coeficientul care depinde de tipul zidariei qi locul de aphcare a
sarcinii ( '1 I,l5 Pcnrru incircarea din iig. \.14- d:i -', :2 Pentru
incircaiea din figura Y.14,ab, c), conform tabelelor din prescripqii
(tabela V. 7);
coeficientul dc formi
- a diagran.rei presiuni-
lor transmise din in-
circarea locali, avind
de exemplu valoriler
: 1 pentru distribulia
dreptunghiulari. a pre-
siunilor,
: 0,5 pentm distribugia
trlunghrulara a Presl-
unilor pe una din di-
reclii.
Coeficientul de formi.
Fs este raPortul dintre
volumuL diagramei
presiunilor reale qi
volumul max. l"o,un*
unde dma:r €ste.ordona-
ta maxiani. a diagra-
r.nei presiur.rilor.
Coeficientul de formi are
€rprcsia:
.)
,v ,..,,
{\'16) Fig. V.14, Strivirea
F - o,,"i.a" ' :
o-.trfrala1. con\'entionali de clrlc!l h comDfesilner .er-
li !e oercli i D - idenr, la capatul pereielui j . - slfivirca
rurrdc\ csrc uolunrul diagr:rnei !e.ctelui sub I'rcArcrfer data la capetele gfinziiof i,ertftr
I(:a; a-id"n', peirtm I >:11; e
- ttr d!|a nrrrula
reale a presiunilor cu ordonata ( v'ro).
rraxir.i.ri: o,nn" (fig. V.14, e).
Sr,rpraf.rta convenlion.rli ,4 se determini de exemplu ca in fig. V'14. In
noilc condiqii tehnice se considerd, " in cazul rezemirii grinzilor de planqeu pe
ziduri. perrtru ,4", o htirne egali. cu adincimea. de rezetrare a grinzilor, adici
cu t. ln c;rzul unor secliuni de Jormi. complicati nu se Yor include in suprafegele
de calcul porqiunile care nu au legituri cu porliunea incircatl.
Formi diagramei presiunilor 5i mirimea maximd a efortului unitrr sub
capetcle grinzildr depind dc modui de rezemare (rezemare liberi, incastrare),
de adincirrea de rezemare, de rigiditatea grinzii gi zidiriei, de natura gi niri-
t'tle a saIclnrl.
260 DII\IXNSIOi\A REA SECTILI,IILOR DE ZID]IIIE

Tabela V.7
^
Valorile coeficien$lorrp

lapl

| ) |i
Pentru lipurile de lncircnfi :
Natora zidnriei
i,2,3 I 4
-.-. I
Zidirie din blocuri mari de beton 9i beton ciclo-
pean, exceptind blocurile din beton celular gi ma-
croporos I,O 1,25 r, t5
Zidirie- din blocuri de bcron celular. rracroporos yi
din piatri. naturalS 1,25 I, l5
Zidirie -de- cirimidi, blocuri ceramice, blocuri obig-
nuire de beton 9i piatri bruti 2 1,15

Obse.rca1ie. Daci se aplici pe zldfuia obiqnuiti la marginea salr in collul elementului,

pe o por(Lune ingusri, avind lungimea lrai micd decit cea a p;etrei de zidirie, { efe ur-
matoarele vatotl :
lungimea suprafegei dc strivire este de 25 cm, q se ia din tabela \r.7;
- cind lungimea siprafelei de srrivir:e e<re l2 crr. rp l.5O;
- cind
pentru lungimi intermediere, rg se calculeazi prin inrerpolare.
-
ln figura-V.15 este aritari compresiunea locald pentru o afezare nesi-
metric;. a sarcinii. La rezem^rea grin;ilor sau plangeeior pe zidu;i se consi-
deri in mod simplificat ci diagrama presiunilo; grinzii are
pres;unilo; sub extremitarea gr;nz;i are
lonna unui triunghi (fie. V.16). Totodati:
N,:TR!
sarl N\< INI:0,5 /".R". (\;.17)

Fig, V.15. Strjvirea la capdtul Fig. V,16. Distribuirea eforturi-

ziduiui, in .cazul unei .aqezdri lor unitare ln ziddrie sub incir-
neslmetrtce a sarclfur_ carea dati de capetele de reazem
a grinzilor.

2) Calcalwl dupd metoda la rupere. Relalia este

N':c M:pr".,4".R'J. (\,'-48)
 DI\lir\st(r\ \rtr sLclIIJNllon llI zll)iil : \t \tilt \1 \ 261

. La capitolul rr.rtind desp_re plangee se va da o tratare reoretici $i prac_

rrc;_ cornplerl asupra rezcrr,irii plangeelor pc ziduri.
. Norrnativul
pnndc
experinrenral pentru caiculul zidlrjilor la sti.ri limiti. cu_
rndrc.rtri si pcnrnr cornpresiunea Iocali p,rodusi de inci.rciri reparti_
7.lte. c.r -de lc(lunel
>_r
'rrrrrrlt.rni a i,rcircirilor ftrndament.rlc rrniforrn di.rri_
burte combinalc cu o incirc r.rc locali.
_ e. intincleree centrici,
lortecarea gi incovoierea.
1) lntinderea. a) Dwpd
znetoda de calcal la stdri'li- !.250
mitd (fig. V.1Z). Condiiia
pentru sectlunt legate este:
N\< [N]:Rr.A (\r-49)
unde Rr este rezistentra de
calcul la intindere axialX. a
zidiriei
(pfln Pratrn
pr3n .sectiuni legate
g1
binat sau in zigzag, in i
mortar, com_ r
trepte).
Este interzis, aga dupi
cum s-a aritat rrai inainte, b)
proiectarea de elemente soli ")
citate numai la intinderea Fig, \'.17- Elemenle de zidirle supuse 1a:
axiali,, normali, dupi. secli- d irti.dcre cenrfic.. lasecliDnea
Ln rezervo. clrcuhr ; ,
- iclrtecafe ,t!!il
unr nelegate.
/4
- :j.
b) DupA mebde de calcwl la rupere.
N,:c N',: A. R't, . (V-50)
, 2,1Forlecatca i1 qrpa. metod.a d,e calcul la stdri limitd. Eo4qa tiietoare
de c.Llcrrl Q.,.rplic.rL.L dc_.r Irrngul rosrurilor orizonrale ltig. Iy-271 .r zid.iriei
nc.lfllrrlc l:, bllr( s,i s,rrrst.rci relalia (v. cep, lV.t,6):
Q-<[Q]:(R/+ / oo) ,4 (\'-51]
und€ oo este efortul unitar mediu in se€tiunea considerati. penlru o grupare
de incirciri, care dau cca mai rnici. valoare pentru forqa aixiali: inc5rcirile
din^g^reutatea proprie se ir.rnullesc .u .rr.r .oifi"ier,t d"' ,.rpr"i,r.i..o." elai
cu 0,9.
Verificarea zidiriei din blocuri cu rezistenli redusi. se face cu aceeagi for_
muli utilizati. pentm verificarea rezistenlei secliunilor legate verticalei
Q ( [Q] 1',,'Rr.p.
nnde
1,.1 este suprafaga secliunii nete de forfecare, fi.ri rosturi verricale.
fi/,p rc/isren(a de calcul la.forfccere l.r rrrpere.r prin piarri.
-o, u(pa. de calcul la rupere. Vllo.trea forgei de forfcc,rrc
, rupere este d-1td metoda
oe de Jormula:
Q,:c Q":A'R'i , (\'- J2 )
unde Q este forla tS.ietoare, in kgf.
262 DIIIDNSIONANIA SECTITJNILON D! ZII \NII

Valoarea fo4ei de forfecare dupl un rost nelegat este dati de for,rnula:

e,:c Q':A (Rf +0,7 6o), (v-53)
ln care o este efortul unitar de compresiune pe rostul de lunecare in kgf/cmz
(STAS
' 3) 1031-56).
Incoooierea; a) Elemente fwndantentale de calcal. Condilia de echilibru
dintre momentul exterior M gi momentul eforturilor interioare pentru o sec-
liune dreptunghiulari este:
I'-oM:6,+ (v-54)

ln cazul unui material elastic, care ascultl de legea lui Hooke, cu o distribugie
triunghiulari. a - eforturilor unitare in secgiune (fig. Y,"l8,a) o1 fiind eforcul
maxrm untrar $1

2\ M:+.o,tt:a,.7 (v-55)

fffi{ TIV

.r'v'"?l'rrF'f?r.r|ft

r'1
fn
H
F1
t't
H
FI
4-4,d2
"/ e)

Fig. V.18. Diagrame de eforturi unitare la llconvoiere:

d - rriunsldJlard , c -cu-bilinie: d-;nconvoierea zidjri€i dJl
' ti-dreDrunahiulara;
.eqluni lis,te (l-l) dup' ro.ri|i ii piaLra l l- ll) : e - aceeaii, daf dupu secljuli nelegzi'

ln cazul unui material ideal plastic cu o repartilie dreptunghiulari a efortu-

rilor unitare (tig,. V.l8,b) ln secliune.
Comparind piriile din dreapta din formulele (V-5a) li (V-55) avem:
(v-56)
 DIiITNSIONANIA SECI'ILi]\II,OR D! ZIDIRIE NIJA't]I1I\ 263

Ziddrla este un material elastic-plastic cu o distribulie curbilinie a efor-

turilor unitare ln secliune (fig. V.18,c), iar ruperea zidiriei la tncovoiere are
loc ln urma ruperii zonei lntinse. Rezulti cl eforturile maxime o,3 trebuie
si. fie mai mici declt 6r, care este efortul unitar rnaxim calculat pe baza for-
mulelor din rezistenga materialelor. Se consideri deci ci rezistenga- de calcul
la intindere din incovoiere a, zidlriei este cu 33-500/o mai mare decit rezis-
tenla la lntindere axiali (Rr), adicl
Rr,,:,(1,33-1,5) Rr. (v-57)
In calculul materialelor ideal elastice Rtt:Rt,
b) CaIcaIuI dupd tnetoda la stdri limiti. Momentul de calcul al zidiriei
nearmate la lncovoiere trebuie si satisfaci condilia:
M<lMl:Rt,t.,W, (v-58)
unce
W este modulul de rezistenli a secliunii in care xgioneazl rnomentul ,41
pentru o comportare elasticll
-R1,i
- rezistenla de calcul la intindere din lncovoiere.
Ruperea zidiriei la incovoiere dupl secliuni legate poate avea loc prin
rosturi isecliunea I-I fig. V.18, d) cit oi prin piatri (secqlunea II-II). Veri-
fic,area iezistenlei trebuie- si se faii pentru am-bele secliuni, pe baza formulei
(V-58) 9i a rezisten{elor la intindere din lncovoiere, Rf'i' coresPunz;toare. -Nu
ie adrnite proiectaiea construcliilor de zidirie, care lucreazi. dupi secliuni
nelegate, nefiind asigurat in suficienti mXsuri o rezistenli controlati a
zroarrer.
Forqa t5.ietoare de calcul Q la incovoiere trebuie si satisfaci condi$a:
Q --< [Q]: Pr''b ' z' (v-5e)
unoe
Rpr este rezistenla de calcul la eforturi principale la intindere din
rncoYorefe s1
b - lilimea secliunii;
z bralul de pirghie a cuplului interior de forqe pentru distri-
- bulia triunghiularl a eforturilor unitare. Pentru secliunea
dreptunghiulari:
2h - I
z -- . I'entru o secllune oarecare z: '

c) Calcul*l d.upd. metoda Ia rupere. Valoarea momentului incovoietor de

rupere este dat de formula:
M,: c. M" :W.Rl,i '
(v-60)

tuurde M" este momentul lncovoietor calculat pe bazr inc5lci'ilot normate.

f. Repartizarea eforturilor unitare in zidirie 9i dispozitive de repartizare'
O rezolvare aproximativi se obline prin t*ilizarea teoriei elasticitilii, corecti
insi numai peritru materiale ideal-elastic. Pentru inceput si considerim o forli
 264 DIMENSIONARIA SECTIUI{JLOft DE ZIDARIE

il'!iilfiii',ft,"i,";: :ii1?:li:,':"pra, semiplanului inrinit' Flamen a arirat

t?i',*,0",1"(rH:\;.,8,
ver ti ca a, p"ni* o' i1- J' u"il.ff
r r
; J}?"""t-?f,L ?" t
ur:ii.7 V_6t ) (

Fig. V.l9- Schemd pentru repattjzarea eforturiior normale la adlncimea /r

produse de lncircdrj locale I
a - la secliuflea sr.cinii concenlfaie asupfa semiplanulLri ijrjinii; , - idem asupra marginii pe
relelui; r-idem penhLr sarcina la o djst,nta fin.iJa rn.rsj rer pereietui a,(4;4-,""-
2
easi Ia d, ri .<+, -determinarea eiorlutui o!; ./ epurd teofericd;
2 " -
catclt ; .? _ linia de influjeDte . tui d!.

.C-omponenta verticali a efortului la_ adjncimea E, se determinl cu

torul formulei (V-61) din condigia de echilibru a i.lrilghir1ri J";"i*,-'-aiu_
.D
O-v:rr coS2O: " .a9rt6: _jj'i (V-62J,
It.c.h 1t. C(h, + xr)
 DtiIIENSIOliAIrEA SECttUlirL0n D[ zID]iIrX rt;Itrnat i 265

Pentru *:0, adici la adincinrea b gi direct sub fo4a concentrate,

o':;|*:o'a+ J\"*' (v-63)

In prac tica, ,
, supralali curbilinie este inlocuiti cu o epurl triunghiulari,
de egali,-epura
avind lungrmea:
s1:2S:fi.t. (\'-e4)
Mi.snrarea s: denumiti raza d,e int'luenyd a sarcinii concentrdte.
-"1 este
Eforturlle verticale direcr sub forga concenrrat;. la adincimea b cind
" este srruata la marginea peretelui (Iig. y.,19, b)9isint
rorfa date de formula:
o o:2,14 ctl . (\'.6 5)

epurei cu.rbilinie cu o epurd. rriunghiulard de aceeaqi supra-

.--, l-ti1, illo.yitea
rungurea zonei de acgiune a forqei P, qinlnd seama de iormula
i+lili ;:ri'jf
ootrt':P, de unde sr--0.93 /l. (v-66)

Cind forga concertrati. p acgioneazd,la distanla o, <la! d" la marginea

zidului (fig. V,19, c), efortul normal dupi verticali. la adfrr"im"a h esre d.zt
de iormula:
_ 2P.h, l2tnh-2a,\
"': (h,-d,fu [ ",-+ "-;,4a\ .- ^ )
ft"-z aill' |
(\'.ri7 )

iar efortul la marginea suprafelei de formula:

_or).
,,_ # Ir.o, (\'.68 )

t;Xlt": epurei eforturilor care inlocuiegte epura curbiiirie se determinl cu

-2Po,
J1:-
' C.6o-4, 'dir (v-5e)

calculul stilpilor. pi. peregilor despi.4itori

^,_--ln,lor este mai mici deck Z s:!t,1ar,'[o4a se intilnesc cazuri cind lun_
gunea
la drstanla a1 9i a2 d,e la cele doui. feie ale acestor .l;";;;, nmai
concentratd
"r1e "fli"ii
mici declt
s:, (fiS. Y.19,d). Pe baza concluziilor de mai sus, se poate stabili formula
de calcul .pentru
aproximativi. -determinarea ordonatelor trapezului
' care reprezintl, eputa,
a eforturilor Ia adincimea h.
266 DIIIDNSIONANEI SLCTIL\II,OIt DI ZID.IRIL

Eforturile dupi o verticall in direqia forlei sint:

Pt 4:)
oo-r^.ll o'a ii) (v-zo)

P a2 _6,(at-ro,\
n-
-' __]
(at1 azt af 2 ar
(v-7r)
oo (a1 cJ
.,'- -21:!t-
"z (Y-72)
\qt I o) a,c- 2 a,
, A^:-'la +a.\t
Un(e (v-73)
' 8 (ai=-.
+4;)
Clnd av:ar,: a, formula devine:
(v-74)
",_ r!",1--0.a";),
o, - o,' ..,P-^(
2a(\ t_'o.ll'n.ll. (v-75)

Cind asupra zid5liei acjioneazi mai multe forle concentrate sau inclr-
ciri locale repartizare, eforturile rezultante din zidirie se pot determina prin
suprapunerea efectelor, considerind epurele de eforturi unitare ca linii de
influenli. Pentru un punct I, situat la adincimea /r qi distanla ar { de
;
la margine (fig. V.19, e) ln
cazul aclionirii sirnultane a forqelor concentrate
Pl, P2,... P t qi a inclrcirilor reptrtlzate q, eforwl va fi dat de formula:
n-.
wL-t D n
I vt
LDr d L
2u2',...... Y U (v-76)
unde o, o2,.. reprezi.ntL ordonatele lidei de irfluenji pentru eforturile or fn
punctul Z (ceea ce este identic cu epurele eforturilor pentru P:1, aplicat
in punctul Z) sub acqiunea forlelor concentrate Pt, P2...Pi;
o - suprafala liniei de influenli sub incircarea repartizati.,
MicSorarea presiunilor locale in zidirie se realizeazd, cu dispozitioe de
repartizare: grinzi, plici etc. executate din materiale mai rezistente gi mai
rigide decit zidiria (de obicei beton armat, olel), astfel ci forlele sint repar-
tizzre in zid5'rie mai uniform pe o suprafagi mai mare, scizind rezistenla
efectivl la compresiune locali sub rezistenla limiti de rupere la compresiune
IocalS (strivire).
S-a aritat ci efortul unitar maxim la strivirc a zidiriei incircatS. de o
grindi de reparr.izare cu o forgX aoncentrati P se poate deternina cu fonmula
or:O'31'Pilf;' (\r-7 7)

d gi c sint nodulul de elasticitate 9i grosin.rea peretelui, iar E1 9i 11 sint

ru.rde
modulul de elasticitate qi momentul de inerqie a grinzii de repartizare in
raport cu axa orizontali, (pentru secgiunea transversali).
 DIll[\SIONln[,[ SLCTIfi\ll-0lt Dn ZID.\llla i\li\l r11.\ zot

Din formula de mai sus (Y-7h rezr:]rtd ci sciderea eforturilor unitare

maxime de strivire o6 transmiss zidiriei are loc o dati cu cre$ter€a rigiditilii
dispozitivului
- de repartizare (Er si 1r).
,Prof. L. l. Oni.cik ,r simplificat calculul inlocuind dispozitivul de repar-
tizare c! straturi echivalente de zid rie. Inillimea acestui strat de zidiie,
,0, se poate afla din condilia de echilibru a eforturilor unitare de sub forle,
calculate dupi formulele (V-63) 9i (V-72):

nqr. t'..1 lEi -z P

V E;I :rio
de unde:
(v-28)

lncazul grinzilor qi plicilor de tepartizare cu lnlllimea /21 9i grosimea

c se poale obline din formula (V-78):
t,.-O,S /t, (v-7e)
V?'
Efortul intr-un punct situat nu direct sub grinda de repartizare, ci la o
o"t"."i" "Jitt"i- rt d" b grindi, se determi.ri pentru. o. adincime datia
"
6:6oln, Se preiizeazi ci. in" {orraulele de rnai sus modulul de deformare
zidiriei se coniider: E:0,5, Eo, undc Eo este modulul inilial de elasticitate a
ziddriei.

2. Dimensionarea secgiunilor la starea limiti de deformaEie qi fisurare

(vezi cap. V. d)

G lrunNstoNAREA sECTIUNILoR
DE ZIDARIE MIXTA

1. Elemente fundamentale de calcul

Capacitatea portart[ a zidiriei mixte depinde atit de rezistenla sa de rupere

si de seitiunea tiansversali a fiecirui strat, cit mai ales de proprietilile -de
ieformari a fiecirui strat, ca qi de leserea 9i agezarea reciProci a straturilor
intre ele. Cind avem o zidl'rie mixtl din doui straturi ,4 9i B (fig. V.20)'
care lucteazd, separat. solicitatl la compresiune centricl cele doui straturi se
deformeazl. ,.pu'r"t * in figura V.20, ;. Cind stratul I a atins deja alungi-
 208 DIltn,\.'sto!\i RE]! stc IIL\trolt It zllliltt

r€il sq€c;[i..r ).,r nrperc e.; 5i dcci rezi\rerr\.] ,.t de mpcrc Ri in stratul Bse
dezvolti un elort unirar o6, alungirea specifici Ia rupere a stratului .B fiind
t,rle,..t, astici ca oB< R; adici:
oa:mr.R)\ \cu mBq i).
r;t/:--'? "o o o , g srnt
I &,Ra cind straturile Lei ,4 $1
'ri si D sint
'' -
,a.____ - - l,,'c -solid.rrizare
',., -",1:i-,*11:*'r
inrre ele. ele se dc_
^ . :, € h fel, iar rupe-
D.,: / l,/,
€, ,n
!L A z*{'
z-{' forrneazi solidar, l.r
p( ft_Fl f-
|-*l-fl str-rtului principal
re.r srr.rtului orincin:l ,4A car:c_
nrtc'
4l/)ry . | | I l- rerizeaza cap:citaie.r porr.rntr
'f - i /-1 ll llr] rnaximi. a zidiriei rrlixte, ieoare ce
"' tl,n t,
a 'A *tn'l
o /t sPollrc"r clPlcltJllr Portante a Sec-
r Pt \rulrr pc
\iunii pe r(arlra
seama srrtgurulul
singurului srra!
strat D
-8
t { e.re.inpocibili in rnajoritatea ca-
r-xk\s!RB m<:F:t:zz zurilor. In acest caz se poate
i :I IN\\t - a"
^
.114':V4 ,fe
'
sc r
:e :

?dt
.:_.}<
ffi
^lUlz
.=_
N,:R:XA,1+ /nR. RE.A,t.

I
ZM* ,lrin
-= WV El bB" r. =ia totali ""JI;ii]
a ..ec(iunilor conrponcnre.
impirlirea."
! ZZ\l\Yal'l .-! 1, .se, oDtrne reTrstenla de 'upcre
hon rcd/ s 10 no/crio/ p
o.;n/ RJ :L Zloa,flel mlxte:

n:'":N;:lL!tL'nt R'i 4'

TV,)r -x TD)zz.*
"*Lx---u
i.,o^
)-Wag
y. - _ ^ At qi,{6
ry-81)
sint ariile suprafele_
tt
-/
kr'?p rc
+"c), lor secliuniJol diferirelor srraruri,
D" DB
R i' R: rezistenlele de ru-
l'lg. #0. zia;,"iu'l.i*t: -
--.. ....,,,,,.".".,r," pere.rle dilerltelor
- dp d( ' ..r-lii.r .1r1 .. ,' ci srraturjle sint straturi 1in c;z
. "',:, j'.li;:,1 ;;;i"j:;"_'01.,,,"or 'r,r' z,d ' de beron se ieu
al
i st,,1u,i, ci,d,'lt /i;1;;,i'i""' -'"' "' *"'ff:t*J:i,,:i*.iii)j"
o,ut,","
. ?".?",,."g
rormlbrl
in .general fiecare din ,r,".u.,?j
dccrr celelalre o"-
strltLrr:. formul;r (.V_gl) poire fi sciis.r in lLrncgie Je
::*r*'l"Xr:;:*:tiiJjl
coeficicnlii de utilizare ai reziste'1ei ,r-.j"i 1ri,ipi., ;;;;;ir,""r"
de rupere, astfel: ,ornata,
nt R'i At+ m,. Rtr A,
1T' ,:
unde
Ari A' ( \/_82 )

R'i,,t este rezistenga de rupere a zidiriei mixte, sinetrici sau asimerrici,

reousa conventronal:
Tntt ml coefic-ieltii de utilizare ai rezistengei diferitelor straturi : in
- calculul la stiri limiti ei sint colficienli
lucru (tabela V.8). "i .""Jiiii'i". a"
 DIlIIin..Jl0NARllA SICTIfNII_OR DX ZUt\tt[ \u\,] \ 269

I'abe lq V.B,
Coeficiengii condiliilor de lucru pentru zidiria mixti

Ferul zidSriei m;xie

Zidiried,e cSrimidi combinati cu:

d) betorl ugor de marci )'- 10 I t:),6
!) blocuri din beton ugor cu :
nrarca \{ 15 I 0,5
15 \< marca < 25 I 0,9
25 .-( marca 0,9 I
Ob,e,yarii,. Perclii conrb,nali cu un srrrr din bctor cu rczi,tenqa sub 7 kef. cml
ii,::,'::;:i:lir: ii",l.iin"{, a fi
ii'i'";" ":"iil."fi'.'ii .r"i'"1 ;.:,::fi,':x:x' .riri

In calculul ziddriei mixre. de-exemplu a pere!;lor alcltuiqi din rna; rnulte

srrarun vertlcale de materiale diterite, se consider; ca centru de greutate
al
sectiunii zid;riei.mixte, centrul de greutate al secliunii i"
un srngur matenal. ".hi*1""t.-."du*
reducerea secliunii iau grosimile
,... l.n,tu
tatrmrte. .se efective ale strarurilor, iar
se schrmbi proporlional cu r.rportul dintre rezisrengele de calcul ale
5traturrlor 5r rezistenqa de c.rlcul a stratului principal, folosind formula (pentru
calculul la stiri limiii)

b,"o,r:br\;L (v-83)
unde
l: !,,",,., sint lllimea efecrivi 9i redusi a stratuJui i.
J<r de calcul a stratului principal ,fa1i de care se
- r.ezistenqa
drmensroneazi zidlria (pererele).
R, de calcul a sirerulu.i."
- rezistenqa
Secliunea redusi prin rnodificarea grosimii
,ar rnod .rnalog. pistrind se poate obqine 9i srratur;lor
ace)er5i lilimi.

2. Dimensionarea sectiunilor Ia compresiune centrici

,DUre a.saCalculul-dupi,m.eroda
satlstaca condrlra:
la stiri limitS. Forga normalX. de calcul N tre-

N--([N]:m0.9.P..o'1 (v-84)
unde
n0 este coe{icientul condigiilor de lucru care line seama de infh"renla
legiru rii . pentru compresiune centrici (mo:O,9 sau 1,00);
A. aria-secqiunii totale (efective) a straturilor porrante:
g - .coeficient de flambaj pentru secgiunea ,4,.7, in confonnirate cu
- lnqlcal|lte specJale drn normltlve.
270 DITIENSIONANEA SECTIUNILOR DD ZID,4.RIE

b. Calculul dupi metoda h rupere. Valoarea sarcinii de rupere se

N,: c. N'': n4.l. Pl"o.*. (V-S5)

3. Dimensionarea sec;iunilor la compresiune excentrici

a. Calculul dupi metoda la stiri limiti se face cu a-jutorul aceloragi for-

mule ca in cazul iiddriei nearmate. Trebuie si fie satisficute condiiiile:
pentru excentricitate mici (e6--(0'45 7)
,'n, -, n,r- m 9 P'el'A .
-t,'t- (v-86)
, _!l
n-j
pentru excentricitili nari (e6)0,45 y)

N ( [,AI]:rr' R,,r' Al l IT':*I,

r2"'
v\Aredl
(v-87)

unde eo este excentricitatea forgei N, raportati la. axa care trece prin centrul
de greutate al secliunii reduse, in (cm);
I iniLllimea. secliunii (grosimea peretelui);
y- distanla de la centrul de greutate al secgiunii reduse pini. la rnar-
- ginea secliunii in direclia excentricitdlii, in cm;
q ioeficientul de flambaj calculat ca in cazul compresiunii cen-
- trice, pentru sectiunea redusd;
e" - coeficiintul de flambaj corespunzitor compresiunii cu excen-
tricithte mare (en;- 0,45 y):
plp' (v-88)
2 , r.-
unde g' este coeficientul de flarrbaj pentrtt secqiunel redusi comprimati,
care se determini aproximativ pentru gradul de zvelteli:
r: r/ l ooo (v-8e)
Prcd.L:2 ty _ ed I e
l'r-'ilillimea elementului la care diagrama de moment nu schin.rbi de
semn (v ezi Y.B, b, 3):
m coeficientul condiliiior'de lucru prin care se line seama de in-
- fluenga leserii la compresiune excentrici;
m mo (1- ?r\; (v-90)
-
A,"7 suprafa1a intregii secliuni, redusi la materialul princiPal;
.
A,ea., - seiliunea compiimati a secliunji reduse, care echilibreazi .for1a
- aplicati excentric, cind diagrama eforurilor unitare este drept-
ungnlulara.
 DIIIDNSIONANNA SDCTIUNII,Oft D[ ZIDIRIE ARIIATA 271

Pentru determinarea. lui A,"a," trebuie sI se cunoascl ini.llimea zonei

comprimate, care se poate calcula egalind cu zero momentul static a[ dia-
gramei eforturilor unilare luat in raport cu punctul de aplicalie al forgei.
Aproxinr;rtiv se poate eplica formula:
A."a,,
-2 b,"1.. \l -tst. (v-e1)
undc b,",1," este ligirnea marginii celei mai comprimate a secgiunii reduse.
ln calculul ziddriei mixte cu legituri din cirimidi, realizate prin rin-
duri agezate transversal pe ldlimea zidului 9i cu diferite materiale de umplu-
turi sau cu legituri metalice gi umpluturi de beton marcS' ),-' 7, coeficienlii
de flambai se determini corespunzitor caracteristicii elastice minimi a zidi-
Dentru srraturile e*rerioare ca pentru sec(;unea totali a perctelui.
riei 'Le
zidiria placati, daca grosimea stratului de p)acaj esG sub l50o d;n
grosimea totali a peretelui, coeficientul de flambaj se deterrnini in raport
iu caracteristica elisticd. a materialului principal din perete, iar zveltelea,
in raport cu grosimea totali a peretelui.
La peretil din zidirie mixti cu straturi termoizolatoare sau cu unplu-
turi din-beton cu marci { 7, se consideri ci. fiecare element al zidiriei
lucreazi independent la sarcinile aplicate pe el 9i coeficientul de flambaj se
ia ca media I doui valori ale lui-g, deteiminate pentru intrerga grosime a
pcretelui si pcltru cel rnai subtirc str.rt exterior.
' L'r zidiriile mixte yi ctt finisaie sPeciale' cxcen t ric itlre.r e6. indreptard
in directia finisaielor se recomandi si {ie nrai mici decit 0,5 y
b. Calculul dupi metoda la rupere. Formulele (V-86) 9i (V-82) capitl
expresiile:
pentrn excentricitate mici (eo-10,45 y)
lr'':c'M',:':Alt:lj (v-e2)
t+t'n
pentru excentricitate mare (es;.t 0,15 y)
.V,--c. N":m.p,. A R'.:
"1ln;I
v | ^rr!
. (v-el)
|

B nrurNsroNAREA sECTTUNILoR
DE ZIDARIE ARMATA

Coniucrarea zidiriei qi armiturii sub sarcini este asigurati in zidiriile

armate. Prin folosirea zidiriilor armate se obline:
nirirea capacitilii portante a eleinentelor portante de zidirie (ziduri,
stilpi,- etc.) ;i reducerea dimensiunilor acestora;
- n.ri.rirca stabilititii construcliilor, in special in regiunile seismice, .

rezistenll miriti contra vibraliilor 5i sarcinilor dinamice, necesari mai ales

in clidirile industriale.
272 DrNEtrStONAn[ \ SLCTTUNItOR D[ ZIDrfilt

1, Zidirie cu armare transversali

a. Elemente fundamentale de calcul. Cercetirile de la TNIpS au stabilit

ci. armarea transversalS. din rosturi i:-npiedici dezvoltarea deformaliilor trans-
versale ale zidiriei ;i preia eforturilJ de lntindere, care constiruie una dir
cauzele ruperii zidiriei. Se obline o sporire a rezistenlelor de rupere a zidi.-
riei. De aceea, armarea numai constructivS. cu plase agezate Ii j,,5-2 n
(de exemplu in stilpii de zidirie a clXdirilor industriale, care sus{in grinzile
dc maoara) este folositi uneori chiar cind din calcul nu este necesari aceasti.
armare.
Caracterul ruperii zidiriei cu armare transversali este diferit d,e al zidI,-
riei nearmate. Ca 9i in cazul zidiriei nearmate apar la inceput fisuri izolate
in pietre (cnrlmizi), iar dezvoltarea ulterioari. a fisurilor este impiedicatl
iJe plasele de armare, ca urmr.re lulnd naqtere fisuri oblice mici, iare trec
numai prin plase. O dati cu sporirea incircirii, pietrele de zidirie incep si.
fie impinse in afarI, iar la atingerea sarcinii de rupere se produce distrugerea
unor pietre (cirlmizi) izolate sarr a nnor rinduri intregi de pietre (cirimizi)
din cauza compresiunii. Nu se observi formarea de stilpigori inalgi, izolali.
lncercirile efectuate asupra ruperii la compresiune centricl au atetat cl
zidlria cedeazi la rupere prin compre.iune .rproepe in acelagi timp cu curge-
rea armiturii Ia un efort corespunzitor limitei de curgere (o-"). Totu5i
ruperea zidS.riei precede curgerea arn.riturii gi aceasta cu atir mai mult cu
clt cre9te excentrlcltatea.
Capacitatea portantX.la compresiune a zidiriei arnate este egr.li cu suna
capaciti.lilor portante ale zidlriei 9i ale armiturii.
ln aceasti ipotezi se consideri. ci zidi,ria l,-rcreazi la o solicitare cores-
pwzS,toare rezistenqei de rupere la compresiune, iar armitura la o solicitare
corespunzi.toare limitei de curgere.
Armarea transversali mic5oreazi deci mult deformaliile transversale ale
mortarului $i miregte rezistenla la intindere din inoovoiere a pietrelor de
zidirie, deci rezistenla de rupere la compresiune a zidiriei. Eficacitatea sa
este maximi. pentru solicitlri care provoacl deformalii transversale mari
pentru mortar, adici pentru compresiune centrici gi excentrici, cu mic5. excen-
tricitate. Eficacitatea scade repede o dati cu cregterea excentricitilii gi cu
sporirea gradului de sublirime, cind predomini efectele flambaiului.
Procentul de armare se detbrmini (flg. IV.58) crr formula:

,, _v.n _(c'lc,)_& (v-94)

'' Vz rnn
"" c,.c2. s
106,

unde
lz? este secliunea unei bare a affn;turii din regea in cm2;
s in
- distanla
c, c"-
lntre plase (relele) pe inlliimea elementr.rlui,
dimensiunile ochiurilor relelei.
cm;

Pcotr. relea cu ochi'ri pitrate: p,:?4' 1g0.

c.s.
 DI}IENSIONAREA SICTIUNILOR DE ZIDINII ARI\TATA 273

Ca procente de armare se folosesc minimum 0,10/o gi maxim-um 10/e.

Experieniele an ardtat cl rezistenla de rupere la compresiune a zid\ri€t cu
ar;are transversali din pietre de toate tipurile (inclusiv produse ceramice
cu giuri cu lilimea pini li 12 mm) cu inilgimea rindului de maximum 150 mm
ti cu morr.rr de m:r?ci M 50. se poate exprima astfel:
2R'j'P''
1?" =P"
nnde
R' cste limira de curgere ,r olelului (o.<2 500 kgf/cm'?), indiferent
de marca olelului;
Rn 1p7lq1pnlslp de r,rocre a elementului considerat, executat cu
- zidiric nearmati.
Pentrn R'j :2 5OO kgllcm2
- rezttlti;
,?i.i 'R" i.50 u,.
Dupi STAS 1031-56, aven.r:
df :!.
"/?, -'
d.r-pd:3 100
(v-e5)

Pentru zidS.ria amati cu o vechime mai mici de 28 de zile, rezistenla

de rupere este dati. de formula (dLrpi STAS 1031-56):
R;.. R, v."(t .(,1 - ni
\ ."' v,
in care
Z este vechimea zidiriei in zile (pini la maximum 28 ds zile);
Rj' -- marca c5,r5,mizii..
ln cazul compresiunii excentrice se observi cI sporirea rezistenlei scade
o dati cu mirimea excentricitllii eo, iar coeficientul de reducere ( l. ) se poate
exprima cu formula:
(v-e6)

unde.2 estc d.istanla de la centrul de greutate al secliunii elementului pini la

marginea seclinnii cea mai apropiati de punctul de aplicalie al forlei.
Coeficientul L Iinc scama dc micqorarea eficacitilii comportirii armiturii
datoriti excentricitilii (pentru eo:0,5 !, efectul armiturii transversale este
nul, )t:0, iar pentru eo-=O,[:1).
Proprietilile de deformare sint modificate in funclie de procentele de
armare pr, caracteristica de elasticitate (oo.r) determinati experimental avtnd
expteslar

uo t: ' (v-e7)
t+g tr'
 274 DI}TINSIONAINN SNCTIUNILOII
DE ZIDTRIE

de elasdcitate vlyiazl rnarca mortarului 9i procentul de

- -- -Y"9l1d o*u in mod,cu
analog a" t""'J"i""irv -22)
iiT'?1";tE?t" ei (rv-2a)
pentru"l^'A1"ti#
determinarea deformadilor:
-
E:0,S Eo:0,8
"",, (C' +?#{51, (v-e8)
."lculul zidiriei la starea limiti a capacitijii
di.il ; fiXT: portante, in sta_

E:0,5 Eo:o,s o,, (v-ee)

{ra,+}{1.
b. Dime nsionarea secliunilor.

R.,i,i:# ::-,:i::i'::":'i"!,;,ra"1,?,i!r:,metoda .te carcur ra stdri rimitd.

n.':c '?'l;t'' <2 R- R"i (v-100)

pentru zidirii cu mortare de marci > M 50 9i de formula:
R,.,:n+, ldo_q. R+; (v-101)
penrru zidlrii cu mortare d.e:narci
de calcul a, zidiriei cu morrar M 50. < M 50, unde R 50 _ rezisrenla
Lrorru.l /v de calcul trebuie si srtisfaci
condilia:
' N:x n.N' ([N]__q.R,._.,a (v-102)
unde
,4 este su^prafaga secliunii transversale
a elementului;
e coeficientul de. ftambaj ;;;; d;pil;-d*fidol
- J^ __,^r---
z v crrste^ ( suolrnme)- pentru
,"o Lucrrcrcntul
ev 6149s! J4u coeficientul
::^ _ caracteristica elasticd. q a,t
\:-v,, / vv, oJw, I vvv) oerermrnara cu tormula (V_92), in func-
jri,.:,:-r::;.::Tl t arma_re (vezi tabetele. din p..:.,iptii ;;h;i;").
L:::"""'li".tlil;;;;;;;;;',Jriii#iTi'ali,"rff
lnaxirlum 40 016 din ,.,p.rfrj"'ioi; :;J''d:'
de goluri cu

(v-103)
in care H 9i Z sint inillimea 9i lungimea zidului, cu condilia
ca:
L.,<zu (v_104)
metoda de calcul la rupere. yaloarea sarcinii
O" ,!).r?"i!,t de rupere este dati

N,:cN": A.Rl..t.cp. (v-105)

 olMslo\Atnl stcTlli\rLon tf zrDiritt Atirr_\T! 275

2) La compresiune excentricA
Tabelq V.9.
Coeficienfii de siguranlS pentru zidirin armati (dupn STAS 1031-56)
.,Fli.re. l IdF ci," 1A c dF (.1,,,1 la ,t:.,.,
Felul zidlriei ti ipoi€za de crlcul

1. La verificarea sarcinii de rupere a zidiriei

armrte dc cilimidd pentru ziduri 9i stilpi
cu secqilrne m3i mare de 0,3 m2 |
a) armare transversali cu regele 2,3 1,9
D) armate longitudinali . 2,0 1.8 I,5
2. La verificarea la fisurare t,2 I,l
3. La r.erificaLea la risturnarc ;i :rlunecale 1,5 l.l ),2

absetr:aSie. La verificarea sarcinii de rupere a zidurilor 9i stilpilor cu o secqiuner

mai nici dc 0,3 rn'?, coeficiengii de siguranqi se niresc cu 2O!'1, I

Ld stAi linritd.. Calculul se face numai pentru comPresiunea

-for1a cu excen-
tricitaie rrici. Considerim ca si la zidlria nearmat;. c5. de calcul N
trebuie si indeplineascl condilia:
p.'"
N lNl: '' e! A (v-106)

unde .R i? i.c este rezistenta de calcul a zidfuiei cu armare transyersali la com-

presiune cu excentricitate mici cu formulai pentru mortdr
cu mLrcd>)- M 50
, R".t.":R+j;#
^
(v-107)

I - fiind dat de fonnula (V-96);

pentrw mortar cu mdrcd < M 50

c,,,r":e'2 Pi "' I . (\r-1()7)

nR-
b) La rupere. Valoarea sarcinilor de rupere este dati de forn.rula:
?A'R;
^, ^ ^,"--l_ e,'
,u.-,,"
1r-y
in care /r este dimensiunea transvcrsali a elcmentului de zidirie, misurati. pe
direcgia excentricitilii, in cm.
c. Domeniul de utilizare. Zidiria cr,r armere transversali este folositi 1r
stilpi 9i ziduri solicitali la eforturi de compresiune, atunci cind secliunea de
zidirie nearmati nu poate prelua eforturile respective, cu urmitoarel€ condilii:
excentricitatea forgei normale si nu depiqeascl 0,75 b, b fiind dimer.rsi-
unea-transversald a elen.rentului de zidirie, misurati pe direcgia excentricitilii;
gradul de sublirime a elementului si fie maximur 15 pentru secgiuhi
-
dreptunehiulare.
(

276 Dt\ \:t,,\rt-r\ (1.. Ir'\ On Dl i/tD.\'ill

2. Zidlrie cu xrmare longitudinali

a, F,lemente fundarrrentale de calcul. Rczistcr.rla zidirici ;i errriturii

longitudinale la incirciri este in funcgie de proprietdlile elastice ale mate-
rtatelor.
Se consideri ci in cazul armiturii aqezati in interiorul zrdS.riei, ziddria
lucrcazi impreuni. cu armitura pini in momentul ruperii, cind eforturile
unitare in zidirie ating limita de rezistenqi la rupere iar in armituri. limita
de curgere. ZidSlia cu armare longitudinali aqezaid. la exterior este insi mai
des folositl. ln acest caz in vecinitatea ruperii se dezvolti. in zidirii defor-
nalii mari, _care inlb.turi conlucrerer dintre zidirie qi .rrmitura comprimatl,
astfel ci zidiria este folositi numai 85 0/6 din rezistenla de rupere a'zid}liei
nerrmate. Unii cercetitori au considerat ci coeficientul de r.rtilizare al ziddriei
slpuse l.r compresiune impreuni cu armitura este numai 0,7 in loc de 0,85,
d...ci se line se;Lrne ;i de curgerea lenti. a zidiriei gi de redistribuirea eforturilor
in timp. De lrsemcr'rea nn esre recomandati utjlizarea produselor silico calcare
in zidiria cu armare longitudinrld, deoarece au o cu.ger" lenti. accentuati..
ln cazul soliciti.rii zidiriei cu armare lonsitudinali la eforturi de com-
presiunc cu cxcentricitate marc salr l.r incovoiere se consrJr; ci. efortul unitar
m;rxin de rupere la compresiune este mai mare decit in momentul ruperii
la compresiune ccntrici, ia 5i in cazr.rl zidiriei armatc transversal datoriti.
fenomenului de impiedicare a deformaqiilor transyersale (vezi cap. V.B,b).
Prin incerciri s 1 stabilit:
F.L t i:1,2s R' : R'i' (v-108)
unde
.Rl este rezisrenq.:r de rupere la incovoiere sau la compresiune excentrici
cu excentricitate mare a zidiriei cu armare loneirudinali.
ln zidi.ria cu armare longitudinali, arm5tura preia direct eforturile de
intindere qi compresiune. Se folosesc ca procente de armare:
a) penttu zona comprimati:
minimum 0,1 o/,1,
- maximum 2,0 |s ;
-
D) pentru zona lntinsi.: minin.run.r 0,05 01.
Rczistenga dc rupere a zidd"riel, cu armar€ longitudinali solicitati la com-
presrttl,e centricd, este dati de formulele (STAS 4161-53):
penrm vmS.tnr.r rqezari Ia interior
o,;:,
P -R- -o" .ru, (v-1oe)

unde p.2 este procentul de arnare longitudinali : Ao.

g z 100

R"
- rezistenla de rupere la compresiune cen trici a zidiriei
!learmate;
 4.17
tt \t la\allrNlltl l slcfll trll,0li Irlr rll),illlE IRll \1.r

pentru arnlitura atezali la exterlor

r?li,r: R" r ;, , r,. '

Caracteristicile elastice ale zidnriei (') sint aceleaSi ca

pentru zidiria
nearmati.
Modulii de elasticitate folosili in calcule slnt: -
portanta:
- Pentru calcu'lul zidiriei ia capacrtate
E:0,i.a.Rll,r; (v-i 1o)

Pentru calculul deformaliilor:

-
E:o'8'ct'Rll'i (v-111)

centrici' 1) Dttpd metoda la

b. Dinensionarea secqiunilor la compresiune
stdri lintiti. Trebr'rie si se respecte condilia:
(v-1 12)
N=:r N" i tNl:,r (1).85 R '-1 R,, 1,,)

undc ,4, c.rc r,rPr.1it\t seciiunii de art"itttrfl

(c cocrlclentul oe 'iambaj dcternlillat pe .baza aceleia;l cirracte-
- ristici de elasticitate (c) ca pentru zldarla nearmara'
cu formula:
2) Dwpd n'etoda la rupere. Sarcina de ruPere se determini
N,:cN"==R'l,L.A'i' (v-113)

:Hifi ::'"",.l:lii,5::*ri:'*;;"iil?JI"".i"{;','::::
",;,lJsHf jllt"j:l;,?:,'1T;
s#i !r1iiffi$.it:*i'*n:.'*:l;, li "m;"::l
excentrici:
a) cazul ct excentricitili mici, cind t; ='-
o't' sau Pentru sectir'tnea

o'.niT:l;.:'i'i.,.t'.j"ii.?*?,nljii: ,o ,",, pentru secliuni

cind x ( 0.55-Do (fig'"tl;1ti:,23,,
V'2t'c) ttnde:
"' *';. :r s' ;; ;;l;,1
dreptunghiulare.
-i ;;;i.'*" " l..; il;, :li:?l':": ::lil:i T:" *';1, ll:' ""'
annaturii intinse s:ru rnai pulrn comPflrnata;
.:( irralqi'ne.r zonei comprim'rti a Trdirreli,. r- r^
-
h
" -':Ji:T,"i.";l:.',1,"'"'ii":il;r::ili r,lir'$'ill" rii.il
ceil nlal colnprlm ara'

,,^3*'!li',iL::;:'L';r,K-i:,,l3r:,!:,r::!i.{:{':':::{;::nJ':lili;
*f :d'*1' h#,it*:"*i.*r**,':"'"'::i"il;JJ:1""T3';*:io;l' "
 ----Fl-

278 DIIIENSIONAREA S[CTIUNILOR DE ZIDIRI]]

Sub influenqa eforturilor exterioare

iau nartere in seqiune eforturi inte-
rioare de calcul (fig. y.27,a
9i b): cz,ca si ca.
C'o: A'" . R,,

Fig. V.2l Scheme pentru catculut ,'Or,':i;r;.,:i#-ir" tongjt!dinald supusi Ia comp.esiune

a ir , _ cu excentficitale nricj ;._ ca excenidcitaie nra.e.

unde
,4'n este suprafaga armirurii comprimate:
Lr - rezultanra eforturilor inrer-ioare de calcul
. - .,pL"r"; i"t"iioi
a zidiriei.
puncrului de
ruj \. -" prna ta centml de "ai.x'iliijii"
l:11""].,j"-fll_qh';
greutare al lui Ao.
condiqia echilibru a rno-"r,t"lo,
_,^-..S.li;1d
rroare tate de centrul.de.de greutate al r.J iill-,- i*,".,or.. 1, in."_
armirurii inUng.'luo,'
"fB

N.e :.i lC".z 1Ci, 1no_a11, (v-114)

unde
" *" intinse (r") pini
Xi;iiti'53;:":ti'*,-:tll,.Uiarmiturii ra

":!-o+eo; (v-11s)

a gi a'
- distanla
pini
de la centrul de greutate al armlrurilor
U, Si A.i)
t- avto-e _.
Ia faga ce.r mai aprooiati-
)- momentul eforturilor unirire de compresiune in armitura
corn_
primatd, A, o in raport cu centrul de gi.,rt"i" ui-"r_;rurii intinse
Ao, rdicl
CL go*a1:P. A; @o-a1. (v-116)

^^f;l;i::;::,,":f ff ff ?T:;1""'.,l:tTTrfi ir;":.*"decompresiune

 DItl[\"siO\nnli \ sncTIl\II0ti D[, zlDAlul] AR]I,{TI 279

Se gtie ci. valoarea acestui momerlt nu depinde de mirimea excentricitilii

e0,fiind deci egal qi cu momentul eforturilor unitare de compresiune centrici in
raport cu aceeagi axi.. Pentru o secliune de form5. ,oarecare, acest moment l3sre:
C"'z:m,'R'S, (v-117)
iar pentru sec$une dreptunghiularX:

C z:0,5 mz. b hi' R, (v-118)

".
unde
D estc I.ilirnea secgiunii dreptunghiulere,
ri - 0,85 in prezen5a armiturii comprimate l'n gi
m"- 1,QA in lipsa armiturii I'o.
Folosind formulele (V-114), (V-116) 9i (V-117) se poate scrie condijia de
rezisterr(e pentru o secl:rrne dc fonn.r o:rreclrre:
n,, ? Izr 'R so FRa A"tho-a')l
r\n, -, Lrll:- e
,
(v-11e)
unde q se determini pe baza gradului de sublirime F",., luind pentru cr aceeaEi
valoare ca pentru zidiria neaffnati.
ln cazul unei secliuni dreptunghiularc:
e 10,5. r?,. R. br;+R aA'. (ha a')l -
N<t.\1: (v-120)

Pentru N: [N] rezulti suprafala secliunii armiturii comprimati pentm

secliunea dreptunghiularl:

'-::-!'r
A':Y:Ila ttu-a (v-121)
)l

ln cazul compresiunii cu excentricitate mici, cind toati. secliunea este

conrprirnatl, iar foila N se aplici intre centrele de greurate ale armS.turilor A,'
9i A'o, ruperea poate inoepe nu dinspre faga apropiati de forga N, ci dinspre
fala opusi, adici acolo unde secliunea de armlturS. ,4o este mici.
Pentru a evita ruperea la efortul de intindere trebuie ca secliunea de armi.-
turd. A,, s6" fie ceva mai mare decit suprafala limiti, rezultati pe baza con-
diliei de echilibnr a forlelor exterioare gi eforturilor interioare in raport cu
centrul de greutate al armi.turii comprimate (fig. Y.21, a):
N.e':N (ho-a'-e) g [n".R.S'o+R.A,, lh,,-o'\1.q, (V-122)
unde
5'jeste rron.rentul static al ir.rtregii secliru.ri de zidirie in raPort clr centrul
de greutate al armlturii comprimetc ,4'n,
e distanja de la centrul de greuiate al armiturii l'npini la forla N.
Din- formula (Y -122\ rezukl:
? [n:. P. s; r Ro A" th
-o't]
r\ lt\t e
(v-123)
 --'l=:=F!-

2A) DTMENSTONAItE\ SECItUNtLOn

DE ZrD,{ntE

In caztrl secliunii dreptunghiulare R.jj _O,S .R. bho2 (y _123)

Si d5,:

,,\.y ____-_b.h:
[0,5.m,.R f.k" A,, O. _q.]t
^t.- ^ (V_124)
Cu ajutorul formulelor 1.
armatu'i intinse l-. .V-123) sau (V_124) se poate calcula secfunea
. 6) DupA metoio lo rr rru..-r:"pl.rl,.9li,lrriil"
aie elementelor de beLon irmat - ca tn formulele de calcul
_(STAS 1546_56-)t h;:i- ;;'.,__, _0.
renta cre rupere a ziddriel va f1,+;, Rezis-
d-e L._"Lf! fSiA,S i\tr-rrl,
pentru armdtura agezati. la interior:
-
Ri|.*
R', + so v,; :
pentru armitura agezati la exterior:
-
Rij.t.": R'+ 3E v,.
rnici cu armituri asezate la ;nter;or
," o"lJ,"'?:ilr,ti::lTH,tutt' sau exterior

N,: c'N':!!:t4
(v-125)
n-y
corespu nzd.toare ytentru
llJgi?,:*"valoarea armitura apezatd. la inte-

i1?ll,?iii':? uT"ffi: f";::rur",g'1? :: ;fiii:'.:""",1*,;:

'",-lT-
(V- 126 r

,..ri :'"#'iH?T:it"*'1T#1'J?i,-'i"armdtura numai intr-o singuri parte,

Nte -0,s.b.h: R" ?

RI'h"e (v-127)

,,"""'i*?#J1;entricitdlii
mati (s" { 0,8.s6 sau:c ( 0,55 }o p"ntru s.c-

w:,::;1:y;ti:'r:jnxx:l::;;f i:"1";:lHtliffi "'i'J*i::;

u.*:r,mrufi T*i[':fi:ii*':,:iiii::]":llTT;*;i*.'n+,f
;:n";+.:r:1c*#'ffi ffi F,i':h3"$:.;..,;1",::r:j:;
ln armitura intinsi: C,:,4,. ft" ;
l" ,Ilnlul1 comprimatd: C.: ,l'.. p ,
tn Ttdarte L mz - Ri. A t.
:
z -
 oll\tlitrstLrNAIl]ii sricltu) _r'I D]j zIDiRltj r!nllAl,i 281

unde
A" esre zona. comprimati din seqiunea zidi.riei;
Rr rezistenga de calcul a, zidd;'\e; la compres'iune excentrlci. cu excen-
- tricitate mare (formula V-108).
Din condigia de echilibru a proi€cliei tuturor forlelor pe axa verticali, care
este. egal5. cu zero, rezulti condigia de rezistengi a zldSrlei armate cu excen-
rlcllate mare:
N..< tAl:q(C.- C'.
- C.) (\' I l8 l
sau inlocuincl, oblir.rem:

A { [N]:(trrri' Ri.A,a'R" A" - R" A,,), { \'- r29)

unde
e este coeficientul de flambaj, acelagi ca pentru zid5:ria nearmari.
Pentru a putea determina pe ,4-. 9i S.. trebuie sI se cunoasci pozilia axei
ncurrc (adrc:r x). In acest scop se scrie condilia ca suma ntomentclor cforturilor.
interioare de.compresiune gi intindere luate in raport cu punctul de aplicalie ai
tortct N 5.-r fre eg.rLi cu zero:
n,.Ri. S..N+R.'A".e' R,,.A".c:t) ( \r-130)
care pentru secliunes. dreptunghiular; devine:

n 7. Ri. b. x(( -/,, - ;) + A' R,,. c

- R,,. A,, e :o (\'l3t)
unde S.,p' este momentul static al zonei comprimate a ziddriei luat ln raport
crr punctul de aplicaqie al forlei N,
5er'nLrl runurs (-) pc-trrr .r-nr.rtrrril y''., sc i.r in corrsidcr.rrc cind fo11,r \-c.re
aplicati intr_e _centrele de greutate al armiturilor A,, 9t A,, iar' semnul
plus (+) cind forla .& este aplicati dincolo de arminrrile 'A" si A',.
secliunile de formi. oarecare trebuie si. se satisfaci condilia
Z <_Pentru
br-a"', iar pentru seclir.rnile dreptunghiulare x > 2 a' .
I)in forr.r.rula (V-131) se oblinj pen'tru secliunea dreptunghiulari:
r.: {ro li ,n-,,,": :lr;1 :'\' (v-132)
-.) b'Ri ntz
Sennnl minus (-) este folosit in formuh (V-132) cind forla N trece dincolo
de rrmiturilc A, \i 1' ,.
b) Dupd nietoda la rupere. Cind distrugerca elementului se face ln zona
corrp'inrrt.r se .rplica Iormulele:
daci. zoni comprimati nu este armati.

.V.: c N": !'R''',

I-ri1.'; {v-1i3)
iar daci zona comprimati este armati:
.v.- i /v --
A'R' '
,; (.v-1i4)
,-v
 282 Dl\ll\:lo\\ t \ :tcTt,\tLon Dc 7tD\ntI

,"n.,!t:$"'5j:;*:Ti":H;fl.'"1"i incepe in zona intinsi, valoarea sarcinii

de

N,:c N,: A".Ri'+ tA:, _ A) Rf.

(v-135)
N"e-s"Ri+A'"'Ri'&o- o'l,
in care (v-136)
!:= !: ':" *'3;{;;i z-o-1ei cgmrrimate, in cm2;

centrul
j:oo "'u
o*, i".,, u'ti#?fr ifil:ff :#i:;'"i
", -
N,:y.b.ho.R!+(A:,_A,)R:
;:: :
(y_137)
N,'e-10.6.1r':.H+A".Fl.(no-a,)
in care (V_138)

-,t, este procentul prir.r care se

expriml inilgimea zonei comprimate
a din inillimea utili. a secliunii:
no _ -,
un parametru dat in tabele
9i de ."io1i,
1o:v(0 0,5r,q'.
-
determirri r"
. li',T;ij::j:i':.?i.tl
","f;rrii rorrrc dc ,
se. din rormrira (v_1 38). Apoi
.,i,. Supraf..r
,ec(i, ,." (r:"1jti
( ird .rve n .rrm:,.* "i,n"rriii, '/ - r lu^litl::,::.r.-,cr'ini
I estc mrnlllli Pctttr.t t 0.5 tlt a\.
-
v:- - r_,i:r
b ho'R'r'

,t' '\'t c-A^.b hs. Rll

^d:/]o:^ R:lho
9_ 1
(v-13e)
- a)
se cere ca si fie indepliniti
9i condilia: o,,4I , prjn carc se stabilegte
dac:l si. intervini. in calcul pi
.poate
-,a,,. gind.rro 1r," ind"plirriti
lr* 'r"lirrt,l..,.*.
se reguce armiturii A", pini.ta egalitatea,
.rn -secliunea
orlce caz se ia o armi "."aiil
.e.t.lr" vrro,i A'":a'ca7 b ha, chiar dacd
+;;;pilil'liTif:?:ffi[]t
. u' urmensronarea secqiunilor la incovoiere, clup.r meLodl l.r rrjri Iimir.r
se race ln mod_analog ca la
r mo'rcnrclor ro.q"toi ele til, rmat Condigia de echilibru
"
";";io;.I;il"J,""r?:.f
l/l-r- -
tinde z este bra;ul cupl'lui int"rror; p"rrt.., (V-140)
secgiune dreptunghirl"r;
--r^
- 2
^I
(V_141)
Rezulra ca : M .- lMl: R1.b., (r,, _
;) , (v r42;
--i-

DIIIENSIONAITI]\ S]]CI'tL \II-OIi DI ZIDiTiIE AR]tATi 283

Scriind ci suma proiecqiilor tuturor forlelor pe ax:r elen.rcntului este egali.

cu zero) avem:
C":C",
Ri.b.t:R,,.4.. (V-1431
De aici deducem inilqin.rea zonei comprinatc a zidiriei
..:Rg 1" (v-144)
Cind avem armare sin.rpli. trebuie ca x<A,55 ho.
_Folosirca armiturii con.rprimate se face in cazuri exccplionale,
-armat iar calculul
se cfectucazi. in n-lod analoq ca Ia elen.rentele de beton cu armituri.
dubli.
Calculul la forla tiietoare Q se face dupi condilia:
Q.([Q] :R,,,.r.2 (v-145)
Ro. este rezistenla de calcul a zidi.riei la eforturi principale de intindere.
Cind nu este satisficuti condigix (V-145) este necesaii asezarea de armi.-
turi.transversali (fiare ridicarc. crrieri) c;r in crzut elementelor de beron lrmat
soLrcr tJ.te la lncovorere.
e. 1)imensionarea secliunilor h intindere centrici. fo*r r lo-q rr C .rl.' ,]c
c.rlcul \ le inrindere centrici rrebuic sa ..rricf.rc.-r co,rdiri.r:
N.< U/l :R,, A,,, (v-146)
reglijind rezistenla zidiriei La ir.rtindere.
f. Domenii de utilizare, Arnarea longitr-rdinali este folosil:r pentL.u nrir-
tirea cap:rcitilii porrante gi a stabilitilii stilpilor qi zidurilor. Zidiria cu armare
Iorrqitrrrlirr.rJ: e<te recornarrd.rtj cind:
inci.rcarea se aplici excenrric, cu
-* gradul de sublirime a elementuluioeste excentricitr.te mai mare ca A,75 h;
mai mare de 15;
-- elementele de zidi.rie (stilpi, ziduri) sinr supuse la vibralii;
de zidirie sint executate in regiuni seismice.
- constrricliile
Arnitr-rra preluird direct eforrurile de inrindeie 5i corrpresiune, elemcn-
telc de zidirie supuse la incovoiere sau intindere se executi de obicei numai
din zidirie cLr amrare longitudinali.
Calculul zidiriilor dupi nretoda la rupere este dat in acest curs in paralet
cu calculul dupi nleroda la stiri limiti.
Calculul elementelor d,e zidd,rie complexA sc facc tn n.rod analog cu cal-
culul elementelor de zidirie cu annare longitudinali, luindu-se in consideralic
proprietilile de deformare a betonului armat gi a zidi.riei. Deoarece elemen-
tcle de zidirie complexi i9i gisesc o utilizare litritati, in accst curs nu slnt
cuprinse indicaiii privind calculul lor. Aceste indicalii se giscsc in normativul
experirrental de calcul al zidiriilor dupl metoda la stiri limiti, elaborat de
INCERC. In acela5 nornativ se gisesc ai scurte indicalii privind dimensio-
narea zidiriei intiriti cu cimigueli.
. ^ Exemple de calcul
in lndrum,ltorul
penrru dimensionarea secliunilor de zidirie sint cuprinse
penrru clddiri cluile (Institutul politchnic Cluj
de_ cn!_strucgii) - Facultatea
9i in lucrlrile menlionate in bibliografie, tratind dimensionaree.
zidiriilor-
 . -----r

ls+ rJIIttn-'st01,\nr.\ stcIIlirtton Dtr zlrliRttr

ESf,!"'':'1''.',i'ff
Hi8?t?f ,FSTTIUF lil
,gi
:r:ti":l*ll,,llfi
cxlul
,l"*,;,",1"",:,"fX;,*,10i:':,.,inHi5:'",'.Uf
elenrcnetelor de zidd.rie
la deformrrio .; i;.,,1"._'i"'ilil
ll*l;.:in **,l,'.ii";:i i,l,1;'::li':"",'J",liii':"ii.i,Tl ;::,,,;,:i;:l;
1. Calculul e lementelor de zidirie la starea
limiti de deformatrie
La defomralii sint verific
"',"""**Uiil'ri"'""W'1"L,;i.i*;
."G';ili,?*#ii?:i:f'f
msLrrrcreilta pentru
a prerua *r?trii"
tlu"rtf,?rrci' lor portanti este
,caPacitatea
- arte eren)en te o"'"":'i'fi:?t'[^,:ffi
,iii::"ixt'li;#in :""*:r
::tl"Ti:'";,,:Hiil L*ti:"*,," ei preiau incircirile),
con lo-rrrr coriclrliiJor de cr,p1o.rr.rre.
trebuie si rie rirritate
,u",.ljt'h'.,'J,',iii'fli:.':,"*{:6:'"rJ+:i,t i.o;i&j:":"""T':?*i;lili
;:
';ilii3'Lijit'J^J1ffi l?,,1i1,"'#i#li:l,i:,:l::^i,lli*:*lr:'i":lii:",#
ilf iij i'l'T'::,:ji.:: il,:::i'H':"*,lii:*:*;:"]";B'(:ril'';:*;
j?,'irffi r'fiffi *r*t**rrt*r$t*;,"::",'jit
f;it*i'*q
ilf.,i,=,,,",,;I:l*i:,n*ii{4iq*h:lf r*i:*ui?.ii;
il.,;;.ffiSe re.om.rndi ca in
zidirici. ar
:::::ti#*'i'' :" :3iH::3.""T':i";,":ilff;"::"oi"H*i.*:?:1
;:l;li,l"
i*nrDj:?it{:lh'#:;*:
:;:r;:i,;,:ii."H: ii3;i"e,:'':[",,,'t;'H,1,,l..;

"*"!';"i:i"!{"",:':. T:::il"'"."" i:o'11ij':l';;,"''3"ff;."'i,l":i:}:.:f:. n*-

,,,",,!:f*:".i:,*".i.',llTi:r':::,ii,J,::if:"':*i,,m*,,1.,'#i:,:1,";
 c,{lCL:LUL XllIl[N_lriLOR Dn CONSTIUCTTI DrN ZlDitun L,\ Dl|Onlr^Trr SI FTSUflAnE 285

lntinsi, ca pentru un corp elastic. In continuare se indici. calculul peregilor

autoportanli de zidirie la deformalie, ca un exemplu privind calculul la
deformalie a elementelor de zlddrie.
a. Calculul elementelor de zidirie nearmxti la starea limiti de defor-
magie. Calculul la deformagie al pereqilor autoportanli ancorali de scheletul
de rezistengi. astfel ci este posibili deformarea lor separati se face numai
it cantrile in care pentru rezistenla gi stabilitatea peretelui sub acliunea incir-
cirilor orizontale sau excentrice. este nevoie de ancorarea peretelui in sens
orizontal de stilpii pi riglele schelerului, de centuri sau contravintuiri speciale.
IJn caz cureni insi este calculul peregilor autoportanli de zidirie utilizali la
clidiri cu schelet de rezistengi qi cu stmcturi elastici, care transmit incdrcarea
orizontali. (dc exemplu vintul), care acgioneazi perpendicular pe suprafaqa
pcretclui, Lr scheletul de rezisrenqi.
Pentru calculul acestor peregi autoportanli se fac urmitoarele ipoteze:
sarcini orizontali se transmite numai schelet[lu; care
- intreasa
lucreazS. fd"r6. ionlucrarea (participarea) zidlriei;
deformaliile zideriei urmtazi indeaproape gi complet deformaliile
-
scheletului.
Deformaliile limiti de calcul pentru peretele autoportant se stabilesc
Einind seama de sigeqile de incovoiere 5i de unghiurile de rotire ale secliunilor
peretelui autoportantJ astfel ca deformaliile maxime de ?ntindere care apar
in zidirie si nu depigeasci valorile maxime stabilite experimental,
Verificarea deformaliilor de intindere a. zid5liei se face in secliunile c1r
nrolncnt maxim pentru elementele scheletului portant. Deformaliile de intin-
dere sc determini pe baza oondigiei ca" raza. de curburl (p.) a peretelui si fie
egal5.cu raza de curburi a elementului, care il sr.rsline (0).
Pe faqa intinsi se inregisrreazi o deformaqie specifici, rezultatX. din
deformaliile de tntindere la incovoiere e1 9i deformaliile la compresiune t6
date de greutatea proprie a peretelui gi alte incirciri verticale. Aceste defor-
ma!ij specifice trebuie sr'r fie mai n.rici decit deformaliile linriti, e",.* (tabela V.10).

, l'abela V,10
Deformalii specifice maxime ( ern,x) pentru ziiliria solicitati la compresiune,
intindere axiali qi incovoiere (calcul h acAiLrnea incircirilor permanente
qi temporare norn, atc)

\:1ur d.rortnaliilol

CompLesiLrne

Intindere axinli qi incovoicre :

a) prin secgiuni legate 0,t5. l0-3
&) prin secqiuni nelegate 0,18.I0-r
Obsert:aSic. 1.t^o" rcprezlntd" deformagiile specitice ale zidiriei l:r coLnpresiune, ln-
rindere ;i
incovoicre sr:b acqiunea sarcinilor fundamentale ;i temporare norn,are.
2. Vaiorilc careoeristicii elastice se stabilesc conform indicagiilor date le cap. IV 9i V.
 286 DI\IF\'ION TNI'A SCL'IIINILON DT ZID\RIL

::T.',fii!!'f1.1.'mJ:;'l;4m,t,'?,.r,T;l'r:"iTi:",1'":':Tl',?fi","'"xl','.'::
acest caz' derormaliile
i,""i:;T:iirl' 'p*il'" i;-;i;,"i,']rint n-'"i ,.du,"
Tabelq V.lt,
specifice. marime r,,,," atc zitt.i:.ici solicitate Ia intind
"*.rl"jil:,
i-p.I:ry ,.. de pe
-l_."ierle .;;,; ;',#.; jffi,,"l"*'.u

rarura Fi roiul rencuielii D€iorDaliite specifice

rnaltnre
I

j1. Tencuieli cu mortar de var

0,20. i0_3
2. Tencuieli cu nortar de ciment_var gi
ciment 0,15. I0- 3

' l;l*1,:'i, ll,or',i;1"T,.:i",TTff a" r*,,u

J
",1"",,.:T'i"rl::ffi 0,08. r 0_3

" ffTi':ii ,i:"r*:i,iij":f "i?l'l'li":l *

ril"?,11? .',1 0,0s.,c_3
5. Doui-rr.ei srraturi de,pl;ci de piatri cu chir
antiacid
;jil ,,i;.? l",T: : i,y;lfJ I
I

0,08. ll-:
:,:g l0-3
"#g;l
,Ob:erv.a1ie. ln cazul armirii Ioneitudin:1. r
"1.-.--,^r^-
ff""iJtt;:t[,i:' ;t"# :':i#"1,::'T:"tT^1".,i.."J:il;T.lL*",.Tj,:*fii,:'T:iJ:
l:

limiti de derormalie a peresilor autoportanri

""",#r:::i*J:l:3ik,T ,*"
.-ri*roS€mdx.
(V- 147),
... Deformagia specifici ea
r ;r", a" i,i;i,a #.* " 1
; ;n:J.*t,T'ji;tT:ujff ,lt"-,*l':, ;#l:m;

0,.,!l,l?l,l'I'"i;,li jl ;t3,,".::ifi? #. j: b aza rormureror

"
?,[:'#i:
M"(h-y)
(v-148)

(v-14e)
 CAI,CUIUL ELEMENTDLOR D[ CONS'TRUCTIE DIN ZIDARI]] LA DOJSSIIIJI]SUNARE 287

unoe
.14" este mornentul incovoietor din elementul scheletului produs de incir-
cirile normate;
E 1 rigiditatea la incovoiere a elementului din scheletul Portant;
/:-r, -- distanta de la centrul de greutate al secaiunii zidiriei peretelui
pini la faqa intinsi a Peretelui;
N: - ?or1a norm.li de compresiune din zidiria peretelui' din incir-
c;ri normate;
nodulul de elasd'citate al zidiriei dupi formula (IV-22)' supra-
E",A"{1"-
- inerlie al zjdiriei'
fata si momentul de

AI

H-1-
t
^
E BI*l
e'E F
trl ,tl
tial
t4E
al#? I

Mo -

d) 4

Fig. V.22. Schema pentru calculul peretilor autoportanti

h ftfoti:!::
::t:;:U:.:i,fl:r.l;,i,ti".g';,lftriT"" ti:'ff1;);"1;;i:J',"1",j-Tl"ii'. T?,",,"..lFi
.1,
De,eLerui du,op6r,a,,r Ln<i-su, ,",""
:.helerului de ,ezi.te,1ld; J - Ies u, ;lgi,l;,,.:,j:fi"';:'l;'"lli'"il;i,"-l'Jlf
j"rll,r"***,. J"
 288 DIIILNSIONAnI4 sLCt tUtILOn Dt ZtLTAI t

Clnd se verifici deforrnadile in plan orizontal

la incovoiere intre stilpii
scheletului, Ni =O si deci eo, 0.
deformagiei cu fonn.la (Y-1'47) se poate
'iqidil,"1:Tl ,:Htjf"t verifica

E1.;r.'!a'(t-t'L
enar f er (v-150)
Cind rigiditatea elementului de zidirie ancorar
de schelet depigegte cu
,t"oJ,rdi?tlir."
etementutui de schelet, M,, d" ;;i
,or-*-m.eor""re p.;o
EI
EI + EZI ' (v-151)
perelilor
autoportangi intervin in calcul de rezisterli
.-^^.lL^.-=l 9i momente
:l'iJ.?'i??if?4'".,?TJ"gl:#;?,";1,1..?"x,"1i,,T'il
::**u::
"";;;;;;
(lpat) de stitpii scheietului i!I"_"nr" venicare)
",,"'';'::,"0..:"::'j,:jii,:'t'llj
i";;;J"i;;;';;::;,;:ii,"i;j;:,;:,dT:IiJi:'i,xlil:i.,ff
i:",f3*":Jil,"#;:l
;,,T;;:l: ji#i"un:llvitx?.t""lr?."ix"lX jj"l*,*,m-..,:,A,r
carea forlei normale Nl .

j"ot"i:,T:?i":i:*:rui:,;mm"im:T::*iil:
'.*,,?'f'"J;;il'.?,:;,
o".".lf:l;:':![:.""T::#i#1', 1;l#g,"" M: ;';";;;; de curburi a

u,.:4L (v-152)
Dar p,:o 9i folosind formula (V-14g):

o:0,:? (v-153)
prin substituire in (V-152) se obline,
la valori de calcul,
n, _nytr.Er.12
- h-y (v-154)
unde
,, lncovoietor de calcul, care apare la
"". incovoierea
ni "nTTLy].
de suprainclrcare pentru incircirile care produc
:::jj:1"",
covolerea. fn_
Fo4a normalS, de calcul din perete N" se poate
formula: determina cu

Nr:no.t,.Er.A- 1V-r 55\

 'r\lltLll, lJLljrlt.Ntl.r r)u Dt lj0\: tr:afIl] l'l\ z )\l t l,r DlrL:rll\t\,l!li st tlsutAnt
2gg

unde r0 este coc{icielltul de supraincircare al inci.rci.rilor care produc com_

presiunca pefq! lLr;. Dcoarece raza de giralic a secliunii tr"nrrr.rr"l'" p"."r.iiri
esto 1. :11 ! se poirtc scric cu ajutorul fomulei (V-154): "

14_ ni.xi.i2
- (\/_156)
a.E, lh-y)
Cind pcrcr.lc este incovoiat gi comprin.rat de mai nrulte for1e, cu cocfi_
cicnli de snprainci.rc:rrc diferili, in forn]ula de mai sus intervrn:
In.11 si )lleo.
D.rca pcrelii sint fixrgi prin ancoraje numai la un singur element orizon-
tJl, .rl
(ch€lcrLrLui (conrr:rr inruire, centuri etc., fig. V, 22, b), excentrlci-
tatea se poate cieterrnina cu formula -
dati de

tu:e,;e"-!!:L!', (v-157)
unde fr cst. clcentricitarea dad de ,;},1":
I
l. cJ excentricitatea dat.i de ,41 , cind re.rzeLuuL srrpcrior este liber;
'! - monrclrul
.ly'n c5rr incovoiero,r de calcul l.r. b.rz.r pclcreli,i tfig.i. lZ, al
I .rtcr.'tr.rt Lr. ..rprt,-rl d,' i.-rs si rezcnrrr p" .,', ,..,r.:,n" r;r. t"'..i1
patul suPenor;
l'l' nomeltul incovoietor dc calcr"rl Ia baza peretelui, proiLis de de-
plasarea reazemului. pc orizonrali cu valoirer.
determinarea sigegii-l a cenrurii sau .o,.rrra..inioilii I itrg. V. 22, 4.;
nu se ia i,.,
considcralie descir.rcarea.zidiriei, care micgoreazi sageata.
Dctcrminhrer lui ,41,.se face considerind ansaniblu stiip_pcretc ca
o colsoli incastrati. in fund:rgie, incircati. cu o forq5 p ia partea
superioari, ir _ci.rei sigcati din incovoicre datoriti' incirci"rii de
calcul este z f

,, .'f- .t'JL (\/-

3 L:.t,. 158)

D;Lr M' Pll 5i cLr ajutorul forrrtrlei (V-15g) se poate scrie:

u,- 3'u'I'r?.:!:
O/- tsc;
unde
n este coeiicienfi.rl de supraincarcarc pentnr forlele care provoacl in_
covolerea;
/ - slgeata din incovojelea p4r1ii superioire a peretelui sub inci.rci.rile
', nraie. li'lit.rra Je coldiqiilc de deiorrrr,i,e:
//. distanla.de Ia punctul de inc;strare al peretelui pini la reazemul
oflzontar {centurJ. contravinruire etc.). "rizontrla
 290 DITIENSIONARITA 5[cTtUNIlOlt D! zIDARI]t

, Cind deformatiile din intindcre calcul.rre cu formula (V-148.; depigesc

v.rlorile r....,, se ma1-oreazi rigiditatea elemenrului din schelet sru se inidri;re
zrd.lfla cu armJre lonsltudnala.
Formule getrcrale, Formulcle cle mai jos pentru calculul Ia deformatie
a sLrprafelelor zidariei neannate supuse la diferiG eforturi sint deduse pe baia
ipotezelor din rezistenqa naterialelor elastice.
Trebuie si fie satisfi.cr-rte un-rrirtoarele condilii:
la intindere axiali
-
N" {t,,,,.8" A"; (v-160)
la incovoiere
-
vn /, Eniar.E, lz
a --iI , (v-161)
't- v

Ia compresiune excentrici
-
t, .a, E..Az_
^,,, <, r" nz tr_y)
tv (v-r62)
----72 -l
ia intindere excentrici.
-
.. enax.E7. A,
N" ( e,,.a, .-yj
11 (v-163)
I --- r\
unde .41"gi N"
sint valorile normare pentru momentul incovoietor !r rorla nor-
mal6, care se aplici pe zidi,rie dupi:- executarea stratului dc
,proteclie (tencuieli, placaje etc.).
b. C:;lcuiul elcrncniclor cie ziclir"ic lifin3tii ia starea limiti de deiormaiii.
Pentru elementele de zidirie cu arlltale transversali, calculul se face cu aceleagi
formlle ca pentru ziciiria nearmati, folosindu-se caracteristicile de clasticitate
a zlcarlel armate.
ZtdS.riz cu armare longitudinali. mS.regte rigiditatea zidiriei astfel ci se
admit deformalii relative de- intindere r,zr,,,r mai irari,
Astfel pelrtru pr") 0,03, deformaliile limiti de intindere din tabela V,1O
pot fi mirite cu 25 %.
Cind deformaliiie depigesc e,,o* cu peste 25 0/6 deformagiile limitl, arma-
rea longitudinali. se face pe baza calculului 1a rezistenli astfel:
* pentrll incovoiere in plan vertical, se ia 9i excentricitatea forlei ror-
malc e" (formula V-155):
- pentru incovoiere in plan orizontal se ia momentul lncovoietor din
secliunea verticali a zidiriei dupi formula:
ni.e;lr.E,
' h-y

L
 'cIl.ct'LLL trLnltIj:\Ttilolt DD coNsftltcTtl ut:\ ltD.\R|j L,t D ir,|l\l\flli $I IlsutiAIiE
2gl

2. Calculul elementelor dc zidirie

la starea limiti de fisurare

Caicuiul Ia fisurarc (deschiderea rosturilor zidiriei) se lace in urmitoarele

ca.zut\i
elementele de zi.lirie nearnlara) conprinr;rr., excenlric, cind cxcen.
- L:rcste
tricitate.t rnai mare decit er:- (t.rbclr V.12j:
Lr ele'r'.nr. crr rr:narc ion.giiudinali supuse la inc.rvoierc. cornpresiune
-
excentrici gi hrtindere, cind se.afli intr-un niediu agresiv pentru ar-miturl;
la rezervoarele armate longitirdinel, cind tenc"uielile iau pl".aj"le ii"i
buie -si. fie irnpermeabile:
- inaperilia
proroca
toate celelalte cazuri, daci. deschiderea rosturilor zidiriei ooate
IiruriJor in t(ncuiali sau pl.rcej, d.rr nn periclirelzi 'rezi._
tenla gi st:bilit.rtee elementelor dc construciic.
Calculul de fisurare nu se face ln cazui incircirilor extraordinare.
a. Calculul elementelor de zidirie nearnati ia deschider.ea fisurilor. d6
vi.zut ci. in cazul compresiunii excentrice ct en) e11^ (tahelrr V.12) este nr,,cl
c.rra a sc tace $r venLlcJrea la ltsurxre, deoarece un rost deschis prcl
rnult in zona inrirr.j, nLr rrirmli ciL impiedici cxploatrre,r in condigii norrn.rlc.
d.rr )l penclire.lzi rezistenfe zidiriei,
Mai rnult. la unele e lementc de zidilrie nu )c .ldnrite nici :rparilia fisurilor.
Mai ini.rinte s-a aritat cum poate fi urmiriti aparilia qi dcschiderea fisu-
rilot cu .ajutorul. calcuiului Ia deformalie, in care valorile ' deformaliilor sint
Iimitate. lr val,Lri lim,itd., difcrite dupi cum (.ste vorb:l de ap:ri1i.r ,eu d"..hi-
dcrea fisurilor (tebelele V.l0 5i V.ll,1.
Drr clcnrLnrele de zidirie pot Fi crl.ul.rrc 1,, li,urare (r trcia srrrc Iimiti)
5i cu ajurorul elorLLrrilor urir.rre dc inrinder.. ln c,rlculul lr Iisurerc dupri
nretoda la stiri IiLliri eForru'ile unitr.rc de intinderc (cele dc l.r r,r.rrqinea
intinsi. la zidiria nearmati, cele djn arurirr-rrl longimdin:rli intinsi la ziiiria
c.t .lrmJre iorrgitudina)i\ sint precizate si limitare prirr irrrrLrlrirea rczisren,ei
.ie calcul. cu.coeficienlii con-d-itiilor,de iLrcnr la iisur,Lrc, .2, (rabela V.1j):
.rceste valori limit5. sint stabilite astfel ca deschiderea fisuriloi in zon: intinsS,
mi.surati prin deformagiile gi de ccle mai rnulte ori prin deschider.a rortu-
rilor din.zon.r inriusi. sL nu ajungi in orice cez pina lr v;lori crre si impic-
dice . exploata-rel construcliei. Cirid rr7, =1 ,.' ircc in gcner.rl un calcui la
aparrlla lrsurrlor.
PentrLr calculul zidiriilor lleannate cr_,rlprimatc erccnrric se firc urni,
toarcie ipoteze:
a) eforturile penrru e0 > eti,t se determinl pentru incircirile de calcul;
b) se adopti in formulele de caicul distributia liniari. a eforturilor ca
Fentru un material elastic;
c) calculul se face la efortul unital dc la marginea sectrirrnii, lry1".&1
cate caracterizeazi deformagiile in zona intinsi (V-15);
, ,d) calculul se.flce pentnr intreaga secliune. l:iri a se lua in consideralie
oescnlclerea rostulur.
0Q) DIIItrNSIONINEA SNCTIIJNILOR DE ZIDlTRIE

Se folosesc formulele din rezistenla materialelor elastice, pe 6aza ipotezei

D), astfel ci se poate scrie formula:

R,,.m13:ff _ f :l;,_ f :'[,# _ i

Dar 'f/ :-J-, astfel ci
] (v.164)

h-y
rnJ* Rt,i.A
N--<A (tr-i4 e, , (v-165)
! -l
unde
Rf,i este rezistenqa de calcul a zld5:riei la intind,ere din incovoiere;
mlis _ coeficientul oondiliilor dc lucru a zidlriei la fisurare, dupi
gradul de durabilitate a construcliei 9i condigiile de lucru ale
zidiriei (tabela V.13);
W,l,A- modulul de rezistenli a secliunii 9i momentul de inerlie al
i.t"poii c^"ti".i
T abela V,12
ExcentricitiEi limit;,etil,r
pentru elemente de zidiric nearmati qi armati, comprimate excentric, a ciror depigire
impune calculul la fisurare

Nahra tncifcirilof

lncirciri fundamentale 0,7 y

ln..tlciri supliment.rlc ;i furd,n.cnrrlc 0,8 y

Pentru o seciiune triunghiulnri.

' V ut, i. k,.i.
t)4",. (v -166)
-h
-l
Valoarea maximi a excentricitilii clementelor de zidirie neanrrati. sub
incdrci.rile dc calcul trebuie si. fie O,9 )t in cazul incircirilor fundan.rentale qi
0,95 2 in cazril celor suplinentare.
Cind deschiderea rosturilor zidiriei poarc condLrce la rparigia de fisuri
ir tencu;cli qi plecajc frra inq.i c.r rczisrerrla qi stabilit.rrce eleme.,rului de zidi-
rie si fic in pericol (eq ( e71. ), calculul eforturilor se face la inclrcXri normate.
,Calculul ,{upi. me.toda la rupcre. Cind" excentricitatea depi.gepte e11", in
crzul elenterrelor dc zidirie nearmati solicitate excentric sau pentru elemen-
tele de consrrucgie la care condiliile de exploatare nu admit -decit fisuri cu
deschidere limitatX, se recornandir a se face verificarea zonei intinse la fisu-
rare cu formnla:
 cAI_CULIiL Ut,E\tENlt:IOI l)t.j {]t,\STr?l ar'r'rj lJiI ziDitult l1 tritriit\tflllj sI IIsufiAnt 29.J

sau pentm sccliuni dreptunsh iulare:

N,,y'" : c7i.-, U;',,,: !-!ltt

l
ht-
in care:
Clrs estc coeficientul de sigur,anli. la fisurare (tabela V.1);
Ri rezistenla de rupere la intindere din incovoiere.
-
b. Caiculul elementeloi cle ziclirie armati la deschiderca fisurilor. Cal-
culul deschiderii fisurilor in elementelc dc zidirie cu armare transversal5. soli-
citatc la o forli aplicari in simburcle central al secliunii se facc 1a fel ca in
caz-ul zidiriei nearmate.
E,leme:.rtele de zidiric crr ilrrrarc longitudirali. solicitatc la compresiune
cxccntrici, ilcor.oicrc sau intincJerc sint calculatc la fisurare, daci lucreazi in
rnediu :rgresil pcntr! lrnritr.lri sau rrcbuie si. fie irrpertreabiic (tencrriali,
pJacaj). in ac€st caz sc qinc sernra clc urrritoirrele:
a) eforturilc (morrcntcle incovoietoarc gi fo4ele normale) se detemrinX
pe birza incircirilor normaic. folosind coeficienlii condiliilor de lucnr la fisu-
ri\re /n ti,, din tabele;
1'abeia V.LL
(iocticientii condiliilor clc lucru la f;surnle, mlls

..,Co,"f icienlii c.ndiliilor (ic

zroaier |, nsurafe ,'13 Fenr fi"i:tl:,
.irrabiliir!e ",,
]

Zidirie nearmari, cornprimati exccntric ai irrtirrsi --:'l

1,5
t- l-' 2
1,,!i
l3l

i;i
Idem, cu tcncuiali hidroizolaro:rre in colstruclii,
solicitati Ia presiune Lidrostatici. a licLidelor 1,2 1,5
Idem, cu tencuiali anriacjdi sau cu izolagie cu sticlS
solubiin 1r,8
l-i
I
fdcr. cu t.ncui:l.i Jecor.rtir- pelrrrr con'r'uc!ii cu
cetinqe supelioare de finiseje 1,2 1,2

ObseroaTii. La calculul zidiriei eu arn,are longitudinalX. solicitati la colnpresiune

ercentrici, incovoiere, intindere axiali. ;i excentrici 9i efor.turi unitare priucip:lc de irr-
dndere mirr sc iau din tabela cu coeficienlii : 1,25 pentru p )'- 0.1 9i 1 pentru .-. 0,05 ; in
restul cazurilc,r orin interoolare.

b) cala:ird se face pentru secliuner. intreagi qi pe baza distribugiei liniare

l eforturilor in secliune. Pentru calcul secliunea se reduce la un singur metc-
rial-o1el, cu luarea in consideralie a modulelor de elasticitate a zidiriei si
otelului
2s4 SXCTILINILOR DE ZID]TNII

ai sectiunii echivalente pot fi determinali cu for-

..,"iltiii;f tl:rfaramerii
A""h: n'A + Ao+ A' (v-167)
n'Ay+ha Aa+A'" a'
Y*r: (V-168)
---A*n=
I n' I + n' A l! yl2 * A (h + A,. (l
""n: ""n -
o
y
" - ""h\2 ",.n -
o, 1.. (V-169)

unde
n este raportul dintre modulul
de elasticitate al zidiriei
8, 9i modulul de elasti-
citate a olelului Eo..
A,l,y aria gi momentul secli-
- unii de zidirie, distanga
de la centrul de greu-
tate al secliunii pin5. la
fala comprirnatS.;
Ar"n,l""t ti l""n - aceleagi valori pentru
A4 secliunea echivalenti;
ho distanla de la centrul
Fig. V.23- Scheme de secfiuni pen- - de greutate al armiturii
fuu calculul ziddriei cu armare lon-
gitudinald Ia deschiderea fjsurjlor : A. pini la margiaea
sectiune efective reald si echivaletta-. comprimati;
redusa' Ia un,singur,mjterial
(na9urala) - olei a'- distanga de la cenrul
./ - cenhu de efeul6te al zjdiriei. de greutate al armiturii
Ao plnd la marginea

F ormule gener aie (inf crmativ). pentru calculul r" ??rTl#Xil"mentelor

de zidirie cu armare longitudinali se pot folosi formulele:
la lntindere centrici (axialS)
-
Irln --1tltyis. Ro,1ts. Aun , (v-170)

ia lncovoiere
-
m Jts'Re fts'lech
r,^fl \\,, --;---.-. (V-171
tta _ , eth )

Ia comoresiune excentrici
-
M --{ .&:Eelq-4! s4-. (v-r7 2)
Aeth (hi
-.yech, eo-',
'----E;h
 rt.,tr_t tLj L r \1i:iirl t)t I \-| r||]'t lI\ lltr!iir. I\ uJ t:r)titj,\' t- tl I lslll,\lili 295

- la lrrt indcr. \'\cclrtlicJ.

N'.1 n,tr" {r,.7ry':lrcr,.,_. ( \.'' l 7ll )
,1e th lhu-yuh\ en ,,
t;;, r-,
unde
\'" si ,4{" reprezintii forga normali ii rnomentul din incirciri
normate:

'o - i" excentricitatea forlei N";

Ro'1t, rezistenta de calcul la fisurare a armitu-
r;i Dentrlr crlclilul eicmentclor de zidirie
.,, trt-'.t"." lon git,-idin irltr 1a fis,'rrare.
:- ANEXE
 299

ANEXA I
Valori norrrate fi coeficrengi de sup|aincircare pentru i;rcrircirile temporare lrniforrr
tlistribuite ale plangeelor' qi acoperiqurilor (dupi 1.7-62)

Destin4ia clJdiril ii inc)!erli

Poduri
necirculabile 75 ks,f /m2
-
- utilizatc pentru p:strarea obiecteior 1s0 kstrrl'
utiliz^te ca eta.ic tehnice
-Acoperiquri qi rerase necirculabile (ori-
,/ur.rale) sau cu Danle Dini le 1 :20 c r

prezenla temporar.l x oanrenlrol 200 ksf.ims

Locuinqc. crmerele gridinilelor de copi'
1i crelclor, dormiro.rrele scolilor, ir-
rernatelor gi caselor de odihnS, silile
cle lecturi, sllile sanatoriilor, spitalc
ior qi a1c altor unitigi sanitarc l5o kgf/ml
Camerele de locuit din cimine, din ho- |
teluti 5i silile dc lecturi i 2oo kgf/rn! t,t
Alditorii, sili de mese ale cantinelor, i
inr"corindcrilor de alinenratie publi' ',
biroriri. magazine cu in.nperi iub iC
m'?, bii publicc, bucarar::, c:rzirmi. dc-
poTire c; amanuntul, spilirorii.publicc. ,
arelrerc cu utLiaJ u50r cu suprala(a sllD :

50 m!, silile instituliilor de invn$mint, I

in.riruriilor. administraliLe,ti ttiin(ificc.

.t|lcrele soclf,le (ve\tlrre. oufurl. sparn-
toare elc., ' IOO kgf/m': 1,3
Vestibr.rle, coridoare 9i sciri de circula- |

lie comune in clidiri cu destinalia I

specificati la rlr. 3 $i 4, cu excePlia - i

ii"ii'itii"' de inv:!i;in; I lo0 kgf/mr t3

Silile g:rilor, teatfclcf c;remrrogr. fcio!
cluburilor, siiile de adunare flri locuri I
lixe, silile de concerr, srlilc de sporr. '
rrib.rnele firi locuri fise, tcrasele cir'
culabile cu aglomer;ri de oarleni 4OO kgf/ft9
Silile cornercirle aie maqazinelor cu ",
Drlfele peste 50 m2, ale muzeelor. salile DuDa incircaree reali. d:r
ii2aviiio:nele de e:ipozigie nu lub 4oo Lgf/m= t,3
g I Deoozite de cirgi, arhive, tribune pen' Dupi incircarea reali, dar
I rru spectatori stind in Picioare nri sub 600 kgf/mt
l0 I Vestibulc, coridoare ;i sciri ale tililor
I d" ."t", ale un:tiqilor de alimcntelic
oublicl. instirutiilor de invi(imint, gi
iilor, tcatrelor, cin."'rtogr:felor. clubu-
rilor. sililor de concert, s51i1ol de
spori, mrgazinel,-'r, sililor 1i pavilioa-
de exoozirie. dcpo itclor de cirli'
rrhi"elor ii con.rruiliil"r ;ndustriale 4oo lgi/m!
'ielor I,3
300

ANEXA l(continuare

l)eiti,r.li! cladirii ri i,Lcil)efii

t2 t,2
1,2
t3

l4

intreprinderilol industrialc
ciale

i5 j

.'"Til i:'li
i:,r,i:,'r ;':ll i[: J.:; j T,:.:::t?::, :**m
:
'rr;l,,ir .,in ^",5,
cliCi.rile. indu,rrrle rr ;,, | "Ui".,""r":,",i",.;i'i:i;;'"ji
;

.tc | repa.rr. :..rircrre ce estH

,,,c 5,! \o!r. -(ullur1rc {sp c tll,,f
c,,,,.rru. c_i-
excmptl ] po:ibiJ.i in zorelc de de_
Tonr oc- oe\Lrr,.a tn crletc rct ni.".
i. huc.iririilr rc.r,,,.arrcr,,- (r(.) I scrvirn i Ulilajulrri, ;n
| i""i;,;tr"'a.,"i"".._pf"i'l
I rare, munraj Er rnirelrnere,
t6 1.cir.x,,.r {1, J,.ar.r r;upr'irLrritor r. II dar nu ""h
",,h 200 kgf m:
f.'.i (cu
r.'.i Drnr( pinj l.r
rcu p:nrc tO .,
J.r iO ,; drtoriti
drtoriri II
pr.rlului p odu. de :nsr.rlaliile ;r,Ju.rr,- J

ale din apropicrc, in cazul cind cur.5-

lirea accstor, acoperis,,r.i urnreari .1 sc ]

ric cu requ Inflra tel

straturi de praf necocziv I 50 kgfimz
- straturi & praf cimentabil -5 }-qtm,
J,.l
i,.l
t7 -
IncXrcirile din timpul erecuqiei (in s;c- (exclusiv betolul de com-
li structurile
al la
ccial sr-ucrurile prefabricarc a crio ^l-,--- ,,."--- I- f^.^ r^
capacrrarc porrxnra e5te realiTar; dLrDl
caPactrarc porrxnrA dLlDl cului) 1.2
intiriree betonului turnat la faqa lo, 150 kgf/rr'.
cului)
l8 tncnrci'ilc .schelelor 9i egafodajelor pc Conform incircir:ii maxi-
care circuli oatrcni cu rnaterirlc me, dar nu sub 200 kgf/mr] j,2
I9 Incnr.cirile colrajelor 9i suslinerilor Conform greutigii betonu-
lui 5i urilajelor dupi pro-
iecrul tehnologic de exe-]
cutie, dar nu sub 300 i
ligf/m2 , ,
2t) Incircnrilr *rratclo, )i r.,mpelor pcrrlg Dupi greuriqile re::1e, dar
a uror Jrr\n'e. pa!ajelor
ri curlilor' ,r- nu sub 500 ksfhr, | 1,4
rosabile (inclusiv coeficientul de impact
egal cu 1,,+) I
l

ir, <rre ..rrar.rer praf,rlui inJustrial de pe acoperi5uri nu esre prev:7urA

.. ., '.-,::ll,l redrl.rrrare.
;i.,:" -:,.1,* jn projecr,rre.
oure con(l.l€rar: 'ncircarea ru pr..,f po.r.e ,i .riungi la ralori imporranie 1i rre

,., l.ru. I-a ^pcr. 3 Ji.4 s-: couriderar nLrlr.ri incirc:rea dati de oarneni, deoarece mo-
orrielulnu cli rncarceri inlporlanre. iar prezcnga acestuia impiedici aglomerir.ile de oameni.
 e Neqresh
5
F

*i6r-\Q Lugo..t
/^. oPddu.ent
(n ourocovo
O Bonloc-----
I Bocsi6-M.
-n

a
1(

\po,..\o. o
\ \..
;llol-ino I O.Iii6r(
\\

f{os roa

!io^l Mda,.:re1
 ANEXA II (dupl normatir C.S.C.A.S.'

IN CARCAREA DATA DT

\
\
@ eoroqtn'
f
7_ AFA DA
a.\

\
'\
5z
oie -)-'\''
\ \ '.-huqlnooso
c""hrglq"E-ii irp\-;=- in zona ounctata q-. 75 ' 0.15 (H-600)
'Jt

.........'..'...-'',.',' \
6Dirib::':
oD :':' . .:
tq ........ ..i\-
rr
,." .::LoCul:R;si
':1 , .1
-l..r"n- '
':.i .1.i ..o.: : :...; .1

LUI
\o flu9l
Ba tiu
75 Hgrlm?
,i{ BirloC s
//
A
Nicoresh
ecuci
r
Tg. tsi io
c
s

o n si',-',

ql.l :,1 Sl Gheorghe

c lr'.e'!
o EogccrL€ie
W co=rm.eo,l 'd
luiei','*^Ji " Y'
5

i\
) OJqeqo
oe".Bf,).9-z!}
\
Oll.l c6 besil
gAfumotr
cuRE$Tl 100
^.^":5ffi;.
.
ligi/m'z ,"?>y'
JJo:'l
.;--.
ll
v / OO

Euoe 9ii
f,,.-
C
-
,,
c(ir' rc ooiL
,-q l.itcc: i: G]fiunstanta
'i--r.:L t'c. dtElo rte
a \or..<.r-\..,$X.
C r, rq:
LI
,ql
-\.,.r.r.r,"<,"<,*
)

R
I

I 0
 \JNIIJNEA
R c D t!

Ch,srneu Crrs
\ O
O 8e liu. \o5c-\
'1 rrrn Pe n !

.$ff9*il:ffi bes-o
Oroulie \,.,, r- o
Ocno Sib
.{o)l.1ed,os
Ibc {uri-\-- : o
-:\ ,"Aln,n
o No.rrcn
n{rPe/o
Ho
c

a ffi-\qL"g"J[@fi',".,"3.l'u9'j,,'",";_9;*il
'l n^"':l
( o Borrino

v')
oRu".o
i .-Kc,J"Z" rl .. . ,

'''q":5,,1\.-'"'=;";-- ;rr*t*:l I. ."Y.tTtt' \,

[C oe Ar{es]
'"\'"''r""
\
itepli
gMoldovol'tgrLovo_\\An,.co.o
o^
*,-,,^-'
o Meiinesh
I q'Z'$".;;,
-,\\^., do.o o.sp'n"ni
t''"'-'u' t\b*\"
lf-.-. -lLe^$T,l
lDo ""siib...r ,f o^-^\.^ .4 "-
oVirrlulei\S'totin\o\qrdld' \9I'""{
oBr-on,vre.r \gliraioria., \ \ \
llerrrlo oL." I oorog" qn' \
\ . o^] \ OCu'\oc,,l
EoriesTt )e Olleiror.,
Coiofti 6 Stud iio
g..n.t
"\
n^rAcri,.l I ^Loj.a[)to
ol.

t
 ANEXA III (dupi normativ C.S.C.I

CILt-R
BL\
INCARCAREA DATA DT
C

\I N T
A.

o 5v
s
IQ rueo 3i
lasi
gCeohldt.r
Piofro Neo
Romorr 50
$
!{sr/m'
Husi
.o
Vos lu i

.s
fr/mz \ '-\
rc Ciuc
oMoir esli
/' Q Mie Birlod
16.0c rro
(-'

ud
NJ
o
_- ^o.
lo 6ulor

lsocceo

.-o
JOrrco OTU
o Coioloi
f Gheor$he
9ftu9elu
o Po$oonele
Cosimceo
G niv itc
l'9r ieiL O
oTin cd be s li
lob ozio 7A
o AFu aroli
S udili
cuRt$Tr
FeJes g Cerncvodo
Budesii
?fi Hgfl/ m'z 6 l.0 Flrrrre Ii]:"osi M"Qic,o
Ghipc co
o'
,

o l:lrov
JAie",,rnc.io
\ Giur{iu

fi
 301

ANEXA IV
Sliiij d. intensitatc scismici ($cara Rossi-l,.orell $i_ scara N{ercalli modificari M.N{)
Scarn Rossi_Forell
Gradul I. goc ruicroseismic.
Fsrt inrcgi.rr.rt dc urr singu. sersnrogrri sau de seismogr.rfe cle aielali r.el,
oar nu dc mar rnuire \er\moqralc de r.puri diierire. go.ul cs.c resiml.r Jc
u|l ooserYatot cu experlente.
Gradul lI. goc extrem de slab.
Lste inregisuat de seismografe clc Jilerirc tipuri. )ocul este rcsimgit de un
numjr redus Je perso:ne in .r,rre de odihnr.
Gradul II1. goc foarte slab.
Socrrl csre rcsimriL Je n)ri nrulL( pcrsoa e in ,rrrr Je odihnr ri csre desrul
oc puternrc perlrrd a \'putc.r aprccia Jurara 5i dir:ecqia.
Gradul IV. $oc slab.
Socul esrc resimtiL dc.nra. nrulr.. p<noane irr rri5c.rre. pr.oJucc Jeraniarua
oDrccretor mobrle. utrior. ie,esrrclor, cr,rp.rruri in rav.rne.
Cradol V. $oc de inrensitate nroder.ati.
t.i:L in general ,tc r,,ri. t,r"J.r.r ,r...rlirr,,r ,nobilci. parur,
^.:",f.l1tii
ror e(c. unele ciopote suni.
Gradri VI. $oc destul de tarc..
Socul.,producc delrepr.rrea J,., ,onrl qenerrlj. \uuctul Scnerrl rl ciopotclor,
o\cr,alra .crnd<labrelur. rpfrfca perJrlelor. .r5ira1i< r:iLi,. ., cupacit,,r
5r tuflguntor': unete pefroa,rc .rlrr r,rre iri pr-ise.c lo.uinqel<.
Gradul VIL !o: purernic.
Socul prodL,e. ,i\rd, rar<r uoit.rclor Jeplasabrlc. .rJ<re.r rcn..u.clilor. ,unerut
cropotelor de brseIlci. pr.li.; gcncrrli. Nu prr,d,r,e der.ri"rrri l.r ,lidiri.
Gradul VII[. $oc foarte puternic.
$ocul produce ciderea cogLrrilor, cripituri in zidurile clidirilor.
Cradul IX. $oc extrem de outernic,
$ocul produce dist.og"r."a p;rrliaii sau toteli a unor clidiri.
Gradul X. $oc de intensitate extrenri.
$ocul produce dezastre mari, ruine, deplasiri Ce suaruti, cripituri in oi
mbt, .dderi de stinci il nunqi, luniciLi dc terenuri.

Scara Mcrcalli modificat; (M.M).

Gradul i. Jocul n'! este timt;t.

Gradul 2. 5ocltI )e,sintit,d! pe^or,rc tn,!dtc elt D./ihfta, ft planseele stperioarc
esLe
rdI nJczat? tdl a, abtt
Gradul l. Soc.al este tesimlit in;nteriar'. Obiectelc :rtirnarc oscileazi. Sc produc vibri
tr ca rele pro!n(;rrc dc rrceere.r <le camioane ugoare. Exisri posibiliratea
oe a aprecl.l Cufal,r, Polrc ,j rru tie recuro.cur ca un crtreirur,
Gradul 1. ()biecte atinate o,ctleazit. 5c produc
vibr.rlii ., ."1" prouo.ri" d"-,r.."r",
oc camloane grel, \au -cr)/alii de zdrunrinare (r celc prorulale de
mlfge.8rea lovlnd pcr(lIl : auromob;lelc in sca!ionare se mi5ci Fere.rrel..
rarlunrreJ! u$lle rasund. In zona superioar: a acesrui grad peieqii ;
qi ca_
ctrele de lemn rrosnesc.
Gradul 5. Soc,ul este rcsimli.t.la e(tetior. Se poaie aplecia direclia. produce desteptarea
o,n sonrni lrcn delc re ru,bur:. parre ce re..1rsl: nrici obiecre instahiie sinr
,raqru_fr.lt,e: l rle l-,J.rn.f.,.. ,. ir cl r,j. ,. Jc... , I : :r.)- pr
m rcalC sau
rentele tr-tablounle .e ,ir!i i ccasu-ile cu pelldu.r se opre\(. porne(c iau
rlr scnlmDa ftersul.
302

Gradul 6. goc este tesimsit de to1i. Mulli sc sperie 9i fug afari. Produce nesiguranli
in unrblet ; geamurile, farfuriilc. stjcliria se spatg ; bibeloutile, cirqile cad
de pc polige; tablourile cad dc pe peregi; mobila cste migcati sau ristu-
n.ti i mortarele dabc ai zidiria tip D crapi ; clopetelc mici suni (biserici,
scoli) : copacii, tufiquriic sc rrigci (vizibil sau sc atde freemitul).
L.sre grea ie stdt in piciodle. $ocui estc resirngit 9i dc goferi. Obiectele arir
-.rrc lrr:r'.,. r'obil; ., rpc. Sc produc degrad;ri la zidarii de tip D,
:r"lt'i'. .ripaturi. Co)urile slabc se rup Ia nivelul invelitorii, Se produce
-rencuilli,
cidctea dc dc cnrimizi izolate, de pietre, de 1iglc, dc iorni$e;
de asemerca parapete ne.ortravint,.Lite 5i ornameric,rrhitecturale. Se prc
duc anumire cldpituri in zid?iria tip C; valuri pe lacr.:ri; apa se tulburi
iL 'r--ui. Ap.'r'n,ici Lr'e.;r'i 9i formiri de carcrnc irr m.rluri de nisip 1i
p;erril; clopcrclc mrri suni. Can.rlcle de iri6alic din beton se rup.
Gradul 8. Coltdtlcerea aatomobilelor este afectaii. Se produc deterior5ri la ziddria
t:p C :i surp;ri prrtiile. Aprr anumitc avari: Ir ziJilia t:p B; nicr
una la zicliria ti'p A. Se prod,.rce caderea ,le fue;turi qi unii pereli Jin
ziclSrie ; risuciri, cideri de co;uri, de coguli dc fabrici, monumente.
turnuri, rezervoale inalte. Casele de paiantd silt dcpiasate pe funda$i
Lhci nu sint ancorale j pefeti; de lnpluturi nelegagi sint aruncati afari.
Pilorajclc altcrate se rup. Ranruri rupre din cop.rci. Se produc schimbiri
in dcbitul sau temperarurx izr,oarelor 9i puprilor, cripiruri in terenuri
umedc sau pe povirniquri abrupte.
Gradul 9. Produce ?,1nicA generald. Zidlr'ta" tip D esre distrusi.; Zidiria tip C esre
greu str;cat5, citeodat:r cu surparc complcti ; zidiria tip B este serios
deteriorati; distrugeri generale la fundagii. Srructurile irr cadre, dacf
nu sint ancorate, sint dcplasate de pe fundaqie ; schcletele de rezistent;i
sint deteriorare. Se produc pagube scfio.lsc la rezen.oare. Conductei.
rubterane se rup. Aper cripituri inrportante in teren. ln regiunile aluvio'
nr-rle, nisipLrl $i noroiul este scos la suptafaqi. Apar izvoarc, cratere de nisip
Cele mai multe sttactui lin zidiric si cu schelete le rezitentd sint disttuse
'u l ,,lo,ii1" /or. Unelc consrruc!ii d:n lcmn binc cor.rruire 5i poduri sint
J:' ru'e \. p.oduc dcgr:d.rli scr."a,c l,:. bar.ric. <Ji;uri. rlnble. ; maii
luneciri clc tcrcn. Apa este aruncati pe malurile canalelor, riurilor, lacuri-
lor etc. Nisipul 9i noroiul estc aruncat or.izontal pe maluri. $inele sint slab
inCoite.
Gladul ll. 5ineLe.sint ltte))1;c indaite. Conductele subterane sint complet scoase din

Gradul 12. Sc produc disttt.geri dprcape totalc. lvlase mari dc stinci sint deplasate.
Aliniamentul qi niveJmentul ci.ilor de comunicalii sint deteriorate. Unele
obiectc sint arunc.rte in rer.

Obseft)dtii.

?licliria tip ,\. \lanopern, mt,r-trr ;i proiecrare buli. Lstc contrarintuiri. in special lateral
:;i legati cu o1el. beton erc. ; proiectati pentru a rezista la forqe orizon,
talc.
Zidiria tip B. lrlorrat $i manoperi buni. Este connavintuiti, dar nu pruiecrari pentru e
Iezista forqelor orizonralc.
Ziditia tip C. Nlanoper.l !i mortar obiSn,rire. .\re o anumit: r'ezistengi, insi lipsesc legi-
tr:tile la colquri, este fir: conrralinruiri gi nu este proiectat; pentru a rezi-
sta forlelo( orizontale.
'/,id5.ria tip D. Material slalo cum este chirpiciul. mortar 'Jab r manoperi de calitatc in-
Feriu.lrr. Sc compor" .lah 'r fo'te orizonrale.
 303

ANEXA V
Grade de intensitate seismici Ei carncteristicile lor pentru teritoriul R.P.R.
STAS 3684-61
Er€cte ti compodd.i ale con- Fenomene si modiiicdri in bliecte constatate de
structiilor la soliciUrile scoafld ldmnrtulli 9i nr
regimul apelof

sint manilestiri jNLr ..nr simgite.

Oscilagiile scoa4ei sint in
registrate numai de apa-

sint avarieri sint manifestiri Oscilagile se simt ln mod

izolac de persoane foarte
sensibile aflate in linigte
completi, in special la
etajele superioare ale cli-

sint avarieri Oscilagiile se simt de pu-

gine persoane aflate io
stare de liniqte in interi-
orul clidirilor- Observa-
torii foarte xtend cons-
tati o qoari leginare a
limpilor sau obiectelor
atirnate.

lu.,..rzurilc izolarc sint pg- sint gim!itc

srD're. craPf,(ufr mlcr ln -Osci'ariile
de ma'6ritatea persoane_
sorun umeoe (cu un grro lor aflrte in inreriorul
de.umidrrare^ p_c-,rc 0.{ cl:dirilor 9i dc unelc a_
conrorm Jr/5i ryrJ br) arc la exterior
In cazuri rare se trezesc
I cei care dorm
Ugoari migcare a obi-
-ectelor atirnate qi a ma-
5inilor imobile
Uqoard. migcare a li-
-chidelor in vase
Suner dab produs de
-pachete (srive) nestabile.
oe vase
3C4

ANI,XA V
I i:iect. ri crn'prtiri ale con' F.nomene Fi drodificnfi nr Liecle ccDstalate de
structiilor la soliciuri scoa4a paminlului ti in
rceinnrl !pelor

La unele clidili avarieli l- In solurilc umede aparl- Oscilagiilc sint simgitc

r.rre cr.rprruri subliri I de tu.rtc pels"ancic arl.r-
1- Valuri mici (unduiri) i'rl te in interiorul cl;dirilor
lacurile. sau rezervoarelel qi. de majoritatea^ . celor
,lc reginerc a apelor I din crteLior. Cei ce
in ulele cazuri sel donn se rrezesc
- (l'in,b: debi!Jl izvoa.c-l- Arrimalele se neliniye,.
r"r rriyci sensibil."'l'J"l:"i:,
l;,39'"::i:,u,, In unele
cazuri pendulele de perete I
se opresc. Apa din wastle
vascle
pline se lcvarsi brusc,
iar vesela nestabili 9i obi-
ectele. decor'ative aflate pe
rlMrr sc rastoarna
Podclelc scirliie r9or,
- geamurile trepideazi u-

il--ll I lii;""'lii;',1 '::":ib":,u"-

6 l- r" unele clndiri 4;' in solurile umede:rpar'':ri-l- Muhi o.rnreni ies din
B avaric,i im-r pituli subqiri ciidiri rrralifestind neli-
]i :l::: '' ui
;;;.;;;;"' I
ljI L" ,ntlre cliJiri rrr- l- Anim;rLelc se agiti 9i
ricr.: rr,oa-c ic,^din .rdiposruri.J
Obiectele atirnate sc
-clatini ; uneori se de-
plaseazi tablouti ; cad
din rafturi cirli; mobila,
u5oari se nigci, cad vase;
nruhc pentlule dc perere
sc oPrcsc.
,- Clopetcle il rurnuri

I-.r t""ri""" persoanelor'

nr.rioritarea cindirilori- Mici cr)ipituri in solLr- M:joritaree ,"r..-"t",
din cljsa A a'arieri im- rilc uscare yi un numir fug iu:.liLr
JiLr iueiperi.
iLre.iperi. Se pro
oortantc si la tnelc dis-l mare de cripituri in so- Juce jn rnLrlre
;r,*"';. I I rrc urrrede p.rrricd.
Le maioritate:r cledi-]- ln cazurile izoiatc alu- - Depl.rsarcr pelsoanelor
- r;1,,, ,li. .l,-, n "-,.i-l ne.ir; ri suro.iri nci s<m- * f.r"c .Lr ,oriiinire.
cri rr,oarc si la -"11" :-l narc loc,:le. Obie.r.l" :riiriare .rs.:-
,ari"ii imporranre. - In cazuri izolate sel leazi putclnic; niobilai
- La uueie clhdiri din rulbur-i apa din firrtinil r.r$oari se deplaseazi ; cad
uloercjj li tiuri; se produc va-l cirti. reseli etc'
1 clasa C avarieri ,r1u.1."
etc.
i qi la unele avarieri ;nr-l lurr.trr u rtle...r,Lrri Jisprl
:"ii,,i,.t" r.rluzuri .rte-:"r".rrrle Je rF., .au.,.
retasamentelor fLoduc prr 'rltelc rroi
.s.;
rale alunecatl $1 ln cazurr
izoJate cripitoti trans-
versale
 305

ANEXA V (coltinuarc)
Elecle ri comporGrj ale-"un I o"no,".n" ut nloatt*;-f
Gradui slructiilor la solicitr.r'le scoarta l,amintulli Ei in "r*ta,". "
t____- seismice___ iTtll"':!t__,_ ""* ;bse.vatori
. _:-- -
ln trnele ca.zuri 5c Dro-
-ouc oertn ra,'i(.rtc ia Inl-
binarea conductelor.
- (c\ralcur
Gardurile de piarli
e oe prarfa

' r va r;az:i.

8 -lL.r mulr, rlidir' Jin.- urapaLurt rn sor o€trole

-ciisx
.t_ pcr.oanelc fue dini
A disuugeri 5i 1ai cigiva cenrimerri ; pel lncipeii, produci;du-se
Lnc)e plibr:giri j pantele munlilor Si in so-i panici. ]

l
La majoritate,r clddi-i luii umede multe cripi-l* Nu se poarc tine cchi-
- rilor din clase B ayarieri turi, surpiri, aluneciri 9il librul in- picioire declti
] ;mportanre ri la unelel pribugiri locale. j cu greutatc.
I clistrr:geri.
-multc l- Apa in lacuri, rezcr-l- Mobila se deplaseazl
I Lx clidiri din] voarc dc rcginere, finttni, ;i prrlial se ristoirnL
.ras.r C .r".rricli impor I riur.i. se rrfburi.
-dk-l-
rante 9i Ie
I rrnte Ir uncle
uncle dk-l- Apar noi izvoarc dc dcl
rrugcri. i api sau dispar cele exi-
La debiec $i r',rmblee sel stente. La uriele se schim-
- n.oJ". .rluneciri lor.rJe I bi tlebirul si nivelul e-
- Lr ur.l. conducre sel pc: 1l.r suri).
uroducc r''rFcrcr imbindri-

- ,rlfI ilTonumentele
mifci
misci ri
se mrsca
starui-
;1 'iunete
unele re
se i
tistoarni. I
' - Ci"duril"
Cr"duril",lc
,lc piatri sel
prxbuicsc.
nrxbu\csc, II

-
(r i--..1 r - '-j
.majorjtitea rladi-l- Cr:piluri in sol ptnl lal- 5e pioducc panici
rilor Jin clasa ,\ disrru-l 10 cm iunqime. ilt e.l mare; r'icume.
1gc'i ;i 1r muhe p'ihusiri.l panre ij mai-urile riurilor. - ''.4obilr .e ristoarfliti
La ,nulre clSdl-i dinl mai mari de 10 cm. t6l c Jisrrrrge.
- .l::a il rlisrrueeri r, Lr u-i regiuniic muntoasc Dult.,- A'imalele det.r' .urle
nelc nribulrri ec z;du,-il aluneci:i ri ryiFuii-i 1o- -elinisrir(.
l- La maioritatea clidi-l cale.
I rilorjriporranre
din-clasa C, avari-i- Apa din fintini. lacu .,
eri 1i ia mul-l bazine. sc agitl putcrnic
re c,srrugeri. i- Apar ii dispar izvo:re
-seir1: u,nei; caz,rri ciistru- i d" i;1. '- ---'-' - -- -
.1le tetasarnentelor;
In caTurt. rzotate stfim_ i
' barea grnelor de cale f*l
. rarf,. l
i

:- i,,i,-lltc c,:p:turi p" im- j l

i bricimintea drumurilor. I

- rt Multc averii 5i ruperi ]

conducre.
-'ilcMonurnentelc
llonurnenrclc ii
cad.
,i statu-
statu- I

-- Unele turnuri $i co$uri ]

izolate cad. l

I
 I

306

ANEXA V (colrinuarc)
EIecte -i conporl.ifi ale con- fje|omene ri mo,jiiicAd lrr Efecte constalate .ic
i Cradul struclrilo,r LJrolicitarile sccarls PiDixLului ti i"
.egrmul aperor

li
ll) Lr rrruhe clldiri dinl- CIip;ruri r .sol pe cili-l- Anrmrlelc
-ch..L .
r Victin.:. 'rulrc .
B t'rrLuliri C. I'e- r,r rlecjnrerri si uncle Pi-' 'c aSrtr pu-
rrr 1.1 I n,. ; I(rnrc lL (rPr.
".,i .l:diri ":rr - Pr'tbuliri .le trnei in - - Obicctelc dir' 'lidiri
--i"
clasa C ','"t'"
distrugeri gi la regi,rnile nrurroa'e 5i dc] 'c ^di'rrrg
,rn"le oribu.iri.- -it"ri dc rpi li -are.'-.5e. rup rarnuri de la
-i' oi',i"i".i' ..".iaerabiie'- Valuri n'a'i ne lacuril a'b"ri'
ale tcrac:mcrtclor 1i di- ti .riuri. . ,
^ .l
Apar nor lacun ll rrufrl
j-si,itu"r- local; I ri- -
neror dc c.LIe fer.rti. I
Distrueeri dc conductel
- MLrltc 'crapaturi
5i de-l
- formiri pc imbrici-l
rrintca drumurilor.
Cogurilc, turnurile, mo-
- numentele etc. se Prnbu-l
|

Iesc.

h - -idiriloi
-
----l---i
Dirrruacr" .^r rl.r a - Cr-oirrri m:ri in soll- Foarr" mulLe
Lr ddpla.a'ea in veni-l- obiectele sc
Ui"r"ugerc.r t(-a"srrcn caii a- srraturilor, | ;'rin i.rrimrr<.'
'eJ.,. oe- inrinderi rn rri - ltari oraburiri si scu-l
"ictime
diqtru8
cl:dirii,
Cllea fcrar5 se <rrirhi :.11611;.'
-pe luneimi m:rri. Se schimbi puternicl
-l ConC.,rctcle se distrug.i-regimul in surse 9i rezer-l
L voare dc acumulare 91 n1-]
. velul apelor subterane
r- Valuri- mari ri revir-

Schimbarea reliefului Pe O parrc importante a

-populigiei
- distanle mari. piere sub d5-
Mari prnbugiri 9i. alu- rim:turi.
-necen de teren orlzon_ Flora si fauna sint dis-
tale qi verticale. -mrse datoriti dislocirilor
- .rleSchimbiri
importante de teren sau undelor aPe-
regimuJui apelor de lor din lacuri, riuri sau
suprJiall $r subterane ; se
foinreazi cideri de aPi.
apar lacuri' se schimbi
albia riurilor.

ObservaTii :
construcliilor la solicir:ri seismice se referi la construrcliile
- ; ;-"t;;;si. comportarea
Efectele
i ;;",ui lt p,ol".i.''-", 1i execulia lor m-;curi de protectie ncstaorre'
antrsersmlca'
Fenomcrelc ri modificirilc in scoarla piminru|ri sc rcleri lr ierenLrrrle
-
uNluNEA

gBaia Mare

Tg. Mnre$
 ANFXA vl A /infnn.

MAC RORAIONAREA SEISMICA A

o REPUBLICII POPULARE
ROMiNE
Sur:eava

i,{ ircn Cos

:'\.: :....:. ..:.j: u.. :'",=\' :: ':;J

.:-:::\:::::::;.:::: .:. '
.:.:::.: 't,-:r :. :::::::.:i\:;*:Z:.::..:..:.. ..: tn i.

$.. **;
.'.\'': .\''
',:,.,:,.'\){.,' '' Conslanla

Mon$olio 2d
 .._t-.//'\t\.

t [\enttn
Lt. BAI'/EASA
(ru, H TRASTBAU
cr|lLE$il

rem0

SERBAN VO DA

PfCOBES'.JL

'- l
-.-.- -
1

I
 MICRORAIONAR EA SEISMIEA
A ORA$ULUt BUCURESTI

,PIPESA

AN! RONAC|1

c 0r.ENTlliA

PAI,lTEtIMONi

*fu#i Legettdi

II PATRI

ffi
A PA RATOR

teren tip a

ffi Ie.eI tlP

[]
 307

ANEXA VII

Metode simplificote
- pentru determinirca incircirilor seismice orizontale ,si a distribuliei
lor pe iniltime.r .onsrrrrctiei {dup.i P.13-63)
Indicatiile din prezenta anex: poc fi urilizatc pcntru dcccrninlrea incircirilor seismr'ce
orir.onrale qi-a disrriburici tor pc. ii'.ilqimea con.rru.tiei.. la con'rrucliile de.tipuri curcnrc,
iind nu se fecc un calcul dinemic speci.rl pcn fu slab;l;-e.1 lornelor ri P(rioadclor de \i-
bratie proprie.
lndicltiile sint date sub foim: de :
A- Foim*le sab palori ilircctt ale coeficiensiLor care inter\.in in expresiile incircirilor
seisnrice, pentru construclii de dpul clidirilor ctajate obignuire, la care ua calcul dinamic
ar rezulta laborios si nu este necesar in cazurile curente.
B. Metode simpliJicatc de calcul dinamic pentfu unele t;puri uzuale de constructii, la
care se recomandi un ialcul dinanic si accsta -ioate li electuit cu suficicnti ulurinqn (hele
indu"tr:cle, co;uri de {um indepcndcntc ctc.1.
C. )ndicalii suPlimenrarc pentnr unele ripuri speciale dc constnrc[ii.

A. Fotmule 5i xaLori d.irecte ale cocliciengilor care intenin in et?re\iile incdrcitilor seis-
mice pentrtt clzdiri etd,idte
Pentru clidirile !'raiate se po. uriliza fotmrlclc li velorile directc .rproximative date
in tabela 1.

ObsentaSii.
1. Datele din tabela 1 nu se aplici l:r construcgiile cu mai mult de ic niveluri qi la
construcliile la care cocficientul e dcrerNinar pcnrru modul I de vjbr:tie rezulti {0,6
-derermini
Pentru jceste constructii, incircXrilc scis,ri.e se linirrd sc.rrnr dc prescripliilc de
la -D.t,3.2.9 din normativul P. 13-61, cu considerarea modurilor II 9i III de vibragie.
2, Datele din tabela 1 referitoare la construcqiile cu structurS rigidi pot fi utilizate
.i la r.mlir.r rrelc ripuri de consrruclii .pcc:.:r1e :
-pere{ii
silozr.rti cu dusi piri li funcialii. i rnur; cjf rr-i,c si rlte .onstructii in-
-
rlustrialc specialc simllare ;
monlnente maslYe.
-Coeficienrul 1.20 care multiplic5 pc.ioadr d" vibr;r1ic proprie tenrru construcliile .u
parrc- flexibil. se rptici yi. Ia siloiurile cr celule rezcm,rrc pe stilPi.
3. Datelc din tabela 1, referitoare la consuucliile cu sffucturi flexibili. pot fi utili-
zate si lo constructiile indusrrialc etajxte, depozite erc.
Tabela I

Categoria de
Ricidd
---=r--------_l
Semirlexibil{ I Flexibili I

Construc$i de zi-
-duri portante, cu ca- i - Constructii
Ccnstruclii in
-dre etajate, conlu- in c:-
] dre etajate
sau flri stilpi in- crind cu diafragme i
termediari verticale flexibile
Construcgii cu di- (diafragme avind
- afragme Yerticxle raportul intre inil- I

din beton sau be- dme qi lnqime )5) i

ton armar, monolit
sau prefabricat, cu
sau firi stilpi in-
termediari
Constructii in ca-
- dre cu zidiria de
umpluturi, cind se
lrne seama ln cal-
cul de conlucrarea
zidiriei de umplu-
turi cu cadrele
308

tabela I ponrinuarcl

I str1|ctura pietda Senillexibila

ll llnel

r' --r ,- |t'

N,v./ n 't 4

;i;
k4-.- | lffir-nl
?- r F;-
T:irinu,, i ,,,Enrq:n-
** -.-....--.*
| #!sh;l_11
i W-+- 1--]iff],
,r-^SX_p_1
La ?-
-l---- l-l
nr i'' i; W--"
t"
o'l {fi--a-,: Il-ji :-_.
,
j

, I 't W+fW+f i ' n"ctttr;4ll

n"cttE;41
t ft-d f r.r
pl
F__-rL*q-: '
-----'.-,|--|-l
:,-*i;i':: H-
lr
Perioada d.

R t'B
,it- r =s,,r
L*

r -na,, i{.]idiii,.ll T:
ii"rlf}iil'
ln sens '
-
,;";*'.*r; "
- ] 1':"-"'' nrvelurr'
r

:'"xiiff:ixli ii*i"ua,*"a construcrei, me,ri, i $"idll"i:"pa

.inal
rnisurati de la nivelul superior funl tigidi,.oumirul de ]
l
clatlllor nlvelull r, se coll-
r B-lilimea cons6uc9iei. in metri sideri exclusiv <ub-
,olul)

__i
Idem, 1r Se coDsidei: eeali cu cea dercrninad penrru scnsul rransversal
lorgitudinal corstructie;,
constructiei

Coeiicientul
de
lenti

obilnuite, cu^ mas.r Jistribuirl ptactic u,,iform pc

LX,:i::":"ilt:
,nall'me, se poate lua €:0.8,

-'-i
rr: I,0 I *: IJ: 1,2
',n |
I
 309

Talel.r .l (contintrere)

B, Meroc{e simpl.ificate putttt c,tlculul dinatnic

1. Sc recomarrdi efectuarea unui calcul dinenic simplificat pentru determiaarea for-

mclor si peric,atlelol Jc vibraqie ploprie I.r t,rmito.rrclc caregorii dc construcAii :
consruc{iilc-_ cu- un singu' nivel (ha1c industriale, sili <ic sport sau de spccracol
cLc.), -cu structuri flexibili (crdre sau acope,i; ;rr.icular pc stllpii. a ciror. struci"ri dc
rezi\rcn!4 poare fi schematizati in crlcu prnrr-un sisrefi cu uF singur grad de libertatc
la deolasiri
-* laterale :
construclii zvelte, dc ripul cogurilor dc fum independentc.
. -2._
Metodelc simplificate dc calcul recomandare penrru ocesrc consrruclii sinr aritare
in tabela 2.
'' ,ourro,
I cnt"g..i"
consttuctii
a" i Constn,cii cu un singur
nivel, cu structur" flexibili
Construclii zvelie lLlbulare,
de tipul msurilor de iurn
i
I
,Ddep€noenle

Schema de
5i notalii. r-t r-----
,la 4---;
1/
F"-r n -t I
T l;-z
Hl
IY
l/
f1
tlHe
J+
li _1_
310

Tabela 2 (contiruate)
de
Caieeoria Conslructii cu un sinsu. II Construclii zvelte lubulare,
constructii nivel. cu ;truclufd ilex'ftila de lipul cosurilor.de iurn
,:*-*'1"-'-"--'
i Se calculea?.i pe- l:A,2Ol -dn 'r:aJ6V un
I Jloa(Ia
rioada oC vi-
de YF lu2:srn.)
(Un:CIII | (!, : Cm)
bralie proprie unde an - ..sigeaLa - orizon, I ;;i" ;;' ,a.ee:ra o,i"on_l
Penrru .modu rala I srilprtor la nrvelul,a- rali la virf, ?in actiuneel
r oe vrbratre, Lgpen$ulur, d'n .lc[runea in- rncr-cirilor graviration:le
cu rornruta : crrcarjl . gravrralronde ,iderati :plic:re
I

v, consroerata apxcata ,torrtc

ort- e1 ,.":. ori_
,,ontxl
zonrxl ]

L
ll
f

obsetvalie. Sieeata xtt

"rrf"i
;.;i;;;;;" r;;;"- I

Llu de calcul. care .ervcste numai ocntru deternrinarea oerioa- ]

Jei cle vjbratii proprie. S:geara reall orizonr:rli este cea p'rodu*5
de incircaree seisnricX orizontali S--c Q.

ln cazurile cind, in conformitate cu prevederile normativu-

lui C.S.C.A.S. P. 13-63, la calculul sigegii ,/, se dne seama ri de
cfecnrl rotirii bazei fundatiilor. siqeata se celculeazi cu formula :

Un:lno'+Unh
rr,. este sieieat.l calculat5 iu ipoteza ci hezcie fundaliilor'
nu se lotesc i
tlnh - sigeatu suplimentari datoriti rotirii 0 a bazei fun-
daliilor, carc se calcule:lzi cu formula :

M
0:-
Ku It
- dinmomcntul incovoietor' ]a rrir-elul bazei fundatiei.
acliunea incjrcirilor err*i1.rtionale. conside-
tateaDlrcate orlzontal i
Kt) momentul de inerde al suprafelei bazei fundagiei
l1 - coeficientul de tasre la rotirea fundxtiei
;
-

La coostructiile cu acoperisu! ar-

dcr.rlat pe stilpi.
MH
:- MH
Ko IJ une
Ke Iy
unde Ij este inlltimea totali a
stilpilor, inclusiv fundalia unde l/ este inilqimea totali a
La construc$ile in cadrc, construcdei, inclusiv funda$a.
se calculeaz: ir funcgie de
linind seama de efectul de ca-
dru.

3.2.4. Penuu respectarea prescriplei din normativ se admite luarea

in considerare a efectului rotirii bazelor fundaliilor numai in
limita ung .-( 0,4 uno
 311

T,rlela 2 (concinuarc)

Co,rsi.uctn cu un singuf niv.l, Consl rclii zvelre tubul.r..

cu siruciurn llexibil:i ,ie rilul cosufilof de fu,r
irilependenle

Cueficicnsl dc c Se Jercrnrin2r" cu fornrul.r

xelerali
chivalenti,, din nornrativ, adnrilindu-se pen-
rru rxx delormati a strrrcturii
forma par;rbolicZ.

Coericicnrul ry V: l,s

Distribugia incirci- lncircarca seismici orizontali ro- Se disrribuie incir.carea seismici

rii seismice totale talS se consideri aplicatii 1a ni orizorral; - totali pe lnillimea
S pc.inilqimea con- vclul acoperisului construcliei cu formula generali
struclrcl dr'n normativ, edmitindu--se pen-
lru axa deformari a struciurii
forma parabolici.

Considerarea irrtlu- Se calculeazrr momeltul in-

ienlei modurilor II - covoietor ,1/ la baze cons-
ii III de vibrasie . truciiei, produs de incircirile
seismicc orizonrale derermina-
I natc conform celor de mai sr.rs
pentru modlrl I de vibralie.
.-.- Ca diagrami finall de mo-
rrunir' incovoietoare cc tonsi,
,leri diagfama infiruritoare din
Iigura I, care introduce ri efec-l
I tul lrodurilor 11 qi III de wi-:

ln
cazul cogurilor de fum sau altor consrructii zverle tuburare tezcnate Ia
bazit
pe. cadre' calculul perioadei de rib'agie propric s. F;ce ca p"nt.u .onrt.u.1i" considerari
nrbulari. pini la fundatii.

C. Ind.icatn lentn, can\trrlctil de tfiut ,recratc

!rl*, 3,,gil'"";'l;,':ij:.ji:'l#;f ,'.",,ii"d;*t#i;"'::"i1

parLea supcrioara, ca penlru o corrruclie i clepcnden,d ;r";fi d;;ili",j
," ")?T.:."fi;',j"ij:'r,#j
otizontal5 5p astfel determinati, multipiicat; cu coeficientul r.+,
"tiit#':##;l,teismici
_ pfoeminenla dc la oarrea,rrnr-ioar.r.
irc.i"(.rrer l.+
a"ij ,"e,lij"-"Uii""t;;'; "' " cste
tncircare.r seis- So
mic; toralj 5i se.disrribrie pe o inillime
proeminerqei' pentru
*"".diJtiXil?""Xedcsubtrrl '"r" in"a'ca'",t 1.4 .!o se aplici la
312

l. Prnrru c.rstelele clc :rpi cu irir..rrrmcruli rlbuleti rc rplici ucttrJ:r sinrplific.rtn ili
r.rl.rl dxr:i pentru cogLrrilc dc fum ir t:tbcl,r l.
'l
II
.-. .,tli\
i\
.:
- t.r., \
\\ L-l

. - _*'z,t:. ,_)'.
liig. 1. Fig. J

j. Pcntru construcliil,: z'ekc .r,rco' Lrr. Jc tiptri to;Lrrilor de runr m':trliec !i enrcnelrrr
ie Ladio sau tcleviziunc. se recom.rnJi.r.t tielrrczc u'r e,rlcirt rlirr,rrnir tompler pentrr
tlcri'rninrlt,r ircircirilor scismicc.
 -1Sr,€ate u-.oare I
I

l,rocede. d3 i.5fical'e

piatri Bimstein sticli vulcanicd exploatare ln ca. r oiun di

natur ai; Pumice loarte pol oasi r iere drschise
55 6(0i, Si0r
20 - 220/a \lzls
-
c,lturoasd
scolte
Iavd bazalti:;
,6_5607u Sr0z
5-200/0 AlJ03
l0- l3oln Fe, 03

pietri$ de I laPilli, 9 - t4jlo Cati erploatare in ca- rotu]idi ci:i e

_t2olo ttico iiele deschise coltLlr oasi
z lavi volcanic 7

r;m;cil. dP vi- colturoasi

diatomit Kieselgur
etiti mal ine

lemn gi alte lemn: rlecesard minela- d upa

mater iaie aSchii de lemn, |zar e

vegetale talaj, rumegu9,

idin; de lernn

!l silicat vulcanic concasare, lncil_ ro!u:1d: l3

.J zir e pini la e:{_ qu a:a
palldare
U

Za1t olil expardaie la cii- coliu: ca: i,

dur i

Algileexprn- Argili foarte

Cheramzit see,
(granulit) gr asi. siraci in
Leca Claydit Iatc'ar
Gr avelit,
Expanded
clay

globulit

Hiittenb ms zJur de fur nal

zgua ex- Thermosit
a
lrralt
Expanded
J sl ,g
Foamed slag I
Ponce de
(J raifler _1
q. putirl colturoasE
agloporit Sinterbims deqeuri, scorii,
Porensinter a\ gile , zgu e ,
F ce11ule
Lytag
:l Sinler lite

,.teurt ce- Ziegelsplitt argili ais; c0ncasare crlic,:i iarma

amice Cr ushed
eo-iJ: a as !
I r
CIay brick
Br lcaillon

Mac heier huili cirbune :::, la

Kes el-
sc lac ke
Slein
schlacke
 ANEXA VIN
Yc Rrziiienl;
ligl/in,

albd, gri, i0,35 0,35. 2,2

gi lbdie ta Ia la
0,9 0,6

loarte r uqoa si, pori mijlo- brund, 0,5 0,75 2,4 mijlo,cie
pori mijlocii cji pind Ia ro$ie-brun5 pina Ia la ptra la
pini la mari mari, pe- pind la 1a j,5 3,00 I1lale
refi groli negru 1,2

rugoasr, com- pori lini

maf I mar i,
cu pori

netedi pin, la iinS cu pori 2,6la

Porr marl mlri
neledii, cu pori pori fini dupi agle- s labi 0,35 slabd ;5 /o
l1n1 mlnrratl- gal la la
za\r 1,00 t,80

spLlmcasi vi- pori lini 0,09 foarle 2,t5 foarle J foarte

tr lllca aa cu la slabI la slab; i mare
por i lini 0,20 2,30

netedS, por i in straturi gilbui la 0,l0 slab, 2,5 foarte loarte

a.iinci.inlre bruni la la mar e
slratull 0,3 2,7

,201a
compactd, vi- pori fjri la brund Ia
0,60
mll 2,6 slabl marl
tr iflcati cu Inijiocii sri cte ia plnd la
clin. mare
pori tini, cheri
clincher izati, zatA
rugoa:i la
| ,20
b,6
-.rJ" t"" tini brunS plnd
la r o$u-_
0,8 Ia
r,9
slabA la maf e matl
pori fini 2,7

;,tu '*"* ] por.i. mi jio-. inchLd 0,4 ta mijlo- 2,0 slab; pini la
pori mari cl1 la mall cre la la pind la 50c,ro
TNAIE 3,1 IItale

lnchisi 0,35 mare 2,6 mijlocie Ia 400/0

la la cetre
l,0n mare

netedi Ia compact, neagra 0,5 miJIo- 2,2 slabl plna la

r ugoasa Yitr ilicati \a cie 1a la pinA la 40! lo
cu porl 1,2 male 2,8 mare
matl

netedi plni Ia Pofi mijlo' lnchis, mijlo- 2,2 slabd plni la

rugoasd cii Pini la la cle la pin, Ia 400/o
mart i,t 2,8 mare
la
I
mare
 p0,t/8/t/rir/ cuRtfff 0f f2/^s/Rt /,u chltlRacl//
r' L

Aglega/ po/'os Fezc/enb

rcz/t1e2,la re?,elenl.i

Zgurd expardata

Z!!/a' de caza,

n4//aprrtc /;e/,',a/.
 ANEXA IX
r2a r'/f(0R u,tOARf ta ,0,ef6.4lf p2,p2/4at

Nu Je recomand.i

[/emen/e de cons/rLcli/

Rcz/Jle/7/1i B/oaa./ i/ Sapzi fenou/b1/ 9lotai 6/

 3i 3

ANEXA X
I,ietrc de zidirie ,si mortare pcntru peretii cl:dirilor ji mircile lor minime
N'rcire
'ninim3
necees"iiilllii t't''
,:n.mj,€a
'nreriarcror u Itt _l
I

_ _, i I
ai
A. Pentru ?erelii eater;ori clad.irilor ca inca-:, I I ]
pei trscdte ti ca umiditate normald: umidltatei |
rcLatiod pind la 60a/0. ]

I
Blocuri de beton de toa.te tipurile :
pline : 75 i| ?o
I

lu goluri 50 | ,u I] 9q
35 I

Cirimizi .u siuri ri rro.' e i

a) cu presare scmiuscati 75+ | a0'-75 ] 35--50
I

I
D) cu presarc plastici (cclulali ti poroasi ce-
lular:i. . 5n || !- 50
I

c'celulcre : 15 3i
I

,/t c.ir,,n-i,i cu p r:., dc f,ir^li 'dirron i- - i 7F . 35-50 I

Cirimizi dc argili obienuiti,

a) cu oresare olastici 75 iI 50 | 5rl I

100 1 75 |
L

D) cu presare ieniusc:'ti Z! j
cj silicb-calcari 75 1 75 | 75 I
d) de zguri 7s to
Bloculi .e.rmice :
I ]

.r, cu q,Luri vcr:r:..jr 7t ?i I 3s I

D) cLr goluri c,r'izortale

i 50 lJs 35
I
Pictre '.rr.rrrlc:
a) 1o .( 16-110 kgticm
:. 100 s0 3s
,i y; >160 r.rfrcm3 . . . I 25 ls , I
l
trlortare: . I
"r) de ,rr ;i cirrl..,t.: . I ro lo I 4 i
i

l) de ,.mcnr ;i atgili. .i 25 l0 I 4
c) de var . . . .l - 4 4
d) de insos . 25 I l0 I

e) de a"giln - 4 I

- I , |
l) dc argili cu emulsii
B. Pentla peTelii e:.teiori di clddirilor ct incdpen
i i
I
umetle, cx ltftid,itdte rel'rtta,a 60-75ti" I

Blocuri clc beton r.4or pline I

I I
i
/i)
Blocuri de beton din beton greu 1a)1 800 kgf/ms
cu excepli;r blocurilor pe bazi dc zguri de com
bustibil :

?1 plin" . . t00 7s b0
,) cu goturr 75 50 35
Cirimizi de argilS tu gauri (.elulare, poroase-.
celulare) 9i celulare cu presare plastica i - 7b
Cirimizi de argili obiqnuiti cu presarc plastici | 150 r00 75
Cirimizi silico-calcare | 2cr0 100
Pietre naturale .l -
4) Ta > 1600 kgf/n3 .i 2r0 150 150
,) ta.-( t eoo kgf/ma .i lOn 7. 50
314

ANEXA X (continuare)

lllIV
i Monare j
q. ciment var
| {)
,) de ciment 9i 25 l0
$i arg:l: 25 25
i cJ de a'a'r . .
l
lC. nirrr* perelii exteio,i ai tlidhilor c, incdoeril
loarte r.med,e, prec m i pentru elementele desco.,
pente, satutat! c, ali dle clidirilor Si construc-
lhlor, sap se aciirnii precipitdliilor .tmoslerice i
BJ"".^Ti b"eron pline din..beron greu .ra (
r,.6w ,d:,
Kgr/mot
-cu exceptra blocurllor pe zguri'
orn combustlbrl 150 10t) 75
S,1.::lyl.
.r1.,**ilu, obi5nuiti ct pre\are plasrica' 200 150 lOi)
r,ctre,natLlrite grele :100 200 t50
Mortare :
,r) de var li ciment 50 25 IO
,)-* ciment qi rrgili -....... 50 50 !5

S._,191,,,,l"rnai la perelii placaei din sprc pnrrca cxrerioeri cu cirimida plin5

.grosrmea
. ,_ mlnrma lz cm. de

O!"el\a!ii: l. ln.caz_ul protecl.ei peregilor inciperilor Lrrnede ro.rrre umcde din :ore
prr(ca rnreooifa cu o barreri de vapori ti izolalie bidrofugi c.r 1i in cazul pl,rcirii ex're-
rjgi,rc a pereri.lor inciperilor uscate qi 5i
-cu o ur;ai,r," ;i socluritor elt_
urrllor cu p'acr a\,nd qrosrmea de mtntmrm 3j mm, md.rcile "oi.""li-p.;:,; " pot fi redu,e
minime neces.rrc
cu o treapti.
. . 2. _Mircile minime ale blocurilor indicate in anexa X nu se extind asupra materiale-
).y
,!e z:latf
conrrrmar.r
naurate si pnmi,tx.titot d"
"on.t.*1i"
drn DrrcuLr consrrucrItnr anrerioare
i
,e,.r'-a*"iiiii"|" n,j;r*nta i iit
in regiunea respecrivi la construcqii simi_
la-re Asrfel .d" n'aterille se por forosi dqe.condii;le iiii;i, tt,.ltr- penrru arrumire
zicinirte de piarr; 5i pentru ,rnunrr" iegiuni. ^l',i,ire
 BiBLIOGRAFIE

l. Academia de Construcrii ;i Arhirectur;: I U.R.S.S.. No,'rrle fi

reguli in construcSii, ,l volurre, traduccre tlin iimba rusi, 1958.
2. BX.lan St., acadernician, Necesitatea si posibiLitatea ext;n(leii ;ndastridliz|rii cons-
truc(iitor in lart. fiodstrd, Probleme economice, decen,brie 1957.

3. Beleg Aure1, academician 9i M. Tfrim, Elemerte Ce seismologie ingineredsci,

Editura tehnicd, 1962.
.1. Bele5 Aurel, academician, Cutremaral si con*rucpiiLe, Imprimeria na{ionali. Bucu
regti, 1941.
5. Bfigau)i Gt"-. La Magonnerie, Eyrolles, llditcur, Paris. 19,{8.
6. Cell:aer' \'. )L, Cotlstt'1ctii dc zidntic, treduccr.e din limba rusn. Editura tehnicX,
1952.

7. Conrentarii STAS Lacriti de ziddie, Edit';rt tehnici, 1953.

3. Drogeanu N.. Negoiqi A.. 9. a.. lncerciri priaind capacitated Pottdnfi a
peretilar subtiri, $ulctin ;tiinqific L P. C.. 1962.

9. Droge anu N. s. a., Pelipecti?ele inttocLtcerii in R.P.R. a netodei tle caLcul la

st|ti lin A in d.imensionarea zicl.niilor, ASIT. lX. 1962.
i0. N. I-squillan, C. Scruton, P. Gudri , La ptemiire Conlitencc Internationale
traitant des eflets du ,.'ent *.r tes bitiments cl'habitation, constructiont et o orage'
de gtnie cittiles, i Iedclingron, ArIriles dc I'Institrt technique clu BXtimcnt et cles
Travaux Publi6s, D€cembre 1961.

ll. Foc$a V. t. x., Construclii de ziditie \i beton,2 volume, Litogr:rfia invSgimintului,

1956-1958.
12. Georgescu Sr.. Dumitriu V. qi Bocancea Llexei, lzrlarea termicd a
cldrtirilor, Ediura rehnici. 1961.

13. Hangan M' Constr.clii de beton armat, Editura tehnicd. 1963.

1'1.Academia Rcpublicii Populare Romine 9i Academia d c gtiinqi
U.R.S.S., Monogalie geogralicd a R.P.R., 1960.
15. Matcescu Cristea, membru corespondent al Academiei R.P.R., Hil,raalica, edilia
a 2-a, Editue didactici 5i pedagogicS, Bucuregti, 1963.
16. Ma.tcescu Cristea, membru corespondent xl Ac.rdemjei R}.R., Considerdlii cri
tice asta?rtl calculalui batajelor tle beion, ret. Hjdrotehnica, r\r. 9, 7958.
17 Mitta€i Mattin. Bauhonsttuktionslebre, C. Bertelsmann Verlag, Giiterslohe, 1953.
316

18, Negoj!i A. 9i Negoili 5,, Materidle nodene;/t constrlclii, Edilia II, Editura
tehnici, 1963.

19. Negoi!i A,, Constrtrclii elin preiabricate cle beton Si betan atmat, ESAC,, 1955.
20. Nicolau Y. Betonal armat, Editoft rehDici, 1962.
21. Nicolau V., 9i lonescu Gr., Ctrs general de podari, vohmul I., Edirura de
Stat didactici $i pedagogici, 1961.

22. Poliacoy V. S., pi Falevici N. V.. Coriffr./ii dt ziclntie, Moscova. Cosstr,r

izd,at, 196a.
Centrul $tiintific qi tehnic al i
- 1958.
23. cI d iriIor REEF Paris,
Franla. -
24. Rancu N. 9i Tiivissi. Statisticd natenatica in producpie, Editura Acad. R.P.R.,
1963.
25. Strelelki N. S., Bazele calcululut statistic al coeficientatai de sig"railt,i a co,tstruc-
fiilor, Gossrroizdat, 1947, Moscova.
26. Serengis A. A., Pincipiile de bazi ale cdselat da locuit, Moscova, 1951.
27. Serir L. A., Arhitectqra clid.irilor civile gi ind.usniale, \/o1. I 1i II, E.lvt.C., Bucu-
re$ij 1963.
28. Schmitr H., HochbauleonstruAr;or, Orto },{ajer \,-crl:,::, Ravensburg, 1963.

- Not;. In prezentul curs au fost folosite figuri, obele, grafice etc. din eceastb bibLitr
..rifie ri 1'n special din lucr.nrile: 7, 3. 11, 16, t8. 19, 2t, Za, 24 i 25.

Redactor r€sponsabil : DIMITRIU DOINA

Tehnoredactor : PhUSAN TA,\1ARA
Dat lacules 29,06.!964. Bun de tipar 24.XL19c4, Apdrut 1964.
Tiri j 2A(0+ t5. Hit tie scris li p. l-A E0 etn., l ot mat t6 t7aX tA1.
1

Coli editoriale 23,240. Colt de liput 19,75. Pl.n$e 6. A Er54.

C.Z. penttu blbliatecile nari 624.ni75.8) C.Z. penttu bibli.-
l.cile mid 621.

TrpErul executai Ia lnheprinderea Policrsf:ca Ollenia srr Mihaj

Vire3zu nr. 4 Craiova - R.P.R. comanda n.. 42'18.
-