Sunteți pe pagina 1din 10

Management bancar Conf.univ.dr.

Irena Munteanu

TEMA 2

STRUCTURA SI MANAGEMENTUL BILANTULUI

Managementul activelor şi datoriilor se referǎ la planificarea strategicǎ şi la


mǎsurile de implementare şi control care vizezǎ activitǎţile bancare specifice. Este
important ca la nivelul activitǎţilor bancare, fluxul de venituri din dobânzi sǎ fie stabil, cât
mai mare şi de un înalt nivel calitativ. Deciziile de management bancar se bazeazǎ pe
analiza structurii bilanţului.

ANALIZA ACTIVELOR

Activele sectorului bancar cuprind elemente specifice domeniului, dar structura


activului depinde de politica de management adoptatǎ. Studiul structurii activului ne
permite evaluarea profilului de risc al bǎncii.

Tabel: Structura activelor unei instituţii de credit


ACTIV
Casa şi conturi la banca centralǎ
Titluri de investiţii – portofoliu cu lichiditate stabilǎ
Titluri tranzacţionabile în nume propriu la valoarea de piaţǎ
Plasamente la bǎnci şi alte instituţii de credit
Credite şi avansuri acordate clienţilor
Alte investiţii - filiale etc
Mijloace fixe dupǎ deducerea amortizǎrii
Alte active
TOTAL

Lichiditatea generalǎ a activelor. În gestiunea financiarǎ pe termen scurt,


activele lichide au un rol determinant. Schimbǎrile din structura bilanţului datorate
modificǎrii termenelor de exigibilitate ale datoriilor sau fluctuaţiilor din piatǎ pot genera
probleme temporare de solvabilitate, în cazul în care lichiditatea nu este suficientǎ. La
nivel internaţional se observǎ abordǎri diferite privind lichiditatea, în funcţie de nivelul de
dezvoltare.
În cazul pieţelor mai puţin dezvoltate, în care lichidiatea creanţelor depinde
aproape exclusiv de scadenţa lor, este necesar un nivel mai ridicat al lichiditǎţii. În astfel
de medii, activele lichide reprezintǎ cel puţin 10% din total, în multe cazuri ajungând şi la
20%.
În mediile cu pieţe financiare dezvoltate, în care existǎ o diversitate largǎ de
instrumentelor financiar- monetare, bǎncile sunt mai deschise cǎtre piaţǎ. În astfel de
condiţii nivelul activelor lichide este aproximativ 5% din total activ. Acest lucru este posibil
deoarece existǎ o capacitate mare de tranzacţionare şi implicit posibilitatea de a
transforma o serie de active în lichiditǎţi înainte de scadenţǎ, în orice moment. Totuşi în
asemenea medii este importantǎ dinamica pieţei financiare, deoarece orice perturbaţii se
propagǎ uşor şi în bilanţul bǎncilor comerciale.
Casa şi conturile la banca centralǎ este o poziţie de activ cu lichidiate foarte
mare. Ea cuprinde bancnote, monede, aur şi lingouri şi depozitele la banca centralǎ.
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

Toate bǎncile comerciale sunt obligate sǎ pǎstreze la banca centralǎ o parte a


depozitelor atrase, sub formǎ de rezerva minimǎ obligatorie. Rata rezervelor minime
obligatorii este un instrument de politicǎ monetarǎ utilizat de banca centralǎ pentru a
micşora posibilitǎţile de creditare ale bǎncilor.
Dacǎ rata rezervelor minime obligatorii este foarte mare, atunci resursele de
creditare ale bǎncilor comerciale scad şi ca urmare costul creditelor va creşte.

Tabel 2.1 Rata RMO (valabil la 28 octombrie 2011)


Rata RMO (%)
Categoria rezervei minime obligatorii
Lei Valuta
RMO pentru pasive cu scadenţă reziduală mai mică de 2 ani 15 20
cu clauză de rambursare
18 20
RMO pentru pasive cu scadenţă reziduală mai anticipată
mare de 2 ani fără clauză de rambursare
0 0
anticipată
Sursa: www.bnr.ro

Tabel 2.2 Ratele dobânzii bonificate la RMO începând cu perioada de aplicare 24.09.2011
Categoria rezervei minime obligatorii Rata dobânzii bonificate, % p.a.
RMO constituite în lei 1,54

EUR 0,69
RMO constituite în valută
USD 0,47
Sursa: www.bnr.ro

Tabel 2.3 Ratele dobânzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO


Rata dobânzii In vigoare începând cu:
Categoria rezervei minime obligatorii
penalizatoare ( % p.a.)
RMO constituite în lei 15,5 24 mai 2010

EUR 12,75 24 ianuarie 2011


RMO constituite în valută
USD 12,75 24 ianuarie 2011
Sursa: www.bnr.ro

Autoritatea de reglementare încearcǎ sǎ gǎseascǎ metodologia optimǎ prin care


rezervele minime obligatorii sǎ nu poatǎ fi eludate.
Llichiditatea stabilǎ sau portofoliul de investiţii este o poziţie bilanţierǎ în care
sunt reprezentate investiţiile financiare ale bǎncii, precum şi operaţiunile cu titluri de
valoare, acţiuni, obligaţiuni, valute, etc. Trebuie precizat cǎ existǎ distincţie între
portofoliul de investiţii şi portofoliul de tranzacţii în nume propriu.
Conform IAS 39 activele de investiţii sunt ,‚deţinute în scopul tranzacţionǎrii; sunt
disponibile pentru vânzare sau sau pǎstrate pânǎ la scadenţǎ’’. Aceste active ar trebui
înscrise în contabilitate la valoarea de piaţǎ.
În tot mai multe state, bǎncile comerciale sunt obligate sǎ deţinǎ obligaţiuni
guvernamentale sau alte creanţe asimilate ca fiind active lichide şi sigure, pentru a
garanta un nivel corespunzǎtor al lichiditǎţii.
Pentru cǎ decizia de a achiziţiona sau nu astfel de titluri este prerogativul exclusiv
al conducerii instituţiei financiare, probabil cǎ în cele mai multe cazuri în locul acestor
titluri vor apǎrea alte creanţe mai rentabile, dar purtǎtoare de risc. În cazul în care
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

autoritatea monetarǎ reglementeazǎ achiziţia de titluri de stat, într-un procent anume din
total activ, acest fenomen va duce implicit la scumpirea creditelor acordate.
Dacǎ privim din punct de vedere al managementului riscului în bancǎ, orientarea
excesivǎ spre client atrage dupǎ sine asimilarea riscului de credit, cu cel de piaţǎ şi cu
cel al partenerului.
Creditele şi avansurile acordate clienţilor reprezintǎ în mod firesc cea mai
importantǎ parte a activului bancar. La aceastǎ poziţie sunt incluse: creditele pentru
activitatea curentǎ a agenţilor economici (linia de credit, creditul de trezorerie, etc),
creditele de investiţii, creditele ipotecare, creditele de consum, descoperitul de cont,
liniile de credit-card.
Inovaţia financiarǎ a adus în atenţie posibilitatea tranzacţionǎrii activelor bancare
prin vânzarea ipotecilor, creditelor pentru export, automobile etc. Aceste operaţiuni care
sunt foarte des întâlnite în Statele Unite şi Marea Britanie se încadreazǎ în practica
bancarǎ numitǎ titlurizare1.
Alte investiţii reprezintǎ o poziţie de activ în care sunt cuprinse investiţiile bǎncii
pe termen lung în tituri de capital, cum ar fi: titluri de capital proprii netranzacţionabile,
investiţiile de capital în filiale, întreprinderi asociate sau alte entitǎţi.
Mijloacele fixe reprezintǎ activele de infrastructurǎ, sediile bǎncii, alte proprietǎţi,
echipamente, autovehicole, mobiler, etc. Câteodatǎ, în pieţe lichide, bǎncile fac afaceri
imobiliare, dar dacǎ procentul din total activ devine prea mare, autoritatea monetarǎ
intervine. În unele ţǎri, existǎ reglementǎri speciale prin care asemenea investiţii
imobiliare sunt interzise.

Cadrul 2.1. Operaţiuni permise şi nepermise ale instituţiilor de credit în România


În privinţa operaţiunilor cu bunuri mobile şi imobile, instituţiile de credit se pot
angaja numai în următoarele condiţii:
 operaţiunile sunt necesare desfăşurării activităţii de bază;
 operaţiunile au ca obiect bunuri mobile şi imobile dobândite în urma executării
creanţelor;
 operaţiunile au ca obiect bunuri mobile şi imobile destinate perfecţionării, pregătirii
profesionale a salariaţilor, organizării unor spaţii de odihnă şi recreare sau asigurării de
locuinţe pentru salariaţi.
Printre operaţiunile nepermise instituţiilor de credit se înscriu:
 gajarea propriilor acţiuni pe contul datoriilor băncii;
 acordarea de credite garantate cu acţiuni, alte titluri de capital sau cu obligaţiuni
emise de instituţia de credit însăşi sau de o altă entitate aparţinând grupului din care face
parte instituţia de credit;
atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la
public, când instituţia de credit se află în insolvenţă.

Alte active includ în cele mai multe cazuri imobilizǎrile necorporale. Acestea
variazǎ în ceea ce priveşte predictibilitatea veniturilor asociate în funcţie de existenţa
pieţelor pentru astfel de active. În aceastǎ categorie pot fi incluse conturile de tranzit.

STRUCTURA DATORIILOR SI A CAPITALURILOR PROPRII (PASIV)


Analiza datoriilor unei instituţii financiar-bancare este un element important în
analiza riscului. O creştere a volumului depozitelor mari ale agenţilor economici precum
şi apropierea scadenţelor pentru rǎscumpǎrarea obligaţiunilor emise pot expune banca
la o volatilitate mare în ceea ce priveşte riscul de lichiditate.
1
vânzǎri/transferuri ale creditelor instituţiilor financiar monetare cǎtre terţi
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

Activitatea bancarǎ se desfǎsoarǎ în condiţii de îndatorare ridicatǎ şi în cele mai


multe cazuri, de marjǎ scǎzutǎ. Ca urmare vom regǎsi în pasivul bilanţier un nivel scǎzut
al capitalurilor proprii şi implicit al indicatorului: capitaluri proprii/datorii. Nivelul scǎzut al
indicatorului de îndatorare este specific domeniului financiar şi este considerat alarmant
pentru celelalte sectoare de activitate. Totuşi existǎ reglementǎri specifice domeniului
bancar în ceea ce priveşte adecvarea capitalului.
Structura datoriilor variazǎ de la o instituţie de credit la alta, dar întotdeauna va
reprezenta tabloul resurselor. Structura de finantare a unei bǎnci are un impact direct
asupra costului resurselor şi determinǎ potenţialul de profit.

Tabel: Structura datoriilor şi a capitalurilor proprii ale unei instituţii de credit


PASIV
Datorii cǎtre alte instituţii de credit
Datorii cǎtre alţi clienţi/deponenţi
Finanţare pe baza portofoliului de tranzacţionare (portofoliul de investiţii) – titluri
reachiziţionate
Certificate de depozit
Alte datorii
Sume datorate instituţiilor guvernamentale
Datorii cǎtre agenţii internaţionale de creditare
Datorii subordonate (secundare)
Capitalul acţionarilor
TOTAL

Datoriile cǎtre alte instituţii de credit reprezintǎ nivelul finanţǎrii interbancare şi


anume sumele datorate cǎtre alte bǎnci. Nivelul acestor datorii în total poate arǎta o
tendinţǎ a sistemului bancar a ţǎrii respective sau poate indica nivelul resurselor
împrumutate de la bǎnci strǎine. În sistemele financiare dezvoltate aceastǎ
interconectare între bǎnci existǎ şi în mod normal nu implicǎ decât riscuri valutare. Totuşi
legǎturile financiare multiple din sisteme bancare diferite pot fi cauze ale importului sau
exportului de crize financiare.
Formele de finanţare internaţionalǎ sunt: credite primite de la bǎnci strǎine, linii de
finanţare externǎ, fonduri atrase de la agenţii de finanţare a exporturilor, agenţii de
creditare internaţionalǎ, conturi vostro. Formele indirecte includ: bilete la ordin,
acreditive, cambii rescontate la bǎnca centralǎ.
Pe de altǎ parte nivelul finanţǎrii extene nu este numai un indicator de risc, el
exprimând nivelul încrederii internaţionale în economia şi sistemul bancar al ţǎrii
respective.
Un nivel mare al finanţǎrii interbancare faţǎ de cel al depozitelor atrase în raport
cu nivelul creditelor acordate indicǎ o activitate riscantǎ datǎ fiind volatilitatea mare a
finanţǎrii interbancare.
Depozitele reprezintǎ cea mai mare parte a datoriilor totale ale bǎncii.
Principalele categorii sunt: depozite la vedere, depozite la termen, conturi de economii.
Structura şi stabilitatea depozitelor sectorului privat sunt elemente de bazǎ în analiza
riscului. De asemenea, nivelul depozitelor din sistemul bancar este relevant pentru
analizele macroeconomice efectuate pentru ţintirea inflaţiei.
În cadrul depozitelor existǎ categorii diferite de risc. Cele mai stabile depozite sunt
cele la termen ale persoanelor fizice, iar cele cu volatilitate foarte mare sunt cele ale
agenţilor economici. Concurenţa pentru obţinerea resurselor face ca bǎncile sǎ ofere de
multe ori dobânzi atractive deponenţilor, ceea ce implicǎ angajarea imediatǎ a fondurilor
în plasamente financiare. Totuşi pentru un management performant, se impune
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

împǎrţirea depozitelor în mai multe categorii: depozite ferme, stabile, sezoniere şi


volatile.
Finanţarea pe baza portofoliului de tranzacţionare reprezintǎ datorii constituite
prin titluri de piaţǎ interbancară, obligatiuni, titluri de creanţă negociabile aflate în
circulaţie. În cadrul acestora, bǎncile participǎ la operaţiuni specifice pieţei monetare ca
operaţiunile reversibile. Acestea au la bazǎ titluri de valoare permise la tranzacţionare.
Cu ajutorul unui portofoliu de titluri, banca participǎ la tranzacţionare în nume
propriu, urmǎrind exploatarea oportunitǎţilor de finanţare din piaţǎ. Acest portofoliu
pentru tranzacţionare este deosebit faţǎ de portofoliul de investiţii, care reprezintǎ un
portofoliu de protecţie, având lichiditate stabilǎ.
Acordurile reversibile pot expune bǎnca la riscuri ale ratei dobânzii sau riscuri de
piaţǎ, având în vedere cǎ se bazeazǎ pe titluri de valoare, dar poate apǎrea şi un risc de
credit în cazul în care cumpǎrǎtorul nu este capabiule sǎ-şi respecte angajamentele.
Împrumuturile de la banca centralǎ se regǎsesc printre datoriile unei bǎnci. În
cazul în care apar modificǎri în volumul rezervelor minime obligatorii ca rezultat al
fluctuaţiilor depozitelor, instituţia de credit se împrumutǎ de la banca centralǎ pe temen
scurt. Acest fapt apare când bǎncile nu şi-au calculat corect poziţia zilnicǎ pe piaţǎ şi
sunt forţate sǎ se împrumute de la banca centralǎ.
Creditele pe termen lung acordate de banca centralǎ instituţiilor de credit indicǎ o
situaţie neobişnuitǎ la nivelul sistemului financiar-bancar. De-a lungul timpului asemenea
împrumuturi au fost direcţionale spre un scop precis, determinat de politicile
guvernamentale, de exemplu în domeniul agriculturii, al construcţiei de locuinţe sau în
condiţii de crizǎ financiarǎ.
Capitalul bǎncii reprezintǎ potenţialul de acoperire a riscurilor sau mǎsura în
care deponenţii pot fi protejaţi împotriva pierderilor. La nivel internaţional existǎ
reglementǎri specifice privind capitalul adecvat, precum şi cele 3 componente ale
acestuia. Nivelul 1 reprezintǎ componenta de bazǎ a capitalului şi cuprinde: acţiunile
ordinare, rezultatul reportat şi acţiunile preferenţiale perpetue. Instrumentele de capital
corespunzǎtoare nivelului 1 sau 2 au scadenţǎ foarte mare şi nu fac parte din convenţii,
ceea ce ar duce la practici bancare nesǎnǎtoase (de altfel nepermise de regelementǎrile
în vigoare). Componentele de capital de nivel 2 şi mai ales 3 au scadenţe precizate,
ceea ce aduce bǎncii obligaţii exigibile la o anumitǎ datǎ. De aceea în evaluarea
capitalului adecvat, se va ţine cont de perioada rǎmasǎ pânǎ la scadenţǎ în cazul
capitalului din nivelul 2 şi 3.

ELEMENTELE EXTRABILANŢIARE

Modernizarea instrumentelor financiar monetare a dus la divesificarea mare a


operaţiunilor bancare active şi pasive, dar mai ales a celor extrabilanţiere. Rezeva
minimǎ obligatorie şi capitalul adecvat creazǎ costuri suplimentare la nivelul instituţiilor
de credit, iar operaţiunile de acordare de garanţii, acreditivele, instrumentele derivate
(contracte futures şi opţiuni) nu sunt considerate nici active nici datorii. Ca umare în
ultimii ani volumul operaţiunile extrabilanţiere a crescut foarte mult. Cu toate cǎ nu sunt
prevǎzute în bilanţ, aceste operaţiuni comportǎ riscuri, iar gestionarea riscurilor induse
de operaţiunile extrabilanţiere este o adevǎratǎ provocare.
Deciziile de management bancar în zona operaţiunilor extrabilanţiere se bazeazǎ
pe cuantificarea datoriei posibile, pe volumul resurselor previzionate a fi utilizate în
cadrul operaţiunilor, dar şi pe o corectǎ evaluare a evoluţiei pieţei.
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

Studiu de caz 1
SITUAŢIA ACTIVELOR, DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII
incheiata la data de 30 iunie 2008
RON
ACTIV Cod Sold la
Sfarsitul
pozitie Inceputul anului perioadei
1 2

Casa, disponibilităţi la bănci centrale 010 11.222.130.969 11.884.558.873


Efecte publice si alte titluri acceptate pentru
refinanţare la băncile centrale 020 91.901.086 72.919.279

- Efecte publice si valori asimilate 023 91.901.086 72.919.279


- Alte titluri acceptate pentru refinanţare
la băncile centrale 026 - -

Creanţe asupra instituţiilor de credit 030 750.527.450 734.822.783

- la vedere 033 195.549.635 363.741.784

- alte creanţe 036 554.977.815 371.080.999


28.39
Creanţe asupra clientelei 040 24.935.129.185 6.284.844

Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 050 3.500.000 3.500.000

- emise de organisme publice 053 - -

- emise de alţi emitenţi, din care: 056 3.500.000 3.500.000

- obligatiuni proprii 058 - -

Acţiuni si alte titluri cu venit variabil 060 16.236.515 16.232.428

Participaţii, din care: 070 41.223.915 41.223.918

- participaţii la instituţii de credit 075 - -


Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate,
din care: 080 41.009.515 80.262.573

- părţi în cadrul instituţiilor de credit 085 - -

Imobilizări necorporale, din care: 090 42.157.615 43.481.051

- cheltuieli de constituire 093 - -


- fondul comercial, în măsura în care a
fost achiziţionat cu titlu oneros 096 9.006.658 6.754.994

Imobilizări corporale, din care: 100 1.526.190.149 1.573.650.671


- terenuri si clădiri utilizate în scopul
desfăşurării activitatilor proprii 105 1.226.005.764 1.255.893.543

Capital subscris nevărsat 110 - -

Alte active 120 72.642.486 49.388.062


Cheltuieli înregistrate în avans si venituri
angajate 130 223.130.442 251.229.240
Total activ 140
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

38.965.779.327 43.147.553.722

RON
PASIV Cod Sold la
Pozitie Inceputul anului Inceputul anului
A B 1 2
Datorii privind instituţiile
de credit 300 5.954.645.433 7.111.381.552

- la vedere 303 530.283.279 621.896.351

- la termen 306 5.424.362.154 6.489.485.201

Datorii privind clientela 310 27.271.316.707 30.192.340.907

- depozite, din care: 313 12.937.217.494 16.766.226.839

- la vedere 314 49.309.021 2.322.485.702

- la termen 315 12.887.908.473 14.443.741.137

- alte datorii, din care: 316 14.334.099.213 13.426.114.068

- la vedere 317 14.082.221.342 13.140.497.566

- la termen 318 251.877.871 285.616.502


Datorii constituite prin
titluri 320 735.000.000 735.000.000
- titluri de piaţă
interbancară, obligatiuni,
titluri de creanţă
negociabile în circulaţie 323 735.000.000 735.000.000

- alte titluri 326 - -

Alte pasive 330 296.480.355 252.321.824


Venituri înregistrate în
avans si datorii angajate 340 470.215.128 516.347.212

Provizioane, din care: 350 60.064.963 52.467.442


- provizioane pentru
pensii si obligaţii similare 353 12.084.770 16.928.810
- provizioane pentru
impozite 355 2.016.865 2.016.865

- alte provizioane 356 45.963.328 33.521.767

Datorii subordonate 360 722.040.000 729.500.000

Capital social subscris 370 696.901.518 696.901.518

Prime de capital 380 - -

Rezerve 390 513.552.229 513.552.229

- rezerve legale 392 244.156.714 244.156.714


- rezerve statutare sau
contractuale 394 - -
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

- rezerve pentru riscuri


bancare 396 269.358.296 269.358.296
- rezerva de
intrajutorare 397 - -
- rezerva mutuala de
garantare 398 - -
- alte rezerve
399 37.219 37.219

Rezerve din reevaluare 400 736.853.377 736.770.923

Actiuni proprii (-) 410 - -


Rezultatul reportat
- Profit
423 1.508.709.617 1.096.184.713
- Pierdere
426 - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- Profit
433 916.905.240 514.785.402
- Pierdere
436 - -
Repartizarea profitului (-)
440 (916.905.240) -
Total pasiv
450 38.965.779.327 43.147.553.722
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

Contul de profit şi pierdere

A B 1 2
Dobânzi de primit şi venituri
010
asimilate, din care: 1.119.635.869 1.666.101.190
- aferente obligaţiunilor şi altor
015
titluri cu venit fix 194.242 266.337
Dobânzi de plătit şi cheltuieli
020
asimilate 583.972.427 932.642.082
Venituri privind titlurile 030 1.236.495 1.252.589
- Venituri din acţiuni şi alte
033
titluri cu venit variabil - -
- Venituri din participaţii 035 1.236.495 1.252.589
- Venituri din părţi în cadrul
037
societăţilor comerciale legate - -
Venituri din comisioane 040 416.237.948 510.267.569
Cheltuieli cu comisioane 050 29.771.291 41.647.347
Profit sau pierdere netă din
060
operaţiuni financiare 143.617.098 186.874.248
Alte venituri din exploatare 070 35.772.954 67.249.510
Cheltuieli administrative generale 080 425.203.257 563.263.552
- Cheltuieli cu personalul, din
083
care: 221.452.703 303.527.877
- Salarii 084 163.178.786 224.118.305
- Cheltuieli cu asigurările
085
sociale, din care: 47.016.548 62.059.507
- cheltuieli aferente
086
pensiilor 31.762.259 44.823.754
- Alte cheltuieli administrative 087 203.750.554 259.735.675
Corecţii asupra valorii
imobilizărilor necorporale şi 090
corporale 53.807.621 64.160.911
Alte cheltuieli de exploatare 100 32.642.028 61.502.371
Corecţii asupra valorii creanţelor şi
provizioanelor pentru datorii 110
contingente şi angajamente 587.552.873 998.047.965
Reluări din corecţii asupra valorii
creanţelor şi provizioanelor pentru 120
datorii contingente şi angajamente 491.700.877 849.145.050
Corecţii asupra valorii titlurilor 130
transferabile care au caracter de - 894.837
imobilizări financiare, a
participaţiilor şi a părţilor în cadrul
Management bancar Conf.univ.dr. Irena Munteanu

societăţilor comerciale legate


Reluări din corecţii asupra valorii
titlurilor transferabile care au
caracter de imobilizări financiare, a 140
participaţiilor şi a părţilor în cadrul
societăţilor comerciale legate 1.803.551 80.235
Rezultatul activităţii curente
- Profit 153 497.055.295 618.811.326

- Pierdere 156 -
Venituri extraordinare 160 - -

Cheltuieli extraordinare 170


- -
Rezultatul activităţii extraordinare
- Profit
183 - -
- Pierdere
186 - -
Venituri totale
190 3.830.950.244 7.201.589.212
Cheltuieli totale
200 3.333.894.950 6.582.777.886
Rezultatul brut
- Profit
213 497.055.294 618.811.326
- Pierdere
216 - -
Impozitul pe profit
220 79.858.032 104.025.924
Alte impozite ce nu apar în
elementele de mai sus 230 - -
Rezultatul net al exerciţiului
financiar
- Profit
243 417.197.262 514.785.402
- Pierdere
246 - -