Ce vom face cu miliardele de oameni inutili?

Dr. Harari, autorul best-seller-ului international "Sapiens - O scurtă istorie a

omenirii" (carte ce va apărea în curând şi în România la editura Polirom),
deschide ceremonia forumului Eco 20130 din Coreea cu o remarcă
tulburătoare despre viitorul inteligenţei artificiale:

Oamenii au doar două abilităţi de bază: fizice şi cognitive.

Atunci când maşinile ne-au suplimentat şi apoi înlocuit capacităţile fizice, omenirea a
migrat spre domenii care solicită capacităţile cognitive. Dacă Inteligenţa Artificială va
depăşi omenirea în capacităţi cognitive, vom rămâne fără un domeniu de rezervă.... În
secolul 19, revoluţia industrială a creat clasa muncitoare urbană. Acum, în secolul 21, ne
apropiem de un alt fel de revoluţie industrială care va duce la apariţia unei clase ...
nemuncitoare, oameni a căror experienţă va fi complet irelevantă în lumea nouă.
Aceasta va duce probabil la cea mai importantă întrebare a secolului 21, ce vom face cu
miliardele de oameni care devin inutili? se întreabă dr. Harari.

Un exemplu din domeniul medical: Watson, un doctor bazat pe inteligenţă artificială va

putea produce diagnostice bazate pe date medicale nenumărate într-un mod mult mai
eficient decât un medic, va putea avea acces nelimitat la istoria noastră medicală. Un
medic are nevoie de zeci de ani pentru a acumula cunoştinţe şi experienţă. Watson, pe
de altă parte, va crea nu numai unul ci un număr infinit de doctori accesibili oricând şi
oriunde. Nu numai asta, dar accesul la datele medicale va încălca bariera sferei private.
Dacă oamenilor li se va da posibilitatea de a alege între sănătate şi protecţia sferei
private, ei vor alege cel mai probabil sănătatea.

luni, 23 februarie 2015

Sfârșitul lui Homo sapiens
În ultima lecţie din cursul de istorie al umanității, Dr. Hariri
va discuta despre viitor și despre sfârșitul probabil al lui
Homo Sapiens. De-a lungul ultimelor decenii, oamenii au
început să denatureze şi să modifice legile selecției
naturale, legi care au guvernat viața pe Pământ pentru
ultimele patru miliarde de ani. Tehnologii noi, cum sunt
ingineria genetică și nanotehnologia ne oferă abilităţi fără
precedent de a modela nu numai lumea din jurul nostru,
dar de asemenea corpul, personalitatea și dorințele noastre. Cum va influența aceasta
societatea și cultura? Stie oare cineva încotro ne îndreptăm? Care este viitorul probabil
al omenirii?
În lecţia a XVII-a, Dr. Harari adresează întrebările de mai sus. Acestea sunt notele lui
Louise Charente după cursul Coursera, accesibile în original aici: The End of Homo
Sapiens.

Viitorul nostru
 Lecțiile anterioare au
descris istoria lui Homo
sapiens de acum 70.000 ani
până în la momentul
prezent. Lecția curentă va
detalia viitorul potențial al lui
Homo sapiens. După toate
probabilitățile, specia
noastră va dispărea.
Suntem, probabil, una dintre
ultimele generații de Homo
sapiens. În viitorul imediat,
câteva decenii sau cel mult
secole, Homo sapiens va
dispărea. Specia noastre nu se va autodistruge într-o catastrofă nucleară sau ecologică.
Mai degrabă, specia noastră va dispărea pentru că este pe cale să se transforme într-o
specie cu totul nouă. Pe scena istorică, politică, socială, culturală şi tehnologică au
operat deja mai multe revoluții de anvergură. De-a lungul tuturor acestor revoluții, un
singur lucru a rămas relativ constant, și anume Homo sapiens în sine. Mintea și
organismul lui Homo sapiens a fost tot timpul fundamentul societăților, identităţilor şi
religiilor. Lumea de astăzi este foarte diferită de lumea din vremurile biblice, deşi oamenii
din Ierusalimul antic aveau aceleași abilitățile trupeşti și mentale pe care le avem noi
astăzi.
Oamenii din trecut experimentau lumea într-un mod asemănător cu cel al nostru de
astăzi, și de aceea găsim încă interesante subiectele abordate de Biblie, în filozofia lui
Platon, sau în scrierile lui Confucius, pentru că au fost scrise de oameni la fel ca noi.
Acest lucru este pe cale să se schimbe. Următoarea mare revoluție în istorie va
transforma desigur şi economia, politica si societatea, dar va transforma de asemenea
şi trupurile și mințile noastre și va înlocui Homo sapiens cu o fiinţă foarte diferită.
Când ne gândim la viitor, vedem de obicei o lume în care oamenii se bucură de o
tehnologie evoluată. Ne imaginăm nave spațiale super-luminice, pistoale laser, roboți
inteligenți și așa mai departe. Potențialul cu adevărat revoluționar al tehnologiei nu este
de a schimba doar instrumentele și armele noastre, ci şi omul în sine. Nu doar navele
spațiale vor fi diferite în viitor, ci şi călătorii din ele. Cum se va îmbunătăţi şi înnobila
Homo sapiens? În prezent, există trei metode principale de optimizare. Prima metodă
este ingineria biologică. A doua este ingineria cyborg. Cyborgii sunt ființe care combină
structurile organice cu cele non-organice. A treia este creaţia vieții anorganice, viață care
nu se bazează deloc pe structuri organice.
Să examinăm aceste trei metode, astfel încât să înțelegem despre ce e vorba.

...şi au trait fericiţi până la adânci bătrâneţi

Au făcut cei 500 de ani de descoperiri şi revoluții

uimitoare pe oameni mai fericiţi? Sunt oamenii zilelor
noastre mai fericiți decât în Evul Mediu, sau în Epoca de
Piatră? Dacă nu, atunci care este rostul tuturor
schimbărilor? Cele mai multe cărți de istorie ignoră astfel
de probleme, dar acestea sunt cele mai importante
întrebări pe care le putem pune istoriei. Noile studii în
biologie, economie, psihologie oferă perspective
fascinante în istoria fericirii umane.
În lecţia aceasta, Dr Harari de la Universitatea Ebraică
din Ierusalim discută despre fericire și cum se poate măsura fericirea. El va încerca să
descopere dacă progresul global ne-a făcut mai fericiţi. Textul conţine notele de curs ale
lui Louise Charente după cursul de pe Coursera, textul în original este accesibil aici: And
They Lived Happily Ever After.

Ne-a făcut progresul mai fericiţi?

S-a discutat revoluția științifică şi

impactul covârşitor pe care l-a avut
asupra lumii și omenirii. Ultimii 500 de
ani au fost martorii unor schimbări fără
precedent. Planeta s-a unit într-o
singură sferă economică. Economia a
crescut exponential și omenirea se
bucură acum de avantaje care erau în
trecut de domeniul viselor. Știința și
Revoluția Industrială au dat practic omenirii putere şi energie nelimitată. Ordinea socială
s-a transformat radical, la fel și politica, viaţa de zi cu zi și psihologia umană. Dar suntem
noi mai fericiți? S-au tradus acumulările ultimelor secole în mai multă fericire? A
deschis descoperirea resurselor energetice inepuizabile drumul spre resurse nesecate
de fericire? Mergând mai înapoi în timp, putem lărgi această întrebare la scara întregii
istorii umane, la toţi cei 70.000 ani de istorie. Au adus cei 70,000 ani de revoluții și
schimbări o lume mai bună? Suntem oamenii astăzi mai fericiți decât vânători-culegătorii
acum zeci de mii de ani în urmă? Dacă nu, ce sens mai au toate transformările?

O revoluție permanentă
Revoluția industrială a deschis o eră a revoluțiilor
permanente. Sistemul socio-politic modern târziu nu mai
are o formă stabilă ci este într-o continuă schimbare.
Stâlpii societăţii umane, familia și comunitatea apropiată,
se fărâmițează gradual jurul nostru. Cum reuşesc oamenii
să convieţuiască cu haosul şi vidul rezultat? Cum
funcționează structurile sociale și politice fără garanţia
stabilităţii? Este lumea din ce în ce mai violentă și
periculoasă, sau este ea mult mai pașnică și mai sigură decât oricând înainte? În lecţia
prezentă, Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim va urmări apariţia şi
schimbările intime în structura comunitară și în nucleul familial. Aveţi aici notele de curs
ale lui Louise Charente la cursul de istorie a omenirii de pe Coursera., accesibile în
original aici: A Permanent Revolution.

Schimbările globale

Am văzut că revoluția industrială a oferit

omenirii controlul unei cantităţi enorme
de energie și materii prime. Pe
parcursul ei, omenirea s-a eliberat de
dependența de ecosistemul
înconjurător. Oamenii au reușit să taie
păduri și jungle, să distrugă mlaștini, să
devieze râuri spre zone inundabile, să
construiască zeci de mii de kilometri de
drumuri și căi ferate și să construiască
orașe gigantice. Pe măsură ce planeta
s-a ajustat capriciilor lui Homo sapiens, habitate întregi au fost distruse și numeroase
specii de animale și plante au dispărut.
În zilele noastre, continentele pământului susţin în total șapte miliarde de Homo sapiens.
Dacă am pune toţi oamenii pe un cântar colosal, masa lor combinată ar fi de aproximativ
300 de milioane de tone. Dacă cântărim toate animalele domestice, vaci și porci și pui și
așa mai departe, masa lor însumată ar fi de aproximativ 700 de milioane de tone. În
schimb, dacă cântărim toate animalele sălbatice care au supraviețuit, pinguini, struți, lei,
crocodili, balene, delfini și așa mai departe, nimeni nu stie exact cât de mult ar cântări
împreună, dar se estimează a fi mai puțin de 100 de milioane de tone.
Mai puțin de 10% din animalele mari ale lumii din toate oceanele și continentele
combinate mai sunt animale sălbatice. Marea majoritate suntem noi, Homo sapiens și
animalele domesticite înrobite. Cărțile pentru copii, filmele TV ne arată încă o lume plină
de girafe, lupi, cimpanzei, elefanți, lei și așa mai departe. Dar lumea are în realitate
foarte puține animale rămase.

Revoluţia industrială

Lecţia a patra a cursului Dr. Harari continuă tema

generală a revoluției științifice şi descrie revoluţia
industrială. În ultimii 200 ani, confluenţa între știință,
imperialism și capitalism au produs revoluția industrială.
Omenirea a dobândit pe parcurs resurse energetice
enorme care au grăbit producţia mult mai multor lucruri
decât înainte, mai repede și mai ieftin. Cum a afectat
această schimbare ecologia globală, viaţa de zi cu zi
precum și psihologia umană?
Lecţia va încerca să răspundă la aceste întrebări. Aveţi aici notele de curs ale lui Louise
Charente, accesibile în original aici: The Industrial Revolution.

Când se termină petrolul

Am văzut că economia modernă crește datorită încrederii

noastre în viitor, precum şi datorită capitaliștilor dispuşi să
reinvestească profiturile obţinute din creșterea producției.
Aceste două motive nu sunt însă suficiente. Creșterea
economică necesită de asemenea energie si materii
prime. Fără ea, economia nu poate crește. Mulți dintre noi
ne întrebăm ce se va întâmpla atunci când sursele
energetice și de materii prime vor fi epuizate. Este un
subiect esențial pentru dezbaterile în rândul publicului
larg, precum și între economiști și oameni de știință. Pericolul ca omenirea să rămână
fără sursă de energie și materii prime este de fapt mai mic decât la prima vedere. Pe
parcursul ultimelor două sau trei secole ele au fost într-o continuă creştere, în loc să
scadă după cum ne-am aștepta. Ori de câte ori apărea o lipsă în domeniul energetic sau
a materiilor prime, creșterea economică era amenințată. Investițiilor începeau să curgă în
cercetare științifică și tehnologică pe subiectele relevante. Până în prezent, oamenii de
ştiinţă şi inginerii au reuşit cu sprijin financiar de fiecare dată să rezolve problema și să
găsească modalități mai eficiente de exploatare a resurselor existente, sau tipuri noi de
energie și de materii prime.
Crezul capitalist

Legătura strânsă între știință și imperialism a fost doar o latură dintr-un complex de
relații. Al treilea pion principal a dezvoltării societăţilor umane a fost capitalismul, care a
finanțat atât știința cât și imperiile, și care a condus la o creștere fără precedent a
economiei mondiale.Cum functionează o economie capitalistă? Cum este ea diferită de
economiile tradiționale? Este capitalismul un fenomen natural sau un soi de religie?
În această lecție dr Harari descrie creșterea economică capitaliste și explică legătura
strânsă atât cu știința modernă cât și cu imperiile europene.
Lecţia continuă tema "Revoluției Ştiinţifice". Aveţi aici notele lui Louise Charente pentru
cursul de istorie online de la universitatea online Coursera al Dr Harari, textul original
este disponibil aici: The Capitalist Creed.

Ce este Economia?

Economia este adesea văzută ca un

subiect de o deosebită complexitate.
Înțelegerea istoriei economice moderne,
legată de creşterea economică şi a
sistemului capitalist este de fapt destul
de ușor de înţeles. Cuvântul cheie este
"creştere”. Caracteristica unică şi cea
mai importantă a economiei capitaliste
moderne este faptul că aceasta este
într-o creștere permanentă. În fiecare
an, producem mai mult decât anul
trecut, avem mai multe bunuri și bani și
așa mai departe. În 1500, producția
globală de bunuri și servicii din întreaga
lume se estimează că era de
aproximativ 250 miliarde de dolari în bani de astăzi (250,000,000,000$). Astăzi oscilează
în jurul a 60 trilioane de dolari (60,000,000,000,000$). Mai important, în 1500, producția
pe cap de locuitor anuală, producția unei singure persoane, era în medie de 550 dolari
pe an. Astăzi, în medie, fiecare bărbat, femeie și copil de pe pământ produce 8.800
dolari.
Mariajul între ştiință și imperialism

Continuând subiectul revoluţiei ştiinţifice, lecţia descrie

împletirea dintre știință și imperialism. Ştiința modernă s-a
dezvoltat în paralel cu imperiile europene moderne. Cucerirea
de cunoștințe noi depindea și a făcut la rândul ei posibilă
cucerirea de teritorii noi. Lecţia va aborda următoarele chestiuni:
care a fost contribuția științei la extinderea imperiilor europene?
Cum au contribuit imperiile europene la dezvoltarea științei? De
ce totul a început în Europa, mai degrabă decât în China, India,
sau în Orientul Mijlociu?
Lecţia este parte a cursului de istorie al Dr Harari predat la zeci
de mii de stundenţi la universitatea online Coursera. Conţine
notele de curs ale lui Louise Charente, accesibile în original: The Marriage of Science
and Empire.
Cercetarea științifică înfloreşte numai sub umbrela religiei, ideologiilor sau forțelor politice
care justifică costurile cercetării. Ideologia influențează la rândul ei agenda științifică și
determină scopurile practice ale descoperirilor. Pentru a înțelege cu adevărat revoluția
științifică, trebuie să înţelegem forțele ideologice, politice și economice care au modelat
mediul ştiinţific al fizicii, biologiei sau economiei. Aceste ideologii le-a împins spre
anumite destinații și nu spre altele. Dintre toate ideologiile, forțele politice și economice
care au modelat știința modernă două cele mai importante sunt imperialismul european
și capitalismul.

Ridicarea imperiilor europene

Europa, în special Europa de Vest, era înaintea epocii moderne o zonă săracă și
marginalizată a lumii în care nu se întâmpla nimic important. Nu a fost niciodată centrul
vreunui mare imperiu. Imperiul Roman este singurul imperiu important european din
vremurile pre-moderne, s-a bazat însă pe resurse și bogății aduse din Africa de Nord și
provinciile din Orientul Mijlociu. Provinciile din Europa de Vest ale Imperiului Roman au
contribuit puțin la bunăstarea imperiului, cu excepția mineralelor și a sclavilor. Europa de
Nord era pustie și barbară în vremea romanilor, astfel că aceştia nici nu s-au deranjat să
o cucerească. Europa nu a dat înainte de epoca modernă nici o religie importantă,
ideologie, mare invenție tehnologică sau sistem economic. Europa a început doar la
sfârșitul secolului al 15-lea să devină un centru militar, politic şi cultural important.

Descoperirea ignoranţei

Cu această lecţie, dr. Harari începe a patra și ultima parte a

cursului, numită "Revoluția științifică". Acesta este
dedicată revoluției științifice precum şi implicațiilor ei în
politică, societate și economie. Prima lecţie din această
parte a cursului este numită "Descoperirea Ignoranţei". Procesul de unificare a omenirii a
fost finalizat în ultimii 500 de ani. În același timp, a existat o creștere explozivă a puterii
umane în ansamblu datorită, înainte de toate, descoperirilor ştiinţei moderne.Omenirea a
devenit tot mai conştientă că singurul lucru care-i limitează puterea este propria
ignoranță, și că descoperirea de cunoștințe noi îi dă posibilitatea de a face aproape
orice. Această lecţie va detalia diferenţele dintre știința modernă şi formele de
cunoaștere anterioare, precum şi ascensiunea bruscă și realizările de neegalat ale
ştiinţei.
Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim continuă prin aceste subiecte lecţiile
despre istoria omenirii. Lecţia actuală descrie importanța descoperirii ignoranței. Acestea
sunt notele de curs ale lui Louise Charente pentru cursul de pe Coursera.org. Originalul
în engleză este aici: The Discovery of Ignorance.

Revoluția științifică

Revoluția științifică se referă la

fenomenala creștere a capacităţilor
umane din ultimii 500 ani, un rezultat
direct al descoperirilor și invențiilor
științei moderne. Nimic de genul acesta
nu s-a întâmplat înainte comparabil în
viteza și amploare. Un țăran care a trăit
în anul 1000 d.Hr. ar fi văzut câteva
schimbări în anul 1500 d.Hr. Lumea era
foarte asemănătoare pentru țărani, în
ciuda schimbărilor în tehnologie,
granițe politice, convingeri și așa mai
departe. Pe ansamblu era încă aceeași
lume. O persoană din anul 1500 ar găsi însă la începutul secolului 21 o lume ciudată,
complet diferită, schimbată dincolo de orice înțelegere. El ar putea crede că nu mai este
pe pământ, ci undeva în rai sau iad. Lucruri pe care noi le considerăm normale, cum ar fi
bombe nucleare, avioane, vaccinare, telefoane celulare, computere erau dincolo de cele
mai îndrăznețe vise ale oamenilor acum 500 de ani. Acum 500 de ani vorbitul la telefon
cu cineva din cealaltă parte a lumii sau zborul pe alt continent, erau considerate ca un
domeniu exclusiv al îngerilor și zeilor. E imposibil de explicat cuiva care trăia în epoca lui
Columb cum se poate vorbi în faţa a zeci de mii de studenți simultan pe Internet
(coursera n.t.). Dacă dorim lumină, apăsăm pur şi simplu un întrerupător, îl apăsăm din
nou și lumina dispare. Pentru noi acest lucru sună banal, dar să explicăm forţa curentului
electric strămoșilor noștri de acum 500 de ani! Este dincolo de mijloacele lor de
înțelegere, chiar dincolo de visele si fanteziile lor. Oamenii au obținut aceste forţe prin
investirea de resurse în domeniul cercetării științifice.
Legea Religiei

Încă de la revoluția agricolă, istoria umană a avut ca

direcție principală unitatea globală. Unificarea omenirii a
fost realizată în principal de trei forţe: banii, imperiile şi
religia.
Cursul X continuă tema unificării omenirii cu a treia forță,
religia. Rolul religiei în istorie este extrem de
controversat. Unii văd religia ca rădăcină a tuturor relelor,
în timp ce pentru alții ea este principala sursă de fericire,
empatie și progres. Putem ajunge la o concluzie
rezonabilă? Care au fost principalele repere din istoria
religioasă a lumii? Cum s-au apropiat culturi diferite de
înţelegerea universului, cum au distins între bine şi rău, cum au explicat omniprezenţa
suferinței?
Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim continuă lecţiile despre istoria omenirii
discutând aceste subiecte. El ofera o istorie foarte scurtă a religiei concentrându-se pe
rolul critic pe care religiile l-au jucat în unificarea omenirii. Acestea sunt notele de curs
ale lui Louise Charente pentru cursurile de pe Coursera.org. Textul original este
disponibil aici: The Law of Religion.

Definiţia religiei

În zilele noastre, religia este deseori considerată un izvor

de dezacorduri şi dezbinare, uneori chiar discriminare,
între oameni. Cu toate acestea, religia a avut un rol
esențial în crearea unei punți între diferite popoare.
Deoarece orânduirile și ierarhiile sociale sunt imaginare,
ele sunt foarte fragile şi organizarea socială devine tot
mai fragilă pe măsură ce societatea se dezvoltă. Rolul
istoric crucial al religiei a fost de a da legitimitate supra-
umană şi a stabiliza aceste structuri fragile. Religiile
afirmă că legile care guvernează viața noastră în
societate nu sunt produsul unor capricii umane, ci sunt
dictate de o autoritate absolută, supremă. Astfel, o parte din legile fundamentale ale
societății sunt dincolo de orice discuţie, fapt care asigură stabilitatea socială. Prin
urmare, religia poate fi definită ca"un sistem de legi și valori umane, care se bazează
pe credința într-o ordine supra-umană”.
Viziuni imperialiste

La momentul revoluției agricole lumea era împărțită în mii

de societățile umane mici, separate, și relativ simple. Pe
măsura trecerii timpului, aceste societăți s-au combinat
pentru a forma societăți mari și complexe, până când
întreaga lume a devenit un singur sistem global unificat.
Unificarea omenirii a fost rezultatul a trei forțe principale:
banul, imperiile și religia. Am examinat rolul banilor și al
comerțului în lecţia VIII. Lecția aceasta, a IX-a, se
concentrează pe rolul jucat de cuceritori și imperii.
Această secțiune continuă tema "Unificarea umanităţii" și Dr. Yuval Noah Harari vorbește
în ea despre imperialism. Ideea de imperiu are în zilele noastre o reputaţie proastă, dar
imperiile au jucat un rol central în istoria omenirii, şi e greşit să considerăm ca influenţa
lor a fost pur negativă. Vom examina ce este exact un imperiu, precum și modul în care
ele au reușit să unească regiuni ecologice, grupuri etnice și comunități religioase diferite.
Vom discuta cum contribuția pozitivă a imperiilor poate fi comparată cu actele lor de
violență și opresiune, precum şi ce ne poate aduce viitorul imperialismului, dacă lumea
este destinată să fie condusă de un nou imperiu global.
Acestea sunt notele cursului Coursera "Istoria prescurtată a omenirii" și sunt cursurile și
opiniile Dr. Harari. Notele îi aparţin lui Louise Charente, textul original este disponibil aici:
Imperial Visions.
Definiţia unui imperiu

Un imperiu este o structură politică care

are două caracteristici foarte importante. În
primul rând, pentru ca să fie considerat un
imperiu, un conducător trebuie să aibă sub
control un număr semnificativ de
popoare distincte, fiecare având o
identitate culturală și teritoriu diferit. Nu
există un număr exact, două sau trei
popoare diferite nu sunt un imperiu, 30 sau
40 sunt. Undeva între trei și 20 se trece
pragul spre imperiu.
A doua caracteristică este că imperiul are
granițe flexibile și un teritoriu potențial
nelimitat. Imperiile sunt sisteme de guvernare care pot înghiți și digera multe națiuni și
teritorii fără a-şi altera structura sau identitatea lor de bază. Spre exemplu Canada
este o țară foarte mare, cu toate acestea nu e un imperiu. Nu poate să anexeze mai
multe teritorii fără a-şi schimba structura sa fundamentală. În cazul în care Canada ar
începe cucerirea și anexarea să zicem a Cubei, Venezuelei, și a Mexic-ului, ea nu ar mai
fi ţara iniţială. Ar deveni ceva complet diferit. Un imperiu pe de altă parte, este un sistem
politic care poate cuceri aproape orice loc de pe pământ, fără a-şi schimba natura și
caracteristicile. Imperiile sunt diversităţi cultural, pot stăpîni peste multe popoare, fiecare
cu propria cultură, și sunt flexibile teritorial. Ele pot deveni mai mari și mai mari, fără a-şi
altera identitatea lor de bază.

Direcția istoriei

Lecţia de astăzi a cursului "istoria prescurtată a omenirii"

de Dr. Yuval Noe Harari este prima din partea a treia
numită "Unificarea omenirii". După Revoluția Agricolă,
oamenii au creat culturi și societăți diferite. Relațiile dintre
culturi au fost complexe, au implicat războaie și conflicte,
comerț, imigrație precum şi imitație. Dar odată cu
trecerea timpului, conexiunile dintre societăți au devenit
tot mai puternice, astfel încât omenirea s-a unit treptat
într-o societate globală. Trei forțe principale au determinat
unificarea globală, prima a fost banul și implicit comerțul.
Banul este cel mai reuşit sistem de încredere reciprocă conceput vreodată de om. Chiar
și oamenii care cred în zei diferiţi și trăiesc în imperii rivale sunt dispuși să folosească
aceiași bani.
Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente, în original accesibile aici The
Direction of History.
Societăți emergente

Cursul a analizat deja Revoluția

Agricolă și tipurile de societăți care au
apărut ca un rezultat al acesteia. Spre
deosebire de cimpanzei sau societăţile
lupilor care sunt asemănătoare una cu
alta, societăţile umane erau foarte,
foarte diferite. Chiar dacă oamenii
împărtășeau aceeași realitate obiectivă
cu râuri, copaci și nori și trăiesc în
aceeași zonă geografică şi climat,
societățile umane au imaginat orânduiri
şi ierarhii sociale foarte diferite. Această
parte a cursului va analiza modul în
care aceste societățile umane diferite
au interacționat unele cu altele și ce s-a întâmplat exact atunci când oamenii care
credeau într-un tip de ordine au întâlnit oameni care credeau în ordini complet diferite.
Interacțiunea între diferitele societăți a creat multe dificultăţi. A fost desigur vorba de
război, dar de asemenea comerț, uneori imigrare dintr-o societate în alta sau turism
misionar. Numărul acestor interacţiuni e desigur colosal. În acest curs, Dr. Harari nu va
trece peste toate diferitele războaie, expediții comerciale, eforturi misionare sau de
imigrare din istorie, nu este suficient timp. În schimb va concentra atenţia asupra unui
punct important, şi anume dacă toate aceste diferite interacțiuni sociale au un soi de
model global sau o direcție; dacă războaiele, emigrările și comerțul au condus omenirea
spre o anumită destinație, sau dacă a fost vorba doar de o colecție de forțe aleatoare
care au împins omenirea dintr-o parte în alta și istoria nu are destinație. Are istoria
omenirii o direcție clară sau nu? Să spunem chiar de la început că răspunsul este foarte
simplu da. Există o destinaţie, un curs al istoriei. Miile de războaie, revoluții, expediții
comerciale și mișcările de emigrare din istorie au o direcție generală clară care este
unificarea globală a lumii și a omenirii.

O scurtă descriere a cursului

- ce este religia?
- ce este un imperiu?
- ce sunt de fapt banii?
- au devenit oamenii mai fericiţi pe parcursul trecerii timpului?
- ce s-a întâmplat cu toate celelalte specii umane de pe Pământ?
- ce a adus cu sine răspândirea speciei noastre, Sapiens, pe Pământ?
- de ce sunt bărbaţii superiori femeilor în aproape toate societăţile cunoscute?
- care este viitorul probabil al omenirii în secolul 21 şi dupa aceea?
găsiţi aici sinteze si note de curs pentru cursul online O scurta istorie a omenirii de Dr.
Yuval Noah Harari. Cursul este o sinteză a marilor etape ale istoriei, şi răspunde la multe
întrebări tulburatoare despre natura umană.