CLARE MACKINTOSH

TE VĂD
Titlul original: I See You (2016)

Traducere din engleză de:

MIHAELA IONESCU

virtual-project.eu
Editura: TREI
2017

Pentru părinţii m ei,

care m -au învăţat atât d e m ulte lucruri.
 Cuvânt înainte

Este un fa pt ge ne ra l a cce pta t că a doua ca rte poa te fi o che stie

complica tă , ia r ce a de fa ţă nu a r fi fost scrisă fă ră suportul,
îndruma re a şi a jutorul e fe ctiv a l multor oa me ni ge ne roşi. Le
da tore z mulţumirile me le since re lui Guy Ma yhe w, Da vid
Shippe rle e , Sa m Bla ckburn, Ga ry Fe rguson, Da rre n Woods şi
Joa nna Ha rve y pe ntru a jutorul lor în munca de ce rce ta re fă cută
pe ntru a ce st roma n. Toa te gre şe lile îmi a pa rţin şi a m fă cut uz din
plin de lice nţe a rtistice . Tre buie să -i mulţume sc în mod spe cia l lui
Andre w Robinson, ca re şi-a de dica t a tâ t de mult din timpul să u ca
să mă a jute , încâ t a a juns unul dintre pe rsona je le că rţii.
Mulţume sc, de a se me ne a , lui Cha rlo e Be re sford, Me rilyn
Da vie s şi lui Sha ne Kirk pe ntru discuţiile purta te pe ma rgine a
subie ctului şi pe ntru că a u citit ca rte a în forme le e i iniţia le , pre cum
şi lui Sa lly Boorma n, Ra che l Love lock şi lui Pa ul Powe ll pe ntru că
a u licita t în mod ge ne ros în ca drul unor a cţiuni de ca rita te pe ntru a
obţine dre ptul de a numi un pe rsona j din ca rte .
Ade se a , via ţa unui scriitor e ste una solita ră . Via ţa me a e ste
mult îmbogă ţită de comunită ţile de pe Twi e r, Insta gra m şi
Fa ce book, a le că ror me mbri sunt me re u a colo cu un cuvâ nt de
încura ja re , un pa ha r virtua l de şa mpa nie şi suge stii pe ntru nume
de porcuşori de Guine e a . Atâ t în via ţa me a online , câ t şi în ce a
re a lă , continui să fiu uimită de suportul ge ne ros a l a utorilor de
lite ra tură poliţistă , ca re sunt o ga şcă minuna tă .
Am norocul să fiu re pre ze nta tă de ce l ma i bun a ge nt din
dome niu, She ila Crowle y, şi sunt e xtre m de mâ ndră să fiu unul
dintre a utorii Curtis Brown. Le mulţume sc în mod spe cia l Re be ccă i
Ritchie şi lui Abbie Gre a ve s pe ntru a jutorul lor.
Nu a ş fi nici pe jumă ta te scriitoa re a de a zi fă ră ta le ntul şi
sfa turile e ditorului me u, Lucy Ma la goni, cu ca re e ste o plă ce re să
lucre zi. Echipa Li le – Brown Book Group – e ste una e xce pţiona lă
şi tre buie să le mulţume sc lui Kirste e n Astor, Ra che l W ilkie , Emma
W illia ms, Tha lia Proctor, Anne O’Brie n, Andy Hine , Ka te Hibbe rt şi
He le na Dore e pe ntru e ntuzia smul şi de dica re a lor.
Ar tre bui să e xiste un fe l de pre miu spe cia l pe ntru fa miliile
scriitorilor, ca re le suportă a ce stora schimbă rile de dispoziţie ,
te rme ne le limită , cine le a rse şi întâ rzie rile la şcoa lă . În a bse nţa
unor me da lii, dra goste a şi mulţumirile me le se îndre a ptă că tre
Rob, Josh, Evie şi Ge orge , ca re -mi lumine a ză via ţa şi fa c posibile
că rţile me le .
În ce le din urmă , mulţume sc din toa tă inima ce lor ca re vâ nd
că rţi, bibliote cilor şi cititorilor ca re a u a pre cia t ca rte a me a Te las să
pleci suficie nt de mult câ t s-o tra nsforme într-un succe s. Vă sunt
e xtre m de re cunoscă toa re şi spe r să vă pla că la fe l de mult şi noul
me u roma n, Te văd .

Faci acelaşi lucru în fiecare zi.

Ştii ex act und e m ergi.
Nu eşti singură.
 1.

Bă rba tul din spa te le me u stă suficie nt de a proa pe câ t să -mi

ume ze a scă ce a fa cu ră sufla re a lui. Îmi mut piciorul ma i în fa ţă şi
mă propte sc în ha ina gri ca re miroa se a câ ine ud. Pa re că de la
înce putul lui noie mbrie n-a ma i conte nit să plouă şi un a bur uşor
se ridică din trupurile încinse înghe suite une le într-a lte le . O
se rvie tă mă împunge în coa psă . Câ nd tre nul cote şte , sunt susţinută
doa r de gre uta te a oa me nilor ca re mă înconjoa ră şi mă a gă ţ
provizoriu, cu o mâ nă şi fă ră să -mi dore sc, de ha ina gri. La sta ţia
Towe r Hill, va gonul dă a fa ră o duzină de na ve tişti şi îngurgite a ză
de două ori ma i mulţi, toţi hotă râ ţi să a jungă câ t ma i curâ nd a ca să
– e înce putul we e ke ndului.
— Ocupa ţi tot va gonul! se a ude un a nunţ.
Nime ni nu se mişcă .
Ha ina gri a dispă rut, ia r e u i-a m lua t locul, ma i a le s pe ntru că
a cum mă pot ţine de ba ră şi nici nu ma i a m ADN-ul unui stră in pe
gâ t. Poşe ta îmi a tâ rnă de -a curme zişul trupului şi mi-o tra g în fa ţă .
Doi turişti ja pone zi poa rtă rucsa curi giga ntice pe pie pt, ocupâ nd
spa ţiu câ t pe ntru încă două pe rsoa ne . O fe me ie din pa rte a ce a la ltă
a va gonului mă ve de uitâ ndu-mă la e i; îmi surprinde privire a şi
fa ce o grima să în se mn de solida rita te . Acce pt în tre a că t conta ctul
vizua l şi a poi mă uit în jos la picioa re le me le . Vă d tot fe lul de tipuri
de pa ntofi în jurul me u: a i bă rba ţilor sunt ma ri şi lucioşi,
între ză rindu-se după tivuri de pa nta loni în dungi; a i fe me ilor sunt
cu toc şi colora ţi, cu de ge te le înghe suite în vâ rfuri a proa pe
imposibile . Printre picioa re , vă d o pe re che de ciora pi ne gri de
na ilon opa c, ca re se te rmină într-o pe re che de pa ntofi sport a lbi. N-
o vă d pe ce a ca re îi poa rtă , da r mi-o ima gine z ca a vâ nd vre o
două ze ci şi ce va de a ni, cu o pe re che de pa ntofi de birou, cu tocuri
ve rtiginoa se , a scunsă în ge a nta încă pă toa re sa u într-un se rta r la
se rviciu.
N-a m purta t nicioda tă tocuri în timpul zile i. Abia ie şise m din
ve chii me i Cla rk’s cu şire t câ nd a m ră ma s însă rcina tă cu Justin, ia r
tocurile nu pre a a ve a u ce să ca ute nici la ca sa de ma rca t de la
Te sco, nici câ nd a ve a m de că ra t un copil pe stra dă . Acum sunt
suficie nt de ma tură câ t să ştiu ma i bine cum stă tre a ba . O oră cu
tre nul pâ nă la se rviciu, încă o oră îna poi a ca să . Te ma i împie dici
de vre o sca ră rula ntă strica tă . Ma i dă pe ste tine vre un că rucior sa u
vre un biciclist. Şi pe ntru ce ? Pe ntru opt ore pe tre cute în spa te le
unui ghişe u. Îmi pă stre z tocurile pe ntru zile importa nte sa u pe ntru
să rbă tori. Port o uniformă pe ca re mi-a m impus-o e u însă mi, cu
pa nta loni ne gri şi o va rie ta te de bluze e la stice ca re nu a u ne voie să
fie că lca te şi ca re pa r suficie nt de se rioa se câ t să tre a că dre pt
ţinută de birou; a m şi un ca rdiga n pe ca re îl pă stre z în se rta rul de
jos a l biroului pe ntru zile le a glome ra te în ca re uşa e ste me re u
de schisă şi că ldura se e va poră cu fie ca re clie nt ca re intră să ce a ră
informa ţii.
Tre nul se opre şte şi îmi croie sc drum spre pe ron. De -a ici me rg
pe linia de supra fa ţă , pe ca re o pre fe r, de şi e ste de multe ori la fe l
de a glome ra tă . Nu mă simt conforta bil să fiu sub pă mâ nt; nu pot să
re spir, chia r da că ştiu că toa tă proble ma nu e de câ t în ca pul me u.
Vise z să lucre z unde va suficie nt de a proa pe de ca să câ t să pot
me rge pe jos la se rviciu, da r a şa ce va nu se va întâ mpla nicioda tă ;
singure le slujbe ca lume a sunt ce le din zona ce ntra lă , ia r singure le
ra te pe ntru ca să pe ca re să mi le pot pe rmite sunt la pe rife rie .
Tre buie să a şte pt să -mi vină tre nul, a şa că ia u un e xe mpla r din
Lond on Gaze e de la sta ndul de lâ ngă a utoma tul de bile te , cu
titlurile sa le sumbre în ton cu da ta în ca re ne a flă m: vine ri, 13
noie mbrie . Poliţia a de juca t un nou a te nta t te rorist: prime le tre i
pa gini sunt pline de ima ginile e xplozibililor pe ca re i-a u confisca t
dintr-un a pa rta me nt din nordul Londre i. Tre c pe ste pa ginile cu
bă rba ţi bă rboşi şi mă mut în dre ptul cră pă turii din pa va j de sub
se mnul cu nume le pe ronului, a colo unde ştiu că se va de schide
uşa va gonului. Poziţiona re a fa vora bilă îmi va pe rmite să mă stre cor
în locul me u pre fe ra t îna inte ca va gonul să se umple – la ca pă tul
râ ndului, unde mă pot sprijini de ba rie ra de sticlă . Re stul va gonului
se ocupă re pe de şi a runc o privire la oa me nii ca re a u ma i ră ma s în
picioa re , simţind o uşura re oa re cum vinova tă că nu vă d printre e i
pe nime ni în vâ rstă sa u vre o gra vidă cu burta e vide ntă . În ciuda
fa ptului că port pa ntofi fă ră toc, mă dor tă lpile , din ca uză că a m sta t
a proa pe toa tă ziua în picioa re , lâ ngă fişe te . Nu e tre a ba me a să fa c
îndosa rie re a . Ave m a nga ja tă o fa tă ca re vine să fotocopie ze
de ta liile le ga te de proprie tă ţi şi să me nţină ordine a în dosa re , da r
e ple ca tă în Ma llorca timp de două să ptă mâ ni şi, după cum a m
putut să -mi da u se a ma a zi, nu pre a şi-a fă cut tre a ba de să ptă mâ ni
bune . Am gă sit proprie tă ţi re zide nţia le a me ste ca te cu come rcia le ,
închirie ri a me ste ca te cu vâ nză ri, şi a m fă cut gre şe a la să spun cum
sta u lucrurile .
— Atunci, ma i bine să te ocupi tu de a ste a , Zoe , mi-a spus
Gra ha m.
Aşa că , în loc să -mi vă d de conta bilita te , a m sta t în picioa re , în
cure nt, pe holul de lâ ngă biroul lui Gra ha m, dorindu-mi să nu fi
de schis gura . Ha llow & Re e d nu-i un loc chia r a şa de ră u în ca re să
lucre zi. Îna inte ve ne a m o zi pe să ptă mâ nă să mă ocup de
conta bilita te , da r a poi şe fa de birou şi-a lua t conce diu de
ma te rnita te şi Gra ha m m-a ruga t să -i ia u locul. Sunt conta bilă , nu
a siste ntă pe rsona lă , da r câ ştigul e ra bunice l, ia r e u de ja
pie rduse m vre o câ ţiva clie nţi, a şa că a m profita t de oca zie . Au
tre cut tre i a ni şi sunt încă a colo.
 Câ nd a junge m la Ca na da Wa te r de ja s-a împuţina t lume a din
va gon şi singurii ca re ma i sta u în picioa re sunt ce i ca re a le g să fa că
a sta . Bă rba tul de lâ ngă mine a re picioa re le de sfă cute a tâ t de mult,
încâ t e u tre buie să le fe re sc pe -a le me le , ia r câ nd mă uit pe râ ndul
de sca une din fa ţa me a vă d a lţi doi bă rba ţi în e xa ct a ce e a şi poziţie .
Oa re o fa c conştie nt? Sa u o fi în na tura lor să înce rce să pa ră
ma i ma ri de câ t re stul? Fe me ia ca re stă chia r în fa ţa me a îşi mută
sa coşa de cumpă ră turi şi a ud zgomotul inimita bil a l une i sticle de
vin. Spe r că lui Simon i-a da t prin ca p să pună una la frigide r; a fost
o să ptă mâ nă lungă şi în clipa a sta tot ce -mi dore sc e să mă
tolă ne sc pe ca na pe a şi să mă uit la te le vizor.
Pe ste încă vre o câ te va pa gini din Lond on Gaze e, a flu că un
fina list de la X Factor se plâ nge de „pre siune a ce le brită ţii” şi
a proa pe între a ga pa gină e ste ocupa tă cu o de zba te re pe ma rgine a
le gilor le ga te de dre ptul la intimita te . Cite sc fă ră să pă trund se nsul
cuvinte lor, uitâ ndu-mă la fotogra fii şi tre câ nd în re vistă titlurile doa r
ca să nu fiu comple t pe dina fa ră . Nici nu-mi a duc a minte câ nd a
fost ultima oa ră câ nd a m citit cu a de vă ra t un zia r de la ca p la
coa dă sa u câ nd m-a m uita t la un bule tin comple t de ştiri. Ma i prind
câ te o frâ ntură din ştirile Sky Ne ws în timpul micului de jun sa u
câ te un titlu de zia r citit pe ste umă rul cuiva în drum spre se rviciu.
Tre nul se opre şte între Syde nha m şi Crysta l Pa la ce . Aud un
ofta t frustra t din ca pă tul înde pă rta t a l va gonului da r nu-mi ba t ca pul
să vă d de la cine provine . S-a lă sa t de ja întune ricul şi, câ nd mă uit
pe fe re a stră , tot ce vă d e ste chipul me u ca re mă prive şte la râ ndul
să u. Pa re chia r ma i pa lid de câ t în re a lita te şi distorsiona t din ca uza
ploii. Îmi da u jos oche la rii şi fre c şă nţule ţe le pe ca re le la să de o
pa rte şi de a lta a na sului me u. Se a ude hâ râ itul unui a nunţ, da r
e ste a tâ t de înfunda t şi rostit cu un a cce nt a tâ t de pute rnic, încâ t
nu-mi pot da se a ma de spre ce e ste vorba . Poa te să fie orice , de la
o e roa re de se mna liza re pâ nă la un trup că zut pe şine .
Spe r că nu e vorba de un ca da vru. Mă gâ nde sc la pa ha rul me u
de vin şi la Simon ca re -mi ma se a ză picioa re le pe ca na pe a , a poi mă
simt vinova tă că prima me a grijă e ste confortul pe rsona l, şi nu
dispe ra re a vre unui a mă râ t de sinuciga ş. Sunt sigură că nu e vorba
de vre un mort. Ca da vre le sunt pe ntru dimine ţile de luni, nu pe ntru
se rile de vine ri, câ nd întoa rce re a la se rviciu e ste la o re conforta ntă
dista nţă de tre i zile .
Se a ude ia r un hâ râ it şi a poi linişte . Orica re a r fi motivul
întâ rzie rii, o să ma i dure ze ce va timp pâ nă se re me dia ză .
— Nu-i un se mn pre a bun, zice bă rba tul de lâ ngă mine .
— Hmm, ră spund fă ră să mă a nga je z în discuţii.
Îmi vă d ma i de pa rte de zia rul me u, dâ nd pa ginile una după
a lta , da r nu mă inte re se a ză ştirile din sport şi a m a juns la pa rte a la
ca re ma i sunt doa r a nunţuri şi cronici de te a tru. În ritmul ă sta nu
a jung a ca să ma i de vre me de şa pte . O să tre buia scă să mâ ncă m
ce va uşor la cină , în loc de puiul fript pe ca re a ve a m de gâ nd să -l
pre gă te sc. Simon gă te şte în timpul să ptă mâ nii, ia r e u mă ocup de
mâ nca re vine ri se a ra şi în we e ke nd. Ar gă ti e l şi în zile le a ce ste a
da că l-a ş ruga , da r n-a ş pute a să a cce pt una ca a sta . N-a ş pute a fi
de a cord ca e l să gă te a scă pe ntru noi – pe ntru copiii me i – în
fie ca re se a ră . Poa te ia u ce va la pa che t.
Tre c pe ste se cţiune a de busine ss şi mă uit la ca re ul de cuvinte
încrucişa te , da r nu a m nimic de scris la mine . Aşa că cite sc
a nunţurile , gâ ndindu-mă că pot gă si ce va de lucru pe ntru Ka tie –
sa u pe ntru mine , de ce nu, chia r da că ştiu că nu voi ple ca nicioda tă
de la Ha llow & Re e d. Câ ştig bine şi a m a juns să mă price p la ce e a
ce fa c, a şa că , da că n-a r fi şi şe ful me u la mijloc, totul a r fi pe rfe ct.
Clie nţii sunt dră guţi, în ce a ma i ma re pa rte . De obice i sunt sta rt-up-
uri, ca re -şi ca ută un spa ţiu de birou; sa u a fa ce ri înfloritoa re ca re
sunt ga ta să se mute într-un loc ma i ma re . Nu ne pre a ocupă m de
pa rte a re zide nţia lă , da r a pa rta me nte le de de a supra spa ţiilor
come rcia le sunt de obice i în re gulă pe ntru ce i ca re îşi cumpă ră
prima ca să sa u pe ntru ce i ca re vor să se mute într-un spa ţiu ma i
mic şi ma i ie in. Întâ lne sc un numă r conside ra bil de pe rsoa ne
divorţa te . Câ te oda tă , da că a m che f, le spun că înţe le g prin ce tre c.
— Şi pâ nă la urmă s-a te rmina t cu bine ? între a bă întotde a una
fe me ile .
— Ce l ma i bun lucru pe ca re l-a m fă cut vre oda tă , ră spund
sigură pe mine , pe ntru că a sta vor să a udă .
Nu gă se sc niciun fe l de slujbă potrivită pe ntru o a ctriţă în
de ve nire în vâ rstă de nouă spre ze ce a ni, da r pe pa gina urmă toa re
vă d un a nunţ pe ntru poziţia de şe f de birou. Nu strică să a flu ce
ma i e pe pia ţă . Pe ntru o clipă , mă ima gine z intrâ nd în biroul lui
Gra ha m Hollow şi întinzâ ndu-i de misia , spunâ ndu-i că nu ma i
a cce pt să mi se vorbe a scă de pa rcă n-a ş fi cu nimic ma i pre sus de
noroiul de sub tă lpile pa ntofilor lui. Apoi mă uit la sa la riul tipă rit
sub postul de şe f de birou şi-mi a duc a minte câ t de mult mi-a lua t
să -mi croie sc un drum ca re să -mi pe rmită cu a de vă ra t să mă
între ţin. Ma i bine ră ul pe ca re -l cunoşti, nu a şa se spune ?
Ultime le pa gini din Gazette sunt numa i cu informa ţii fina ncia re
şi solicită ri de da une de la a sigură ri. Evit cu încă pă ţâ na re ofe rte le
de împrumuturi bă ne şti – la dobâ nzile a le a a r tre bui să fii ne bun
sa u dispe ra t – şi a runc un ochi în josul pa ginii, unde sunt
a nunţurile ma trimonia le şi e rotice .

Fe me ie că să torită ca ut întâ lniri discre te fă ră obliga ţii.

Txt ANGEL la 69998.

Strâ mb din na s ma i de gra bă din ca uza pre ţului e xorbita nt a l

me sa je lor de câ t a l se rviciilor ofe rite . Cine sunt e u să jude c ce fa c
a lţii? Mă pre gă te sc să da u pa gina , re se mna tă că va tre bui să cite sc
de spre pa rtida de fotba l din se a ra pre ce de ntă , câ nd ză re sc a nunţul
de sub ce l a l lui „Ange l”.
Pe ntru o clipă , cre d că ochii me i obosiţi îmi joa că fe ste ; clipe sc
de câ te va ori, da r a sta nu schimbă cu nimic lucrurile .
Sunt a tâ t de a bsorbită de ce e a ce vă d, că nici nu-mi da u se a ma
câ nd tre nul porne şte din nou. Se pune în mişca re brusc şi mă înclin
într-o pa rte , sprijinindu-mă din re fle x cu bra ţul de coa psa ve cinului
me u de că lă torie .
— Scuze !
— Nu-i nimic, nicio proble mă .
Zâ mbe şte şi mă stră duie sc să -i întorc zâ mbe tul. Da r inima îmi
bubuie şi mă holbe z în continua re la a nunţ. Are a ce le a şi a ve rtiză ri
privind costurile a pe lurilor ca toa te ce le la lte a nunţuri şi un numă r
ca re înce pe cu 0809 la înce putul te xtului. Şi o a dre să de we b:
www.ga se ste pe re che a potrivita .com. Da r fotogra fia e ste ce a de
ca re nu-mi pot de sprinde privire a . Este o figură de cupa tă la nive lul
fe ţe i, da r poţi ve de a cu uşurinţă pă rul blond şi o pa rte din bluza
ne a gră cu bre te le . Ce va ma i în vâ rstă de câ t ce le la lte fe me i ca re -şi
ofe ră se rviciile , da r pe ntru că fotogra fia e a tâ t de ne cla ră , e gre u să
spui cu e xa ctita te câ ţi a ni a re .
Doa r că e u ştiu ce vâ rstă a re . Ştiu că a re pa truze ci de a ni.
Pe ntru că fe me ia din a nunţ sunt e u.
 2.

Ke lly Swi stă te a în mijlocul va gonului de pe linia Ce ntra l,

lă sâ ndu-se câ nd pe -o pa rte , câ nd pe ce a la ltă , ca să -şi pă stre ze
e chilibrul câ nd tre nul lua vre o curbă . Câ ţiva puşti – nu ma i ma ri de
pa ispre ze ce , cincispre ze ce a ni – se nă pustiră în tre n la Bond Stre e t,
ocupa ţi pâ nă pe ste ca p cu un concurs de înjură turi ca re suna
îngrozitor din ca uza ja rgonului şi pronunţie i lor spe cifice cla se i de
mijloc. Era pre a tâ rziu pe ntru cluburile de după şcoa lă , de ja se
lă sa se întune ricul; Ke lly spe ra că e ra u în drum spre ca să , nu că se
pre gă te a u de o se a ră pe tre cută în ora ş. Nu la vâ rsta lor.
— Ne bunu’ na ibii!
Bă ia tul privi în sus şi îşi struni ime dia t fa nfa rona da vă zâ nd-o pe
Ke lly. Fe me ia luă e xpre sia pe ca re îşi a minte a că o a ve a ma ma e i
câ te oda tă , ia r a dole sce nţii tă cură , înroşindu-se viole nt şi
întorcâ ndu-se să e xa mine ze inte riorul uşilor ca re se închide a u.
Proba bil că e ra suficie nt de bă trâ nă câ t să le fie ma mă , se gâ ndi
e a cu re gre t, numă râ nd inve rs de la tre ize ci şi ima ginâ ndu-se cu un
copil de pa ispre ze ce a ni. Ma i multe dintre foste le e i cole ge de
şcoa lă a ve a u copii ca m de vâ rsta a ce e a ; pa gina e i de Fa ce book se
umple a cu re gula rita te de fotogra fii de fa milie e xprimâ nd mâ ndrie
pa re nta lă şi a vuse se pa rte chia r şi de câ te va ce re ri de prie te nie de
la copiii a mice lor e i. Da că nici a sta nu te fă ce a să te simţi
bă trâ nă …
Ke lly surprinse privire a une i fe me i cu o ha ină roşie , din pa rte a
opusă a va gonului, ca re a probă din ca p e fe ctul pe ca re îl a vuse se
a supra puştilor.
Îi întoa rse un zâ mbe t.
— O zi bună ?
— Chia r ma i bună a cum că s-a înche ia t, ră spunse fe me ia . Să -
nce a pă we e ke ndul, nu?
— Sunt de se rviciu. Abia ma rţi voi fi libe ră .
Şi chia r şi a şa , doa r o singură zi libe ră îna inte de a lte şa se
lucră toa re la râ nd, se gâ ndi, o â nd în sine a e i în timpul ă sta .
Fe me ia pă ru oripila tă . Ke lly ridică din ume ri.
— Cine va tre buie s-o fa că şi pe a sta , nu?
— Pre supun că da .
Pe mă sură ce tre nul înce tine a a propiindu-se de Oxford Circus,
fe me ia o luă înce t spre uşi.
— Spe r să a i o se a ră liniştită .
Acu chia r c-a i da t-o-n ba ră , îi tre cu lui Ke lly prin minte . Se uită
la ce a s. Încă nouă opriri pâ nă la Stra tford; a colo a ve a să -şi la se
lucrurile şi a poi să se întoa rcă . Pe la opt pute a fi a ca să , ha i opt
juma te . Din nou la tre a bă la şa pte dimine a ţa . Că scă la rg, fă ră să
se ma i de ra nje ze să -şi pună mâ na la gură şi se între bă da că a ve a
ce va de mâ nca re a ca să . Împă rţe a o locuinţă , unde va pe lâ ngă
Ele pha nt a nd Ca stle , cu a lte tre i pe rsoa ne , a le că ror nume le ştia
doa r de pe ce curile cu pla ta chirie i prinse a te nt în piune ze pe
pa noul de la intra re , ga ta să fie înca sa te în fie ca re lună . Ca me ra
de zi fuse se tra nsforma tă în dormitor de că tre un proprie ta r dornic
să -şi ma ximize ze ve niturile , a şa încâ t bucă tă ria ră mă se se singurul
spa ţiu comun. Nu încă pe a u de câ t două sca une înă untru, da r
progra mul în schimburi tota l ha otic a l coloca ta rilor să i fă ce a în a şa
fe l încâ t pute a u tre ce zile între gi pâ nă câ nd Ke lly să va dă pe cine va
pe -a colo. Fe me ia din dormitorul ce l ma i ma re , pe nume Da wn, e ra
a siste ntă me dica lă . Ma i tâ nă ră de câ t Ke lly, da r în mod ce rt mult
ma i „de ca să ” de câ t e a , Da wn lă sa din câ nd în câ nd câ te o porţie
de mâ nca re pe ntru Ke lly lâ ngă cuptorul cu microunde , însoţită de
unul dintre bile ţe le e i de culoa re roz, cu me sa jul Serveşte-te!
Stoma cul lui Ke lly ghioră i la gâ ndul mâ ncă rii; se uită din nou la
ce a s. După -a mia za fuse se ma i a glome ra tă de câ t se a şte pta se ;
tre buia să fa că ce va ore suplime nta re să ptă mâ na ca re urma , a ltfe l
nu pute a să -şi te rmine toa tă tre a ba .
Câ ţiva oa me ni de a fa ce ri se urca ră la Holborn, ia r Ke lly îi
a na liză cu un ochi a ntre na t. La prima ve de re pă re a u ide ntici, cu
pă rul tuns scurt, costume le închise la culoa re şi se rvie te le lor.
De ta liile fa c dife re nţa , se gâ ndi Ke lly. Ce rce tă dungile subtile a le
stofe i costume lor; titlul une i că rţi a runca te ne glije nt într-o ge a ntă ;
oche la ri cu ra me me ta lice şi o ciudă ţe nie la unul dintre bra ţe ; o
cure a de ce a s din pie le ma ro ie şită de sub ma nşe ta une i că mă şi
a lbe . Idiosincra ziile şi ticurile din ţinută ca re îi fa c să ia să în
e vide nţă dintr-un şir de bă rba ţi a proa pe ide ntici. Ke lly îi privi
de schis, ra ţiona l. Exe rsa , îşi spuse , fă ră să -i pe se câ nd unul dintre
e i ridică privire a şi o surprinse uitâ ndu-se re la xa t la e l. Se gâ ndi că
a ve a să se uite în a ltă pa rte , da r în loc de a sta , e l îi fă cu discre t cu
ochiul, ia r gura i se lă rgi într-un zâ mbe t plin de sigura nţă de sine .
Privire a lui Ke lly a lune că spre mâ na lui stâ ngă . Că să torit. Bă rba t
a lb, bine -fă cut, în jur de un me tru optze ci, cu o umbră în jurul
ma ndibule i ca re proba bil că nu se a fla a colo cu câ te va ore în
urmă . În inte riorul ha ine i se ză re a ga lbe nul une i e tiche te de
cură ţă torie uita te a colo. La câ t de dre pt stă te a , Ke lly a r fi pa ria t că
e ra un fost milita r. De şi cu nimic ie şit din comun, Ke lly l-a r fi
re cunoscut da că l-a r fi întâ lnit din nou.
Mulţumită , îşi îndre ptă a te nţia că tre noul va l de că lă tori, ca re
urca se ră la sta ţia Ba nk şi se împră ştia u prin va gon înce rcâ nd să
ma i de scope re ce le câ te va locuri ră ma se libe re . Aproa pe toa tă
lume a a ve a un te le fon în mâ nă ; fie că juca u ce va , a sculta u muzică
sa u pur şi simplu le ră mă se se a gă ţa t de mâ nă ca şi cum a r fi fă cut
pa rte din e a . La ce lă la lt ca pă t a l va gonului, cine va îşi ridica se
mâ na cu te le fonul, ia r Ke lly se ră suci instinctiv. Turişti surprinzâ nd
o ima gine simbolică a me troului londone z, ca să a ibă ce să a ra te
oda tă întorşi a ca să , da r e i îi displă ce a ide e a de a se rvi dre pt
funda l pe ntru fotogra fiile din va ca nţă a le a ltor pe rsoa ne .
Simţi o dure re în umă r câ nd se izbi de un pe re te , ocolind pre a
strâ ns după ce coborî în fugă scă rile rula nte ca să a jungă pe
pe ronul de la Ma rble Arch. Ra tă tre nul la musta ţă şi o e ne rvă
fa ptul că vâ nă ta ia ca re îi înflore a a cum pe bra ţ fuse se de poma nă .
Da ta viitoa re a ve a să fie ma i ra pidă .
Tre nul opri la Live rpool Stre e t; o ma re de oa me ni a şte ptâ nd pe
pe ron, ne ră bdă tori ca uşile să se de schidă .
Ke lly simţi cum îi cre şte pulsul.
Acolo, în mijlocul mulţimii, pe jumă ta te a scuns într-o pe re che
de blugi pre a ma ri, un ha nora c cu glugă şi o şa pcă de ba se ba ll,
stă te a Ca rl. Re cognoscibil ime dia t şi – pe câ t de dornică e ra Ke lly
să a jungă a ca să – imposibil de e vita t. Era e vide nt, din modul în
ca re se topise pa rcă în mulţime , că e l o vă zuse cu o fra cţiune de
se cundă îna inte ca e a să -l ză re a scă şi că e ra la fe l de lipsit de che f
de a ce a stă întâ lnire . Tre buia să se mişte re pe de .
Ke lly să ri din tre n chia r îna inte ca uşile să se închidă cu un
şuie r în urma e i. La înce put cre zu că -l pie rduse , a poi ză ri şa pca de
ba se ba ll la vre o ze ce me tri ma i în fa ţă ; nu fuge a , da r se stre cura
uşor prin ma re a de că lă tori ca re pă ră se a u pe ronul.
Da că învă ţa se ce va în ce i ze ce a ni de câ nd me rge a cu me troul,
e ra că polite ţe a nu te duce nică ie ri.
— Ate nţie ! strigă e a , luâ nd-o la fugă şi de schizâ ndu-şi drum
printre doi turişti în vâ rstă ca re tâ ra u o pe re che de va lize . Fa ce ţi
loc!
Poa te că -l ra ta se în dimine a ţa a ce e a şi se a le se se şi cu un
umă r julit, da r nu a ve a de gâ nd să -l la se să -i sca pe şi a doua oa ră .
Se gâ ndi în tre a că t la cina ca re spe ra s-o a şte pte a ca să şi îşi fă cu
un ca lcul cum că a cum a ve a să -şi a da uge ce l puţin încă două ore la
ziua e i. Da r n-a ve a de a le s. Pute a să ia un ke ba b pe drumul de
întoa rce re spre ca să .
Ca rl i-o luă îna inte pe sca ra rula ntă . Gre şe a lă de înce pă tor,
Ke lly ştia a sta , a le gâ nd tre pte le scă rii obişnuite . Ma i puţini turişti
ca re să -ţi de a bă tă i de ca p şi ma i multă sigura nţă de câ t ofe re a u
mişcă rile ne re gula te şi gre u de controla t a le une i scă ri rula nte .
Chia r şi a şa , Ke lly îşi simţe a muşchii încinşi câ nd a junse în dre ptul
lui Ca rl. Bă rba tul a runcă o privire scurtă pe ste umă rul stâ ng câ nd
a junse ră în ca pul scă rilor, a poi se suci ra pid că tre dre a pta . La
na iba , Ca rl, gâ ndi e a . Ar tre bui să -mi ia u conce diu me dica l a cum.
Cu un ultim impuls, îl a junse din urmă chia r câ nd tâ nă rul se
pre gă te a să sa ră pe ste ba rie ra de control a l bile te lor. Îl prinse cu
mâ na stâ ngă de ha nora c şi cu dre a pta îi suci un bra ţ la spa te . Ca rl
fă cu o înce rca re timidă să se smuce a scă , de ze chilibrâ nd-o şi
fă câ nd-o să -şi pia rdă pă lă ria . Ke lly vă zu că cine va o ridică şi spe ră
ca pe rsoa na re spe ctivă să nu fugă cu e a . Era de ja pe lista ne a gră a
ce lor de la Ma ga zia pe ntru e chipa me nt din ca uză că -şi pie rduse
ba stonul cu o să ptă mâ nă în urmă – a r fi pre fe ra t să sca pe de încă o
muştruluia lă .
— Tre buie să nu ma i primim încontinuu ma nda te de re ţine re
pe nume le tă u, a mice , spuse e a , cu vorbe le între tă ia te de
re spira ţia sa ca da tă din ca uza ve ste i de prote cţie .
Îşi de sprinse de la ce ntură că tuşe le şi le închise cu de xte rita te
în jurul înche ie turilor lui Ca rl, ve rificâ nd să fie bine fixa te .
— Te -a m înhă ţa t.
Te văd . Dar tu nu m ă vezi pe m ine. Eşti cufund ată în cartea ta; o copertă
necartonată cu o fată într-o roch ie roşie. Nu pot să văd titlul, d ar nu
contează; toate cărţile astea sunt la fel. Dacă nu e povestea cu un băiat care
întâlneşte o fată, e cu un băiat care urm ăreşte o fată. Apoi băiatul o
om oară pe fată.
Apreciez ironia.
La urm ătoarea oprire o să m ă folosesc d e valul nou d e navetişti ca să
m ă m ut m ai aproape d e tine. Te ţii d e una d intre agăţătorile d in m ijlocul
vagonului, citind d in cartea pe care o ai într-o m ână, d ând paginile cu o
m işcare bine ex ersată a d egetului m are. Suntem atât d e aproape acum , că
h ainele noastre se ating şi pot să sim t notele d e bază vanilate ale
parfum ului tău; un m iros care trebuie să se fi stins d e m ult atunci când
pleci d e la serviciu. Unele fem ei d ispar la toaletă în pauza d e prânz; îşi
retuşează m ach iajul, îşi reîm prospătează parfum ul. Nu e cazul tău. Când
te văd d upă orele d e program , fard ul gri întunecat d e pe pleoapele tale s-a
transform at în um bre obosite sub och i; iar culoarea d e pe buze s-a
transferat pe nenum ărate ceşti d e cafea.
Şi totuşi, eşti frum oasă, ch iar şi d upă o zi lungă d e m uncă. Contează
m ult. Nu că ar fi întotd eauna vorba d espre frum useţe; câteod ată e d espre o
înfăţişare m ai ex otică, d espre sâni m ari sau picioare lungi. Altă d ată este
vorba d espre stil şi eleganţă – pantaloni bleum arin făcuţi la com and ă şi
pantofi cu toc în culoarea coniacului – sau, uneori, la m ijloc este un gust
înd oielnic şi ie in. Ch iar urât. Varietatea este im portantă. Ch iar şi cea
m ai fină friptură d evine plictisitoare când m ănânci d oar asta d e fiecare
d ată.
Geanta ta este m ai m are d ecât cele pe care le poartă m ajoritatea
fem eilor. De obicei o ţii pe um ăr, d ar atunci când trenul este aglom erat –
aşa cum se întâm plă în zona asta a navetei tale – o pui pe jos, între
picioare. S-a d esfăcut, perm iţând u-m i să văd înăuntru. Un portofel – piele
m oale d e viţel, m aro, cu o încuietoare aurie. O perie d e păr, cu fire blond e
ivind u-se printre peri. O sacoşă d e cum părături refolosibilă, îm pach etată
cu grijă sub form ă d e m inge. O perech e d e m ănuşi d e piele. Două sau trei
plicuri m aronii, d esfăcute şi înd esate apoi în geantă îm preună cu ceea ce
conţin. Poşta luată d e pe covoraşul d e la uşă d upă m icul d ejun şi d esch isă
pe peron în tim p ce aştepţi prim ul tren. Îm i sucesc gâtul să văd ce scrie pe
plicul d e d easupra.
Aşa că acum ştiu şi cum te ch eam ă.
Nu că ar conta: noi d oi nu vom avea genul acela d e relaţie care să aibă
nevoie d e vreun sch im b d e num e.
Îm i scot telefonul şi d esch id cam era. Mă întorc spre tine; îm i folosesc
d egetul m are ca să m ăresc im aginea până când am faţa ta încad rată. Dacă
m -ar observa cineva acum , ar cred e că postez o am intire a traseului m eu
pe contul d e Instagram sau pe Twitter. Hash tag selfie.
Un clic silenţios şi eşti a m ea.
După ce trenul virează, d ai d rum ul agăţătorii d e susţinere şi te apleci
spre geantă, încă prinsă d e cartea ta. Dacă nu te-aş cunoaşte m ai bine, aş
zice că m -ai surprins privind u-te şi îţi m uţi lucrurile în siguranţă, d ar nu
este cazul. Faptul că trenul a luat o curbă înseam nă că te apropii d e locul
în care cobori.
Îţi place cartea asta. De obicei te opreşti d in citit m ai d evrem e d e
punctul în care ne aflăm acum ; când term ini un capitol şi strecori între
pagini cartea poştală pe care o foloseşti d rept sem n. Astăzi citeşti în
continuare ch iar şi atunci când trenul opreşte în staţie. Ch iar şi pe m ăsură
ce-ţi faci loc spre uşă, spunând „Scuzaţi-m ă” şi „Pard on” d e o grăm ad ă
d e ori. Citeşti ch iar în d rum spre ieşire, aruncând câte un och i ca să fii
sigură că nu d ai peste cineva.
Citeşti m ai d eparte.
Iar eu te urm ăresc în continuare.
 3.

Tre nul me u a re ca punct te rminus sta ţia Crysta l Pa la ce . Da că

n-a r fi fost a şa , a ş fi ră ma s pe locul me u, holbâ ndu-mă la a nunţ în
spe ra nţa că a ş pute a înţe le ge ce va din e l. Da r cum a m a juns la
ca pă tul linie i, sunt ultimul pa sa ge r ca re coboa ră .
Ploa ia s-a tra nsforma t în burniţă , totuşi nu tre ce mult de câ nd
pă ră se sc sta ţia de me trou şi zia rul me u s-a uda t fle a şcă , lă sâ ndu-
mi urme de ce rne a lă pe de ge te . E întune ric de ja , da r luminile
stra da le s-a u a prins, ia r firme le stră lucitoa re de de a supra
multitudinii de ma ga zina şe ca re ofe ră mâ nca re la pa che t sa u
te le foa ne mobile îmi pe rmit să vă d câ t se poa te de limpe de . Be curi
pute rnice a tâ rnă de fie ca re fe lina r, pre gă tite pe ntru mome ntul în
ca re vor fi a prinse oficia l de cine ştie ce pe rsona j ce le bru, în
we e ke ndul urmă tor, da r vre me a e încă pre a blâ ndă – şi e pre a
de vre me – ca să mă pot gâ ndi la Cră ciun de ja .
Mă uit încontinuu la a nunţ în timp ce me rg spre ca să , fă ră să
ba g în se a mă ploa ia ca re mi-a lipit bre tonul de frunte . Poa te că
totuşi nu-i vorba de spre mine . Poa te că a m o dublură . Nu pre a mă
înca dre z în ca te goria ce lor ca re da u a nunţuri la linii e rotice
pre mium, a i zice totuşi că pre fe rinţa e ste pe ntru pe rsoa ne ma i
tine re , ma i se xy. Nu pe ntru o fe me ie între două vâ rste cu doi copii
ma ri şi cu ce va burtică . Aproa pe că -mi vine să râ d. Ştiu că sunt tot
fe lul de gusturi ca re tre buie sa tisfă cute , da r a sta chia r a r fi ce va de
nişă .
Între supe rma rke tul polone z şi a te lie rul de che i e ste ca fe ne a ua
Me lisse i. Una dintre ca fe ne le le e i, îmi a minte sc mie înse mi.
Ce a la ltă se a flă pe o stra dă la te ra lă din Cove nt Ga rde n, unde
clie nţii e i re gula ţi ca re vin să ia prâ nzul ştiu că tre buie să
te le fone ze îna inte şi să -şi coma nde se ndvişurile , ca să nu ste a la
coa dă , ia r turiştii ne hotă râ ţi sta u lâ ngă uşă , înce rcâ nd să -şi de a
se a ma da că un panini me rită a tâ ta a şte pta re . Ai zice că în Cove nt
Ga rde n e ste locul ide a l unde să fa ci o gră ma dă de ba ni, da r
chiriile uria şe a u fă cut ca , în ce i cinci a ni de câ nd şi-a de schis
loca lul, să se chinuie să scoa tă un mic profit. Pe de a ltă pa rte ,
ca fe ne a ua de a ici, cu vopse a ua scorojită şi ve cinii ca m ciuda ţi,
e ste o mină de a ur. E de schisă de a ni de zile şi fa ce ba ni cu mult
îna inte ca Me lissa s-o pre ia şi să -şi pună nume le de a supra uşii; e
unul dintre se cre te le ca re a pa r oca ziona l în ghidurile de că lă torie .
Cel m ai bun m ic d ejun d in sud ul Lond rei, după cum spune copia
a rticolului lipit cu ba ndă a de zivă pe uşă .
Ră mâ n puţin pe pa rte a ce a la ltă a stră zii, ca să pot privi
înă untru fă ră să fiu vă zută . Inte riorul ge a murilor e ste un pic a burit
pe ma rgini, ca o fotogra fie uşor de foca liza tă din a nii ’80. În mijloc,
în spa te le te jghe le i, un bă rba t tâ nă r şte rge pe dină untru o vitrină
din ple xigla s. Poa rtă un şorţ îndoit de la juma te şi le ga t în jurul
ta lie i – după mode l pa rizia n –, în loc să -i fie a tâ rna t de gâ t, ia r cu
tricoul lui ne gru şi pă rul brune t şi ciufulit ne glije nt a ra tă pre a bine
ca să lucre ze într-o ca fe ne a . E chipe ş? Sunt subie ctivă , ştiu, da r e u
a şa cre d.
Tra ve rse z, a te ntă la bicicle te , în timp ce un şofe r de a utobuz
îmi fa ce se mn cu mâ na să tre c prin fa ţa lui. Clopoţe lul de de a supra
uşii de la intra re sună şi Justin mă prive şte .
— He i, bună , ma mă !
— Bună , iubitule ! Eşti singur? mă uit e u în jur s-o ză re sc pe
Me lissa .
— E în Cove nt Ga rde n. Şe ful de -a colo e bolna v şi m-a lă sa t pe
mine să mă ocup de toa te pe -a ici.
Vorbe şte re la xa t, a şa că înce rc să -i ră spund în a ce la şi fe l, chia r
da că simt că mă cuprinde un va l de mâ ndrie . Am ştiut
dintotde a una că Justin e ste un copil bun; a ve a ne voie doa r de
cine va ca re să -i de a o şa nsă .
— Dă -mi cinci minute , spune e l, în timp ce -şi clă te şte câ rpa de
şte rs în chiuve ta de inox din spa te le lui, şi vin a ca să cu tine .
— Mă gâ nde a m să ia u ce va la pa che t pe ntru ma să . Bă nuie sc că
plita e stinsă de ja , nu?
— Tocma i a m oprit-o. Da r nu dure a ză mult să fa c nişte ca rtofi
pră jiţi. Şi ma i sunt nişte câ rna ţi pe ca re va tre bui să -i a runcă m da că
nu-i mâ ncă m a zi. Me lissa n-o să se supe re da că -i luă m a ca să .
— O să -i plă te sc, spun, că ci n-a ş vre a ca Justin să se la se dus
de va l a cum, cu noua lui poziţie te mpora ră de pe rsoa nă
re sponsa bilă .
— N-o s-o de ra nje ze da că n-o fa ci.
— Vre a u să plă te sc, spun hotă râ tă , şi-mi scot portmone ul.
Mă uit pe ta bla cu me niul şi ca lcule z câ t costă câ rna ţii şi
ca rtofii. Are dre pta te , da că a r fi fost a colo, Me lissa ni i-a r fi da t pur
şi simplu, da r nu e a ici, ia r în fa milia noa stră ne plă tim da toriile .

Ma ga zina şe le şi micile a fa ce ri se închid tre pta t, pe mă sură ce

ne înde pă rtă m de sta ţia de me trou, fă câ nd loc şirurilor de câ te
două spre ze ce ca se cu te ra să . Câ te va dintre e le sunt împre jmuite
cu pa nouri me ta lice gri, se mn că sunt e va cua te şi re intră în pose sia
bă ncii. Gra ffiti colora te în roşu şi portoca liu fa c să pa ră că a r a ve a
jocuri de a rtificii pe uşi. Şirul în ca re stă m noi nu e cu nimic dife rit –
a tre ia ca să de noi nu ma i a re toa te ţigle le şi plă ci groa se de PVC
sunt fixa te în cuie la fe re stre . Poţi să -ţi da i se a ma ca re sunt ca se le
închiria te după ca na le le de scurge re înfunda te şi zidă ria pă ta tă . La
ca pă tul şirului se a flă două ca se în proprie ta te priva tă ; a Me lisse i
şi a lui Ne il, în locul ce l ma i râ vnit, de la sfâ rşitul râ ndului, şi a
me a , a fla tă chia r lâ ngă .
Justin scotoce şte prin rucsa c după che i, ia r e u sta u o clipă pe
trotua rul de lâ ngă ba lustra da ca re înconjoa ră ce e a ce s-a r pute a
numi cu ge ne rozita te gră dina din fa ţa ca se i noa stre . Buruie nile se
iţe sc de sub pie trişul ud; singura de cora ţiune e ste o la mpă sola ră ,
în formă de la mpa da r din a lte vre muri, ca re e ma nă o lumină
gă lbuie stinsă . Şi gră dina Me lisse i a re pie triş pe jos, da r nici urmă
de buruie ni, ia r de o pa rte şi de a lta a uşii de la intra re sunt doi
a rbuşti pe rfe ct tunşi, cre scuţi în formă de spira lă . Sub fe re a stra de
la ca me ra de zi e ste un brâ u de că ră midă cu o nua nţă ma i
de schisă la culoa re de câ t re stul; locul de unde Nie l a cură ţa t
gra ffitiul lă sa t de a ltcine va din sudul Londre i, o pe rsoa nă încă
de stul de încuia tă la minte câ t să a ibă o proble mă cu ma ria je le
inte rra sia le .
Nu şi-a bă tut nime ni ca pul să tra gă pe rde le le de la ca me ra
noa stră de zi, a şa că pot s-o vă d pe Ka tie ca re -şi fa ce unghiile la
ma să . Îna inte , insista m să mâ ncă m cu toţii la ma sa a ia ; îmi plă ce a
să ne bucură m de oca zia de a a fla ce a u ma i fă cut copiii la şcoa lă .
La înce put, câ nd ne -a m muta t a ici, a ce sta e ra mome ntul zile i în
ca re simţe a m că ne de scurcă m şi fă ră Ma . Era m împre ună , o
mică fa milie cu tre i me mbri, a şe za ţi cu toţii la ma să la ora şa se
se a ra .
Prin ge a m – mâ njit cu omnipre ze ntul pra f ca re vine la pa che t cu
sta tul lâ ngă un drum a glome ra t – vă d cum Ka tie şi-a fă cut loc
pe ntru trusa de unghii printre re viste , te a ncul de fa cturi şi coşul de
rufe , ca re nu ştiu cum a a juns să cre a dă că ma sa e ste ce l ma i
potrivit spa ţiu în ca re să ste a . Din câ nd în câ nd fa c cura t ca să
pute m mâ nca împre ună duminica la prâ nz, da r nu dure a ză mult
pâ nă câ nd un va l de hâ rtii şi sa coşe a ba ndona te îşi fa ce ia ră şi loc
pe ma să , forţâ ndu-ne să mâ ncă m din nou cu fa rfuriile ţinute în
poa lă , în fa ţa te le vizorului.
Justin de schide uşa şi-mi a duc a minte cum e ra câ nd a ve a m
copiii mici şi a le rga u să mă întâ mpine câ nd a junge a m a ca să , de
pa rcă a ş fi lipsit luni între gi, şi nu doa r opt ore în ca re a m a şe za t
ma rfă pe ra urile de la Te sco. Câ nd a u ma i cre scut, suna m la uşa
de a lă turi, mulţumindu-i Me lisse i pe ntru că a ve a grijă de e i după
ce se te rmina progra mul la şcoa lă , che stie ca re ştiu că le plă ce a la
ne bunie , de şi cla ma u că sunt pre a ma ri pe ntru a şa ce va .
— E cine va a ca să ? între b.
Simon vine de la bucă tă rie cu un pa ha r de vin. Mi-l întinde şi
mă să rută pe buze , cuprinzâ ndu-mi ta lia cu bra ţul ca să mă tra gă
ma i a proa pe de e l. Îi da u punga de pla stic de la ca fe ne a ua
Me lisse i.
— Lua ţi-vă o ca me ră !
Ka tie ie se din ca me ra de zi, cu de ge te le ră sfira te .
— Ce -a ve m la ma să ?
Simon îmi dă drumul şi duce punga la bucă tă rie .
— Câ rna ţi şi ca rtofi pră jiţi.
Ka tie strâ mbă din na s şi îi re te z vorba îna inte să înce a pă să mi
se plâ ngă din ca uza numă rului ma re de ca lorii.
— Este nişte sa la tă ve rde în frigide r, poţi s-o mă nâ nci dre pt
ga rnitură .
— Asta n-o să te a jute să sca pi de gle zne le ta le ba ba ne , spune
Justin.
Ka tie îi pocne şte una în bra ţ în timp ce e l se întoa rce pe că lcâ ie
şi fuge sus, urcâ nd câ te două tre pte oda tă .
— Vă purta ţi ca doi ţâ nci.
Ka tie a re nouă spre ze ce a ni şi poa rtă mă rime a S, fă ră pic de
urmă din gră sime a a dole sce ntină pe ca re o a ve a cu câ ţiva a ni în
urmă . Ia r gle zne le e i sunt e xa ct a şa cum tre buie . Înce rc s-o
îmbră ţişe z, a poi îmi a minte sc de unghiile e i proa spă t fă cute şi doa r
o să rut pe obra ji.
 — Îmi pa re ră u, iubito, da r sunt frâ ntă . Puţină mâ nca re la
pa che t n-o să -ţi fa că ră u, totul stă în mă sură , nu?
— Cum a fost ziua ta , iubito? între a bă Simon.
Vine după mine în ca me ra de zi, ia r e u mă scufund pe
ca na pe a , închizâ nd ochii pe ntru o clipă şi suspinâ nd pe mă sură ce
mă re la xe z.
— A fost OK. Cu e xce pţia fa ptului că Gra ha m m-a pus să a şe z
dosa re le .
— Da r a sta nu e tre a ba ta , spune Ka tie .
— Nici cură ţe nia de la toa le tă , da r ghici ce m-a pus să fa c ie ri?
— Ugh. Tipul ă la chia r e un ne simţit. N-a r tre bui să a cce pţi a şa
ce va , a da ugă Simon, ca re stă lâ ngă mine . Ar tre bui să te plâ ngi de
che stia a sta .
— Cui? El e pa tronul.
Gra ha m Ha llow fa ce pa rte din ca te goria a ce e a de bă rba ţi ca re
îşi e ta le a ză e goul umilindu-i pe ce i din jur. Sunt conştie ntă de a sta ,
a şa că nu mă de ra nje a ză . De ce le ma i multe ori.
Ca să schimb subie ctul, ia u zia rul Lond on Gazette de unde l-a m
a ba ndona t, pe mă suţa de ca fe a . E încă ume d şi o pa rte din te xt
e ste ne cla ră , da r îl îndoi în a şa fe l încâ t a nunţurile de la liniile
e rotice şi ce le pe ntru e scorte să fie vizibile .
— Ma mă ! Ce ca uţi prin a nunţurile pe ntru a dulţi? între a bă Ka tie ,
râ zâ nd.
Îşi dă cu un ultim stra t de la c de unghii şi înşurube a ză dopul cu
a te nţie , întorcâ ndu-se la ma să ca să -şi pună de ge te le sub o la mpă
cu ultra viole te ca re să întă re a scă oja .
— Poa te se gâ nde şte să -l înlocuia scă pe Simon cu un mode l
ma i nou, spune Justin, intrâ nd în ca me ră .
Şi-a schimba t tricoul ne gru şi je a nşii pe ca re îi poa rtă la
se rviciu cu o pe re che de pa nta loni de tre ning gri şi o bluză sport. E
de sculţ. Într-o mâ nă a re te le fonul; în ce a la ltă , câ rna ţi şi ca rtofi
pră jiţi pe o fa rfurie .
— Nu e de loc nostim, spune Simon.
Îmi ia zia rul din mâ ini.
— Da ’ chia r a şa , ce ca uţi la pa gina cu a nunţuri de linii e rotice ?
Se încruntă din sprâ nce ne şi vă d cum o umbră de îndoia lă îi
a pa re pe fa ţă . Îi a runc o privire furioa să lui Justin. Simon e cu
pa ispre ze ce a ni ma i ma re ca mine , chia r da că une ori mă uit în
oglindă şi a m impre sia că o să -l prind ra pid din urmă . Am riduri în
jurul ochilor ca re nu e ra u a colo câ nd a ve a m tre ize ci şi ce va de a ni,
ia r pie le a de pe gâ t înce pe să se la se şi e a . Nu mi-a pă sa t
nicioda tă de dife re nţa de vâ rstă dintre noi, da r Simon o a duce în
discuţie de suficie nte ori ca să ştiu că -şi fa ce griji din ca uza a sta . Şi
Justin ştie şi profită de orice oca zie ca să suce a scă cuţitul în ra nă .
Nu sunt sigură da că o fa ce ca să se ră zbune pe Simon sa u pe mine .
— Nu cre de ţi că fe me ia a sta se a mă nă cu mine ? între b e u şi
a ră t spre a nunţul din josul pa ginii, de sub ofe rta „ma tură ” de
se rvicii ofe rite de Ange l.
Justin se a ple a că pe ste umă rul lui Simon, ia r Ka tie îşi scoa te
mâ inile de sub la mpa UV ca să va dă ma i bine . Pre ţ de o clipă , ne
uită m cu toţii la a nunţ fă ră să zice m nimic.
— Nu, spune Justin, chia r câ nd Ka tie spune şi e a :
— Se a mă nă puţin.
— Tu porţi oche la ri, ma mă .
— Nu întotde a una , sublinie z e u. Câ te oda tă îmi pun le ntile le de
conta ct.
Zic a sta chia r da că nu-mi a minte sc câ nd a fost ultima oa ră
câ nd a m fă cut a şa ce va . Nu m-a de ra nja t nicioda tă să port
oche la ri, şi chia r îmi pla ce pe re che a pe ca re o a m a cum, cu
ra me le lor groa se şi ne gre ca re mă fa c să pa r ma i studioa să pâ nă
şi de câ t a m fost în timpul şcolii.
— Poa te e vorba de cine va ca re fa ce o glumă , spune Simon.
Gă se şte pe re che a potrivită punct com. Cre zi că e posibil ca să te fi
înscris cine va în glumă la o a ge nţie pe ntru întâ lniri?
— Cine a r fa ce a şa ce va ?
Mă uit la copii, între bâ ndu-mă da că voi surprinde vre o privire
schimba tă pe furiş între e i, da r Ka tie pa re la fe l de confuză ca
mine , ia r Justin s-a întors din nou la fa rfuria lui cu mâ nca re .
— Ai suna t la numă rul ă sta ? între a bă Simon.
— La pre ţul ă sta ? O liră şi juma te minutul? Cre d că glume şti.
— Sa u a i fost chia r tu? între a bă Ka tie , cu ochii plini de
ne încre de re . Ştii, pe ntru ce va ba ni în plus? Ha i, ma mă , poţi să ne
spui.
Se ntime ntul ne plă cut pe ca re l-a m a vut încă de câ nd a m vă zut
a nunţul înce pe să dispa ră şi izbucne sc în râ s.
— Nu ştiu cine a r plă ti o liră juma te pe minut pe ntru mine ,
iubito. Da r se a mă nă cu mine , nu-i a şa ? M-a ca m spe ria t che stia
a sta .
Simon îşi pe scuie şte te le fonul din buzuna r şi ridică din ume ri.
— Pun pa riu că cine va vre a să -ţi fa că o fa rsă de ziua ta .
Pune te le fonul pe difuzor şi forme a ză numă rul. E ridicol:
sunte m a duna ţi cu toţii în jurul zia rului Lond on Gaze e şi sună m la
linia e rotică .
— Numă rul pe ca re l-a ţi forma t nu e ste a loca t.
Îmi da u se a ma că -mi ţinuse m ră sufla re a .
— Ei, e cla r a tunci, spune Simon, în timp ce -mi întinde zia rul.
— Şi ce ca ută poza me a a colo? între b.
Ma i e o gră ma dă pâ nă la ziua me a şi nu-mi tre ce prin ca p cui
a r pute a să i se pa ră nostim să mă înscrie pe un site de întâ lniri.
Mă gâ nde sc că poa te e vorba de cine va ca re nu-l pla ce pe
Simon; cine va ca re vre a să ba ge zâ za nie între noi. Ma ? Alung
gâ ndul ă sta la fe l de re pe de cum a a pă rut.
Instinctiv, îl strâ ng pe Simon de umă r, chia r da că nu dă niciun
se mn că a r fi cu a de vă ra t de ra nja t de a nunţul cu pricina .
— Ma mă , nu se a mă nă de loc cu tine . E vre o bă bă tie cu
obice iuri proa ste , spune Justin.
Mă gâ nde sc că e un complime nt a scuns în ce e a ce zice e l.
— Are dre pta te Jus, ma mă , confirmă şi Ka tie , uitâ ndu-se din
nou la a nunţul din zia r. Se a mă nă cu tine , da r o gră ma dă de oa me ni
se a mă nă unii cu a lţii. E o tipă la se rviciu ca re e le it Ade le .
— Cre d că a i dre pta te .
Arunc o ultimă privire la a nunţ. Fe me ia din fotogra fie nu
prive şte dire ct spre ca me ră , ia r re zoluţia ima ginii e ste a tâ t de
sla bă , că mă şi mir că a u folosit poza a sta . Îi da u zia rul lui Ka tie .
— Te rog, pune a sta în coşul de re cicla bile , dra ga me a , câ nd te
duci să pre gă te şti fa rfuriile şi pe ntru noi.
— Unghiile me le ! strigă e a .
— Picioa re le me le , riposte z.
— Ha i că mă duc e u, spune Justin.
Îşi a ba ndone a ză fa rfuria pe mă suţa de ca fe a şi se ridică . Simon
schimbă cu mine priviri surprinse , ia r Justin îşi dă ochii pe ste ca p.
— Ce ? Ai zice că nu a jut nicioda tă cu nimic pe -a ici.
Simon râ de scurt.
— Şi ce vre i să spui cu a sta ?
— La na iba , Simon! N-a i de câ t să -ţi pre gă te şti singur ce a iul
a tunci.
— Te rmina ţi, a mâ ndoi! izbucne sc e u. Dumne ze ule , e gre u să -ţi
da i se a ma ca re dintre voi e copilul şi ca re e pă rinte le , une ori.
— Tocma i a sta e , că e l nu-i… înce pe Justin, da r se opre şte
câ nd ve de ce fa ţă a m fă cut.
 Mâ ncă m cu fa rfuriile ţinute -n poa lă , uitâ ndu-ne la te le vizor şi
ciondă nindu-ne pe te le coma ndă şi îi surprind privire a lui Simon.
Îmi fa ce cu ochiul: un mome nt de intimita te în ha osul vie ţii de
fa milie cu doi copii ma ri.
Câ nd pe fa rfurii n-a ma i ră ma s de câ t o urmă de gră sime , Ka tie
îşi pune ha ina pe e a .
— Doa r nu a i de gâ nd să ie şi la ora a sta ? între b. E tre cut de
nouă .
Se uită la mine cu un a e r se ve r.
— E vine ri se a ra , ma mă .
— Unde te duci?
— În ora ş.
Ve de ce fa ţă a m fă cut.
— O să ia u un ta xi împre ună cu Sophia . Nu e nimic dife rit de
orice a ltă da tă câ nd mă întorc tâ rziu a ca să după un progra m
pre lungit la se rviciu.
Aş vre a să spun că nu-i a şa . Că fusta ne a gră şi că ma şa a lbă pe
ca re Ka tie le poa rtă la slujba e i de che lne riţă sunt mult ma i puţin
provoca toa re de câ t rochia mula tă pe ca re o a re a cum pe e a . Că
fa ptul că -şi poa rtă pă rul într-o coa dă de ca l o fa ce să pa ră tâ nă ră şi
inoce ntă , în timp ce coa fura din se a ra a sta e ste inte nţiona t ciufulită
şi se xy. Aş vre a să -i spun că e ma chia tă pre a stride nt; că tocurile
pa ntofilor e i sunt pre a îna lte şi unghiile pre a roşii.
Da r n-o fa c, de sigur. Pe ntru că şi e u a m a vut oda tă
nouă spre ze ce a ni şi pe ntru că sunt ma mă de suficie nt de multă
vre me ca să ştiu câ nd tre buie să -mi ţin gâ ndurile doa r pe ntru mine .
— Distra cţie plă cută ! zic, a poi nu mă pot a bţine să a da ug: Ai
grijă ! Să sta ţi împre ună . Şi fii cu ochii-n pa tru la pa ha rul cu bă utură .
Ka tie mă să rută pe frunte , a poi se întoa rce că tre Simon.
— Linişte şte -o tu, vre i? spune e a , fă câ nd un se mn din ca p spre
mine .
Da r zâ mbe şte şi-mi fa ce cu ochiul îna inte să ia să ţa nţoşă pe
uşă .
— Să fiţi cuminţi! strigă înspre noi. Şi da că nu pute ţi, mă ca r să
vă prote ja ţi!
— Nu mă pot a bţine , spun după ce a ple ca t. Îmi fa c griji pe ntru
ea.
— Ştiu, da r e încă pă ţâ na tă , n-a i ce să fa ci, ră spunde Simon în
timp ce -mi strâ nge un ge nunchi. Se a mă nă cu ma ică -sa .
Se uită la Justin, ca re s-a lungit pe ca na pe a , cu te le fonul la
câ ţiva ce ntime tri de fa ţă .
— Tu nu ie şi în se a ra a sta ?
— Sunt le e r, spune Justin fă ră să -şi ridice ochii de pe e cra nul
micuţ din fa ţa lui.
Vă d ca se te le a lbe şi a lba stre a le une i conve rsa ţii, da r sunt
pre a mici ca să disting ce scrie , de unde mă a flu. O fâ şie a
boxe rilor roşii îi de spa rte pa nta lonii de tre ning de bluza sport, cu
gluga tra să pe ca p, chia r da că e în ca să .
— Da r Me lissa nu te plă te şte vine re a ?
— A zis c-o să -mi de a ba nii în we e ke nd.
Justin lucre a ză la ca fe ne a de la înce putul ve rii, câ nd îmi lua se m
orice spe ra nţă că a ve a să -şi ma i gă se a scă a ltă slujbă . Avuse se
vre o două inte rviuri – unul la un ma ga zin de muzică , a ltul la Boots
–, da r în clipa în ca re a u a fla t că a re ca zie r pe ntru furt din
ma ga zine , s-a înche ia t totul.
— E de la sine înţe le s, spuse se la vre me a a ce e a Simon. Niciun
a nga ja tor nu vre a să -şi a sume riscul de a a duce pe cine va ca re să
ba ge mâ na în borca nul cu mie re .
— Da r nu a ve a de câ t pa ispre ze ce a ni!
Nu pute a m să nu-i ia u a pă ra re a .
 — Pă rinţii lui tocma i divorţa se ră şi se muta se la o şcoa lă nouă .
Nu e ca şi cum a r fi un re cidivist.
— Chia r şi-a şa .
Am lă sa t-o ba ltă . Nu voia m să mă ce rt cu Simon. Pe hâ rtie ,
Justin e ra ne a nga ja bil, da r da că l-a i fi cunoscut… M-a m dus la
Me lissa s-o rog să mă a jute .
— Livră ri, a m suge ra t e u. Să împa rtă flutura şi. Orice .
Justin n-a fost nicioda tă groza v la şcoa lă . Nu i-a plă cut să
cite a scă , a şa cum se întâ mpla cu ce ila lţi cole gi – de fa pt, n-a
învă ţa t a lfa be tul pâ nă la opt a ni. Pe mă sură ce cre şte a , a de ve nit
dificil chia r să -l fa ce m să me a rgă la şcoa lă ; un pa sa j subte ra n sa u
un ma ll e ra mult ma i a tră gă tor de câ t sa la de cla să . A te rmina t
şcoa la cu un ce rtifica t de a bsolvire în informa tică şi un a ve rtisme nt
pe ntru furt din ma ga zine . La mome ntul a ce la , profe sorii îşi
dă duse ră de ja se a ma că e ra disle xic, da r e ra pre a tâ rziu ca să ma i
conte ze .
Me lissa m-a privit a tunci gâ nditoa re . M-a m între ba t da că
de pă şise m cumva limite le prie te nie i noa stre şi o puse se m într-o
postură dificilă .
— Poa te să lucre ze la ca fe ne a .
Nu-mi gă se a m cuvinte le . „Mulţume sc” pă re a pre a puţin.
— Sa la riul minim, a spus Me lissa hotă râ tă , şi pe ntru o pe rioa dă
de probă ma i întâ i. De luni pâ nă vine ri, la schimb de tură . Din
câ nd în câ nd va fi ne voie să vină şi în we e ke nd.
— Îţi ră mâ n da toa re , a m spus.
— Pe ntru ce sunt prie te nii? a ră spuns e a şi a da t din mâ nă în
se mn că nu e ra ne voie să -mi ma nife st re cunoştinţa .

— Poa te că a r tre bui să înce pi să -i plă te şti ma me i ta le ce va

chirie , a cum că a i o slujbă , spune Simon.
Mă uit la e l mustră tor. Simon nu se a me ste că nicioda tă câ nd
vine vorba de cre şte re a copiilor. Nu e un subie ct pe ca re să fi fost
ne voiţi să -l discută m; copiii a ve a u optspre ze ce şi re spe ctiv
pa ispre ze ce a ni câ nd l-a m cunoscut. Era u a proa pe a dulţi, chia r şi
a tunci câ nd nu se purta u ca a ta re . Nu a ve a u ne voie de un a lt ta tă ,
şi, sla vă Domnului, Simon nici nu înce rca se să se comporte ca
unul.
— Lui Ka tie nu-i ce ri chirie .
— E ma i mică de câ t tine . Tu a i două ze ci şi doi de a ni, Justin,
e şti de stul de ma re câ t să fii pe picioa re le ta le .
Justin îşi îndre a ptă picioa re le şi se ridică cu o mişca re fluidă .
— Da ’ ştiu că a i tupe u! Ce -a r fi să plă te şti tu ce va chirie îna inte
să -mi spui mie ce să fa c?
Nu-mi pla ce de loc che stia a sta . Doi oa me ni pe ca re -i iube sc
a fla ţi unul la be re ga ta ce luila lt.
— Justin, nu vorbi a şa cu Simon.
Nu e o a le ge re conştie ntă să ţin pa rte a cuiva , da r ime dia t ce
roste sc cuvinte le vă d în ochii lui Justin privire a a ce e a ca re pa rcă
spune că l-a m tră da t.
— Îşi dă şi e l cu pă re re a , nimic ma i mult. Nu-ţi ce r nicio chirie .
Nici n-a ş fa ce vre oda tă a şa ce va şi nu-mi pa să da că lume a
cre de că sunt sla bă . N-o să ce de z în privinţa a sta . Aş pute a să -i ce r
lui Justin tre i lule le , tre i surce le pe ntru ca za re şi mâ nca re şi tot n-a r
ma i ră mâ ne cu ma re lucru. Cum a r re uşi să tră ia scă în fe lul a sta ,
nu ma i zic să pună ce va de opa rte pe ntru viitor? Era m ma i tâ nă ră
de câ t e ste Ka tie a cum câ nd a m ple ca t de -a ca să , fă ră să a m a ltce va
de câ t o va liză cu ha ine , un pâ nte c ca re se tot rotunje a şi
de za mă gire a pă rinţilor me i ră sunâ ndu-mi în ure chi. Îmi dore sc ma i
mult de -a tâ t pe ntru copiii me i.
Simon însă n-o la să ba ltă .
— Îţi ca uţi ce va de muncă ? Slujba de la ca fe ne a e în re gulă , da r
da că vre i să -ţi cumpe ri o ma şină şi să te muţi la ca sa ta , a tunci
tre buie să câ ştigi ma i mult de câ t poa te Me lissa să te plă te a scă .
Nu-mi da u se a ma ce l-a a puca t. Nu sunte m boga ţi, da r ne
de scurcă m. Nu tre buie să ce re m ba ni de la copii.
— Ta ta a spus că -mi împrumută e l ba nii de ma şină de înda tă
ce -mi ia u ca rne tul.
Simt cum Simon se încorde a ză lâ ngă mine , a şa cum fa ce
întotde a una câ nd nume le lui Ma a pa re în discuţie . Sunt mome nte
câ nd a ce a stă re a cţie e e ne rva ntă , da r ce l ma i a de se a mă fa ce să
mă lumine z pe dină untru. Nu cre d că lui Ma i-a tre cut vre oda tă
prin ca p că a ltcine va m-a r pute a gă si a tră gă toa re ; îmi pla ce că lui
Simon îi pa să suficie nt de mult de mine câ t să fie ge los.
— E dră guţ din pa rte a ta tă lui tă u, spun re pe de , pe ntru că
loia lita te a fa ţă de fiul me u mă fa ce să spun ce va , orice , ca să -l
sprijin. Poa te ie i în conside ra re să da i mă ca r e xa me nul de şofe r
profe sionist într-una din zile le a ste a .
— N-a m de gâ nd să conduc un ta xi tot re stul vie ţii me le , ma mă .
Era m de stul de a propia ţi e u şi Justin, câ nd e ra ma i mic, da r nu
m-a ie rta t nicioda tă pe de plin pe ntru fa ptul că l-a m pă ră sit pe Ma .
La fe l a r fi fă cut şi e l, cre d, da că a r fi ştiut cum a u sta t lucrurile în
între gime , da r n-a m vrut ca fiul şi fiica me a să a ibă o pă re re
proa stă de spre ta tă l lor; n-a m vrut să sufe re şi e i cum a m fă cut-o
e u.
Ma s-a culca t cu o fe me ie ca re se a fla ca vâ rstă e xa ct la
jumă ta te între mine şi Ka tie . E ciuda t ce de ta lii îţi ră mâ n întipă rite
în minte . N-a m vă zut-o nicioda tă , da r obişnuia m să mă torture z de
una singură închipuindu-mi cum a ra tă ; ima ginâ ndu-mi mâ inile
soţului me u pe ste trupul e i de două ze ci şi tre i de a ni, fă ră urmă de
ve rge turi.
— Ca lul de da r nu se ca ută la dinţi, spune Simon. E o slujbă
bună .
Mă uit la e l surprinsă . A ma i vorbit urâ t de spre lipsa de a mbiţie
a lui Ma şi în tre cut. O pa rte din mine e ste de ra nja tă de fa ptul că
ce e a ce -mi a minte sc pre cis că numise în tre cut o slujbă fă ră niciun
viitor e ste a cum dintr-oda tă a pa re nt potrivită pe ntru fiul me u. Ma
a fost la fa culta te , a studia t ingine rie . Însă toa te s-a u schimba t în
ziua în ca re mi-a m da t se a ma că -mi întâ rzia se me nstrua ţia a tâ t de
mult, încâ t a sta nu pute a înse mna de câ t un singur lucru. Ma şi-a
a ba ndona t studiile şi şi-a gă sit ce va de lucru în a ce e a şi zi. Ce va în
construcţii, pe un şa ntie r din zonă , da r se plă te a de stul de bine .
După ce ne -a m că să torit, şi-a da t e xa me nul pe ntru pe rmisul de
şofe r profe sionist, ia r pă rinţii lui ne -a u da t dre pt ca dou de nuntă
ba nii pe ntru primul lui ta xi.
— De oca mda tă slujba de la ca fe ne a e ste în re gulă , spun. O să
a pa ră şi ce va ma i potrivit, sunt sigură .
Justin scoa te un mormă it ca re nu înse a mnă ma i nimic şi ple a că
din ca me ră . Se duce sus şi a ud scâ rţâ itul pa tului să u câ nd se a şa ză
în poziţia lui obişnuită , întins, da r a vâ nd ca pul înă lţa t a tâ t câ t să -i
pe rmită să -şi va dă e cra nul la ptopului.
— În ritmul ă sta , o să ste a a ici şi câ nd o a ve a tre ize ci de a ni.
— Vre a u să fie fe ricit, a tâ ta tot.
— Pă i e ste , spune Simon. Fe ricit că te stoa rce pe tine de ba ni.
Vre a u să spun ce va , da r îmi înghit cuvinte le . N-a r fi core ct. Eu
a m fost ce a ca re a spus că nu e de a cord ca Simon să plă te a scă
chirie . Ba chia r ne -a m şi ciondă nit pe te ma a sta , da r nu a m ce da t.
Împă rţim costurile pe ntru mâ nca re şi ce le la lte fa cturi şi
întotde a una a plă tit e l câ nd a fost vorba de ie şit în ora ş sa u de
e xcursii – pe ntru mine şi pe ntru copii. Este foa rte ge ne ros. Ave m un
cont ba nca r comun şi nu ne -a m pus nicioda tă proble ma cine ce
plă te şte .
 Da r ca sa e ste a me a .
O duce a m prost cu ba nii câ nd e ra m că să torită cu Ma . El lucra
nopţile , ia r e u mă duce a m la Te sco de la opt la pa tru, şi ne -a m
de scurca t în fe lul ă sta pâ nă câ nd Justin a intra t la şcoa lă . Câ nd a
ve nit şi Ka tie pe lume , de ja ne e ra ma i bine ; Ma a ve a de lucru
ma i mult de câ t pute a duce şi, uşor, uşor, ne -a m putut pe rmite şi
câ te ce va în plus. Câ te o ma să în ora ş, ba chia r şi o va ca nţă de
va ră .
Apoi, e u şi Ma ne -a m de spă rţit, şi a m lua t-o ia r de la ze ro.
Niciunul dintre noi nu-şi pute a pe rmite să pă stre ze ca sa de unul
singur şi a fost ne voie să tre a că a ni pâ nă să pot de pune a va nsul
pe ntru ca sa în ca re stă m a cum. Mi-a m jura t că nu mă ma i le g la
ca p nicioda tă cu un bă rba t.
Da r, a te nţie , mi-a m jura t şi că n-o să mă ma i îndră goste sc
nicioda tă , şi uite ce s-a a le s de promisiune a a sta .
Simon mă să rută , cuprinzâ ndu-mi bă rbia cu o mâ nă , ca re
a lune că a poi spre ce a fa me a . Chia r şi a cum, la ca pă tul une i zile
lungi, miroa se proa spă t; a spumă de ra s şi a a e rsha ve . Simt
că ldura fa milia ră ca re -mi cuprinde trupul în timp ce -şi înfă şoa ră
pă rul me u în jurul de ge te lor şi-l mâ ngâ ie uşor, ridicâ ndu-mi bă rbia
şi că utâ ndu-mi gâ tul ca să -l să rute .
— Ne culcă m de vre me ? şopte şte .
— Urc şi e u ime dia t.
Strâ ng fa rfuriile , împre ună cu zia rul, le duc la bucă tă rie şi pun
va se le în ma şina de spă la t. Arunc zia rul în coşul de re cicla bile , de
unde fe me ia din a nunţ mă fixe a ză cu privire a . Sting lumina în
bucă tă rie şi da u din ca p gâ ndindu-mă ce ca ra ghioa să a m fost. Sigur
că nu sunt e u fe me ia din ima gine . Ce să ca ute o fotogra fie cu mine
în zia r?
 4.

Ke lly îşi scoa se e la sticul de pă r de la înche ie tura mâ inii şi-şi

prinse o coa dă la spa te . Era o ide e pre a scurt, urma re a une i
tunsori pe ca re a junse se s-o re gre te , din luna a ugust, câ nd un va l
de ca niculă fă cuse să pa ră o ide e bună să -şi ma i scurte ze bucle le
de se pe ca re le purta lungi pâ nă -n ta lie încă din vre me a stude nţie i.
Două şuviţe brune te se de sprinse ră ime dia t din prinsoa re .
Pâ nă la urmă dura se două ore ca să -i întocme a scă dosa rul lui
Ca rl Ba yliss, după ce de scope rise că e ra că uta t şi pe ntru vre o două
a cuza ţii de furt, ca şi pe ntru ne pre ze nta re în fa ţa orga ne lor de
a nche tă . Ke lly că scă . De ja tre cuse de limita în ca re e ra lihnită de
foa me , cu toa te că se uita se , plină de spe ra nţă , după mâ nca re prin
bucă tă rie câ nd a junse se a ca să , pe ntru orice e ve ntua lita te . Nimic.
Ar fi tre buit să se opre a scă totuşi să ia un ke ba b. Îşi fă cu nişte
pâ ine pră jită şi o luă cu e a în dormitorul e i de la pa rte r. Era o
încă pe re ma re , pă tra tă , cu ta va n îna lt şi pe re ţii vă ruiţi în a lb
de a supra linie i de sub ca re pute a i a tâ rna ta blouri. De de subt, Ke lly
vă ruise cu un gri-pa l, ia r covorul uza t fuse se a cope rit de două
ca rpe te uria şe pe ca re le cumpă ra se la o licita ţie . Re stul obie cte lor
din ca me ră – pa tul, biroul, fotoliul roşu pe ca re stă te a a cum – e ra u
toa te de la IKEA, liniile mode rne contra stâ nd cu fe rone ria fe re stre i
bovindoului, în dre ptul că re ia îşi împinse se pa tul.
Frunză ri e xe mpla rul zia rului Metro pe ca re îl lua se în drum spre
ca să . Ce i ma i mulţi dintre cole gii lui Ke lly nu se sinchise a u să se
uite în zia re le loca le – e d estul d e oribil că trebuie să-i ved em pe
nenorociţi în acţiune; nu vreau să-i m ai car şi acasă –, da r Ke lly nu se
ma i să tura de e le . Ştirile de ultimă oră curge a u consta nt pe e cra nul
iPhone -ului e i, ia r a tunci câ nd îşi vizita pă rinţii, ca re ple ca se ră din
Londra şi se re tră se se ră la pe nsie în Ke nt, gă se a o plă ce re
de ose bită să ce rce te ze prin noută ţile să tucului cu a nunţurile pe ntru
a dună ri a le comite te lor şi plâ nge ri împotriva gunoiului şi a
ra ha ţilor de câ ine .
Gă si ce că uta la pa gina a cince a , într-un a rticol pe două pa gini
cu titlul „Ra ta crimina lită ţii din me troul londone z e în plină
cre şte re ”: Oficiali ai Prim ăriei d esch id o anch etă privind infracţiunile
săvârşite în transportul public, d upă ce a crescut num ărul d e plângeri
legate d e infracţiuni d e natură sex uală, atacuri com ise cu violenţă şi
furturi.
Articolul înce pe a cu un pa ra gra f înţe sa t cu sta tistici înfioră toa re
privind crimina lita te a – suficie nte câ t să te de te rmine să nu ma i
me rgi nicioda tă cu me troul, îşi spuse Ke lly – îna inte să pre zinte o
se rie de studii de ca z, me nite să ilustre ze tipurile de infra cţiuni cu
ce a ma i ma re incide nţă pe rute le a glome ra te de tra nsport public
londone z. Ke lly se uită pe ste se cţiune a de a ta curi comise cu
viole nţă , ilustra tă cu fotogra fia unui bă ia t tâ nă r, cu o tunsoa re
a pa rte pe o la te ra lă a ca pului, unde e ra ra s după un a numit mode l.
Ochiul stâ ng a l a dole sce ntului a bia se ma i ve de a sub o umflă tură
ne a gră -viola ce e , ca re -l fă ce a să pa ră diform.
Atacul asupra lui Ky le Ma h ews a fost violent şi neprovocat, suna
cita tul. Pove ste a a sta tre buie înghiţită cu o linguriţă de sa re , îşi
spuse Ke lly în sine a e i. Sigur, nu-l cunoşte a pe Kyle , da r ştia bine
simbolul pe ca re îl a ve a ra s pe ca p, ia r „ne provoca t” nu e ra tocma i
un te rme n a socia t cu ce i ca re a fişa u e le me ntul re spe ctiv. Totuşi
conside ră că -i pute a a corda o pre zumţie de ne vinovă ţie .
Fotogra fia ca re însoţe a se cţiune a re fe ritoa re la a ta curile de
na tură se xua lă e ra întune ca tă , cu profilul une i fe me i a bia vizibil.
Fotografie d e arh ivă, spune a le ge nda . Num ele reale au fost sch im bate.
Fă ră nicio le gă tură , un a lt a rticol de zia r îi ră să ri lui Ke lly în
minte ; a lt ora ş, a ltă fe me ie , a ce la şi titlu.
 Înghiţi cu gre u; îşi îndre ptă a poi a te nţia că tre ultimul ca z
pre ze nta t, zâ mbind la figura pe ca re o fă ce a fe me ia din fotogra fia
re spe ctivă .
— N-o să mă pui a cum să fa c o mutră din a ia tristă de tip Daily
Mail, nu-i a şa ? îl între ba se Ca thy Ta nning pe fotogra f.
— Sigur că nu, fuse se ră spunsul lui ve se l. O să te rog să -mi fa ci
o mutră tristă tip Metro, combina tă cu un pic de indigna re . Pune -ţi
ge a nta în poa lă şi fă o fa ţă de pa rcă tocma i a i a juns a ca să şi l-a i
prins pe ba rba tu-tă u în pa t cu fe me ia de se rviciu.
Purtă torul de cuvâ nt a l Poliţie i Tra nsportului Public Brita nic nu
re uşise să pa rticipe , ia r Ke lly se ofe rise să -i ţină compa nie lui
Ca thy pe dura ta inte rviului, lucru pe ca re fe me ia îl a cce pta se
ime dia t.
— Ai fost groza vă , îi spuse se e a lui Ke lly, mă ca r a tâ ta lucru să
fa c şi e u.
— Pă stre a ză -ţi complime nte le pe ntru mome ntul în ca re o să -l
gă sim pe ce l ca re ţi-a fura t che ile , fuse se ră spunsul lui Ke lly, ca re
se gâ nde a că şa nse le ca a sta să se întâ mple e ra u de stul de mici.
Era la ca pă tul une i pe rioa de de o lună de la tra nsfe rul la
briga da Furturi câ nd a a pă rut ca zul a ce la , şi i-a plă cut de Ca thy
Ta nning de la bun înce put.
— E vina me a , spuse se fe me ia , ime dia t ce Ke lly se pre ze nta se .
Lucre z a şa de mult pe ste progra m, ia r drumul spre ca să e ste a tâ t
de lung, că e te nta nt să ma i tra g câ te -un pui de somn. Nu mi-a
tre cut nicioda tă prin ca p că cine va a r pute a profita de che stia a sta .
Ke lly se gâ ndi că , de fa pt, Ca thy Ta nning scă pa se ie in.
Infra ctorul îi scotocise prin ge a ntă câ t e ra e a re ze ma tă de pe re te le
va gonului, a dormită de -a bine le a , da r nu-i gă sise portofe lul, închis
într-un buzuna r se pa ra t cu fe rmoa r, sa u te le fonul, înde sa t în a ltul.
În loc de a sta , i-a subtiliza t che ile .
 — Nu e vina ta , o a sigură Ke lly. Ai tot dre ptul să moţă i în drum
spre ca să .
Ke lly a comple ta t plâ nge re a şi a ce rut înre gistra re a de pe
ca me re le de supra ve ghe re , ia r câ nd a fost suna tă ma i a poi, în
timpul a ce le ia şi zile , de că tre purtă torul de cuvâ nt, Ca thy i s-a pă rut
a fi a le ge re a e vide ntă pe ntru ilustra re a une i infra cţiuni din
mijloa ce le de tra nsport subte ra n. Ke lly că ută în a rticol propriile e i
cuvinte , obse rvâ nd că fuse se numită de te ctiv în loc de poliţist, ce e a
ce a ve a să -i ca lce pe ne rvi pe vre o câ ţiva oa me ni de la se cţie .
Cath y este d oar unul d intre sutele d e navetişti şi turişti care cad
victim e în fiecare an furturilor d in genţi şi buzunare, îi rugăm pe toţi
pasagerii să fie vigilenţi şi să raporteze orice li se pare suspect unui ofiţer al
Poliţiei Transportului Public Britanic.
Ke lly de cupă cu grijă a rticolul pe ntru Ca thy şi îi trimise un
me sa j mulţumindu-i încă o da tă pe ntru a jutor. Te le fonul de se rviciu
e ra închis în ve stia rul de la se cţie , da r îi dă duse lui Ca thy numă rul
e i pe rsona l, în ca z că a ce a sta a r fi a vut ne voie să de a de e a .
Ke lly e ra încă în uniformă – cu o ja che tă din ma te ria l pola r
tra să pe ste o că ma şă a lbă de pe ca re scose se cra va ta şi e pole ţii –
şi se a ple că să -şi de zle ge şire turile ghe te lor. Câ te va dintre foste le
e i cole ge de şcoa lă ie şe a u să be a ce va şi o invita se ră şi pe e a , da r
tre buia să se tre ze a scă la cinci dimine a ţa şi nu e ra pre a nostim să
nu te a me ţe şti într-o vine ri se a ra . Aşa că se gâ ndi că -i ma i
ră mă se se ră doa r pâ ine a pră jită , un ce a i şi la culca re . Distra cţie ,
nu glumă !
Îi sună te le fonul şi se înse nină câ nd vă zu nume le surorii e i
a fişa t pe e cra n.
— He i, ce fa ci? N-a m ma i vorbit de o mie de a ni!
— Ia rtă -mă , ştii cum e … a scultă , a m gă sit ca doul pe rfe ct pe ntru
ma ma , de Cră ciun, da r e un pic ma i mult de câ t che ltuim de
obice i… Te ba gi şi tu?
— Sigur. Ce e ?
Ke lly îşi scoa se o ghe a tă , a poi pe ce a la ltă , a scultâ nd doa r pe
jumă ta te de scrie re a pe ca re sora e i o fă ce a va ze i pe ca re o vă zuse
la un tâ rg de a rtă . Era jumă ta te a lui noie mbrie , ma i a ve a u
să ptă mâ ni bune pâ nă la Cră ciun. Ke lly bă nuia că se nă scuse fă ră
ge na cumpă ră turilor, lă sâ nd întotde a una lucrurile de fe lul ă sta pe
ultima sută de me tri şi bucurâ ndu-se în se cre t de a tmosfe ra fe brilă
din ma ga zine în Ajunul Cră ciunului, câ nd e ra u pline de bă rba ţi
intra ţi în pa nică , ga ta să cumpe re pa rfumuri cu pre ţuri e xa ge ra te şi
le nje rie intimă .
— Ce fa c bă ie ţii? o între rupse pe sora e i, câ nd de ve ni e vide nt
fa ptul că Le xi a ve a să -i propună ide i de ca douri pe ntru re stul
fa milie i.
— Foa rte bine . Ca să fiu since ră , o bă ta ie de ca p, jumă ta te din
timp, de sigur, da r sunt bine . Alfie s-a a da pta t groza v la şcoa lă , ia r
lui Fe rgus se pa re că -i pla ce la cre şă , jude câ nd după fe lul în ca re
a ra tă ha ine le lui la sfâ rşitul fie că re i zile .
Ke lly râ se .
— Mi-e dor de e i.
Le xi şi soţul e i, Stua rt, locuia u în St. Alba ny, de ci nu e ra u foa rte
de pa rte , da r Ke lly nu re uşe a să -i va dă pe câ t de de s şi-a r fi dorit.
— Pă i vino pe la noi!
— O să vin, promit, ime dia t ce a m câ te va zile libe re . O să -mi
ve rific progra mul şi-ţi trimit un me sa j cu da te le . Poa te luă m prâ nzul
într-o duminică ?
Fripturile pe ca re le gă te a Le xi e ra u le ge nda re .
— Cre d că ma i a m câ te va zile de conce diu la înce putul lui
de ce mbrie , da că nu te de ra nje a ză să dorm pe ca na pe a ua voa stră .
— Groza v. Bă ie ţilor le pla ce la ne bunie câ nd sta i la noi. Da r nu
pe 3, tre buie să mă duc la o re uniune a tunci.
O mică e zita re , a bia pe rce ptibilă , şi tonul inte nţiona t ne utru a l
lui Le xi îi indica ră lui Ke lly e xa ct de spre ce re uniune e ra vorba şi
unde a ve a să se ţină .
— O re uniune la Durha m?
La ca pă tul ce lă la lt a l firului se lă să linişte a , ia r Ke lly şi-o
ima gină pe sora e i încuviinţâ nd din ca p, cu ma ndibula fre mă tâ nd,
ca întotde a una câ nd a nticipa o dispută .
— Absolve nţii din ge ne ra ţia 2005, spuse Le xi dire ct. Mă
îndoie sc c-o să -i re cunosc pe jumă ta te dintre e i, de şi, de sigur, ţin
încă le gă tura cu Abbie şi Da n şi mă ma i vă d cu Moshy din câ nd în
câ nd. Nu-mi vine să cre d că a u tre cut ze ce a ni, pa rcă a u fost doa r
ze ce minute . Ca să nu ma i zic…
— Le xi!
Sora e i tă cu, ia r Ke lly înce rcă să gă se a scă ce le ma i potrivite
cuvinte .
— Eşti sigură că -i o ide e bună ? N-o să … – spuse e a ,
strâ ngâ ndu-şi ple oa pe le , dorindu-şi să fi a vut a ce a stă conve rsa ţie
fa ţă în fa ţă – n-o să ră scole a scă totul?
Se a ple că , stâ nd a cum pe ma rgine a sca unului, a şte ptâ nd ca
sora e i să ră spundă . Atinse jumă ta te a de inimă pe ca re o purta la
gâ t, a tâ rna tă de un lă nţişor de a rgint, şi se între bă da că şi Le xi o
ma i purta pe -a e i. Le cumpă ra se ră în toa mna a ce e a , chia r îna inte
să ple ce la unive rsita te . Ke lly, la Brighton, ia r Le xi, la Durha m. Era
prima da tă de câ nd se nă scuse ră câ nd a ve a u să fie de spă rţite ma i
mult de o noa pte sa u două .
Câ nd Le xi ră spunse , în ce le din urmă , o fă cu pe a ce la şi ton
re la xa t pe ca re -l a ve a câ nd vorbe a cu sora e i.
— N-o să ră scole a scă nimic, Ke lly. Ce -a fost a fost. Nu pot să
schimb lucrurile , da r nici nu tre buie să fie a sta tot ce e a ce înse mn
e u.
Le xi fuse se întotde a una ce a ca lmă , ce a se nsibilă dintre e le . În
te orie , ce le două surori e ra u ide ntice , da r nime ni nu a vuse se
vre oda tă dificultă ţi în a le de ose bi. Ave a u a ce e a şi bă rbie
pă tră ţoa să , a ce la şi na s îngust şi ochii de un că prui inte ns, da r în
timp ce figura lui Le xi e ra re la xa tă şi se nină , fa ţa lui Ke lly e xprima
a gita ţie şi încrâ nce na re . Înce rca se ră să tre a că una dre pt ce a la ltă
de multe ori în copilă rie , da r nime ni din ce i ca re le cunoşte a u n-a
fost pă că lit vre oda tă .
— De ce n-a r tre bui să mă bucur de vre murile frumoa se de
ca re a m a vut pa rte la unive rsita te ? spuse Le xi. De ce să nu fiu şi
e u în sta re să mă plimb prin ca mpus, ca re stul prie te ne lor me le ,
a mintindu-mi de se rile pe ca re le -a m pe tre cut a colo, de cursuri, de
fa rse le pe ca re ni le -a m fă cut între noi?
— Da r…
— Niciun da r. Da că a ş fi ple ca t după ce s-a întâ mpla t, da că a ş
fi me rs la a ltă unive rsita te , a şa cum a ţi vrut tu şi ma ma , a tunci e l a r
fi câ ştiga t. Şi da că nu mă duc la re uniune a a sta pe ntru că mi-e pre a
frică de a mintirile ca re s-a r pute a să ia să la supra fa ţă , e i bine ,
a tunci e l a r câ ştiga din nou.
Ke lly şi-a da t se a ma că tre mura . Şi-a sprijinit tă lpile în pode a şi
s-a a ple ca t în fa ţă , lipindu-şi frunte a de ge nunchi ca să -i fa că să
ste a locului.
— Cre d că e şti ne bună . Eu nu m-a ş a propia de locul ă la .
— Ei bine , nu e şti în pie le a me a , nu? spuse Le xi, e xpirâ nd
zgomotos, fă ră să înce rce să -şi a scundă frustra re a . Oricine te -a ude
a r cre de că ţie ţi s-a întâ mpla t, nu mie .
Ke lly nu ma i zise nimic. Cum să -i e xplice lui Le xi că e xa ct a sta
simţise , fă ră să fa că să pa ră că tra uma e i e ra ide ntică cu ce a prin
ca re tre cuse sora sa ? Îşi a duse a minte de o oră de la şcoa la de
poliţie , pre da tă de cine va de la Me dicina Muncii. Era studiul de ca z
a l unui a ccide nt în la nţ pe tre cut pe a utostra da M25; o mulţime de
ră niţi, şa se morţi. Cine a sufe rit de şoc pos ra uma tic? Ce l ca re
ţine a cursul voia ca e i să -şi spună pă re re a . Ofiţe rii din pa trula de
a utostra dă , ca re fuse se ră primii la locul a ccide ntului? Age ntul de
circula ţie ca re s-a vă zut ne voit s-o linişte a scă pe ma ma a doi copii
morţi? Şofe rul de ca mion, a că rui a te nţie de ficita ră ca uza se
ne norocire a ?
Niciunul dintre a ce ştia .
Pe rsoa na în ca uză fuse se poliţistul ca re ie şise din tură şi a l
că rui tra se u zilnic îl duce a pe podul de pe a utostra dă ; ce l ca re
fuse se ma rtor la tot ce e a ce se întâ mpla se şi ca re ra porta se
a ccide ntul, ofe rind informa ţii pre ţioa se ce lor de la dispe ce ra t, da r
ca re pâ nă la urmă s-a dove dit fă ră nicio pute re să opre a scă
tra ge dia ca re a ve a loc în fa ţa ochilor lui. El a sufe rit de şoc
pos ra uma tic. Ce l ca re s-a învinuit singur de fa ptul că nu a putut
fa ce ma i mult. Ce l ca re a sfâ rşit prin a se pe nsiona pe ca z de
boa lă , ca re s-a izola t şi a de ve nit un simplu spe cta tor.
— Îmi pa re ră u, a spus Ke lly, însă a a uzit-o pe Le xi oftâ nd.
— Nu-i nimic.
Nu e ra chia r a şa , şi a mâ ndouă ştia u lucrul ă sta , da r niciuna
dintre e le nu voia să se ce rte . Urmă toa re a da tă câ nd a ve a u să
vorbe a scă , Le xi urma să pove ste a scă de spre pla nurile pe ntru
Cră ciun, ia r Ke lly a ve a să -i spună ce groza v e ra la se rviciu. Şi
a ve a u să se pre fa că a mâ ndouă că totul e ra bine .
Aşa cum fă cuse ră în ultimii ze ce a ni.
— Cum ma i e la se rviciu? între bă Le xi, de pa rcă a r fi putut să -i
cite a scă gâ ndurile surorii sa le .
— Bine . Nimic nou.
Ke lly înce rcă să pa ră ve se lă , da r Le xi nu se lă să pă că lită .
 — Bine , Ke l, e cla r că a i ne voie de o nouă provoca re . Te -a i ma i
gâ ndit să înce rci din nou pe ntru un post la o divizie spe cia lă ? N-o
să -ţi poa rte pică toa tă via ţa .
Ke lly nu e ra pre a sigură de a sta . Ple ca re a e i cu pa tru a ni în
urmă de la Divizia Infra cţiuni de na tură se xua lă din ca drul Poliţie i
Tra nsportului Public Brita nic fuse se ra pidă şi ne plă cută . Îşi lua se
nouă luni de conce diu me dica l, întorcâ ndu-se a poi la ce e a ce -i
fuse se pre ze nta tă dre pt oca zia de a o lua de la ze ro, da r ca re
fuse se , de fa pt, o pe de a psă . Ke lly se a dâ ncise în munca în ture ,
a jungâ nd în scurt timp să fie unul dintre ofiţe rii ce i ma i re spe cta ţi
a i Poliţie i de Proximita te ; a mă gindu-se de una singură că e ra un
poliţist a de vă ra t, în fie ca re zi în ca re tâ nje a să a ibă de -a fa ce din
nou cu o a nche tă se rioa să .
— Loia lita te a de ca re a i da t dova dă tre buie să fi conta t la ce va ,
insistă Le xi. În mod ce rt, a cum şe fii pot să -şi de a se a ma că nu ma i
e şti…
Se opri brusc, e vide nt ne sigură cum să re zume pe rioa da pe
ca re Ke lly şi-o pe tre cuse de pa rte de se rviciu, inca pa bilă să -şi
pă ră se a scă a pa rta me ntul fă ră să simtă un stre s e norm.
— Mi-e bine a colo unde sunt, ră spunse Ke lly scurt. Tre buie să
închid, e cine va la uşă .
— Vino să ne vizite zi câ t ma i curâ nd, da ?
— Promit. Te iube sc, surioa ră .
— Şi e u te iube sc.
Ke lly închise şi o ă . Îi plă cuse a tâ t de mult pe rioa da de tre i
luni în ca re fuse se tra nsfe ra tă la briga da Furturi, unita te a
de se mna tă să se ocupe cu ide ntifica re a şi ca ptura re a numă rului
uria ş de hoţi de buzuna re ca re ope ra u în me troul londone z. Nu e ra
doa r a va nta jul de a fi în ha ine civile – de şi, după pa tru a ni de
uniformă , e ra o schimba re bine -ve nită – e ra vorba de fa ptul că
fă ce a i cu a de vă ra t ce va ; că ţine a i pie pt unui va l de crimina lita te
ca re a fe cta a tâ t de mulţi oa me ni din ora ş. De câ nd se a lă tura se
e chipe i, din ce în ce ma i multe unită ţi spe cia liza te fuse se ră
înfiinţa te : toa te infra cţiunile gra ve e ra u a cum a loca te brigă zilor,
lă sâ nd în sa rcina e chipa je lor Poliţie i de Proximita te doa r pe ce i
ca re încă lca u ta nge nţia l le ge a sa u ca re ma nife sta u un
comporta me nt a ntisocia l. Ke lly re ve nise la uniformă a bia de o
să ptă mâ nă , şi, cu e xce pţia lui Ca rl Ba yliss, singurii pe ca re -i lua se
de gâ t fuse se ră nişte puşti ca re stă te a u cu picioa re le pe sca une şi
be ţiva nii obişnuiţi de vine ri se a ra , înce rcâ nd să tre a că fă ră bile t
prin ba rie re le de control şi înjurâ nd ca la uşa cortului. Era ga ta să
se întoa rcă într-o unita te spe cia liza tă ? Cre de a că da , da r câ nd a
a dus subie ctul în discuţie cu şe ful e i, ră spunsul a ce stuia a fost
scurt şi la obie ct.
— Oa me nii din dome niul ă sta a u me morie lungă , Ke lly. Se
conside ră că pre zinţi un gra d pre a ma re de risc.
Dre pt consola re , i-a da t postul de la briga da Furturi; un pa s
îna inte de la ture le obişnuite , da r cu risc minim de a se tre zi pre a
implica tă e moţiona l. Ide e a lui fuse se să -i ofe re puţină sa tisfa cţie ,
da r tot ce obţinuse fuse se fa ptul că a cum Ke lly îşi dă de a se a ma şi
ma i bine de ce e a ce îi lipse a .
Le xi a ve a dre pta te ; tre buia să me a rgă ma i de pa rte .
 5.

De obice i, Ka tie nu pre a e de vă zut îna inte de mie zul zile i; la

re sta ura nt, ce le ma i bune ba cşişuri se obţin ma i de gra bă se a ra
de câ t la prâ nz şi oricum nu a fost nicioda tă ge nul ca re să se culce
de vre me în zile le libe re . Cu toa te a ste a , ie ri a urca t în ca me ra e i
îna inte de ora ze ce şi, câ nd m-a m dus s-o vă d îna inte de a mă
re tra ge e u însă mi la somn (e gre u să te de zobişnuie şti de lucruri pe
ca re le -a i fă cut o via ţă între a gă ), de ja dorme a a dâ nc. Acum, în timp
ce sta u în pa t şi înce rc să -mi fa c cura j pe ntru o a ltă dimine a ţă
ploioa să de luni, a ud huruitul boile rului, însoţit de sune tul înfunda t
pe ca re a m spe ra t că doa r mi-l ima gine z pe timpul we e ke ndului.
— S-a strica t.
Simon scoa te un sune t ca re poa te înse mna că e de a cord cu
a sta , în timp ce întinde un bra ţ de a supra pilote i ca să mă tra gă ma i
a proa pe de e l. Mă fe re sc.
— O să -ntâ rzii la se rviciu. Va tre bui să che m pe cine va să se
uite la duşul ă la , e cla r că ce va nu-i în re gulă cu e l.
— O să coste o a ve re , ştii cum sunt insta la torii. O să ne ce a ră o
sută de pa ra le îna inte să intre pe uşă .
— Ei bine , nu pot să -l re pa r singură şi… – la s propoziţia
ne te rmina tă , a runcâ ndu-i lui Simon o privire cu subînţe le s.
— Ha i că nu-s chia r a şa de ră u!
Mă înghionte şte , ia r e u scot un sune t ca un chiţă it. Ce le două
mâ ini stâ ngi a le lui Simon, câ nd vine vorba de lucru ma nua l, sunt
pe mă sura a lor me le . Ca sa pe ca re a m cumpă ra t-o împre ună cu
Ma fuse se e xe cuta tă silit (a ltfe l nu ne -a m fi pe rmis-o nicioda tă ),
ia r pla nul e ra să o a ra njă m împre ună . După ce a m da t de două ori
cu borma şina printr-o ţe a vă de a pă , a m că zut de a cord să mă ţin
de pa rte de scule le e le ctrice , ia r re pa ra ţiile a u de ve nit una din
a ce le înde le tniciri înca dra te la „munca de jos”, la fe l ca spă la tul
ta xiului sa u scoa te re a tombe roa ne lor în fa ţa ca se i. M-a m obişnuit
a poi să fa c ma jorita te a a ce lor tre buri în a nii în ca re a m fost doa r
e u şi copiii, da r poliţa din ba ie a că zut de tre i ori, ia r dula pul
a sa mbla bil din ca me ra lui Ka tie e ste în mod e vide nt foa rte insta bil.
Câ nd a m de scope rit că şi Simon e la fe l de ne price put ca mine
câ nd vine vorba de a şa ce va , a m a vut pa rte , în se cre t, de o
lovitură .
— Are vre un rost să re pa ră m duşul? între a bă Simon. Toa tă
ba ia a re ne voie de o fa ţă nouă .
— Ei bine , a sta n-o să se întâ mple pre a curâ nd, îi ră spund,
gâ ndindu-mă la ca dourile de Cră ciun pe ca re va tre bui să le
plă te sc în curâ nd cu un ca rd de cre dit. Va tre bui să re pa ră m duşul
şi să ne de scurcă m a şa cu re stul.
Mă tolă ne sc sub pilotă şi simt trupul ca ld a l lui Simon lipindu-se
de a l me u, cu un ochi pe ce a s.
— Ba ni irosiţi.
Simon dă la o pa rte pilota cu o mişca re bruscă , împingâ nd-o
a colo unde nu pot a junge la e a şi învă luindu-ne pe a mâ ndoi cu un
cure nt de a e r re ce . Mă ridic în ca pul oa se lor şi mă uit la e l.
— De câ nd îţi fa ci tu griji pe ntru ba ni?
Eu sunt ce a ca re ţine e vide nţa ba nilor pe ca re -i che ltuim. Am
che stia a sta în sâ nge . Simon, pe de a ltă pa rte , e re la xa t cu ba nii în
fe lul în ca re sunt oa me nii că rora nu le -a u lipsit nicioda tă .
— Îmi pa re ră u, spune e l, ridicâ nd je na t din ume ri. M-a m tre zit
cu fa ţa la ce a rşa f. Doa r că pa re pă ca t să pe tice şti ce va ce a re
ne voie de o re pa ra ţie ma i se rioa să . Ce -a r fi să ce r totuşi un pre ţ
pe ntru o re nova re comple tă ?
Îmi ima gine z ba ia visurilor me le ; toa tă numa i inox şi fa ia nţă
a lbă , pre cum ce a de la hote lul din Pa ris la ca re Simon m-a dus cu
oca zia prime i noa stre a nive rsă ri.
— Nu ne pute m pe rmite , Simon, nu a cum, că vine Cră ciunul.
— Plă te sc e u, spune e l.
Ză re sc ce va în ochii lui ca re mă fa ce să cre d că -şi re gre tă
ie şire a a sta , da r nu-şi re tra ge ofe rta .
— Nu mă la şi să contribui şi e u la pla ta ra te i, a şa că mă ca r
la să -mă să a chit o ba ie nouă .
Mă între b da că nu cumva come nta riile lui Justin din se a ra
pre ce de ntă a u a tins un punct se nsibil. Înce rc să zic ce va în se mn
de prote st, da r ridică o mâ nă să mă opre a scă .
— Insist. O să ca ut o firmă de construcţii se rioa să . Da că e xistă
a şa ce va . Ga ta , ha i, o să -ntâ rzii, şi tu la fe l.
Se ridică , ia r e u îmi da u jos picioa re le din pa t şi le vâ r într-o
pe re che de pa puci de ca să îmblă niţi. Că ma şa de noa pte mi se
pa re re ce lipită de pie le a goa lă şi mă înfior în timp ce cobor şi pun
a pa la fie rt. Mota nul nostru, Biscuit, se tot lipe şte de picioa re le
me le , fă câ ndu-mă să mă împie dic de e l pâ nă câ nd îi pun o porţie
de mâ nca re în ca strone l.
Aud cum şuie rul duşului se opre şte ; uşa de la ba ie se
de schide . Se a ud pa şi la e ta j, murmur de voci câ nd Simon şi Ka tie
tre c unul pe lâ ngă ce lă la lt. Se a ude din nou huruitul. Ka tie se
gră be şte a zi. Da că se pre gă te şte să ia să în ora ş, stă în ba ie ore -
ntre gi – nu că Simon s-a r plâ nge vre oda tă . Ma i de gra bă ră mâ ne
ne spă la t de câ t s-o ba tă la ca p.
— Adole sce nţi, ridică e l din ume ri, a tunci câ nd o ce rt că a pus
stă pâ nire pe ba ie . Oricum, mie nu-mi tre buie pre a mult timp să mă
spă l pe ca p, spune şi-şi tre ce o mâ nă pe ste cre şte t, pipă indu-şi
pe te cul de pă r grizona nt din ce în ce ma i subţire , cu un zâ mbe t
a mă râ t.
— Eşti pre a înţe le gă tor, îi spun.
 După ira scibilita te a lui Ma , e ste o uşura re să tră ie şti a lă turi
de cine va a tâ t de tole ra nt; nu l-a m vă zut nicioda tă pe Simon
pie rzâ ndu-şi cumpă tul, nici mă ca r a tunci câ nd ne -a m tre zit cu
ve cinii la uşă a mia oa ră ca să se plâ ngă de fa ptul că Justin a scultă
muzică pre a ta re , de şi e ra la un nive l ca re nu-l e ga la nici pe
de pa rte pe ce l a l ţipe te lor copiilor lor. Pur şi simplu, Simon nu ştie
să se e ne rve ze .
Me lissa a strâ ns ne încre ză toa re din ochi câ nd i-a m spus că
Simon tră ise singur timp de ze ce a ni îna inte să ne cunoa şte m.
— Da ’ ce -i în ne re gulă cu e l?
— Nimic! Doa r că nu a gă sit pe rsoa na potrivită . Da r se
de scurcă foa rte bine cu tre burile ca snice . Gă te şte , fa ce cura t, chia r
şi ca lcă .
— Nu poţi să -l trimiţi şi la mine -a ca să câ nd te rmini tu cu e l?
Ne il poa te să a sa mble ze un compute r din bucă ţi, da r pa re să nu
înţe le a gă butonul ca re pune în funcţiune a spira torul.
Am râ s. Ave a m se ntime ntul, chia r şi în a ce le zile de la
înce putul re la ţie i, că n-o să -l trimit nică ie ri pe Simon. Îmi a minte sc
frisonul de e moţie pe ca re l-a m simţit câ nd m-a să ruta t prima oa ră ,
şi e xcita ţia pa rtide i de se x fă cut pe re pe de -na inte şi ca m
ne înde mâ na tic la sfâ rşitul prime i noa stre întâ lniri. Cu a tâ t ma i
incita ntă , cu câ t e ra ce va tota l ne ca ra cte ristic mie . Asta mi-a plă cut
ce l ma i mult la Simon: mă fă ce a să mă simt o a ltă pe rsoa nă . Nu o
ma mă , sa u iubita lui Ma sa u o soţie . Era m e u însă mi. Zoe
Wa lke r. Din ca sa a lor me i, m-a m muta t dire ct cu Ma şi, câ nd m-
a m tre zit singură la tre ize ci de a ni, e ra m a tâ t de pre ocupa tă să mă
a sigur că le e ste bine copiilor me i, încâ t nu mi se ma i pă re a
importa nt să -mi da u se a ma cine sunt cu a de vă ra t. Fa ptul că l-a m
cunoscut pe Simon a schimba t a sta .
Fa c ce a iul şi duc sus ta va cu ce le pa tru că ni, ba t la uşa lui
Justin şi ca lc cu grijă prin de zordine a de lucruri a runca te pe jos, ca
să -i pot pune o ca nă a burindă lâ ngă pa t.
— Justin, ţi-a m fă cut ce a i.
Nu se întoa rce , ia r e u ia u ca na de ie ri, încă plină şi re ce de -
a cum. Mă uit la fiul me u, cu ba rba de tre i zile a scunzâ ndu-i fa ţa
fină cu gropiţă în bă rbie ; cu pă rul că zut pe ste frunte şi cu un bra ţ
întins că tre tă blia pa tului.
— Iubitule , e a proa pe şa pte .
Mormă ie . La ptopul lui e ste de schis pe noptie ră , la pa gina unui
forum de muzică . Funda l ne gru cu scris a lb şi sunt sigură c-o să mă
ia dure re a de inimă da că ză bove sc pe e l pre a mult. La stâ nga
ză re sc fotogra fia pe ca re Justin o folose şte la profilul online : e ste
figura lui, da r a scunsă a proa pe în între gime de o mâ nă ca re
bloche a ză obie ctivul ca me re i. Pe pa lma lui, cu lite re ne gre , e ste
scris nume le să u de jucă tor: Ga me 8oy_94.
Două ze ci şi doi me rgâ nd spre doispre ze ce . Ka tie s-a gră bit tot
timpul să cre a scă – a bia a şte pta să -şi a ba ndone ze pă puşile Ba rbie
şi pone ii de jucă rie –, da r bă rba ţii pa re că vor să ră mâ nă bă ie ţi
pe ntru ma i mult timp.
Mă gâ nde sc la ce a spus Simon cu o se a ră în urmă şi mă între b
da că într-a de vă r Justin va locui încă a ici câ nd va a ve a tre ize ci de
a ni. Ma i îna inte cre de a m că nu vre a u să -mi ple ce nicioda tă copiii
de -a ca să . Îmi plă ce a să stă m toţi tre i a ici, întâ lnindu-ne la cină , şi
în re st doa r coe xistâ nd. Din câ nd în câ nd, Ka tie şi cu mine ma i
ie şe a m împre ună , ia r Justin se stre cura în bucă tă rie în timp ce
pre gă te a m ce a iul, şte rpe lind ca rtofi pră jiţi îna inte să a puc să -i pun
în fa rfurii şi e xplicâ ndu-mi intrigile jocului Gra nd The Auto, din
ca re nu price pe a m ma re lucru. Era m ca nişte cole gi de a pa rta me nt,
mă a mă ge a m de una singură . Abia câ nd Simon s-a muta t cu noi mi-
a m da t se a ma câ t de mult îmi lipsise fa ptul de a pute a împă rţi a ce a
pa rte a vie ţii me le cu a ltcine va .
Justin îşi tra ge pilota pe ste ca p.
— O să întâ rzii la se rviciu, îi spun.
Şi e u la fe l, da că nu mă pun în mişca re , mă gâ nde sc.
— Nu mă simt bine , vine ră spunsul lui mormă it.
Tra g cu pute re de pilotă .
— Me lissa s-a da t pe ste ca p pe ntru tine , Justin. N-o să pre tinzi
a cum că e şti bolna v ca să lipse şti, mă a uzi?
Hotă râ re a din voce a me a îl a tinge , în ce le din urmă . Ştie că
fă ră a jutorul Me lisse i nu a r a ve a de muncă – şi să nu uită m că nici
mă ca r nu a m ruga t-o e u.
— Bine , ga ta , poţi să te opre şti a cum.
Îl la s stâ nd pe ma rgine a pa tului, îmbră ca t cu boxe ri, fre câ ndu-
se pe cre şte t pâ nă câ nd tot pă rul îi stă scula t pe ca p.

Un va l ca ld de a bur îşi fa ce loc pe uşa de schisă a bă ii. Ba t la

uşa lui Ka tie şi-mi strigă să intru. Stă la biroul pe ca re -l folose şte ca
mă suţă de toa le tă , conturâ ndu-şi sprâ nce ne întune ca te pe fa ţa
proa spă t ma chia tă , cu pă rul ră sucit în prosop.
— Eşti groza vă ! Îl be a u câ t îmi a ra nje z pă rul. Ga ta să ple că m la
şa pte juma te ?
— Vre i pâ ine pră jită ?
— Mă ba lone a ză . Mă nâ nc ce va după .
Îmi trimite o be ze a şi-şi ia ca na , ce a cu inscripţia „Sta i ca lm şi
1
uită -te la TOW IE ”. Chia r şi înfă şura tă numa i în prosop, tot e
supe rbă . Are nişte picioa re pâ nă -n gâ t. Dumne ze u ştie de la cine
le -a moşte nit, sigur nu de la mine ; şi Ma e de stul de înde sa t, chia r
da că e ste ma i îna lt de câ t mine .
— Nu ma i e nimic de fă cut, obişnuia e l să spună , râ njind şi
mâ ngâ indu-şi burta de be re
 Nici că pute a fi ma i dife rit de Simon: îna lt şi zve lt, cu picioa re
lungi ca re a ra tă groza v câ nd poa rtă costum şi e xtre m de nostim
câ nd e în pa nta loni scurţi.
— Pun pa riu că nu s-a murdă rit pe mâ ini în via ţa lui, a spus
Ma dispre ţuitor, după ce l-a întâ lnit prima oa ră (în mod
stâ nje nitor, pe tre pte le ca se i, câ nd ve nise s-o a ducă pe Ka tie ).
— Poa te că nici n-a fost ne voie s-o fa că , i-a m întors-o şi e u,
re gre tâ nd cuvinte le ime dia t ce le -a m rostit.
Ma e inte lige nt. Poa te nu ge nul a ca de mic, ca Simon, da r nu e
nici vre un prost. Ar fi te rmina t fa culta te a da că nu a ş fi fost e u la
mijloc.
Îi duc ce a iul lui Simon. S-a îmbră ca t de ja ; poa rtă o că ma şă
ble u-de schis şi pa nta loni de costum ble uma rin, sa coul fiind încă în
şifonie r. A re nunţa t la cra va tă , ca o conce sie fă cută codului
ve stime nta r ma i re la xa t a borda t la Telegraph , da r nu e nici ge nul de
bă rba t ca re poa rtă pa nta loni de doc. Mă uit câ t e ce a sul şi intru şi
e u în ba ie , spe râ nd că ce ila lţi mi-a u ma i lă sa t şi mie puţină a pă
ca ldă , da r sunt ne voită să -mi scurte z duşul câ nd îmi da u se a ma că
n-a u fă cut-o.
Mă şte rg câ nd a ud o bă ta ie în uşă .
— Sunt a proa pe ga ta !
— Eu sunt. Am ple ca t.
— Oh, spun şi de schid uşa , cu prosopul înfă şura t în jurul
trupului me u ud. Cre de a m că ple că m împre ună .
Simon mă să rută .
— Am spus că mă duc puţin ma i de vre me a zi.
— Sunte m ga ta în ze ce minute .
— Îmi pa re ră u, da r chia r tre buie să ple c. Te sun ma i tâ rziu.
Coboa ră şi e u mă şte rg, supă ra tă pe mine că sunt de za mă gită
de fa ptul că nu vre a să me rge m împre ună pâ nă la me trou; pa rcă -s
o a dole sce ntă ca re nu prime şte ja che ta e chipe i din ca re fa ce pa rte
tipul de ca re e îndră gostită .
Îna inte , Simon lucra în schimburi, dimine a ţa şi se a ra la ştiri şi
prin rota ţie în we e ke nduri. Acum câ te va luni – pe la înce putul lui
a ugust – s-a u schimba t lucrurile la se rviciu şi l-a u pus să lucre ze
după un progra m fix, de luni pâ nă vine ri. Cre de a m că va fi fe ricit,
da r în loc să ne bucură m de ma i multe se ri pe tre cute împre ună ,
vine a ca să morocă nos şi de prima t.
— Nu-mi pla c schimbă rile , mi-a e xplica t.
— Atunci ce re îna poi ve chile ture .
— Nu me rge a şa , mi-a spus e l, frustra re a fă câ ndu-l să se
ră ţoia scă la mine . Nu înţe le gi.
Ave a dre pta te , n-a m înţe le s. Aşa cum nu pot price pe nici a cum
de ce nu vre a să ne a şte pte ze ce minute pe mine şi pe Ka tie pâ nă
sunte m ga ta .
— Ba ă ! îi strigă e l fe te i, în timp ce se îndre a ptă spre pa rte r.
Dă -i ga ta !

— Ai e moţii? o între b, în drumul spre sta ţie .

Nu spune nimic, ce e a ce e un ră spuns în sine . Sub un bra ţ îşi
strâ nge portofoliul, în ca re se a flă două spre ze ce fotogra fii
optspre ze ce pe doispre ze ce ce ntime tri ca re a u costa t o mică a ve re .
În fie ca re dintre e le poa rtă ce va dife rit; şi a re o a ltă e xpre sie
fa cia lă . Simon i-a plă tit fotogra fiile , ca surpriză pe ntru a
optspre ze ce a e i a nive rsa re , şi nu cre d s-o ma i fi vă zut vre oda tă a şa
de fe ricită .
— Nu-s convinsă că ma i suport încă o re spinge re , spune e a
înce t.
Ofte z.
— E un dome niu dur, Ka tie . Mă te m că o să ma i a i pa rte de o
mulţime de re fuzuri.
 — Mulţume sc. E bine să ştiu că ma ma me a a re încre de re în
mine .
Îmi întoa rce spa te le de pa rcă a r vre a s-o şte a rgă de lâ ngă
mine , da că n-a m me rge a mâ ndouă în a ce e a şi dire cţie .
— Nu fi a şa , Ka tie . Ştii ce vre a u să spun.
O sa lut pe tipa cu codiţe ca re câ ntă la intra re a în sta ţia de
me trou Crysta l Pa la ce şi ca ut prin buzuna rul ha ine i una dintre
mone de le pe ca re le ţin a colo. O che a mă Me ga n şi e doa r cu puţin
ma i ma re de câ t Ka tie . Ştiu toa te a ste a pe ntru că a m între ba t-o într-
o zi şi mi-a pove stit că pă rinţii e i a u a lunga t-o de -a ca să şi că -şi
duce zile le câ nd pe la un prie te n, câ nd pe la a ltul, câ ntâ nd la
me trou şi stâ nd la coa dă la bă ncile de a lime nte de la Norwood şi
Brixton.
— E frig a zi, nu-i a şa ?
Arunc o mone dă de ze ce pe nce în cutia chita re i e i, a colo unde
se love şte de ce le la lte câ te va , ia r e a îşi între rupe câ nte cul ca să -mi
mulţume a scă , îna inte să re ia cu uşurinţă ve rsurile urmă toa re i
strofe .
— Ze ce pe nce n-o s-o a jute pre a mult, ma mă .
Acordurile me lodie i lui Me ga n se sting pe mă sură ce îna intă m
în inte riorul sta ţie i de me trou.
— Ze ce dimine a ţa , ze ce şi se a ra câ nd mă întorc de la se rviciu.
Asta înse a mnă o liră pe să ptă mâ nă , zic e u ridicâ nd din ume ri.
Cincize ci de lire pe a n.
— Ei bine , da că pui proble ma în fe lul ă sta , a tunci e şti foa rte
ge ne roa să , spune Ka tie şi a poi ră mâ ne tă cută pe ntru o clipă .
Totuşi, de ce nu-i da i a tunci o liră în fie ca re vine ri? Sa u un te a nc de
ba ncnote de Cră ciun?
2
Ne sca nă m ca rdurile Oyste r şi tre ce m de ba rie re le de control
a l bile te lor că tre me trou.
 — Pe ntru că în fe lul ă sta nu pa re că -i da u foa rte mult, îi
ră spund lui Ka tie , chia r da că nu a ce sta e ste motivul; nu conte a ză
ba nii în sine , ci a ctul de bună ta te . Aşa , pot să ofe r puţină bună ta te
în fie ca re zi.

La sta ţia Wa te rloo, ne stră duim să ne fa ce m loc pe pe ron şi ne

a lă tură m proce siunii vâ scoa se ca re -şi croie şte drum că tre linia
Northe rn.
— Pe bune , ma mă , nu ştiu cum re uşe şti să fa ci a sta în fie ca re
zi.
— Te obişnuie şti, îi spun, de şi nu e vorba că te obişnuie şti, ci
ma i de gra bă că a jungi să suporţi pur şi simplu situa ţia (să sta i în
picioa re într-un tre n plin ochi, în ca re ma i şi pute , vine la pa che t cu
un se rviciu în Londra ).
— Eu ură sc che stia a sta . E de stul că tre buie s-o fa c mie rcure a
şi în se rile de sâ mbă tă , da r să tre ci prin a sta la ore le de vâ rf?
Dumne ze ule , m-a r te rmina .
Ka tie e ste che lne riţă la un re sta ura nt de lâ ngă Le ice ste r
Squa re . Ar pute a să -şi gă se a scă ce va ma i a proa pe de ca să , da r îi
pla ce să se a fle în ce e a ce nume şte e a „inima ora şului”. Ce vre a
să spună e ste că e mult ma i proba bil să cunoa scă vre un
producă tor de film sa u un a ge nt ca re îşi pe tre ce timpul pe lâ ngă
Cove nt Ga rde n şi Soho de câ t în Fore st Hill. E posibil să a ibă
dre pta te , chia r da că în ce le optspre ze ce luni de câ nd lucre a ză
a colo a sta încă nu s-a întâ mpla t.
Astă zi, însă , Ka tie nu se duce la re sta ura nt. Me rge să de a o
probă , la o a ge nţie te a tra lă (o a lta dintr-o lungă se rie ) ca re , spe ră
e a , va a cce pta s-o a nga je ze . Aş vre a să cre d în e a pe câ t de mult şi-
a r dori e a a sta de la mine , da r sunt o pe rsoa nă re a listă . E
frumoa să , ta le nta tă şi e o a ctriţă minuna tă , da r e doa r o fa tă de
nouă spre ze ce a ni de la şcoa la din Pe ckha m, ia r şa nse le ca e a să
a ibă me ga succe s sunt ca m tot a tâ t de ma ri câ t a le me le să câ ştig
la lote rie . Şi e u nici mă ca r nu joc.
— Promite -mi că , da că nici de da ta a sta nu-ţi ie se , te ve i gâ ndi
mă ca r la cursul a ce la de se cre ta ria t de spre ca re ţi-a m spus.
Ka tie se uită la mine dispre ţuitor.
— Doa r a şa , ca să a i un pla n de re ze rvă .
— Mulţume sc pe ntru votul de încre de re , ma mă .
Sta ţia Le ice ste r Squa re e ste ca un stup. Sunte m de spă rţite una
de a lta pe ntru scurt timp câ nd ne a propie m de ba rie re le de control
a l bile te lor, ia r câ nd o re gă se sc, o strâ ng de mâ nă .
— Înce rc să fiu pra ctică , a tâ ta tot.
E supă ra tă pe mine şi nu pot s-o conda mn. De ce a tre buit să
a le g ta ma n mome ntul ă la ca să pome ne sc de cursul de se cre ta ria t?
Mă uit la ce a s.
— Ma i a i încă tre i sfe rturi de oră . La să -mă să -ţi ia u o ca fe a .
— Aş pre fe ra să fiu singură .
Bă nuie sc că me rit a sta , da r ve de ce e fe ct a re a supra me a .
— Doa r ca să ma i re pe t puţin te xtul, a tâ ta tot.
— Sigur că da . Ei bine , a tunci, noroc! Îţi dore sc a sta since r,
Ka tie . Spe r să me a rgă strună .
O vă d cum se înde pă rte a ză , dorindu-mi să pot să mă bucur pur
şi simplu pe ntru e a ; s-o încura je z, a şa cum a fă cut-o Simon îna inte
să ple ce la se rviciu de dimine a ţă .

— Nu cre d că te dure a da că dă de a i şi tu dova dă de ma i mult

e ntuzia sm.
Me lissa întinde ma rga rină pe fe liile de pâ ine , a şe zâ ndu-le a poi
în pe re chi, cu umplutura în inte rior, ga ta pe ntru a glome ra ţia de la
prâ nz. În vitrine le de sticlă din fa ţă sunt tuburi cu ma ione ză cu ton,
cu somon a fuma t şi cu brâ nză ra să . Ca fe ne a ua din Cove nt Ga rde n
 3
se che a mă Me lissa ’s Too . E ma i ma re de câ t ce a din Ane rle y
Roa d, cu sca une îna lte la fe re a stră şi cinci sa u şa se me se cu
sca une me ta lice , ca re sunt vră fuite într-un colţ în fie ca re se a ră
pe ntru ca fe me ia de se rviciu să poa tă spă la pe jos.
— Adică s-o mint, vre i să spui?
E nouă fă ră ze ce şi în ca fe ne a nu ma i e ste nime ni, cu e xce pţia
lui Nige l, a că rui ha ină lungă gri e ste stropită cu noroi şi ca re
e ma nă va luri de mirosuri corpora le nu tocma i plă cute de fie ca re
da tă câ nd bă rba tul se mişcă . Tra ge de o ca nă de ce a i, a şe za t pe
unul dintre sca une le îna lte de la fe re a stră , pâ nă câ nd Me lissa îl
a lungă la ora ze ce în fie ca re dimine a ţă , spunâ ndu-i că pre ze nţa lui
nu fa ce bine a fa ce rii. Nige l se a şe za de obice i pe trotua rul din fa ţa
ca fe ne le i, cu o şa pcă pusă pe jos în fa ţa lui, pâ nă câ nd Me lisse i i s-
a fă cut milă de e l. Îl ta xe a ză cu cincize ci de pe nce , cu două lire ma i
puţin de câ t pre ţul a fişa t pe ta blă , şi e l a re grijă să prime a scă cu
vâ rf şi înde sa t pe ntru ce -a plă tit.
— Pur şi simplu fii a lă turi de e a .
— Da r sunt a lă turi de e a ! Mi-a m lua t vre o câ te va ore libe re de
la se rviciu tocma i ca să me rge m împre ună .
— Şi e a ştie che stia a sta ?
Nu ma i zic nimic. Avuse se m de gâ nd să mă întâ lne sc cu e a
după a udiţie să vă d cum i-a me rs, da r Ka tie mi-a da t de înţe le s
de stul de cla r că nu mă vre a prin pre a jmă .
— Ar tre bui s-o încura je zi. Câ nd o să de vină ma re ve de tă la
Hollywood n-o să -ţi convină să le spună ce lor de la re vista Hello! că
ma ma e i îi spune a că nu a re ta le nt.
Râ d.
— Nu înce pe şi tu a cuma ! Simon e convins că va re uşi.
— Pă i ve zi? spune Me lissa , de pa rcă a sta a r re zolva toa tă
proble ma .
 Pla sa a lba stră de pă r i s-a de sfă cut şi i-o prind e u, ca să nu ma i
fie ne voită să se spe le din nou pe mâ ini după a ce e a . Me lissa a re
pă rul brune t, lung, de s şi lucios, şi îl poa rtă într-o împle titură
complica tă pe ca re a m vă zut-o fă câ nd-o în câ te va clipe . Câ nd
lucre a ză , îşi înfige un cre ion în coc, ce e a ce -i dă un înşe lă tor a e r
boe m. Ca în ma jorita te a zile lor, poa rtă je a nşi şi ghe te pâ nă la
gle znă , şi o că ma şă a lbă a pre ta tă , cu mâ ne cile sufle ca te pâ nă la
coa te , ca re scot la ive a lă o pie le pe a tâ t de a lbă pe câ t de închisă
la culoa re e a bă rba tului e i.
— Mulţume sc.
— Pe de a ltă pa rte , şi de spre e l e convins că va a junge un
a utor ce le bru, zic e u zâ mbind la rg, da r chia r da că o spun în glumă ,
tot mă simt cumva lipsită de loia lita te .
— Asta nu pre supune să şi scrii e fe ctiv ce va ?
— Da r chia r scrie , ră spund, e chilibrâ nd ba la nţa şi luâ ndu-i
a pă ra re a lui Simon. A a vut de fă cut o docume nta re uria şă ma i întâ i
şi e gre u să gă se şti timp câ nd a i o slujbă cu normă -ntre a gă .
— De spre ce e ?
— Un fe l de thrille r cu spiona j, cre d. Mă ştii, nu-i tocma i ge nul
4
me u de ca rte . Mie dă -mi oricâ nd o Ma e ve Binchy .
N-a m citit nimic din roma nul lui Simon. Vre a să a şte pte pâ nă e
ga ta îna inte ca e u să -l vă d, ia r mie îmi convine che stia a sta , pe ntru
că , la dre pt vorbind, mi-e puţin te a mă . Mă îngrijore a ză fa ptul că n-o
să ştiu ce să spun de spre e l, că nici mă ca r nu sunt de stul de
price pută ca să -mi da u se a ma da că e bun de ce va sa u nu. Sunt
convinsă ca va fi o ca rte bună . Simon scrie foa rte frumos. Este unul
dintre ce i ma i e xpe rime nta ţi zia rişti de la Telegraph şi lucre a ză la
ca rte a a sta de câ nd l-a m cunoscut.
Uşa se de schide şi intră un bă rba t în costum. O sa lută pe
Me lissa , a dre sâ ndu-i-se pe nume le mic şi vorbe sc de spre vre me în
timp ce e a îi fa ce ca fe a ua , în ca re pune la pte şi za hă r fă ră să ma i
fie ne voie să -l între be da că vre a .
Pe ra ul din pe re te e ste un e xe mpla r a l zia rului Metro de vine ri
şi îl ia u de -a colo în timp ce Me lissa înca se a ză ba nii. Oricine l-o fi
citit a lă sa t zia rul împă turit la a rticolul intitula t „Ra ta crimina lită ţii
din me troul londone z e în plină cre şte re ” şi, chia r da că nu se a flă
nime ni lâ ngă mine , instinctiv îmi mut bra ţul prote jâ ndu-mi ge a nta ,
pe ca re o port de -a curme zişul pie ptului, un obice i ve chi de a ni de
zile . În zia r a pa re o fotogra fie a unui puşti ca m de a ce e a şi vâ rstă cu
Justin, cu fa ţa lovită ră u, şi o a lta a une i fe me i cu rucsa cul de schis
pe ge nunchi, cu o figură de pa rcă stă să plâ ngă . Tre c în gra bă
pe ste a rticol, da r nicio nouta te ; sfa turi de spre cum să -ţi ţii bunurile
câ t ma i a proa pe de tine , să nu că lă tore şti de unul singur se a ra
tâ rziu. Nimic din ce nu i-a m spus de ja lui Ka tie , de ma i multe ori
chia r.
— Justin mi-a spus că ge stiona ra ta a ple ca t a ca să bolna vă ie ri,
spun e u câ nd ră mâ ne m din nou singure .
— Ia r a zi e ziua e i libe ră , a şa că … – fa ce un ge st a ră tâ nd spre
pla sa de pă r a lba stră . Pun pa riu că Richa rd Bra nson nu a a vut
ge nul ă sta de proble me pe câ nd îşi construia impe riul.
— Eu pun pa riu că a a vut. Şi nu-s pre a convinsă că poţi numi
două ca fe ne le , două ca fe ne le grozave, a da ug câ nd prind privire a
infla ma tă a Me lisse i, chia r un impe riu, totuşi.
Me lissa a re un a e r duplicita r:
— Tre i.
Ridic o sprâ nce a nă şi a şte pt de ta lii.
— Cle rke nwe ll. Nu te uita a şa la mine . Tre buie să profiţi de
oca zii da că vre i să cre şti.
— Da r…
Mă opre sc îna inte să de pă şe sc o linie de după ca re să nu mă
ma i pot întoa rce . Să de schid o a tre ia ca fe ne a în timp ce a doua
încă scâ rţâ ie m-a r îngrozi, da r bă nuie sc că tocma i de -a ia Me lissa
e ste ce a ca re fa ce a fa ce ri şi e u nu. Câ nd m-a m muta t în ca sa de
lâ ngă ce a a Me lisse i şi a lui Ne il fă ce a m un curs de conta bilita te în
ca drul unui progra m de e duca ţie pe ntru a dulţi. Fuse se m va rză la
ma te ma tică în timpul şcolii, da r Ma tt ţine a copiii la e l doa r mie rcuri
se a ra , ce e a ce înse mna că a ve a m de a le s între a sta şi cursul de
ta piţe rie , şi nu m-a m vă zut câ ştigâ ndu-mi e xiste nţa din ta piţa t
sca une ve chi. Me lissa a fost primul me u clie nt.
— Mi-a m ţinut singură conta bilita te a pâ nă a cum, mi-a spus e a ,
câ nd i-a m pove stit că m-a m înscris la curs, da r tocma i a m lua t un
spa ţiu nou în Cove nt Ga rde n şi mi-a r prinde bine nişte timp libe r.
Nu-i vorba de câ t de sta te de pla tă şi fa cturi, nimic foa rte complica t.
Am profita t de oca zie . Şi chia r da că a ma i dura t un a n pâ nă
câ nd un a lt clie nt – Gra ha m Ha llow – mi-a ofe rit un se rviciu
pe rma ne nt, a m continua t să ţin re gistre le pe ntru ce le două
ca fe ne le .
— Me lissa Tre i? între b, ia r e a râ de .
— Şi Pa tru, şi Cinci… ce rul e limita !

Nu tre buie să a jung la se rviciu ma i de vre me de prâ nz, da r câ nd

sose sc, pe la unspre ze ce , Gra ha m se uită în mod oste nta tiv la
ce a s.
— Ce dră guţ din pa rte a ta că a i hotă râ t să vii a zi, Zoe .
Ca întotde a una , poa rtă un costum din tre i pie se , cu un ce a s de
buzuna r prins la ve stă . „Profe siona lismul ge ne re a ză încre de re ”,
mi-a e xplica t e l oda tă , proba bil într-o înce rca re de a mă fa ce să ie s
din pa nta lonii me i Ma rks Spe nce r ca să port ce va ma i de modă
ve che .
Nu-l ia u în se a mă . Ce le două ore libe re a u fost a proba te şi
se mna te chia r de e l însuşi vine ri, îna inte să ple c a ca să .
 — Vre i să -ţi fa c o ca fe a ? între b, după ce a m învă ţa t cu mult
timp în urmă că ce a ma i bună me todă de a -l de zumfla pe Gra ha m
e ste să i te a dre se zi e xtre m de politicos.
— Ar fi bine -ve nită , mulţume sc. Ai a vut un we e ke nd plă cut?
— N-a fost ră u.
Nu-i da u a lte a mă nunte , ia r e l nu mă între bă nimic în plus. Îmi
ţin via ţa priva tă pe ntru mine , ma i nou. Câ nd m-a m combina t cu
Simon, Gra ha m a îndră znit să suge re ze că e ra ne potrivit să mă
întâ lne sc cu cine va cunoscut prin inte rme diul se rviciului me u, chia r
da că tre cuse ră luni bune de câ nd Simon ve nise pe ntru prima oa ră
la birou, ca să ce a ră câ te va informa ţii de spre pre ţurile spa ţiilor
come rcia le , pe ntru un a rticol la ca re lucra .
— Da r nu a r fi fost ne potrivit în schimb să ie s cu şe ful? a m
ră spuns, încrucişâ ndu-mi bra ţe le şi privindu-l dre pt în ochi.
Pe ntru că la şa se să ptă mâ ni după ce a m a fla t de a ve ntura lui
Ma , pe câ nd e ra m la pă mâ nt şi nu ma i ştia m ce să fa c să mă
ridic, Gra ha m Ha llow mă invita se să ie şim împre ună şi e u a m
re fuza t.
— Îmi e ra milă de tine , a spus e l, câ nd l-a m confrunta t câ ţiva
a ni ma i tâ rziu. Cre de a m că a ve a i ne voie să fii consola tă .
— Sigur. Mulţume sc.
— Poa te că e xa ct la fe l cre de şi tipul ă sta nou.
N-a m muşca t mome a la . Ştia m că Simon nu mă compă time a . Mă
a dora . Îmi cumpă ra flori, mă duce a la re sta ura nte dră guţe şi mă
să ruta într-un fe l ca re fă ce a să mi se înmoa ie ge nunchii. Ne
întâ lne a m doa r de câ te va să ptă mâ ni, da r ştia m de ja , pur şi simplu
ştia m. Poa te că lui Gra ha m îi fuse se milă de mine , da r nu mi-a
ie rta t nicioda tă pe de plin fa ptul că l-a m re fuza t. Nu mi-a ma i da t
voie să ple c ma i de vre me a tunci câ nd e ra u copiii bolna vi, nici nu
m-a ma i scutit de doje nitul core spunză tor a tunci câ nd tre nurile
a ve a u întâ rzie ri. Din clipa a ce e a , s-a comporta t ca la ca rte , ia r e u
a ve a m pre a mult ne voie de slujba lui ca să risc să înca lc re gulile .

Gra ha m îşi be a ca fe a ua , a poi îşi îmbra că sa coul şi dispa re . Nu

a re nimic în a ge ndă , da r bombă ne ce va de spre întâ lnire a cu un tip
în le gă tură cu un câ ine şi, la dre pt vorbind, mă bucur să ră mâ n
singură . Biroul e ste ne obişnuit de liniştit pe ntru o zi de luni, a şa că
înce p o înde lung a mâ na tă cură ţe nie de primă va ră , punâ nd tot fe lul
de docume nte în tocă torul de hâ rtie şi mutâ nd ghive ce le ve chi de o
mie de a ni cu pla nta -pă ia nje n ca să şte rg pra ful pe după e le .
Te le fonul me u scoa te un bip şi vă d un me sa j de la Ma tt.

KT oka y?

Scurte a ză nume le tuturor în fe lul ă sta . Ka tie e ste KT, Justin e

Jus, ia r e u sunt Zoe numa i a tunci câ nd ne ce rtă m.
Bă nuie sc că Simon a r fi Si, da că a r a ve a ge nul a ce la de re la ţie .
Îi ră spund:

Încă nu a m ve şti de la e a . Nu ştiu da că e se mn bun sa u nu.

Era încre ză toa re ?

Mă gâ nde sc o se cundă la ce să ră spund.

Optimistă .

Şi tu? x

Vă d simbolul pupicului şi îl ignor. La s conve rsa ţia în a e r,

continuâ nd să şte rg pra ful, ia r după câ te va minute , Ma tt sună .
— Ai fă cut-o ia ră şi, a şa -i?
— Ce să fa c? între b, ştiind foa rte bine la ce se re fe ră .
 — Ai de zumfla t-o în le gă tură cu a udiţia .
Pronunţă consoa ne le cumva înfunda t şi ştiu că e din ca uză că
tocma i şi-a bă ga t o ţiga ră în gură . Ca o confirma re , a ud clinche tul
une i briche te ca re se a prinde şi Ma tra ge un fum lung. Au tre cut
a proa pe două ze ci de a ni de câ nd m-a m lă sa t de fuma t, da r tot a m
o se nza ţie fizică , ca şi cum a ş tra ge e u din ţiga ră , în timp ce
inha le a ză fumul.
— N-a m fă cut a sta , înce p, da r Ma mă cunoa şte pre a bine . Ce l
puţin, nu inte nţiona t.
— Ce i-a i spus?
— Doa r a m a dus vorba de spre cursul de se cre ta ria t de spre
ca re ţi-a m zis…
— Zo..
— Ce ? Şi tu a i fost de a cord că a r fi pe rfe ct pe ntru e a .
Aud zgomotul tra ficului în funda l şi ştiu că Ma a oprit într-o
pa rca re pe ntru ta xiuri şi stă re ze ma t de ma şină .
— Tre buie să o ie i cu frumosul. Da că o împingi cu forţa într-o
a numită dire cţie , o s-o ia la goa nă dire ct în se ns opus.
— Actoria nu-i o slujbă se rioa să , ră spund, pe ntru că a mă
contra zice cu Ma e un obice i de ca re e gre u să mă de zobişnuie sc.
Are ne voie de un pla n de re ze rvă .
— O să -şi de a şi singură se a ma de a sta în curâ nd. Şi câ nd o să
se întâ mple , o să fim a lă turi de e a .

Te rmin de şte rs pra ful în biroul principa l şi mă îndre pt spre ce l

a l lui Gra ha m. Pupitrul lui e de două ori ma i ma re de câ t a l me u,
da r a proa pe la fe l de ordona t. Este unul dintre puţine le lucruri pe
ca re le a ve m în comun. Pa ra le l cu ma rgine a biroului stă un
ca le nda r, cu cita tul motiva ţiona l a l zile i, înde mnâ ndu-mă să fa c
ce va a zi pe ntru ca re e u, ce a din viitor, o să -mi mulţume sc. Pe
pa rte a ce a la ltă a biroului sunt tre i tă viţe pe ntru docume nte ,
a şe za te una de a supra ce le ila lte şi e tiche ta te : intrări, d e rezolvat,
poştă. În fa ţa lor se a flă un te a nc de zia re . De a supra , Lond on
Gazette.
Nimic ne obişnuit. Ar fi chia r gre u să gă se şti un birou în Londra
ca re să nu a ibă vre un e xe mpla r din Gazette a runca t pe unde va . Ia u
primul numă r, spunâ ndu-mi că fa c în continua re cură ţe nie , şi
obse rv că şi zia rul de de de subt e ste tot Lond on Gazette. La fe l şi ce l
de sub e l, şi urmă torul. Vre o două spre ze ce nume re sa u ma i bine ,
frumos a şe za te unul pe ste a ltul. Arunc o privire spre uşă şi a poi mă
a şe z pe sca unul de pie le a l lui Gra ha m, de schizâ nd primul zia r.
Ră sfoie sc ra pid prime le pa gini, da r nu mă pot a bţine să tre c dire ct
la pa gina de a nunţuri.
Şi a poi simt cum mi se strâ nge stoma cul, ia r pa lme le înce p să -
mi tra nspire . Pe ntru că pe ultima pa gină a zia rului pe ca re -l ţin în
mâ nă , un zia r de a cum câ te va zile , se a flă ima gine a une i fe me i pe
ca re a m ma i vă zut-o.

Suntem cu toţii sclavii obiceiurilor noastre.

Ch iar şi tu.
Îţi iei aceeaşi h aină în fiecare zi; pleci d e-acasă la aceeaşi oră în fiecare
d im ineaţă. Ai un loc preferat în autobuz sau în m etrou; ştii precis ce scară
rulantă m erge m ai reped e, ce barieră d e control al biletelor să foloseşti, la
care tarabă se form ează coad a cea m ai scurtă.
Ştii lucrurile astea; şi le ştiu şi eu.
Ştiu că-ţi cum peri acelaşi ziar d e la acelaşi ch ioşc; laptele, la acelaşi
m om ent în fiecare săptăm ână. Ştiu d rum ul pe care-ţi d uci copiii la şcoală;
scurtătura pe care o iei când te întorci acasă d e la orele d e zum ba. Ştiu
strad a pe care te d esparţi d e prietenele tale, d upă o vineri seara petrecută la
pub; şi ştiu că restul d rum ului până acasă îl parcurgi singură. Ştiu traseul
d e cinci kilom etri pe care alergi d um inica d im ineaţa şi locul ex act în care
te opreşti să faci ex erciţiile d e stretch ing.
Ştiu toate lucrurile astea pentru că ţie nu ţi-a trecut niciod ată prin cap
că eşti observată.
Rutina este confortabilă pentru tine. Este fam iliară, îţi d ă încred ere.
Rutina te face să te sim ţi în siguranţă.
Rutina o să te om oare.
 6.

Ke lly tocma i ie şe a din sa la de şe dinţe câ nd îi sună te le fonul.

Num ăr ascuns înse mna a proa pe întotde a una dispe ce ra tul şi îşi
sprijini te le fonul între ure che şi umă rul dre pt, în timp ce îşi înche ia
ve sta de prote cţie .
— Ke lly Swift.
— Poţi să pre ie i un a pe l de la o doa mnă , Zoe Wa lke r? se a uzi
o voce .
Ke lly a uze a zumză itul vocilor din funda l; o mulţime de a lţi
ope ra tori ca re ră spunde a u la te le foa ne şi re distribuia u a pe lurile .
— Vre a să vorbe a scă cu tine în le gă tură cu un furt pe linia
Circle , ce va lua t dintr-o ge a ntă .
— Va tre bui să -i fa ci le gă tura cu briga da Furturi. Mi-a m înche ia t
pe rioa da de tra nsfe r la e i a cum câ te va zile ; a cum sunt din nou la
Poliţia de Proximita te .
— Am înce rca t, da r nu ră spunde nime ni la e i. Nume le tă u e ste
încă da t la conta cte pe ntru ge nul a sta de infra cţiuni, de a ia … –
înce pu să e xplice ope ra torul, ia r Ke lly oftă .
Nume le Zoe Wa lke r nu-i spune a nimic, da r în ce le tre i luni
pe tre cute la briga da Furturi a vuse se de -a fa ce cu ma i multe victime
a le unor furturi de portofe le de câ t îşi pute a a duce a minte .
— Fă -mi le gă tura .
— Mulţume sc.
Ope ra torul pă ru uşura t şi, nu pe ntru prima oa ră , Ke lly se simţi
bucuroa să că lucra în pa rte a a ctivă a poliţie i, nu bloca tă într-o
încă pe re fă ră fe re stre , primind a pe luri de la dive rşi ce tă ţe ni. Auzi
un clic sla b.
— Alo? Alo? fă cu o a ltă voce pe fir, de da ta a sta o voce
fe minină , de stul de a gita tă .
 — Alo? Aici a ge nt de poliţie Swift. Cu ce vă pot a juta ?
— În sfâ rşit! Ai zice că înce rc să sun la MI5.
— Mă te m că nu e nici mă ca r pe -a proa pe la fe l de inte re sa nt.
Înţe le g că vre ţi să vorbim de spre un furt la me trou. Ce vi s-a fura t?
— Nu mie , ră spunse fe me ia , de pa rcă Ke lly nu înţe le ge a cum
sta u lucrurile . Lui Ca thy Ta nning.
Ge nul a ce sta de te le foa ne e ra u obişnuite a tunci câ nd un ofiţe r
de poliţie e ra cita t într-un zia r. Tot fe lul de oa me ni îl conta cta u; de
multe ori, fă ră nicio le gă tură cu a rticolul însuşi, de pa rcă fa ptul că -
ţi a fla se ră nume le şi că pute a i fi un umă r pe ca re să plâ ngă e ra
suficie nt pe ntru e i.
— I-a u fost fura te che ile din ge a ntă pe câ nd a dormise în timp
ce se întorce a spre ca să , continuă doa mna Wa lke r. Nimic a ltce va ,
doa r che ile .
Era ge nul de furt ca re pă re a ne fire sc. Câ nd întocmise ra portul
pre limina r, Ke lly nu fuse se întru totul hotă râ tă da că să conside re
ca zul ca furt, de la bun înce put, da r Ca thy insista se că nu-şi
pie rduse che ile .
— Le ţin într-un compa rtime nt se pa ra t în ge a ntă , îi spuse se e a
poliţiste i. Nu a ve a u cum să ca dă .
Buzuna rul re spe ctiv e ra pe e xte riorul ge nţii de tip rucsa c, ia r un
fe rmoa r şi o ca ta ra mă de pie le fă ce a u imposibilă că de re a che ilor
de la sine . Ambe le fuse se ră de sfă cute .
Ima ginile de pe ca me re le de supra ve ghe re o a ră ta se ră pe
Ca thy intrâ nd la me trou la sta ţia She phe rd’s Bush, cu ca ta ra ma de
la buzuna rul rucsa cului pă râ nd bine închisă . La mome ntul la ca re a
pă ră sit me troul, la Epping, cure a ua ca ta ra me i a tâ rna de sfă cută , cu
buzuna rul între de schis.
În privinţa sta bilirii modului de ope ra re , fuse se e xtre m de
simplu. Ca thy e ra ma rtorul pe rfe ct: a ve a întotde a una a ce la şi tra se u
spre ca să , ba chia r a le ge a şi a ce la şi va gon de me trou de la linia
Ce ntra l, a şe zâ ndu-se , de câ te ori e ra posibil, pe a ce la şi loc. Da că
toa tă lume a a r fi la fe l de pre dictibilă , îşi a minti Ke lly că -şi spuse se
a tunci, a sta i-a r fa ce slujba mult ma i simplă . O ide ntifica se pe
Ca thy pe ima ginile ca me re lor de supra ve ghe re la doa r câ te va
minute după ce înce puse s-o ca ute , da r nu fuse se victima vre unuia
dintre clie nţii e i obişnuiţi puşi pe furtişa guri. Ce i ma i fre cve nţi
infra ctori de la me trou e ra u zile le a ce le a fra ţii Curtis, da r e i că uta u
portofe le şi te le foa ne , nu che i.
Câ nd Ke lly a ce rut înre gistra re a cu va gonul de me trou în ca re
a pă re a şi Ca thy la mome ntul furtului a fost câ t pe -a ci să -l ra te ze pe
fă pta ş.
Ca thy a dormise , re ze ma tă de pe re te le va gonului, cu picioa re le
încrucişa te şi cu bra ţe le strâ nse prote ctor în jurul ge nţii. Ke lly
fuse se foa rte a te ntă să ce rce te ze va gonul în că uta re a unor puşti cu
ha nora ce cu glugă sa u a unor fe me i ca re că lă tore a u în pe re che , cu
ba tic pe ca p şi be be luşi în bra ţe , încâ t a proa pe că nu l-a bă ga t în
se a mă pe bă rba tul ca re stă te a în picioa re , în a propie re de Ca thy.
În mod ce rt nu core spunde a profilului hoţului obişnuit de buzuna re .
Îna lt şi bine îmbră ca t, cu un fula r gri pe tre cut de două ori în jurul
gâ tului şi a poi ridica t de a supra ure chilor, a tâ t câ t să -i a cope re
pa rţia l fa ţa , de pa rcă a r fi fost încă a fa ră , înfruntâ nd urgiile na turii.
Era cu spa te le la ca me ră , cu privire a în pă mâ nt. Cu o mişca re
ra pidă şi sigură s-a lă sa t în jos, s-a a ple ca t spre Ca thy Ta nning,
a poi s-a ridica t, în timp ce mâ na dre a ptă i-a dispă rut în buzuna r
pre a re pe de pe ntru ca poliţista să va dă ce a nume a ve a în mâ nă .
Cre zuse oa re că a ve a să gă se a scă un portmone u în buzuna rul
e xte rior? Sa u un te le fon? O înce rca re la noroc, ca re se dove dise
de za mă gitoa re , câ nd a de scope rit a poi că nu se a le se se de câ t cu
nişte che i? Pe ca re le -a lua t oricum, pe ntru că a r fi fost un risc
inutil să înce rce să le pună îna poi şi pe ca re le -a a ba ndona t pe
unde va în drum spre ca să ?
Ke lly îşi pe tre cuse ultime le e i zile la briga da Furturi înce rcâ nd
să de a de hoţul din ca zul Ca thy Ta nning pe unde va pe la me trou,
da r nu a ve a de câ t un insta nta ne u la o re zoluţie a tâ t de sla bă , că
nici mă ca r nu a vuse se rost să -l pună în circula ţie . Bă rba tul e ra
a sia tic, de lucrul ă sta pute a fi sigură , şi a ve a ca m în jur de un
me tru optze ci. Ca me re le de supra ve ghe re a ve a u înre gistră ri color,
ia r ca lita te a ima ginii e ra impre siona ntă , a i fi putut cre de de -a
dre ptul că urmă re şti ima gini de la ştiri cu na ve tiştii la me trou, da r
a sta nu a fost de -a juns ca să obţină o ide ntifica re sigură a
fă pta şului. Pe ntru a sta ca me re le a r fi tre buit să fie îndre pta te în
dire cţia potrivită ; să fie poziţiona te în a şa fe l, încâ t să surprindă o
ima gine fronta lă comple tă . De pre a multe ori – ca în a ce a stă
situa ţie – infra cţiune a se pe tre ce a într-o zonă a cope rită doa r
pe rife ric de ca me ra de supra ve ghe re . Să mă re şti ima gine a ca să
ve zi ma i bine a r fi înse mna t o ima gine ma i ne cla ră , pâ nă într-a tâ t
încâ t de ta liile importa nte a junge a u să se pia rdă într-o figură
omoge nă pe ca re nu a ve a i nicio şa nsă s-o ide ntifici cu pre cizie .
— Aţi fost ma rtoră la furt? între bă Ke lly, îndre ptâ ndu-şi din nou
a te nţia a supra lui Zoe W a lke r.
În mod ce rt, a r fi suna t ma i de vre me da că a r fi vă zut cu
a de vă ra t infra cţiune a pe tre câ ndu-se . I-a tre cut a poi prin ca p că
poa te că Zoe Wa lke r gă sise che ile ; a sta înse mna că a r fi putut să
le trimită la crimina listică pe ntru a na lize .
— Am câ te va informa ţii pe ntru dumne a voa stră , spuse Zoe
W a lke r.
I se a dre sa forma l, pe un ton a brupt, a proa pe ne politicos, da r
sub a ce sta se a scunde a o ne sigura nţă ca re tră da ne rvozita te .
Ke lly o înde mnă cu blâ nde ţe să continue .
 Apă ru se rge ntul, bă tâ nd în ca dra nul ce a sului. Ke lly îi a ră tă
re ce ptorul şi mimă Un m inut.
— Victima . Ca thy Ta nning. Fotogra fia e i a a pă rut într-o re cla mă
de la se cţiune a a nunţuri din Lond on Gaze e, chia r îna inte să -i fie
fura te che ile .
La orice s-a r fi a şte pta t Ke lly din pa rte a lui Zoe Wa lke r, ma i
puţin la a sta . Se a şe ză .
— Ce fe l de a nunţ?
— Nu sunt foa rte sigură . E pe o pa gină cu a lte le simila re ,
re cla me la linii e rotice şi e scorte . Ia r vine ri a m vă zut a ce la şi a nunţ,
doa r că a m impre sia că e ra fotogra fia me a .
— Ave ţi impre sia ?
Ke lly nu-şi putu opri o doză de sce pticism să i se stre coa re în
voce . O a uzi pe Zoe W a lke r e zitâ nd.
— Ei bine , se mă na cu mine . Doa r că nu purta oche la ri. De şi,
une ori şi e u port le ntile le de conta ct, din a ce le a zilnice , de unică
folosinţă , ştiţi? spuse fe me ia , o â nd. Nu mă cre de ţi, nu-i a şa ?
Cre de ţi că sunt vre o ţă că nită .
Era a tâ t de a proa pe de ce e a ce cre de a Ke lly cu a de vă ra t, încâ t
a proa pe că se simţi vinova tă .
— Ba de loc. Doa r că înce rc să sta bile sc cum s-a u pe tre cut
lucrurile . Îmi pute ţi da da te le a nunţurilor pe ca re le -a ţi vă zut?
Aşte ptă pâ nă câ nd Zoe ve rifică în ca le nda r, a poi îşi notă ce le
două da te : ma rţi, 3 noie mbrie pe ntru fotogra fia lui Ca thy Ta nning şi
vine ri, 13 noie mbrie , pe ntru Zoe .
— O să ce rce te z, îi promise e a fe me ii, chia r da că nu ştia câ nd
a ve a să gă se a scă timp şi pe ntru a şa ce va . Nu vă fa ce ţi griji.

— Nu.
Pa ul Powe ll e ra de ne clintit.
— Ai a vut tre i luni în ca re te -a i fâ ţâ it în ha ine civile , în timp ce
noi, ce ila lţi, a m muncit pe -a ici; e timpul să fa ci tre a bă a de vă ra tă de
poliţist.
Ke lly îşi muşcă limba , ştiind că nu a ve a rost să -l tra nsforme în
duşma n pe se rge ntul Powe ll.
— Vre a u doa r să sta u de vorbă cu Ca thy Ta nning, spuse e a ,
de te stâ ndu-şi tonul rugă tor, şi după a ia promit că mă întorc
ime dia t.
Nu e ra nimic ma i frustra nt ca o tre a bă ne te rmina tă , ce va
ne ve rifica t, şi chia r da că Zoe Wa lke r pă ruse ce l puţin biza ră , ce va
o zgâ ndă re a totuşi pe Ke lly, nu-i dă de a pa ce . Era posibil să fi
a pă rut fotogra fia lui Ca thy în a nunţurile din zia r? Era posibil să nu fi
fost o victimă întâ mplă toa re , ci o ţintă a te nt a le a să ? Ba chia r
a nunţa tă printr-o re cla mă ? Gre u de cre zut.
— Nu ma i e tre a ba ta . Da că e ce va de inve stiga t, o vor fa ce ce i
de la briga da Furturi. Da că n-a i de stul de lucru, nu tre buie de câ t să
spui…
Ke lly ridică bra ţe le de fe nsiv. Ştia câ nd tre buie să re nunţe .

Ca thy Ta nning a ve a o ca să în Epping, nu de pa rte de sta ţia de

me trou. Pă ru bucuroa să să prime a scă un te le fon de la Ke lly,
suge râ ndu-i să se întâ lne a scă la un wine ba r în Se on Stre e t a tunci
câ nd Ke lly a ve a să -şi te rmine progra mul. Ke lly fu ime dia t de a cord,
ştiind că , da că voia să inve stighe ze o nouă pistă în ca zul de ca re nu
ma i e ra în niciun fe l le ga tă oficia l, tre buie s-o fa că pe cont propriu,
în timpul e i libe r.

— Nu le -a i gă sit, nu-i a şa ?
Ca thy a ve a tre ize ci şi şa pte de a ni. Me dic ge ne ra list la o clinică
în a propie re de She phe rd’s Bush, e ra o tipă dire ctă , ce e a ce Ke lly
suspe cta că -i ca m de ra nja pe unii dintre pa cie nţii să i. Ei însă îi
plă ce a lucrul ă sta .
 — Îmi pa re ră u.
— Asta e . Nici nu mă a şte pta m să le gă se şti. Sunt curioa să
însă , ca re -i pove ste a cu a nunţul?
Re ce pţionista de la Gazette fuse se surprinză tor de a ma bilă ,
trimiţâ ndu-i prin e -ma il copii color a le tuturor a nunţurilor de la
se cţiune a re spe ctivă din da te le me nţiona te de Zoe Wa lke r. Ke lly
le e xa mina se în timp ce se a fla în me trou, ide ntificâ nd de stul de
re pe de ima gine a pe ca re Zoe o conside ra ca înfă ţişâ nd-o pe Ca thy.
Cu doa r câ te va zile în urmă , Ke lly îl urmă rise pe fotogra ful de la
Metro în timp ce îi lua ma i multe insta nta ne e lui Ca thy, şi obse rva se
cum bre tonul fe me ii se a şe za într-un a numit fe l în pa rte a dre a ptă ,
pre cum şi un rid micuţ între sprâ nce ne le e i. Fotogra fia din Gazette îi
se mă na în mod e vide nt.
Ke lly puse a nunţul de cupa t din zia r pe ma să în fa ţa lui Ca thy,
urmă rind cu a te nţie re a cţia a ce ste ia . Nu e ra u pre a multe informa ţii
sub fotogra fie , da r a nunţul e ra înconjura t de a lte le pe ntru e scorte
şi linii e rotice , suge râ nd că şi e l ofe re a se rvicii simila re . Oa re
me dicii ge ne ra lişti a ve a u ca slujbă se cunda ră se rvicii la linii
e rotice ? Sa u ca da me de compa nie ?
Primul lucru pe ca re -l fă cuse Ke lly câ nd primise copii a le
a nunţurilor fuse se să a cce se ze a dre sa de we b –
ga se ste pe re che a potrivita .com. Că uta re a o duse se la o pa gină
goa lă , cu o ca se tă în ce ntrul pa ginii ca re suge ra că a r fi fost ne voie
de o a numită pa rolă , da r fă ră nicio indica ţie suplime nta ră de spre
ca re a r fi putut fi a ce a sta sa u cum a r fi putut cine va s-o obţină .
Ca thy e ra cu a de vă ra t surprinsă . Un mome nt de tă ce re , a poi un
râ s ne rvos. Ridică a nunţul şi-l privi ma i a te nt.
— Ar fi putut să a le a gă un unghi ma i bun, nu cre zi?
— De ci, tu e şti în fotogra fie ?
— E ha ina me a de ia rnă .
 Fotogra fia fuse se de cupa tă cu a te nţie , pe ntru ca de ta liile
funda lului întune ca t să nu fie ide ntifica bile . Un spa ţiu de unde va
dină untru, se gâ ndi Ke lly, de şi nu pute a să spună cu sigura nţă ca re
e ra a ce la . Ca thy prive a spre ca me ră , da r nu dire ct în obie ctiv;
prive a în de pă rta re , ca şi cum se gâ nde a la cu totul şi cu totul
a ltce va . Ume rii ha ine i e i ma ro-închis e ra u însă vizibili, cu o glugă
cu ma rgini îmblă nite a tâ rnâ nd re la xa t în spa te le ca pului e i.
— Ai ma i vă zut fotogra fia a sta pâ nă a cum?
Ca thy infirmă dâ nd din ca p. În ciuda sigura nţe i de sine pe ca re
o a fişa , Ke lly, îşi pute a da se a mă că situa ţia o ză pă cise cumva .
— Şi bă nuie sc că nu a i da t tu a nunţul.
— Uite , poa te că situa ţia din siste mul de să nă ta te e ca m dură ,
da r nu sunt tocma i pre gă tită să înce p a ltă ca rie ră .
— Eşti înre gistra tă pe vre un site de întâ lniri?
Ca thy o privi a muza tă .
— Îmi pa re ră u că tre buie să te între b, da r înce rc să -mi da u
se a ma da că e posibil ca fotogra fia să fi fost lua tă de pe un site
le ga l.
— Nu sunt pe niciun site de ge nul ă sta , ră spunse Ca thy. Nu a
tre cut mult timp de câ nd a m ie şit dintr-o re la ţie se rioa să şi, ca să -ţi
spun dre pt, s-o ia u de la ca pă t cu a lta e ultimul lucru la ca re mă
gâ nde sc a cum.
Puse copia a nunţului îna poi pe ma să , luă o gură de vin, a poi se
uită la Ke lly.
— Spune dre pt, a r tre bui să -mi fa c griji?
— Nu ştiu, ră spunse Ke lly since r. Anunţul ă sta a a pă rut cu
două zile îna inte să -ţi fie fura te che ile , ia r e u a m a fla t de spre e l
a bia a cum câ te va ore . Fe me ia ca re l-a gă sit, Zoe Wa lke r, cre de că
şi fotogra fia e i a a pă rut în zia rul de vine ri.
— Şi e i i s-a fura t ce va ?
 — Nu. Da r e de înţe le s că o ne linişte şte pove ste a a sta cu
fotogra fia ca re i-a a pă rut în zia r.
— Şi e u simt la fe l.
Ca thy nu ma i spuse nimic o vre me , de pa rcă a r fi câ ntă rit da că
e ra bine să continue .
— Che stia e ste , Ke lly, că e u chia r voia m să te sun de câ te va
zile .
— Şi de ce n-a i fă cut-o?
Ca thy o fixă pe Ke lly cu privire a .
— Sunt doctor. Am de -a fa ce cu fa pte , nu cu fa nte zii, a şa cum
îmi închipui că ţi se întâ mplă şi ţie . Am vrut să te sun, da r… n-a m
fost sigură .
— Sigură de ce ?
Urmă o a ltă pa uză .
— Cre d ca mi-a intra t cine va în ca să câ t timp a m fost e u la
se rviciu.
Ke lly nu spuse nimic, a şte ptâ nd-o pe Ca thy să continue .
— Nu sunt sigură . E ma i de gra bă vorba de … un se ntime nt,
spuse Ca thy şi-şi dă du ochii pe ste ca p. Ştiu, che stia a sta nu-i
va la bilă într-o insta nţă , nu? Exa ct de a ia nici n-a m ra porta t-o. Da r
câ nd m-a m întors a la ltă ie ri a ca să de la se rviciu a ş fi putut să jur că
simt miros de a e rsha ve în holul de la intra re , ia r câ nd a m urca t la
e ta j să mă schimb, ca pa cul de la coşul de rufe e ra da t la o pa rte .
— E posibil să -l fi lă sa t chia r tu a şa ?
— E posibil, da r e puţin proba bil. Să -l închid e unul din ge sturile
a le a re fle xe , ştii? spuse Ca thy şi a poi se opri. Cre d că -mi lipse şte
nişte le nje rie intimă .
— Da r a i schimba t încuie torile , totuşi, nu? între bă Ke lly.
Aşte pta i să vină lă că tuşul câ nd a i ra porta t furtul.
Ca thy a vu dintr-oda tă un a e r je na t.
 — Am schimba t încuie toa re a de la uşa din fa ţă , da r nu şi pe
ce a de la uşa din spa te . Ar ma i fi costa t încă o sută de lire şi, la
dre pt vorbind, nici nu pre a ve de a m rostul. Nu e ra nimic pe che ile
me le ca re să fi indica t cumva a dre sa , ia r la mome ntul a ce la mi s-a
pă rut o che ltuia lă în plus comple t inutilă .
— Şi a cum…?
Ke lly lă să fina lul între bă rii suspe nda t în tă ce re a dintre e le .
— Acum îmi dore sc să fi schimba t a mbe le încuie tori.
 7.

E a proa pe tre i după -a mia za câ nd Gra ha m se întoa rce la birou.

— Prâ nz de lucru, îmi ofe ră e l o e xplica ţie , ia r e u de duc din
a e rul lui re la xa t că prâ nzul a fost însoţit de ce l puţin vre o două
ha lbe .
— Pot să tra g o fugă la poştă , a cum că a i ve nit?
— Gră be şte -te , a m o viziona re într-o oră .
Totul a fost orga niza t şi a şe za t ordona t în te a ncuri prinse cu
e la stic pe biroul me u. Stre cor plicurile într-o sa coşă şi-mi pun
ha ina , în timp ce Gra ha m dispa re în biroul lui.
E a tâ t de frig a fa ră , că pot ve de a a burii re spira ţie i cum îmi ie s
din gură şi-mi înde s mâ inile a dâ nc în buzuna re , fre câ ndu-mi
de ge te le de pa lme . O vibra ţie surdă mă a ve rtize a ză că a m primit
un me sa j, da r te le fonul se a flă în buzuna rul inte rior. Ma i poa te
a şte pta .
La coa da de la oficiul poşta l îmi de sfa c fe rmoa rul şi-mi scot
te le fonul. Me sa jul e ste de la Ke lly Swift.

Aţi pute a să -mi trimite ţi o fotogra fie a dvs. câ t ma i curâ nd

posibil?

Oa re a sta înse a mnă că a vorbit cu Ca thy Ta nning? Înse a mnă că

mă cre de ? Nici nu a puc bine să te rmin de citit te xtul de pe e cra n,
că a pa re ime dia t un a ltul.

Fă ră oche la ri.

Sunt şa se oa me ni la coa dă în fa ţa me a şi ca m tot a tâ ţia în

spa te le me u. Cât m ai curând posibil, mi-a scris Ke lly Swi . Îmi da u
jos oche la rii şi de schid ca me ra te le fonului. Îmi ia o clipă să -mi
a minte sc cum să întorc ima gine a a şa încâ t pe e cra n să a pa ră
re fle xia me a , a poi întind bra ţul câ t de mult pot fă ră să de vină
e vide nt pe ntru toa tă lume a ce e a ce fa c, a dică un se lfie . Unghiul din
ca re e ste prinsă ima gine a me a , cumva de jos, fa ce să pa ră că a m
guşă şi pungi sub ochi, da r fa c totuşi fotogra fia , îngrozită câ nd
ca me ra mă dă de gol cu un clic sonor. Ce je na nt! Cine îşi fa ce
se lfie la coa dă la poştă ? Îi trimit fotogra fia lui Ke lly Swi şi vă d
ime dia t notifica re a ca re mă a nunţă că a primit-o. Mi-o ima gine z
împe re chind poza me a cu ima gine a a pă rută în Lond on Gaze e şi
a şte pt să -mi trimită un nou me sa j în ca re să -mi spună că doa r mi-
a m închipuit a se mă na re a , da r te le fonul ră mâ ne în continua re
tă cut.
În schimb, îi trimit e u un me sa j lui Ka tie , să a flu cum a fost la
a udiţie . De ja la ora a sta tre buie să fi te rmina t de mult şi ştiu că nu
a da t niciun se mn din ca uza fe lului în ca re i-a m vorbit a zi-
dimine a ţă . Îmi pun te le fonul în buzuna r.

Câ nd a jung la se rviciu, îl gă se sc pe Gra ha m a ple ca t de a supra

biroului me u, scotocind prin se rta rul ce l ma i de sus. Se ridică brusc
câ nd de schid uşa , cu roşe a ţa urâ tă de pe gâ tul să u ca re nu
tră de a ză a tâ t je nă , câ t e ne rva re că a fost prins a supra fa ptului.
— Ca uţi ce va ?
În se rta rul de sus sunt doa r plicuri de forme şi mă rimi dive rse ,
pixuri şi e la stice , şi mă între b da că a umbla t şi prin ce le la lte . Ce l
din mijloc gă zduie şte docume nte ma i ve chi, a şe za te ordona t după
da tă , în ca z că a ş a ve a ne voie să ca ut ce va a nume . În se rta rul de
jos e ste o ma re ha ra ba bură : o pe re che de a dida şi din vre me a în
ca re mă gâ nde a m să me rg pe jos pâ nă la Ta misa îna inte de a lua
me troul, ciora pi, cosme tice , ta mpoa ne . Mi-a r plă ce a să -i spun să -şi
ia la be le de pe lucrurile me le pe rsona le , da r ştiu ce a r ră spunde la
a sta : e a fa ce re a lui, cu biroul lui, se rta re le lui. Da că Gra ha m
Ha llow a r fi proprie ta r, a r fi ge nul ca re a r intra pe ste tine în ziua
inspe cţie i fă ră să ba tă la uşă .
— Che ile de la Te ne me nt House . Nu sunt în dula p.
Tra ve rse z încă pe re a spre dula pul cu che i monta t pe pe re te le
de pe holul de lâ ngă fişe t. Te ne me nt House e ste un a nsa mblu de
birouri din ca drul unui comple x ma i ma re , numit City Excha nge .
Ca ut la lite ra C şi gă se sc che ile ime dia t.
— Cre de a m că Rona n se ocupă de Excha nge .
Rona n e ste ultimul dintr-o lungă se rie de a ge nţi imobilia ri
juniori. Întotde a una bă rba ţi – Gra ha m conside ră că fe me ile nu sunt
în sta re să poa rte o ne gocie re – şi a tâ t de a se mă nă tori, de pa rcă a r
intra şi a r ie şi pur şi simplu în/din a ce la şi costum, cu unul nou
a pă râ nd la dista nţă de câ te va zile după ce a ple ca t ce l dina inte a
sa . Nu ză bove sc nicioda tă pre a mult, ce i va loroşi ple a că la fe l de
re pe de pre cum ce i sla bi.
Fie Gra ha m nu-mi a ude re ma rca , fie a le ge s-o ignore , îmi ia
che ile din mâ nă şi-mi re a minte şte că noii chiria şi de la Churchill
Pla ce vor ve ni puţin ma i tâ rziu să se mne ze contra ctul de închirie re .
Clopoţe lul de la uşă sună câ nd ple a că . Nu a re încre de re în Rona n,
a sta -i proble ma . Nu a re încre de re în niciunul dintre noi, ce e a ce
înse a mnă că , în loc să ste a la birou, a colo unde a r tre bui să fie , de
fa pt, e l umblă pe stră zi, ve rificâ nd pe toa tă lume a şi încurcâ nd
lucrurile .

Sta ţia de me trou Ca nnon Stre e t e ste plină de bă rba ţi în

costume . Mă stre cor pe pe ronul a glome ra t pâ nă câ nd a jung
a proa pe de gura tune lului. În primul va gon sunt întotde a una ma i
puţini oa me ni de câ t în ce le la lte , ia r câ nd va a junge la
W hite cha pe l, uşile se vor de schide dire ct în fa ţa ie şirii de la
me trou.
În tre n, ia u zia rul Gazette de a zi, a ba ndona t pe mă suţa slinoa să
din spa te le sca unului me u. Da u dire ct la pa ginile de la fina l, unde
sunt a nunţurile , şi gă se sc re cla ma cu numă rul de te le fon ne a loca t:
0809 4 733 968. Fe me ia de a zi e ste brune tă , se ve de din pa rte a de
jos a fotogra fie i că a re un bust proe mine nt şi un zâ mbe t la rg îi
de zve le şte dinţii a lbi şi dre pţi. În jurul gâ tului poa rtă un lă nţişor
de lica t cu o mică cruciuliţă a rgintie .
Oa re ştie că fotogra fia e i a a pă rut la pa gina de a nunţuri?
N-a m ma i primit niciun se mn de la Ke lly Swi , şi-mi spun că
tă ce re a e i e ste un se mn bun, ma i de gra bă de câ t ce va ca re să mă
pună pe gâ nduri. M-a r fi suna t ime dia t da că a r fi fost vre un motiv
de îngrijora re . Ca un doctor, a tunci câ nd te sună pe ntru că a re
nişte re zulta te îngrijoră toa re de la a na lize . Lipsa ve ştilor înse a mnă
ve şti bune , nu a şa se zice ? Simon a ve a dre pta te , nu e a me a
fotogra fia din zia r.

Schimb me troul la W hite cha pe l şi ia u tre nul spre Crysta l

Pa la ce . Pe mă sură ce me rg, a ud pa şi în spa te le me u. Nimic
ne obişnuit în a sta , se a ud pa şi pre tutinde ni la me trou, zgomotul lor
re ve rbe râ nd în pe re ţi, a mplificâ ndu-se pâ nă câ nd pa re că ze ci de
oa me ni me rg, a le a rgă , îşi tâ râ ie picioa re le .
Da r nu pot scă pa de se nza ţia că e ce va în ne re gulă cu pa şii pe
ca re -i a ud a cum.
Că mă urmă re sc pe mine .
Câ nd a ve a m optspre ze ce a ni, a m fost urmă rită oda tă pâ nă
a ca să pe câ nd mă întorce a m de la ma ga zin, nu la mult timp după
ce a m ră ma s însă rcina tă cu Justin. Fa ptul că e ra m gra vidă mă
fă cuse supe r-se nsibilă şi ve de a m pe ricole pâ ndind la fie ca re colţ.
Asfa ltul cră pa t în ca re m-a ş fi putut împie dica , biciclistul ca re sigur
a ve a să de a pe ste mine . Mă simţe a m în a şa mă sură re sponsa bilă
pe ntru via ţa din inte riorul trupului me u că pă re a a proa pe imposibil
şi să tra ve rse z fă ră să simt c-o pun în pe ricol.
 Ie şise m să cumpă r la pte , insistâ nd pe lâ ngă ma ma lui Ma că
a ve a m ne voie să fa c puţină mişca re , dorind să fa c şi e u mă ca r un
ge st mă runt ca să -i mulţume sc că mă primise în ca sa lor. Era
întune ric şi, pe câ nd mă întorce a m a ca să , mi-a m da t se a ma că sunt
urmă rită . Nu se a uze a nimic, nu e ra o se nza ţie , doa r ce rtitudine a
că cine va se a fla în spa te le me u şi că se stră duia să nu fa că
zgomot.
Simt a ce la şi lucru a cum.
Pe -a tunci nu ştia m cum e ra ma i bine să proce de z. Am
tra ve rsa t, ia r pe rsoa na ca re mă urmă re a a fă cut la fe l. Îi pute a m
a uzi pa şii, de ja ; a propiindu-se de mine , fă ră să -i ma i pe se că fă ce a
zgomot. M-a m întors şi a m vă zut un bă rba t – un tâ nă r – nu cu mult
ma i ma re de câ t Ma . Cu o bluză cu glugă şi mâ inile bă ga te a dâ nc
în buzuna re . Şi o e şa rfă a cope rindu-i pa rte a de jos a fe ţe i.
Era o scurtă tură spre ca sa lui Ma ; o stră duţă îngustă ca re
tre ce a prin spa te le unui şir de ca se . Un pic ma i ma re de câ t o a le e .
Ajung m ai reped e, a m hotă râ t a tunci, fă ră să gâ nde sc pre a ra ţiona l,
dorindu-mi doa r să fiu a ca să în sigura nţă .
La colţul stră zii a m lua t-o la fugă , ia r bă ia tul din spa te le me u a
înce put să a le rge şi e l. Pla sa de cumpă ră turi mi-a că zut din mâ ini,
dopul de pla stic de sfă câ ndu-se de pe cutia cu la pte , împră ştiind o
e xplozie a lbă pe a sfa lt. Câ te va se cunde ma i tâ rziu, a m că zut şi e u,
în ge nunchi, punâ ndu-mi o mâ nă prote ctoa re în jurul mijlocului.
S-a te rmina t totul într-o clipă . Tâ nă rul s-a a ple ca t a supra me a ,
i-a m putut ve de a doa r ochii, a întins o mâ nă şi mi-a că uta t bruta l
prin buzuna re . Mi-a smuls portmone ul şi a fugit, lă sâ ndu-mă că zută
pe jos.
Pa şii se a propie .
Mă re sc ritmul. Mă forţe z să n-o ia u la fugă , da r me rg câ t de
re pe de pot, sprintul ne obişnuit de ze chilibrâ ndu-mă şi fă câ ndu-mi
ge a nta să se bă lă ngă ne dintr-o pa rte în a lta .
La ce va dista nţă în fa ţa me a e ste un grup de fe te şi înce rc să le
prind din urmă . Sigura nţa da tă de numă r, îmi spun. Se proste sc,
a le rgâ nd, să rind, râ zâ nd, da r nu pa r a me ninţă toa re . Nu ca pa şii din
spa te le me u, ca re se a ud din ce în ce ma i ta re şi ma i gre oi,
a propiindu-se .
— He i! a ud.
O voce ma sculină . Aspră şi dură . Îmi tra g ge a nta în fa ţă , îmi ţin
bra ţul de a supra e i ca să nu poa tă fi de sfă cută , a poi mă pa niche z la
gâ ndul că da că cine va mi-o smulge mă va tra ge şi pe mine oda tă cu
e a . Mă gâ nde sc la sfa tul pe ca re -l da u întotde a una copiilor me i, că
e ma i bine să fii je fuit de câ t ră nit. Ced aţi fără să opuneţi rezistenţă, le
spun de fie ca re da tă . Niciun lucru nu e atât d e im portant încât să fiţi
voi răniţi pentru el.
Pa şii se a propie ma i re pe de , tipul a le a rgă .
O ia u şi e u la fugă , da r pa nica mă fa ce ne înde mâ na tică şi îmi
scrâ nte sc o gle znă , ga ta să ca d. Aud a ce e a şi voce , strigâ nd din nou,
ia r a cum sâ nge le îmi zvâ cne şte a tâ t de ta re în ure chi, încâ t nu ma i
pot a uzi ce spune . Tot ce ma i a ud e ste zgomotul pe ca re -l fa ce
a le rgâ nd, pre cum şi sune tul proprie i me le re spira ţii, pe mă sură ce
ră suflu din ce în ce ma i gre oi şi dure ros.
Mă doa re gle zna . Nu pot să fug, a şa că nici nu ma i înce rc.
Re nunţ. Mă întorc.
E tâ nă r; nouă spre ze ce , poa te două ze ci de a ni. Bă ia t a lb, cu
je a nşi la rgi şi pa ntofi sport ca re bocă ne pe pode a ua de cime nt.
O să -i da u te le fonul – proba bil că a sta vre a . Şi ba ni. Oa re a m
ce va ca sh?
Înce p să tra g de cure a ua ge nţii ca s-o scot pe ste ca p, da r
ră mâ ne înţe pe nită în glugă . Aproa pe că m-a a juns din urmă ,
râ njind de pa rcă te a ma me a i-a r provoca plă ce re , de pa rcă s-a r
bucura că tre mur a tâ t de ta re , încâ t nu mă pot e libe ra de ba re ta
din pie le a ge nţii. Închid ochii strâ ns. Fă-o, od ată! Orice ai d e gând , fă-
o!
Adida şii lui se love sc de pa rdose a lă . Ma i pute rnic, ma i
zgomotos, ma i a proa pe .
Pe lâ ngă mine .
De schid ochii.
— He i! strigă e l din nou şi fuge . Ne norocite lor!
Tune lul fa ce o curbă la stâ nga şi bă ia tul dispa re , e coul
a dida şilor lui a uzindu-se de pa rcă a r a le rga în continua re spre
mine . Tre mur încă , ia r corpul me u pa re inca pa bil să înre gistre ze
fa ptul că ce e a ce conside ra m a fi o ce rtitudine nu s-a pe tre cut
de loc.
Aud strigă te . Înce p să me rg, cu gle zna zvâ cnind. După colţ, îl
vă d din nou. Este cu grupul de fe te , cu un bra ţ în jurul une ia dintre
e le , în timp ce toa te ce le la lte zâ mbe sc la rg. Vorbe sc toţi de oda tă , o
zumză ia lă ca re tot cre şte pâ nă se tra nsformă într-un râ s ca de
hie nă .
Me rg înce t. Din ca uza gle zne i şi pe ntru că – chia r da că îmi da u
se a ma a cum că nu e xistă nicio a me ninţa re – nu vre a u să tre c pe
lâ ngă grupul de puşti ca re m-a u fă cut să mă simt a tâ t de
ca ra ghioa să .
Nu fiecare pas care se aud e e al cuiva care te urm ăreşte, îmi spun. Şi
nu toţi cei care aleargă vor să te ajungă d in urm ă.

Câ nd mă da u jos din tre n la Crysta l Pa la ce , Me ga n îmi spune

ce va , da r nu a puc să -i ră spund la timp. Mă simt uşura tă să fiu din
nou în a e r libe r, supă ra tă pe mine însă mi că m-a m a mba la t a şa
pe ntru nimic.
— Scuze , ce -a i spus? o între b.
— Zice a m că spe r că a ţi a vut o zi frumoa să .
 În continua re sunt ma i puţin de vre o ze ce bă nuţi în cutia
chita re i e i. Mi-a spus oda tă cum scoa te mone de le de o liră şi de
cincize ci de pe nce pe pa rcursul zile i.
— Oa me nii nu-ţi ma i da u ba ni da că a u impre sia că -ţi me rge
bine , mi-a e xplica t e a a tunci.
— A fost bine , mulţume sc, îi ră spund e u a cum. Ne ve de m de
dimine a ţă .
— Voi fi a ici! spune e a şi gă se sc pre dictibilita te a e i
conforta bilă .

La ca pă tul lui Ane rle y Roa d tre c de poa rta noa stră de schisă şi
pe lâ ngă ba lustra da vopsită de la ca sa Me lisse i. Uşa se de schide ,
ca ră spuns la me sa jul pe ca re i l-a m trimis din sta ţia de me trou.

Ai timp de -un ce a i?

— Am pus a pa la fie rt, spune e a , ime dia t ce mă ve de .

La prima ve de re , ca sa Me lise i şi a lui Ne il e ste la fe l pre cum
ce a în ca re sta u e u; holul micuţ cu uşa de la ca me ra de zi pe o
pa rte , ia r ca pă tul scă rilor în fa ţa uşii. Da r a se mă nă rile se opre sc
a ici. În pa rte a din spa te , unde la mine a i gă si bucă tă ria me a
înghe suită , la ca sa Me lisse i se a flă un spa ţiu la rg, ca re se e xtinde
pâ nă în gră dină . Două lumina toa re uria şe pe rmit luminii să inunde
spa ţiul, ia r uşi glisa nte se întind pe toa tă lă ţime a ca se i.
O urme z în bucă tă rie , unde la ba rul ca re se rve şte şi dre pt ma să
de mic de jun stă Ne il cu un la ptop în fa ţa lui. Biroul Me lisse i e ste
lâ ngă fe re a stră şi, chia r da că Ne il a re un birou la e ta j, da că nu e în
de le ga ţie , de obice i stă a ici, cu e a .
— Bună , Ne il.
— Bună , Zoe . Ce fa ci?
— Binişor.
 Ezit, ne fiind convinsă da că să le spun pove ste a cu fotogra fia din
Gazette, ne ştiind nici mă ca r cum să de fine sc ce se întâ mplă . Poa te
că mi-a r prinde bine să vorbe sc de spre a sta .
— Ma i ciuda t, însă , e că a m vă zut în Lond on Gazette o fotogra fie
a une i tipe ca re se mă na cu mine .
Râ d înce t, da r Me lissa se opre şte din pre gă titul ce a iului şi se
uită la mine cu a te nţie . Pe tre ce m pre a mult timp împre ună ca să -i
pot a scunde ce va .
— E totul în re gulă ?
— Da . E doa r o fotogra fie , nimic ma i mult. Un a nunţ pe ntru un
site de ma trimonia le , ce va de ge nul ă sta . Da r a ve a fotogra fia me a .
Ce l puţin, e u a şa a m cre zut.
Acum e râ ndul lui Ne il să a ibă un a e r ne dume rit şi nu pot să -l
conda mn; nu a re nicio logică ce spun. Mă gâ nde sc la puştiul de la
me trou, a le rgâ nd să -şi prindă din urmă prie te ne le , şi mă bucur că
nime ni dintre cunoscuţii me i nu se a fla pe -a colo să va dă cum a m
re a cţiona t e xa ge ra t. Mă între b da că nu cumva a m o criză a vâ rste i
mijlocii; da că nu sufă r de a ta curi de pa nică ge ne ra te de pe ricole
invizibile .
— Câ nd a fost a sta ? între a bă Ne il.
— Vine ri se a ra .
Mă uit de jur împre jur prin bucă tă rie , da r bine înţe le s că nu e
niciun zia r a runca t pe -a colo la întâ mpla re . La mine -a ca să , coşul
pe ntru re cicla re e ste întotde a una plin cu zia re şi a mba la je de
ca rton, da r gă le a ta de gunoi a Me lisse i e ste pusă bine de opa rte şi
golită cu re gula rita te .
— Era la pa gina de a nunţuri. Doa r un numă r de te le fon, o
a dre să de pa gină we b şi fotogra fia .
— Fotogra fia ta , spune Me lissa .
Ezit.
 — Ei bine , a cuiva ca re se a mă nă cu mine . Simon spune că
tre buie să a m o sosie pe unde va .
Ne il râ de .
— Da r te -a i re cunoa şte pe tine , nu-i a şa ?
Mă a şe z la ba rul pe ntru mic de jun, lâ ngă e l, ia r Ne il îşi închide
la ptopul, dâ ndu-l la o pa rte , ca să nu ne incomode ze .
— Aşa a r tre bui, nu? Câ nd a m vă zut fotogra fia în me trou, a m
fost sigură că e u e ra m. Da r câ nd a m a juns a ca să şi le -a m a ră ta t-o
şi ce lorla lţi, n-a m ma i fost la fe l de convinsă . Adică , de ce a r
a pă re a a colo?
— Ai suna t la numă rul ă la ? mă între a bă Me lissa .
Se a ple a că pe ste insula de bucă tă rie de viza vi de noi, fă ră să -şi
ma i a minte a scă de ca fe a .
— Nu funcţione a ză . Şi nici site -ul; a dre sa e ce va de ge nul
gă se şte pe re che a potrivită punct com, da r te duce doa r la o pa gină
goa lă cu o ca se tă a lbă în mijloc.
— Vre i să a runc şi e u o privire ?
Ne il se ocupă cu ce va în IT. N-a m ştiut nicioda tă cu sigura nţă
ce a nume , da r mi-a e xplica t câ ndva a şa de a mă nunţit, că -mi pa re
ră u că nu-mi a duc a minte .
— E în re gulă , se rios. Ai a lte lucruri ma i importa nte de fă cut.
— De stule chia r, spune Me lissa cu o umbră de re gre t. Ple a că
la Ca rdiff mâ ine , a poi toa tă să ptă mâ na e la Pa rla me nt.
De oca mda tă sunt norocoa să da că -l vă d o da tă pe să ptă mâ nă .
— La Pa rla me nt? Oa u! Cum e ?
— Plictisitor, spune Ne il zâ mbind. Ce l puţin în pa rte a în ca re
sunt implica t e u. Le insta le z un nou fire wa ll, a şa că e puţin
proba bil c-o să a m de -a fa ce cu vre un pa rla me nta r.
— Ai a cte le pe ntru octombrie ga ta ? o între b pe Me lissa ,
a ducâ ndu-mi dintr-oda tă a minte de ce a tre buit să tre c s-o vă d.
 Confirmă din ca p.
— Pe birou, chia r de a supra bibliora ftului portoca liu.
Biroul e i e a lb şi lucios, ca toa tă mobila din bucă tă rie . Un iMa c
uria ş domină spa ţiul şi pe un ra ft suspe nda t de de a supra sunt toa te
dosa re le ca fe ne le lor. Pe birou e ste un pe na r pe ca re Ka tie l-a fă cut
la ora de lucru ma nua l la şcoa lă .
— Nu-mi vine să cre d că încă ma i a i che stia a sta .
— Bine înţe le s că o a m! A fost a şa dră guţ din pa rte a e i să -l fa că
pe ntru mine .
— A lua t un opt pe ntru e l, îmi a minte sc e u.
Câ nd ne -a m muta t lâ ngă Me lissa şi Ne il ne de scurca m foa rte
gre u cu ba nii, a proa pe la limita supra vie ţuirii chia r. Aş fi putut să
lucre z ma i multe ore la Te sco, da r cum şcoa la se te rmina la ora
tre i după -a mia za , e ra imposibil. Pâ nă câ nd m-a a juta t Me lissa . Pe
vre me a câ nd a ve a doa r o singură ca fe ne a şi închide a după ce
tre ce a ora prâ nzului. Lua copiii de la şcoa lă în locul me u şi-i
a duce a a ca să la e a , ia r e i se uita u la te le vizor câ t pre gă te a e a
se ndvişurile pe ntru a doua zi. Me lissa şi Ka tie fă ce a u pră jituri
împre ună , ia r Ne il îi a ră ta lui Justin cum să a da uge me morie une i
plă ci de ba ză ; în fe lul ă sta , a m re uşit să -mi plă te sc ipote ca .
Gă se sc te a ncul de chita nţe de pe bibliora ul portoca liu, sub o
ha rtă de me trou împă turită şi un suport pe ntru coli de scris plin de
bile ţe le , a cope rite de scrisul îngrijit a l Me lisse i.
— Alte pla nuri de domina ţie mondia lă ? glume sc, a ră tâ nd spre
ca rne t, şi-i surprind pe Ne il şi Me lissa a runcâ ndu-şi priviri ciuda te .
Oh, scuze , a m spus ce nu tre buia ?
— Ca fe ne a ua a sta nouă … Ne il nu e pre a încâ nta t de ide e , nu
la fe l ca mine .
— N-a m nicio proble mă cu ca fe ne a ua , spune Ne il. Cu
fa lime ntul a m e u ce a m.
 Me lissa dă ochii pe ste ca p.
— Eşti a şa de re tice nt fa ţă de orice risc!
— Hmm, de fa pt nu pre a a ş ma i ră mâ ne la ce a i, zic e u, luâ nd
a cte le Me lisse i.
— Oh, sta i! spune Me lissa . Îţi promit că n-o să a ve m a cum o
ce a rtă conjuga lă .
Râ d.
— Nu-i vorba de a sta , spun, chia r da că în pa rte e şi a sta la
mijloc. Simon mă scoa te în ora ş în se a ra a sta .
— În timpul să ptă mâ nii? Cu ce oca zie ?
— Fă ră vre o oca zie a nume , spun e u zâ mbind la rg. Doa r o
întâ lnire roma ntică de luni se a ra .
— Pa rc-a ţi fi doi a dole sce nţi.
— Sunt încă la înce put, spune Ne il. Am fost şi noi oda tă a şa ,
ma i a da ugă şi-i fa ce cu ochiul Me lisse i.
— Am fost?
— Sta i să tre a că şa pte a ni, Me l, o să a jungă şi e i să se uite la
te le vizor din pa t, bombă nindu-se unul pe a ltul de spre cine a lă sa t
ca pa cul de la pa sta de dinţi de schis.
— De ja fa ce m şi a sta , spun e u râ zâ nd. Ne ve de m în curâ nd.

Câ nd a jung a ca să , uşa de la intra re e de scuia tă , ia r sa coul lui

Simon e a runca t pe ba lustra da scă rii. Urc sus, la ma nsa rdă , şi ba t
la uşă .
— Ce fa ci a ca să a şa de vre me ?
— He i, frumoa so, nu te -a m a uzit intrâ nd. Ai a vut o zi bună ? Nu
m-a m putut conce ntra la birou, a şa că mi-a m a dus ce va de lucru
a ca să .
Se ridică să mă să rute , a te nt să nu se love a scă cu ca pul de
bâ rne le joa se . Ma nsa rda a fost re nova tă cu mijloa ce ie ine de
proprie ta rii a nte riori. Au pă stra t structura de le mn origina lă , a şa
că , de şi e un spa ţiu la rg, nu poţi sta în picioa re de câ t în mijlocul
lui.
Mă uit la te a ncul de hâ rtii ca re e ce l ma i a proa pe de mine şi
vă d o listă de nume cu ce va ce pa re o scurtă biogra fie de de subt.
— Inte rviuri pe ntru un a rticol la ca re lucre z, îmi e xplică Simon,
vă zâ nd la ce mă uit.
Ia hâ rtiile şi le mută în pa rte a ce a la ltă , ca să mă pot sprijini de
ma rgine a biroului să u.
— E un a de vă ra t coşma r să nu le ră tă ce sc.
— Nu ştiu cum de re uşe şti să gă se şti orice pe -a ici.
În se rta re le me le de la se rviciu e o ma re de zordine , da r pe
birou nu se gă se şte ma i nimic. O fotogra fie a copiilor şi o pla ntă
sta u lâ ngă tă viţa cu docume nte şi mă a sigur că totul e lă sa t în
ordine îna inte să ple c a ca să . La sfâ rşitul fie că re i zile , scriu o listă
cu ce a m de fă cut a doua zi, chia r şi câ nd o pa rte dintre sa rcini sunt
lucruri pe ca re le fa c a utoma t, ime dia t ce a jung la se rviciu.
De schide re a core sponde nţe i, a sculta re a me sa je lor de pe robotul
te le fonic, pre gă tire a ce a iului.
— Un ha os ordona t.
Se a şa ză pe sca unul rota tiv de la birou şi-mi fa ce se mn să sta u
pe ge nunchii lui. Râ d şi mă a şe z, cu un bra ţ în jurul gâ tului să u ca
să -mi me nţin e chilibrul. Îl să rut, lă sâ ndu-mi trupul să se re la xe ze
lipit de a l lui, îna inte să mă smulg din îmbră ţişa re .
— Am re ze rva t o ma să la Be lla Donna .
— Pe rfe ct.
Nu sunt o fe me ie cu gusturi scumpe . Nu irose sc ba nii pe ha ine
şi produse de înfrumuse ţa re , ia r pe ntru mine e de -a juns da că Justin
şi Ka tie îşi a duc a minte câ nd e ziua me a . Ma nu e ra ge nul foa rte
roma ntic, nici mă ca r a tunci câ nd e ra m foa rte tine ri, şi nici e u nu
e ra m a şa . Simon se a muză pe se a ma firii me le cinice ; spune că -mi
scoa te înce tul cu înce tul la ive a lă la tura se nsibilă . Mă ră sfa ţă , ia r
mie îmi pla ce che stia a sta la ne bunie . După a ni între gi în ca re m-
a m zbă tut să pun pâ ine a pe ma să , o cină în ora ş e ste în continua re
un lux, da r a de vă ra tul câ ştig e ste fa ptul că pute m pe tre ce timp
împre ună . Doa r noi doi.
Fa c un duş şi mă spă l pe ca p, îmi da u cu pa rfum la
înche ie turile mâ inilor şi a poi le fre c una de ce a la ltă , lă sâ nd a roma
să mă învă luie . Mă îmbra c cu o rochie pe ca re n-a m ma i purta t-o
de ce va vre me – sunt uşura tă să vă d că încă -mi ma i vine – şi scot o
pe re che de pa ntofi ne gri cu toc din ma ldă rul de zordona t din fundul
dula pului me u. Câ nd Simon s-a muta t cu noi, mi-a m înghe suit
ha ine le ca să fa c loc şi pe ntru a le lui, da r chia r şi-a şa , tot tre buie
să -şi pă stre ze o pa rte din lucruri la ma nsa rdă . Ca sa a re tre i
dormitoa re , însă toa te sunt micuţe : ca me ra lui Justin a re un pa t de
o singură pe rsoa nă , ia r Ka tie a bia da că a re loc să se mişte pe
lâ ngă pa tul e i de două .
Simon mă a şte a ptă în ca me ra de zi. Şi-a pus sa cou şi cra va tă şi
a ra tă la fe l ca a tunci câ nd l-a m vă zut intrâ nd prima oa ră la Ha llow
Re e d. Îmi a minte sc că a ră spuns zâ mbe tului me u politicos într-un
fe l mult ma i cordia l.
— Sunt de la zia rul Th e Telegraph , mi-a spus. Scrie m un a rticol
de spre cre şte re a pre ţurilor pe ntru clă dirile de birouri; micile
a fa ce ri ca re sunt a lunga te de pe stră zile principa le , ge nul a ce sta de
a borda re . Ar fi groza v da că mi-a ţi pute a spune cum sta u lucrurile în
a ce st mome nt.
Mi-a întâ lnit privire a , ia r e u mi-a m a scuns roşe a ţa în spa te le
dula pului cu dosa re , pe tre câ nd ma i mult timp de câ t a ş fi a vut
ne voie ca să gă se sc nişte hâ rtii.
— Ăsta a r pute a fi un ca z inte re sa nt pe ntru dumne a voa stră .
M-a m a şe za t la birou, cu foa ia pusă între noi.
 — Ma i de mult e ra un ma ga zin de ca douri a colo, da r chiria a
cre scut şi a cum spa ţiul e libe r de şa se luni. De luna viitoa re , va fi
se diul Funda ţie i Brita nice pe ntru Ca rdiologie .
— Aş pute a vorbi cu proprie ta rul?
— Nu vă pot da da te le lui, da r da că -mi lă sa ţi numă rul
dumne a voa stră , o să i-l tra nsmit.
Am roşit din nou, chia r da că e ra pe rfe ct logic ce e a ce
suge ra se m. Era un fe l de te nsiune în a e rul dintre noi şi e ra m sigură
că nu mi se pa re .
Simon şi-a nota t numă rul de te le fon, cu ochii mijiţi. Îmi
a minte sc că m-a m între ba t da că de obice i purta oche la ri şi şi-i
scose se din va nita te , sa u pur şi simplu îi uita se ; nu ştia m pe a tunci
că încrunta tul lui e ra doa r un e fe ct se cunda r a l fa ptului că se
conce ntra . Ave a pă rul grizona nt, de şi nu e ra a şa de ra r cum îl a re
a cum, pa tru a ni ma i tâ rziu. Era îna lt, cu o a lură zve ltă ca re -i
pe rmite a să înca pă cu uşurinţă în sca unul îngust de lâ ngă biroul
me u, cu picioa re le încrucişa te re la xa t la nive lul gle zne lor. La
ma nşe te le ca re -i ie şe a u din mâ ne cile sa coului ble uma rin se
ve de a u butoni de a rgint.
— Mulţume sc pe ntru a jutor.
Pă re a că nu se gră be şte să ple ce , ia r e u de ja îmi dore a m să n-
o fa că .
— Pe ntru nimic. A fost o plă ce re să vă cunosc.
— Aşa da r, spuse e l, privindu-mă insiste nt, a ve ţi numă rul me u.
Acum l-a ş pute a primi şi e u pe -a l dumne a voa stră ?

Fa ce m se mn unui ta xi pe Ane rle y Roa d, chia r da că nu a ve m

mult de me rs, şi surprind uşura re a de pe fa ţa lui Simon câ nd ta xiul
opre şte lâ ngă noi şi ve de figura şofe rului. Oda tă , câ nd e u şi Simon
a bia înce puse ră m să ie şim împre ună , ne -a m urca t într-un ta xi
ne gru, cu ha ine le tra se pe ste ca p, înce rcâ nd să ne fe rim de ploa ie .
Abia câ nd ne -a m uita t ma i bine a m vă zut fa ţa lui Ma în oglinda
re trovizoa re . Pe ntru o clipă m-a m gâ ndit că Simon va insista să
coborâ m, da r în loc de a sta s-a uita t pur şi simplu tot timpul pe
ge a m. N-a m spus nimic niciunul dintre noi. Chia r şi Ma , ca re e ra
întotde a una vorbă lungă , nu a înce rca t să fa că niciun fe l de
conve rsa ţie .
Am ma i fost de câ te va ori la re sta ura ntul la ca re me rge m în
se a ra a sta , ia r proprie ta rul ne întâ mpină spunâ ndu-ne pe nume .
Ne conduce la un se pa re u de lâ ngă fe re a stră şi ne înmâ ne a ză
me niurile pe ca re a mâ ndoi le ştim pe de rost. Ghirla nde groa se de
be te a lă a u fost a tâ rna te în jurul ra me lor ta blourilor şi pe lâ ngă
la mpa da re .
Coma ndă m ca de obice i – pizza pe ntru Simon, pa ste cu fructe
de ma re pe ntru mine – şi sose sc pre a re pe de ca să fi fost gă tite cu
ingre die nte proa spe te .
— M-a m uita t la a nunţurile din Gazette în dimine a ţa a sta .
Gra ha m a ve a un te a nc între g în biroul lui.
— Nu te -a u muta t la fa ta de la pa gina cinci, nu?
Îşi ta ie pizza şi o dâ ră de ule i se scurge pe fa rfurie .
Râ d.
— Nu-s convinsă că a m dotă rile ne ce sa re pe ntru a şa ce va .
Proble ma e că a m re cunoscut-o pe fe me ia din zia r.
— Cum a i re cunoscut-o? Adică e o tipă pe ca re -o cunoşti?
Da u din ca p în se mn că nu.
— I-a m vă zut fotogra fia în a lt zia r, într-un a rticol de spre
infra cţiunile ca re a u loc la me trou. Le -a m spus ce lor de la poliţie
de spre a sta .
Înce rc să fa c să pa ră că nu da u pre a ma re importa nţă fa ptului,
da r voce a mă tră de a ză .
— Mi-e frică , Simon. Da că fotogra fia din zia rul de vine ri e ra
chia r poza me a ?
— Nu e ra , Zoe .
Pe fa ţa lui Simon cite sc îngrijora re a ; nu pe ntru că cine va mi-a r
fi publica t poza într-un zia r, ci pe ntru că e u chia r cred că a şa s-a
întâ mpla t.
— Nu-mi ima gine z toa te a ste a .
— Eşti pre ocupa tă din ca uza se rviciului? Gra ha m?
Are impre sia c-a m lua t-o ra zna . Înce p să cre d că a re dre pta te .
— Da chia r se mă na cu mine , spun înce t.
— Ştiu.
Pune jos ta câ murile .
— Uite , ha i să pre supune m că e ra chia r fotogra fia ta .
Aşa a borde a ză Simon proble me le , de spicâ nd firul în pa tru. Cu
câ ţiva a ni în urmă , pe stra da noa stră a a vut loc un ja f. Ka tie e ra
sigură că urmă toa re a ca să la ca re hoţii vor da o spa rge re va fi a
noa stră , ia r gâ ndul ă sta n-o lă sa să doa rmă . Câ nd re uşe a , în ce le
din urmă , să a ţipe a scă , a ve a coşma ruri, şi se tre ze a ţipâ nd că e ra
cine va la e a în ca me ră . Nu ştia m ce să mă ma i fa c cu e a .
Înce rca se m orice ; stă te a m cu e a pâ nă a dorme a , de pa rcă a fi fost
din nou mică . Simon a a vut o a borda re ma i pra gma tică . A dus-o pe
Ka tie la ma ga zin, de unde a u cumpă ra t încuie tori pe ntru ge a muri, o
a la rmă împotriva hoţilor şi un ză vor suplime nta r pe ntru poa rta de
la gră dină . Au monta t împre ună mă surile de sigura nţă în toa tă
ca sa , vopsind chia r şi burla ne le cu vopse a a nti-că ţă ra re .
Coşma rurile a u înce ta t ime dia t.
— Bine , spun, gă sind jocul a muza nt în mod ciuda t. Să zice m că
e u e ra m pe rsoa na din fotogra fie .
— De unde a r fi putut să provină poza ?
— Nu ştiu. M-a m între ba t a ce la şi lucru.
— Ai obse rva da că cine va ţi-a r fa ce o fotogra fie la întâ mpla re ,
nu?
— Poa te că a fost fă cută de la dista nţă , cu un obie ctiv pute rnic,
spun, dâ ndu-mi se a ma câ t de ridicol sună a sta .
Ce -a r ma i urma ? Pa pa ra zzi în fa ţa ca se i? Motocicle te tre câ nd
pe lâ ngă mine în timp ce a ş fi fotogra fia tă , cu un bă rba t a ple câ ndu-
se într-o pa rte , în înce rca re a de a obţine insta nta ne ul pe rfe ct
pe ntru pa ginile ta bloide lor?
Simon nu râ de , da r câ nd îmi da u se a ma de a bsurdul suge stie i
me le , cu un zâ mbe t încurca t, schiţe a ză şi e l un zâ mbe t.
— Poa te a fura t-o cine va , spune e l, ma i se rios.
— Da !
E o va ria nta ma i pla uzibilă .
— OK, a şa da r să ne ima gină m că cine va ţi-a folosit fotogra fia
ca să fa că re cla mă .
Fa ptul că discută m de spre a nunţ în fe lul a ce sta , ra ţiona l, fă ră
urmă de e moţie , mă linişte şte tre pta t, ia r ştiu că a sta e ce e a ce şi-a
dorit Simon de la bun înce put.
— Asta a r înse mna furt de ide ntita te , nu?
Da u din ca p în se mn că da . Fa ptul că a pus punctul pe i – şi
chia r într-un fe l foa rte fa milia r – fa ce ca totul să -mi pa ră dintr-oda tă
ma i puţin pe rsona l. Sunt sute – poa te chia r mii – de furturi de
ide ntita te în fie ca re zi. La se rviciu tre buie să fim foa rte a te nţi,
ve rificâ nd toa te docume nte le de două ori şi a cce ptâ nd numa i
origina le le sa u copiile le ga liza te . E înspă imâ ntă tor de uşor pe ntru
cine va să ia fotogra fia cuiva şi s-o fa că să tre a că dre pt a a lte i
pe rsoa ne .
Simon încă înce a rcă să gă se a scă o logică în tot ce s-a
întâ mpla t.
— Ia tă ce tre buie să ie i în conside ra re : ţi-a r fa ce cu a de vă ra t
ră u? Ma i mult de câ t, să zice m, da că cine va ţi-a r folosi nume le ca să
de schidă un cont ba nca r sa u da că ţi-a r clona ca rdul?
— E ma i sinistru.
Simon se întinde pe ste ma să şi-mi cuprinde mâ inile cu a le lui.
— Îţi a duci a minte câ nd a a vut Ka tie la şcoa lă proble ma a ce e a
cu ga şca de fe te ?
Da u din ca p, simplul fa pt că se pome ne şte de spre a sta
tre zindu-mi un nou va l de furie . Câ nd a ve a cincispre ze ce a ni, Ka tie
a fost a gre sa tă de a lte tre i fe te din a ce la şi a n cu e a . Au fă cut un
cont de Insta gra m în nume le e i şi posta u fotogra fii cu ca pul lui
Ka tie pus pe dive rse a lte ima gini. Fe me i goa le , bă rba ţi goi,
pe rsona je din de se ne a nima te . O che stie infa ntilă , ima tură , ca re s-
a înche ia t îna inte de sfâ rşitul trime strului, da r Ka tie a fost
de va sta tă .
— Ce i-a i spus a tunci?
Ar trebui să te d oară-n cot d e ele, i-a m spus lui Ka tie . Nu le baga în
seam ă. Nu au cum să te atingă.
— După cum vă d e u lucrurile , spune Simon, e xistă două
va ria nte . Fie fotogra fia a fost a cuiva ca re se a mă nă cu tine , de şi
nici pe de pa rte la fe l de frumoa să – zâ mbe sc la rg în ciuda
dulce gă rie i complime ntului –, fie e ste furt de ide ntita te , ce e a ce ,
de şi e ne rva nt, nu a re cum să -ţi fa că niciun ră u dire ct.
Nu-i pot contra zice a rgume nte le . Apoi îmi a minte sc de Ca thy
Ta nning. O pun la bă ta ie , de pa rcă a r fi joke rul dintr-un joc de
că rţi.
— Fe me ia pe ca re a m vă zut-o în a rticolul din zia r; ce a că re ia i
s-a u fura t che ile în me trou.
Simon a şte a ptă o e xplica ţie , uitâ ndu-se la mine ne dume rit.
— S-a întâ mpla t după ce i-a a pă rut fotogra fia în a nunţ. La fe l ca
poza me a , spun şi a poi mă core cte z. Ca poza ca re se mă na cu mine .
— O simplă coincide nţă . Câ ţi oa me ni dintre cunoscuţii noştri nu
a u fost je fuiţi la me trou? Mi s-a întâ mpla t şi mie . E ce va ce se
pe tre ce în fie ca re zi, Zoe .
— Pre supun că a şa e .
Ştiu la ce se gâ nde şte Simon. Are ne voie de dove zi. E zia rist, e
obişnuit să se ba ze ze pe fa pte concre te , nu pe supoziţii şi pa ra noia .
— Cre zi că ce i de la zia r vor inve stiga ?
— De la ca re zia r?
Se uită la mine .
— De la zia rul me u? Th e Telegraph ? Oh, Zoe , nu pre a cre d.
— De ce nu?
— Pe ntru că nu-i o pove ste a de vă ra tă , Zoe . Adică ştiu că e şti
îngrijora tă şi e un lucru curios ca re s-a pe tre cut, da r nu e o ştire ,
da că înţe le gi ce vre a u să spun. Ca să fiu since r, che stia a sta cu
furturile de ide ntita te re pre zintă un subie ct de ja fuma t.
— Da r a i pute a totuşi să propui a rticolul, nu? Să de scope ri cine
se a flă în spa te le pove ştii?
— Nu.
Ră spunsul lui a brupt înche ie discuţia şi-mi dore sc să nu fi
de schis de loc subie ctul. Am fă cut din ţâ nţa r a rmă sa r şi a m şi lua t-o
ra zna cu pove ste a a sta . Mă nâ nc o bucă ţică de pâ ine cu usturoi şi
ma i torn nişte vin în pa ha rul pe ca re nici nu-mi da u se a ma câ nd l-
a m golit. Mă între b da că n-a r tre bui să fa c ce va în le gă tură cu
nive lul me u cre scut de a nxie ta te . Me dita ţii. Yoga . De vin iste rică şi
ultimul lucru pe ca re mi-l dore sc e ca toa tă che stia a sta să strice
lucrurile între mine şi Simon.
— Ai vorbit cu Ka tie de spre a udiţie ? între a bă Simon, şi sunt
re cunoscă toa re şi pe ntru că a schimba t subie ctul, da r şi pe ntru
blâ nde ţe a din voce a lui, ca re -mi spune că nu cre de că sunt comple t
pa ra noică .
— Mi-a ignora t me sa je le . Am zis ce va stupid a zi-dimine a ţă .
 Simon ridică mira t o sprâ nce a nă , da r nu intru în a mă nunte .
— Câ nd a i vorbit cu e a ? îl între b, înce rcâ nd să nu pa r a mă râ tă
pe ntru că sunt singura vinova tă pe ntru tă ce re a lui Ka tie .
— Mi-a trimis un me sa j.
L-a m fă cut să se simtă prost şi mă gră be sc să -l a sigur că e totul
în re gulă .
— E foa rte bine că a vrut să vorbe a scă cu tine . Pe bune , chia r
cre d că e minuna t.
Sunt since ră . Îna inte ca Simon să se mute cu noi, a m tot
înce rca t să re gize z oca zii în ca re e l şi copiii să fie împre ună . Îmi
a duce a m a minte de ce va ce uita se m sus, sa u mă duce a m la
toa le tă chia r da că nu a ve a m ne voie , în spe ra nţa că la întoa rce re
a ve a m să -i gă se sc vorbind împre ună fe riciţi. Mă doa re că fiica me a
nu mi-a trimis mie me sa jul, da r sunt bucuroa să c-a vrut să
vorbe a scă cu Simon.
— De spre ce a fost vorba ?
— Nu ştiu pre a multe . Age nţia nu i-a ofe rit re pre ze nta re , da r a
cunoscut pe cine va folositor şi se pa re că va a ve a un rol în viitor.
— E groza v!
Aş vre a să -mi scot te le fonul şi să -i trimit un me sa j lui Ka tie , să -i
zic câ t sunt de mâ ndră de e a , da r îmi spun că e ma i bine să a şte pt.
Ma i bine o fe licit în pe rsoa nă . În schimb, îi pove ste sc lui Simon
de spre noua ca fe ne a a Me lisse i şi de spre contra ctul pe ca re îl a re
Ne il la Pa rla me nt. Câ nd vine de se rtul, a m coma nda t de ja încă o
sticlă de vin şi mă a muz la pove ştile lui Simon de spre zile le sa le de
înce put ca re porte r.
Simon plă te şte nota , lă sâ nd un ba cşiş ge ne ros. Se duce să
che me un ta xi, da r îl opre sc.
— Ha i să me rge m pe jos.
— Da r n-o să fa că ma i mult de ze ce lire , poa te nici a tâ t.
 — Mi-a r plă ce a să fa ce m câ ţiva pa şi.
O luă m pe jos, bra ţ la bra ţ. Nu-mi pa să de câ t a r fi costa t ta xiul
pâ nă a ca să ; vre a u doa r ca se a ra să nu se înche ie încă . La tre ce re a
de pie toni, mă să rută , ia r să rutul se tra nsformă în ce va ca re ne
fa ce să ignoră m se mna lul sonor a l culorii ve rde şi tre buie să
a pă să m butonul se ma forului încă o da tă .

Mă tre ze sc la şa se din ca uza ma hmure lii. Cobor să ca ut nişte

a pă şi a spirină şi de schid te le vizorul pe Sky Ne ws, după ca re
umplu un pa ha r cu a pă de la robine t şi be a u înse ta tă . După ce
gole sc pa ha rul, îl umplu şi be a u din nou, ţinâ ndu-mă de ma rgine a
chiuve te i, pe ntru că simt că se învâ rte totul cu mine . Mi se întâ mplă
ra r să be a u în timpul să ptă mâ nii, şi-mi a duc a minte că ă sta e ste
motivul.
Ge a nta lui Ka tie e pe ma să . Era de ja în pa t câ nd a m a juns
a se a ră a ca să , hlizindu-ne a mâ ndoi de ironia fa ptului că ne
stră duia m să nu tre zim copiii câ nd ne -a m stre cura t sus. Lâ ngă
fie rbă torul de a pă e ste o buca tă de hâ rtie , împă turită în două , pe
ca re scrie „Pe ntru ma ma ”. O de sfa c, ia r dure re a de ca p mă fa ce să
mije sc ochii ca să cite sc.

Prim ul m eu rol! Abia aştept să-ţi povestesc.

Te iubesc x x x

Zâ mbe sc, în ciuda ma hmure lii. M-a ie rta t şi-mi propun să fiu

foa rte e ntuzia sma tă câ nd îmi va pove sti de spre rol. Nu voi ma i
pome ni de spre cursul de se cre ta ria t sa u de spre pla nuri de re ze rvă .
Mă între b ce spe cta col o fi; da că e ste figura ţie sa u chia r un rol
a de vă ra t. Te a tru, pre supun, de şi îmi pe rmit o fa nte zie , în ca re
Ka tie a primit un rol la TV; într-unul din se ria le le a ce le a lungi ca re
o va tra nsforma într-o ve de tă .
 Re porte rul Sky Ne ws, Ra che l Love lock, re la te a ză ce va de spre
o crimă : victima – o fe me ie din Muswe ll Hill. Poa te că totuşi Ka tie
a r pute a fi cra inic TV, îmi spun. O a jută fizicul. Nu i-a r plă ce a la
ştiri, da r pe un ca na l de muzică , poa te , sa u la una din e misiunile
a ce le a de ca nca n, ca Loose Wom en sa u Th e One Sh ow. Îmi ma i pun
un pa ha r cu a pă şi mă a ple c pe ste bla tul de lucru în timp ce mă uit
la te le vizor.
Ima gine a de pe e cra n se schimbă cu o tra nsmisie din a fa ra
studioului; lui Ra che l Love lock îi ia locul o fe me ie îmbră ca tă cu o
ha ină groa să , ca re vorbe şte cu convinge re la microfon. Pe mă sură
ce spune pove ste a , pe e cra n a pa re fotogra fia victime i. Se nume şte
Ta nia Be cke şi nu pa re să fie cu mult ma i ma re de câ t Ka tie , de şi,
conform re porta jului, a ve a două ze ci şi cinci de a ni. Iubitul e i a
a la rma t pe toa tă lume a câ nd fe me ia nu s-a ma i întors a ca să de la
se rviciu şi a fost gă sită noa pte a tre cută în pa rc, la vre o sută de
me tri de ca sa lor.
Poa te că e ma hmure a la de vină , sa u fa ptul că sunt încă pe
jumă ta te a dormită , da r mă uit la fotogra fia de pe e cra n timp de un
minut între g îna inte să re cunosc pe rsoa na . Mă uit cu a te nţie la
pă rul brune t, la fa ţa zâ mbitoa re , la între a ga figură . Vă d lă nţişorul,
cu a l să u crucifix a rgintiu stră lucitor.
Şi a poi îmi pică fisa .
Este fe me ia din a nunţul de ie ri.

Cât d e reped e poţi să fugi?

Când ch iar trebuie s-o faci?
 Pe tocuri şi cu o fustă strâm tă d e birou, cu geanta care se tot loveşte d e
tine într-o parte – cât d e reped e?
Când ai întârziat la tren şi trebuie să ajungi acasă şi alergi grăbită pe
peron – cât d e reped e poţi să alergi?
Dar d acă nu alergi să prinzi trenul, ci ca să-ţi salvezi viaţa?

Dacă vii târziu spre casă d e la serviciu şi nu se ved e nici ţipenie d e

om . Dacă nu ţi-ai încărcat telefonul şi nim eni nu ştie und e eşti. Dacă paşii
d in urm a ta se apropie şi tu ştii, pentru că faci asta în fiecare zi, că eşti pe
cont propriu; că între peron şi ieşire n-o să m ai vezi pe nim eni.
Dacă sim ţi o răsuflare în ceafă şi te cuprind e panica, şi e întuneric, şi
frig, şi um ed .
Dacă nu sunteţi d ecât voi d oi.
Doar tu şi orice o fi în spatele tău.
Oricine ar fi cel care te urm ăreşte.
Cât d e reped e ai putea să fugi atunci?
Nu contează cât d e reped e.
Pentru că întotd eauna ex istă cineva care poate alerga m ai reped e.
 8.

O mâ nă a cope re a gura lui Ke lly. O simţe a , a pă sa tă pe fa ţa e i;

simţi gustul sudorii de pe de ge te le ca re a lune ca u între buze le e i.
Simţi o gre uta te pe ste trupul e i şi un ge nunchi îi de sfă cu picioa re le
cu forţa . Înce rcă să ţipe , da r sune te le i se bloca ră în gâ t, umplâ nd-o
de pa nică . Înce rcă să -şi a minte a scă ce învă ţa se la a ntre na me nte le
de la poliţie – mişcă rile de a utoa pă ra re ce le fuse se ră pre da te –
da r minte a îi e ra goa lă şi trupul pa ra liza t.
Mâ na a lune că o clipă , da r e libe ra re a fu de scurtă dura tă . Fu
înlocuită de o gură ; o limbă ca re -şi fă ce a loc cu forţa în gura e i.
Îi a uzi re spira ţia – pre cipita tă , gre oa ie – şi o bă ta ie ritmică .
— Ke lly!
Bă ta ia cre scu în inte nsita te .
— Ke lly! Te simţi bine ?
Uşa de la ca me ra e i se de schise şi gre uta te a de pe pie ptul e i
dispă ru. Ke lly tra se a e r cu pute re .
— Ai a vut din nou un coşma r.
Ke lly se chinui să -şi controle ze re spira ţia . În ca me ra e i e ra
întune ric; umbra din uşa de schisă lumina tă de be cul de pe hol.
— Câ t e ce a sul?
— Două juma te .
— Doa mne , îmi pa re ră u. Te -a m tre zit?
— Tocma i a m a juns. Acum e şti bine ?
— Da . Mulţume sc.
Uşa se închise , ia r Ke lly ră ma se întinsă în întune ric, cu
tra nspira ţia şiroindu-i între sâ ni. Tre cuse ră ze ce a ni de câ nd
stă tuse lâ ngă Le xi, ţinâ nd-o de mâ nă , şi o a sculta se pove stindu-i
ofiţe rului de poliţie ce se întâ mpla se , a poi – ma i tâ rziu – o urmă rise
pe sora e i pe e cra nul unui te le vizor, câ nd de cla ra ţia e i fuse se
înre gistra tă . O vă zuse pe Le xi plâ ngâ nd pe mă sură ce -şi a minte a
fie ca re de ta liu; fie ca re a mă nunt dure ros şi umilitor.
— Nu vre a u ca ma ma şi ta ta să a udă toa te a ste a , îi spuse se
Le xi a tunci.
Ke lly o între ba se oda tă , câ ţiva a ni ma i tâ rziu, da că a ve a
vre oda tă coşma ruri. O spuse se pe un ton re la xa t, de pa rcă tocma i
îi ve nise în minte gâ ndul a ce la . De pa rcă nu s-a r fi tre zit cu se nza ţia
gre ută ţii unui trup de bă rba t pe pie ptul e i, cu de ge te le lui înă untrul
e i.
— O da tă , spuse se Le xi. La câ te va zile după ce s-a întâ mpla t.
Da r nicioda tă după a ce e a .
Pe rna lui Ke lly e ra le oa rcă de sudoa re . O a runcă pe jos şi-şi
odihni ca pul pe ce a rşa ful de de de subt. În ziua a ce e a a ve a libe r.
Ave a de gâ nd să se ducă s-o va dă pe Le xi; poa tă chia r să ia cina cu
bă ie ţii. Da r îna inte de a sta , ma i tre buia să fa că ce va .

Birourile Lond on Gazette e ra u în She phe rd’s Bush, într-o clă dire
uria şă , da r de loc a tra ctivă , ca re gă zduia ma i multe publica ţii. Ke lly
îşi a ră tă le gitima ţia la re ce pţie , a poi a şte ptă într-un fotoliu cu mult
ma i puţin conforta bil de câ t a ră ta . Ignoră ghe mul de ne linişte ca re i
se forma se în stoma c: a şa da r, lucra la o a nche tă în timpul să u libe r
– nu e ra nicio a ba te re să fa că ore suplime nta re ne plă tite .
Nici mă ca r în minte a e i a sta nu suna convingă tor. Furtul din
ge a ntă că re ia îi că zuse victimă Ca thy Ta nning nu ma i e ra un ca z de
ca re să se ocupe e a , ia r Ke lly a r fi tre buit să ra porte ze noută ţile
se rge ntului de la briga da Furturi ime dia t ce a fla se de e le .
Şi a şa a ve a să fa că , ime dia t ce va a ve a ce va concre t de
ra porta t. Da r şi briga da Furturi se confrunta cu a ce e a şi lipsă de
re surse ca re stul diviziilor. Fă ră ce va concre t, nime ni nu a ve a să se
uite la ca zul lui Ca thy timp de zile între gi. Cine va tre buia să fa că
din a sta o priorita te .
 Cu tre i luni îna inte ca Le xi să fie a ta ca tă , se duse se la poliţie
să ce a ră câ te va sfa turi. Cine va lă sa se nişte flori în fa ţa ca me re i e i
de la că minul stude nţe sc, ia r în cutia e i poşta lă gă sise bile ţe le cu
re fe riri la ha ine le pe ca re le purta se în se a ra dina inte .
— Se pa re că a i un a dmira tor, îi spuse se ofiţe rul de la
dispe ce ra t.
Asta o fă ce a să se simtă şi ma i puţin în la rgul e i, îi spuse se
a tunci Le xi. Îi e ra pre a te a mă să tra gă dra pe riile de la ge a mul
ca me re i e i, în ca z că cine va o urmă re a .
Câ nd i-a u dispă rut lucruri din ca me ră , a u trimis pe cine va să
inve stighe ze . Au înre gistra t furtul. Era Le xi sigură că încuia se uşa ?
Nu e ra nici urmă de intra re prin e fra cţie . Ce -o fă cuse pe Le xi să
cre a dă că e ra vorba de a ce e a şi pe rsoa nă ca re lă sa se florile şi
bile ţe le le ? Nu e xista nicio dova dă că ce le două e ra u le ga te .
O să ptă mâ nă ma i tâ rziu, câ nd ve ne a spre ca să de la un curs
tâ rziu şi a uzise pa şii pre a mă sura ţi, pre a a proa pe să fie
întâ mplă tori, nu a ma i de pus nicio plâ nge re . Ce rost a r ma i fi a vut?
Câ nd s-a întâ mpla t din nou, să ptă mâ na urmă toa re , ştia că
tre buia să me a rgă la poliţie . Câ nd i s-a zburlit pă rul pe e a şi a
ră ma s fă ră a e r din ca uza fricii ca re -o cuprinse se , ştia că nu-şi
ima gina se . Că e ra urmă rită .
Da r e ra pre a tâ rziu. Tipul o a junse se de ja din urmă .
Ke lly se gâ ndi la toa te iniţia tive le de pre ve nire a infra cţiunilor
ca re -i tre cuse ră prin fa ţa ochilor în ce i nouă a ni de se rviciu. Afişe le
ca mpa niilor, flutura şii, a la rme le cu buton de pa nică , progra me le
e duca tive … şi totuşi, e ra ma i simplu de -a tâ t; tot ce a ve a u de fă cut
e ra să a sculte victime le . Să le cre a dă .

— De te ctiv de poliţie Swi ? între bă fe me ia ca re se îndre pta

spre e a , cu ca pul a ple ca t într-o pa rte .
Ke lly nu o core ctă . Era în ha ine civile . Era de înţe le s că fe me ia
pre supuse se că e ra de te ctiv.
— Sunt Ta mir Ba rron, conduc e chipa de a nunţuri publicita re de -
a ici. Vre ţi să urca ţi?
Pe re ţii de la e ta jul a l şa se le a e ra u plini cu re cla me din ultima
sută de a ni, puse în ra me de ste ja r. Ke lly ză ri re cla me pe ntru
Pe a r ’s soa p, Brylcre e m şi Sunny De light, pe mă sură ce Ta mir o
conduse pe coridorul moche ta t spre biroul e i.
— Am re zulta te le ce re rii pe ca re ne -a ţi trimis-o, spuse e a , de
înda tă ce se a şe za ră , de şi tot nu vă d le gă tura cu… ce zice a ţi că
inve stiga ţi? O tâ lhă rie ?
Fuse se un a ct comis fă ră viole nţă , ce e a ce înse mna că furtul
că re ia îi fuse se victimă Ca thy e ra doa r a tâ t, un furt, nu o tâ lhă rie ,
da r Ke lly hotă rî să tre a că cu ve de re a pe ste a ce st lucru, în ca z că
gra vita te a infra cţiunii e ra dire ct proporţiona lă cu gra dul de
coope ra re de ca re a ve a să de a dova dă Ta mir. Pe lâ ngă a sta , în
ca zul în ca re Ca thy a vuse se dre pta te , ia r infra ctorul o urmă rise
a ca să şi folosise de -a tunci che ia ca să intre în locuinţa e i,
înse a mnă că e ra ce va mult ma i gra v la mijloc. Pe Ke lly o tra ve rsă
un fior la gâ ndul că cine va se stre cura pe lâ ngă ca sa fe me ii. Ce
fă ce a ? Îi a tinge a fa rdurile ? Îi lua le nje ria intimă ? Ca thy spuse se că
i se pă ruse că cine va fuse se în ca sa e i câ t e ra la se rviciu, da r da că
nu se întâ mpla se doa r a tunci? Ke lly îşi ima gină un intrus mişcâ ndu-
se uşor pe lâ ngă bucă tă ria lui Ca thy în toiul nopţii; furişâ ndu-se la
e ta j ca să ste a lâ ngă pa tul e i s-o prive a scă în timp ce doa rme .
— Victima că lă tore a la mome ntul re spe ctiv pe linia Ce ntra l, îi
spuse Ke lly lui Ta mir. Infra ctorul a dispă rut cu che ile e i de la ca să
şi cre de m că de a tunci le -a folosit ca să pă trundă în locuinţă .
Fotogra fia victime i a a pă rut în se cţiune a de a nunţuri a zia rului cu
două zile îna inte de incide nt.
Spe ra ca de -a cum Ca thy să fi schimba t şi încuie toa re a de la uşa
din spa te le ca se i. Oa re a sta e ra de -a juns ca s-o fa că să se simtă în
sigura nţă ? Ke lly nu e ra convinsă .
— Înţe le g. Ave m doa r o mică proble mă .
Ta mir zâ mbe a încă , da r a poi îşi coborî privire a pe birou şi se
foi uşor în sca un.
— În ca zul liniilor e rotice tre buie urma t un a numit protocol
sta nda rd: compa niile re spe ctive tre buie să a ibă lice nţă şi a tunci
câ nd îşi fa c re cla mă tre buie să pre zinte ce lui ca re le fa ce a ce st
se rviciu, a dică nouă , în ca zul a ce sta , şi numă rul lice nţe i. Ca să fiu
since ră , nu pre a a cce ptă m ge nul a ce sta de a nunţuri. Aţi vă zut,
proba bil, că e ste o se cţiune de stul de re dusă . Sunt ce e a ce se
che a mă un ră u ne ce sa r.
— De ce ne ce sa r? între bă Ke lly.
Ta mir se uită la e a de pa rcă ră spunsul a r fi fost e vide nt.
— Plă te sc bine . Ce a ma i ma re pa rte a a ce stui ge n de
publicita te (linii e rotice , se rvicii de e scortă , a ge nţii de întâ lniri şi
a lte le la fe l) e ste online a cum, da r se gme ntul de cititori pe hâ rtie
pe ca re -l a ve m e ste încă de stul de ma re , ia r publicita te a a cope ră
a ce ste che ltuie li. După cum vă pute ţi închipui, industria se xului
e ste de schisă une i la rgi se rii de a buzuri, a şa că ne luă m mă suri de
sigura nţă ca toţi ope ra torii de linii e rotice să fie core ct lice nţia ţi,
a şa da r, a fla ţi în le ga lita te .
Îşi coborî din nou privire a .
— Numa i că protocoa le le nu a u fost re spe cta te în ca zul a ce sta
concre t?
— Mă te m că nu. Clie ntul ne -a a borda t prima oa ră la sfâ rşitul
lui se pte mbrie , cu a nunţuri ca re a ve a u să fie publica te zilnic pe
toa tă pe rioa da lunii octombrie . Cu puţin îna inte de sfâ rşitul lunii a
trimis o a doua tra nşă de a nunţuri, şi a fă cut la fe l şi în noie mbrie .
De contul re spe ctiv s-a ocupa t un a nga ja t nou, pe nume Be n
Cla rke , şi a înre gistra t coma nda fă ră să a ibă şi un numă r de
lice nţă .
— Şi a şa ce va nu e ste pe rmis?
— Absolut de loc.
— Aş pute a vorbi cu Be n?
— O să ce r da te le lui de la Re surse Uma ne . A ple ca t a cum
câ te va să ptă mâ ni; mă te m că a ve m o ra tă de stul de ma re de
de misii pe -a ici.
— Cum a plă tit clie ntul? între bă Ke lly.
Ta mir îşi consultă notiţe le de pe ca rne ţe lul e i.
— Cu ca rd de cre dit. Vă pute m da a cce s la a ce ste da te , şi la
a dre sa clie ntului, de sigur, da r a ve m ne voie de o de roga re privind
prote cţia da te lor pe rsona le din pa rte a dumne a voa stră .
— De sigur.
La na iba ! Ta mir Ba rron fuse se de a cord să se întâ lne a scă cu
Ke lly a tâ t de re pe de , încâ t îşi fă cuse spe ra nţe că ce a la ltă fe me ie
a ve a să -i de a hâ rtiile pur şi simplu. O de roga re privind prote cţia
da te lor pe rsona le a ve a să ne ce site se mnă tura unui inspe ctor de
poliţie , ia r Ke lly nu a ve a cum să obţină a şa ce va fă ră să -şi
de zvă luie a ctivită ţile din a fa ra progra mului de lucru.
— Între timp, poa te îmi pute ţi da copii a le a nunţurilor; a tâ t a le
a ce lora pe ca re le -a ţi publica t de ja , câ t şi a le a ce lora ca re urme a ză
să a pa ră ?
Se uită în ochii lui Ta mir, câ t de încre ză toa re putu.
— O de roga re privind prote cţia da te lor… înce pu a ce a sta .
— E ne ce sa r pe ntru de zvă luire a unor da te pe rsona le , cum a r fi
a dre se sa u de ta lii a le ca rdurilor de cre dit, înţe le g. Da r în a ce ste
a nunţuri nu e xistă da te pe rsona le , nu? Şi vorbim a ici de o
pote nţia lă se rie de infra cţiuni.
Lui Ke lly îi tre să ltă a tâ t de ta re inima în pie pt că fu uimită că
Ta mir n-o a uzi. Oa re a ve a ne voie de un a stfe l de docume nt şi
pe ntru obţine re a a nunţurilor? Nu-şi pute a a minti de loc, şi ţinu
pumnii strâ nşi în sine a e i spe râ nd ca nici Ta mir să nu ştie pre a
bine cum stă te a u lucrurile .
— O se rie ? Au ma i fost şi a lte tâ lhă rii?
— Mă te m că nu vă pot spune ma i mult de -a tâ t.
Protecţia d atelor, a r fi vrut să a da uge Ke lly.
Urmă o pa uză .
— O să fa c copii după a nunţuri şi le voi trimite jos la re ce pţie .
Le pute ţi a şte pta a colo.
— Mulţume sc.
— Nu cre d că ma i e ste ne voie să vă spun că a m sta t de vorbă
cu toţi me mbrii pe rsona lului pe ca re i-a m instruit să re spe cte
re gulile .
— Mulţume sc. Pre supun că ve ţi a nula publica re a a nunţurilor
ca re v-a u ma i ră ma s?
— Să a nulă m?
— Anunţurile pe ca re încă nu le -a ţi publica t. Nu le pute ţi pune
în zia r. Ar pute a fa cilita infra cţiuni comise împotriva unor fe me i.
— Vă înţe le g, doa mnă de te ctiv Swi , da r, cu tot re spe ctul, e
tre a ba dumne a voa stră să prote ja ţi publicul, nu a me a . Tre a ba
noa stră e să tipă rim zia re .
— N-a ţi pute a să le opriţi mă ca r câ te va zile ? Nu să le a nula ţi de
tot, da r…
Ke lly re nunţă , conştie ntă că nu e ra de loc profe sionist ce e a ce
spune a . Ave a ne voie de dove zi concre te că a nunţurile chia r a ve a u
le gă tură cu a ctivita te a crimina lă . Le gă tura dintre che ile lui Ca thy
Ta nning şi a nunţul în ca re a pă re a e ra cla ră , da r Zoe Wa lke r nu
fuse se victima niciune i infra cţiuni. Nu e ra suficie nt.
— Mă te m că nu. Clie ntul a plă tit în a va ns; a r tre bui să prime sc
a proba re a şe fului me u îna inte să a nule z contra ctul. Asta da că nu
a ve ţi un ordin jude că tore sc.
Expre sia de pe figura lui Ta mir e ra ne utră , da r privire a e i e ra
hotă râ tă , ia r Ke lly se gâ ndi că e ra ma i bine să nu forţe ze lucrurile .
Ră spunse cu a ce la şi zâ mbe t politicos pe ca re i-l a dre sa se fe me ia .
— Nu a m un ordin jude că tore sc. Nu încă .

Nici nu a pucă bine Ke lly să sune la uşă , că şi a uzi chiuie lile

ne ră bdă toa re a le ne poţilor e i, a le rgâ nd s-o întâ mpine . Alfie , ca re
a ve a cinci a ni, purta un costum Spide rma n, a sorta t cu o ca scă de
viking din pla stic, în timp ce fra te le lui, Fe rgus, ca re a ve a tre i a ni,
a le rgă spre e a cu picioa re le lui dolofa ne goa le , purtâ nd un tricou
cu figura unui Minion pe ca re bă ie ţe lul îl a dora .
— Ce -i a sta ? între bă Ke lly, mimâ nd uimire a câ nd vă zu pa rte a
de la ta lie în jos a lui Fe rgus. Chiloţi de bă ia t ma re ?
Bă ia tul zâ mbi la rg şi-şi ridică tricoul ca să i se va dă ma i bine
chiloţe ii.
— Sunte m a bia la înce put, spuse Le xi fă câ ndu-şi a pa riţia în
urma bă ie ţilor.
Îl ridică pe Fe rgus şi în a ce la şi timp o pupă pe Ke lly.
— Ai grijă pe unde ca lci.
Le xi şi soţul e i, Stua rt, locuia u în St. Alba ns, într-o zonă înţe sa tă
de mă mici tine re stila te şi că rucioa re le lor. După ce ple ca se de la
Durha m, Le xi fă cuse nişte studii postunive rsita re şi-şi gă sise de
lucru ca profe soa ră de istorie la o şcoa lă gimna zia lă din zonă . Îl
cunoscuse a poi pe Stua rt – dire ctorul de a colo – şi de -a tunci e ra u
împre ună .
— Unde -i Stu?
— Şe dinţă cu pă rinţii. Eu a m a vut ie ri, sla vă Domnului! Ga ta ,
voi doi, e vre me a pe ntru pija ma le . Ha i, fuguţa !
— Da r vre m să ne jucă m cu mă tuşa Ke lly! scâ nci Alfie .
 Ke lly se lă să în ge nunchi şi-l îmbră ţişă .
— Uite cum fa ce m: voi doi vă duce ţi să vă lua ţi pijă mă luţe le şi
vă spă la ţi pe dinţi re pe jor, a poi a ve m ora de gâ dila t. Ba te m pa lma ?
— Ba te m pa lma !
Bă ie ţii fugiră sus pe scă ri, ia r Ke lly zâ mbi la rg.
— E floa re la ure che che stia a sta cu cre scutul copiilor.
— N-a i ma i fi spus a sta da că e ra i a ici a cum juma te de oră .
De za stru tota l. Acum, bă ie ţii a u mâ nca t, a şa că mă gâ nde sc să -i
culcă m ca să pute m mâ nca şi noi în linişte după ce a dorm; a m
pre gă tit un risotto cu ciupe rci pe ntru noi.
— Sună pe rfe ct.
Te le fonul lui Ke lly scoa se un bip şi e a se încruntă uitâ ndu-se la
e cra n.
— S-a întâ mpla t ce va ?
— Îmi pa re ră u, e de la se rviciu. Tre buie să ră spund.
Scrise un me sa j, a poi ridică ochii doa r ca să va dă privire a
de za proba toa re a lui Le xi.
— Eşti le ga tă de che stia a ia . Asta -i proble ma cu te le foa ne le
inte lige nte , e ca şi cum ţi-a i că ra cu tine tot biroul în buzuna r. Nu
poţi să te de cone cte zi nicioda tă .
Le xi re fuza se să -şi cumpe re un iPhone , ridicâ nd în slă vi
virtuţile te le fonului e i Nokia câ t o că ră midă a că rui ba te rie ţine a
tre i zile fă ră să a ibă ne voie să fie încă rca tă .
— Nu e un se rviciu de la nouă la cinci. Nu ca voi, cu progra m
pâ nă la tre i după -a mia za şi toa tă va ra libe ră .
Le xi nu muşcă mome a la . Ke lly citi me sa jul ca re tocma i îi
ve nise şi trimise un a lt ră spuns. Fuse se prima la locul fa pte i la o
bă ta ie urâ tă ca re a vuse se loc pe trotua rul de pe Live rpool Stre e t şi
fuse se însă rcina tă să pre ia de cla ra ţii de la ma rtori de înda tă ce
bă tă uşii fuse se ră înhă ţa ţi. O fe me ie ma i în vâ rstă pa rticipa se la
încă ie ra re , ca urma re , Ke lly ţinuse le gă tura cu fiica a ce ste ia , ca re
voia să o pună la cure nt pe ma ma e i cu e voluţia ca zului.
— Ce vre a de fa pt e ste ca e u să -i spun că a u fost închişi, spuse
Ke lly, după ce îi e xplică situa ţia surorii e i. Fiica e i spune că e pre a
spe ria tă să ma i ia să din ca să de te a mă că i-a r pute a ve de a din
nou.
— Şi sunt la închisoa re ?
Ke lly dă du din ca p.
— Sunt doa r nişte puşti fă ră ca zie r. O să prime a scă muncă în
folosul comunită ţii sa u ce l mult o bă ta ie la pa lmă . Nu re pre zintă un
pe ricol pe ntru e a , însă fe me ia nu ve de lucrurile la fe l.
— Da r în mod ce rt nu e tre a ba ta să -i a corzi a siste nţă e i şi fiice i
e i, nu? Nu e xistă pe rsona l spe cia liza t în a a corda suport victime lor
tocma i pe ntru ge nul ă sta de situa ţii?
Ke lly tra se a e r în pie pt.
— Le x, nici e u nu-ţi spun cum să -ţi fa ci me se ria … – înce pu e a ,
ia r sora e i ridică a mbe le mâ ini în se mn de concilie re .
— Bine , bine , nu ma i zic nimic. Da r, te rog, mă ca r pe ntru o
singură da tă , poţi să -ţi închizi te le fonul şi să fii doa r sora me a , nu o
poliţistă ?
Se uită la Ke lly, cu ochi implora tori, ia r Ke lly simţi cum o
împunge vina .
— Sigur.
Se pre gă te a să pună te le fonul de opa rte câ nd e cra nul se
a prinse din nou, a fişâ nd numă rul lui Ca thy Ta nning. Se uită la Le xi.
— Îmi pa re ră u. E de la …
— Se rviciu. Înţe le g.
Şi totuşi nu înţe le ge a , îşi spuse Ke lly în sine a e i, în timp ce intra
în ca me ra de zi ca să vorbe a scă cu Ca thy. Nu înţe le se se nicioda tă .
 9.

Se cţia de poliţie de pe Ca nnon Stre e t e la doa r câ te va minute

de pă rta re de locul în ca re lucre z; tre buie să fi tre cut pe lâ ngă e a de
ma i bine de o mie de ori şi n-a m obse rva t-o nicioda tă . Nici nu a m
a vut de ce . Nu mi-a tre cut dure re a de ca p, în ciuda a na lge zice lor
pe ca re le -a m lua t a zi-dimine a ţă , şi simt o dure re în tot corpul ca re
nu a re nimic de -a fa ce cu ma hmure a la . Cre d că a m lua t vre un virus
şi ime dia t mă simt ma i ră u, nu ma i bine , de pa rcă fa ptul în sine că
mi-a m da t se a ma de a sta îi dă microbului pe rmisiune a să se
insta le ze .
Îmi simt pa lme le ume de pe cla nţa uşii şi tră ie sc a ta cul ira ţiona l
de pa nică pe ca re ce tă ţe nii ca re re spe ctă le ge a îl a u câ nd tre ce pe
lâ ngă e i o ma şină de poliţie . Justin n-a ma i că lca t strâ mb de a ni de
zile , da r încă îmi a minte sc, cu o dure roa să cla rita te , primul te le fon
pe ca re l-a m primit de la poliţie .
Nu ştiu câ nd a înce put Justin să fure , da r ştiu că nu fă cuse a sta
pe ntru prima da tă în ziua a ce e a câ nd a fost prins. Prima da tă ie i
ce va mic, nu-i a şa ? O pungă de bomboa ne , un CD. Nu ie i două ze ci
şi cinci de pa che te de la me de ra s câ nd e şti oricum pre a mic ca să
te bă rbie re şti.
Nu porţi o ha ină cu că ptuşe a la tă ia tă cu grijă în pa rte a de sus,
pe ntru ca ma rfa de contra ba ndă să poa tă a lune ca uşor înă untru.
Justin n-a vrut să sufle o vorbă de spre ce ila lţi. A re cunoscut că a
fura t, da r nu a spus pe ntru cine fă ce a a sta şi ce a r fi fă cut cu
la me le de ra s. A scă pa t cu o mustra re , pe ca re a tra ta t-o ca şi cum
a r fi fost ure chia t la şcoa lă .
Ma tt a fost furios.
— O să a i toa tă via ţa che stia a ia în ca zie r.
— Cinci a ni, a m spus e u, înce rcâ nd să -mi a duc a minte ce mi se
spuse se câ t a fost re ţinut. După a ce e a va fi şte rs şi va tre bui să
de cla re fa pta numa i da că va fi între ba t în mod e xpre s de un posibil
a nga ja tor.
Me lissa ştia de ja , de sigur, la fe l cum ştia şi de spre bă tă ile în
ca re se tot implica Justin, pre cum şi spa ima pe ca re a m tra s-o câ nd
i-a m gă sit în ca me ră un pa che ţe l cu ia rbă .
— E doa r un puşti, îmi a minte sc că a zis e a a tunci, după ce mi-a
turna t un pa ha r de vin de ca re a ve a m a tâ ta ne voie . O să -i vină
minte a la ca p.
Şi a şa s-a întâ mpla t. Sa u a de ve nit ma i price put la a nu se lă sa
prins. Oricum, după ce a împlinit nouă spre ze ce a ni, poliţia nu a
ma i bă tut nicioda tă la uşa noa stră . Mă gâ nde sc la e l a cum, purtâ nd
unul dintre şorţurile e le ga nte a le Me lisse i, pre gă tind se ndvişuri şi
conve rsâ nd cu clie nţii, ia r ima gine a a sta mă fa ce să zâ mbe sc.

Ofiţe rul de se rviciu stă în spa te le unui ghişe u de sticlă , de

ge nul ce lor pe ca re le ve zi în oficiile poşta le . Vorbe şte printr-o
de schiză tură de stul de ma re câ t să poţi stre cura docume nte sa u
mici obie cte pie rdute şi gă site .
— Pot să vă a jut? mă între a bă , într-un fe l ca re -mi suge re a ză că
e ultimul lucru pe ca re şi-a r dori să -l fa că .
Îmi simt cre ie rul ca în ce a ţă din ca uza dure rii de ca p şi mă
chinui să -mi gă se sc cuvinte le .
— Am câ te va informa ţii de spre o crimă .
Ofiţe rul de se rviciu se uită la mine dintr-oda tă uşor inte re sa t.
— Continua ţi.
Împing buca ta de cupa tă din zia r prin de schiză tura din ghişe ul
de sticlă . Într-un colţ e ste o buca tă de gumă întă rită , a colo unde
te jghe a ua se inte rse cte a ză cu pe re te le şi cine va a colora t-o cu
ca rioca a lba stră .
— Ace sta e ste un re porta j din numă rul de a zi a l Lond on Gaze e,
de spre o crimă ca re a a vut loc în Muswe ll Hill.
Se uită pe ste pa ra gra ful introductiv, cu buze le mişcâ ndu-se uşor
în jurul cuvinte lor ne rostite . O sta ţie ra dio bâ zâ ie pe biroul de
lâ ngă e l. De ta liile din Gazette sunt insuficie nte . Ta nia Be cke e ra o
învă ţă toa re suplinitoa re la o şcoa lă prima ră de pe Hollowa y Roa d.
A lua t tre nul pe linia Northe rn de la Archwa y spre Highga te pe la
ora tre i şi jumă ta te după -a mia za , a poi a utobuzul 43 spre Cra nle y
Ga rde ns. Trebuia să m ă întâlnesc cu ea în staţia d e autobuz, e ste cita t
spunâ nd iubitul e i, d ar ploua şi m i-a spus să stau înăuntru. Aş face orice
să pot d a tim pul înapoi. Este şi o fotogra fie cu e l ţinâ nd-o pe Ta nia
pe după ume ri şi nu mă pot a bţine să mă între b da că nu ne uită m
cumva în ochii unui a sa sin. Aşa se spune , nu? Că ce le ma i multe
victime a le crime lor îşi cunosc a ta ca torul.
Stre cor şi a doua buca tă de cupa tă din zia r.
— Ia r a ce sta e ste un a nunţ din zia rul Gazette de ie ri.
Puncte a lbe îmi joa că în fa ţa ochilor şi clipe sc re pe de să le
înlă tur. Îmi duc de ge te le la frunte şi simt cum a rd în continua re
câ nd le da u de opa rte .
Ofiţe rul se uită câ nd la o buca tă de hâ rtie , câ nd la ce a la ltă . Are
fa ţa jucă torilor de poke r ca re le -a u vă zut pe toa te pâ nă a cum şi mă
între b da că o să -mi spună că mi se pa re că e xistă o a se mă na re ; că
fa ta cu pă r brune t şi cruciuliţa în jurul gâ tului nu e ste Ta nia
Be cke tt, fe me ia de două ze ci şi cinci de a ni.
Da r nu-mi spune a sta . În schimb, ridică re ce ptorul şi a pa să
ze ro; se opre şte şi se uită la mine câ t a şte a ptă să -i ră spundă
ope ra torul. Apoi, fă ră să -şi ia ochii de la mine , spune :
— Poţi să -mi fa ci le gă tura cu inspe ctorul Ra mpe llo, te rog?

Îi trimit un me sa j lui Gra ha m în ca re -i spun că m-a m îmbolnă vit

şi că nu vin la se rviciu. Be a u a pă că lâ ie şi a şte pt, cu ca pul sprijinit
de pe re te le ră coros, să vină cine va să vorbe a scă cu mine .
 — Îmi pa re ră u, spune ofiţe rul de se rviciu (s-a pre ze nta t dre pt
De re k, da r e pre a fa milia r ca să mă a dre se z a şa ) o oră ma i tâ rziu.
Nu ştiu ce -l re ţine .
Se re fe ră la inspe ctorul de poliţie Nick Ra mpe llo, ca re vine pe
Ca nnon Stre e t de la ce e a ce De re k a numit DIO, îna inte să se
scuze pe ntru folosire a ja rgonului. Divizia Inve stiga ţii Omucide ri.
Este unita te a de se mna tă să se ocupe de moa rte a a ce ste i tine re .
Nu mă pot opri din tre mura t. Mă tot uit la ce le două fotogra fii
a le Ta nie i şi mă între b ce s-o fi întâ mpla t între mome ntul a pa riţie i
e i în Gazette şi ce l în ca re a fost gă sită stra ngula tă în pa rc în
Muswe ll Hill.
Mă între b da că vine râ ndul me u.
Vine re a tre cută a fost fotogra fia me a ce a ca re a a pă rut în zia r.
Am ştiut a sta din clipa în ca re a m vă zut-o; n-a r fi tre buit să mă la s
nicioda tă convinsă de contra riu. Da că m-a ş fi dus ime dia t la poliţie ,
poa te că a r fi conta t.
Tre buie să e xiste o le gă tură . Ta nia Be cke a fost ucisă la
două ze ci şi pa tru de ore după ce fotogra fia e i a a pă rut în a nunţ; lui
Ca thy Ta nning i-a u fost fura te che ile pa truze ci şi opt de ore după
a pa riţia fotogra fie i e i. Au tre cut cinci zile de câ nd a a pă rut poza
me a ; câ t o să ma i tre a că pâ nă câ nd ce va mi se va întâ mpla şi mie ?
Un bă rba t intră să -şi pre zinte ca rne tul de şofe r.
— Ce pie rde re de vre me , Spune e l ta re , câ nd ofiţe rul de
se rviciu comple te a ză me todic un formula r. Şi a l dumne a voa stră , şi
a l me u.
Se uită la mine , în spe ra nţa să gă se a scă înţe le ge re , da r e u nu
ră spund, şi nici De re k n-o fa ce . Se uită la pe rmisul bă rba tului şi
note a ză de ta liile cu o le ntoa re pe ca re o suspe cte z a fi de libe ra tă .
Hotă ră sc că -mi pla ce De re k, de fa pt. Câ nd te rmină , bă rba tul îşi
stre coa ră pe rmisul în portofe l.
 — Mulţume sc foa rte mult, spune , cu voce a încă rca tă de
sa rca sm. Exa ct a şa îmi pla ce să -mi pe tre c pa uza de prâ nz.
Locul îi e ste lua t de o fe me ie cu un plod ca re urlă , ca re a re
ne voie de câ te va indica ţii, a poi de un bă rba t ma i în vâ rstă ca re şi-a
pie rdut portofe lul.
— La ba ncă îl a ve a m, spune e l, şi câ nd a m ie şit de la me trou.
Da r unde va între mome ntul ă la şi pâ nă a m a juns pe ma lul râ ului,
a … – se uită în jur de pa rcă portofe lul s-a r pute a ma te ria liza în
se cţia de poliţie … – dispă rut.
Închid ochii şi-mi dore sc să fi fost şi e u a ici cu o tre a bă la fe l de
simplă ; să pot ple ca cu nimic ma i mult de câ t o uşoa ră irita re în
minte .
De re k înre gistre a ză da te le bă rba tului, împre ună cu o de scrie re
a portofe lului, ia r e u mă chinui să tra g a e r în pie pt. Aş vre a ca
inspe ctorul Ra mpe llo să se gră be a scă .
Bă rba tul cu portofe lul ple a că şi ma i tre ce o oră , a poi, în ce le
din urmă , De re k ia din nou re ce ptorul.
— Sunte ţi pe drum? Fa za e că a şte a ptă de la prâ nz.
Se uită la mine , da r nu pot citi nimic pe fa ţa lui.
— Bine , sigur, îi spun.
— Nu vine , nu-i a şa ?
Mi-e pre a ră u ca să mă e ne rve z din ca uza timpului pie rdut.
Oricum, ce -a ş fi fă cut în schimb? Tot n-a ş fi putut lucra de loc.
— Se pa re că e re ţinut de câ te va proble me urge nte . După cum
vă da ţi se a ma , de pa rta me ntul lui e ste foa rte ocupa t. M-a ruga t să
vă tra nsmit scuze le lui şi a spus că o să ia le gă tura cu
dumne a voa stră . O să -i da u numă rul.
Mije şte ochii.
— Nu a ră ta ţi pre a bine , dră guţă .
— O să fiu bine , spun, da r e de pa rte de a de vă r.
 Îmi spun că nu mi-e te a mă , că -mi e ste doa r ră u, da r mâ inile îmi
tre mură câ nd îmi scot te le fonul şi înce p să ca ut în lista de conta cte .
— Eşti pe -a proa pe de Ca nnon Stre e t? Nu mă simt bine . Cre d că
tre buie să a jung a ca să .
— Ră mâ i unde e şti, Zo, spune Ma tt fă ră să e zite . Vin să te ia u.
Îmi zice că e chia r după colţ, da r tre ce jumă ta te de oră şi e
e vide nt că nu a şa sta u lucrurile ; mă gâ nde sc cu vinovă ţie la ba nii
pe ca re -i pie rde fă câ nd e fortul ă sta ca rita bil pe ntru mine . Uşa
se cţie i de poliţie se de schide şi, spre ruşine a me a , simt cum îmi
curg la crimile pe obra ji câ nd vă d o figură fa milia ră .
— Aţi ve nit după soţie ? între a bă De re k.
Nu a m e ne rgia să -l core cte z, ia r Ma tt nu-şi ba te ca pul cu a sta .
— Doză dublă de pa ra ce ta mol şi un strop de whisky, de a sta
a re ne voie . Spe r că o să vă fa ce ţi bine re pe de , dră guţă .
Ma mă a jută să urc în ta xi, de pa rcă a ş fi un clie nt ca re
plă te şte , şi dă că ldura la ma ximum. Mă conce ntre z pe re spira ţia
me a , înce rcâ nd să pun ca pă t tre mura tului viole nt ca re -mi zguduie
tot corpul.
— Câ nd a i înce put să te simţi a şa ră u?
— Azi-dimine a ţă . M-a m gâ ndit că e ciuda t să a m o
ma hmure a lă , n-a m bă ut chia r a tâ t de mult a se a ră , a poi dure re a de
ca p s-a înră ută ţit şi a m înce put să a m a me ţe li.
— Gripă .
Îmi pune dia gnosticul fă ră să e zite . Ca ma jorita te a
ta xime triştilor, Ma e ste e xpe rt în toa te . Se uită la mine în oglinda
re trovizoa re , ochii lui plimbâ ndu-se câ nd la mine , câ nd la drum.
— Ce fă ce a i la poliţie ?
— Ase a ră a a vut loc o crimă . Într-un pa rc a proa pe de Cra ne ly
Ga rde ns.
— Crouch End?
 — Da . A fost stra ngula tă .
Îi pove ste sc de spre a nunţurile din Lond on Gaze e; de spre
fotogra fia me a şi de spre fa ptul că a m vă zut-o pe Ta nia Be cke tt.
— Eşti sigură că -i a ce e a şi fe me ie ?
Confirm cu o mişca re din ca p, chia r da că e l a re privire a fixa tă
îna inte pe drum. Ţâ ţâ ie din dinţi, a poi ia de vola n hotă râ t la
stâ nga , tă ind pe stră zi cu se ns unic a tâ t de înguste că a ş pute a
scoa te mâ na pe ge a m să a ting zidurile de că ră midă a fla te în
drumul nostru.
— Unde me rge m?
— E foa rte a glome ra t. Ce -a u zis ce i de la poliţie ?
Mă uit pe stra dă , înce rcâ nd să -mi da u se a ma unde sunte m, da r
nu sunt sigură că ştiu. Copii ca re vin a ca să de la şcoa lă ; unii,
singuri, a lţii încă ţinâ ndu-se de mâ inile ma me lor lor.
— L-a u suna t pe inspe ctorul ca re se ocupă de ca z, da r nu a
ve nit.
— Era de a şte pta t.
— Mi-e te a mă , Ma tt.
Nu spune nimic. Nu s-a price put nicioda tă pre a bine să se
de scurce cu e moţiile .
— Da că într-a de vă r a fost fotogra fia me a ce a ca re a a pă rut în
zia r, a tunci o să mi se întâ mple ce va . Ce va ră u.
Simt ca şi cum a ş fi zgâ ria tă în gâ t. Ia r un nod pute rnic mă
împie dică să înghit.
— Da r poliţia cre de că e xistă vre o le gă tură între a ce ste
a nunţuri şi crimă ?
Ie şim în ce le din urmă din la birintul de stră zi înguste şi vă d
şose a ua de ce ntură sudică . Ma i a ve m puţin pâ nă a ca să . Mă ustură
ochii a tâ t de ta re , că a proa pe mă doa re să -i ţin de schişi. Clipe sc
ra pid înce rcâ nd să -i ume ze sc un pic.
 — Ofiţe rul de se rviciu a pă rut să mă ia în se rios, spun.
Mi-e gre u să mă conce ntre z la ce a m de zis.
— Da r nu ştiu da că şi inspe ctorul va fi de a ce e a şi pă re re , încă
nu i-a m spus de spre fotogra fia me a … nu a m a vut oca zia .
— Asta e o che stie ta re ciuda tă , Zo.
— Mie -mi zici? Am cre zut că -nne bune sc câ nd a m vă zut
fotogra fia . Cre d că Simon încă nu-i convins că nu sunt puţin dusă cu
ca pul.
Ma tt se uită la mine fulge ră tor.
— Nu te cre de ?
Aş pute a să -mi tra g singură una . De pa rcă Ma a r ma i fi a vut
ne voie de muniţie suplime nta ră împotriva lui Simon.
— Cre de că e xistă o e xplica ţie logică .
— Şi tu ce cre zi?
Nu-i ră spund. Cred că o să fiu ucisă.

Tra ge m în fa ţa ca se i şi de schid ge a nta .

— La să -mi să -ţi da u nişte ba ni.
— Nu-i ne voie .
— N-a r tre bui să plă te şti tu, din buzuna r, Ma tt, nu e core ct…
— Nu vre a u ba nii tă i, Zo, izbucne şte e l. Pune -i la loc. Ha i, te
a jut să intri, spune a poi pe un ton ma i blâ nd.
— Mă de scurc.
Da r câ nd mă ridic, mi se înmoa ie ge nunchii şi mă prinde chia r
îna inte să ca d.
— Sigur că da .
Îmi ia che ia şi de scuie uşa de la intra re , a poi e zită .
— E în re gulă , îi spun, Simon e la se rviciu.
Mi-e pre a ră u ca să mă simt ne loia lă . Îmi a tâ rn ge a nta şi ha ina
pe ba lustra dă şi-l la s pe Ma tt să mă a jute să urc.
Se opre şte sus, ne ştiind unde e ste dormitorul me u, şi a ră t uşa
de lâ ngă a lui Ka tie .
— Mă de scurc de -a ici, îi spun, da r nu mă ba gă în se a mă ,
de schizâ ndu-mi uşa şi ţinâ ndu-mă de bra ţ câ nd intră m împre ună în
ca me ră .
Tra ge pilota de pe pa rte a stâ ngă a pa tului. Ce a pe ca re
obişnuia m să dorm câ nd e ra m că să toriţi. Acum, pe noptie ra din
stâ nga sunt lucrurile lui Simon; ca rte a lui, o pe re che de oche la ri de
citit de re ze rvă , o tă viţă din pie le pe ntru ce a s şi mă runţiş. Da că
Ma tt a obse rva t, nu spune nimic.
Mă stre cor în pa t, comple t îmbră ca tă .

Simon mă tre ze şte . Afa ră e întune ric şi a prinde ve ioza de pe

noptie ră .
— Dormi de câ nd a m a juns a ca să . Ţi-e ră u?
Şopte şte , cu o mâ nă pe te le fonul me u mobil.
— E un ofiţe r de poliţie la te le fon. De spre ce -i vorba ? S-a
întâ mpla t ce va ?
Ard şi sunt lipicioa să de tra nspira ţie , ia r câ nd îmi ridic ca pul de
pe pe rnă , simt o dure re a scuţită . Mă întind după te le fon, da r Simon
îl dă de opa rte .
— De ce te sună ce i de la poliţie ?
— O să -ţi e xplic ma i încolo.
Voce a îmi pie re în mijlocul ultimului cuvâ nt şi tuşe sc ca să mă
tre ze sc. Simon îmi dă te le fonul şi se a şa ză pe pa t. Încă a m fe bră ,
da r mă simt ma i bine , a cum că a m dormit.
— Alo, spun. La te le fon Zoe W a lke r.
— Doa mnă Wa lke r, sunt de te ctivul Ra mpe llo, inspe ctor de
poliţie de la Divizia Inve stiga ţii Omucide ri zona de Nord-Ve st. Am
înţe le s că a ţi vrut să vorbiţi cu mine .
Pa re ne a te nt. Plictisit sa u obosit. Ori a mbe le .
— Da , spun. Acum sunt a ca să , da că vre ţi să ve niţi pâ nă a ici.
 Simon de sfa ce mâ inile şi mă între a bă mute şte : ce s-a
întâ mpla t?
Da u din ca p spre e l, irita tă de între rupe re . Se mna lul e prost în
ca să şi nu vre a u să ra te z ce spune inspe ctorul Ra mpe llo.
— …proba bil tot ce a ve m ne voie de oca mda tă .
— Îmi ce r scuze , ce -a ţi spus?
— Înţe le g că n-a ţi cunoscut-o pe Ta nia Be cke tt, nu?
— Nu, da r…
— Şi nu ştiţi da că lucra ca e scortă sa u pe ntru vre o linie e rotică ?
— Nu.
— OK.
Apoi se porne şte ; vorbe şte a tâ t de re pe de , de pa rcă sunt doa r
unul dintre a pe lurile dintr-o lungă listă pe ca re tre buie să le re zolve
în se a ra a sta .
— Aşa da r, fotogra fia Ta nie i a a pă rut într-o re cla mă la o linie
e rotică din Lond on Gazette ie ri. Luni, 16 noie mbrie . Core ct?
— Da .
— Şi ne -a ţi conta cta t câ nd a ţi re cunoscut fotogra fia e i la ştiri a zi-
dimine a ţă ?
— Da .
— Aţi fost de ma re a jutor, vă mulţume sc pe ntru timpul a corda t.
— Da r nu vre ţi să sta ţi de vorbă cu mine ? Să -mi lua ţi o
de cla ra ţie ?
— Da că ma i a ve m ne voie de ce va , ţine m le gă tura .
Închide câ nd e u încă ma i vorbe sc. Acum, Simon pa re ma i
de gra bă supă ra t de câ t confuz.
— Vre i să -mi spui şi mie , te rog, ce s-a întâ mpla t?
— E fa ta a ia , spun, ce a ca re a fost omorâ tă . Fotogra fia pe ca re
ţi-a m a ră ta t-o a zi-dimine a ţă .
În zori, a m a le rga t sus ime dia t ce s-a te rmina t re porta jul de la
ştiri, scuturâ ndu-l pe Simon ca să -l tre ze sc; cuvinte le rostogolindu-
se une le pe ste a lte le .
— Da că toa te a ste a a u le gă tură cu a nunţurile , Şi? a m între ba t
cu voce a frâ ntă . Da că cine va publică fotogra fii cu fe me i pe ca re o
să le omoa re , ia r e u sunt urmă toa re a ?
Simon m-a tra s într-o îmbră ţişa re ciuda tă .
— Iubita me a , nu cre zi că e xa ge re zi puţin cu che stia a sta ? Am
citit pe unde va că în Londra sunt ucişi o sută de oa me ni în fie ca re
a n. În fie ca re a n! Asta înse a mnă … câ t?… ca m opt pe lună . Ştiu că e
îngrozitor, da r a sta nu a re nimic de -a fa ce cu un zia r gra tuit.
— O să mă duc la poliţie în pa uza de prâ nz, i-a m spus, da r îmi
dă de a m se a ma că încă a ve a impre sia că fa c o pre a ma re dra mă
din a sta .
— Şi ce i de la poliţie te -a u lua t în se rios? mă între a bă a cum,
stâ nd la ca pă tul pa tului.
Îmi zdrobe şte de ge te le de la picioa re şi mă tra g de opa rte .
Ridic din ume ri.
— Ofiţe rul de se rviciu de a stă zi a fost dră guţ. Da r l-a suna t pe
de te ctivul ca re se ocupă de ca z şi e l n-a ve nit şi a cum îmi spune că
a u toa te da te le de ca re a u ne voie şi că o să mă sune da că ma i e
ne voie să vorbe a scă cu mine .
În colţul ochilor mi se forme a ză la crimi.
— Da r e i nu ştiu de ce le la lte fotogra fii; de spre Ca thy Ta nning,
de spre a me a !
Înce p să plâ ng, inca pa bilă să jude c core ct câ nd ca pul me u
pa rcă bubuie .
— Şhhhh.
Simon îmi mâ ngâ ie pă rul şi-mi întoa rce pe rna să gă se a scă un
locşor ră coros pe ca re să -mi pun din nou ca pul.
— Vre i să -i sun e u din nou?
 — Nici mă ca r nu a m numă rul lor. Mi-a spus că e ste de la
Divizia Inve stiga ţii Omucide ri zona de Nord-Ve st.
— O să -l gă se sc e u. Sta i să -ţi a duc nişte pa stile şi un pa ha r cu
a pă , a poi îi sun e u.
Se duce spre uşă , a poi se întoa rce de pa rcă tocma i a r fi
obse rva t ce va .
— De ce e şti pe pa rte a me a de pa t?
Îmi a pă s fa ţa în pe rnă ca să nu tre buia scă să -i întâ lne sc
privire a .
— Proba bil că m-a m foit în somn, mormă i.

Este singurul lucru a supra că ruia a ve m vre oda tă dispute

se rioa se .
— Ma e ste ta tă l lui Justin şi a l lui Ka tie , spune a m îna inte . Nu
te poţi a şte pta să nu-l vă d din câ nd în câ nd.
Simon a ce da t ne mulţumit a ce stui a rgume nt.
— Cu toa te a ste a , nu e xistă niciun motiv pe ntru ca e l să vină în
ca să , nu? Să ste a în ca me ra de zi, să be a ca fe a din că nile noa stre ?
Era pue ril şi ira ţiona l, da r nu voia m să -l pie rd pe Simon, ia r la
vre me a re spe ctivă a pă rut un simplu compromis.
— Bine , a m fost e u de a cord. Nu va intra în ca să .

Câ nd de schid ochii din nou, pe noptie ra me a e ste un pa ha r cu

a pă , lâ ngă o folie mică cu pa stile . Ia u două şi mă da u jos din pa t.
Bluza me a e boţită , ia r pa nta lonii suciţi; mă de zbra c şi gă se sc o
pe re che de pija ma le din bumba c gros, ia r a poi mă înfă şor cu un
ca rdiga n la rg.
Este nouă se a ra , ia r jos gă se sc re sturile a ce e a ce pa re să fi
fost toca nă din ca rne de vită . Încă nu mă simt pre a sigură pe
picioa re le me le , ia r somnul înde lunga t m-a lă sa t a me ţită . Mă duc
în ca me ra de zi şi-i gă se sc pe Simon, Justin şi Ka tie uitâ ndu-se la
te le vizor. Nime ni nu zice nimic, da r e ste o linişte conforta bilă şi
pe ntru câ te va clipe sta u pur şi simplu a colo, în picioa re , uitâ ndu-
mă la fa milia me a . Ka tie e prima ca re mă ve de .
— Ma mă ! Te simţi ma i bine ?
Se mută să -mi fa că loc pe ca na pe a între e a şi Simon, ia r e u mă
a şe z, e xte nua tă de e fortul de a fi coborâ t scă rile .
— Nu chia r. Mă simt comple t sfâ rşită .
N-a m ma i fost de a ni de zile a şa bolna vă . Mă dor oa se le şi
pie le a la a tinge re . În fundul ochilor simt o înţe pă tură ca re nu
dispa re de câ t a tunci câ nd închid ple oa pe le , ia r gâ tul mă doa re a tâ t
de ta re , că e un chin să vorbe sc.
— Cre d că a m gripă . Din a ia zdra vă nă .
— Bia ta de tine .
Simon mă cuprinde cu bra ţul pe după ume ri şi, pe ntru prima
da tă , Ka tie nu spune nimic cu privire la ce e a ce nume şte e a
„e xprima re a în public a a fe cţiunii”. Chia r şi Justin pa re îngrijora t.
— Vre i să be i ce va ? între a bă e l.
Cre d că tre buie să a ră t foa rte ră u.
— Doa r puţină a pă , mulţume sc.
— Pe ntru nimic.
Se ridică , a poi ca ută în buzuna r şi-mi întinde un plic.
— Ce -i a sta ?
Îl de schid şi gă se sc un te a nc gros de hâ rtii de două ze ci de lire .
— Chiria .
— Ce ? Am ma i discuta t a sta . Nu vre a u chirie de la tine , dra gul
me u.
— Ei bine , a tunci pe ntru mâ nca re , fa cturi, orice . Sunt a i tă i.
Mă întorc spre Simon, a mintindu-mi ce insiste nt a fost în ultima
vre me cu privire la fa ptul că Justin nu a r tre bui să ste a în ca să fă ră
să plă te a scă nimic. Dă din ca p, ca şi cum a r spune că toa te a ste a
nu a u nimic de -a fa ce cu e l.
— Da r e foa rte dră guţ din pa rte a ta , Justin. Bra vo, a mice !
Tonul colocvia l sună forţa t pe buze le lui Simon, ia r Justin se
uită la e l dispre ţuitor.
— Cre de a m că e şti le e r? spune Ka tie , tră gâ nd cu ochiul la
ba ncnote să va dă câ ţi ba ni sunt în plic.
Îl pun în buzuna rul ca rdiga nului, înce rcâ nd să ignor voce a din
ca pul me u ca re a r vre a să -l între b pe Justin de unde a re ba nii.
— Me lissa m-a pus să mă ocup de ca fe ne a ca să poa tă e a să
supra ve ghe ze de schide re a ce le ila lte , spune Justin, de pa rcă mi-a r fi
citit gâ ndurile . E doa r te mpora r, da r vine la pa che t cu o mă rire de
sa la riu.
— E groza v!
Uşura re a la gâ ndul că fiul me u nici nu fură , nici nu se ocupă cu
tra fic de droguri fa ce ca re a cţia me a să fie disproporţiona t de
e ntuzia stă . Justin ridică din ume ri de pa rcă ve ştile nu a r a ve a pre a
ma re importa nţă şi se duce la bucă tă rie să -mi a ducă a pă .
— Am ştiut dintotde a una că tot ce -i tre buie e ste o şa nsă , îi
şopte sc lui Simon. Cine va ca re să va dă ce bă ia t muncitor e ste .
Dintr-oda tă îmi a duc a minte că Justin nu e ste singurul ca re a re
noută ţi le ga te de se rviciu. Mă întorc spre Ka tie .
— Îmi pa re ră u că nu te -a m susţinut ma i mult îna inte de
a udiţie , dra ga me a . Mă simt îngrozitor din ca uza a sta .
— O, Doa mne , nu-ţi ma i fa ce griji din pricina a sta a cum, ma mă .
Nu te simţi bine .
— Simon mi-a spus că a fost groza v.
Ka tie ra dia ză .
— A fost uimitor. De şi a ge ntul nu m-a lua t, pe ntru că a ve a de ja
în portofoliu nişte fe te ca re a ră ta u ca mine şi e ra u din a ce e a şi
ca te gorie (ha ba r nu a m ce o fi înse mnâ nd che stia a sta ), a m a vut
oca zia să sta u de vorbă cu un tip ca re a şte pta la re ce pţie . Este
re gizorul une i compa nii te a tra le ca re monte a ză A d ouăsprezecea
noapte, ia r tipa ca re inte rpre ta rolul Viole i tocma i a a vut un a ccide nt
la schi. Cu a lte cuvinte , câ t de pe rfe ct poa te să fie ?
Mă uit la e a , fă ră s-o pot urmă ri. Justin se întoa rce cu pa ha rul
cu a pă . Nu a lă sa t robine tul să curgă , a şa că a pa e tulbure şi
că lâ ie , da r sorb re cunoscă toa re . Orice ca re a r pute a să -mi uşure ze
dure re a din gâ t.
— Ma mă , A d ouăsprezecea noapte e ste te xtul pe ca re l-a m juca t la
e xa me nul de e ngle ză . Îl ştiu pe de rost. Şi a spus că a m fost fă cută
să joc Viola . Am da t e fe ctiv proba a tunci, pe loc – ce a ma i ma re
ne bunie – şi a m obţinut rolul! Re stul distribuţie i re pe tă de ja de
să ptă mâ ni între gi, da r e u tre buie să învă ţ totul în două să ptă mâ ni.
Îmi vâ jâ ie ca pul.
— Da r cine -i tipul ă sta ? Ştii ce va de spre e l?
— Îl che a mă Isa a c. Se pa re că sora lui a fost cole gă de şcoa lă
cu Sophia , de ci nu e chia r un ne cunoscut. A lucra t la Edinburgh şi
(a ici vine pa rte a ta re ) vre a să fa ce m un turne u cu A d ouăsprezecea
noapte! E incre dibil de a mbiţios şi a tâ t de ta le nta t.
Ză re sc ime dia t ce va nou pe figura lui Ka tie . Ce va ma i mult
de câ t e ntuzia smul de a fi obţinut un rol.
— Ara tă bine ?
Roşe şte .
— Foa rte .
— Of, Ka tie !
— Ce ? Ma mă , e totul core ct, te a sigur. Cre d că ţi-a r plă ce a .
— Bine . Poţi să -l inviţi pe la noi.
Ka tie izbucne şte în râ s.
— Ma mă , a bia ie ri l-a m cunoscut. N-o să -i propun să vină să -mi
cunoa scă „ba ba cii”.
 — Ei bine , nu ple ci în niciun turne u pâ nă n-o fa ce , a şa că …
Ne uită m fioros una la a lta , pâ nă câ nd inte rvine Simon.
— N-a r tre bui să vorbim de spre a sta câ nd o să te simţi ma i
bine ?
— Mă simt ma i bine a cum, spun, da r încă pă ţâ na re a me a e ste
submina tă de un va l de a me ţe a lă ca re mă fa ce să închid ochii.
— Sigur ca da . Ha i, tre ci în pa t.
Îmi a minte sc ce mi-a promis.
— Ai suna t la poliţie ?
— Da . Am vorbit cu un supe rior din e chipa de inve stiga tori.
— Ra mpe llo?
— Cre d că da . I-a m spus câ t de îngrijora tă e şti din pricina
a nunţului, ce l cu fotogra fia ca re se mă na cu tine …
— Eram e u.
— …şi tipul cu ca re a m vorbit mi-a spus că înţe le ge pe de plin
de ce e şti a gita tă , da r pe ntru mome nt nu conside ră că ucide re a
Ta nie i Be cke tt e ste le ga tă de vre o a ltă infra cţiune .
— Tre buie să e xiste o le gă tură , insist e u. Nu poa te fi o simplă
coincide nţă .
— Nici mă ca r nu o cunoşti, spune Justin. De ce te a giţi a tâ ta ?
— Pe ntru că a fost omorâ tă , Justin!
Nu re a cţione a ză în niciun fe l şi mă uit dispe ra tă la Ka tie .
— Şi pe ntru că fotogra fia me a …
— Nu e ra fotogra fia ta , iubito, mă între rupe Simon.
— Pe ntru că fotogra fia me a e ra în e xa ct a ce la şi a nunţ ca a l e i.
Aşa că e u cre d că a m tot dre ptul să mă a git, nu zice ţi?
— Ge nul a ce la de a nunţuri nu vin la pa che t cu nume re de
te le fon pre mium de câ t da că sunt fa lse , spune Simon.
— Ce le gă tură a re a sta ?
— Era e scortă ? între a bă Ka tie .
 — Risc profe siona l, spune Justin.
Ridică din ume ri şi-şi re ia poziţia a nte rioa ră pe ca na pe a , cu
te le fonul în mâ nă .
— La ştiri a u spus că e ra învă ţă toa re suplinitoa re , nu e scortă .
Mă gâ nde sc la fotogra fia pe ca re a u folosit-o în zia r, ce a cu
Ta nia şi iubitul e i. Îmi ima gine z titlul de de a supra re porta jului ca re
de scrie propria me a moa rte şi mă între b ce fotogra fie vor folosi ca
ilustra ţie ; sa u da că îi vor ce re lui Gra ha m Ha llow un come nta riu.
— Anunţul nu pome ne a nimic de un se rviciu de e scorte , nu-i
a şa , ma mă ? între a bă Ka tie .
— Ave a o a dre să de we b.
Îmi a pă s pa lma pe frunte , înce rcâ nd să -mi a minte sc ca re e ra .
— Gă se şte pe re che a potrivită punct com.
— Sună ma i de gra bă a site de întâ lniri. Poa te că a fost ucisă de
cine va pe ca re l-a cunoscut online .
— Nu vre a u să ma i ie şi singură , îi spun lui Ka tie .
Se uită la mine , îngrozită .
— Din ca uza une i crime ca re s-a pe tre cut în ce a la ltă pa rte a
Londre i? Ma mă , nu fi ridicolă . Tot timpul sunt omorâ ţi oa me ni.
— Bă rba ţi, da . Puşti din ba nde . Droga ţi şi oa me ni ca re îşi
a sumă riscuri stupide . Da r nu fe me i tine re ca re me rg a ca să de la
se rviciu. Ie şi cu un grup de prie te ne sa u nu ma i ie şi de loc.
Ka tie se uită la Simon, da r pe ntru prima da tă , e l e de pa rte a
me a .
— Nu vre m de câ t să te ştim în sigura nţă , a tâ ta tot.
— Da r nu e pra ctic. Şi ce fa c cu se rviciul? La re sta ura nt nu
te rmin sâ mbă tă se a ra ma i de vre me de ze ce juma te şi a cum, că
sunt şi în pie să , va tre bui să me rg la re pe tiţii a proa pe în fie ca re
se a ră . Nu e xistă a ltă va ria ntă de câ t să mă întorc singură a ca să .
Da u să zic ce va , da r Ka tie mă între rupe blâ nd, da r fe rm.
 — Ma mă , sunt fa tă ma re . Voi fi a te ntă . Nu tre buie să -ţi fa ci griji
din ca uza me a .
Da r îmi fa c griji. Pe ntru Ka tie , câ nd vine a ca să comple t
ne ştiutoa re de la se rviciu în fie ca re se a ră , cu ca pul în nori, cu
gâ ndul la cum va fi e a ve de tă pe covorul roşu. Îmi fa c griji pe ntru
toa te fe me ile pre cum Ca thy Ta nning sa u Ta nia Be cke , ca re ha ba r
n-a u a vut ce le -a pre gă tit via ţa . Şi-mi fa c griji pe ntru mine . Nu ştiu
ce se mnifica ţie a u a nunţurile a ce le a sa u de ce a a pă rut fotogra fia
me a într-unul din e le , da r pe ricolul e ste câ t se poa te de re a l. Nu
pot să -l vă d, da r pot să -l simt. Şi se a propie .

Nu ştii niciod ată când îţi vei cunoaşte Perech ea Potrivită. Poate că stă
întotd eauna pe locul d e la geam în trenul d e întoarcere acasă. E posibil s-o
vezi în faţa ta la coad a d e la cafenea. Poate că pur şi sim plu traversezi în
spatele ei în fiecare zi. Dacă eşti sigur pe tine, poate intri în vorbă. Despre
vrem e, pentru început, apoi d espre starea trenurilor; pe urm ă, pe m ăsură
ce trece tim pul, ajungeţi să sch im baţi d in ce în ce m ai m ulte inform aţii
personale. Despre weekend ul tău oribil; d espre şeful ei tiran; d espre iubitul
care nu o înţelege. Ajungeţi să vă cunoaşteţi şi apoi unul d intre voi va d uce
lucrurile la alt nivel. Cafea? Cină? Înţelegerea a fost pecetluită.
Dar d acă Perech ea Potrivită stă în vagonul d e lângă cel în care te afli
tu? Dacă îşi ad uce cafeaua d e acasă; d acă vine la serviciu cu bicicleta;
d acă urcă pe scări în loc s-o ia pe scara rulantă? Im aginează-ţi ce pierzi
d acă nu te intersectezi cu ea.
O prim ă întâlnire; o a d oua; m ai m ulte.
Poate că nici nu-i vorba d espre Perech e; poate vrei ceva m ai scurt. Mai
d ulce. Ceva care să-ţi pună sângele în m işcare şi care să-ţi m ărească
pulsul.
Un flirt.
O aventură d e-o noapte.
Vânătoarea.
De aici a plecat totul. gasesteperech eapotrivita.com . Un fel d e a le face
cunoştinţă navetiştilor lond onezi. O m ână d e ajutor care uneşte oam enii.
Puteţi să spuneţi că sunt un broker; un interm ed iar; o peţitoare.
Şi partea cea m ai frum oasă este că niciuna d intre voi nici m ăcar nu
ştie că se găseşte în registrele m ele.
 10.

Ră mâ n în pa t timp de două ze ci şi pa tru de ore , ma i mult

dormind de câ t tre a ză . Mie rcuri după -ma să mă chinui să a jung la
doctor, doa r ca să a flu ce e a ce ştia m de ja : a m gripă şi nu e nimic
de fă cut de câ t să be a u multe lichide să ia u me dica me nte ca re nu
a u ne voie de vre o re ţe tă şi să a şte pt să tre a că . Simon e groza v.
Gă te şte pe ntru copii şi-mi a duce şi mie mâ nca re pe ca re nu o
mă nâ nc, a poi ple a că după înghe ţa tă câ nd mă hotă ră sc că e
singurul lucru pe ca re l-a ş pute a înghiţi. Cre d că a r fi fost un tă tic
minuna t în pe rioa da în ca re a r fi a şte pta t să -i na scă ne va sta ,
a mintindu-mi de vre me a în ca re a m fost însă rcina tă cu Justin, câ nd
l-a m trimis pe Ma bombă nind întruna să -mi ia na chos şi je le uri cu
vin, pe o vre me de ia rnă .
Re uşe sc să sun la se rviciu şi îi spun lui Gra ha m că sunt
bolna vă . E surprinză tor de înţe le gă tor, pâ nă câ nd îi comunic că voi
lipsi toa tă să ptă mâ na .
— Nu poţi să vii mă ca r mâ ine ? Jo e ste libe ră şi nu a re cine să
ră spundă la te le foa ne .
— O să vin da c-o să fiu în sta re , îi ră spund.
Dimine a ţă îi trimit un me sa j – Îmi pa re ră u, încă nu mă simt
bine –, a poi îmi închid te le fonul. Pâ nă la prâ nz nu sunt în sta re să
vă d mâ nca re în fa ţa ochilor; Me lissa îmi a duce supă de pui de la
ca fe ne a , şi de înda tă ce înce p să mă nâ nc îmi da u se a ma că sunt
lihnită .
— E de licioa să .
Stă m la bucă tă rie , la micuţa me a ma să potrivită ma i de gra bă
pe ntru două pe rsoa ne .
— Îmi ce r scuze pe ntru de zordine .
Ma şina de spă la t va se a r tre bui golită , ce e a ce înse a mnă că
toa tă lume a a ignora t-o şi şi-a a ba ndona t fa rfuriile de la micul
de jun în chiuve tă în schimb. Amba la je le goa le de lâ ngă cutia de
gunoi indică fa ptul că şi a ce sta e ste plin. Frigide rul e ste a cope rit cu
fotogra fii de fa milie , ţinute locului de un ma gne t kitsch-os pe ca re a
de ve nind cumva tra diţie să -l cumpă ră m de să rbă tori, ca pa rte a
provocă rii de a gă si ce l ma i siropos suve nir. De oca mda tă , Ka tie
e ste pe primul loc, cu ma gne tul e i în formă de mă gă ruş ca re dă din
ca p, din Be nidorm, cu un sombre ro ca re se cla tină de fie ca re da tă
câ nd cine va de schide uşa de la frigide r.
— Te fa ce să te simţi a ca să , spune Me lissa , râ zâ nd câ nd îmi
ve de privire a sce ptică . Vre a u să spun că e ste ce va conforta bil şi
plin de dra goste şi a mintiri, a şa cum tre buie să fie ca sa une i
fa milii.
Mă uit la e a , înce rcâ nd să de scopă r vre o urmă de re gre t pe fa ţa
e i, da r nu vă d nimic.
Me lissa a ve a pa truze ci de a ni câ nd ne -a m cunoscut – încă
de stul de tâ nă ră să a ibă o fa milie – şi a m între ba t-o oda tă da că e a
şi Ne il a ve a u de gâ nd să -şi înte me ie ze una .
— El nu poa te , a spus, şi a poi s-a core cta t ime dia t. Nu e cinstit.
Vre a u să spun că noi nu pute m.
— Cre d că vă e ste gre u.
Era m ma mă de a tâ ta timp că nici nu-mi pute a m ima gina o via ţă
fă ră copii.
— Nu chia r. Ve zi tu, a m ştiut dintotde a una : Ne il a a vut
le uce mie în copilă rie şi chimiote ra pia l-a lă sa t ste ril, a şa că che stia
a sta n-a fost nicioda tă pa rte a vie ţii noa stre împre ună . Am fă cut
a lte lucruri, a m a vut a lte oportunită ţi.
Pre supun că se re fe re a la muncă . La a fa ce re , la va ca nţe , la
ca sa lor frumoa să .
— Lui Ne il i-a fost ma i gre u de câ t mie , a ma i spus Me lissa . Se
înfuria foa rte ta re din ca uza a sta (De ce e u? Ge nul ă sta de
între bă ri), da r a cum a bia da că se ma i gâ nde şte la a sta .
— În timp ce mie mi-a r plă ce a o ca să ca a voa stră , spun e u
re ve nind în pre ze nt, cura tă şi fă ră vre o şose tă murda ră a runca tă
a iure a la ve de re !
Me lissa zâ mbe şte .
— E ma i bună ca pra ve cinului, nu a şa se zice ? Nici n-o să -ţi da i
se a ma câ nd se vor muta Ka tie şi Justin şi o să te tre ze şti foindu-te
de colo-colo într-o ca să goa lă , dorindu-ţi să fie încă a ici.
— Poa te . Apropo de a sta , ce Dumne ze u a i fă cut cu fiul me u?
Me lissa mă prive şte îngrijora tă dintr-oda tă , ia r e u mă simt prost
că a m înce rca t să fa c o glumă . Îi e xplic:
— Mi-a da t nişte ba ni pe ntru chirie , ma rţi. Fă ră să -i ce r.
Bă nuie sc că l-a i promova t.
— A, a m înţe le s! Me rită , se de scurcă foa rte bine , ia r e u a m
ne voie de cine va ca re să conducă loca lul. S-a potrivit la fix.
Se ve de că încă o ma i pre ocupă ce va . O prive sc dire ct în ochi,
pâ nă câ nd îmi e vită privire a , uitâ ndu-se pe fe re a stră la gră dina
noa stră lă sa tă ca m în pa ra gină . În ce le din urmă , vorbe şte .
— Mă rire a de sa la riu, spune e a şi se uită a poi la mine . E la
ne gru.
Ridic din sprâ nce a nă . Sunt prie te na e i, da r îi sunt şi conta bil.
Bă nuie sc că nu mi-a r fi spus nimic da că n-a ş fi pome nit de spre
a sta .
— Câ nd clie nţii plă te sc ca sh nu înre gistră m chia r totul. Pun
de opa rte nişte ba ni a lbi pe ntru zile ne gre . Acope ră che ltuie lile
ca se i fă ră ca e u să fiu ne voită să ia u divide nde din a fa ce re .
— Înţe le g.
Ar tre bui proba bil să mă lupt cu conştiinţa me a , să mă fră mâ nt,
da r îmi da u se a ma că nu fa ce ră u nimă nui. Nu e vre un ma re
re ta ile r ca re comite o e va ziune , înce rcâ nd să fe nte ze ta xe le prin
cine ştie ce conturi offshore . E doa r un mic a ntre pre nor loca l,
înce rcâ nd să -şi câ ştige e xiste nţa , la fe l ca noi toţi.
— Nu e un motiv pur e goist, ştii.
Îmi da u se a ma din e xpre sia Me lisse i că -i pa re ră u că mi-a
spus, că -şi fa ce griji că s-a r pute a s-o jude c.
— Asta înse a mnă şi că Justin nu pie rde nici e l nimic prin
impozita re ; în fe lul ă sta , poa te înce pe să pună ce va ba ni de opa rte .
Mă mişcă fa ptul că s-a gâ ndit mă ca r la a şa ce va .
— Şi tot ţie tre buie să -ţi mulţume sc pe ntru fa ptul că s-a gâ ndit
să -mi de a o pa rte din ba ni mie , pe ntru chirie ?
— Poa te c-a m schimba t o vorbă , două şi pe te ma a sta … spune
Me lissa , luâ nd un a e r inoce nt ca re mă fa ce să râ d.
— Ei bine , mulţume sc. Mă bucur să -l vă d ma turizâ ndu-se puţin.
Da r nu-ţi fa ci griji că s-a r pute a să te toa rne cine va la fisc? între b
e u, din poziţia me a de conta bil.
Nu doa r Me lissa a r tre bui să -şi fa că griji din pricina a sta . Da că
a r fi prinsă , n-a r fi tocma i în a va nta jul me u, de a se me ne a .
— Eşti singura ca re ştie .
— Ca re ştie ce ? râ nje sc e u cu subînţe le s. Ma i bine mă duc să
mă -mbra c. Cre d că duhne sc.
Port încă pa nta lonii de tre ning şi tricoul în ca re a m dormit
noa pte a tre cută şi de vin dintr-oda tă conştie ntă de mirosul stă tut a l
bolii.
— O să -l cunosc ma i tâ rziu pe noul iubit şi re gizor a l lui Ka tie .
Vine să o ia la re pe tiţii.
— Iubit?
— Ei, e a nu i-a spus chia r a şa , da r o ştiu e u pe fiică -me a . L-a
cunoscut luni, da r jur că n-a m a vut nicio discuţie cu e a de a tunci
fă ră să -i pome ne a scă nume le . Isa a c în sus, Isa a c în jos. I s-a pus
pa ta ră u de tot.
Aud scâ rţâ ind tre pte le scă rii şi mă opre sc dintr-oda tă din
pove stire , chia r îna inte ca fiica me a să a pa ră în bucă tă rie .
— Oa u, ia uite -te la tine ! spune Me lissa , să rind s-o îmbră ţişe ze .
Ka tie poa rtă nişte je a nşi mula ţi gri ca re îi vin turna ţi şi o bluză
a urie cu pa ie te ca re se ridică a tunci câ nd o cuprinde cu bra ţe le pe
Me lissa .
— Asta -i fa imoa sa ta supă de pui? Ma i a ve m?
— O gră ma dă . Aşa , ca re va să zică , a m a uzit de spre Isa a c…
ră spunde Me lissa şi a cce ntue a ză voca le le din nume le bă rba tului,
ia r Ka tie se uită la mine cu o privire suspicioa să .
Nu spun nimic.
— E un re gizor groza v, ră spunde Ka tie hotă râ tă .
Aşte ptă m ma i multe de ta lii, da r e a ră mâ ne ne clintită .
— Să -ndră zne sc să te între b şi de spre ba ni? continuă Me lissa ,
cu gâ ndul la a fa ce ri, ca întotde a una . Ştiu că a ctoria nu e ste una
dintre ce le ma i profita bile me se rii, da r mă ca r îţi a cope ră
che ltuie lile ?
Pa uza pe ca re o fa ce Ka tie îmi spune tot ce a ve a m ne voie să
ştiu.
— Of, Ka tie , a m cre zut că a sta e o slujbă a de vă ra tă !
— Este . O să fim plă tiţi după pre mie ră , ime dia t ce intră ba nii
de bile te şi se a chită ce le la lte che ltuie li.
— Adică o să a ve ţi cotă din profit? între a bă Me lissa .
— Exa ct.
— Şi da că nu a ve ţi profit?
Ka tie se re pe de la mine .
— Ia r înce pi! De ce nu-mi spui pur şi simplu că nu-s bună de
nimic, ma mă ? Că n-o să vină nime ni să va dă spe cta colul şi că vom
pie rde toţi ba nii?
 Se opre şte , da r e pre a tâ rziu.
— Ce ba ni să pie rde ţi? Pot să înţe le g ide e a cote i din profit
(pâ nă la un punct), da r te rog spune -mi că nu i-a i da t e fe ctiv ba ni
unuia pe ca re a bia l-a i cunoscut!
Me lissa se ridică .
— Cre d că a r ca m tre bui să ple c. Fe licită ri pe ntru obţine re a
rolului, Ka tie .
Îmi a runcă o privire se ve ră , ca re s-a r tra duce Ia-o cu binişorul, şi
ple a că .
— Ca re ba ni, Ka tie ? insist e u.
Pune un ca stron cu supă în cuptorul cu microunde şi a pa să
butonul Încălzire.
— Împă rţim costurile să lii de re pe tiţii, a tâ ta tot. Este un
pa rte ne ria t.
— Este un ja f.
— Ha ba r n-a i cum funcţione a ză lucrurile în lume a te a trului,
ma mă !
Acum ţipă m a mâ ndouă , a tâ t de hotă râ te să ne fa ce m cunoscute
puncte le de ve de re , că nu a uzim che ia în uşa de la intra re , se mn
că Simon a a juns a ca să ma i de vre me , cum a fă cut în fie ca re zi de
câ nd sunt bolna vă .
— Aşa da r, te simţi ma i bine ? între a bă e l, câ nd îl obse rv
re ze ma t de tocul uşii, cu un a e r de a muza me nt re se mna t pe fa ţă .
— Un pic, spun e u je na tă .
Ka tie îşi pune supa pe o ta vă , cu gâ ndul s-o mă nâ nce în
ca me ra e i.
— La ce oră vine Isa a c să te ia ?
— La cinci. Da r nu-l invit în ca să da că a i de gâ nd să -l ie i la
între bă ri de spre pove ste a cu împă rţire a profitului.
— N-o s-o fa c, promit. Vre a u doa r să -l cunosc.
 — Ţi-a m cumpă ra t ce va , spune Simon.
Îi întinde o sa coşă din pla stic cu ce va mic şi dur înă untru. Ka tie
la să ta va jos ca să va dă ce -i a colo. Este o a la rmă în ca z de a ta c –
de ge nul ce lor ca re înce p să scoa tă un sune t ca de sire nă da că
tra gi de fir.
— Le vâ nd la ma ga zinul din colţ. Nu ştiu da că -s bune de ce va ,
da r m-a m gâ ndit că e ma i bine să a i una pe ntru câ nd te întorci spre
ca să de la me trou.
— Mulţume sc, îi spun e u.
Ştiu că a cumpă ra t-o doa r ca să sta u e u ma i liniştită , ma i mult
de câ t Ka tie . Ca să mă simt ma i bine , ştiind că umblă pe stra dă
câ nd e tâ rziu. Înce rc să mă că ie sc pe ntru izbucnire a de ma i
de vre me .
— Câ nd se pun în vâ nza re bile te le pe ntru A d ouăsprezecea
noapte, iubito? Pe ntru că vom fi în primul râ nd, nu-i a şa , Simon?
— Absolut.
E since r, şi nu doa r pe ntru că a cum e vorba de spre Ka tie . Lui
Simon îi pla c de opotrivă muzica cla sică , te a trul şi conce rte le de ja zz
obscure din tot fe lul de ma ghe rniţe . S-a a muza t câ nd a a uzit că nu
5
vă zuse m nicioda tă Th e Mousetrap ; m-a dus la spe cta col şi se tot
întorce a spre mine în timpul pie se i să va dă da că -mi pla ce . Cre d că
a fost bunicică , da r pre fe r Mam m a Mia.
— Nu ştiu sigur, o să a flu. Mulţume sc.
Ră spunsul e a dre sa t ma i de gra bă lui Simon, în ca re a m
impre sia că ve de un spirit înge mă na t. Cu o se a ră îna inte , o a juta
să -şi re pe te re plicile , te rminâ nd prin a de zba te me ta fore le din te xt.
— Ve zi cum pe rsonifică e a „tra ve stire a ”, pe ca re o nume şte
„lipsă de one stita te ”? spune a Simon.
— Da ! Şi nici mă ca r la fina l ide ntita te a fie că ruia nu e ste pe
de plin cla ră .
 Mă uit la Justin; unul dintre ra re le mome nte în ca re conspiră m
noi doi.

La prima noa stră întâ lnire , Simon mi-a spus că -şi dore şte să fie
scriitor.
— Da r a sta fa ci şi a cum, nu? a m între ba t e u, confuză .
Mi se pre ze nta se dre pt zia rist câ nd ne -a m cunoscut. A da t din
ca p dâ ndu-mi de înţe le s că nu e ra a ce la şi lucru.
— Ăsta nu e ste scris cu a de vă ra t; e doa r re da re de conţinut. Eu
vre a u să scriu că rţi a de vă ra te .
— Pă i fă -o!
— O s-o fa c, într-o bună zi, mi-a ră spuns, câ nd o să a m timp.
6
Anul a ce la i-a m lua t ca dou de Cră ciun un ca rne t Mole skine cu
foi groa se de culoa re a untului, le ga t în pie le moa le ma ro.
— Pe ntru ca rte a ta , i-a m spus timid.
Era m împre ună de doa r câ te va să ptă mâ ni şi mă fră mâ nta se m
zile -n şir gâ ndindu-mă ce să -i ia u. M-a privit de pa rcă i-a ş fi da t
luna de pe ce r.
— Nu e ra vorba de ca rne tul în sine , mi-a spus e l, la ma i mult
de un a n după a ce e a , câ nd ne -a m muta t împre ună şi a junse se de ja
la jumă ta te a schiţe i că rţii sa le , ci de fa ptul că a i cre zut în mine .

Ka tie stă ca pe ghimpi. Poa rtă încă je a nşii mula ţi şi bluza cu

pa ie te – re uşind cumva să a ra te în a ce la şi timp re la xa tă şi
stră lucitoa re – da r în plus şi-a da t cu ruj roşu-închis şi a tra sa t cu
e ye line r ne gru două cozi groa se la colţul ochilor, spre sprâ nce ne ,
ca două a ripi.
— Un sfe rt de oră , îmi şuie ră printre dinţi câ nd sună la uşă ,
după a ia ple că m.
Justin e ste încă la ca fe ne a , ia r e u şi Simon stă m în ca me ra de
zi, pe ca re a m de re tica t-o în gra bă .
 Aud voci şoptite pe hol şi mă între b ce -i spune Ka tie noului e i
iubit şi re gizor. Îm i cer scuze pentru m aică-m ea, proba bil. Intră în
ca me ra de zi, ia r Simon se ridică . Îmi da u se a ma ime dia t ce
gă se şte Ka tie a tră gă tor la tipul ă sta . Isa a c e ste îna lt, cu pie le a fină
şi mă slinie şi pă rul ne gru ca pa na corbului ma i lung pe cre şte t
de câ t pe la te ra le . Ochii sunt că prui-închis, ia r tricoul cu gule r în V
de sub ge a ca de pie le la să să se între va dă un pie pt cu muşchii
bine de finiţi. Pe scurt, Isa a c e supe rb.
În plus, a re ce l puţin tre ize ci de a ni. Îmi da u se a ma că a m
ră ma s cu gura că sca tă şi zic „Bună ”.
— Îmi fa ce plă ce re să vă cunosc, doa mnă Wa lke r. Ave ţi o fiică
foa rte ta le nta tă .
— Ma ma cre de că ma i bine m-a ş fa ce se cre ta ră .
Mă uit încruntâ ndu-mă spre Ka tie .
— Am suge ra t că a r fi bine să fa că un curs de se cre ta ria t. Ca
pla n B.
— Un sfa t înţe le pt, spune Isa a c.
— Cre zi? între a bă Ka tie , fă ră să fie convinsă .
— E o industrie dură , ia r tă ie rile de fonduri de la Arte
înse a mnă că va de ve ni şi ma i dură .
— Ei bine , poa te c-o să mă ma i gâ nde sc la a sta .
Mă pre fa c că tuşe sc ca să -mi ma sche z sune te le surprinse . Ka tie
îmi a runcă o privire tă ioa să .
Isa a c dă mâ na cu Simon, ca re -i ofe ră o be re . Re fuză , pe motiv
că şofe a ză , şi-mi spun că mă ca r ră spunsul ă sta e în fa voa re a lui. El
şi Ka tie sta u împre ună pe ca na pe a , la o dista nţă re spe cta bilă unul
de ce lă la lt, ia r e u ca ut se mne ca re să indice că în inte rva lul scurt
de timp de câ nd s-a u cunoscut a u de ve nit ma i mult de câ t re gizor şi
a ctor. Da r nu obse rv nicio a tinge re ca din gre şe a lă şi mă între b
da că nu cumva a dora ţia lui Ka tie pe ntru noul e i e rou e ste un
se ntime nt cu se ns unic. Spe r că nu va sufe ri.
— Am ştiut că fiica dumne a voa stră va fi pe rfe ctă pe ntru rolul
Viole i din clipa în ca re a m vă zut-o la a ge nţie , spune Isa a c. I-a m
trimis un insta nta ne u tipului ca re joa că rolul lui Se ba stia n, ca să
a flu şi pă re re a lui.
— Mi-a i fă cut o fotogra fie ? Nu mi-a i zis pâ nă a cum. Ai fă cut
totul pe furiş.
— Cu te le fonul. Oricum, mi-a da t me sa j ime dia t ca să -mi spună
că a ră ţi pe rfe ct. Te a uzise m de ja vorbind, stă te a i de vorbă cu fa ta
de lâ ngă tine , ţii minte ? Şi a m ştiut instinctiv că tu e ra i e roina
sha ke spe a ria nă pe ca re o că uta m.
7
— Totu-i bine câ nd se te rmină cu bine , spune Simon, zâ mbind
la rg.
— Foa rte bine ! spune Isa a c.
Râ d cu toţii. Ka tie se uită la ce a s.
— Ar tre bui să ple că m.
— O a duc îna poi a ca să după re pe tiţii, doa mnă Wa lke r. Am
înţe le s că vă fa ce ţi griji câ nd vine se a ra tâ rziu cu me troul spre
ca să .
— E foa rte dră guţ din pa rte a ta .
— Nu-i nicio proble mă . Londra nu e întotde a una ce l ma i sigur
loc pe ntru o fe me ie singură .
Nu-mi pla ce tipul ă sta .
Ma se a muza de hotă râ rile de mome nt pe ca re le lua m în
le gă tură cu dive rşi oa me ni, da r prima impre sie conte a ză foa rte
mult. Îi urmă re sc cu privire a pe Isa a c şi pe Ka tie de la fe re a stra
ca me re i de zi, me rgâ nd în jos pe stra dă , câ te va sute de me tri pâ nă
la locul în ca re Isa a c a re uşit să -şi pa rche ze ma şina . Îi pune o
mâ nă pe scobitura spa te lui câ nd a jung la ma şină , a poi se a ple a că
să de schidă portie ra din pa rte a pa sa ge rului. N-a ş pute a să spun cu
pre cizie ce nu-mi pla ce , da r simţurile me le pa rcă urlă .
Cu doa r câ te va zile în urmă re uşise m să mă împa c cu ide e a de
a fi ma i înţe le gă toa re cu pove ste a a sta cu a ctoria lui Ka tie ; da că
spun ce va de spre Isa a c, o s-o ia ca pe un nou a ta c la a dre sa
ca rie re i sa le . Nu a m cum să câ ştig. Mă ca r nu se ma i întoa rce
singură a ca să în se a ra a sta . Am a uzit un re porta j în dimine a ţa a sta
la ra dio de spre a ta curile de na tură se xua lă şi nu a m putut să nu
mă între b da că fotogra fia victime i nu a a pă rut ma i îna inte de a sta
în pa gina de a nunţuri din zia r. De obice i, Simon a duce un e xe mpla r
di n G aze e a ca să de la birou, da r să ptă mâ na a sta s-a întors cu
mâ na goa lă . Ştiu că fa ce a sta pe ntru că vre a ca e u să uit de
pove ste a cu a nunţurile . Da r nu a m de gâ nd să fa c a sta . Nu pot.

Vine ri, Simon mă însoţe şte la se rviciu.

— În ca z că te simţi încă slă bită , îmi spune câ nd mă tre ze sc.
Mă ţine de mâ nă tot drumul pâ nă a colo. Pe linia District, vă d
un e xe mpla r a ba ndona t din Gazette şi îl ignor inte nţiona t,
re ze mâ ndu-mă de Simon, cu fa ţa lipită de că ma şa lui. Da u drumul
ba re te i pe ca re o ţine a m în mâ nă şi în schimb îl îmbră ţişe z, cu
bra ţe le în jurul ta lie i sa le , lă sâ ndu-l să ne me nţină e chilibrul
a mâ ndurora pe mă sură ce tre nul înce tine şte la fie ca re oprire . Nu
vorbim, da r a ud cum îi ba te inima , cu fa ţa lipită de pie ptul lui.
Pute rnic şi ritmic.
În fa ţa biroului Ha llow & Re e d, mă să rută .
— Te -a m fă cut să întâ rzii, îi spun.
— Nu-mi pa să .
— N-o să a i proble me ?
— La să -mă pe mine să -mi fa c griji din ca uza a sta . E în re gulă
da că ne de spă rţim a ici? Pot să ma i sta u prin zonă , da că vre i.
Îmi a ra tă cu o mişca re a ca pului ca fe ne a ua de viza vi şi
zâ mbe sc la ide e a unui Simon ca re mă a şte a ptă toa tă ziua , ca o
ga rdă de corp a une i ve de te .
— N-o să pă ţe sc nimic. Vorbim ma i tâ rziu.
Ne să rută m din nou, ia r e l a şte a ptă pâ nă câ nd m-a m insta la t în
sigura nţă la biroul me u, îna inte să -mi fa că un se mn cu mâ na şi să
porne a scă spre me trou.

Ime dia t ce Gra ha m ple a că la o viziona re , închid dosa rul

Rightmove , la ca re lucra m, şi de schid o fe re a stră de Google . Ta ste z
„crimina lita te Londra ” şi a pă s pe primul link pe ca re îl vă d: o
pa gină we b ca re se nume şte Londra 24 şi ca re promite o
a ctua liza re în timp re a l a informa ţiilor de spre infra cţiunile să vâ rşite
în ca pita lă .
Ad olescent îm puşcat în West Dulwich .
Bărbat găsit aproape fără suflare, cu plăgi arse m isterioase, în
Finsbury Park.
De a ia nu cite sc e u zia re le . Nu cu re gula rita te . Ştiu că toa te
lucrurile a ste a chia r se pe tre c, da r nu vre a u să mă gâ nde sc la e le .
Nu vre a u să mă gâ nde sc la fa ptul că Justin şi Ka tie tră ie sc într-un
loc în ca re da că cine va e ste înjunghia t a bia tre ze şte un minim
inte re s.
Fost jucător d in Prim a Ligă recunoaşte că a cond us sub influenţa
băuturilor alcoolice în Islington.
Atac atroce asupra unei pensionare d e 84 d e ani d in Enfield .
Nu-mi pot stă pâ ni o grima să la ve de re a lui Ma rga re t Price ,
fe me ia de optze ci şi pa tru de a ni ca re s-a dus să -şi ia pe nsia şi nu
a ma i a juns nicioda tă a ca să . Ca ut nume le Ta nia Be cke . Unul
dintre a rticole le din zia r a minte şte de o pa gină de condole a nţe de
pe Fa ce book şi a cce se z a dre sa re spe ctivă . Odihne şte -te în pa ce ,
Ta nia Be cke – cu a sta se de schide pa gina , plină cu me sa je
e moţiona nte din pa rte a fa milie i şi a prie te nilor. În câ te va dintre
e le , nume le Ta nie i e ste sublinia t, şi-mi da u se a ma că a pa re a şa
pe ntru că fa ce trimite re la pa gina e i de Fa ce book. Fă ră să mă
gâ nde sc pre a mult, da u un clic şi tra g a e r în pie pt câ nd se înca rcă
pa gina plină de a ctua liză ri a le sta tutului e i.
Încă 135 d e zile! a nunţă posta re a din dimine a ţa în ca re a murit.
135 de zile pâ nă câ nd?
Ră spunsul a pa re câ te va râ nduri ma i jos, într-o posta re
intitula tă Ce ziceţi d e asta, fetelor? Fotogra fia e ste un insta nta ne u lua t
cu un te le fon mobil – vă d se mnul ca re indica ba te ria în pa rte a de
sus; e ste poza une i rochii de mire a să , fă cută în gra bă pe inte rne t.
Sunt ta g-uri că tre nume le a tre i fe me i.
Ta nia Be cke a murit cu 135 de zile îna inte de ziua în ca re a r fi
tre buit să se că să tore a scă .
Mă uit pe lista conta cte lor e i; fotogra fii a le unor fe te a proa pe
ide ntice , toa te blonde cu dinţii a lbi. Îmi a tra ge a te nţia o fe me ie ma i
în vâ rstă , cu a ce la şi nume de fa milie .
Pa gina lui Alison Be cke e ste publică , la fe l ca a Ta nie i, şi-mi
da u se a ma ime dia t că fotogra fia la ca re mă uit e ste a ma me i
Ta nie i. Ultima e i posta re de pe Fa ce book da te a ză de a cum două
zile .
Un alt înger s-a rid icat la cer. Od ih neşte-te în pace, fata m ea
frum oasă! Să-ţi fie ţărâna uşoară!
Închid pa gina de Fa ce book, simţindu-mă ca un intrus. Mă
gâ nde sc la Alison şi la Ta nia Be cke tt. Mi le ima gine z fă câ nd pla nuri
de nuntă împre ună , me rgâ nd să a le a gă rochia , pre gă tind invita ţiile .
Mi-o închipui pe Alison la e a a ca să , pe ca na pe a ua a ce e a roşu-
închis pe ca re stă în fotogra fia de profil, ridicâ nd re ce ptorul
te le fonului, a scultâ nd ofiţe rul de poliţie ca re -i vorbe şte , fă ră ca e a
să înţe le a gă nimic. Nu, nu fiica e i, nu Ta nia . Simt o dure re în pie pt
şi plâ ng, doa r că nu ştiu da că plâ ng din ca uza une i fe te pe ca re nu
a m cunoscut-o, sa u pe ntru că pa re pre a uşor să -i înlocuie sc
nume le cu ce l a l fiice i me le .
Ochii îmi ca d pe ca rte a de vizită prinsă cu o a gra fă de ma rgine a
dosa rului din fa ţa me a .
Agent d e poliţie Kelly Swift, Poliţia Transportului Public Britanic.
Mă ca r e a m-a bă ga t în se a mă .
Îmi suflu na sul. Re spir a dâ nc. Ridic re ce ptorul.
— Age nt de poliţie Swift.
Aud zgomotul tra ficului în funda l, cu sune tul sire ne i une i
a mbula nţe stingâ ndu-se înce t în de pă rta re .
— Sunt Zoe W a lke r. Cu a nunţul din Lond on Gazette…
— Da , mi-a duc a minte . N-a m a fla t pre a multe , mă te m, da r…
— Am a fla t e u, inte rvin. Una dintre fe me ile din a nunţuri a fost
omorâ tă . Şi nimă nui nu pa re să -i pe se pre a mult de ce a re de gâ nd
să fa că tipul ă la în continua re .
Se la să linişte a o clipă , a poi vine ră spunsul fe rm a l poliţiste i:
— Mie îmi pa să . Spune ţi-mi tot ce ştiţi.
 11.

Se fă cu mie zul zile i pâ nă câ nd Ke lly re uşi să se întoa rcă la

se cţia de poliţie ca să a fle numă rul lui Nick Ra mpe llo, inspe ctorul
înre gistra t ca Ofiţe r-şe f de Inve stiga ţii.
A fost dire cţiona tă ma i întâ i că tre numă rul de dica t ca zului, o
linie te le fonică pusă la dispoziţia publicului pe ntru orice fe l de
informa ţie a r fi putut a ve a de spre omucide re a Ta nie i Be cke tt.
— Da că -mi pute ţi da ce va a mă nunte , mă voi a sigura că a jung la
e chipa de a nche ta tori, îi spuse o fe me ie , a l că re i ton de zinte re sa t îi
dă du de înţe le s lui Ke lly că a pe lul e i e ra doa r unul dintre
ne numă ra te le primite în a ce a zi.
— Chia r a ş vre a să vorbe sc cu inspe ctorul Ra mpe llo, da că se
poa te . Sunt ofiţe r în ca drul Poliţie i Tra nsportului Public şi cre d că
unul dintre ca zurile me le a re le gă tură cu a nche ta lui.
Ke lly spe ra să a ibă noroc. Nu e ra chia r o minciună . Zoe
Wa lke r chia r o că uta se şi nume le e i e ra ce l ca re a pă re a pe
ra portul infra cţiunii a că re i victimă fuse se Ca thy Ta nning. Nume le
e i, ca zul e i.
— Vă fa c le gă tura cu biroul de inve stiga ţii.
Te le fonul sună şi tot sună . Ke lly e ra pe punctul de a re nunţa ,
câ nd o fe me ie ră spunse într-un tâ rziu, cu voce a între tă ia tă , de
pa rcă a le rga se pe scă ri.
— Divizia Inve stiga ţii Omucide ri zona Nord-Ve st.
— Aş pute a vorbi cu inspe ctorul Ra mpe llo?
— Să vă d da că e ste în birou. Cine îl ca ută ?
Fe me ia vorbe a ca o pre ze nta toa re de la BBC, ia r Ke lly înce rcă
să -şi de a se a ma ca re e ra rolul e i a colo. Ave a de stul de puţină
e xpe rie nţă cu e chipe le de la Omucide ri. Chia r da că şi Poliţia
Tra nsportului Public a ve a un a stfe l de de pa rta me nt, e ra de pa rte
de a fi la fe l de solicita t pre cum ce l a l Poliţie i Me tropolita ne , ia r
Ke lly nu lucra se nicioda tă a colo. Îşi spuse nume le şi numă rul de
înre gistra re şi fu lă sa tă să a şte pte pre ţ de câ te va clipe .
— Ra mpe llo la te le fon.
Nici urmă de a cce nt BBC de da ta a sta . Voce a lui Nick Ra mpe llo
e ra tipic londone ză şi vorbe a re pe de ; forma l, pâ nă la punctul de fi
chia r dură . Ke lly se tre zi împle ticindu-se în cuvinte , într-un e fort de
a ră spunde pe mă sura fe lului lui e xpe ditiv, dâ ndu-şi se a ma că
pă re a în ce l ma i fe ricit ca z ne profe sionistă , şi în ce l ma i gra v,
incompe te ntă .
— Unde zice a i c-a i lucra t? între bă inspe ctorul Ra mpe llo,
între rupâ ndu-i e xplica ţiile lui Ke lly.
— La Poliţia Tra nsportului Public, domnule . La mome ntul de
fa ţă sunt re pa rtiza tă pe linia Ce ntra l. Am a vut de -a fa ce cu un furt
din ge a ntă să ptă mâ na tre cută şi cre d că a re le gă tură cu ucide re a
Ta nie i Be cke tt. Spe ra m să vin să vorbe sc cu dumne a voa stră de spre
a sta .
— Cu tot re spe ctul, domnişoa ră poliţist… o infle xiune a vocii îi
puse dintr-oda tă gra dul la îndoia lă .
— Swift. Ke lly Swift.
— Cu tot re spe ctul, a ge nt Swi , a sta e ste o inve stiga ţie de
omucide re , nu un furt din poşe tă . Ta nia Be cke tt nici nu s-a a propia t
de linia Ce ntra l în se a ra în ca re a murit şi toa te dove zile indică
fa ptul că a r fi vorba de spre un incide nt izola t.
— Eu cre d că a u le gă tură , domnule , spuse Ke lly, cu ma i multă
sigura nţă în gla s de câ t a ve a de fa pt.
Se îmbă rbă tă cu gâ ndul la ră spunsul pe ca re a ve a să i-l de a
Ra mpe llo şi se simţi uşura tă câ nd e l nu o luă la rost pe ntru că -l
contra zice a .
— Ai pe -a colo o copie a dosa rului?
 — Da , a m…
— Trimite -o la biroul de inve stiga ţii şi o să ne uită m pe ste e l.
Îi fă ce a pe pla c.
— Domnule , cre d că victima dumne a voa stră a a pă rut într-un
a nunţ din zia rul Lond on Gazette. Am dre pta te ?
A urma t o pa uză .
— Ace a stă informa ţie nu a fost fă cută publică . Unde a i a uzit
a şa ce va ?
— De la un ma rtor ca re m-a conta cta t. Ace la şi ma rtor ca re a
vă zut fotogra fia victime i furtului, de spre ca re v-a m vorbit, într-o a ltă
e diţie Gazette. Ace la şi ma rtor ca re cre de că şi fotogra fia e i a a pă rut,
de a se me ne a , în zia r.
De da ta a sta pa uza a fost şi ma i lungă .
— Ai fa ce bine să vii încoa ce .

Divizia Inve stiga ţii Omucide ri pe ntru zona de Nord-Ve st e ra pe

Ba lfour Stre e t, a şe za tă discre t între o a ge nţie de re cruta re şi un
bloc de a pa rta me nte cu un se mn De vânzare prins de a supra e ta jului
a l tre ile a . Ke lly a suna t la inte rfon, pe ca re scria simplu DIO, şi s-a
întors uşor spre stâ nga , ca să se poa tă uita dire ct spre ca me ra de
supra ve ghe re . A ridica t uşor bă rbia , spe râ nd să nu se va dă câ t de
e moţiona tă e ra de fa pt. Inspe ctorul Ra mpe llo îi spuse se că se pot
întâ lni la ora şa se , ce e a ce -i dă duse e xa ct timpul de ca re a ve a
ne voie ca să a jungă a ca să să se schimbe . Cum se spune a ?
Îmbra că -te în concorda nţă cu ce e a ce vre i să obţii. Ke lly voia ca
inspe ctorul Ra mpe llo s-o va dă dre pt un ofiţe r de poliţie se rios,
cine va cu de ta lii importa nte într-o inve stiga ţie de omucide re , nu ca
pe un simplu poliţist în uniformă . Sună din nou, re gre tâ nd a tunci
câ nd o voce ră spunse ime dia t, pe un ton irita t, suge râ nd că nu e ra
ne voie să insiste a tâ t.
— Da ?
 — Sunt a ge nt de poliţie Ke lly Swi de la Poliţia Tra nsportului
Public. Am o întâ lnire cu inspe ctorul Ra mpe llo.
Un clic zgomotos a nunţă că uşa gre a din fa ţa e i fuse se
de scuia tă , ia r Ke lly o împinse şi intră , a runcâ nd un zâ mbe t ra pid
spre ca me ră , în ca z că cine va încă o ma i ve de a . Uşile li ului îi
a pă rură ime dia t în fa ţă , da r pre fe ră s-o ia pe scă ri, ne ştiind cu
sigura nţă la ce e ta j e ra u birourile DIO. Uşile duble de la ca pă tul
primului e ta j nu indica u însă nimic de spre ce s-a r fi a fla t dincolo de
e le , ia r Ke lly e zită o clipă , gâ ndindu-se da că să ba tă la uşă sa u să
intre pur şi simplu.
— Ca uţi biroul de inve stiga ţii?
Ke lly re cunoscu voce a cu a cce nt de BBC a pe rsoa ne i ca re îi
ră spunse se ma i de vre me la te le fon şi, câ nd se întoa rse , de scope ri
o fe me ie cu pă rul lung şi blond, prins ca să nu-i a lune ce pe frunte
cu o be ntiţă de ca tife a ne a gră . Purta pa nta loni ţiga re tă şi ba le rini
şi-i întinse lui Ke lly o mâ nă .
— Mă nume sc Lucinda . Sunt unul dintre a na lişti. Tu e şti Ke lly,
nu-i a şa ?
Ke lly confirmă re cunoscă toa re cu o mişca re a ca pului.
— Am ve nit să mă întâ lne sc cu inspe ctorul.
Lucinda de schise uşa .
— Sa la de şe dinţe e ste a colo. Ha i, te conduc.
— Şe dinţă ?
Ke lly o urmă pe Lucinda prin uşile duble , într-un spa ţiu va st
de schis în ca re se gă se a u vre o două spre ze ce birouri. Pe una dintre
la turile spa ţiului e ra un birou se pa ra t.
— Ace la e ste biroul şe fului. Nu că l-a r folosi vre oda tă . Ma i a re
şa se luni pâ nă ie se la pe nsie şi a re încă a tâ t de multe zile libe re
de re cupe ra t, că a proa pe că lucre a ză pa rt-time de ja . E un tip de
tre a bă , totuşi, Digge rs. Câ nd e pe -a ici.
 Ke lly ciuli ure chile la a uzul pore cle i fa milia re .
— Nu cumva e vorba de Ala n Digby?
Lucinda pă ru surprinsă .
— Chia r e l. De unde -l cunoşti?
— A fost şe ful me u la Poliţia Tra nsportului Public. S-a
tra nsfe ra t la Me tropolita nă nu mult după a ce e a şi a uzise m că a fost
promova t. A fost un coma nda nt de tre a bă .
Lucinda o conduse prin spa ţiul de schis, ia r Ke lly privi în jur,
a bsorbind pa rcă totul. Chia r şi în spa ţiul gol, a tmosfe ra a ve a ce va
din e ne rgia pe ca re o ştia a tâ t de bine de pe vre me a câ nd lucra e a
însă şi la inve stiga ţii crimina le se rioa se . Fie ca re birou a ve a două
monitoa re şi ce l puţin tre i te le foa ne suna u. Tâ râ itul lor se
ră sfrâ nge a în încă pe re , pe mă sură ce a pe lurile e ra u tra nsfe ra te în
mod a utoma t, în că uta re a unui re sponde nt. Într-un fe l, pâ nă şi
te le foa ne le suna u a ici ma i insiste nt, de pa rcă a r fi de ţinut che ia
pe ntru de scifra re a orică rui miste r la ca re divizia a r fi lucra t în a ce a
să ptă mâ nă . Pe ntru a sta se a nga ja se Ke lly în poliţie , şi un fior
fa milia r de e ne rgie o tra ve rsă dintr-oda tă .
— Ape lurile se înre gistre a ză , îi spuse Lucinda , a tunci câ nd o
vă zu uitâ ndu-se la te le fonul ce l ma i a propia t de e le , a l că rui
be cule ţ se mna la un a pe l nou. Cine va va suna îna poi.
— Da r unde -i toa tă lume a ?
— La şe dinţă . Inspe ctorul pre fe ră să fie pre ze ntă toa tă lume a .
Nume şte che stia a sta te oria NASA.
Ke lly o privi fă ră să înţe le a gă nimic, ia r Lucinda zâ mbi la rg.
— Ve zi tu, pre şe dinte le Ke nne dy s-a dus oda tă la NASA şi a
înce put să vorbe a scă cu unul dintre oa me nii ca re fă ce a u cura t pe -
a colo. L-a între ba t ce rol a ve a e l a colo, şi, fă ră să clipe a scă , omul
i-a ră spuns: „Ajut să trimite m un om pe Lună , domnule
Pre şe dinte ”. Te oria lui Nick e ste că da că tot de pa rta me ntul
pa rticipă la şe dinţe , inclusiv pe rsona lul ca re fa ce cură ţe nie , nu
a ve m cum să ra tă m nimic.
— E o a borda re groza vă ; cum e să lucre zi pe ntru e l?
Ke lly o urmă pe Lucinda prin încă pe re , că tre o uşă de schisă .
— E un de te ctiv bun, ră spunse Lucinda .
Ke lly a vu impre sia că a na lista îşi a le se se cuvinte le cu a te nţie ,
da r nu ma i a vu timp să a fle ma i multe de ta lii. Ajunse ră la spa ţiul în
ca re se ţine a şe dinţa , ia r Lucinda o invită să intre .
— Şe fu’, e a e ste Ke lly Swift, de la PTP.
— Intră , ne pre gă tim să înce pe m.
Ke lly simţi că o roa de stoma cul, fă ră să fie pre a sigură da că
e ra din ca uza e moţie i sa u de foa me . Ră ma se în spa te le încă pe rii
a lă turi de Lucinda şi a runcă o privire în jurul e i, înce rcâ nd să fa că
a sta în modul ce l ma i discre t cu putinţă . Inspe ctorul Ra mpe llo nu-i
spuse se nimic de spre şe dinţă ; se a şte pta se să a ibă o discuţie cu e l
în biroul lui, poa te împre ună cu vre o a ltă pe rsoa nă din e chipa de
a nche tă .
— Bine a ţi ve nit cu toţii! Ace a stă şe dinţă a re le gă tură cu
ope ra ţiune a FURNISS. Ştiu că a fost o zi lungă pe ntru toa tă lume a ,
ia r o pa rte dintre voi ma i a u încă foa rte mult de lucru, a şa că o să
înce rc să fiu câ t de scurt pot.
Inspe ctorul vorbi la fe l de re pe de cum o fă cuse şi la te le fon.
Era o încă pe re de stul de ma re şi nu fă ce a niciun e fort spe cia l să
vorbe a scă ma i ta re ; Ke lly fu ne voită să fie foa rte a te ntă ca să a udă
fie ca re cuvâ nt. Se între bă de ce nu vorbe a ma i ta re , a poi se uită la
re stul e chipe i, ca re se conce ntra la fe l de mult să nu ra te ze ce va , şi
îşi dă du se a ma că inspe ctorul fă ce a a şa inte nţiona t, într-o stra te gie
foa rte inte lige ntă .
— Pe ntru a ce ia dintre voi ca re sunt noi în e chipă , ca da vrul
Ta nie i Be cke a fost de scope rit în Cra nle y Ga rde ns, Muswe ll Hill,
cu pa tru zile în urmă ; luni, 16 noie mbrie , la unspre ze ce noa pte a , de
că tre Ge offre y Skinne r, un tip ca re -şi plimba câ ine le .
Ke lly se între bă câ ţi a ni a ve a inspe ctorul Ra mpe llo. Pă re a să
a ibă în jur de tre ize ci, de stul de tâ nă r pe ntru poziţia de inspe ctor.
Era un tip bine fă cut, cu un te n me dite ra ne e a n ca re i se potrive a cu
nume le , nu ca a cce ntul să u. O umbră de ba rbă îi a cope re a
ma ndibula şi Ke lly ide ntifică urma unui ta tua j pe a nte bra ţul să u,
a bia vizibilă prin ma te ria lul mâ ne cii că mă şii.
Pe mă sură ce vorbe a , inspe ctorul se plimba dintr-o pa rte în
a lta a încă pe rii, cu o mâ nă fluturâ nd notiţe le pe ca re pâ nă a tunci
nu pă ruse să a ibă ne voie să le folose a scă .
— Ta nia e ra învă ţă toa re suplinitoa re la şcoa la prima ră St.
Christophe r, în Hollowa y. Ar fi tre buit să a jungă a ca să la pa tru şi
jumă ta te după -a mia za şi, câ nd n-a a juns nici pâ nă la ora ze ce ,
logodnicul e i, Da vid Pa rke r, a ra porta t dispa riţia e i. Age nţii de
poliţie a u întocmit un ra port de pe rsoa ne dispă rute şi a u ca ta loga t
ca zul dre pt unul cu risc scă zut.
Ke lly nu-şi dă de a se a ma da că de te cta cu a de vă ra t o urmă de
re proş în voce a lui şi spe ra că ofiţe rii ca re pre lua se ră a pe lul iniţia l
nu-şi fă ce a u mustră ri de conştiinţă pe ntru ce i se întâ mpla se
Ta nie i. Din informa ţiile limita te pe ca re le a ve a e a de spre ca z e ra
puţin proba bil ca a ce a crimă să fi putut fi pre ve nită .
— Ca da vrul Ta nie i a fost de scope rit într-o se cţiune împă durită
a pa rcului, într-o zonă cunoscută ca fiind fre cve nta tă pe ntru pa rtide
de se x întâ mplă tor. Crimina liştii a u gă sit câ te va pre ze rva tive
folosite , a l că ror gra d de de te riora re suge ra că e ra u a colo de
dina inte de să vâ rşire a crime i, chia r cu ma i multe să ptă mâ ni. Ta nia
e ra comple t îmbră ca tă , cu e xce pţia chiloţilor, ca re nu a u fost gă siţi
la locul crime i şi nici nu a u fost de scope riţi ulte rior. Pe ntru
stra ngula re a fost folosită ba re ta ge nţii e i, ia r a utopsia a confirma t
dre pt ca uză a morţii a sfixie re a .
Inspe ctorul se uită a poi prin încă pe re , privire a lui ră mâ nâ nd pe
un bă rba t ma i în vâ rstă ca re stă te a re ze ma t în sca un, cu mâ inile
sub ca p.
— Bob, poţi să -i pui pe toţi la cure nt în le gă tură cu logodnicul?
Bob şi-a de sfă cut de ge te le şi s-a ridica t.
— Ta nia Be cke e ra logodită cu un bă rba t de două ze ci şi şa pte
de a ni pe nume Da vid Pa rke r, ca re lucre a ză la o vulca niza re .
Evide nt, e l a fost primul nostru suspe ct. Domnul Pa rke r a re un a libi
foa rte solid: şi-a pe tre cut se a ra la Ma son’s Arms, ba rul de la colţul
stră zii pe ca re locuie şte , după cum a u confirma t înre gistră rile de pe
ca me re le de supra ve ghe re din loca l şi ce l puţin doispre ze ce clie nţi
obişnuiţi.
— Iubita lui dispa re şi e l se duce la pub? între bă cine va .
— Pa rke r susţine că nu şi-a fă cut griji pâ nă se a ra tâ rziu, câ nd a
ra porta t că fa ta lipse a . A pre supus că s-a dus a ca să la vre o
prie te nă şi a uita t să -i spună .
— Sunte m în proce s de re fa ce re a tra se ului pe ca re s-a întors
victima de la se rviciu, comple tă inspe ctorul Ra mpe llo. Poliţia
Tra nsporturi s-a dove dit surprinză tor de utilă cu înre gistră rile
ca me re lor de supra ve ghe re , continuă e l şi a runcă o privire spre
Ke lly, ca re simţi cum roşe şte .
Cre de a că uita se că se a fla şi e a a colo.
— Aşa că o a ve m înre gistra tă urcâ ndu-se în me trou pe linia
Northe rn spre Highga te . Există o pe rioa dă ne a cope rită în
înre gistra re , a poi a pa re din nou, a şte ptâ nd a utobuzul. Din pă ca te ,
şofe rul a utobuzului nu poa te confirma da că a coborâ t la Cra nle y
Ga rde ns sa u da că e ra singură . Sunte m pe ca le de a da de urma
a ltor pa sa ge ri din a utobuz.
Pe ntru o clipă , privire a lui Nick Ra mpe llo se opri din nou la
Ke lly.
— Ma rţi, pe 17 noie mbrie , a m primit un te le fon de la o doa mnă
numită Zoe Wa lke r, ca re ne -a se mna la t o a se mă na re între Ta nia
Be cke şi o fotogra fie ca re a a pă rut în pa gina de a nunţuri din
Lond on Gazette.
Luă o foa ie A3 ca re stă tuse pâ nă a tunci cu fa ţa în jos pe ma sa
dina inte a lui şi o ridică . Ke lly vă zu a nunţul cunoscut, cu ima gine a
de ve nită ne cla ră din ca uză că fuse se mă rită .
— Anunţul a pa re printre a lte le de a ce la şi ge n, pe ntru se rvicii –
şi a ici inspe ctorul fă cu o pa uză – să le zice m pe rsona le .
Lă să câ te va râ se te să se a udă îna inte să continue :
— Se rvicii ca re includ linii e rotice şi e scorte . Anunţul pa re să
indice a ce la şi tip de pre sta ţii, chia r da că nu e ste spe cifica t nimic
concre t. Numă rul de te le fon indica t nu e ste va lid, ia r site -ul pa re să
fie gol.
Puse foa ia A3 pe ta bla a lbă din spa te le lui, prinsă cu ma gne ţi
de pla stic la fie ca re colţ, pe ntru susţine re .
— Echipa de inve stiga ţii a înce put să sa pe în tre cutul Ta nie i
Be cke ca să va dă da că gă se sc ce va le gă turi cu industria se xului,
chia r da că pă rinţii şi logodnicul e i insistă că a r fi ce va tota l
ne ca ra cte ristic e i. Ana liză m, de a se me ne a , şi compute rul e i pe ntru
e ve ntua le dove zi că a r fi fost înscrisă pe site -uri de întâ lniri sa u că
a r fi comunica t cu bă rba ţi pe ca re să -i fi cunoscut online . Pâ nă
a cum, nu a m gă sit nimic. În a ce a stă după -a mia ză a m primit ce va
da te noi.
Se uită din nou la Ke lly.
— Poa te a i vre a să te pre zinţi?
Ke lly dă du din ca p şi spe ră că a ră ta ma i încre ză toa re de câ t se
simţe a , de fa pt.
— Bună , tuturor. Mulţume sc că m-a ţi lă sa t să mă a lă tur şe dinţe i
voa stre . Mă nume sc Ke lly Swi şi sunt a ge nt în ca drul Poliţie i
Tra nsportului Public, în de pa rta me ntul Poliţie de Proximita te de pe
linia Ce ntra l.
Îşi dă du se a ma pre a tâ rziu că -i lă sa se inspe ctorului Ra mpe llo
impre sia că a r fi fost un de te ctiv de la briga da Furturi. Îi vă zu
surpriza de pe fa ţă şi se uită în a ltă pa rte , conce ntrâ ndu-se pe ta bla
a lbă din ce lă la lt colţ a l încă pe rii.
— Am vorbit a zi-dimine a ţă cu Zoe Wa lke r, ma rtorul pe ca re
inspe ctorul Ra mpe llo tocma i l-a me nţiona t, ce a ca re m-a suna t
prima da tă luni. Vă zuse unul dintre a nunţuri şi re cunoscuse
fe me ia ; e ra victima dintr-o a nche tă a Poliţie i Tra nsporturi.
— O a ltă crimă ?
Între ba re a ve ni de la un bă rba t de stul de bine fă cut, cu pă rul
că runt, ca re stă te a lâ ngă fe re a stră . Ke lly infirmă scuturâ nd din ca p.
— Un furt. Ca thy Ta nning a a dormit în timp ce că lă tore a pe
linia Ce ntra l şi i-a u fost fura te che ile din ge a nta pe ca re o ţine a în
poa lă .
— Doa r che ile ?
— La mome ntul a ce la a m cre zut că infra ctorul că uta poa te
a ltce va : te le fon, portofe l. Victima a tre buit să che me un lă că tuş ca
să -i spa rgă uşa , să poa tă intra din nou în ca să , ce e a ce a înse mna t
că a fost ne voită să schimbe încuie toa re a uşii principa le , da r nu a
schimba t şi ya la de la uşa din spa te le ca se i. Adre sa e i nu e ra
tre cută pe che i şi nu e xista niciun motiv să pre supună că ce l ca re
să vâ rşise fa pta ştia unde locuia .
Ke lly fă cu o pa uză , simţind că inima îi bă te a ma i să ia să din
pie pt. Nici mă ca r inspe ctorul Ra mpe llo nu ştia a ce st ultim
a mă nunt.
— Am vorbit luni cu Ca thy Ta nning şi e ste sigură că cine va a
fost la e a în ca să .
 În sa la de şe dinţe se schimbă a tmosfe ra .
— Un ja f? între bă bă rba tul că runt.
— Nu lipse şte nimic de va loa re , da r Ca thy e ste fe rm convinsă
că a u fost folosite che ile şi că cine va a umbla t în coşul de rufe
murda re . A schimba t încuie torile şi e u a m tra nsmis ma i de pa rte
ca zul ce lor de la Crimina listică , în situa ţia în ca re pute a u trimite
nişte spe cia lişti. Zoe Wa lke r ma i cre de totoda tă şi că propria e i
fotogra fie a a pă rut într-un a nunţ simila r, e xa ct cu o să ptă mâ nă în
urmă .
— Şi Zoe W a lke r e ste şi e a victima vre une i infra cţiuni?
— Încă nu.
— Mulţume sc.
Inspe ctorul nu dă du vre un se mn că informa ţiile suplime nta re
pre ze nta te de Ke lly e ra u de vre un inte re s, şi tre cu ra pid ma i
de pa rte , a tră gâ nd din nou a te nţia ce lor din încă pe re . Ke lly se simţi
dintr-oda tă de zumfla tă .
— Ne ve de m din nou mâ ine dimine a ţă la ora opt, da r să ma i
fa ce m o ve rifica re . Ce va obse rva ţii?
Se uită spre stâ nga lui, pa rcurgâ nd toa tă sa la , urmă rind noută ţi
şi posibile între bă ri. După cum spuse se Lucinda , nicio pe rsoa nă nu
e ra e xclusă . După ce toa tă lume a a vu oca zia să spună ce a ve a de
spus, fă cu un se mn scurt din ca p şi îşi luă notiţe le . Şe dinţa se
înche ia se .
— Spe r că nu a i pla nuri în se a ra a sta , Lucinda , spuse e l câ nd
tre cu pe lâ ngă a na list.
Ea râ se şi-i a runcă lui Ke lly o privire complice .
— E bine că -s mă rita tă cu slujba , nu?
Îl urmă pe inspe ctor.
Ne ştiind da că tre buia să ră mâ nă sa u să ple ce , Ke lly se luă
după Lucinda . Pre supuse că inspe ctorul a ve a biroul lui, da r spa ţiul
a ce stuia e ra tot de schis, ca a l tuturor ce lorla lţi din e chipă . Doa r
biroul şe fului pă re a să fie se pa ra t, cu uşa închisă şi nici urmă de
lumină vizibilă dincolo de ja luze le le tra se .
Nick îi fă cu un se mn lui Ke lly să ia loc.
— Am ne voie de le gă turi între pove ştile a ste a două , îi spuse e l
Lucinde i, ca re nota de ja ce va în ca rne ţe lul e i. Se cunosc? Lucre a ză
la linia e rotică ? Sunt e scorte ? Cu ce se ocupă Wa lke r? Află unde
lucre a ză Ta nning: e învă ţă toa re , la fe l ca Be cke ? Copiii e i se duc
la şcoa la la ca re lucra Be cke tt?
Ke lly a scultă , dâ ndu-şi se a ma că , de şi a ve a o pa rte din
ră spunsuri la între bă rile pe ca re inspe ctorul le înşira , o între rupe re
din pa rte a e i nu a r fi fost bine -ve nită . Ave a să vorbe a scă cu
Lucinda după a ce e a şi să -i de a toa te informa ţiile pe ca re le
de ţine a .
Nick continuă .
— Ve zi da că orica re dintre e le a folosit vre un site de întâ lniri.
Am primit un te le fon de la pa rte ne rul lui Zoe Wa lke r; e posibil ca
e l să fi a fla t că e ra înscrisă pe vre unul din site -urile a ce le a şi a cum
să susţină că nu ştie nimic de spre a sta .
— Domnule , nu folose a niciun site de întâ lniri, spuse Ke lly.
Zoe W a lke r e ra foa rte ne liniştită câ nd m-a conta cta t.
— Cum e norma l să fie da că , de e xe mplu, un pa rte ne r a gre siv
a de scope rit că se ve de a cu a lţi bă rba ţi, re plică Nick şi se întoa rse
spre Lucinda . Pune -l pe Bob să obţină dosa rul origina l de la Poliţia
Tra nsporturi şi uită -te pe e l; a sigură -te că totul a fost fă cut ca la
ca rte şi re fă tu da că lucrurile nu sta u a şa .
Ke lly miji ochii. Nu e ra nicio surpriză că un ofiţe r din Poliţia
Me tropolita nă nu lua de bună munca fă cută de cine va din a ltă
ra mură , da r a r fi putut să a ibă mă ca r bunul-simţ să nu fa că a sta de
fa ţă cu e a .
 — Înre gistră rile de pe ca me re le de supra ve ghe re a u fost
pre lua te ime dia t, spuse e a , uitâ ndu-se inte nţiona t spre Lucinda , nu
la inspe ctor. Pot să -ţi da u copii mâ ine , pre cum şi insta nta ne e le cu
ce l ca re a să vâ rşit fa pta . Da tă fiind infra cţiune a iniţia lă , nu a m
conside ra t ne ce sa r să solicit a na lize ADN la mome ntul a ce la , da r
pre supun că a cum buge tul nu va ma i fi o proble mă ; ge a nta a fost în
mod core ct re ţinută şi înre gistra tă ca probă la Poliţia Tra nsporturi,
şi pot a ra nja ca e chipa voa stră să a ibă a cce s la e a . Ca thy Ta nning
nu a re copii, nu e ste învă ţă toa re şi nu a lucra t nicioda tă ca e scortă .
Şi nici Zoe Wa lke r, a că re i fotogra fie a pa re de a se me ne a în
Lond on Gazette, şi ca re îşi fa ce griji pe ntru sigura nţa e i, cum e ste de
înţe le s.
Tra se a e r în pie pt.
— Ai te rmina t? între bă Nick Ra mpe llo, da r nu ma i a şte ptă
ră spunsul şi se întoa rse ia r spre Lucinda : vino din nou la mine
pe ste o oră şi ve de m a tunci cum stă m.
Lucinda dă du a proba tor din ca p, ridicâ ndu-se şi zâ mbind spre
Ke lly.
— Mi-a pă rut bine să te cunosc.
Inspe ctorul a şte ptă pâ nă câ nd Lucinda se întoa rse la biroul e i,
îna inte să -şi încrucişe ze bra ţe le şi să se uite fix la Ke lly.
— Ţi-a i fă cut un obice i din a -ţi sa bota supe riorii?
— Nu, domnule .
Dar tu ţi-ai făcut un obicei d in a face d e râs m unca altor poliţişti? a r
fi vrut e a să a da uge .
Inspe ctorul a ră ta de pa rcă a r fi vrut să continue , da r a mintindu-
şi proba bil că Ke lly nu e ra unul dintre subordona ţii să i ca s-o
mustre , de sfă cu bra ţe le şi se ridică .
— Mulţume sc că ne -a i informa t de spre le gă tura dintre ce le
două ca zuri. O să -l sun pe omologul me u de la voi ma i tâ rziu şi o să
pre ia u şi ca zul furtului. Cre d că pute m să le pune m sub a ce e a şi
umbre lă , chia r da că te hnic nu vorbim de spre un crimina l în se rie .
— Domnule ? se oţe li dintr-oda tă Ke lly.
Ştia ră spunsul încă dina inte de a pune între ba re a , da r nu pute a
să ple ce de -a colo fă ră să înce rce mă ca r.
— Da ?
Ra mpe llo e ra ne ră bdă tor, cu minte a de ja la urmă torul lucru de
re zolva t de pe listă .
— Aş vre a să lucre z în continua re la ca zul lui Ca thy Ta nning.
— Îmi pa re ră u, da r n-a re nicio logică .
Vă zâ nd proba bil de za mă gire a de pe fa ţa lui Ke lly, continuă :
— Uite , a i ide ntifica t le gă tura dintre ce le două ca zuri. Ai a vut
dre pta te să ne conta cte zi, şi chia r a pre cie z fa ptul că a i ve nit la
şe dinţă . Eşti în a fa ra progra mului, nu?
Ke lly confirmă .
— Da r ca zul tre buie pre lua t de noi. Orice infra cţiune a socia tă
va fi inve stiga tă de a ce e a şi e chipă ca re se ocupă de infra cţiune a
principa lă . În ca zul a ce sta , e ste vorba de ucide re a Ta nie i Be cke ,
ce e a ce pune re stul sub jurisdicţia Poliţie i Me tropolita ne , nu a
Poliţie i Tra nsporturi. După cum a m pre ciza t de ja , îmi re ze rv
dre ptul de a nu mă pronunţa încă da că a ve m de -a fa ce cu o se rie
de infra cţiuni, da r da că a şa sta u lucrurile , victima furtului tă u poa te
să fi scă pa t la musta ţă de la a că de a pra dă unui crimina l. Ia r ă sta e
un ca z ca re ţine de Inve stiga ţii Omucide ri, nu de briga da Furturi.
Argume ntul să u e ra va lid.
— N-a ş pute a să lucre z cu dumne a voa stră ?
Cuvinte le fură rostite îna inte să a ibă oca zia să -şi de a se a ma ce
spune a de fa pt.
— Un tra nsfe r, vre a u să zic. Am a nche ta t ca zul lui Ca thy
Ta nning câ nd a a juns la noi şi pot fi de a jutor cu inve stiga ţiile de la
me trou din ca zul dumne a voa stră de crimă . Ştiu fie ca re colţişor de -
a colo şi ve ţi a ve a ne voie de ore între gi de înre gistră ri, nu-i a şa ?
Nick Ra mpe llo fu politicos, da r la obie ct.
— Ave m suficie nte re surse .
Îi zâ mbi, îndulcind ce a ve a să urme ze .
— În a fa ră de a sta , a m impre sia că poa te fi de stul de e xte nua nt
să lucre ze cine va cu tine .
— Nu sunt lipsită de e xpe rie nţă , domnule . Am lucra t timp de
pa tru a ni la Divizia Infra cţiuni de na tură se xua lă din Poliţia
Tra nsportului Public. Sunt un a nche ta tor bun.
— Ca de te ctiv? Şi de ce te -a i întors la uniforma de a ge nt?
Pe ntru o clipă , lui Ke lly îi tre cu prin ca p să ocole a scă a de vă rul.
Pre tinzâ nd că şi-a dorit ma i multă e xpe rie nţă ope ra ţiona lă , sa u că
se pre gă te a de e xa me nul pe ntru se rge nţi. Da r ce va i-a spus că
Nick Ra mpe llo a r fi citit-o într-o clipă .
— E complica t.
Nick o mă sură din priviri pe ntru câ te va mome nte , timp în ca re
e a îşi ţinu re spira ţia , între bâ ndu-se da că e l a ve a să se
ră zgâ nde a scă . Da r e l coborî privire a şi-şi de schise a ge nda , ge stul
lui spunâ nd totul îna inte ca să a puce să roste a scă cuvinte le :
— Mă te m că nu vre a u să a m de -a fa ce cu lucruri complica te .
 12.

Îmi tra g pă tura gri pe după ume ri. E din lâ nă şi a ra tă bine

a runca tă pe ca na pe a , da r a cum mă zgâ rie pe gâ t şi-mi provoa că
mâ ncă rimi. La mpa da rul scoa te un bâ zâ it pe ca re -l poţi a uzi de la
e ta j – încă un lucru ca re tre buie re pa ra t – şi, chia r da că ştiu că
Simon şi copiii dorm a dâ nc, a m lă sa t ve ioza stinsă , lumina de la
iPa d-ul me u fă câ nd re stul încă pe rii să pa ră chia r ma i întune coa să
de câ t e de fa pt. Afa ră ba te vâ ntul şi unde va în de pă rta re o poa rtă
se tot trâ nte şte . Am înce rca t să dorm, da r fie ca re zgomot mă fă ce a
să tre sa r, a şa că , în ce le din urmă , a m re nunţa t şi a m coborâ t la
pa rte r.
Cineva m i-a făcut o fotografie şi a publicat-o în anunţurile d in ziar.
Asta e singura ce rtitudine pe ca re o a m şi mi se tot învâ rte prin
ca p.
Cineva m i-a făcut o fotografie.
Şi Ke lly Swi cre de că e ste fotogra fia me a . A spus că
inve stighe a ză che stia a sta , că ştie că a sta sună ca şi cum m-a r
e xpe dia , ca să sca pe de mine , da r că lucre a ză cu a de vă ra t la a ce st
ca z. Aş vre a să mă pot încre de în e a , da r nu împă rtă şe sc viziune a
roma ntică a lui Simon de spre bă rba ţii şi fe me ile în uniformă . Via ţa
a fost dură pe ntru mine în a dole sce nţă , ia r în me diul în ca re a m
cre scut, o ma şină de poliţie înse mna ma i de gra bă ce va de ca re să
fugi, chia r da că niciunul dintre noi nu ştia cu a de vă ra t de ce a nume
fuge a .
Ta ste z ce va pe e cra nul din fa ţa me a . Pa gina de Fa ce book a
Ta nie i Be cke a re un link că tre un blog. Un jurna l scris de opotrivă
de Ta nia şi de ma ma e i, de spre pre gă tirile pe ntru nuntă . Postă rile
Ta nie i sunt fre cve nte şi a u un ca ra cte r pra ctic: oa re a r tre bui să
ofe rim ca dou invita ţilor sticle de gin în minia tură sa u inimioa re
pe rsona liza te ? Tra nda firi a lbi sa u ga lbe ni? Sunt doa r câ te va postă ri
ca re -i a pa rţin lui Alison, fie ca re sub forma une i scrisori.

Iubite i me le fiice ,

Ze ce luni pâ nă la ziua ce a ma re ! Nici nu-mi

vine să cre d. Azi a m că uta t voa lul de la nunta me a .
Nu mă a şte pt să -l porţi – moda s-a schimba t a tâ t de
mult – da r m-a m gâ ndit că ve i vre a să coşi în a l tă u
o bucă ţică din e l. Ce va de împrumut. Am gă sit cutia
cu toa te că rţile ta le de şcoa lă , fe licită rile de la
a nive rsă ri, de se ne . Râ de a i de mine din ca uză că
pă stra m toa te a ste a , da r o să înţe le gi de ce o fa c,
a tunci câ nd o să a i şi tu copii. Şi tu o să pui
de opa rte prima pe re che de pa ntofiori, pe ntru ca
într-o bună zi să te urci în pod şi să -ţi ca uţi propriul
tă u voa l de mire a să şi să te minune zi cum fiica ta ,
a cum om în toa tă fire a , a a vut oda tă picioruşe a tâ t
de mici.

Mi se înce ţoşe a ză privire a şi clipe sc să a lung la crimile . Mi se

pa re cumva gre şit să cite sc toa te a ste a . Nu mi le pot scoa te din
minte pe Ta nia şi pe ma ma e i. M-a m stre cura t în ca me ra lui Ka tie
îna inte să cobor, ca să mă a sigur că e ra încă a colo; că e ra în via ţă .
Ase a ră nu a a vut re pe tiţii – şi-a fă cut tura de sâ mbă tă se a ra la
re sta ura nt, ca de obice i – şi totuşi Isa a c a a dus-o a ca să chia r şi-
a şa . Au tre cut pe lâ ngă fe re a stra de la sufra ge rie şi s-a u oprit în
fa ţa uşii pre ţ de un să rut, îna inte să a ud che ile în ya lă .
— Chia r îţi pla ce de e l, nu-i a şa ? a m între ba t-o.
Mă a şte pta m să -mi ră spundă pe un ton îndră zne ţ, da r s-a uita t
la mine cu ochii ume zi şi a spus:
 — Chia r îmi pla ce .
Am tă cut o clipă , dorindu-mi să nu stric mome ntul, da r n-a m
fost în sta re să mă a bţin.
— E cu ce va a ni ma i ma re de câ t tine .
Dintr-oda tă figura e i s-a înă sprit. Promptitudine a ră spunsului e i
m-a fă cut să -mi da u se a ma că a nticipa se îngrijora re a me a .
— Are tre ize ci şi unu de a ni; a sta înse a mnă o dife re nţă de
doispre ze ce a ni. Simon a re cincize ci şi pa tru, ce e a ce înse a mnă că -
i cu pa ispre ze ce a ni ma i ma re ca tine .
— E a ltce va .
— De ce ? Pe ntru că tu e şti fe me ie în toa tă fire a ?
Pe ntru mome nt m-a m simţit uşura tă că înţe le ge a situa ţia ,
îna inte să vă d să ge ţile de furie din privire a e i; şi tonului mie ros pe
ca re tocma i ce -l folosise i-a lua t locul durita te a .
— Şi e u sunt la fe l, ma mă .
A ma i a vut iubiţi şi îna inte , da r de da ta a sta e a ltce va . De ja
simt cum se înde pă rte a ză de mine . Într-o bună zi, Isa a c – sa u un a lt
bă rba t – va fi ce l la ca re va a pe la ma i întâ i; ce l la ca re va că uta
sprijin câ nd via ţa va fi pre a gre a . Oa re şi Alison Be cke a simţit la
fe l?
Toată lum ea îm i ream inteşte că nu pierd o fiică, a scris e a în ultima
posta re din jurna l.
Da r e xa ct a sta s-a întâ mpla t.
Tra g a e r în pie pt. Eu n-o s-o pie rd pe fiica me a , şi n-o să pe rmit
ca e a să mă pia rdă pe mine . Nu pot să sta u şi să spe r că poliţia ia
che stiune a a sta în se rios. Tre buie să fa c ce va .

Lâ ngă mine , pe ca na pe a , sunt a nunţurile . Le -a m de cupa t din

ultime le pa gini a le zia rului Lond on Gaze e, subliniind cu a te nţie
da te le pe fie ca re dintre e le . Sunt două ze ci şi opt, ră sfira te pe
şe zutul ca na pe le i ca o insta la ţie de a rtă mode rnă .
 Quilt fotografic de Zoe W a lke r. E ge nul de che stie pe ca re Simon
s-a r duce s-o va dă la Ta te Mode rn.
Am strâ ns nume re le ma i re ce nte e u însă mi, cumpă râ nd un zia r
în fie ca re zi, da r e xe mpla re le ma i ve chi le -a m lua t de la birourile
Lond on Gazette vine ri. Ai zice că poţi să intri a colo pur şi simplu şi
să ce ri nume re le ma i ve chi, da r de sigur nu-i a tâ t de simplu. Te
je cmă ne sc de 6,99 lire pe ntru fie ca re e xe mpla r. Ar fi tre buit să fa c
copii după zia re le pe ca re le -a m gă sit în biroul lui Gra ha m, da r la
mome ntul la ca re mi-a ve nit ide e a a sta e ra de ja pre a tâ rziu,
dispă ruse ră . Proba bil că Gra ha m le dă duse de ja la re cicla t.
Aud un scâ rţâ it sus şi ră mâ n ne mişca tă , da r nu e nimic, a şa că
îmi re ia u că ută rile . „Fe me ie ucisă la Londra ” îmi a duce puţine
re zulta te , din fe ricire , şi niciunul dintre e le cu fotogra fii ca re să se
potrive a scă cu vre unul dintre a nunţurile de lâ ngă mine . Îmi da u
se a ma de stul de re pe de că titlurile nu sunt de pre a ma re a jutor;
ima ginile de pe Google se dove de sc ma i folositoa re şi a duc
re zulta te mult ma i ra pid. Îmi pe tre c o oră între a gă că utâ nd printre
fotogra fii a le ofiţe rilor de poliţie , sce ne le unor crime , pă rinţi
suspinâ nd şi insta nta ne e a le unor fe me i ca re nu se a şte pta u ca
vie ţile lor să fie curma te a tâ t de curâ nd. Niciuna dintre a le me le .
Ale m ele.
Au de ve nit toa te „a le me le ”, fe me ile a ce ste a de lâ ngă mine .
Mă între b da că vre una dintre e le şi-a vă zut fotogra fia ; da că şi e le –
la fe l ca mine – sunt înspă imâ nta te , gâ ndindu-se că cine va le
supra ve ghe a ză , le urmă re şte .
O fe me ie blondă îmi a tra ge a te nţia . Poa rtă o robă a ca de mică ,
zâ mbind că tre a pa ra tul de fotogra fia t, şi mi se pa re că o re cunosc.
Mă uit la a nunţuri. Acum îmi sunt fa milia re toa te şi ştiu pre cis pe
ca re dintre e le înce rc să -l gă se sc.
Ia tă .
 O fi a ce e a şi fe me ie ? Apă s pe e cra n şi ima gine a se tra nsformă
într-o pa gină nouă de inte rne t, în mod ironic o pa gină din Lond on
Gazette.
POLIŢIA INVESTIGHEAZĂ UCIDEREA UNEI FEMEI GĂSITE
MOARTĂ ÎN TURNHAM GREEN.
În Ve stul Londre i. Pe linia District, îmi spun, înce rcâ nd să -mi
ima gine z sta ţiile de pe tra se u. În ce a la ltă pa rte a Londre i fa ţă de
locul în ca re a fost ucisă Ta nia Be cke . Or a ve a vre o le gă tură ?
Nume le fe me ii e ste La ura Ke e n şi la fina lul a rticolului a pa r tre i
fotogra fii de -a le e i. O a lta în costuma ţia de la a bsolvire , înca dra tă
de un cuplu ca re tre buie să fie pă rinţii e i, proba bil. A doua ima gine
înfă ţişe a ză o postură ma i puţin studia tă ; râ de spre ca me ră şi ridică
un pa ha r. Un a pa rta me nt stude nţe sc, mă gâ nde sc e u, obse rvâ nd
sticle le goa le de vin din funda l şi buca ta de ma te ria l cu mode l
folosită dre pt pe rde a improviza tă . În sfâ rşit, o fotogra fie ca re pa re
să fie de la se rviciu; poa rtă o că ma şă cu gule r şi sa cou şi a re pă rul
strâ ns le ga t la spa te . Mă re sc fotogra fia , a poi ia u a nunţul şi-l a propii
de e cra n.
Ea e .
Nu-mi da u pre a mult timp să mă gâ nde sc la ce înse a mnă a sta .
Sa lve z pa gina şi trimit linkul că tre mine însă mi pe a dre sa de
se rviciu ca să pot tipă ri a rticolul. Schimb a ria de că uta re cu
„a ta curi de na tură se xua lă a supra fe me ilor în Londra ”, a poi îmi
da u se a ma că e ste o că uta re fă ră succe s. Ima ginile ca re -mi
inva de a ză e cra nul sunt cu bă rba ţi, nu cu fe me i, ia r câ nd înce rc să
cite sc a rticole le , nume le victime lor nu sunt pome nite : pa r fă ră chip.
Mă frustre a ză chia r a nonima tul ca re a re rolul de a le prote ja .
Îmi a tra ge a te nţia un titlu de a supra une i ima gini lua te de o
ca me ră de supra ve ghe re .
POLIŢIA VÂNEAZĂ UN PERVERS CARE A AGRESAT SEXUAL O
FEMEIE DIMINEAŢA DEVREME LA METROU.
Nu sunt pre a multe de ta lii.
O fem eie d e d ouăzeci şi şase d e ani călătorea cu m etroul pe linia
District d e la Fulh am Broad way , când un bărbat a încercat s-o m olesteze.
Poliţia Transportului Public Britanic a pus în circulaţie o im agine,
surprinsă d e cam erele d e supravegh ere, a bărbatului pe care vor să-l
id entifice în legătură cu acest incid ent.
Mă uit la a nunţuri.
— I s-a întâ mpla t che stia a ste a vre une ia dintre voi? mă tre ze sc
e u că între b cu voce ta re .
Ima gine a de pe ca me re le de supra ve ghe re e ste incre dibil de
proa stă : e a tâ t de ne cla ră şi a tâ t de ra pid lua tă , că e imposibil să
spui şi ce culoa re de pă r a ve a bă rba tul re spe ctiv. Nici ma ma lui nu
l-a r re cunoa şte cu uşurinţă .
Sa lve z şi a rticolul a ce sta , pe ntru orice e ve ntua lita te , a poi
ră mâ n cu ochii fixa ţi în e cra n. N-a re niciun rost. E ca un joc de că rţi
în ca re îţi lipse şte juma te de pa che t. Închid iPa dul şi a ud sune tul
inimita bil a l pa şilor pe scă ri, înce p să a dun fotogra fiile , da r din
gra bă da u câ te va pe jos, ia r câ nd Simon intră în ca me ră fre câ ndu-
se la ochi, e u încă le ma i strâ ng.
— M-a m tre zit şi nu e ra i a colo. Ce fa ci?
— N-a m putut să dorm.
Simon se uită la tă ie turile din zia r din mâ inile me le .
— Sunt din Lond on Gazette.
Le întind din nou pe pe rna de lâ ngă mine .
— Este una în fie ca re zi.
— Da r ce fa ci cu e le ?
— Înce rc să -mi da u se a ma ce s-a întâ mpla t cu fe me ile din
a nunţuri.
Nu-i spun motivul re a l pe ntru ca re a m cumpă ra t a tâ t de multe
nume re ve chi a le zia rului, pe ntru că da că a ş rosti a sta cu voce ta re ,
a r înse mna că a cce pt fa ptul că e ce va ce s-a r pute a întâ mpla de -
a de vă ra te le a . Că într-o bună zi a ş de schide zia rul şi a ş de scope ri
figura lui Ka tie privindu-mă din pa ginile lui.
— Da r a i fost la poliţie . Cre de a m că inve stighe a ză e i pove ste a
a sta , nu? Ei dispun totuşi de siste me inte lige nte , a u ra poa rte a le
infra cţiunilor. Da că e ce va ce se întâ mplă în se rie , a tunci vor gă si
le gă tura .
— Ştim ca re -i le gă tura , ră spund, a nunţurile a ste a , e le sunt
le gă tura .
Tonul me u e ste încă pă ţâ na t, da r în a dâ ncul sufle tului ştiu că
8
Simon a re dre pta te . Aborda re a me a de tip Na ncy Dre w e ste
pa te tică şi inutilă şi mă costă o noa pte pie rdută fă ră să a flu ma re
lucru.
Cu e xce pţia La ure i Ke e n, îmi a minte sc.
Gă se sc a nunţul.
— Fa ta a sta , spun, întinzâ ndu-i a nunţul lui Simon, a fost
omorâ tă .
De schid linkul pe ca re l-a m sa lva t şi-i da u iPa dul.
— Ea e , nu-i a şa ?
O vre me nu spune nimic, ia r e xpre sia fe ţe i lui se schimbă
oda tă cu gâ ndurile ca re -i tre c prin minte .
— Cre zi? Bă nuie sc că e posibil să fie . Are însă „figura ” a ce e a ,
nu? Ce a pe ca re toa te fe te le o a u la un a numit mome nt în via ţă .
Ştiu la ce se re fe ră . Pă rul La ure i e ste lung şi blond, pie ptă na t
stra te gic spre spa te şi ciufulit într-o de zordine studia tă . Are
sprâ nce ne le închise la culoa re şi bine de finite , ia r pie le a îi pa re
fă ră cusur. Ar pute a fi orica re dintre miile de fe te din Londra . Ar
pute a fi Ta nia Be cke . Ar pute a fi Ka tie . Da r e u sunt convinsă că e
una dintre a le me le . Sunt sigură că e fa ta din a nunţ. Simon îmi dă
îna poi iPa dul.
— Da că e şti încă îngrijora tă , du-te din nou la poliţie , îmi spune .
Da r a cum vino la culca re . E tre i dimine a ţa şi a i ne voie de odihnă .
Încă e şti conva le sce ntă după gripă .
Fă ră să vre a u, pun de opa rte iPa dul în husa lui şi a dun din nou
a nunţurile , stre curâ ndu-le şi pe e le în ca rca să . Sunt obosită , da r
minte a me a pa rcă nu stă locului.
Se cra pă de ziuă îna inte să a dorm, ia r câ nd mă tre ze sc, în jur
de ora ze ce , îmi simt ca pul gre u şi confuz. Îmi ţiuie ure chile de
pa rcă a ş fi fost într-un loc cu zgomot foa rte pute rnic; lipsa somnului
mă fa ce să mă împie dic la duş.

Obice iul de a mâ nca o da tă pe lună , duminica , o friptură

împre ună cu Me lissa şi Ne il e o tra diţie sta bilită de câ nd e u, Ka tie
şi Justin ne -a m muta t în a ce a stă ca să , ia r Me lissa ne -a invita t la
prâ nz într-o duminică . Locuinţa noa stră e ra plină de cutii – une le
a duse din ca sa pe ca re o închiria se m de câ nd îl pă ră sise m pe
Ma ; a lte le din de pozit, pe ca re nu le ma i vă zuse m de doi a ni – ia r
ca sa cura tă şi a lbă a Me lisse i pă re a uria şă prin compa ra ţie .
De -a tunci a m fă cut cu râ ndul între ma sa lungă , stră lucitoa re a
Me lisse i şi a lui Ne il şi mă suţa me a din le mn de ma hon cumpă ra tă
la Be rmondse y Ma rke t pe te miri ce pe ntru că unul dintre picioa re
e ra şubre d. Obişnuia m să -i a şe z pe copii la e a ca să -şi fa că te me le ,
ia r la unul din ca pe te sunt vizibile încă se mne le pe ca re Justin le -a
scrije lit cu pixul în se mn de prote st.
Azi e râ ndul me u să gă zduie sc ma sa de duminică şi-l trimit pe
Simon să cumpe re vin, în timp ce e u mă a puc de le gume . Ka tie
şte rpe le şte o buca tă de morcov crud şi o ple sne sc pe ste mâ nă .
— Vre i să pre gă te şti ma sa ?
— E râ ndul lui Justin.
— Of, sunte ţi a mâ ndoi la fe l de ră i. Pute ţi s-o fa ce ţi împre ună .
 Îl strig pe Justin şi a ud un ră spuns mormă it pe ca re nu-l pot
de scifra , din ca me ra lui.
— Pune ma sa , strig e u.
Vine jos, încă în pa nta lonii de pija ma , fă ră nimic în pa rte a de
sus.
— E prâ nz de ja , Justin, nu-mi spune că a i dormit toa tă
dimine a ţa .
— Ma i la să -mă , ma mă , a m muncit toa tă să ptă mâ na .
Mă înmoi. Me lissa l-a pus să lucre ze pe ste progra m la ca fe ne a ,
da r se pa re că -i prie şte . Asta înse a mnă să a i un pic de
re sponsa bilita te ; de şi suspe cte z că ba nii în plus, plă tiţi la ne gru, a u
şi e i ce va de -a fa ce cu a sta .
Sufra ge ria me a nu e ste propriu-zis o încă pe re se pa ra tă , ci un
spa ţiu de limita t de re stul ca me re i de zi printr-o a rca dă . Mulţi dintre
ve cinii noştri a u spa rt zidul dintre spa ţiul a ce sta şi bucă tă rie sa u a u
a dă uga t o e xte nsie , cum a u fă cut Me lissa şi Ne il, da r noi sunte m în
continua re ne voiţi să a duce m mâ nca re a de la bucă tă rie prin hol şi
ca me ra de zi, fa pt ilustra t din plin de sta re a covorului. Ma sa luna ră
de duminică e ste singurul mome nt ca re me rită e fortul ă sta , ia r ma i
nou a de ve nit singurul mome nt în ca re se fa ce ordine pe ma să .
— Fii a te nt cu dosa re le a le a , îi spun lui Justin, câ nd intru cu un
mă nunchi de ta câ muri şi-l vă d a runcâ nd ne pă să tor un te a nc de
hâ rtii pe comodă .
Chia r da că ma sa din sufra ge rie pa re un de za stru, a m grijă să
pă stre z totul în te a ncuri se pa ra te . Sunt ce le două râ nduri de a cte
a le Me lisse i, fie ca re cu câ te un te a nc de chita nţe şi fa cturi; a poi
sunt dosa re le de la Ha llow & Re e d, cu şirul ne sfâ rşit de de conturi
a le lui Gra ha m pe ntru prâ nzuri şi bonuri de ta xi.
— O să a i ne voie de sca unul din ca me ra lui Simon, îi
re a minte sc e u.
 Se opre şte din ce fă ce a şi se uită la mine .
— Acum e „ca me ra lui Simon”?
Îna inte ca Simon să se mute cu noi, a m sta bilit ca ma nsa rda să
fie ca me ra de zi a lui Justin. Un loc în ca re să -şi ţină Pla ysta tion-ul,
poa te şi o ca na pe a . Era de ja pre a ma re ca să -şi ma i invite prie te nii
să ste a pe pa tul de o pe rsoa nă din ca me ra lui câ nd ve ne a u pe la
e l, a ve a ne voie de un spa ţiu ma i potrivit pe ntru un a dult.
— De la ma nsa rdă , a tunci. Ştii ce vre a u să spun.
Nu a vuse se m de gâ nd să -i da u lui Simon ma nsa rda . Justin n-a
zis pre a multe câ nd le -a m spus copiilor că -mi dore sc ca Simon să
vină să locuia scă cu noi, ia r e u, în mod na iv, a m lua t tă ce re a lui ca
pe o a cce pta re a fa ptului. Abia după ce s-a muta t Simon a u înce put
discuţiile . Nu a a dus multă mobilă cu e l, da r ce a ve a e ra de bună
ca lita te şi pă re a cumva ne dre pt să -i spun că nu a ve m loc pe ntru
e a . Am înghe suit-o în ma nsa rdă pâ nă câ nd a ve a m să ne hotă râ m
ce să fa ce m cu e a . Mi s-a pă rut că a -i da lui Simon un spa ţiu doa r
a l lui a r fi fost o ide e bună ; a ve a să pună ce va dista nţă între e l şi
Justin şi ne -a r fi pe rmis mie şi copiilor să ne uită m singuri la
te le vizor din câ nd în câ nd.
— Pur şi simplu a du sca unul, te rog, îi spun.
Ase a ră , după ce m-a m tâ râ t a ca să de pe la ma ga zine cu
de stulă mâ nca re câ t să hră ne sc o a rma tă , Ka tie mi-a spus că nu va
fi a ca să la prâ nz.
— Da r e ziua în ca re fa ce m friptură şi stă m cu toţii la ma să !
Nu a lipsit nicioda tă . Nici Justin, nici a tunci câ nd Pla ysta tion-ul
şi tova ră şii lui e ra u mult ma i inte re sa nţi de câ t o ma să cu fa milia .
— Mă vă d cu Isa a c.
Se întâm plă, m-a m gâ ndit. Se d esprind e d e noi.
— Atunci invită -l a ici.
— La ma sa în fa milie ? a izbucnit Ka tie . Nu, mulţume sc, ma mă .
 — N-o să fie a şa . Nu cu Me lissa şi Ne il de fa ţă .
Nu pă re a pre a convinsă .
— N-o să -l ia u la între bă ri, promit.
— Bine , a spus e a şi şi-a lua t te le fonul. Chia r da că n-o să vre a
să vină .

— E de licioa să friptura de vită , doa mnă W a lke r.

— Spune -mi Zoe , te rog, îi zic e u pe ntru a tre ia oa ră . Eşti m ai
aproape d e vârsta m ea d ecât d e a fiicei m ele, a ş vre a e u să scot în
e vide nţă . Isa a c stă la ma să între Ka tie şi Me lissa .
— Un ghimpe între doi tra nda firi, a spus câ nd s-a u a şe za t şi mi-
a ve nit să -mi ba g două de ge te pe gâ t şi să mă pre fa c că vomit, ca la
pa ispre ze ce a ni.
Spe r că fiică -me a nu a că zut pra dă dulce gă riilor lui, nu? Da r e a
se uită la e l de pa rcă tocma i a r fi coborâ t de pe un podium.
— Cum me rg re pe tiţiile ? între a bă Me lissa .
Îi a runc o privire re cunoscă toa re . Pre ze nţa cuiva stră in a fă cut
a tmosfe ra cumva forţa tă şi a rtificia lă şi nu pot să între b de pre a
multe ori pe toa tă lume a ce pă re re a re de spre sos.
— Foa rte bine , chia r sunt surprins de câ t de bine s-a inte gra t
Ka tie şi câ t de re pe de s-a pus la punct, da t fiind fa ptul că s-a
a lă tura t e chipe i a tâ t de tâ rziu. Sâ mbă ta viitoa re a ve m o re pe tiţie cu
costume , a r tre bui să ve niţi cu toţii.
Fa ce un se mn cu furculiţa , cuprinzâ ndu-i pe toţi de la ma să .
— E chia r folositor să a ve m pa rte de un public a de vă ra t.
— Ne -a r fa ce ma re plă ce re , spune Simon.
— Şi ta ta ? îl între a bă Ka tie pe Isa a c.
Simt, ma i mult de câ t vă d e fe ctiv, cum Simon de vine dintr-oda tă
rigid lâ ngă mine .
— Cu câ t ma i mulţi, cu-a tâ t ma i bine . Chia r da că tre buie să
promite ţi cu toţii că n-o să ne huiduiţi.
 Zâ mbe şte şi toa tă lume a râ de politicos. Abia a şte pt să se
te rmine ma sa , ia r Ka tie şi Isa a c să ple ce , ca s-o pot între ba pe
Me lissa ce pă re re a re de spre e l. Se uită la e l cu un strop de
a muza me nt în privire , da r nu-mi pot da se a ma ce se mnifica ţie a re
e xpre sia e i.
— Cum me rge munca de de te ctiv, Zoe ?
Ne il e fa scina t de fotogra fia din Gazette. De fie ca re da tă câ nd îl
vă d mă între a bă da că a m ce va noută ţi, da că poliţia a de scope rit
ce va de spre a nunţuri.
— Munca de de te ctiv?
Nu vre a u să -i spun nimic lui Isa a c, da r îna inte să pot schimba
subie ctul, Ka tie îi de zvă luie totul. De spre a nunţuri, şi de spre
fotogra fia me a , şi de spre ucide re a Ta nie i Be cke . Mă ne linişte şte
câ t de inte re sa t de vine , de pa rcă e a i-a r pove sti de spre un film nou
sa u de spre o ca rte , în loc să -i spună o pove ste a de vă ra tă . Pove ste a
me a .
— Şi a ma i gă sit una . Cum o che a mă pe ce a nouă , ma mă ?
— La ura Ke e n, spun e u înce t.
Mă gâ nde sc la fotogra fia de la a bsolvire a La ure i şi mă între b
pe unde o fi origina lul. Da că se a flă pe biroul jurna listului ca re a
scris a rticolul sa u da că s-a întors pe poliţa şe mine ului din ca sa
pă rinţilor e i. Poa te c-a u a şe za t-o de oca mda tă cu fa ţa în jos, pe ntru
că nu sunt în sta re s-o va dă de fie ca re da tă câ nd tre c pe lâ ngă e a .
— De unde cre zi c-a u fă cut rost de fotogra fia ta ? între a bă Isa a c,
fă ră să ba ge în se a mă lipsa me a de e ntuzia sm la a dre sa
subie ctului.
Mă surprinde că fiica me a îl susţine şi pun totul pe se a ma
dorinţe i de a -l impre siona . Ne il şi Simon mă nâ ncă în linişte ;
Me lissa îmi a runcă din câ nd în câ nd priviri pie zişe , să va dă da că
sunt bine .
 — Cine ştie ?
Înce rc să fa c să pa ră că lucrurile nu sunt pre a se rioa se , da r
simt cum de ge te le me le de vin ne înde mâ na tice , ia r cuţitul se
love şte de fa rfurie . Simon îşi împinge fa rfuria goa lă şi se la să pe
spa te , întinzâ nd un bra ţ ca re se odihne şte pe sca unul me u. Pe ntru
re stul lumii pa re că se re la xe a ză , tră gâ ndu-şi sufle tul după o ma să
copioa să , da r e u pot să -i simt de ge tul ma re mâ ngâ indu-mi
prote ctor umă rul.
— De pe Fa ce book, spune Ne il, cu o sigura nţă ca re mă ia prin
surprinde re . Întotde a una e vorba de Fa ce book. Ce le ma i multe
furturi de ide ntita te din zile le noa stre folose sc nume şi fotogra fii
lua te de pe re ţe le le socia le .
— Ble ste mul socie tă ţii mode rne , spune Simon. Ca re e ra firma
a ia pe ntru ca re a i lucra t a cum câ te va luni? Age nţii bursie ri?
Ne il pa re să nu înţe le a gă , a poi izbucne şte în râ s.
— He a the rton Allia nce .
Se uită la Isa a c, singurul ca re nu a a uzit pove ste a .
— M-a u a nga ja t ca să a dun dove zi în le gă tură cu folosire a de
informa ţii confide nţia le pe ntru tra nza cţii, da r câ t a m fost a colo a u
ţinut unul din ritua lurile a le a de iniţie re pe ntru o fe me ie ba nche r
9
nou-ve nită . De -a dre ptul Lupul d e pe Wall Street . Ave a u un grup de
Fa ce book, un forum priva t unde hotă ra u ce să -i fa că în continua re .
— Groa znic, spune Isa a c, chia r da că ochii lui nu spun a ce la şi
lucru cu tonul vocii.
Îi sclipe sc, plini de inte re s. Mă surprinde privindu-l şi îşi dă
se a ma ce gâ nde sc.
— Cre zi că sunt ma ca bru. Îmi pa re ră u. E ble ste mul voca ţie i de
re gizor, din pă ca te . Întotde a una îmi ima gine z cum se de sfă şoa ră o
sce nă , ia r a sta , e i bine , a sta a r fi una e xtra ordina ră .
Conve rsa ţia m-a fă cut să -mi pia ră po a de mâ nca re . La s jos
ta câ murile .
— Folose sc foa rte ra r Fa ce book. Mi-a m fă cut cont doa r ca să
ţin le gă tura cu fa milia me a .
Sora me a , Sa ra h, tră ie şte în Noua Ze e la ndă , împre ună cu soţul
e i a tle tic şi bronza t şi ce i doi copii pe rfe cţi pe ca re i-a m întâ lnit o
singură da tă . Unul dintre e i e ste a voca t, ia r ce lă la lt lucre a ză cu
copii cu diza bilită ţi. Nu mă miră că ce i doi copii a i Sa re i a u a juns
a şa de bine ; a fost întotde a una copilul ce l bun. Pă rinţii me i n-a u
spus a sta nicioda tă , da r e ra me re u vizibil: de ce nu poţi să se me ni
ma i mult cu sora ta ?
Sa ra h a fost o tipă studioa să , a a juta t me re u prin ca să . Nu
a sculta muzică ta re şi nici nu dorme a pâ nă la prâ nz în we e ke nduri.
S-a ţinut de şcoa lă , a te rmina t cu note ma ri şi a obţinut un post de
se cre ta ria t la un cole giu. Nu a re nunţa t pe ntru că a ră ma s gra vidă .
Une ori mă între b ce s-a r fi întâ mpla t da că a r fi pă ţit una ca a sta ,
da că pă rinţii noştri a r fi fost la fe l de a spri cu e a cum a u fost cu
mine .
Fă-ţi bagajele, mi-a spus ta ta , câ nd a a fla t. Ma ma a înce put să
plâ ngă , da r nu mi-a m da t se a ma da că e ra din ca uza copilului sa u
pe ntru că ple ca m.
— Ai fi surprinsă să a fli câ te se pot obţine de pe Fa ce book,
spune Isa a c.
Îşi scoa te te le fonul din buzuna r, un iPhone 6 subţire , şi
de schide e cra nul. Toa tă lume a se uită la e l, de pa rcă urme a ză să
fa că o ma gie . Îmi întinde e cra nul a prins şi vă d sigla a lb cu a lba stru
de la Fa ce book. Nume le me u a pa re scris în că suţa de că uta re şi
sub e a un şir între g de Zoe W a lke r, fie ca re cu o mică fotogra fie .
— Ca re dintre e le e şti tu? între a bă e l, că utâ nd printre nume .
Apa să a poi pe a doua pa gină .
— Uite ! întind mâ na să -i a ră t. Aia , a tre ia de jos. Ce a cu pisica .
 E o ima gine cu Biscuit stâ nd la soa re pe pie triş în fa ţa ca se i.
— Ve zi? spune e l, triumfă tor.
— Da r nici mă ca r nu mi-a m folosit fotogra fia me a la profil. Sunt
o pe rsoa nă foa rte re tra să , pe bune .
Nu cum sunt copiii me i, îmi spun, ca re -şi e xpun vie ţile pe
Insta gra m, Sna pcha t sa u ce ma i e la modă luna a sta . Ka tie îşi fa ce
me re u se lfie -uri, ţuguindu-şi buze le , a poi tre câ nd ima gine a prin tot
fe lul de filtre ca să gă se a scă va ria nta ce a ma i fla ta ntă .
Isa a c îmi de schide pa gina . Nu ştiu ce mă a şte pta m să vă d, da r
în mod ce rt nu profilul me u comple t de Fa ce book.

50 de mii de lire pe a n şi cre d că a u dre ptul să fa că gre vă ?

Aş schimba me se ria cu un conducă tor de tre n oricâ nd!

Bloca tă în tre n… DIN NOU. Sla vă Domnului pe ntru wifi!

6??! Ha ide , Le n, a sta me rita ce l puţin un 8!!!

10
— Strictly , e xplic e u.
Mă simt je na tă să -mi vă d via ţa re dusă la câ te va râ nduri de spre
e misiuni TV şi o na ve tă îngrozitoa re , şi mă îngrijore a ză uşurinţa cu
ca re pa re să -mi fi a cce sa t contul.
— Da r cum a i re uşit să te loghe zi cu nume le me u?
Isa a c râ de .
— N-a m fă cut a sta . Este ce e a ce poa te toa tă lume a să va dă
da că îţi a cce se a ză profilul.
Obse rvă că sunt de -a dre ptul îngrozită .
— Se tă rile ta le priva te nu sunt priva te de loc.
Ca să dove de a scă , a pa să pe „De spre mine ”, a colo unde
a dre sa me a de e -ma il e ste disponibilă pe ntru oricine . Stud ii la
Peckh am Com preh ensive, ma i spune , de pa rcă a sta a r fi ce va de ca re
să fii mâ ndru. A lucrat la Tesco. Aproa pe că mă a şte pt să spună a
răm as gravid ă la şapteşpe ani.
— Dumne ze ule ! Ha ba r n-a ve a m.
Îmi a minte sc va g că a m comple ta t a ce le rubrici: ce slujbe a m
a vut, filme le ca re -mi pla c şi că rţile pe ca re le -a m citit, da r a m
cre zut că toa te a ste a sunt doa r pe ntru mine , ca un fe l de jurna l
online .
— Ce e a ce înce rc să de monstre z, spune Isa a c, a pă sâ nd încă o
da tă , pe rubrica „Fotogra fiile lui Zoe ”, e ste că , da că cine va a r fi
vrut să folose a scă o fotogra fie cu tine , a r fi a vut de stule din ca re să
a le a gă .
Tre ce printr-o mulţime de ima gini, din ca re pe ma jorita te a nici
e u nu-mi a minte sc să le fi vă zut vre oda tă .
— Da r nu e u a m încă rca t toa te a ste a ! spun.
Vă d o fotogra fie cu mine din spa te , fă cută la un gră ta r a ca să la
Me lissa şi Ne il va ra tre cută şi mă gâ nde sc da că fundul me u e a şa
ma re şi în re a lita te sa u pur şi simplu fotogra fia e fă cută dintr-un
unghi ne potrivit.
— Prie te nii tă i a u fă cut-o. Toa te a ce ste fotogra fii – tre buie să
fie ze ci – sunt ce le pe ca re a lţi oa me ni le -a u încă rca t şi la ca re te -
a u ta g-uit şi pe tine . Poţi să re nunţi la e tiche te da că vre i, da r ce e a
ce tre buie să fa ci cu a de vă ra t e ste să -ţi re vizuie şti se tă rile de
se curita te . Pot să te a jut da că vre i.
— Nu-i ne voie , mă de scurc singură .
Je na mă fa ce să fiu dură şi mă forţe z să spun m ulţum esc.
— A te rmina t toa tă lume a de mâ nca t? Ka tie , dra ga me a , mă
a juţi să strâ ng ma sa ?
Toa tă lume a a dună fa rfurii şi le duce la bucă tă rie , ia r Simon
mă strâ nge de mâ nă îna inte să schimbe subie ctul într-un mod
foa rte e vide nt.

După ce a ple ca t toa tă lume a , sta u în bucă tă rie cu o ce a şcă de

ce a i. Simon şi Ka tie se uită la un film a lb-ne gru, ia r Justin a ie şit să
se va dă cu un prie te n. În ca să e linişte şi de schid pe te le fon pa gina
de Fa ce book, simţindu-mă de pa rcă a ş fa ce ce va gre şit. Mă uit la
fotogra fii, re cunoscâ nd a lbumul pe ca re Isa a c mi l-a a ră ta t pe
te le fonul lui. Tre c înce t prin fotogra fii. Une le dintre e le nici mă ca r
nu sunt poze cu mine şi, în ce le din urmă , înţe le g că a m fost tag-uită
la fotogra fii de -a le lui Ka tie , sa u ima gini ma i ve chi de la şcoa lă .
Me lissa m-a ta g-uit pe mine şi pe o gră ma dă de a lţi oa me ni la o
fotogra fie cu picioa re le e i, fă cută la piscină în va ca nţa de a nul
tre cut.
Invidioa se , fe te lor???!! scrie sub ima gine .
Îmi ia ce va timp, da r în ce le din urmă re uşe sc. Fotogra fia din
a nunţ. Îmi sca pă un o a t. Ştia m e u că nu-s ne bună , ştia m că e u
e ra m în ima gine . Fa ce book mă a nunţă că fotogra fia a fost posta tă
de Ma , ia r câ nd a pă s pe e a vă d că e ste de a cum tre i a ni.
Urmă re sc linkul şi gă se sc vre o două ze ci sa u tre ize ci de fotogra fii
încă rca te la gră ma dă după nunta vă rului me u. De a ia nu purta m
oche la ri.
De fa pt e ste o fotogra fie a lui Ka tie ma i de gra bă de câ t a me a .
Stă lâ ngă mine la ma să , zâ mbind spre ca me ră cu ca pul întors într-o
pa rte . Eu mă uit la e a , ma i mult de câ t la a pa ra t. Fotogra fia din
a nunţ a fost de cupa tă cu grijă , scoţâ nd ma re pa rte din rochia pe
ca re a ltfe l a ş fi re cunoscut-o ime dia t dre pt una dintre ţinute le me le
de pe tre ce re .
Îmi ima gine z cum cine va – un stră in – îmi ca ută prin fotogra fii,
se uită la mine în ţinuta de ga lă , la fiica me a , la fa milia me a . Mă
tre ce un fior. Se tă rile de se curita te de ca re pome nise Isa a c nu sunt
uşor de gă sit, da r, în ce le din urmă , da u de e le . Închid siste ma tic
fie ca re pa rte a contului me u; fotogra fii, postă ri, ta g-uri. Chia r câ nd
te rmin, o a le rtă roşie clipe şte în pa rte a de sus a e cra nului. Apă s pe
ea.

Isa a c Gunn vre a să fiţi prie te ni. Ave ţi un prie te n comun.

Mă uit la notifica re pre ţ de o clipă , a poi o şte rg.

Ştiu la ce te gând eşti.

Te întrebi cum pot să m ă suport pe m ine însăm i. Cum reuşesc să m ă
uit în oglind ă, ştiind ce li s-a întâm plat acelor fem ei.
Dar d ai vina pe Tind er când o întâlnire m erge prost? Te d uci la barul
în care ai agăţat un tip şi te iei d e patron d oar pentru că lucrurile nu au
m ers aşa cum ai planificat? Urli la prietena ta cea m ai bună pentru că
tipul pe care ţi l-a prezentat s-a d oved it a fi un d ur?
Bineînţeles că nu faci toate astea.
Şi-atunci cum poţi să m ă acuzi pe m ine? Eu sunt d oar o peţitoare.
Treaba m ea este să provoc coincid enţele.
Crezi că v-aţi cunoscut d in întâm plare. Crezi că ţi-a ţinut uşa d esch isă
aşa, pur şi sim plu, că ţi-a luat fularul d in greşeală, că h abar n-avea că
m ergi în d irecţia aceea…
Poate că ştia, poate că nu.
Acum , că ştii că ex istă oam eni ca m ine, n-o să fii niciod ată sigură.
 13.

Anunţurile mă obse de a ză , mă gâ nde sc încontinuu la e le şi mă

fa c să fiu pa ra noică . Noa pte a tre cută a m visa t că fa ta ca re a pă re a
în re cla me e ra Ka tie . Fa ţa lui Ka tie în Th e Tim es câ te va zile ma i
tâ rziu; a ta ca tă , viola tă , ucisă . M-a m tre zit le oa rcă de sudoa re ,
inca pa bilă să suport nici mă ca r bra ţul lui Simon în jurul me u pâ nă
câ nd nu m-a m dus viza vi şi a m vă zut-o cu ochii me i dormind a dâ nc.
Arunc ca de obice i mone da de ze ce pe nce în cutia chita re i lui
Me ga n.
— Să a i o zi de luni groza vă ! îmi strigă e a .
Mă stră duie sc să -i zâ mbe sc. Vâ ntul ba te cu pute re şi mă mir că
poa te să câ nte cu de ge te le învine ţite de frig. Mă între b ce -a r spune
Simon da că a ş a duce -o într-o zi a ca să la ce a i; sa u da că Me lissa a r
pute a pune de opa rte o porţie de supă pe ntru e a din câ nd în câ nd.
Port o discuţie în minte a me a în timp ce tre c prin ba ie re le de
control a l bile te lor, e xe rsâ nd cum să -i ofe r o ma să ca ldă fă ră să
pa ră că o fa c din milă , îngrijora tă că Me ga n s-a r pute a simţi jignită .
Sunt a tâ t de a dâ ncită în gâ ndurile me le , că nu-l obse rv pe
bă rba tul cu pa lton; nici mă ca r nu sunt sigură că se uita la mine
îna inte să -l vă d. Da r a cum mă prive şte cu a te nţie . Me rg spre pe ron
câ nd tre nul se a propie , da r după ce mă urc în va gon şi mă a şe z îl
vă d din nou. Este îna lt şi la t în ume ri, cu pă r de s grizona nt şi o
ba rbă pe mă sură . E a te nt tunsă , da r a re o urmă de sâ nge pe gâ t,
a colo unde s-a tă ia t la bă rbie rit.
Încă se ma i uită la mine , ia r e u mă pre fa c că cite sc ha rta
me troului de de a supra ca pului să u, simţindu-i privire a ca re mă
mă soa ră de sus şi pâ nă jos. Mă fa ce să nu mă simt în la rgul me u şi
mă uit în jos, în poa lă , simţind că sunt în ce ntrul a te nţie i sa le şi
ne ştiind ce să fa c cu mâ inile . Aş zice că a re în jur de cincize ci de
a ni; poa rtă un costum bine croit şi un pa lton gros ca să ţină pie pt
vre mii de a fa ră , ca re a nunţă a me ninţă tor prima ninsoa re .
Zâ mbe tul lui e ste pre a fa milia r – ca de stă pâ n.
Cre d că a zi şcolile sunt închise , va goa ne le sunt ma i puţin
a glome ra te ca de obice i. La Ca na da Wa te r coboa ră de stui oa me ni
câ t să se e libe re ze tre i locuri în fa ţa me a . Bă rba tul în costum se
a şa ză pe unul dintre e le . Oa me nii se ma i uită la tine în me trou – şi
e u fa c a sta – da r câ nd îţi surprind privire a se uită în a ltă pa rte ,
je na ţi. Bă rba tul a ce sta nu-şi fe re şte privire a . Câ nd mă uit la e l
dire ct – şi nu ma i re pe t a sta – îmi susţine privire a provoca tor, de
pa rcă a r tre bui să mă simt fla ta tă de a te nţia pe ca re mi-o a cordă .
Mă între b, în tre a că t, da că a şa sta u lucrurile , da r a gita ţia din
stoma cul me u tră de a ză ne linişte , nu e xcita re .
Pe liniile de tra nsport londone ze rule a ză un spot vide o a l une i
ca mpa nii intitula te „ra porte a ză şi bloche a ză ” şi se re fe ră la
hă rţuire a se xua lă de la me trou. Poţi raporta orice te face să te sim ţi
neconfortabil, spune spotul. Îmi ima gine z că sun chia r a cum un ofiţe r
de poliţie . Ce i-a ş spune ? Se tot uită la m ine…
Să te uiţi la cine va nu e o infra cţiune . Îmi vine în minte grupul
de puşti de la W hite cha pe l – tâ nă rul în a dida şi de spre ca re e ra m
convinsă că fuge a după mine .
Cum a r fi fost să sun a tunci la poliţie ?! Să fi striga t după a jutor.
În ciuda a ce stui a rgume nt logic, nu pot scă pa de se nza ţia de
ne linişte .
Şi nu e vorba doa r de spre e l – bă rba tul a ce sta a roga nt ca re
pune stă pâ nire pe mine cu privire a . E ne voie de ce va ma i mult de
un simplu bă rba t ca să mă fa că să fiu a gita tă . Este tot ce s-a
întâ mpla t. E gâ ndul la Ca thy Ta nning, a dormită în tre n în timp ce o
a ltă pe rsoa nă i-a cotrobă it prin ge a ntă . Este Ta nia Be cke ,
stra ngula tă în pa rc. Este Isa a c Gunn, şi fe lul încre ză tor în ca re şi-a
fă cut loc în via ţa lui Ka tie , în ca sa me a . Ase a ră m-a m uita t la
profilul lui de Fa ce book, după ce toa tă lume a a ple ca t, şi a m fost
de za mă gită să de scopă r că e ra se curiza t a şa de bine , încâ t tot ce
a m putut să vă d a fost poza lui de profil. M-a m holba t la e a ; la
zâ mbe tul lui încre ză tor, de zve lind dinţi a lbi şi e ga li, cu pă rul lui
ne gru că zâ ndu-i cu nonşa la nţă pe ochi. Apa riţie de ve de tă de film,
fă ră discuţie , da r ca re mă fă ce a să mă înfior, nu să -l a dmir. De
pa rcă a r fi fost de ja distribuit în rolul tică losului.
Bă rba tul în costum se ridică şi îi fa ce loc să se a şe ze une i fe me i
însă rcina te . Este îna lt, ia r mâ na lui a lune că cu uşurinţă în
a gă ţă toa re a de susţine re ca re a tâ rnă din ta va n, bucla înce rcuindu-i
înche ie tura , cum a a puca t-o de sus de tot, de unde e ste prinsă în
ta va nul va gonului. Nu se ma i uită la mine , da r e la câ ţiva pa şi de
locul în ca re mă a flu, ia r e u îmi ia u ge a nta dintre picioa re şi o
strâ ng la pie pt, gâ ndindu-mă din nou la Ca thy Ta nning şi la hoţul
e i. Bă rba tul se uită la ce a s, a poi prive şte plictisit în de pă rta re ,
că tre ce va din ca pă tul va gonului. Altcine va se mişcă şi bă rba tul se
înclină uşor. Piciorul lui se a tinge de a l me u, fe rm, şi tre sa r de
pa rcă a m fost a rsă cu fie rul roşu. Mă tra g la o pa rte , chircindu-mă
ne fire sc în sca un.
— Scuze , spune e l, privindu-mă dire ct în fa ţă .
— Nu-i nimic, mă a ud spunâ nd.
Da r inima ba te să -mi ia să din pie pt, cu sâ nge le zvâ cnindu-mi în
ure chi de pa rcă a ş fi a le rga t.
La W hite cha pe l mă ridic. E cla r că o să cobor, da r bă rba tul nu
se mişcă şi tre buie să mă stre cor pe lâ ngă e l. Pe ntru o clipă , sunt
lipită de e l şi simt pe coa psă o a tinge re a tâ t de uşoa ră , că nu pot fi
sigură că nu mi s-a pă rut. Sunt oa me ni în jurul nostru, îmi spun. Nu
se poa te întâ mpla nimic. Da r a proa pe că mă împie dic gră bindu-mă
să mă da u jos din va gon. Mă uit în urma me a în timp ce uşile se
închid, a vâ nd ma i multă încre de re a cum, că între mine şi bă rba tul
a ce la ca re m-a tot urmă rit e ste ce va dista nţă .
Nu ma i e ste în va gon.
Poa te că s-a a şe za t, îmi spun, ocupâ nd locul cuiva ca re a
coborâ t. Da r nu e nime ni în va gon ca re să a ibă ba rbă . Nime ni cu
pa lton gri-închis.
Pe ronul se gole şte , na ve tiştii gră bindu-se să prindă urmă torul
tre n, turiştii că utâ nd ie şirile , lovindu-se unii de a lţii câ tă vre me
a locă ma i multă a te nţie hă rţilor de câ t ce lor din jur. Ră mâ n locului,
de pa rcă a ş fi prins ră dă cini a colo, pe mă sură ce toţi tre c pe lâ ngă
mine .
Şi a poi îl vă d.
La fe l de ne mişca t ca mine , pe pe ron, la vre o ze ce me tri
de pă rta re , între mine şi ie şire . Nu se uită la mine , ci la te le fon. Mă
stră duie sc să -mi controle z re spira ţia . Tre buie să mă hotă ră sc ce
fa c. Da că tre c pe lâ ngă e l şi-mi vă d ma i de pa rte de drum, s-a r
pute a să mă urmă re a scă . Da r da că ră mâ n la urmă şi-l la s s-o ia
îna inte , s-a r pute a să nu ple ce de -a colo. Pe ronul a proa pe s-a golit,
în curâ nd vom ră mâ ne doa r noi doi. Tre buie să mă hotă ră sc a cum.
Înce p să me rg, cu privire a a ţintită îna inte . Me rg re pe de , da r nu
a le rg. Nu fugi. Nu-i d a voie să vad ă că ţi-e frică d e el. Stă în mijlocul
pe ronului, ia r în spa te le lui e ste o ba ncă , ce e a ce înse a mnă că va
tre bui să tre c prin fa ţa sa . Pe mă sură ce mă a propii, simt că mă
prive şte .
Tre i me tri dista nţă .
Doi.
Unu.
Nu mă pot a bţine , o ia u la fugă . Mă îndre pt spre ie şire , cu
ge a nta bă lă ngă nindu-se pe lâ ngă mine , fă ră să -mi pe se cum a ră t.
Aproa pe că mă a şte pt să mă urmă re a scă , da r câ nd a jung în pa rte a
de tune l ca re mă duce spre linia District, mă întorc şi vă d că e ste
încă pe pe ron, uitâ ndu-se după mine .

Înce rc să mă conce ntre z la ce a m de fă cut la birou, da r nu-mi

stă ca pul de loc la tre a bă . Mă tre ze sc uitâ ndu-mă în gol la e cra nul
compute rului, înce rcâ nd să -mi a minte sc use rul de a dministra re
pe ntru progra mul de conta bilita te . Un bă rba t intră să ce a ră de ta lii
de spre nişte spa ţii de birouri pe ca re vre a să le închirie ze şi
sfâ rşe sc prin a -i da o mulţime de a mă nunte de spre spa ţii de
vâ nza re în schimb. Câ nd se întoa rce să se plâ ngă din pricina a sta ,
izbucne sc în la crimi. Ma nife stă o e mpa tie politicoa să .
— Nu e sfâ rşitul lumii, spune e l, câ nd obţine în ce le din urmă
ce e a ce dore a .
Se uită ra pid în jur după ce va şe rve ţe le , uşura t câ nd îi spun că
sunt bine şi că a ş pre fe ra să fiu singură .

Tre sa r câ nd se de schide uşa şi clopoţe lul de de a supra intră rii

sună . Gra ha m se uită la mine ciuda t.
— Eşti bine ?
— Da . Unde a i fost? Nu e nimic nota t în a ge ndă .
— Nu e nimic în a ge nda d e birou, mă core cte a ză e l în timp ce -şi
scoa te ha ina şi o a ga ţă în curie rul din colţ. Întotde a una e ce va în
a ge nda m ea.
Îşi ne te ze şte sa coul pe ste burtă . Ve sta şi sa coul de a zi sunt din
twe e d ve rde , a sorta te cu pa nta loni roşii; ţinuta a sta îl fa ce să pa ră
ca un mode l Country Living ca re a ple ca t la se mă na t.
— O ca fe a a r fi groza vă , Zoe . Ai vă zut zia rul?
Strâ ng din dinţi şi mă îndre pt spre bucă tă rie . La întoa rce re îl
gă se sc în biroul lui, cu picioa re le pe pupitru, citind Telegraph . Nu
ştiu da că la mijloc e a dre na lina de a zi-dimine a ţă sa u fa ptul că mă
e ne rve a ză să fiu singura pe rsoa nă de la Ha llow & Re e d ca re chia r
munce şte , da r mă tre ze sc vorbind îna inte să a m oca zia să -mi
ce nzure z cuvinte le .
— Lond on Gaze e. Ave a i un te a nc între g, ce l puţin două ze ci, în
birou. Pe ntru ce e ra u?
Gra ha m nu mă ba gă în se a mă , sprâ nce ne le ridica te fiind
singurul se mn că m-a a uzit.
— Unde sunt a cum? între b.
Îşi tra ge picioa re le de pe birou şi se îndre a ptă de spa te , cu un
o a t ca re suge re a ză că izbucnire a me a ma i de gra bă îl de ra nje a ză
de câ t să i se pa ră supă ră toa re .
— La ma cula tură , îmi închipui. Nu a colo a jung toa te zia re le ?
De stina te să se tra nsforme în hâ rtie igie nică pe ra urile ma i ştiu
e u că rui supe rma rke t cu pre ţuri mici.
— Totuşi, ce fă ce a i cu e le ?
Che stia a sta nu-mi dă pa ce ; voce a fira vă din ca pul me u
a mintindu-mi ce e a ce a m vă zut, toa te zia re le a ce le a fă cute vra f la
e l pe birou. Îmi vine în minte mome ntul în ca re a m vă zut fotogra fia
lui Ca thy Ta nning. Mome ntul re cunoa şte rii a tunci câ nd a m cupla t
nume le cu figura .
Gra ha m ofte a ză .
— Sunte m o firmă de imobilia re , Zoe . Vinde m şi închirie m
proprie tă ţi. Birouri, ma ll-uri, ha le industria le . Cum cre zi că a flă
oa me nii de spre proprie tă ţile noa stre ?
Bă nuie sc că e ste o între ba re re torică , da r e l a şte a ptă un
ră spuns. Nu e de -a juns să mă ia de sus, tre buie să mă fa că şi să
mă simt prost.
— Din zia r, ră spund, ia r cuvinte le ie s sila bisite , cu pa uze între
fie ca re dintre e le .
— Din ca re zia r?
Îmi încle şte z pumnii în la te ra le le corpului.
 — Din Gazette.
— Şi unde cre zi că publică a nunţuri compe titorii noştri?
— Bine , a m înţe le s.
— Oa re , Zoe ? Îmi fa c griji că nu pa ri să înţe le gi cum
funcţione a ză a fa ce re a a sta . Pe ntru că , da că ţi se pa re gre u să
price pi, sunt sigur că pot gă si un a lt şe f de birou ca re să se
price a pă şi la conta bilita te .
Şa h-ma t.
— Înţe le g, Gra ha m.
Buze le i se lă ţe sc într-un zâ mbe t. Nu-mi pot pe rmite să -mi pie rd
slujba , ia r e l ştie a sta .

Pe drumul spre ca să cumpă r o re vistă , hotă râ tă nici mă ca r să

nu mă a ting de vre un e xe mpla r din Gaze e. Sta ţia e plină ochi, ia r
ha ine le de ia rnă fa c să pa ră că toa tă lume a a re dime nsiuni duble .
Mă stre cor pe pe ron spre locul me u obişnuit, e fort suplime nta r
ca re mă va fa ce să câ ştig timp a tunci câ nd voi schimba pe ntru linia
de supra fa ţă . Sub tă lpi simt supra fa ţa de nive la tă insta la tă spe cia l
pe ntru ne vă ză tori. Pa ntofii me i se opre sc chia r în spa te le linie i
ga lbe ne şi mă da u în spa te câ t de mult îmi pe rmite grupul de
na ve tişti. Mă uit la cope rta re viste i me le , plină de titluri din ce în ce
ma i puţin cre dibile .

FACEŢI CUNOŞTINŢĂ CU BUNICUŢA CARE A PĂCĂLIT

MOARTEA – DE TREI ORI!
M-AM CĂSĂTORIT CU SOŢIA FIULUI MEU!
BEBELUŞUL MEU DE ZECE LUNI A ÎNCERCAT SĂ MĂ
OMOARE!

Simt pe fa ţă va lul de a e r ca ld ca re mă a nunţă că tre nul

urme a ză să a jungă în câ te va se cunde . Un vuie t a dâ nc se forme a ză
din inte riorul tune lului şi pă rul îmi zboa ră în fa ţă . Ridic o mâ nă să -l
da u la o pa rte , ce râ ndu-mi scuze , câ nd bra ţul me u o a tinge pe
fe me ia de a lă turi. Un a lt va l de na ve tişti îşi fa ce loc pe pe ron;
trupurile din jurul me u se strâ ng ma i a proa pe une le de a lte le . Fa c
un singur pa s în fa ţă , ma i mult de ne voie de câ t de voie .
Pa rte a din fa ţă a tre nului a pa re în gura tune lului şi îmi rule z
re vista în mâ nă . Înce rc să mi-o înde s în ge a ntă şi mă de ze chilibre z,
a lune câ nd ra pid spre ma rgine a pe ronului. Simt ce va solid între
ume ri; un cot, o se rvie tă , o mâ nă . Simt de nive lă rile de sub picioa re
pe mă sură ce mă împie dic în fa ţă ; mişca re a pra fului de sub şine
ridica t de cure ntul ge ne ra t de tre nul ca re se a propie . Mă simt
uşoa ră de pa rcă ce ntrul me u de gre uta te s-a muta t în fa ţă , ia r
picioa re le me le nu ma i sunt a ncora te fe rm pe pă mâ nt. Vă d cla r
conducă torul tre nului şi-mi da u se a ma de groa za de pe chipul să u.
În mod ce rt ne gâ ndim a mâ ndoi la a ce la şi lucru.
Nu a re cum să opre a scă la timp.
Cine va ţipă . Un bă rba t strigă . Închid ochii. Se a ude un scâ rţâ it
de me ta l pe me ta l şi un vuie t pute rnic în ure chi. Simt o dure re
a scuţită câ nd umă rul me u e ste tra s îna poi şi între g corpul me u se
ră suce şte .
— Eşti bine ?
De schid ochii. Lume a din jurul me u se a ra tă îngrijora tă , da r
uşile tre nului s-a u de schis şi na ve tiştii se gră be sc. Se tope sc în
va goa ne , ia r tre nul îşi înche ie schimbul de pa sa ge ri şi se pune în
mişca re .
Aud din nou, de da ta a sta ma i hotă râ t:
— Eşti bine ?
Bă rba tul din fa ţa me a a re pă r de s grizona nt şi o ba rbă tunsă cu
grijă . Este suficie nt de îna lt câ t să -i vă d dâ ra de sâ nge usca t
ră ma să pe pa rte a stâ ngă a mă rului lui Ada m. Involunta r, fa c un pa s
îna poi câ nd mă prinde de bra ţ.
— Sta i, nu sunt sigur că mă de scurc să te sa lve z de două ori în
a ce e a şi zi.
— Să mă sa lve zi? între b înce rcâ nd să înţe le g ce s-a întâ mpla t.
— Ai dre pta te , poa te că a m e xa ge ra t cu „sa lva tul”. Zâ mbe şte
de pre cia tiv la a dre sa lui.
— Tu e şti, spun e u proste şte , ia r e l mă prive şte fă ră să
înţe le a gă . De a zi-dimine a ţă de pe linia District.
— Oh, zâ mbe şte e l politicos, sigur, îmi pa re ră u, nu-mi…
Sunt prinsă cu ga rda jos. Am fost a tâ t de sigură că m-a urmă rit
a zi-dimine a ţă . Da r e l nu fă ce a a sta . Nici mă ca r nu-şi a minte şte de
mine .
— Nu, bine înţe le s, n-a i de ce .
Acum mă simt ca ra ghioa să .
— Te -a m fă cut să pie rzi tre nul, îmi pa re ră u.
— Ma i vine unul într-un minut.
De câ nd a m înce put să vorbim, pe ronul s-a umplut din nou de
oa me ni ca re se chinuie să a jungă e i primii la coa dă , grupule ţe
formâ ndu-se la inte rva le re gula te de -a lungul linie i, în spa te le ce lor
ca re ştiu locul e xa ct în ca re se vor de schide uşile .
— Câ tă vre me e şti bine … spune e l şi e zită . Da că a i ne voie de
11
a jutor, sunt oa me ni ca re te pot a sculta … Ce i de la Sa ma rita ns,
poa te .
Nu înţe le g, a poi îmi da u se a ma ce vre a să spună .
— Nu înce rca m să mă sinucid.
Nu e pre a convins.
— Bine . Oricum, sunt a colo să te a jute , ştii, în ca z că a i ne voie .
Un a lt va l de a e r ca ld, vuie tul a ltui tre n ca re se a propie .
— Ar tre bui să … fa ce e l un se mn spre şine .
— Sigur. Îmi pa re ră u că te -a m re ţinut a tâ t. Şi mulţume sc încă o
da tă . Cre d că o să me rg pe jos. Să ia u nişte a e r.
— Mă bucur că te -a m cunoscut… înche ie e l între bă tor.
— Zoe . Zoe W a lke r.
— Luke Frie dla nd.
Îmi întinde mâ na . Ezit, a poi i-o strâ ng. Urcă în va gon, zâ mbe şte
politicos câ nd uşile se închid şi a poi tre nul porne şte . Îl vă d
zâ mbind îna inte ca va gonul să dispa ră în tune l.
Nu me rg pe jos. Aşte pt urmă torul tre n, fiind a te ntă să sta u
de pa rte de ma rgine a pe ronului. Gâ ndul ca re tot dă de a tâ rcoa le
într-un colţ a l minţii me le ia contur în ce le din urmă .
M-a m împie dica t?
Sa u a m fost împinsă ?
 14.

Inspe ctorul principa l de poliţie Digby nu se schimba se pre a

mult în ce i pa tru a ni câ t tre cuse ră de câ nd îl vă zuse Ke lly ultima
da tă . Un pic ma i că runt la tâ mple , poa te , da r ţinâ ndu-se încă bine
pe ntru vâ rsta lui, cu ochii a ge ri şi pă trunză tori pe ca re Ke lly şi-i
a minte a a tâ t de bine . Purta un costum ca re -i ve ne a foa rte bine ,
dintr-un ma te ria l cu dungi fine gri-de schis şi pa ntofi lustruiţi după
rigori milita re , pre a bine întipă rite în minte ca să fie vre oda tă
uita te .
— Golf, spuse e l ca ră spuns la complime ntul pe ca re i-l fă cuse
Ke lly. Am jura t tot timpul că n-o să -mi pe tre c a nii de pe nsie pe
te re nul de golf, da r Ba rba ra mi-a da t de a le s între a sta sa u o slujbă
pa rt-time ; nu a ve a de gâ nd să mă a ibă toa tă ziua pe lâ ngă e a . S-a
dove dit că de fa pt chia r îmi pla ce .
— Câ t ma i a ve ţi?
— Ie s la pe nsie a nul viitor, în a prilie . M-a m gâ ndit să ma i
ră mâ n, da r la cum ne -a u tra ta t în ultima vre me , mă bucur să ple c,
ca să fiu cinstit.
Îşi scoa se oche la rii şi-şi întinse re la xa t a nte bra ţe le pe ma sa
dintre e i.
— Da r nu m-a i suna t tu a şa , din se nin, ca să mă între bi de
pla nurile me le de pe nsiona re . Ce s-a întâ mpla t?
— Aş vre a să fiu tra nsfe ra tă ca să pa rticip la ope ra ţiune a
FURNISS, spuse Ke lly.
Inspe ctorul Digby nu ră spunse . O câ ntă ri din priviri pe Ke lly,
ca re nici mă ca r nu clipi. Digge rs îi fuse se me ntor câ nd intra se în
poliţie , luâ nd-o ca a djunctul lui la Divizia Infra cţiuni de na tură
se xua lă , unde e ra de te ctiv.
Un cand id at ex cepţional, a ce a sta e ra re coma nda re a comisie i. Un
anch etator tenace şi perspicace, cu o bună înţelegere a victim elor şi
potenţial evid ent pentru înaintare în grad .
— Domnule , ştiu că a m ca m da t-o-n ba ră , înce pu e a .
— Ai a ta ca t un de ţinut, Ke lly. Asta e ma i mult de câ t c-a i da t-o-n
ba ră . Asta înse a mnă şa se luni de închisoa re , în a ripa D, cu droga ţii
şi pe dofilii.
Lui Ke lly i se strâ nse stoma cul: ghe mul de ruşine şi ne rvozita te
ca re o urmă rise pe ste tot în ră stimpul ultimilor tre i a ni.
— M-a m schimba t, domnule .
Urma se şe dinţe de te ra pie ; şa se luni de cursuri pe ntru
ge stiona re a furie i ca re nu re uşise ră de câ t s-o fa că şi ma i
mâ nioa să . Tre cuse te ste le cu brio, de sigur; e ra simplu să da i
ră spunsurile core cte câ nd ştia i re gulile jocului. Ră spunsurile re a le
a r fi fost mult ma i gre u de înghiţit de că tre psihologul plă tit de
poliţie , ca re susţine a că nu jude că , da r ca re se a lbise în mod
e vide nt la fa ţă a tunci câ nd Ke lly i-a ră spuns la între ba re a Cum te-ai
sim ţit atunci când l-ai lovit? cu M-am sim ţit bine.
Din clipa a ce e a , pă stra se a de vă rul pe ntru sine însă şi. Re gre ţi
ce a i fă cut? Nici pe d eparte. Ai fi putut să te comporţi a ltfe l? Nim ic
altceva nu m i-ar fi oferit la fel d e m ultă satisfacţie. Ai fa ce -o din nou?
Ar fi fă cut-o?
Juriul încă ma i de libe ra .
— M-a m întors de ja de doi a ni, şe fu’, îi spuse e a lui Digge rs,
înce rcâ nd să schiţe ze un zâ mbe t. Mi-a m ispă şit pe de a psa .
Digge rs fie nu obse rva se , fie nu a pre cia gluma .
— Am înche ia t de curâ nd pe rioa da de tre i luni de de ta şa re la
briga da Furturi şi a ş vre a să ca pă t e xpe rie nţă lucrâ nd cu o e chipă
de inve stiga ţii crimina le .
— Da r de ce nu poţi să fa ci a sta a colo unde te a fli, în divizia ta ?
— Cre d că a ş învă ţa ma i mult da că a ş lucra în me diul din
Me tropolita nă , ră spunse Ke lly, cu a rgume nte le ca re să -i susţină
ce re re a pre gă tite dina inte , rostite cu pre cizie , şi ştiu că
dumne a voa stră conduce ţi una dintre ce le ma i bune e chipe .
Colţurile gurii lui Digge rs se ridica ră uşor, da r Ke lly ştia că nu-l
pă că le a a şa de simplu. Ridică de fe nsiv mâ inile .
— Am fă cut de ja solicita re a la e chipa de inve stiga ţii crimina le
din Poliţia Tra nsporturi, spuse e a înce t. Nu vor să se încurce cu
mine .
Se chinui să me nţină conta ctul vizua l; nu ca să -i a ra te câ t îi e ra
de ruşine , ci câ t de gre u îi ve ne a să a cce pte că propriii e i cole gi nu
a ve a u încre de re în e a .
— Înţe le g.
Urmă o clipă de tă ce re .
— Ştii că nu e ce va pe rsona l.
Ke lly încuviinţă din ca p. Da r se sim ţea dre pt ce va pe rsona l. Alţi
ofiţe ri în uniformă e ra u de ta şa ţi la divizii de inve stiga ţii crimina le
a tunci câ nd e ra ne voie de re surse suplime nta re . Ke lly nu fuse se
însă în situa ţia a sta nicioda tă .
— Îşi fa c griji, ştii cum se spune : nu ie se foc fă ră fum. Se
gâ nde sc la posturile lor, la re puta ţia lor.
Bă rba tul fă cu o pa uză , de pa rcă se gâ nde a da că să spună ce va
sa u nu.
— Şi poa te că se gâ nde sc că sunt vinova ţi prin a socie re .
Se a ple că în fa ţă , coborâ nd voce a pâ nă câ nd Ke lly a bia ma i
re uşi să -l a udă .
— Pe ntru că nu e xistă bă rba t sa u fe me ie în slujba a sta ca re să
nu-şi fi dorit mă ca r o da tă să fa că ce -a i fă cut tu.
Tre cură câ te va clipe pâ nă câ nd Digge rs se îndre ptă din nou de
spa te , schimbâ ndu-şi poziţia şi spunâ nd pe un ton ne utru, de da ta
a sta :
 — De ce ca zul ă sta a nume ? De ce Ta nia Be cke tt?
De da ta a sta , Ke lly e ra pe un te re n ma i solid.
— Ca zul e ste le ga t cu un furt la me trou pe ca re l-a m pre lua t
câ nd a m lucra t la briga da Furturi. De ja a m sta bilit o re la ţie cu
victima ; a ş vre a să vă d ca zul re zolva t. Da că n-a r fi fost implica re a
me a , cone xiune a dintre infra cţiuni nici mă ca r n-a r fi fost sta bilită
încă .
— Ce vre i să spui cu a sta ?
Ke lly e zită . Nu ştia ca re e ra re la ţia lui Digby cu Nick Ra mpe llo.
Nu-i plă cuse tipul, da r nici n-a ve a de gâ nd să vorbe a scă de ră u un
cole g.
Digge rs luă ca fe a ua , sorbi zgomotos o gură , a poi puse ca na
îna poi pe ma să .
— Ke lly, da că a i ce va de zis, spune -o. Da că a sta a r fi fost ce va
comple t one st, a m sta de vorbă în biroul me u, nu m-a i fi suna t pe
te le fonul mobil pe ntru prima da tă în pa tru a ni, suge râ nd să be m o
ca fe a în locul ă sta … a tâ t de stră lucitor, spuse e l, a runcâ nd o
privire prin ca fe ne a , obse rvâ nd te jghe a ua pă ră ginită şi a fişe le
scorojite de pe pe re ţi.
Umbra unui zâ mbe t în colţurile gurii îndulci cumva a sprime a
cuvinte lor lui, ia r Ke lly re spiră a dâ nc.
— O fe me ie pe nume Zoe W a lke r m-a conta cta t să -mi spună că
fotogra fia lui Ca thy Ta nning a a pă rut în pa gina de a nunţuri din
Gazette şi că propria e i fotogra fie a pă ruse cu câ te va zile ma i îna inte
în zia r.
— Ştiu a sta . Ce vre i să spui, Ke lly?
— Nu e ra prima oa ră câ nd spune a poliţie i de spre ce le două
fotogra fii. Zoe Wa lke r a suna t la Divizia Inve stiga ţii Omucide ri în
ziua în ca re a fost ra porta tă ucide re a Ta nie i Be cke tt.
Ke lly e vită cu grijă să pome ne a scă nume le inspe ctorului
Ra mpe llo.
— Echipa a ră spuns la a ce a stă informa ţie inve stigâ nd
posibile le le gă turi pe ca re Ta nia le -a r fi putut a ve a cu industria
se xului, da r nu a fă cut nicio le gă tură între fa ptul că fotogra fia lui
Zoe Wa lke r fuse se folosită de a se me ne a într-un a nunţ simila r fă ră
pe rmisiune a e i, şi fă ră nicio le gă tură cu vre o linie e rotică sa u
a ge nţie de întâ lniri. Ei nu a u a cce pta t ide e a că e posibil să a ve m
infra cţiuni le ga te între e le , ce l puţin nu pâ nă câ nd e u a m insista t pe
a ce st subie ct.
Digge rs nu spuse nimic, ia r Ke lly spe ră că nu de pă şise vre o
limită .
— Ei? între bă e l, în ce le din urmă .
— Nu ştiu cu cine a vorbit Zoe Wa lke r, ră spunse Ke lly, luâ nd o
gură de ca fe a ca să nu fie ne voită să se uite în ochii lui.
Digge rs se gâ ndi pre ţ de o clipă .
— Câ t timp?
Ke lly înce rcă să -şi ma sche ze e ntuzia smul.
— Câ t e ne voie .
— Ar pute a fi vorba de luni între gi, Ke lly, poa te chia r a ni. Fii
re a listă .
— Atunci, tre i luni. Pot fi de folos, domnule , nu a ş fi o pova ră .
Pot să mă ocup de re la ţia cu Poliţia Tra nsporturi, cu toa tă a nche ta
de la me trou…
— Ce i de la Tra nsporturi o să -ţi de a voie să ple ci a tâ ta timp?
Ke lly îşi pute a ima gina de ja cum a ve a să re a cţione ze se rge ntul
Powe ll la o a stfe l de ce re re .
— Nu ştiu, nu a m între ba t. Am spe ra t că … a vâ nd a borda re a
potrivită , la nive l supe rior… e vită e a un ră spuns dire ct, întâ lnind
privire a lui Digge rs.
— Te a şte pţi ca e u nu doa r să a utorize z tra nsfe rul, da r să -ţi şi
ne te ze sc ca le a cu şe ful tă u? Dumne ze ule , Ke lly, tu chia r nu te
încurci cu jumă tă ţi de mă sură , nu?
— Chia r îmi dore sc a sta , şe fu’.
Inspe ctorul se uită la e a a tâ t de dire ct că fe me ia fu ne voită să -
şi ple ce privire a .
— Eşti sigură c-o să te de scurci?
— Ştiu că da .
— Am o e chipă bună în Ba lfour Stre e t. Sunt un grup foa rte bine
suda t, da r sunt de te ctivi cu e xpe rie nţă ; se de scurcă bine şi singuri,
orica re dintre e i poa te să fa că fa ţă pre siunii une i inve stiga ţii
complica te .
— Sunt un poliţist bun, şe fu’.
— Şi se de scurcă şi cu a nche te le ca re tre ze sc multe e moţii,
continuă Digge rs, de da ta a sta subliniind ce e a ce spune a .
— N-o să se ma i întâ mple . Vă da u cuvâ ntul me u.
Digge rs dă du pe gâ t ultima gură de ca fe a .
— Uite ca re -i tre a ba , nu pot să -ţi promit nimic, da r o să da u
nişte te le foa ne şi, da că ce i de la Tra nsporturi îţi da u voie să ple ci,
te prime sc timp de tre i luni.
— Mulţume sc. N-o să vă de za mă ge sc, şe fu’, o să …
— Cu două condiţii.
— Orice .
— Prima : să nu lucre zi de ca pul tă u.
Ke lly înce rcă să spună că nu a ve a ne voie de o dă da că , da r
Digge rs o între rupse .
— Nu e ne gocia bil, Ke lly. Da , e şti un ofiţe r cu e xpe rie nţă şi un
de te ctiv bun, da r da că te a lă turi e chipe i me le e şti în pe rioa dă de
probă . Înţe le gi?
Ke lly confirmă cu o mişca re a ca pului.
— Ca re e ste a doua condiţie ?
 — În clipa în ca re simţi că -ţi pie rzi cumpă tul, în chia r se cunda
în ca re se întâ mplă , vre a u să dispa ri de -a colo. Ţi-a m sa lva t pie le a
o da tă , Ke lly. N-o s-o ma i fa c din nou.
 15.

— Ce pă re re a i de Isa a c?
Este ma rţi, la prâ nz, şi mă întâ lne sc cu Me lissa să mâ ncă m un
se ndviş, la jumă ta te a dista nţe i dintre Ca nnon Stre e t şi noua e i
ca fe ne a din Cle rke nwe ll, ca re e ste în re nova re , pre gă tindu-se
pe ntru noua de schide re . Poa rtă pa nta loni re ia ţi ne gri lucioşi şi o
că ma şă ne a gră ca mbra tă , şi chia r şi cu un stra t fin de pra f pe
ume ri tot re uşe şte să a ra te stila t. Are pă rul prins cu o cla mă ma re
din ba ga .
— Mi-a plă cut de e l. Am impre sia că ţie nu pre a ?
Mă strâ mb.
— E ce va la e l ca re nu-mi dă pa ce .
Muşc din se ndvişul me u cu şuncă , roşii şi sa la tă ve rde .
— Ai spune a sta indife re nt de tipul cu ca re s-a r ve de a Ka tie .
De sfa ce se ndvişul e i cu ba ghe tă şi se uită la ce conţine în
inte rior.
— Cum pot să ce a ră tre i lire juma te pe ntru che stia a sta , chia r
nu ştiu. Nu a u cum să fie ma i mult de doispre ze ce cre ve ţi înă untru.
— N-a ş spune .
Sa u a şa a ş fa ce ? Poa te . Înce rc să mă gâ nde sc la ultimul iubit
pe ca re Ka tie l-a a dus a ca să , da r n-a a vut nicio re la ţie se rioa să
pâ nă a cum; doa r vre o câ ţiva a dole sce nţi ciuda ţi cu strâ nge ri de
mâ nă le şina te .
— Nu e doa r e l, e toa tă pove ste a a sta . Ide e a ca e a şi tot re stul
distribuţie i să lucre ze pe de ge a ba să ptă mâ ni între gi, cu va ga
promisiune a unui a şa -zis profit împă rţit oda tă ce se înca se a ză
ba nii din bile te . Da că mă între bi pe mine , vorbim de e xploa ta re .
— Sa u de o stra te gie de a fa ce ri ge nia lă .
— Tu de pa rte a cui e şti?
 — A nimă nui. Spun doa r că , din punctul lui de ve de re (a l lui
Isa a c), e o stra te gie foa rte bună . Expune re limita tă , risc minim…
da că m-a ş duce la ba ncă a vâ nd o a stfe l de propune re , a ge ntul me u
ba nca r a r fi încâ nta t.
Zâ mbe şte , da r zâ mbe tul e i a scunde de fa pt o grima să şi cre d
că ştiu ca re e ste motivul.
— Să -nţe le g că tipul de la ba ncă nu e tocma i fa nul pla nurilor
ta le de e xtinde re ?
— Ha ba r n-a m.
— Ce vre i să spui? Nu a i fă cut un împrumut ba nca r?
Dă din ca p şi ma i ia o gură din se ndviş. Câ nd vorbe şte , pa rcă
tre buie să smulg cuvinte le cu cle şte le de la e a .
— Am ipote ca t din nou ca sa .
— Pun pa riu că Ne il a fost foa rte încâ nta t.
Soţul Me lisse i e ste a tâ t de înve rşuna t împotriva ide ii de de bit
că nu ia pe da torie nici mă ca r o bă utură la ba r. Me lissa nu spune
nimic.
— Nu i-a i spus, nu-i a şa ?
Se la să linişte a , ia r e xpre sia fe ţe i Me lisse i se schimbă . Ae rul e i
sigur, a muza t, dispa re şi, pre ţ de o clipă , pa re ne liniştită şi
te mă toa re . De zvă luire a a sta e cumva fla ta ntă , de pa rcă a ş fi fost
a dmisă într-o socie ta te se cre tă . În a nii de câ nd ne cunoa şte m, s-a
întâ mpla t de puţine ori să se inve rse ze a stfe l rolurile , ca e u să fiu
ce a ca re o console a ză pe e a . Mă între b cum o fi re uşit să obţină un
împrumut ipote câ nd ca sa fă ră ca Ne il să a fle – pre supun că a u o
ipote că comună – a poi hotă ră sc că , cu câ t ştiu ma i puţin, cu a tâ t e
ma i bine . Nu cunosc pe nime ni ma i price put ca Me lissa , ia r da că a
împrumuta t ba ni ca să -şi fina nţe ze noua a fa ce re , o fa ce pe ntru că
ştie că e un lucru sigur.
— Lucrurile nu me rg pre a groza v între noi a cum, spune e a . La
înce putul a nului, Ne il a pie rdut un contra ct importa nt şi îşi fa ce griji
din ca uza ba nilor. Noua ca fe ne a va compe nsa pe ntru ba nii
pie rduţi, da r vor tre ce şa se luni sa u chia r ma i bine pâ nă câ nd va
de ve ni profita bilă .
— Da r a r înţe le ge a şa ce va , nu?
— E imposibil să vorbe şti cu e l a cum. E dista nt, prost dispus.
— Mi s-a pă rut în re gulă duminică la ma să .
Me lissa râ de a ma r.
— Atunci poa te doa r mi se pa re mie .
— Nu fi fra ie ră , Ne il te a doră !
Me lissa ridică din sprâ nce ne .
— Nu în fe lul în ca re te a doră Simon pe tine .
Roşe sc.
— Aşa e . Îţi ma se a ză picioa re le , îţi gă te şte cina , te conduce la
se rviciu… omul ă la te idola trize a ză .
Nu mă pot a bţine să nu zâ mbe sc la rg.
— Eşti norocoa să .
— Amâ ndoi sunte m, spun e u, a poi îmi da u se a ma câ t de
a roga nt sună . Să a ve m a doua şa nsă la fe ricire , vre a u să zic. Cu
Ma e ra m de a tâ ţia a ni împre ună , că a proa pe că nu ne ma i bă gă m
în se a mă unul pe ce lă la lt.
Gâ nde sc cu voce ta re , spunâ nd ce e a ce nu înţe le se se m de fa pt
pâ nă a cum.
— S-a culca t cu fa ta a ia pe ntru că se obişnuise a tâ t de mult cu
pre ze nţa me a , încâ t pă re a de ne cre zut că ce va a r pute a să schimbe
che stia a sta .
— Ai a vut ce va cura j să -l pă ră se şti. Avâ nd şi copiii a tâ t de mici,
vre a u să zic.
Cla tin din ca p.
— A fost o prostie . Un impuls de mome nt, a lime nta t de mâ nie .
Ma nu o iube a pe fa ta cu ca re s-a culca t, mă îndoie sc că a plă cut-
o cu a de vă ra t, de fa pt. A fost o gre şe a lă . Un simptom a l une i
că snicii pe ca re a mâ ndoi a m lua t-o de bună .
— Cre zi că a r fi tre buit să ră mâ i cu e l?
Me lissa ce re nota de pla tă şi mă împie dică să -mi ia u ge a nta .
— Fa c cinste .
Îmi a le g cu grijă cuvinte le cu ca re să -i ră spund, pe ntru că nu
vre a u să -i la s o impre sie gre şită .
— Acum nu cre d a sta ; îl iube sc pe Simon şi e l mă iube şte pe
mine . Sunt re cunoscă toa re pe ntru tot ce a m, în fie ca re zi. Da r a m
da t cu piciorul la ce va bun în ziua în ca re l-a m pă ră sit pe Ma şi
ştiu că şi copiii gâ nde sc la fe l.
— Ka tie şi Simon se înţe le g de stul de bine , totuşi. Era u pe
a ce e a şi lungime de undă duminică la ma să , câ nd a u pove stit
de spre A d ouăsprezecea noapte.
— Ka tie , da , da r în privinţa lui Justin, spun e u şi mă opre sc,
dâ ndu-mi se a ma că a m monopoliza t conve rsa ţia . Ia rtă -mă , a m
a juns să vorbim numa i de spre mine . Ai înce rca t să sta i de vorbă cu
Ne il, să -i spui ce e a ce simţi?
Da r vulne ra bilita te a pe ca re o vă zuse m pe fa ţa Me lisse i s-a
e va pora t.
— A, nu-i nimic. O să -i tre a că . Criza vâ rste i de mijloc, proba bil,
spune e a zâ mbind. Nu-ţi fa ce griji din pricina lui Justin. E a bsolut
fire sc; e u l-a m dispre ţuit pe ta tă l me u vitre g pe ntru simplul motiv că
nu e ra ta tă l me u.
— Pre supun că a i dre pta te .
— Şi nu-ţi ma i fa ce griji nici pe ntru Ka tie , şi toa tă pove ste a cu
tipul ă sta , Isa a c. E cu ca pul pe ume ri, fa ta ta . Şi frumoa să , şi
de şte a ptă .
— De şte a ptă , pe na iba . Atunci de ce nu-şi dă se a ma că a r a ve a
ma i mult se ns să -şi ia un se rviciu a de vă ra t? Că doa r nu-i spun să
re nunţe la visurile e i, a ş vre a doa r să a ibă ce va sigur.
— Pe ntru că a re doa r nouă şpe a ni, Zoe .
Îi a cce pt punctul de ve de re cu un zâ mbe t ironic.
— I-a m suge ra t lui Simon să -i gă se a scă ce va de lucru la e l la
zia r, poa te să scrie cronici de te a tru, da r nici n-a vrut să a udă de
a şa ce va . Se pa re că nu a cce ptă de câ t a bsolve nţi de fa culta te .
Asta duruse . Că diploma de ba ca la ure a t obţinută de Ka tie cu
gre u nu e ra de -a juns nici mă ca r ca să lucre ze gra tis.
— Nu poţi să tra gi şi tu nişte sfori? l-a m între ba t pe Simon, da r
a ră ma s ne clintit.
— E om în toa tă fire a , Zoe , spune Me lissa . La s-o să a le a gă
singură , va de scope ri în curâ nd ca re sunt a le ge rile core cte .
Îmi ţine uşa de schisă şi me rge m împre ună spre me trou.
— Poa te că n-a m cre scut e u un a dole sce nt, da r a m a nga ja t
de stui câ t să ştiu că , da că vre i să -i de te rmini să fa că ce va , tre buie
să pa ră că a fost ide e a lor. Din punctul ă sta de ve de re , se a mă nă
un pic cu bă rba ţii.
Râ d.
— Că ve ni vorba , cum se de scurcă Justin?
— Ce l ma i bun ma na ge r pe ca re l-a m a vut vre oda tă .
Ve de îndoia la de pe fa ţa me a şi mă ia de bra ţ.
— Nu spun doa r a şa pe ntru că -mi e şti prie te nă . Vine la timp, n-
a bă ga t mâ na în ca sie rie , ia r clie nţii pa r să -l pla că . E suficie nt
pe ntru mine .
Mă îmbră ţişe a ză îna inte să se îndre pte spre linia Me tropolita n,
îna poi la ca fe ne a , ia r e u mă simt a tâ t de încura ja tă de prâ nzul
nostru împre ună , încâ t mi se pa re că după -a mia za tre ce într-o
clipă , şi nici mă ca r a roga nţa lui Gra ha m Ha llow nu-mi ştirbe şte
se ntime ntul de optimism.
 — Bună , din nou.
E şa se fă ră două ze ci; me troul e înţe sa t de lume ca re a r pre fe ra
să se a fle oriunde , numa i a ici nu. Simt miros de tra nspira ţie ,
usturoi, ploa ie .
Şi ştiu voce a a sta .
Re cunosc tonul încre ză tor din e a ; sigura nţa cu ca re vorbe şte
cine va obişnuit să fie în ce ntrul a te nţie i.
Luke Frie dla nd.
Bă rba tul ca re m-a sa lva t câ nd e ra să ca d pe şine .
Să cad .
Am că zut?
Am o a mintire fuga ră , incomple tă ; se nza ţia a ce va ta re ca re mă
împunge între ume ri. Totul pa re să fie în ce a ţă , ca şi cum s-a r fi
pe tre cut cu mult, mult ma i mult timp în urmă , nu doa r a cum
două ze ci şi pa tru de ore .
Luke Frie dla nd.
Ie ri a proa pe că l-a m a cuza t că mă urmă re şte ; a stă zi e u sunt ce a
ca re urcă într-un va gon în ca re se a flă de ja e l. Vezi? Îmi spun. Nu
avea cum să te urm ărească.
În ciuda stâ nje ne lii, ce a fa mă mă nâ ncă a tâ t de ta re , că simt
cum toa tă lume a poa te să -mi va dă fire le de pă r scula te toa te . Îmi
tre c o mâ nă pe spa te le gâ tului.
— Zi gre a ? între a bă e l, luâ nd proba bil, în mod e rona t, ge stul
me u ca un ră spuns la stre s.
— Nu, de fa pt a fost o zi bună .
— Asta -i groza v! Mă bucur că te simţi ma i bine .
Are tonul foa rte ve se l a l cuiva ca re lucre a ză cu copii sa u într-un
spita l, şi-mi a minte sc de suge stia lui de ie ri că a ş pute a sta de
vorbă cu ce i de la Sa ma rita ns. Cre de că sunt sinuciga şă . Cre de că
m-a m împie dica t inte nţiona t îna inte a tre nului; ca un strigă t de
a jutor, poa te , sa u ca o înce rca re e fe ctivă de a -mi lua via ţa .
— N-a m să rit, spun.
Vorbe sc înce t – nu vre a u să mă a udă toa tă lume a din va gon –
a şa că îşi fa ce loc pe lâ ngă fe me ia din fa ţa lui ca să ste a chia r
lâ ngă mine . Inima îmi ba te ma i re pe de . Ridică mâ na să se ţină de
ba ra de de a supra noa stră şi simt a tinge re a uşoa ră a fire lor mici de
pă r, ca un cure nt e le ctric între noi.
— Nu conte a ză , spune e l, ia r îndoia la din voce a lui mă fa ce să
a m e u însă mi e zită ri în le gă tură cu pove ste a me a .
Da r da că totuşi chia r am sărit? Da că subconştie ntul me u m-a
împins spre şine , chia r în timp ce cre ie rul me u trimite a me sa je
opuse corpului? Mă înfior.
— Ei bine , e u cobor a ici.
— Ah!
Sunte m la sta ţia Crysta l Pa la ce .
— Şi e u la fe l.
Astă zi nu ma i a re nicio urmă de tă ie tură de la bă rbie rit, ia r
cra va ta a lba stră cu dungi a fost înlocuită cu una roz-pa l, ie şind în
e vide nţă în contra st cu că ma şa şi costumul gri.
— Nu mă urmă re şti cumva , nu? spune e l şi a poi îşi ce re scuze
câ nd ve de e xpre sia îngrozită de pe fa ţa me a . Am glumit.
Me rge m împre ună spre scă rile rula nte . E gre u să te înde pă rte zi
de cine va ca re me rge în a ce e a şi dire cţie cu tine . La ba rie ra de
control a l bile te lor se dă la o pa rte şi mă la să să -mi ve rific e u ma i
întâ i ca rdul Oyste r. Îi mulţume sc, a poi îmi ia u ră ma s-bun, da r ie şim
a mâ ndoi din sta ţie în a ce la şi loc. Râ de .
— E ca la supe rma rke t, spune , câ nd sa luţi pe cine va în zona de
le gume şi a poi a jungi să te întâ lne şti din nou şi din nou cu
pe rsoa na re spe ctivă în fie ca re colţ din ma ga zin.
— Să -nţe le g că locuie şti în zonă ?
 Nu l-a m ma i vă zut nicioda tă , chia r da că e ridicol să mă gâ nde sc
la a şa ce va ; sunt ze ci de oa me ni pe ca re nu i-a m ma i întâ lnit pâ nă
a cum numa i pe stra da pe ca re sta u. Arunc mone da de ze ce pe nce
în cutia lui Me ga n şi-i trimit un zâ mbe t în loc de sa lut câ nd tre c pe
lâ ngă e a .
— Am ve nit la un prie te n.
Se opre şte şi, în mod a utoma t, fa c la fe l şi e u.
— Te -a m fă cut să nu te simţi în la rgul tă u, nu-i a şa ? Te rog, ia -o
îna inte .
— Nu, nu, chia r nu, spun e u, de şi simt că cine va mi-a pus o
gre uta te pe pie pt.
— O să tra ve rse z şi în fe lul ă sta nu te ve i ma i simţi obliga tă să
vorbe şti cu mine , spune e l, zâ mbind la rg.
Are o fa ţă a ma bilă , blâ ndă şi since ră . Nu ştiu de ce mă simt
a tâ t de ne conforta bil.
— Chia r nu e ne voie , since r.
— Oricum tre buie să cumpă r ţigă ri.
Ră mâ ne m pe loc în timp ce oa me nii îşi fa c drum pe lâ ngă noi.
— Ei bine , a tunci la re ve de re .
— La re ve de re .
De schide gura să ma i zică ce va , a poi se opre şte . Mă întorc să -
mi vă d de drum.
— Hm, a r fi foa rte îndră zne ţ din pa rte a me a da că te -a ş invita la
cină într-o se a ră ?
Între ba re a e rostită în mod de libe ra t foa rte ra pid, de pa rcă i-a r
fi je nă s-o pună , chia r da că pe fa ţă a re a ce e a şi e xpre sie
încre ză toa re . Îmi tre ce prin minte că s-a e xprima t a şa în mod
inte nţiona t, a proa pe e xe rsa t.
— Nu pot, îmi pa re ră u.
Nu ştiu de ce îmi ce r scuze .
 — Sa u poa te să be m ce va ? Adică nu vre a u să a pe le z la re plica
„ţi-a m sa lva t via ţa ”, da r…
Ridică mâ inile ca şi cum s-a r pre fa ce că se pre dă , a poi le la să
în jos şi ia un a e r ma i se rios.
— E un mod ciuda t de a fa ce cunoştinţă , da r chia r mi-a r plă ce a
să te întâ lne sc din nou.
— Sunt cu cine va , spun e u de pa rcă a ş a ve a şa ispre ze ce a ni.
Locuim împre ună .
— Oh!
Are un a e r confuz, da r îşi re vine re pe de .
— Sigur că e şti cu cine va . Ce prostie din pa rte a me a , a r fi
tre buit să mă a şte pt la a sta .
Fa ce un pa s înde pă rtâ ndu-se de mine .
— Îmi pa re ră u, spun din nou.
Ne luă m la re ve de re şi câ nd a runc o privire în urmă îl vă d
tra ve rsâ nd spre chioşcul de zia re . Să -şi cumpe re ţigă ri, pre supun.

Îl sun pe Simon pe mobil, pe ntru că nu vre a u să me rg singură

pe Ane rle y Roa d, chia r da că e un drum scurt. Sună , da r intră
me sa ge ria voca lă . De dimine a ţă mi-a a mintit că în se a ra a sta ia
cina a ca să la sora lui. Plă nuise m să mă uit la un film, poa te să -i
conving şi pe Ka tie şi Justin să mi se a lă ture . Să fim doa r noi tre i,
ca în vre murile de a ltă da tă . Da r întâ lnire a cu Luke Frie dla nd m-a
ne liniştit şi mă între b da că Simon şi-a r pute a a mâ na vizita la sora
lui, da că nu a r pute a , în loc de a sta , să vină a ca să .
Da că sun a cum, a ş pute a să -l prind îna inte să ple ce de la
se rviciu. Ave a m o linie dire ctă cu e l, da r, de câ te va luni, zia rul îi
distribuie la birourile din re da cţie prin rota ţie şi nu ştie nicioda tă
unde va sta în ziua urmă toa re .
Ca ut pe Google numă rul de la ce ntra lă .
— Îmi pute ţi fa ce le gă tura cu Simon Thornton, vă rog?
 — Aşte pta ţi o clipă , vă rog.
Ascult muzică cla sică pâ nă câ nd se re ia le gă tura . Mă uit la
luminiţe le de Cră ciun de pe stâ lpii de pe ma rgine a stră zii Ane rle y
Roa d şi vă d că sunt de ja pline de pra f. Muzica se opre şte . Mă
a şte pt să a ud voce a lui Simon, da r îmi vorbe şte tot ce ntra lista .
— Pute ţi să -mi ma i spune ţi nume le încă o da tă , vă rog?
— Simon Thornton. Este re da ctor. Scrie ma i mult re porta je , da r
une ori lucre a ză şi la biroul de ştiri.
Re pe t cuvinte le pe ca re l-a m a uzit pe Simon rostindu-le , fă ră să
ştiu da că ce le două roluri se înde pline sc în a ce la şi spa ţiu sa u da că
sunt la ma re dista nţă unul de a ltul. Fă ră să ştiu mă ca r da că sunt în
a ce e a şi clă dire .
— Îmi pa re ră u. Nu e ste nime ni cu nume le a ce sta a ici. Este
fre e la nce r? Nu îl a m în lista de conta cte da că lucre a ză de la
dista nţă .
— Nu, e ste a nga ja t cu contra ct pe rma ne nt. Lucre a ză a colo de
pa tru a ni. Pute ţi să ve rifica ţi din nou? Simon Thornton.
— Nu a pa re în siste m, re pe tă fe me ia . Nu lucre a ză niciun Simon
Thornton a ici.
 16.

Ke lly scoa se guma din gură şi o a runcă la coş. Ple ca se

de vre me de -a ca să , da r da că o ma i lunge a mult, a r fi înse mna t să
întâ rzie , ia r a sta nu a ve a s-o fa că pre a a pre cia tă de Nick Ra mpe llo.
Tra se a e r în pie pt, ridică bă rbia şi intră hotă râ tă dincolo de uşile în
fa ţa că rora stă tuse vine ri, umbre la ne re uşind pre a bine s-o
prote je ze de burniţa ca re pă re a să ca dă orizonta l.
Cum voia să fa că o impre sie bună din prima zi, Ke lly îşi
scose se ma i întâ i costumul, de dimine a ţă , îna inte să simtă fiorul
re ce a l une i a mintiri de loc bine -ve nite . Îl purta se la a udie re a în
fa ţa comisie i de disciplină ; încă ma i simţe a ma nşe te le de lâ nă
zgâ riindu-i înche ie turile în timp ce stă te a în fa ţa biroului
coma nda ntului, a şte ptâ nd să fie che ma tă înă untru.
Amintire a îi fă cu gre a ţă . Lua se costumul de pe ume ra ş şi-l
înde sa se într-o pungă ma re , cu gâ ndul să -l de a la ma ga zinul de
ca rita te , şi-şi puse în schimb că ma şa în dungi şi o pe re che de
pa nta loni gri, ca re a cum pă re a u ne gri de la ploa ie a colo unde
a tinge a u pa ntofii. Chia r şi fă ră a e rul sa rtoria l a l costumului, Ke lly
fu a sa lta tă de a mintiri, tre zite la via ţă în ordine inve rsă , ca un film
de rula t îna poi. Întoa rce re a e i la lucrul în ture ; pa rticipa re a la prima
şe dinţă , cu obra jii în flă că ri, e coul bâ rfe lor tre câ nd prin a e r. Lunile
în ca re lipsise de la se rviciu; zile între gi pe tre cute în ca me ra e i,
a şte ptâ nd întrunire a comisie i de disciplină ca re i-a r fi putut înche ia
ca rie ra . Sune tul a la rme i, ca re indica o criză în zona de de te nţie ;
ne voia urge ntă de a jutor. Pa şi a le rgâ nd; ve nind nu ca s-o a jute , ci
ca s-o înde pă rte ze de a colo.
În minte a e i nu e ra u şi ima gini a le a ta cului. Nu fuse se ră
nicioda tă . Pe pa rcursul şe dinţe lor de ge stiona re a furie i, Ke lly
fuse se încura ja tă să vorbe a scă de spre incide nt; să -i e xplice ce lui
ca re o consilia ce se întâ mpla se , ce de cla nşa se toa tă pove ste a .
— Nu-mi a duc a minte , spuse se e a a tunci.
Într-o clipă îl inte roga pe de ţinut; în urmă toa re a … a la rma din
de te nţie . Nu ştia ce a nume o fă cuse să -şi pia rdă controlul în
a se me ne a ha l, pur şi simplu nu-şi a duce a a minte .
— Da r a sta -i bine , totuşi, nu? o între ba se Le xi, câ nd ve nise s-o
va dă după o şe dinţă foa rte dificilă de ge stiona re a furie i. Va fi ma i
uşor să te dista nţe zi de che stia a sta . Să uiţi pur şi simplu că s-a
întâ mpla t.
Ke lly îşi îngropa se fa ţa în pe rnă . Nu e ra simplu să me a rgă ma i
de pa rte . Era ma i gre u chia r. Pe ntru că , da că nu ştia ce a nume o
fă cuse să -şi pia rdă controlul, cum pute a fi sigură cu nu a ve a să se
întâ mple din nou?

Sună la inte rfonul de la DIO şi a şte ptă , a dă postită câ t de câ t de

ploa ie în intrâ ndul uşii. O voce . Fă ră chip ră sună pe stra dă .
— Da ?
— Sunt Ke lly Swi . Am fost tra nsfe ra tă a ici pe ntru Ope ra ţiune a
FURNISS.
— Ha i sus, Ke lly!
Re cunoscu voce a Lucinde i şi e moţia e i se ma i domoli puţin.
Era un nou înce put, îşi spuse ; şa nsa de a o lua de la ca pă t, de a -şi
dove di ca lită ţile fă ră să ma i fie jude ca tă în funcţie de tre cut. Luă
li ul, intrâ nd de da ta a sta în birou fă ră să ma i a ibă e zita re a de la
vizita pre ce de ntă . Un ge st de sa lut, se mn de re cunoa şte re din
pa rte a cuiva din e chipă – Bob, îşi a minti e a , pre a tâ rziu ca să -l
sa lute a dre sâ ndu-i-se pe nume – o însufle ţi, ia r câ nd Lucinda se
ridică de la biroul e i, Ke lly că pă tă şi ma i mult cura j.
— Bine -a i ve nit la ca sa de ne buni.
— Mulţume sc… cre d. Inspe ctorul e ste pe -a ici?
— A ie şit să a le rge puţin.
 — Pe vre me a a sta ?
— Ăsta -i inspe ctorul nostru. Oricum, te a şte pta ; Digge rs ne -a
trimis ie ri un e -ma il tuturor, ca să ne spună de spre tine .
Ke lly înce rcă să de scifre ze e xpre sia de pe fa ţa Lucinde i.
— Cum a fost primită ve ste a ?
— De Nick?
Lucinda râ se .
— Ei, doa r îl ştii pe Nick. De fa pt, nu pre a -l ştii. Uite , e un tip
groza v, da r nu se de scurcă pre a bine cu supe riorii. Da că a r fi fost
ide e a lui a sta cu un om tra nsfe ra t de la Poliţia Tra nsporturi, a r fi
numa i la pte şi mie re . Da r a şa , e l şi Digge rs nu pre a sunt pe
a ce e a şi lungime de undă , de ci… Lucinda se opri. O să fie bine .
Acum, ha i să -ţi a ră t unde -o să lucre zi.
Chia r a tunci se de schise uşa şi intră inspe ctorul Ra mpe llo.
Purta pa nta loni scurţi şi un tricou Gore -Te x; o ge a că subţire cu
fe rmoa rul pa rţia l de sfă cut. Îşi scoa se că ştile din ure chi şi le fă cu
ghe m, punâ ndu-le într-o pe re che de mă nuşi de lycra . De pe e l
picura a pă pe jos.
— Cum e -a fa ră ? între bă Lucinda re la xa tă .
— Supe rb, spuse Nick. Aproa pe ca la tropice .
Se îndre ptă spre ve stia re fă ră s-o obse rve pe Ke lly, ca re o
invidia de ja pe Lucinda pe ntru re la ţia e i re la xa tă cu inspe ctorul.
Îşi de schise se compute rul şi că uta bucă ţica de hâ rtie cu da te le
de loga re te mpora re pe ca re i-o dă duse Lucinda , câ nd Nick se
întoa rse , cu o că ma şă a lbă lipită de spa te le lui încă ud şi o cra va tă
rula tă într-o mâ nă . Îşi a gă ţă sa coul de spă ta rul sca unului de lâ ngă
ce l a l lui Ke lly.
— Nu sunt sigur da că să fiu scos din pe pe ni pe ntru că te -a i dus
la inspe ctorul principa l Digby după ce e u ţi-a m spus de ja nu pe ntru
tra nsfe r, sa u da că să -ţi a dmir a bilită ţile de ne gocia tor. În inte re sul
re la ţiilor de se rviciu, o să me rg pe a doua va ria ntă .
Zâ mbi la rg şi-i întinse mâ na libe ră .
— Bine a i ve nit în e chipă !
— Mulţume sc, spuse Ke lly, simţind cum se re la xe a ză .
— Aşa da r, a ud că e şti o ve che prie te nă a şe fului?
— Nu o prie te nă , nu. A fost şe ful me u la Divizia Infra cţiuni de
na tură se xua lă .
— Are o pă re re foa rte bună de spre tine . Înţe le g că a i fost
pre mia tă .
Nick Ra mpe llo îşi fă cuse te me le . Pre miul din pa rte a
Coma nda ntului ve nise după câ te va luni de muncă chinuitoa re în
urmă rire a unui tip ca re -şi e xpune a pă rţile intime în fa ţa copiilor de
şcoa lă . Ke lly se ocupa se de de cla ra ţiile ma rtorilor, lucrâ nd
înde a proa pe cu e chipa de a na lişti pe ntru a e limina infra ctorii de
a ce st ge n cunoscuţi şi a lţi inde zira bili a fla ţi în a te nţia poliţie i. În
ce le din urmă , Ke lly propuse se să folose a scă o mome a lă , cu
succe s – o e chipă de ofiţe ri a fla ţi sub a cope rire fuse se dispe rsa tă
în zone le de ma re risc, pozâ nd în pote nţia le victime – şi în fe lul
a ce sta îl prinse se ră pe vinova t cu mâ ţa -n sa c. Era bucuroa să că
Digge rs îşi a minte a de pove ste a a sta şi mişca tă că o lă uda se
pe ntru a linişti a pe le cu Nick. Bucuria îi fu însă de scurtă dura tă .
— Digby vre a să lucre zi tot timpul cu cine va .
Nimic din fe lul în ca re o spuse se nu tră da fa ptul că Nick a r fi
ştiut motivul din spa te le une ia dintre condiţiile lui Digge rs pe ntru
ca Ke lly să fie tra nsfe ra tă la e i, da r nu e ra a tâ t de na ivă , încâ t să
nu-şi închipuie că ce i doi bă rba ţi discuta se ră de spre a sta . Simţi
cum îi a rd obra jii şi spe ră ca a ce st lucru să nu fie e vide nt pe ntru
Nick şi pe ntru Lucinda , ca re a sculta cu inte re s.
— Aşa că poţi lucra cu mine .
— Cu dumne a voa stră ?
 Ke lly pre supuse se că a ve a să fie cupla tă cu un a lt de te ctiv.
Oa re Digge rs hotă râ se că e ra ma i bine ca Nick s-o supra ve ghe ze ,
sa u fuse se chia r ide e a inspe ctorului? Era într-a de vă r o a tâ t de
ma re proble mă cu e a ?
— Pă i da că tot a i oca zia , mă ca r să înve ţi de la ce l ma i bun,
spuse Nick şi-i fă cu cu ochiul.
— Tică los înfumura t, spuse Lucinda .
Nick ridică din ume ri, ca şi cum a r fi spus N-am ce să fac d acă
sunt genial, ia r Ke lly nu se putu a bţine să nu zâ mbe a scă . Lucinda
a ve a dre pta te , e ra înfumura t, da r ce l puţin pute a să fie a utoironie .
— M-a i sponsoriza t, Luce ? între bă Nick, ia r Ke lly îşi dă du
se a ma , nu fă ră un se ntime nt de uşura re , că discuţia lor lua se
sfâ rşit.
— Pă i ţi-a m da t ba ni cu să ptă mâ ni în urmă !
— Aia a fost pe ntru Crosul Gre a t North. Acum e pe ntru Gre a t
South.
Se uită la Lucinda , ca re îşi ţine a bra ţe le încrucişa te pe pie pt.
— Gâ nde şte -te la copii, Lucinda . La bie ţii copii orfa ni…
— Bine , fie ! Tre ce -mă cu o hâ rtie de cinci.
— Pe kilome tru? râ nji Nick, ia r Lucinda îi a runcă o privire
se ve ră .
— Mulţa m. Acum, a m ne voie să fiu a dus la zi. La prima ve de re
nu e ste nimic ca re să le cone cte ze pe Ta nia Be cke şi pe Ca thy
Ta nning, cu e xce pţia a nunţurilor, da r vre a u să ştiu da că ne sca pă
ce va .
— Pune de ce a i, de sfă re ze rva a ia se cre tă de biscuiţi şi o să te
informe z la şe dinţă .
— Ce re ze rvă se cre tă ? înce pu Nick, da r Lucinda îi a runcă o
privire mustră toa re .
— Sunt a na list, domnule inspe ctor, spuse e a ridicâ nd o
sprâ nce a nă în timp ce -i sublinia gra dul, nu poţi a scunde nimic de
mine .
Se întoa rse la biroul e i, ia r Ke lly riscă un zâ mbe t.
— Da că -mi spui unde e ste bucă tă ria , fa c e u ce a iul.
Nick Ra mpe llo se uită la e a , e va luâ nd-o.
— O să a jungi de pa rte . Pe hol, a doua uşă la dre a pta .

La sfâ rşitul prime i zile , Ke lly e ra de ja prie te nă intimă cu

fie rbă torul de a pă . Între două drumuri pe ntru pre gă tire a ce a iului şi
ca fe le i, re uşise să cite a scă docume nte le din dosa r, ia r la ora cinci
se îndre ptă spre biroul de inve stiga ţii împre ună cu Nick, Lucinda şi
o mulţime de a lţi oa me ni cu ca re fă cuse cunoştinţă şi a le că ror
nume i se şte rse se ră insta nta ne u din me morie . Câ te va sca une
libe re e ra u împră ştia te prin încă pe re , da r ma jorita te a oa me nilor
stă te a u în picioa re , ia r ne ră bda re a lor e ra un se mn nu tocma i
subtil că a ve a u tre buri mult ma i importa nte de ca re să se ocupe .
Da r lui Nick Ra mpe llo nu pă re a să -i pe se pre a mult.
— Lua ţi un loc şi fa ce ţi-vă comozi, îi instrui e l. N-o să vă re ţin
pre a mult, da r a ve m de -a fa ce cu o inve stiga ţie comple xă şi vre a u
să mă a sigur că sunte m cu toţii pe a ce e a şi lungime de undă .
Se uită prin încă pe re , a şte ptâ nd pâ nă câ nd toa tă lume a fu
a te ntă la e l, îna inte să continue .
— Este ma rţi, 24 noie mbrie , ia r a ce a sta e ste o şe dinţă pe ntru
Ope ra ţiune a FURNISS, o a nche tă în ca zul morţii Ta nie i Be cke tt şi în
a lte infra cţiuni comise împotriva unor fe me i, şi a nume furtul unor
che i şi un posibil ja f comis a supra une i fe me i numite Ca thy
Ta nning. Le gă tura dintre a ce ste infra cţiuni ţine de a nunţurile da te
în Lond on Gazette, ca re cuprind fotogra fiile fe me ilor re spe ctive .
Nick se uită la Lucinda .
— Ai cuvâ ntul.
Lucinda se mută în pa rte a din fa ţă a ca me re i.
 — Am fost însă rcina tă să ce rce te z crime le să vâ rşite în ultime le
pa tru să ptă mâ ni, da r m-a m uita t şi pe ste a gre siunile de na tură
se xua lă , hă rţuirile şi tâ lhă riile a le că ror victime a u fost fe me i
singure . Pe ntru a ce a stă ce rce ta re , a m scos din ca lcul conflicte le
dome stice , da r, chia r şi-a şa , tot a m a vut de -a fa ce cu ce va
infra cţiuni.
Pe mă sură ce vorbe a , Lucinda introduse un stick USB în
la ptopul din fa ţa ca me re i, cone cta t la proie ctorul de ja pre gă tit.
Primul slide pre ze ntă ima ginile pe ca re Ke lly le re cunoscu ca fiind
fe me ile din a nunţurile a pă rute în Lond on Gaze e. Re zulta te le lua te
din dosa rul pe ca re Ta mir Ba rron i le dă duse nu chia r bine voitor
lui Ke lly, a tunci câ nd îi fă cuse o vizită la birourile lor. Lucinda tre cu
la urmă toa re le pa tru pa gini a le pre ze ntă rii e i, un a lt moza ic de
ima gini.
— Ace ste fe me i a u fost toa te victime a le unor infra cţiuni
re le va nte să vâ rşite în ultime le luni. Ve ţi ve de a că le -a m grupa t
după tră să turile fizice . Culoa re a pie lii, culoa re a pă rului, a poi a lte
ca ra cte ristici se cunda re , în funcţie de vâ rsta lor a proxima tivă .
De sigur, nu e o ştiinţă e xa ctă , da r a fă cut urmă torul pa s un pic ma i
simplu.
— Să le împe re che zi cu a nunţurile ?
Între ba re a ve nise de unde va din spa te le lui Ke lly.
— Exa ct. Am ide ntifica t pa tru potriviri, să pâ nd ma i a dâ nc în
dosa re le de ca z pe ntru a compa ra ima gine a din a nunţ cu a lte
fotogra fii a le victime lor.
Lucinda continua cu pre ze nta re a , sinte tizâ nd pe scurt fie ca re
pa gină în pa rte .
— Cha rlo e Ha rris. Două ze ci şi şa se de a ni, din Luton,
se cre ta ră într-un birou de a voca tură din Moorga te . Înce rca re de
a gre siune se xua lă din pa rte a unui bă rba t a sia tic ne ide ntifica t.
 În stâ nga pa ginii e ra o fotogra fie cu nume le victime i, în dre a pta
a nunţul core spunză tor din Lond on Gazette.
— Ma i de pa rte , spuse Nick a bă tut.
— Emma Da vie s. Tre ize ci şi pa tru de a ni, mole sta tă se xua l în
W e st Ke nsington.
Ke lly lă să să -i sca pe un ofta t uşor.
— La ura Ke e n. Două ze ci şi unu de a ni. Ucisă în Turnha m
Gre e n să ptă mâ na tre cută .
— Ea e ste de ja în a te nţia noa stră , spuse Nick. Divizia
Inve stiga ţii Omucide ri din zona Ve st a se mna la t de ja o posibilă
le gă tură cu Ta nia Be cke tt, din ca uza vâ rste i.
— Nu doa r posibilă , spuse Lucinda , e u a ş bifa -o dre pt sigură ca
moa rte a , fie -mi ie rta tă e xprima re a . În re gulă , ultima .
Tre cu la urmă toa re a pa gină , ca re înfă ţişa o fe me ie cu pă r
brune t, a vâ nd în jur de pa truze ci de a ni. La fe l ca în ca zul
ce lorla lte , şi fotogra fia e i e ra a şe za tă lâ ngă o copie din a nunţul din
zia r.
— Asta e ma i ciuda tă . Ave m ma i multe plâ nge ri din pa rte a une i
doa mne Ale xa ndra Cha tha m de lâ ngă Ha mpste a d He a th că cine va
îi intră în ca să în timp ce doa rme şi mută lucrurile de la locul lor.
De oca mda tă a m lua t le gă tura cu ce i de la poliţia de proximita te ,
da r e xistă nişte se mne de între ba re de la bun înce put. Se pa re că
ofiţe rul ca re s-a ocupa t de ca z nu a fost pre a convins că ce va s-a
pe tre cut cu a de vă ra t, chia r da că doa mna Cha tha m insistă că
cine va stră in a fost în ca sa e i.
Lucinda se uită pe ste pre ze nta re a e i.
— Şi a poi, de sigur, le a ve m pe Ca thy Ta nning, o a ltă victimă a
unui posibil pră dă tor nocturn, şi pe Ta nia Be cke , victima crime i
noa stre . Şa se . Pâ nă a cum. Încă ma i lucre z la a sta .
În sa la de şe dinţe se lă să tă ce re a , Nick pe rmiţâ nd ce lor spuse
de Lucinda să se impre gne ze în conştiinţa oa me nilor să i, a poi
a ră tă spre ultima pa gină din pre ze nta re a e i, pe ca re ce le şa se
ca zuri confirma te e ra u pre ze nta te a lă turi de a nunţurile
core spunză toa re .
— În tota l, a u a pă rut optze ci şi pa tru de a nunţuri pâ nă a cum,
ce e a ce înse a mnă că ma i a ve m de ide ntifica t încă şa pte ze ci şi opt
de fe me i, ca re pot fi sa u nu victime a le unor infra cţiuni. Copii a le
a ce stor a nunţuri se a flă a ici, indică e l ta bla a lbă , ca şi în dosa re le
voa stre .
Se a uzi un foşne t de hâ rtii, ime dia t ce toa tă lume a înce pu să
ca ute prin docume ntul tipă rit pe ca re îl primise ră îna inte de
şe dinţă , în timp ce Lucinda continuă să vorbe a scă .
— Încă lucre z la potrivire a a nunţurilor cu infra cţiuni să vâ rşite
împotriva fe me ilor în zona noa stră şi sunt, de a se me ne a , în
le gă tură cu Surre y, Tha me s Va lle y, He rts, Esse x şi Ke nt, în ca zul în
ca re ce va din a ltă re giune s-a r pute a potrivi. Am gă sit câ te va
va ria nte posibile , da r a ş vre a să a şte pt pâ nă ştiu ce va cu
ce rtitudine îna inte să a git a pe le cu e le , da că e şti de a cord, şe fu’?
— În re gulă .
— Mi-a i ce rut să ce rce te z şi similitudinile dintre victime şi
dintre infra cţiunile comise . Mă te m că n-a m pre a multe informa ţii.
La prima ve de re , fa pte le sunt foa rte dife rite , da r câ nd da i la o
pa rte ce e a ce e ste e vide nt, a dică infra cţiune a însă şi şi modul de
ope ra re iniţia l, firul comun e ste tra nsportul public: toa te a ce ste
fe me i se de pla sa u spre sa u de la se rviciu.
Nick dă du din ca p.
— Vre a u ca toa te tra se e le lor să fie ma rca te . Să ve de m da că se
inte rse cte a ză în vre un fe l.
— De ja mă ocup de a sta , şe fu’.
— Ce ştim de spre fă pta ş?
 — Fă pta şi, spuse Lucinda , subliniind plura lul. Cha rlo e Ha rris
a de scris un bă rba t a sia tic îna lt cu un a e rsha ve a nume . Nu i-a
vă zut fa ţa , da r e ra bine îmbră ca t, în costum e le ga nt şi cu un pa lton
gri. Emma Da vis, ce a ca re a fost mole sta tă în We st Ke n, şi-a
de scris a ta ca torul ca fiind un bă rba t a lb, se mnifica tiv
supra ponde ra l. Ştim foa rte puţine de spre ca zul din Turnha m
Gre e n, da r una din ima ginile de pe ca me re le de supra ve ghe re
a ra tă un bă rba t a lb îna lt în ve cină ta te a ime dia tă a locului în ca re a
fost ucisă La ura Ke e n.
— Şi che ile lui Ca thy Ta nning a u fost lua te tot de un bă rba t
a sia tic, spuse Ke lly. Ca me ra de supra ve ghe re nu i-a prins fa ţa , da r
i se vă d foa rte bine mâ inile .
— Şa se infra cţiuni, spuse Nick, şi şa se posibili fă pta şi. Nu e
ne voie să fii un ge niu ca să -ţi da i se a ma că a nunţurile a u le gă tură
cu a nche ta noa stră ; obie ctivul nostru va fi să a flă m cine dă a ce ste
a nunţuri.
Se mută în fa ţa ca me re i, ia r Lucinda tre cu la urmă toa re a
pa gină din pre ze nta re , ca re înfă ţişa o ima gine mă rită a a nunţului
a vâ nd-o dre pt prota gonistă pe Zoe W a lke r.
— Re cla me le a u a pă rut la înce putul lui octombrie . Apa r în
se cţiune a de a nunţuri, de pe a doua pâ nă pe ultima pa gină , toa te
în colţul din dre a pta jos. Niciuna dintre fotogra fii nu a fost fă cută în
mod profe sionist.
— Zoe W a lke r m-a suna t ie ri, spuse Ke lly. Se pa re că fotogra fia
e i a fost lua tă de pe Fa ce book, mi-a trimis va ria nta ne de cupa tă . E
o fotogra fie cu e a şi fiica e i, Ka tie , fă cută a cum câ ţiva a ni la o
nuntă .
— O să ve rific din nou şi pa ginile de Fa ce book a le lui Ta nning
şi Be cke , spuse Lucinda , luâ ndu-i-o îna inte lui Nick. Există
a se mă nă ri între toa te fotogra fiile , în se nsul că niciuna dintre fe me i
nu prive şte dire ct spre ca me ră .
Ca şi cum n-ar fi ştiut că sunt fotografiate, îşi spuse Ke lly.
Nick continuă , a ră tâ nd spre e cra n, unde a pă re a scris
www.ga se ste pe re che a potrivita .com:
— Fie ca re a nunţ a re şi a ce a stă a dre să we b.
— O a ge nţie pe ntru întâ lniri?
Fe me ia de lâ ngă Ke lly lua se conştiincioa să notiţe într-un ca ie t
cu spira lă . Îl prive a pe Nick, cu pixul ră ma s în a e r. Un de te ctiv din
pa rte a ce a la ltă a încă pe rii se uita la te le fonul să u, că utâ nd pe
e cra n să ve rifice a dre sa indica tă .
— Posibil. Niciuna dintre victime nu re cunoa şte nume le . Ca thy
Ta nning a fost înre gistra tă la Elite pe ntru o vre me , şi a m lua t
le gă tura cu e i să ve de m da că siste me le lor a u fost compromise în
vre un fe l. De loc surprinză tor, logodnicul Ta nie i Be cke insistă că
nu a a vut nicioda tă de -a fa ce cu un site de întâ lniri, ia r Zoe Wa lke r
susţine a ce la şi lucru. După cum unii dintre voi a ţi a fla t, fă ră
îndoia lă , a dre sa de we b duce la o pa gină goa lă , comple t ne a gră ,
cu e xce pţia une i că suţe ca re ce re o pa rolă . Divizia Infra cţiuni
Cibe rne tice a pre lua t a ce a stă pa rte a inve stiga ţie i şi o să vă ţin la
cure nt cu ce de scope ră . Bine , sunt conştie nt că e tâ rziu, să tre ce m
ma i de pa rte .
— Numă rul de te le fon, spuse Lucinda , întorcâ ndu-se că tre
ta bla a lbă din spa te le e i pe ca re e ra sublinia t un numă r, scris cu
cifre ma ri roşii: 0809 4 733 968. Nu a pa re nimic în siste me le noa stre ,
e ste un numă r inva lid, ce e a ce fa ce include re a lui în a nunţ, da că
nu cumva e ste o gre şe a lă la mijloc, tota l fă ră rost.
Nimic nu e ra fă ră rost. Numă rul a ce la a pă re a cu un motiv.
Ke lly se uită cu a te nţie la a nunţul mă rit din zia rul Lond on Gaze e
ca re e ra e xpus în spa te le Lucinde i. Sub fotogra fie a pă re a un râ nd
de te xt.
 Pe ntru ma i multe informa ţii, vizita ţi site -ul.
Disponibilita te limita tă . Se rviciu supus unor te rme ne şi condiţii.

Site -ul, sigur, da r a poi ce ? Ca re e ra pa rola ?

Nick se mută din nou lâ ngă Lucinda , împă rţind sa rcini şi
subliniind importa nţa fa ptului de a me nţine toa tă e chipa informa tă .
Ke lly se holbă la a nunţuri, între bâ ndu-se ce a nume lipse a .
— În a ce a stă e ta pă a a nche te i, a ve m o mulţime de informa ţii
noi, fă ră să fie foa rte cla r cum sunt e le le ga te , spune a Nick.
Oricine a da t a nunţurile a ce le a în zia r fie îşi a nunţă inte nţia de a
comite o crimă , fie fa cilite a ză comite re a infra cţiunilor de că tre a lţi
fă pta şi.
Ke lly nu ma i e ra comple t a te ntă , minte a e i ră sucindu-se şi
fră mâ ntâ ndu-se întruna . Ca re a r fi fost rostul unui a nunţ fă ră să
de te rmine o a numită a cţiune ? De ce să trimiţi pote nţia li clie nţi pe
un site fă ră să le da i şi ca le a de a cce s că tre pa gina re spe ctivă de
we b?

0809 4 733 968

Se ridică , fulge ra tă de un gâ nd sponta n. Da r da că numă rul de

te le fon nu e ra de fa pt un numă r de te le fon, ci o pa rolă ?
Se a sigură că te le fonul e i e ra pe modul Sile nţios, de schise un
motor de că uta re pe inte rne t şi ta stă nume le pa gini că uta te .

www.ga se ste pe re che a potrivita .com

Cursorul clipi. Ta stă a poi 0809 4 733 968 în ca se ta a lbă şi a pă sa

enter.

Pa rola nu a fost re cunoscută .

 Ke lly se a bţinu cu gre u să o e ze . Fuse se a tâ t de sigură că
numă rul de te le fon e ra che ia . Chia r câ nd închise pa gina de
inte rne t, un me sa j îi a pă ru pe e cra n.

Abia a şte pt să T vd dse a ra . Suna -ma să -mi zc dc intâ rzii, xx

Cuvinte le a bre via te şi combina ţia de lite re şi cifre i-a r fi spus că

me sa jul e ra de la Le xi, chia r şi fă ră să va dă numă rul surorii e i.
Ke lly nu ştia pe nime ni a ltcine va ca re să fi scris me sa je de pa rcă
ma i e ra u încă în a nii ’90. Şi-o ima gină pe sora e i încruntâ ndu-se în
fa ţa e cra nului minuscul, a pă sâ nd cu ră bda re fie ca re buton de pe
bă trâ nul e i te le fon Nokia , că utâ nd lite re le potrivite .
0809 4 733 968
Un gâ nd prinse contur şi de schise ta sta tura te le fonului. Se uită
la cifra 4, la lite re le de sub e l.
GHI
Întinzâ nd o mâ nă după ca ie tul de notiţe , îl de schise la
întâ mpla re , scoa se ca pa cul pixului şi scrise lite re le fă ră să -şi ia
ochii de la te le fon.
Sub cifra 7 e ra u pa tru lite re : P, Q, R, S. Ke lly le notă pe toa te .
Apoi, de două ori cifra 3: lite re le D, E şi F.
Ke lly scria fre ne tic, fă ră să ma i fie a te ntă la şe dinţă în timp ce -
şi nota lite re le de sub ultima cifră . Ridică ca ie tul şi se uită cu
a te nţie la nume re , că utâ nd un tipa r, cu cuvâ nt.
EU
Spa ţiu
TE
12
EU TE VAD .
Ke lly tra se a e r în pie pt. Ridică privire a şi-l vă zu pe inspe ctorul
Ra mpe llo cu ochii pe e a şi bra ţe le încrucişa te .
— Ai ce va noută ţi în le gă tură cu a nche ta pe ca re vre i să ni le
spui şi nouă ?
— Da , domnule , spuse Ke lly. Cre d că a m.

Prim a com binaţie la care am asistat nu prea era d e com petenţa poliţiei.
Era o fată pe linia Bakerloo. În fiecare vineri cobora la Piccad illy
Circus şi cum păra un bilet d e loterie pentru EuroMillions.
— Astea sunt num erele câştigătoare, i-a spus ea bărbatului d in spatele
tejgh elei, în tim p ce-i întind ea banii.
El a râs.
— Aşa ai zis şi săptăm âna trecută.
— De d ata asta sunt sigură.
— Şi asta ai m ai zis.
Apoi au râs am ând oi, şi am ştiut că era o conversaţie pe care o purtau
în fiecare vineri, ex act la aceeaşi oră.

Vinerea urm ătoare am urm ărit-o coborând d in tren la Piccad illy

Circus şi croind u-şi d rum către taraba cu ziare.
El o aştepta.
Stând cam la cinci m etri d e ch ioşc, strângând d in pum ni pe lângă
corp, ca şi cum s-ar fi pregătit pentru un interviu d e angajare. Costum
scum p, pantofi frum oşi. Un bărbat cu m ai m ulţi bani d ecât tim p. S-a
oprit când a văzut-o, şi-a şters palm ele d e cracul pantalonilor. Mă
aşteptam să-i vorbească, d ar în loc d e asta a început să m eargă pe lângă ea,
spre ch ioşcul d e ziare, und e a ajuns cu o fracţiune d e secund ă înaintea ei.
Şi-a pierd ut curajul, m -am gând it atunci.
— Un bilet norocos pentru tragerea EuroMillions d in seara asta, a
spus el.
 A plătit şi a luat biletul.
— Astea sunt num erele câştigătoare, ştii.
Fata d in spatele lui a zâm bit ca pentru sine.
Şi-a pus d eoparte portofelul, într-un m od evid ent, aşteptând să poată
interveni când fata a cerut la rând ul ei un bilet norocos.
— Cred că m -am băgat la rând în faţa d um neavoastră. Îm i pare rău.
— Nu-i nicio problem ă, serios.
— Dar d acă biletul ăsta vă era m enit?
I l-a întins.
— Luaţi-l, insist.
Ea s-a îm potrivit, d ar nu pentru m ult tim p. Şi-au zâm bit.
— Puteţi să-m i faceţi cinste cu o cină d acă veţi câştiga, a glum it el.
— Şi d acă nu câştig?
— Atunci o să fac eu cinste.

Nu poţi nega că întâlnirea ţi-a făcut plăcere. Poate că ai roşit atunci

când te-a abord at; poate ch iar ai găsit-o puţin cam înd răzneaţă. Dar
trebuie să fi fost m ăgulită; recunoscătoare pentru atenţia acord ată d e un
bărbat care arăta bine. Cineva cu bani. Cineva pe care altfel nu ai fi avut
cum să-l cunoşti.
Acum , că ştii cu ce m ă ocup, eşti intrigată, nu-i aşa? Te întrebi ce
inform aţii am ad unat d espre tine; ce este trecut pe site-ul m eu aflat m ereu
în creştere. Te întrebi d acă şi tu vei fi abord ată, ca această fată, d e un
străin atrăgător. Te întrebi d acă te va invita la cină.
Poate c-o va face, poate nu. Poate că te-a găsit d eja; poate d eja te
urm ăreşte. Poate că e pe urm ele tale d e săptăm âni întregi.
Viaţa este o loterie.
S-ar putea ca el să-ţi fi pregătit cu totul şi cu totul altceva.
17.

Da tă înre gistra re : vine ri, 13 noie mbrie

Fe me ie a lbă

În jur de pa truze ci de a ni.

Pă r blond, îl poa rtă de obice i prins în coa dă .

Oche la ri (s-a r pute a să poa rte şi le ntile de conta ct).

Pa ntofi fă ră toc, pa nta loni ne gri şi bluză ca mbra tă .

Ha ină impe rme a bilă pâ nă la ge nunchi, roşie .

Mă rime 42-44

08:10: Intră în sta ţia de me trou Crysta l Pa la ce .

Scurtă conve rsa ţie cu o tâ nă ră ca re câ ntă la me trou
şi a runcă o mone dă în cutia chita re i. Ia tre nul de
supra fa ţă pe linia nordică spre W hite cha pe l.
Schimbă pe linia District (spre ve st), se urcă în
va gonul 5, pe ntru a a junge la ie şire a din se ns opus
pe Ca nnon Stre e t. La ie şire a din sta ţie fa ce dre a pta
şi me rge pe jos dire ct pe stra dă ca să e vite trotua rul
a glome ra t. Ţine te le fonul în mâ na dre a ptă şi ge a nta
pe tre cută pe ste pie pt. Lucre a ză pe W a lbrook Stre e t,
la a ge nţia imobilia ră Ha llow & Re e d.

Disponibilita te : de luni pâ nă vine ri

Dura ta : 50 de minute

Nive l de dificulta te : me diu.

 — Tre buie să -i spune m.
Ke lly se uită îngrozită la e cra nul pe ca re e ra de scris în de ta liu
ce e a ce nu pute a fi a ltce va de câ t tra se ul spre se rviciu a l lui Zoe
W a lke r.
— Ea e , sigur? între bă Lucinda .
Ke lly şi Nick se a ple ca u pe ste biroul inspe ctorului, cu la ptopul
lui de schis în fa ţa lor. În re stul spa ţiului de birouri toa te luminile
e ra u stinse , ia r fâ şia ga lbe nă de lumină de de a supra biroului lui
Nick pâ lpâ ia sla b, de pa rcă be cul urma să se stingă . Lucinda lucra
la un birou din a propie re , compa râ nd me ticulos fie ca re ima gine de
pe site cu a nunţurile din Lond on Gazette.
— De scrie re a se potrive şte , da ta de înre gistra re coincide , ia r
Ha llow & Re e d chia r e ste locul e i de muncă , spuse Ke lly. Nu e
niciun dubiu că e a e . Oa re a r tre bui să -i spune m la te le fon sa u ma i
bine me rge m la e a ?
— Sta i.
Nick nu spuse se pre a multe câ nd Ke lly îi e xplica se cum re uşise
să -şi de a se a ma ca re e ra pa rola . Se uita se la te le fonul e i; e cra nul
mic a ră tâ nd a cum o schimba re a te xtului de de a supra ca se te i a lbe .

Înre gistra ţi-vă sa u cre a ţi un cont nou.

Trimise se a ca să re stul e chipe i, cu instrucţiuni cla re ca toa tă

lume a să fie îna poi a doua zi la opt dimine a ţa pe ntru o nouă
şe dinţă .
— Mâ ine vom a ve a o zi lungă , spuse se e l, sumbru.
Le lua se doa r câ te va se cunde să de schidă ca lcula torul lui Nick
şi să a cce se ze site -ul. Da r dură mult ma i mult de -a tâ t pâ nă să a ibă
a cce s la ce i de la De pa rta me ntul Fina ncia r; un proce s ca re , da t
fiind fa ptul că e ra u în a fa ra ore lor de progra m, e ra a tâ t de
frustra nt, că Nick în ce le din urmă trâ nti te le fonul şi-şi scoa se
ca rdul de cre dit pe rsona l din portofe l.
— Nu pute m lă sa să sca pe ce va în pre să , spuse e l a cum, a r fi
de za stru. Asta înse a mnă că nu pute m să -i spune m nici lui Zoe
W a lke r de oca mda tă .
Ke lly a vu ne voie de câ te va clipe ca să -şi compună în minte un
ră spuns ma i potrivit de câ t ce l ca re a me ninţa să -i ţâ şne a scă de pe
buze .
— Domnule , e în pe ricol. Sigur că a ve m da toria s-o pre ve nim,
nu?
— De oca mda tă , situa ţia e ste sub control. Pe rsoa na sa u
pe rsoa ne le re sponsa bile pe ntru a ce st site nu ştiu că poliţia e ste pe
urme le lor, ce e a ce înse a mnă că a ve m o şa nsă să -i ide ntifică m.
Da că -i a ră tă m che stia a sta lui Zoe Wa lke r, e a va spune fa milie i,
prie te nilor.
— Pă i o rugă m să nu fa că a sta .
— E în na tura uma nă , Ke lly. Va vre a să se a sigure că a lte fe me i
pe ca re le cunoa şte sunt în sigura nţă . Îna inte să ne dă m se a ma ,
vor a fla şi zia re le şi se va ră spâ ndi pa nica . Agre sorul nostru se va
da la fund şi n-o să -l ma i gă sim nicioda tă .
Ke lly se a bţinu să ma i zică ce va . Zoe Wa lke r nu e ra ca rne de
tun.
— O să ne ve de m mâ ine cu e a şi o să -i suge ră m să -şi schimbe
tra se ul pe ca re me rge la se rviciu, spuse Nick. Pute m să -i dă m
sfa turile sta nda rd pe ca re le dă m orică re i pe rsoa ne pre ocupa te de
sigura nţa pe rsona lă ; ma i schimbă lucrurile , nu ma i fi a şa de
pre vizibilă . Nu tre buie să ştie ma i mult de -a tâ t.
Închise la ptopul, ca un me sa j fă ră e chivoc pe ntru Ke lly că
discuţia se înche ia se .
— Voi pute ţi ple ca a cum, da că vre ţi. Ne ve de m mâ ine la prima
oră .
Chia r câ nd te rmină de vorbit, se a uzi sone ria . Ke lly me rse să
de schidă .
— Tre buie să fie tipul de la Divizia Infra cţiuni Cibe rne tice ,
spuse Nick. De schide -i.

Andre w Robinson a ve a oche la ri cu ra me ne gre şi un cioc tuns

a proa pe de tot. Purta un tricou gri şi je a nşi pe sub o ha ină ka ki pe
ca re o de zbră că şi o lă să pe jos, lâ ngă sca un.
— Mulţume sc c-a i ve nit, îi spuse Nick.
— Nu-i ba i. De oca mda tă sunte m înză pe ziţi şi oricum n-a ve a m
de gâ nd să mă duc a ca să pre a curâ nd. M-a m uita t un pic la site -ul
vostru. Ce l ca re de ţine dome niul a plă tit ca să nu a pa ră în ba za de
da te W HOIS (a sta e ca o ca rte de te le foa ne pe ntru site -uri de
inte rne t), a şa că a m de pus o ce re re de de roga re de la prote cţia
da te lor pe ntru a obţine nume le şi a dre sa . Între timp, înce rc să -l
ide ntific pe a dministra torul de site prin a dre sa IP, de şi cre d că
folose şte un proxy, a şa că n-o să fie pre a uşor.
De şi nu înţe le ge a pre a mult din ce e a ce spune a Andre w, lui
Ke lly i-a r fi plă cut să ră mâ nă să a sculte , da r Lucinda îşi pune a de ja
ha ina pe e a . Fă ră pre a multă tra ge re de inimă , Ke lly fă cu la fe l. Se
între bă câ t de tâ rziu a ve a să ste a Nick să lucre ze la ca z şi da că îl
a şte pta cine va a ca să .
O lua ră pe scă ri pâ nă la pa rte r. Pă rul Lucinde i e ra la fe l de
ne te d şi lucios ca dis-de -dimine a ţă , ia r Ke lly de ve ni dintr-oda tă
conştie ntă de şuviţe le ciufulite ca re ie şe a u în e vide nţă de fie ca re
da tă câ nd îşi tre ce a mâ na prin pă r. Poa te că a r fi fost bine să
înce a pă să ma i folose a scă şi e a ce va produse de ma ke -up.
Lucinda nu pă re a ma chia tă pre a mult, da r o urmă de luciu de buze
şi sprâ nce ne le bine de finite îi dă de a u un a e r îngrijit, profe sionist,
ca re lui Ke lly îi lipse a .
 — Încotro o ie i? o între bă Lucinda , în drum spre me trou.
Era conside ra bil ma i îna ltă de câ t Ke lly şi a ve a un pa s ma i la rg,
ca re o forţa pe Ke lly să me a rgă ma i re pe de de câ t de obice i.
— Ele pha nt & Ca stle . Sta u într-un a pa rta me nt împre ună cu a lţi
doi cole gi de la Poliţia Tra nsporturi şi o a siste ntă de la Urge nţe .
Tu?
— Kilburn.
— Foa rte frumos.
— Ca sa a lor me i. Groa znic, la două ze ci şi opt de a ni, ştiu, da r e
singurul mod în ca re pot pune de opa rte de stui ba ni de a va ns
pe ntru un a pa rta me nt. Nick fa ce un mişto înfioră tor de mine pe
te ma a sta .
Se stre cură în spa te le lui Ke lly, câ nd o fe me ie în cola nţi într-o
culoa re ţipă toa re ve ni a le rgâ nd spre e le , cu o că ciulă cu moţ tra să
bine pe ste ure chi, şi vorbi un pic ma i ta re ca să -şi continue
conve rsa ţia .
— Cum ţi s-a pă rut prima zi?
— Îmi vâ jâ ie ca pul. Da r mi-a plă cut. A tre cut ce va timp de câ nd
n-a m ma i fost într-un birou de inve stiga ţii; uita se m ce e ne rgie a re .
— Da r ca re -i fa za cu a sta ? Ai fost la Divizia Infra cţiuni de na tură
se xua lă , nu-i a şa ?
Chia r da că se a şte pta se la a sta , între ba re a tot o fă cu pe Ke lly
să ră mâ nă fă ră a e r. Oa re pe Lucinda o inte re sa cu a de vă ra t ce se
întâ mpla se sa u ştia de ja foa rte bine toa tă pove ste a ? Că uta ce va
bâ rfe noi? Ke lly se uită la e a cu coa da ochiului, da r fa ţa Lucinde i
nu tră da nimic.
— Am fost suspe nda tă , spuse .
Ade vă rul o luă şi pe e a prin surprinde re . Am plecat, spune a de
obice i, ca pre a mbul la o pove ste inve nta tă de spre cum îşi dorise să
ca pe te ma i multă e xpe rie nţă dire ctă . Sa u Am fost bolnavă, ce e a ce
nu e ra pre a de pa rte de a de vă r. Ră ma se cu privire a a ţintită pe
trotua rul din fa ţa e i.
— Am a ta ca t pe cine va .
— Un cole g? între bă Lucinda ma i de gra bă din curiozita te de câ t
inchizitoria l.
Ke lly tra se a dâ nc a e r în pie pt.
— Un de ţinut.
Spune-i pe num e, îi a mintise psihologul nu o singură da tă . E
im portant să-l vezi ca pe o persoană, Kelly , o fiinţă um ană la fel ca m ine
şi ca tine. Ke lly fă cuse întocma i, da r sila be le a ce le a îi lă sa u un gust
a ma r de fie ca re da tă .
— A viola t o e le vă de şcoa lă .
— Ce porcă rie !
— Ce e a ce nu scuză totuşi ce -a m fă cut, spuse Ke lly re pe de .
Nu a vuse se ne voie de consilie re psihologică pe ntru a înţe le ge
a sta .
— Nu, spuse Lucinda , a poi fă cu o pa uză , câ ntă rind bine
cuvinte le . Da r poa te c-o e xplică .
O vre me a u me rs în tă ce re şi Ke lly se între bă da că Lucinda se
gâ nde a la ce e a ce tocma i îi pove stise e a ; da că o jude ca . Se
îmbă rbă tă cu gâ ndul la a lte între bă ri, da r nu ma i ve ni niciuna .
— Te -a i de scurca t de minune cu pa rola a ia , spuse Lucinda ,
câ nd fură a proa pe de sta ţia de me trou. Nick a fost foa rte
impre siona t.
— Chia r? N-a pre a a ră ta t-o.
Ke lly înce rca se să ignore re a cţia cu mult sub a şte ptă ri pe ca re
o a vuse se inspe ctorul fa ţă de de scope rire a e i. Nu se a şte pta se la
a pla uze , da r a r fi a pre cia t ce va ma i mult de un ai făcut treabă bună
mormă it.
— O să te obişnuie şti cu e l. Mie , una , îmi pla ce fe lul lui de a
pune proble ma . Nu a runcă cu la ude în stâ nga şi-n dre a pta , a şa că
a tunci câ nd o fa ce , poţi fi sigur că te -a i de scurca t de minune .
Ce va îi spune a lui Ke lly că a ve a să a şte pte mult şi bine un
a stfe l de mome nt.
La intra re a de la sta ţia de me trou un bă rba t cu ba rbă câ nta la
chita ră , cu o pă lă rie a şe za tă în fa ţa lui, în ca re se ză re a u doa r
câ te va mone de . Câ ine le lui moţă ia pe un sa c de dormit împă turit
cu grijă , în fa ţa une i gră mă joa re de lucruri pe rsona le . Ke lly se
gâ ndi la Zoe Wa lke r şi la prie te na e i ca re câ nta de la sta ţia de
me trou Crysta l Pa la ce .
— Da că a i fi Zoe Wa lke r, îi spuse e a Lucinde i, n-a i vre a să
ştii?
Tre cură pe lâ ngă bă rba tul ca re câ nta şi intra ră la me trou,
că utâ ndu-şi a mâ ndouă a utoma t ca rdurile Oyste r.
— Ba da .
— Si-a tunci…
— Sunt o gră ma dă de lucruri pe ca re a ş vre a să le ştiu, spuse
Lucinda hotă râ t. Se cre te de sta t, PIN-ul ca rdului lui Bill Ga te s,
numă rul de te le fon a l lui Ge orge Cloone y… ce e a ce nu înse a mnă
că şi tre buie să le a flu.
— Chia r da că de a sta poa te să de pindă a ră mâ ne în via ţă sa u a
fi ucisă ? Sa u viola tă ?
Ce l ca re o a ta ca se pe Le xi fuse se pe urme le e i să ptă mâ ni
între gi, a sta fuse se concluzia poliţie i. Aproa pe sigur e l e ra
re sponsa bil pe ntru florile lă sa te la uşa ca me re i e i şi pe ntru
bile ţe le le înde sa te în cutia e i de scrisori. Prie te nii e i o lua se ră în
râ s, a muzâ ndu-se pe se a ma fa ptului că a ve a un a dmira tor se cre t.
Câ nd poliţia o între ba se da că obse rva se că a r fi fost urmă rită , le
spuse se de a ce le se ri de joi, câ nd se întorce a a ca să de la cursuri
pe la ora pa tru. Şi a ce la şi bă ia t re ze ma t de pe re te le bibliote cii,
a scultâ nd muzică ; se nza ţia că e ra privită în timp ce se înde pă rta ;
zgomotul fă cut de o cre nguţă ruptă câ nd a a le s o scurtă tură prin
pă dure . Poliţia re cunoscuse că nu e ra singura ca re a vuse se a ce st
se ntime nt. Avuse se ră ma i multe plâ nge ri în le gă tură cu a stfe l de
circumsta nţe suspe cte . Însă nimic concre t, spuse se ră e i.
Lucinda se opri şi se uită la Ke lly.
— Ai a uzit ce -a spus Nick; să ţine m se cre tă informa ţia e ste ce a
ma i bună şa nsă de a de scope ri cine a pus la ca le site -ul ă la . Oda tă
ce l-a m prins, re stul va fi simplu.
Ke lly e ra de za mă gită . Spe ra ca Lucinda să fie de pa rte a e i; că
a ve a să -şi folose a scă influe nţa e vide ntă a supra lui Nick pe ntru a -l
convinge să se ră zgâ nde a scă . Lucinda vă zu privire a de pe fa ţa e i.
— Poa te că nu e şti de a cord cu de cizia a sta , da r e l e şe ful.
Da că vre i să ră mâ ne ţi în re la ţii bune , ve i juca după re gulile lui.
Se urca ră împre ună în me troul de pe linia Northe rn şi
conve rsa ţia lor se mută pe un te ritoriu ma i sigur, da r la mome ntul
la ca re se de spă rţiră la Euston, Ke lly e ra de ja hotă râ tă ce să fa că .
Re gulile e ra u fă cute să fie încă lca te .
 18.

Sunt încă pe drumul de întoa rce re de la me trou câ nd Simon mă

sună de la sora lui. Tre buie să fi fost în me trou câ nd l-a m suna t pe
mobil, îmi spune . Tocma i şi-a a sculta t me sa je le înre gistra te .
— Nu o să întâ rzii mult. Ange tre buie să se tre ze a scă de vre me
mâ ine , a şa că ime dia t după cină ple c spre ca să .
— Ai a vut o zi bună la se rviciu?
Sunt a ce le a şi cuvinte pe ca re le folose sc în fie ca re se a ră , da r e
o urmă de a gre sivita te în voce a me a ca re -l fa ce să se opre a scă
îna inte de a ma i spune a ltce va şi mă între b da că e de -a juns ca să
scoa tă la ive a lă orica re a r fi a de vă rul a ce la pe ca re mi-l a scunde .
Da r nu-i a şa .
— Bunicică .
Îl a scult pe Simon minţindu-mă ; pâ nă -ntr-a colo că -mi pove ste şte
în de ta liu de spre tipul de lâ ngă biroul lui, ca re me ste că mâ nca re a
cu gura de schisă şi-şi pe tre ce juma te de zi la te le fon cu iubita lui.
Aş vre a să -l confrunt, da r nu-mi gă se sc cuvinte le ; ma i mult de -a tâ t,
tot nu pot să cre d că -i a de vă ra t.
Sigur că Simon lucre a ză la Telegraph . I-a m vă zut biroul. Ce l puţin,
a m vă zut fotogra fii cu e l. La scurt timp după ce a m înce put să ie şim
împre ună , mi-a trimis un me sa j.

Mi-e dor de tine . Ce fa ci în mome ntul ă sta ? Vre a u

să mi te ima gine z.

Sunt la Sa insbury’s, a m ră spuns e u. I-a m trimis o poză de la

ra ionul de produse conge la te , râ zâ nd cu gura pâ nă la ure chi în
supe rma rke t.
A de ve nit un joc, a bre via t CFIMA (Ce fa ci în mome ntul ă sta ?) şi
la ca re tre buia să ră spunde m trimiţâ nd o fotogra fie a orice e ra în
fa ţa noa stră în clipa a ce e a . Un va gon de me trou plin de lume , un
se ndviş la prâ nz, inte riorul umbre le i me le în timp ce me rge a m la
se rviciu şi ploua . Era o fe re a stră în vie ţile noa stre ; în zile le şi
nopţile dintre se rile pe ca re le pe tre ce a m împre ună .
I-am văzut biroul, îmi re pe t. Am vă zut spa ţiul ma re şi de schis cu
e cra nul compute rului să u şi fluxul omnipre ze nt de ştiri Sky Ne ws.
Am vă zut te a ncurile de zia re .
Ai văzut un birou, spune o voce din ca pul me u, ar fi putut fi al
oricui.
Alung voce a din minte a me a . Ce vre a u să spun, că Simon mi-a
trimis fotogra fii dintr-un loc în ca re nici mă ca r nu lucra ? Că a lua t
nişte ima gini de pe inte rne t cu biroul une i re da cţii de ştiri? E
ridicol. Tre buie să e xiste o e xplica ţie comple t ne vinova tă . O
înre gistra re gre şită din ba za de da te ; o re ce pţionistă incompe te ntă ;
o fa rsă . Simon nu m-a r minţi.
Oa re ?

Tra ve rse z ca să mă pot opri la ca fe ne a ua Me lisse i. Ştiu că tura

lui Justin se te rmină de vre me şi-l vă d stâ nd la o ma să a dâ ncit în
nişte hâ rtii, ia r de ce a la ltă pa rte Me lissa stă a ple ca tă şi e a , cu
ca pul a proa pe a tingâ ndu-l pe a l lui. Se înde pă rte a ză unul de
ce lă la lt în clipa în ca re intru pe uşă , ia r Me lissa sa re de pe sca un
să mă să rute .
— Exa ct omul pe ca re voia m să -l vă d! Tocma i ne contra zice a m
pe te ma me niului de Cră ciun. Ba ghe tă cu ca rne de curca n şi sos de
me rişoa re sa u cu sa lvie şi ce a pă ? La să me niurile a le a , Justin, o să
te rmină m mâ ine .
— Sos de me rişoa re şi sa lvie , şi ce a pă . Bună , iubitule .
Justin strâ nge hâ rtiile şi le fa ce te a nc.
— Şi e u a m zis la fe l.
— Asta pe ntru că nu tu che ltui tot profitul, spune Me lissa . Sa lvie
şi ce a pă sa u sos de me rişoa re . Nu a mâ ndouă .
— Mă gâ nde a m că poa te me rge m împre ună spre ca să , îi spun
lui Justin, da r vă d că e şti ocupa t.
— Duce ţi-vă , spune Me lissa . Închid e u.
Îmi prive sc fiul ca re -şi scoa te şorţul şi îl a tâ rnă în spa te le
te jghe le i, pre gă tit pe ntru a doua zi.
Îl ia u pe Justin de bra ţ în drum spre ca să . Simt un gol în stoma c
câ nd îmi a minte sc sigura nţa cu ca re ce ntra lista de la Telegraph mi-a
spus ce mi-a spus.
Nu lucrează niciun Sim on Th ornton aici.
— Simon ţi-a pove stit vre oda tă de spre se rviciul lui?
Înce rc să vorbe sc ca de obice i, da r Justin mă prive şte de pa rcă
a ş suge ra că a r fi vorbit cu Biscuit. Proble ma e că e l şi Simon nu se
înţe le g; un fa pt ignora t în spe ra nţa că într-o bună zi vor a junge la un
punct comun.
— Doa r ca să sublinie ze fa ptul că e u n-a ş pute a obţine
nicioda tă o slujbă ca a sta fă ră nicio pre gă tire . Dră guţ din pa rte a
lui.
— Sunt sigură că nu voia de câ t să te motive ze .
— Ei bine , poa te să -şi înde se motiva ţia unde va .
— Justin!
— N-a re niciun dre pt să -mi ţină mie pre dici. Nu e ta tă l me u.
— Nici nu înce a rcă să fie , spun e u în timp ce ba g che ile în
broa scă . Nu pute ţi mă ca r să înce rca ţi să vă înţe le ge ţi? De dra gul
me u?
Se uită la mine , figura lui e xprimâ nd un strop de re muşca re în
spa te le a mă ră ciunii.
— Nu. Cre zi că -l cunoşti, ma mă , da r nu-i a şa . Nu-i de loc a şa .

Cură ţ ca rtofi câ nd îmi sună te le fonul. Mă gâ nde sc să nu

ră spund câ nd ză re sc nume le de pe e cra n. Age nt de poliţie Ke lly
Swi . Mă şte rg pe mâ ini cu un prosop de bucă tă rie şi ia u re pe de
te le fonul, îna inte să intre me sa ge ria voca lă .
— Alo?
— Ai un minut? mă între a bă cu o e zita re în voce Ke lly Swi .
Tre buie să -ţi spun ce va . Ne oficia l.

Mult după ce te rmină m de vorbit, ră mâ n încă în mijlocul

bucă tă rie i, ţinâ nd te le fonul în mâ nă . Ka tie intră în bucă tă rie ,
de schide frigide rul şi a poi îl închide , în tot ră stimpul ă sta uitâ ndu-
se la te le fonul e i, cu de ge tul ma re de la mâ na dre a ptă de rulâ nd
încontinuu e cra nul. Dintotde a una a fost de pe nde ntă de te le fonul
mobil, da r de câ nd l-a cunoscut pe Isa a c nu-l ma i la să din mâ nă ; i
se lumine a ză privire a de fie ca re da tă câ nd prime şte un me sa j.
Aud scâ rţâ itul tre pte lor câ nd Justin coboa ră şi a tunci mă
hotă ră sc. E ce va ce tre buie să vă d cu ochii me i, fă ră ca me mbrii
fa milie i să mi se uite pe ste umă r. Fă ră ca fiica me a să intre -n
pa nică şi Justin să a me ninţe că -l pocne şte pe ce l re sponsa bil.
— Nu ma i a ve m la pte , spun dintr-oda tă , şi-mi ia u ge a nta şi
ha ina . Mă duc să cumpă r.
— Ma i e ste un pic în frigide r, strigă Ka tie , da r trâ nte sc de ja uşa
de la intra re după mine .
Me rg re pe de , strâ ngâ ndu-mi ha ina în dre ptul pie ptului. În josul
stră zii e ste o ca fe ne a , nu a Me lisse i, un loc micuţ şi ca m pră fuit în
ca re nu mi-a ve nit să intru pâ nă a cum. Da r ştiu că e ste de schis
pâ nă tâ rziu şi tre buie să fiu într-un loc în ca re nu mă cunoa şte
nime ni. Un loc în ca re să fiu o a nonimă .
Coma nd o ca fe a . E a ma ră şi ma i a da ug un cub de za hă r, pe
ca re -l la s să se dizolve în linguriţă pâ nă câ nd dispa re cu totul. Pun
iPa dul pe ma sa din fa ţa me a şi re spir a dâ nc, fă câ ndu-mi cura j
pe ntru… pe ntru ce ?
Pa rola – TE VĂD – mă fa ce să mă înfior. Ascunsă la ve de re , la
fe l ca a nunţurile înse le . Expuse îndră zne ţ printre a nunţurile de
a nga ja re şi obie cte de vâ nza re . Pa re că dure a ză o e te rnita te pâ nă
se înca rcă pa gina , ia r câ nd se întâ mplă , nu se schimbă ma re lucru.
Funda lul e ste tot ne gru, da r ca se ta a lbă ca re ce re codul de a cce s a
fost înlocuită .

Înre gistra ţi-vă sa u cre a ţi un cont.

— Să nu cre e zi un cont, mi-a spus Ke lly Swi , după ce mi-a zis

ce a u de scope rit. Îţi spun a sta doa r pe ntru că e u cre d că e dre ptul
tă u să a fli. Apoi a fă cut o pa uză . Pe ntru că , da că a sta mi s-a r
întâ mpla mie , sa u a ltcuiva din fa milia me a , a ş vre a să ştiu. Te rog,
a i încre de re în noi.
Apă s pe „cre a ţi un cont” şi îmi ta ste z nume le îna inte să -mi vină
minte a la ca p şi să şte rg pe râ nd lite re le pâ nă câ nd nume le
dispa re cu totul. Arunc o privire şi-l ză re sc pe proprie ta rul
ca fe ne le i, cu o burtă ma re a bia a scunsă în spa te le unui şorţ a lb
murda r, ca re a re broda t pe pa rte a dre a ptă a pie ptului nume le
Lenny .
Ta ste z Le nny Smith. Cre e z o pa rolă .

Se le cta ţi un pa che t.

Pa che tul Bronze , £250: Acce s viziona re profiluri.

De scă rca re profiluri de la £100.

Pa che tul Silve r, £500: Acce s viziona re profiluri. O

de scă rca re gra tuită pe lună .

Pa che tul Gold, £1000: Acce s viziona re profiluri.

De scă rcă ri ne limita te gra tuite .
 Simt cum mi se urcă fie re -n gâ t. Ia u o gură de ca fe a că lduţă şi
înghit a mă re a la . Atâ ta va lore z e u? Atâ ta a va lora t Ta nia Be cke ?
La ura Ke e n? Ca thy Ta nning? Mă holbe z la e cra n. Am che ltuit
a proa pe totul de pe ca rdul de cre dit şi fiind a tâ t de a proa pe de
fina lul de lună nu a m de che ltuia lă nici mă ca r suma pe ntru
pa che tul Bronze . Cu câ te va zile în urmă , i-a ş fi ce rut a jutorul lui
Simon, da r a cum e ste ultima pe rsoa nă din lume în ca re m-a ş
încre de . Şi cum a ltfe l, câ tă vre me m-a minţit în le gă tură cu locul
unde lucre a ză ?
Există o singură pe rsoa nă la ca re a ş pute a a pe la . Ia u te le fonul.
— Poţi să -mi împrumuţi nişte ba ni? spun e u ime dia t ce Ma
ră spunde .
— Bă ia tul de la ora ş te -a lă sa t le e ră pâ nă la urmă , a şa -i?
Zia re le nu pre a ma i plă te sc în ziua de a zi?
Da c-a r şti. Închid ochii.
— Ma tt, te rog, nu te -a ş ruga da că n-a r fi ce va importa nt.
— Câ t?
— O mie .
Fluie ră uşor.
— Zo, n-a m ge nul ă sta de sumă ca sh la înde mâ nă . Pe ntru ce -ţi
tre buie ?
— Pot să împrumut de pe ca rdul tă u de cre dit? Ţi-i da u îna poi,
Ma tt, fie ca re bă nuţ. Cu dobâ ndă cu tot.
— Ai vre un ne ca z?
— Te rog, Ma tt.
— Îţi trimit da te le prin sms.
— Mulţume sc.
Sunt a tâ t de uşura tă , că a proa pe suspin.
— N-a i pe ntru ce , spune e l şi a poi fa ce o pa uză . Ştii că a ş fa ce
orice pe ntru tine , Zo.
 Mă pre gă te sc să -i mulţume sc din nou câ nd îmi da u se a ma că a
închis. Me sa jul lui a junge după un minut. Introduc da te le ca rdului
să u de cre dit împre ună cu profilul fa ls de me mbru pe ca re l-a m
cre a t pe ntru Le nny Smith.
Şi a sta -i tot. Ma a re o mie de lire ma i puţin pe ca rd, ia r e u
sunt a cum me mbru a l comunită ţii ga se ste pe re che a potrivita .com,
site-ul d e întâlniri d iferit d e restul celorlalte.
Chia r da că Ke lly Swi m-a pre gă tit pe ntru a sta , e gre u să
a cce pt ce e a ce vă d. Şiruri între gi de fotogra fii; toa te sunt a le unor
fe me i, fie ca re cu câ te un cuvâ nt sa u două tre cute de de subt.

Ce ntra l line

Picca dilly

Jubile e /Ba ke rloo

Simt fiori re ci pe ce a fă .
Mă uit pe ste fotogra fii, că utâ nd-o pe a me a . Apă s pe „Ma i
multe fotogra fii” ca să înca rc a doua pa gină , a poi o a tre ia . Şi ia tă -
mă şi pe mine . Ace e a şi fotogra fie din zia r, ce a de pe pa gina me a
de Fa ce book, de la nunta ve rişoa re i me le .

Clic pe ntru de scă rca re .

Nu e zit.

Da tă înre gistra re : vine ri, 13 noie mbrie

Fe me ie a lbă

În jur de pa truze ci de a ni.

 Pă r blond, îl poa rtă de obice i prins în coa dă .

Cite sc de două ori: de scrie re a e xa ctă a fie că rui tre n cu ca re

circul; ha ina pe ca re o port chia r a cum; de scrie re a re la xa tă a
fe lului în ca re a ră t. Îmi da u se a ma de câ t de a bsurd e fa ptul că mă
de ra nje a ză că a m fost tre cută ca purtâ nd mă rime a 42-44 câ nd de
fa pt doa r la je a nşi port 44.
În jurul me u, Le nny şte rge me se le şi strâ nge zgomotos
sca une le , dâ ndu-mi de înţe le s că a m de pă şit cu mult ora pâ nă la
ca re a m fost bine -ve nită . Înce rc să mă ridic, da r picioa re le nu mă
a jută . Fa ptul că a m da t pe ste Luke Frie dla nd a zi-dimine a ţă n-a fost
o simplă întâ mpla re , îmi da u a cum se a ma , la fe l cum n-a fost o
pură coincide nţă nici fa ptul că stă te a chia r lâ ngă mine a tunci câ nd
m-a m împie dica t şi e ra să ca d pe şine .
Luke Frie dla nd a de scă rca t tra se ul me u ca să mă poa tă urmă ri.
Oa re cine o ma i fi fă cut la fe l?

Simon a junge a ca să chia r câ nd mă ba g în pa t. E a tâ t de bucuros

să mă va dă , încâ t pe ntru câ te va clipe mă simt confuză . Cum poa te
un bă rba t ca re mă iube şte a tâ t de mult să mă mintă ?
— Ce fa ce Ange ? între b câ nd dintr-oda tă îmi tre ce prin ca p că
poa te nici mă ca r n-a fost s-o va dă pe soră -sa .
Da că m-a minţit în le gă tură cu se rviciul, cu ce a ltce va n-a ma i
fost since r? Cuvinte le lui Justin îmi ră sună în ure chi şi mă uit la
Simon cu a lţi ochi.
— Foa rte bine . Îţi tra nsmite sa lută ri.
— Cum a fost la se rviciu? între b.
Îşi scoa te pa nta lonii şi-i la să gră ma dă pe jos împre ună cu
că ma şa , îna inte să se stre coa re în pa t. Spune-m i, mă gâ nde sc.
Spune-m i acum şi o să fie totul bine. Spune-m i că n-ai lucrat niciod ată la
Te le gra ph; că eşti reporter junior la vreo fiţuică am ărâtă sau că nu eşti
ziarist d eloc. Că ai inventat totul ca să m ă im presionezi şi că d e fapt
lucrezi la fripteuza d e la McDonald ’s. Doar spune-m i ad evărul.
Da r nu o fa ce . Mă mâ ngâ ie pe burtă . Fa ce rotocoa le cu
de ge te le ma ri pe oa se le şoldurilor me le .
— De stul de bine . Pove ste a a ia cu che ltuie lile pa rla me nta rilor
a a pă rut la prima oră , a şa că a fost o zi de stul de plină .
Mă simt prinsă pe picior gre şit. Am vă zut ştire a la prâ nz, câ nd
a m ie şit să -i ia u un se ndviş lui Gra ha m. Simt că -mi bubuie ca pul.
Tre buie să a flu a de vă rul.
— Am suna t la Telegraph .
Simon se a lbe şte la fa ţă .
— Nu ră spunde a i pe mobil. S-a întâ mpla t ce va câ nd mă
întorce a m a ca să de la se rviciu; e ra m ne că jită , voia m să vorbe sc cu
tine .
— Ce s-a întâ mpla t? Eşti bine ?
Nu-i ba g în se a mă îngrijora re a .
— Ce ntra lista n-a a uzit nicioda tă de tine .
Îi da u la o pa rte mâ inile de pe ta lia me a . Urme a ză o clipă de
linişte şi a ud cum se opre şte ce ntra la te rmică .
— Ave a m de gâ nd să -ţi spun.
— Ce a nume ? Că m-a i minţit? Că a i inve nta t o slujbă ca re
cre de a i că o să mă impre sione ze ?
— Nu! N-a m inve nta t a sta . Doa mne , Zoe , ce cre zi de spre mine ?
— Chia r vre i să -ţi ră spund?
Nu-i de mira re că a re spins cu a tâ ta înve rşuna re ide e a de a -i
gă si un post lui Ka tie ca să câ ştige un pic de e xpe rie nţă , mă
gâ nde sc; că a re a cţiona t cum a fă cut-o câ nd l-a m ruga t să propună
ca subie ct pove ste a a nunţurilor.
— Am lucra t la Telegraph . Apoi… se opre şte de pă rtâ ndu-se de
mine , cu ochii pironiţi în ta va n. M-a u da t a fa ră .
 Nu mă pot hotă rî da că ruşine a din voce a lui e din ca uza
fa ptului că a fost conce dia t sa u pe ntru că m-a minţit.
— Da r de ce ? Ai lucra t a colo ma i bine de , câ t? Ma i bine de
două ze ci de a ni.
Simon râ de a ma r.
— Exa ct. La gunoi cu boşorogii, să intre noua ge ne ra ţie . O
mâ nă de muncă proa spă tă . Ma i ie ină . Puşti ca re ha ba r n-a u de
conjuga re a ve rbe lor, da r ca re scriu pe blog şi pe Twitte r şi ca re pot
încă rca conţinut pe pa gina de we b câ t a i clipi.
Are o dure re în voce , da r şi o re se mna re ca şi cum a r şti că
bă tă lia e de mult pie rdută .
— Câ nd s-a întâ mpla t?
— La înce putul lui a ugust.
Pe ntru o clipă mă chinui să -mi gă se sc cuvinte le .
— Ai fost conce dia t cu luni în urmă şi nu a i zis nimic? Ce na iba
a i fă cut în tot timpul ă sta ?
Mă ridic din pa t şi mă îndre pt spre uşă , a poi mă opre sc şi mă
întorc, fă ră să -mi dore sc să ma i ră mâ n a colo, da r vrâ nd să a flu ma i
multe .
— M-a m plimba t de colo, colo, a m sta t prin ca fe ne le , a m scris,
a m citit.
Amă ră ciune a i se stre coa ră din nou în gla s.
— Am că uta t de lucru; a m fost la inte rviuri, mi s-a spus că sunt
pre a bă trâ n, mi-a m fă cut griji cum să -ţi spun.
Nu vre a să se uite la mine , ră mâ ne cu ochii fixa ţi în ta va n.
Riduri a dâ nci îi a pa r pe frunte . E te rmina t.
Sta u în picioa re şi-l prive sc şi tre pta t furia me a înce pe să se
stingă .
— Şi ba nii?
Câ nd, în ce le din urmă , se uită la mine , sunt şoca tă să
de scopă r că ochii îi scâ nte ia ză de la crimi.
— Îmi pa re a tâ t de ră u, Zoe , n-a m a vut nicioda tă de gâ nd să te
mint. Spe ra m să pot re zolva a sta cu timpul şi să te pot surprinde cu
un se rviciu nou; să continui să a m grijă de tine a şa cum me riţi.
Mă duc să mă a şe z lâ ngă e l.
— Şşşşttt, nu-i nimic, spun, ca şi cum a r fi unul dintre copiii me i.
O să fie bine .

Simon mă pune să promit că nu le voi zice nimic copiilor.

— Justin de ja cre de că nu-mi plă te sc pa rte a . Nu a re ne voie de
un motiv în plus ca să mă ura scă .
— Am ma i a vut discuţia a sta , spun. Pe mine e supă ra t, nu pe
tine . Mă conside ră vinova tă pe ntru divorţ, pe ntru că a tre buit să se
mute din Pe ckha m, să -şi pă ră se a scă prie te nii.
— Atunci spune -i a de vă rul. De ce tre buie să ie i a supra ta vina
pe ntru ce va ce n-a i fă cut tu? Au tre cut ze ce a ni, Zoe , de ce încă -l
ma i prote je zi pe Ma tt?
— Nu-l prote je z pe Ma , îmi prote je z copiii. Îşi iube sc ta tă l, nu
tre buie să ştie că Ma tt m-a înşe la t.
— Nu e cinstit fa ţă de tine .
— Aşa a m conve nit.
Era o înţe le ge re ca re ne fă cuse mincinoşi pe a mâ ndoi. Eu a m
fost de a cord să nu le spun nicioda tă copiilor că Ma mă înşe la se ,
ia r e l a fost de a cord să se pre fa că că nu mă ma i iube a , că de cizia
de a ne de spă rţi fuse se una lua tă de comun a cord. Une ori mă
între b că ruia dintre noi i s-a pă rut ma i dificil să -şi ţină pa rte a de
înţe le ge re .
Simon nu ma i insistă . E o luptă pe ca re ştie că nu a re cum s-o
câ ştige .
— Vre a u să fiu din nou pe picioa re le me le îna inte să le spui.
Te rog.
 Că de m de a cord să le spune m lui Justin şi lui Ka tie că Simon a
a ra nja t să lucre ze e xclusiv de a ca să , ca să nu ma i fie ne voit să
ple ce în fie ca re zi, să ste a în ora ş pâ nă după ora cinci, bâ nd ca fe le
pe ca re nu şi le dore şte , în ca fe ne le pe ca re nici nu şi le ma i poa te
pe rmite . Câ nd îmi spune că a tră it de pe urma ca rdurilor de cre dit,
mi se fa ce ră u.
— Da r de ce a i continua t să -mi cumpe ri ca douri? Să mă scoţi la
cină ? Nu te -a ş fi lă sa t să fa ci a sta nicioda tă da că a ş fi ştiut că nu-ţi
pe rmiţi, de fa pt.
— Da că n-a ş ma i fi fă cut toa te a ste a , te -a i fi între ba t ce s-a
întâ mpla t, ţi-a i fi da t se a ma . Ţi-a i fi fă cut o pă re re proa stă de spre
mine .
— Mi-a ş fi plă tit pa rte a , da că a m ma i fi ie şit, oricum.
— Cum cre zi că m-a r fi fă cut să mă simt a şa ce va ? Ce fe l de
bă rba t pe rmite une i fe me i să -şi plă te a scă singură cina ?
— O, nu fi ridicol! Nu ma i sunte m în a nii ’50.
Râ d şi a poi îmi da u se a ma câ t de se rios e ste e l.
— O să fie bine , îţi promit.
Spe r să a m dre pta te .
 19.

— Eşti sigură că a i proce da t cum tre buie ? între bă Le xi.

Îl scoa se pe Fe rgus din ca dă şi-l înfă şură într-un prosop îna inte
să i-l de a lui Ke lly („a i grijă să -l şte rgi bine între de ge te le de la
picioa re ”) şi a poi fă cu la fe l cu Alfie .
— Da , spuse Ke lly hotă râ tă , Zoe W a lke r a re dre ptul să ştie .
Îşi puse ne potul pe ge nunchi şi-i fre că zdra vă n pă rul cu
prosopul, fă câ ndu-l să râ dă .
— Şi n-o să a i proble me din ca uza a sta ?
Ke lly nu ră spunse nimic. Se gâ ndise la a sta chia r din clipa în
ca re puse se mâ na pe te le fon s-o sune pe Zoe Wa lke r. Pe ntru că
nu fuse se în sta re să -şi ia gâ ndul de la a sta , ve nise la sora e i în
că uta re a unui motiv de distra cţie şi sfâ rşise prin a -i pove sti toa tă
tă ră şe nia .
— Ga ta , cura t şi usca t.
Îşi a ple că ca pul ma i a proa pe de a l lui Fe rgus şi inha lă mirosul
dulce a g de pie le că lduţă şi pudră de ta lc. Zoe îi fuse se
re cunoscă toa re lui Ke lly că o puse se la cure nt cu ce se întâ mpla ,
ia r Ke lly îşi spuse se că şi numa i lucrul ă sta justifica ce e a ce
fă cuse .
— Vre i să ră mâ i la noi în se a ra a sta ? Pot să -ţi întind
ca na pe a ua .
Lui Ke lly îi plă ce a mult locuinţa surorii sa le . Era o ca să din
că ră midă roşie , cu nimic ie şită din comun, lipită pe jumă ta te de o
proprie ta te plină de ma şini şi tombe roa ne de gunoi, da r înă untru
e ra că lduroa să şi intimă ; un contra st e vide nt cu dormitorul e i din
Ele pha nt & Ca stle . Ke lly fu foa rte te nta tă să a cce pte .
— Nu pot. Tre buie să mă întâ lne sc cu Zoe Wa lke r mâ ine
dimine a ţă la opt, la Cove nt Ga rde n. Va tre bui să prind ultimul tre n.
 Spe ra se că Nick îi va pe rmite să se întâ lne a scă singură cu Zoe ,
e liminâ nd în fe lul a ce sta riscul ca e l să a fle de te le fonul pe ca re i-l
dă duse fe me ii, da r e l insista se s-o însoţe a scă . Ke lly conta pe Zoe
să fie discre tă .
— Da r a sta nu înse a mnă … nu ştiu… că înca lci un ordin, sa u
ce va de ge nul ă sta ? spuse Le xi, re fuzâ nd să re nunţe la subie ct.
— Pre supun că te hnic a sta înse a mnă .
— Te hnic? Ke lly!
Alfie întoa rse ca pul spre e le , surprins de tonul a scuţit a l ma me i
lui, ia r Le xi îi dă du un pupic să -l linişte a scă . Coborâ nd voce a , se
uită la Ke lly:
— Ai cumva vre o dorinţă sinuciga şă ? Oricine a r cre de că fa ci
tot posibilul să fii da tă a fa ră .
— Am fă cut ce tre buia să fa c.
— Ba nu, a i fă cut ce a i crezut tu că e ste potrivit. Nu e
întotde a una a ce la şi lucru, Ke lly.

Zoe sta bilise să se întâ lne a scă cu Nick şi Ke lly într-o ca fe ne a

ca re se nume a Me lissa ’s Too, de pe o stra dă la te ra lă din Cove nt
Ga rde n. În ciuda fa ptului că e ra încă foa rte de vre me , ca fe ne a ua
e ra de ja plină , mirosul de ba con pră jit fă câ nd stoma cul lui Ke lly să
scoa tă zgomote ciuda te . O fa tă tâ nă ră din spa te le te jghe le i
pre gă te a ca fe le de lua t la pa che t cu o e ficie nţă impre siona ntă , ia r
Zoe se a fla la o ma să de lâ ngă fe re a stră . Ave a un a e r obosit; pă rul
ne spă la t e ra prins într-o coa dă ne îngrijită ca re contra sta pute rnic
cu împle titura fra nţuze a scă a te nt fă cută a fe me ii ca re stă te a lâ ngă
ea.
— Sunt sigură că o să a pa ră ce va , spune a fe me ia câ nd
a junse ră Ke lly şi Nick.
Se ridică să e libe re ze locul.
— Înce a rcă să nu te ma i gâ nde şti la a sta .
 — Vorbe a m de spre pa rte ne rul me u, spuse Zoe , de şi nici Ke lly
şi nici Nick nu o între ba se ră nimic. A fost conce dia t.
— Îmi pa re ră u, spuse Ke lly.
Poa te că a sta e xplica a e rul obosit a l fe me ii.
— Ea e prie te na me a , Me lissa . Este ca fe ne a ua e i.
Ke lly întinse mâ na .
— Age nt de poliţie Ke lly Swift.
— Inspe ctor de poliţie Nick Ra mpe llo.
Pe fa ţa Me lisse i a pă ru un se mn de între ba re , ca şi cum nume le
inspe ctorului i-a r fi spus ce va .
— Ra mpe llo? Unde a m vă zut de curâ nd nume le ă sta ?
Nick zâ mbi politicos.
— Nu sunt sigur. Pă rinţii me i a u re sta ura ntul ita lie ne sc din
Cle rke nwe ll, poa te a colo.
— Acolo e ste ca fe ne a ua ce a nouă , nu-i a şa ? spuse Zoe .
— Asta tre buie să fie . Acum, ce pot să vă a duc de bă ut?
Me lissa scoa se un ca rne ţe l din buzuna rul de la pie pt a l
sa coului e i ble uma rin şi notă coma nda , insistâ nd să -i se rve a scă
pe rsona l, în ciuda cozii ca re se forma se de la te jghe a pâ nă la uşă .
— S-a întâ mpla t ce va , spuse Zoe , câ nd Me lissa le a duse
ca fe a ua .
— Ce vre ţi să spune ţi?
Nick luă o gură din e spre sso, strâ mbâ ndu-se câ nd se fripse la
limbă .
— Am fost urmă rită . Luni dimine a ţa , în drum spre se rviciu. Am
cre zut că sunt e u ne bună , da r l-a m vă zut din nou în a ce e a şi se a ră :
m-a m împie dica t şi s-a gră bit să mă prindă îna inte să ca d în fa ţa
tre nului.
Ke lly şi Nick schimba ră o privire .
— Am pus-o pe se a ma coincide nţe i, da r a doua zi a a pă rut din
nou.
— A vorbit cu dumne a voa stră ? între bă Ke lly.
Zoe dă du din ca p.
— M-a invita t să be m ce va . L-a m re fuza t, de sigur. Am cre zut în
continua re că poa te e totuşi o coincide nţă , da r nu e ra , nu-i a şa ?
Ştia e xa ct încotro mă îndre pt; mă a şte pta . Proba bil că mi-a lua t
da te le de pe site .
Se uită la Ke lly şi se înroşi, ia r Ke lly o imploră din ochi să nu
ma i spună nimic. Aruncă o privire pe furiş că tre Nick, da r nimic din
înfă ţişa re a lui nu pă re a să suge re ze că a r suspe cta ce va .
— Şi bă rba tul ă sta v-a spus cum îl che a mă ? între bă Ke lly.
— Luke Frie dla nd. Vi l-a ş pute a de scrie , da că a sta a jută la
ce va .
Ke lly îşi luă ge a nta şi scoa se hâ rtiile de ca re a ve a ne voie .
— Aş vre a să -mi da ţi o de cla ra ţie , da că se poa te . Vre a u tot ce
vă pute ţi a minti de spre bă rba tul a ce sta , inclusiv ruta pe ca re
că lă tore a ţi şi ore le de ca re pute ţi fi sigură .
— O să vă pre gă te sc o a la rmă pe rsona lă cu buton de pa nică ,
spuse Nick. Va tre bui s-o a ve ţi la dumne a voa stră tot timpul şi, da că
se întâ mplă ce va , a pă sa ţi pe buton. Va fi monitoriza tă non-stop de
că tre dispe ce ra tul nostru şi e i vor fi ca pa bili să sta bile a scă unde vă
a fla ţi.
— Cre de ţi că sunt în pe ricol?
Ke lly se uită la Nick, ca re nu e zită să ră spundă :
— Cre d că a ţi pute a fi.

— I-a i spus.
Nu e ra o între ba re .
Se îndre pta u spre Old Glouce ste r Roa d, la a dre sa ca re le
fuse se da tă de că tre ce i de la Lond on Gaze e; a dre sa pe rsoa ne i
re sponsa bile pe ntru a nunţurile publica te în zia r. Nick conduce a ,
ma ne vrâ nd vola nul ca să schimbe be nzile cu o de xte rita te ce nu
pute a ve ni de câ t din a ni de e xe rciţiu. Ke lly şi-l pute a ima gina în
uniformă , gonind pe Oxford Roa d cu girofa r şi sire ne le pornite .
— Da .
Tre să ri câ nd Nick lovi cu pa lma cla xonul în clipa în ca re un
biciclist îi a pă ru în fa ţă , tre câ nd pe culoa re a roşie a se ma forului.
— Am spus în mod cla r că nu tre buie s-o informe zi pe Zoe
Wa lke r de noută ţile a pă rute în a ce st ca z. Ca re pa rte a fost a tâ t de
complica t de price put?
— Nu m-a m simţit conforta bil cu de cizia a ce e a .
— La na iba cu ce te fa ce pe tine să te simţi confortabil, Ke lly, nu
e ra de cizia ta .
Fă cură dre a pta pe Sha e sbury Ave nue , ia r o a mbula nţă cu
sire ne le în funcţiune tre cu pe lâ ngă e i în dire cţia opusă .
— Ave m de -a fa ce cu o inve stiga ţie comple tă şi e xtinsă , cu ma i
mulţi a ta ca tori, ma i multe victime şi Dumne ze u ştie câ ţi ma rtori.
Sunt lucruri mult ma i importa nte de câ t cum se simte Zoe W a lke r.
— Nu şi pe ntru e a , spuse Ke lly înce t.
Conduse ră re stul drumului în linişte . Tre pta t, Nick înce tă să
ma i ţină vola nul de pa rcă a r fi fost pe punctul să de cole ze , ia r ve na
pe ca re Ke lly o ve de a zvâ cnind pe tâ mpla lui înce pu să se
a te nue ze . Se între bă da că a rgume ntul e i fuse se a tâ t de bun, încâ t
Nick re conside ra a cum în minte hotă râ re a de a nu-i spune nimic
lui Zoe , sa u da că pur şi simplu rume ga ca re e ra ce a ma i bună
moda lita te s-o scoa tă din a nche tă şi s-o trimită îna poi la Poliţia
Tra nsporturi.
Da r e l schimbă subie ctul.
— Cum de te -a i înrola t în Poliţia Tra nsporturi şi nu în ce a
Me tropolita nă ? între bă e l câ nd a junse ră pe A40.
— Nu se fă ce a u re crută ri la vre me a a ce e a la Me t şi a m vrut să
ră mâ n în Londra . Am fa milia a ici.
— O soră , nu?
— Da , sora me a ge a mă nă .
— Sunte ţi două ? Doa mne -a jută !
Nick se uită la e a , ia r Ke lly zâ mbi la rg, ma i puţin din ca uza
glume i în sine , ma i mult pe ntru cre a nga de mă slin pe ca re o
re pre ze nta .
— Şi tu? Eşti londone z?
— Nă scut şi cre scut. De şi sunt a doua ge ne ra ţie de ita lie ni.
Pă rinţii me i sunt sicilie ni. Au ve nit încoa ce câ nd ma ma e ra
însă rcina tă cu fra te le me u ma i ma re şi a u de schis un re sta ura nt în
Cle rke nwe ll.
— Ra mpe llo’s, spuse Ke lly, a mintindu-şi conve rsa ţia lui cu
Me lissa .
— Di preciso.
— Vorbe şti ita lia nă ?
— Nu ma i mult de câ t un turist obişnuit, spre e te rna dizgra ţie a
ma me i me le .
Ţinut pe loc la se ma forul ca re se fă cuse ve rde de că tre şofe rul
din fa ţă , ca re nu se hotă ra în ce pa rte s-o ia , Nick cla xonă scurt de
două ori.
— Fra ţii me i şi cu mine a m fost ne voiţi să lucră m la re sta ura nt
în we e ke nduri şi după şcoa lă şi ma ma striga la noi ce a ve a m de
fă cut în ita lia nă . Am re fuza t consta nt să -i ră spund.
— De ce ?
— Încă pă ţâ na re , cre d. În plus, ştia m încă de pe -a tunci că unul
dintre noi va tre bui să pre ia re sta ura ntul câ nd pă rinţii noştri se vor
re tra ge şi nu a m vrut să -i încura je z. Toa tă via ţa mi-a m dorit să fiu
poliţist.
— Şi pă rinţilor tă i nu le -a plă cut ide e a a sta pre a mult?
 — Au plâ ns câ nd a m a vut pa ra da de a bsolvire . Şi nu de fe ricire .
O lua ră a poi pe Old Glouce ste r Roa d, ia r Ke lly de schise
a plica ţia Google Ma ps de pe te le fonul e i ca să va dă în ca re ca pă t
a l stră zii e ra numă rul 27.
— Nu pre a sunt multe locuinţe pe -a ici, tre buie să fie un spa ţiu
tra nsforma t în a pa rta me nte .
— Sa u umblă m după potcoa ve de ca i morţi, spuse Nick
pe simist, tră gâ nd pe dre a pta pe linia ha şura tă de lâ ngă un
re sta ura nt chine ze sc.
Numă rul 27 e ra înghe suit între o spă lă torie şi o sa lă de pa riuri
închisă , cu uşile şi fe re stre le bă tute în cuie .
— Cre d că şa nse le să -l gă sim a ici pe domnul Ja me s Sta nford
sunt infime .
Uşa de la numă rul 27 e ra murda ră de fum de la ţe vile de
e şa pa me nt. Se de schide a spre un hol gol, cu gre sia spa rtă şi
murda ră . Nu e xista nicio re ce pţie şi nici vre o uşă inte rioa ră sa u lift,
doa r şiruri între gi de cutii poşta le ca re a cope re a u tre i dintre pe re ţi.
— Eşti sigur că sunte m în locul ca re tre buie ? între bă Ke lly.
— E sigur locul ca re tre buie , spuse Nick sumbru. Doa r că n-o
să -l gă sim a ici pe Ja me s Sta nford.
Ară tă spre un a fiş pe uşă , cu ma rginile de zlipite de pe vă ruia la
fă cută de mâ ntuia lă .

Sătul să-ţi rid ici poşta? Alege un serviciu superior şi noi ţi-o vom
trim ite d irect la uşă.

— E un ce ntru pe ntru core sponde nţă . O că suţă poşta lă ma i

a că tă rii, a tâ ta tot.
Îşi scoa se te le fonul şi fă cu o fotogra fie a fişului, a poi se uită la
râ ndurile de cutii poşta le , ca re nu pă re a u să fie în vre o ordine
a nume .
 — Uite -a ici!
Ke lly înce puse că uta re a din ce a la ltă pa rte a holului.
— Ja me s Sta nford.
Tra se de mâ ne r cu spe ra nţă .
— E încuia tă .
— Ca rdul de cre dit cu ca re a u fost plă tite a nunţurile e ste
înre gistra t tot la a ce a stă a dre să , spuse Nick. Obţine o de roga re de
la prote cţia da te lor ime dia t ce ne întoa rce m şi a flă cine a ce rut să -i
fie trimisă core sponde nţa . Ne învâ rtim în jurul cozii şi nu-mi pla ce
che stia a sta .

Compa nia din spa te le a dre se i poşta le de pe Old Glouce ste r

Roa d fu surprinză tor de a ma bilă . Dornici să e vite orie a cuza ţie de
încă lca re a le gii şi – după cum suspe cta Ke lly – pe de plin convinşi
că fuse se ră ma i mult de câ t re la xa ţi în privinţa ce curilor, pre da se ră
toa te da te le pe ca re le a ve a u de spre Ja me s Sta nford fă ră să ma i
a şte pte de roga re a de la prote cţia da te lor pe rsona le .
Sta nford pre ze nta se copii a le e xtra se lor ca rdului de cre dit şi un
contra ct de utilită ţi, pre cum şi ca rne tul să u de şofe r, ca re indica
fa ptul că e ra un bă rba t a lb nă scut în 1959. Toa te ce le tre i
docume nte indica u o a dre să din Ame rsha m, un oră şe l din
Buckingha mshire , la ca pă tul linie i Me tropolita n.
— Pun pa riu că pre ţurile ca se lor sunt uria şe pe -a ici, come ntă
Nick în timp ce tre ce a u pe lâ ngă o se rie de locuinţe impre siona nte ,
la dista nţă una de ce a la ltă , fie ca re a fla tă în spa te le une i porţi
me ta lice impoza nte .
— Vre i să -i a nunţ pe ce i de la Divizia Inve stiga ţii Crimina le
loca lă ? între ba se Ke lly, ridicâ nd re ce ptorul să a fle numă rul.
Nick dă du din ca p.
— Ne fa ce m tre a ba îna inte să a fle e i. Ha i să ve de m ce -i cu
a dre sa a sta şi să pune m câ te va între bă ri discre te ve cinilor da că
nu-i nime ni a ca să .
Ca sa Tudor de pe Ca ndlin Stre e t nu e ra de loc în stilul
re spe ctiv, în ciuda grinzilor vopsite în ne gru ca re stră bă te a u în
zigza g pa rte a e xte rioa ră . O construcţie ma re şi mode rnă , ca sa e ra
a mpla sa tă într-o gră dină e stima tă de Ke lly la a proa pe cinci mii de
me tri pă tra ţi. Nick opri ma şina în fa ţa porţilor şi că ută sone ria , da r
porţile se de schise ră a utoma t.
— Atunci ca re ma i e ste rostul lor? se miră Ke lly.
— Ca să impre sione ze , nu? ră spunse Nick. Ma i mulţi ba ni
de câ t minte .
Ale e a pie truită pe ntru ma şini scâ rţâ ia sub roţi, ia r Nick se uită
spre ca să în că uta re a unor se mne că cine va se a fla pe proprie ta te .
Pa rca ră pa ra le l cu un Ra nge Rove r de culoa re gri-stră lucitor, ia r
Nick fluie ră .
— Foa rte dră guţ.
Sone ria a ve a un me ca nism de modă ve che , în contra st cu
vâ rsta ca se i, da r proba bil că a ve a me nire a să se a sorte ze cu
a spe ctul ve chi pe ca re Ke lly pre supune a că inte nţiona să -l cre e ze
13
fa lsa fa ţa dă stil Tudor. Să ţine m pa sul cu fa milia Jone s , îşi spuse
în sine a e i. Cu mult îna inte ca sune tul clopoţe lului să se stingă ,
a uziră pa şi în spa te le uşii ma ri de la intra re . Nick şi Ke lly fă cură
a mâ ndoi un pa s în spa te , lă sâ nd ce va dista nţă între e i şi oricine
e ra pe rsoa na pe ca re a ve a u s-o întâ lne a scă . Nu e ra bine să fa ci
nicioda tă pre supune ri în le gă tură cu fe lul în ca re a ve a u să se
comporte oa me nii, nici mă ca r ce i ca re locuia u într-o ca să pre cum
a ce a sta .
Uşa se de schise şi o fe me ie a tra ctivă în jur de cincize ci de a ni
le zâ mbi, a şte ptâ nd să a fle ce dore a u. Purta un tre ning ne gru de
ca tife a şi o pe re che de pa puci de ca să . Ke lly întinse le gitima ţia şi
zâ mbe tul dispă ru de pe fa ţa fe me ii.
 — A pă ţit cine va ce va ?
Mâ inile fe me ii zbura ră pa rcă insta nta ne u spre gâ tul e i, o
re a cţie instinctivă pe ca re Ke lly o vă zuse de ne numă ra te ori. Era u
oa me ni pe ntru ca re simplul fa pt de a ve de a uniforma ge ne ra
te a mă sa u ne linişte . Nu e ra ca zul a ce ste i fe me i. Pe ntru e a , poliţia
înse mna un a ccide nt sa u poa te şi ma i ră u.
— Nu a ve ţi de ce să vă fa ce ţi griji, spuse Ke lly. Sunte m a ici
doa r pe ntru câ te va între bă ri. Îl că ută m pe domnul Ja me s Sta nford.
— E soţul me u. Este la se rviciu. S-a întâ mpla t ce va ?
— Am pute a intra ? spuse Ke lly.
Fe me ia e zită , a poi se dă du la o pa rte ca să le fa că loc să intre
într-un hol luminos şi spa ţios. Un te a nc îngrijit de core sponde nţă
e ra a şe za t pe o mă suţă îngustă în hol, ia r Ke lly a runcă o privire la
plicul de de a supra câ nd doa mna Sta nford îi conduse în bucă tă rie .
Dl. J. T. Stanford .
Expre sia de pe fa ţa lui Nick nu tră da nimic din ce e a ce Ke lly
e ra convinsă că se pute a citi pe fa ţa e i. Oa re Sta nford ge stiona site -
ul din a ce a stă ca să ?
— Ja me s e ste consulta nt ma na ge r la Ke e ring Kline , spuse
doa mna Sta nford. E la Londra a zi, la o întâ lnire cu un clie nt nou.
Mă te m că nu se va întoa rce de câ t foa rte tâ rziu. Pot să vă fiu de
folos cu ce va ? De spre ce e ste vorba ?
— Inve stigă m o se rie de infra cţiuni, spuse Nick.
Ke lly urmă ri cu a te nţie e xpre sia fe me ii. Da că Ja me s Sta nford
e ra omul pe ca re -l că uta u, oa re soţia lui ştia ce va de spre a sta ?
Ave a vre o ide e de spre a nunţuri sa u de spre site ? Lui Ke lly îi
a tra se ră a te nţia fotogra fiile e xpuse pe o comodă , toa te înfă ţişâ nd
a ce la şi bă rba t tâ nă r, la vâ rste dife rite .
— Fiul nostru, spuse doa mna Sta nford, surprinzâ nd privire a lui
Ke lly. Ce fe l de infra cţiuni? Doa r nu cre de ţi că Ja me s a r pute a fi
implica t?
— Tre buie să -l e limină m din inve stiga ţia noa stră . Ne -a r fi de
ma re a jutor da că ne -a ţi pute a ră spunde la câ te va între bă ri.
Doa mna Sta nford fă cu o pa uză , ne sigură cum să proce de ze . În
ce le din urmă , bune le ma nie re câ ştiga ră .
— Vă rog să lua ţi loc. Vre ţi un ce a i?
— Nu, mulţumim, n-o să dure ze mult.
Se a şe za ră la ma sa ma re din le mn de ste ja r.
— Doa mnă Sta nford, înce pu Nick, a ţi spus că soţul
dumne a voa stră e ste consulta nt în ma na ge me nt. Se ma i ocupă şi de
vre un a lt busine ss?
— Este dire ctorul unor funda ţii ca rita bile , da r nu a re nicio a ltă
a fa ce re , nu.
— A fost implica t în conduce re a une i a ge nţii de întâ lniri?
Doa mna Sta nford pă ru ne dume rită .
— La ce vă re fe riţi?
— La se rvicii pre mium, e xplică Ke lly. Ge nul a ce sta de lucruri.
Împinse că tre doa mna Sta nford o buca tă de hâ rtie , a ră tâ ndu-i
unul dintre a nunţurile din Lond on Gazette.
Fe me ia îşi duse din nou mâ na la gâ t.
— Nu! Vre a u să zic… Dumne ze ule , nu. De ce a r fa ce una ca
a sta ? Adică , ce vă fa ce să cre de ţi că e l…
Se uită uimită câ nd la Nick, câ nd la Ke lly. Ori e ra o a ctriţă
de să vâ rşită , ori chia r nu ştia nimic de spre ce fă ce a bă rba tul e i.
Oa re din a ce st motiv folosise Sta nford o că suţă poşta lă ? Nu ca să
se a scundă de poliţie , ci de ne va stă -sa ?
Ke lly îi întinse doa mne i Sta nford re stul dosa rului pe ca re -l
ţine a .
— Ace ste docume nte a u fost folosite pe ntru a de schide o
că suţă poşta lă pe Old Glouce ste r Roa d cu tre i luni în urmă şi pla ta
a fost fă cută cu ca rdul soţului dumne a voa stră . Ace le a şi docume nte
şi a ce la şi ca rd de cre dit a u plă tit pe ntru a pa riţia unui numă r de
a nunţuri într-un zia r londone z.
— Re cla me , spuse Nick, ca re se uită inte nţiona t la doa mna
Sta nford, de spre ca re cre de m că sunt în mijlocul unor a gre siuni
să vâ rşite împotriva fe me ilor.
Doa mna Sta nford se uită la docume nte , cu ne linişte a întipă rită
pe fa ţa e i; cu mâ inile tră gâ nd de lă nţişorul de la gâ t. Nick o urmă ri
cum îşi plimbă privire a de la stâ nga la dre a pta , confuzia fă câ nd loc
înce t-înce t uşură rii.
— Da r a sta n-a re nicio le gă tură cu soţul me u, spuse e a ,
de scă tuşa re a de te nsiune fă câ nd-o să izbucne a scă în râ s.
— Da r Ja me s Sta nford e ste totuşi soţul dumne a voa stră , nu?
spuse Ke lly.
— O, da , ră spunse doa mna Sta nford. Doa r că a ce a stă fotogra fie
– a ră tă spre copia pe rmisului de conduce re – nu e ste a soţului
me u.
 20.

După ce ple a că poliţiştii, Me lissa îmi ma i a duce un ce a i. Ia

ba ncnota de ze ce lire pe ca re inspe ctorul Ra mpe llo a lă sa t-o pe
ma să .
— Te simţi bine ?
— Da . Nu.
Îmi tre c de ge te le prin pă r, de sfă câ ndu-l din e la sticul ca re dintr-
oda tă îmi pa re pre a strâ ns.
— Ei cre d că sunt în pe ricol.
Ce e a ce n-a r tre bui să fie chia r o nouta te pe ntru mine . Am
simţit pe ricolul câ nd a m de scă rca t de ta liile tra se ului me u ie ri; l-a m
simţit câ nd Luke Frie dla nd m-a prins de bra ţ ca să mă împie dice să
ca d; l-a m simţit de câ nd mi-a m vă zut fotogra fia în zia r – o fotogra fie
de spre ca re i-a m lă sa t pe ce i din fa milia me a să mă convingă că
nu-mi a pa rţine a . Da r câ nd l-a m între ba t pe inspe ctorul Ra mpe llo
da că e ra m e xpusă vre unui risc spe ra m să prime sc un a lt ră spuns.
Aş fi vrut să mi se spună că e xa ge re z, că sunt ne bună , că -mi
închipui lucruri. Am vrut promisiuni fa lse şi să vă d jumă ta te a plină
a pa ha rului. Cu câ te va zile în urmă îmi fă ce a m griji că ce i de la
poliţie nu mă ia u în se rios; a cum sunt îngrijora tă că o fa c.
Me lissa se a şa ză pe sca unul ocupa t a nte rior de inspe ctorul
Ra mpe llo, ignorâ nd ce ştile murda re de pe ma sa a lă tura tă şi coa da
ca re nu se micşore a ză de loc de lâ ngă te jghe a .
— Şi ce a u de gâ nd să fa că ?
— O să -mi de a o a la rmă pe rsona lă cu buton de pa nică . Va fi
le ga tă dire ct la dispe ce ra tul lor, în ca z că sunt a ta ca tă .
— Ma re scofa lă o să re zolve a sta .
Ve de că sunt pa nica tă şi se strâ mbă , a ple câ ndu-se să mă
îmbră ţişe ze .
 — Îmi pa re ră u. Da r câ nd a fost da tă o spa rge re a ici a dura t un
sfe rt de oră pâ nă câ nd şi-a u fă cut a pa riţia copoii; hoţii o tă ia se ră
de mult. Nu-s buni de nimic.
— Ş-a tunci ce să fa c?
E o notă iste rică în voce a me a şi tra g a dâ nc a e r în pie pt. Ma i
înce rc o da tă .
— Ce să fa c, Me lissa ?
— Au zis ce a u de gâ nd să fa că ca să -i prindă pe ce i ca re sunt
în spa te le pove ştii ă ste ia ? Asta o să te fa că să fii în sigura nţă , nu
un ra ha t de a la rmă .
— Au spus doa r că lucre a ză la a sta .
— „Lucre a ză ” la a sta ? Isuse ! Şi tu a r tre bui să sta i liniştită , nu?
O fe me ie a fost ucisă …
— Două fe me i. Ce l puţin.
— …şi tu a r tre bui pur şi simplu să sta i şi să -i la şi să lucre ze la
a sta ? Tre buie să a fli e xa ct ce fa c. Cu cine vorbe sc, cum înce a rcă să
de a de urma ce lor ca re se ocupă de site .
— Nu o să -mi spună , Me lissa . Nici mă ca r n-a r fi tre buit să a flu
cum să intru pe site . Ke lly Swi mi-a da t de înţe le s că va intra în
be le le da că s-a r a fla că mi-a spus.
— Da r a i dre ptul să ştii câ t de a proa pe sunt de re zolva re a
proble me i ă ste ia . Nu uita că tu le plă te şti sa la riile .
— Pre supun că a i dre pta te .
Îmi ima gine z cum intru hotă râ tă în se cţia de poliţie şi ce r să vă d
toa te hâ rtiile ca re ţin de a nche ta re a ca zului.
— Pot să vin cu tine să vorbim cu e i, da că vre i.
Pun coa te le pe ma să şi-mi a pă s fa ţa în pa lme le fă cute că uş
pe ntru câ te va clipe .
— Sunt pâ nă pe ste ca p în pove ste a a sta , spun, câ nd ridic ca pul.
Simt cum în mine cre ste ne linişte a , fă câ ndu-mi inima să ba tă
ma i re pe de .
— Nu ştiu ce să fa c, Me lissa .
— Ce re să a fli ce fa ce poliţia . Fie ca re fir pe ca re -l a u. Fie ca re
indiciu.
Nu ştiu da că a ş gă si toa te a ste a liniştitoa re sa u ma i de gra bă
te rifia nte .
— Mă simt de pa rcă nu ma i a m niciun control. Anunţurile ,
Ka tie , chia r şi re surse le noa stre fina ncia re . Era m a şa că la re pe
situa ţie , şi a cum…
— Câ t da tore a ză Simon?
— Nu vre a să -mi spună . Da r din a ugust folose şte numa i ca rdul
de cre dit. De fie ca re da că câ nd a me rs la cumpă ră turi sa u câ nd a
plă tit vre o fa ctură de utilită ţi. Me se în ora ş, ca douri… proba bil că s-
a u a duna t mii, Me lissa . Spune că e l ne -a bă ga t în încurcă tura a sta
şi că tot e l o să ne scoa tă .
— Ei bine , da că nu vre a să -l a juţi, a tunci nu a i a ltce va de fă cut
de câ t să a i încre de re în e l.
Ia ce a şca goa lă în ca re a fost ca fe a ua inspe ctorului Ra mpe llo.
Nu-i spun că în clipa a sta mi-e gre u să mă încre d în oricine .

S-a fă cut de ja ora 9 câ nd ple c de la ca fe ne a , da r hotă ră sc să

me rg de -a lungul a pe i spre se rviciu. Gâ ndul că a r tre bui să ia u
me troul – chia r şi pe o rută ca re nu a re nicio le gă tură cu tra se ul
me u de pe site – îmi fa ce inima s-o ia la goa nă a tâ t de ta re că simt
că mă ia a me ţe a la . Tra ve rse z Stra nd-ul şi mă îndre pt spre Sa vory
Pla ce , a poi cobor să me rg pe ma lul a pe i. Sunt cu ochii-n pa tru. La
bă rba tul ca re vine spre mine cu mâ inile în buzuna re : oa re ştie
de spre site ? O fi me mbru? Sa u omul de a fa ce ri ca re vorbe şte la
te le fon, cu un fula r înfă şura t în jurul gâ tului să -l prote je ze de frig:
oa re urmă re şte fe me i? Le viole a ză ? Le ucide ?
Re spir iute şi ne sa tisfă că tor şi mă opre sc pe ntru un mome nt să
mă uit la râ u, înce rcâ nd să mă linişte sc. Vre o doispre ze ce oa me ni
cu costume de ne opre n ia u cursuri de vâ slit în picioa re de la o
blondă suplă ca re poa rtă o sa lope tă de un roz-a prins. În ciuda
frigului, râ d. În spa te le lor, în mijlocul a pe i, un va pora ş de
croa zie ră la să o dâ ră de spumă prin a pe le ce nuşii a le Ta mise i. O
mâ nă de turişti ma tina li tre mură pe punte .
Cine va mă a tinge pe bra ţ.
— Vă simţiţi bine ?
Tre sa r de pa rc-a ş fi fost a rsă cu fie rul roşu. Bă rba tul e tâ nă r;
ca m de -o vâ rstă cu Justin, da r îmbră ca t în costum cu cra va tă şi
a rborâ nd o încre de re de sine ca re vine fie dintr-o e duca ţie a le a să ,
fie dintr-o slujbă bine plă tită . Sa u din a mbe le .
— Pă re a că a ve ţi de gâ nd să vă a runca ţi.
Inima îmi ba te a tâ t de ta re , că pa re că o să -mi spa rgă coşul
pie ptului şi nu gă se sc cuvinte le să -i spun că mă simt bine . Să nu
mă a tingă . În loc de a sta , mă de pă rte z de e l. Da u din ca p. Ridică
a mbe le mâ ini şi e xa ge re a ză cu spa ţiul la rg pe ca re -l la să între
mine şi e l îna inte să ple ce .
— Ne buna na ibii.
Câ nd e la o dista nţă de ze ce pa şi sa u ma i bine , se întoa rce şi
îşi love şte ca pul de două ori cu de ge tul a ră tă tor. Nebună, mime a ză ,
ia r e u mă simt e xa ct a şa .

Se fa ce a proa pe ze ce câ nd a jung la birou. Me rsul pe jos mi-a

fă cut bine şi, chia r da că mă dor picioa re le , mă simt ma i pute rnică ;
re vigora tă . Gra ha m vorbe şte cu o fe me ie ca re poa rtă pa ntofi roşii
cu toc şi un costum ne gru cu pa nta loni. Ţine nişte hâ rtii cu de ta lii
a le une i proprie tă ţi, ia r Gra ha m îi pove ste şte de spre biroul de pe
Ea ste rn Ave nue , ce l cu toa le tă pe ntru clie nţi şi zona de bucă tă rie
re ce nt re nova tă , pe rfe ctă pe ntru pa uze le a nga ja ţilor. Re cit
bolborose a la me a obişnuită în vre me ce mă stre cor la biroul me u,
dâ ndu-mi se a ma din fe lul în ca re se zburle şte Gra ha m că e supă ra t
pe mine .
Se porne şte în clipa în ca re fe me ia ple a că , re ţine re a e i în a
sta bili o viziona re ime dia tă a dă ugâ ndu-se la motive le furie i sa le .
— Dră guţ din pa rte a ta c-a i tre cut pe la noi, Zoe .
— Îmi pa re ră u. N-o să se ma i întâ mple .
— Da r se întâ mplă , totuşi, nu-i a şa ? În ultima vre me a i întâ rzia t
în fie ca re dimine a ţă .
— A tre buit să -mi schimb tra se ul spre se rviciu – şi gre u să -mi
da u se a ma câ t îmi ia pâ nă a jung.
Gra ha m nu mă între a bă motivul. Nu-l inte re se a ză .
— Atunci ple a că ma i de vre me de -a ca să . Nu poţi să vii a ici ca la
plimba re la ora ze ce şi nici mă ca r să nu-ţi ce ri scuze …
Mi-a m ce rut scuze , da r n-a m de gâ nd să mă re pe t.
— Am a vut o întâ lnire cu nişte poliţişti.
Aproa pe că mă a şte pt ca Gra ha m să continue ca şi cum nu a ş fi
spus nimic, da r se opre şte brusc.
— De ce ? Ce s-a întâ mpla t?
Ezit, fă ră să fiu pre a sigură câ t din toa tă pove ste a vre a u să ştie
a ce st bă rba t. Mă gâ nde sc la site , cu me niul a ce la de fe me i, şi-mi
tre ce prin ca p că Gra ha m Ha llow e ste e xa ct ge nul de bă rba t ca re
a r fi a tra s de ide e a une i pa rticipă ri e xclusiviste la un a stfe l de site .
N-a m niciun dubiu că , da că -i pove ste sc de spre a sta , nu va re zista
să nu se uite , ia r e u mă simt re sponsa bilă de prote ja re a a ce stor
fe me i. Nu vre a u ca a lţii să se uite la fotogra fiile lor; să cumpe re
de ta liile tra se e lor lor de pa rcă n-a r fi nimic ma i mult de câ t nişte
obie cte . Şi a poi… ce ? Mi-e gre u să mă împa c cu gâ ndul că ştiu ce
se întâ mplă , că fe me ile sunt a ta ca te – ucise – pe ntru că tra se e le lor
a u fost vâ ndute . E grote sc; pa re ce va de dome niul SF.
— Sunt urmă rită , spun.
 Nu e pre a de pa rte de a de vă r. Cre d că vă d îngrijora re pe fa ţa
şe fului me u, da r e ste ce va a tâ t de puţin fa milia r, că nu sunt sigură .
— Poliţia o să -mi de a o a la rmă cu buton de pa nică .
— Da r ştiu cine fa ce a sta ?
Între ba re a e ste a cuza toa re , lă tra tă pa rcă , în ma nie ra cuiva ca re
nu ştie să fie a ltfe l.
— Nu.
Şi a poi, pe ntru că m-a m a bţinut a tâ te a zile , înce p să plâ ng.
Dintre toţi oa me nii în fa ţa că rora a ş fi putut să plâ ng, îmi spun, în
timp ce Gra ha m stă a colo, de pa rcă a r fi prins ră dă cini. Ca ut un
şe rve ţe l în buzuna r şi gă se sc în ce le din urmă unul înde sa t în
mâ ne că , îmi suflu na sul, da r nu-mi pot opri la crimile să curgă .
Uşura re a îmi fa ce pie ptul să tre sa lte şi tra g a e r în pie pt ca îne ca ţii,
e xpirâ nd zgomotos.
— Îmi… îmi pa re ră u, re uşe sc să spun, după câ te va înce rcă ri
ne re uşite , da r e un pic cople şitor.
Gra ha m stă în continua re lâ ngă biroul me u, uitâ ndu-se la mine
fix. Dintr-oda tă se îndre a ptă spre uşă şi pe ntru o clipă îmi tre ce
prin minte că a re de gâ nd să ia să şi să mă la se a colo suspinâ nd.
Da r e l încuie uşa şi întoa rce se mnul pe ca re scrie Înch is, a poi se
duce spre locul unde ţine m toa te ce le ne ce sa re pe ntru ce a i şi
porne şte fie rbă torul de a pă . Sunt a tâ t de surprinsă de ma nife sta re a
a ce a sta de compa siune , că mă opre sc din plâ ns, suspine le me le
tra nsformâ ndu-se în sughiţuri oca ziona le . Îmi suflu na sul încă o
da tă .
— Îmi pa re foa rte ră u.
— E cla r că e şti foa rte stre sa tă . De câ nd dure a ză pove ste a
a sta ?
Îi spun câ t de mult pot fă ră să me nţione z pove ste a site -ului sa u
fe lul în ca re funcţione a ză . Îi spun că sunt urmă rită de ce va vre me şi
că a cum poliţia le a gă ca zul me u de ucide re a a două fe me i şi a ta cul
a supra a ltor două .
— Şi ce fa ce poliţia în le gă tură cu a sta ?
— Îmi pre gă te sc a la rma cu butonul de pa nică . A tre buit să da u
o de cla ra ţie în dimine a ţa a sta ; de a ia a m întâ rzia t.
Gra ha m dă din ca p, fă câ nd ca pliurile de ca rne moa le de sub
bă rbia lui să se cla tine .
— Nu-i nimic, nu-ţi ma i ba te ca pul cu a sta . Da r ştiu cine e în
spa te le a ta curilor?
Sunt mişca tă – şi surprinsă – de câ t de inte re sa t se dove de şte a
fi Gra ha m de toa te a ste a .
— Nu cre d. Nu a u a re sta t pe nime ni încă pe ntru ucide re a
Ta nie i Be cke tt şi se pa re că site -ul e ste a pa re nt gre u de urmă rit.
Gra ha m se gâ nde şte .
— Sunt la întâ lniri toa tă ziua . Plă nuia m să me rg dire ct a ca să de
la întâ lnire a de la ora cinci, da r da că nu te de ra nje a ză să sta i un
pic ma i tâ rziu de câ t de obice i, tre c pe -a ici şi te duc e u a ca să cu
ma şina .
Gra ha m vine la birou din Esse x în fie ca re zi. De ce le ma i multe
ori ia tre nul, da r din câ nd în câ nd vine cu ma şina , pe ca re o la să
într-o pa rca re ridicol de scumpă a fla tă chia r la colţ de biroul
nostru.
— Da r e la ma re dista nţă de drumul tă u. Se rios, mă de scurc. O
să me rg a ca să pe un tra se u dife rit şi pot să -l rog pe Justin să mă ia
de la Crysta l Pa la ce .
— Te duc a ca să , spune Gra ha m hotă râ t. Pot să mă duc la
Se ve noa ks să mă vă d cu fra te le me u şi cu soţia lui. Ca să fiu
since r, mă mir că tipul ă sta a l tă u nu vine e l să te conducă a ca să .
— Nu vre a u să -l îngrijore z.
Gra ha m se uită la mine cu un a e r mira t.
 — Nu i-a i spus?
— Ştie de spre site , da r nu… nu i-a m spus că sunt în pe ricol. În
mome ntul de fa ţă , lucrurile sunt un pic ma i complica te .
Vă d e xpre sia lui Gra ha m şi-i e xplic situa ţia îna inte să tra gă
concluzia gre şită .
— Simon a ră ma s fă ră se rviciu. Re duce ri de pe rsona l. Aşa că
nu e o pe rioa dă pre a groza vă . Nu vre a u să -i ma i da u încă un motiv
în plus de îngrijora re .
— Bine , oricum te duc a ca să în se a ra a sta şi cu a sta ba sta .
Gra ha m a re un a e r mulţumit. Da că a r fi un om pre istoric, s-a r
ba te cu pumnii în pie pt.
— Bine , îi spun, mulţume sc.

O jumă ta te de oră ma i tâ rziu, Gra ha m ple a că la întâ lnirile lui.

— Ţine uşa încuia tă , îmi spune , pâ nă câ nd ve zi cine a ve nit.
Uşa biroului e din sticlă , la fe l ca toa tă fa ţa da , da r nu-mi da u
se a ma cum a ş pute a să mă prind da că un bă rba t ca re e a fa ră se
a flă a colo ca să mă viole ze şi să mă omoa re sa u ca să a fle
informa ţii de spre ma ga zinul de te le fonie mobilă de pe Lomba rd
Stre e t ca re se închide .
— Oricum, a ve m ca me re de supra ve ghe re pe ste tot, ma i spune
Gra ha m.
Sunt a tâ t de surprinsă de a ce a stă ştire , încâ t nici mă ca r nu îi
a tra g a te nţia că , da că a ş fi moa rtă , nu mi-a r folosi la nimic fa ptul că
a ta cul a supra me a a r pute a fi înre gistra t.
— De câ nd a ve m noi ca me re de supra ve ghe re ?
Mă uit de jur împre jur prin birou.
Gra ha m pa re uşor încurca t. Se uită la ce a s.
— De vre o doi a ni. Sunt în stropitorile a utoma te . E o che stie
impusă de a sigura re . Oricum, ide e a e că nu tre buie să -ţi fa ci griji
câ tă vre me e şti a ici. Ne ve de m îna inte de ora şa se .
 Clopoţe lul de de a supra uşii sună o da tă câ nd de schide uşa şi
a poi încă o da tă câ nd o închide . Încui, da r la s se mnul De schis la
ve de re , a poi mă a şe z la biroul me u. Ha ba r n-a ve a m că Gra ha m a
insta la t ca me re de supra ve ghe re . Oa re nu a u a nga ja torii un fe l de
obliga ţie să -şi informe ze a nga ja ţii – şi clie nţii, da că tot ve ni vorba –
că sunt supra ve ghe a ţi? Mă uit în sus la ta va n.
De vre o doi a ni.
Timp în ca re a m cre zut că sunt singură la birou câ nd uşa lui
Gra ha m e ra încuia tă . Mâ ncâ nd un se ndviş, dâ nd un te le fon,
a ra njâ ndu-mi bre te a ua ca re nu stă te a bine la sutie n. Oa re mă
urmă re şte ? Gâ ndul a ce sta mă ne linişte şte , ia r câ nd te le fonul sună ,
tre sa r.
La cinci juma te , întorc se mnul de pe uşă pe pa rte a Înch is. Nu a
fost a glome ra t a zi; un chiria ş nou, ca re a ve nit să se mne ze
contra ctul, şi câ ţiva clie nţi ca re între ba u de spre o nouă clă dire de
birouri. Nime ni suspe ct, niciun pră dă tor, şi chia r înce puse m să
cre d că a m e xa ge ra t. Da r a cum, că s-a lă sa t întune ricul şi în birou
a m a prins luminile , e xpunâ ndu-mă privirilor tuturor ce lor ca re tre c,
înce p să mă simt din nou ne liniştită .
Sunt re cunoscă toa re câ nd se întoa rce Gra ha m, fluturâ nd che ile
de la ma şină şi ce râ ndu-mi codul poşta l, ca să poa tă progra ma
siste mul de na viga ţie a l ma şinii. Mă simt uşura tă că nu tre buie să
me rg cu me troul în se a ra a sta ; nu tre buie să -mi fa c griji pe ntru cine
se a flă în spa te le me u sa u să risc să sfâ rşe sc moa rtă într-un pa rc,
cum a pă ţit bia ta Ta nia Be cke tt.
Ce l puţin în se a ra a sta sunt în sigura nţă .
Îi voi fi întotd eauna recunoscătoare acelei prim e fete m oarte.
Ea a sch im bat totul.
M-a ajutat să-m i d au seam a că gasesteperech eapotrivita.com putea fi
cu m ult m ai m ult d ecât un nou tip d e site d e întâlniri; m i-a d esch is o
lum e întreagă d e posibilităţi.
Sigur, vor ex ista întotd eauna clienţii care nu vor să joace m urd ar,
care vor vrea să folosească site-ul aşa cum a fost el gând it la început; să
intre în vorbă cu tine ca să te invite la cină.
Dar Tania Becke m i-a arătat că ex istă şi alt tip d e bărbaţi; cei d ispuşi
să plătească ca să se joace d e-a şoarecele şi pisica pe la m etrou, gata să
apară prin parcuri ex act când treci tu pe-acolo, cu ceva m ai m ult în m inte
d ecât o sim plă cină.
Atât d e m ult potenţial.
Preţuri m ai m ari. O piaţă m ai specializată.
Aş putea fi m ai m ult d ecât o peţitoare. Aş putea facilita înd eplinirea
d orinţelor ascunse atât d e ad ânc în interiorul lor că abia d acă le recunosc
şi ei. Cine d intre noi poate spune cu ad evărat că nu şi-a im aginat cum
trebuie să fie să facă rău cuiva? Să treci d incolo d e ceea ce societatea
consid eră acceptabil; să trăieşti intensitatea em oţiei d e a forţa pe cineva?
Cine d intre noi n-ar profita d e o astfel d e ocazie, d acă i s-ar oferi?
Ocazia d e a om orî pe cineva.
 21.

— Şe fu’, a ve m o proble mă .
Nick ridică privire a şi o vă zu pe Ke lly a propiindu-se de biroul
lui. Şe dinţa de dimine a ţă tocma i se te rmina se , da r Nick îşi slă bise
de ja nodul de la cra va tă şi-şi de sche ia se na sture le de sus a l
că mă şii. Ke lly ştia că pâ nă la prâ nz cra va ta a ve a să dispa ră cu
totul, înde sa tă în buzuna rul de la pie pt a l sa coului, în ca z că a pă re a
vre un supe rior pe -a colo.
— Contul pe ca re l-a i de schis pe site tocma i a fost re voca t. Am
vrut doa r să intru să vă d ce profiluri noi a u ma i fost a dă uga te şi a m
fost re spinsă .
Ke lly nu se pute a a bţine să nu se înre gistre ze pe site la fie ca re
oră sa u ca m a şa ce va , fă câ nd a sta de pe te le fonul e i încă de la
prime le ore a le dimine ţii, câ nd se tre ze a . O fă ce a cu un se ntime nt
de te a mă ca re se cuibă re a în stoma cul e i, ştiind că a nunţul Noi
profiluri ad ăugate! ca re clipoce a pe e cra n înse mna că şi ma i multe
fe me i e ra u în pe ricol, ma i multe victime pote nţia le . Pa gina de we b
se mişca ma i re pe de de câ t pute a u inve stiga torii să ţină pa sul cu
e a , ia r vâ nă toa re a de potcoa ve de ca i morţi din ziua pre ce de ntă de
la Ame rsha m nu fuse se nici e a de folos. Ca rdul de cre dit a l lui
Ja me s Sta nford fuse se clona t cu un a n în urmă ; îşi pie rduse
portofe lul – sa u îi fuse se fura t – şi fuse se victima ma i multor furturi
de ide ntita te din a ce a stă ca uză . Ce ntrul de core sponde nţă de pe
Old Glouce ste r Roa d e ra doa r ultima ve rigă dintr-un şir de
infra cţiuni ca re implica u vinde re a re pe ta tă şi indubita bilă a unor
ca rduri de cre dit, ia r Divizia Inve stiga ţii Omucide ri nu îna inta se cu
niciun pa s înspre de scope rire a pe rsoa ne i re sponsa bile pe ntru
de zvă luire a tra se ului na ve tiste lor londone ze .
Pe re ţii biroului de inve stiga ţii e ra u a cope riţi cu şiruri de
fotogra fii a le a ce stora – o pa rte dintre e le ide ntifica te , a lte le fă ră
nume – şi multe fuse se ră a dă uga te pe site de câ nd re uşise ră să
obţină a cce s. În dimine a ţa a ce e a , după şe dinţă , Ke lly intra se pe
site în mod a utoma t, de ge te le e i că utâ nd pa rola propriului e i cont.

Utiliza tor ne ide ntifica t.

Ke lly clipise ne dume rită în fa ţa e cra nului. Înce rca se din nou,
pre supunâ nd că e ra la mijloc vre o e roa re de ope ra re .

Utiliza tor ne ide ntifica t.

Ve rifica se şi ră sve rifica se de ta liile contului pe ca re îl cre a se

Nick, folosind o a dre să de Gma il şi propriul ca rd de cre dit, da r nu
gre şise cu nimic. Pur şi simplu contul dispă ruse .
— Cre zi c-a m fost de conspira ţi?
Nick bă tu din nou cu pixul în la ptop.
— Poa te . Câ te profiluri a m de scă rca t?
— Pe toa te . Poa te că a sta a bă tut la ochi.
— Sa u toa tă pove ste a e doa r o şme che rie ca să ne ia ba nii.
Cine a r suna să fa că plâ nge re la poliţie că li s-a u promis
oportunită ţi ne limita te de urmă rire a a ltor pe rsoa ne ?
— De pa rta me ntul Fina ncia r a pre gă tit un ca rd de cre dit
pre plă tit, spuse Ke lly.
Vă zuse e -ma ilul câ nd înce rca se să se înre gistre ze pe contul lui
Nick.
— Groza v. De schide un cont nou şi ha i să ve de m câ t dure a ză
pâ nă îl închid şi pe ă sta . Vre a u să ca uţi orice profil ca re a pa re în
zona Ke nt.
— Pâ nă a cum a u fost în toa tă Londra , şe fu’.
— Ie ri a a vut loc o ră pire în Ma idstone . Un ma rtor a de cla ra t că
a vă zut un bă rba t ca re a bă ga t cu forţa o fe me ie într-un Le xus ne gru
şi a poi a de ma ra t în trombă . O oră ma i tâ rziu, poliţia din Ke nt a
primit un te le fon de la o fe me ie spe ria tă , ca re fuse se ră pită şi
viola tă , îna inte să fie a runca tă din ma şină într-o zonă industria lă de
la ma rgine a ora şului.
Îi întinse lui Ke lly ma i multe hâ rtii; în pa rte a de sus a
de cla ra ţie i, poliţista vă zu da te le fe me ii.

Ka thryn W hitworth, 36.

— Na ve tistă ?
— Că lă tore şte în fie ca re zi de la Pimlico că tre o firmă de
re cruta re din Ma idstone .
— Ne -a spus nume re le de pe plă cuţe le de înma tricula re a le
ve hiculului?
— Nu, da r ma şina a fost înre gistra tă de o ca me ră ra da r la
câ ţiva kilome tri de pă rta re de incide nt. Poliţiştii loca li îl a re ste a ză
chia r a cum pe şofe r.
Nu-i luă pre a mult lui Ke lly pâ nă să de schidă un cont nou şi s-o
gă se a scă pe Ka thryn W hitworth, promova tă ca fiind o intrare nouă
pe prima pa gină a site -ului. Compa ră de ta liile din de cla ra ţia
victime i cu profilul de pe e cra nul din fa ţa e i.

Fe me ie a lbă .

Blondă .

În jur de tre ize ci şi cinci de a ni.

Pa ntofi fă ră toc, se îmbra că în costume fă cute pe

coma ndă . Fula r de lâ nă în ca rouri. Umbre lă ne a gră
cu mâ ne r de ba ga . Ge a ntă de la ptop Mulbe rry gri.
 Mă sură 36-38.

07:15: intră la sta ţia de me trou Pimlico. Folose şte

sca ra rula ntă şi fa ce stâ nga spre pe ronul de pe linia
nordică . Stă lâ ngă pa noul publicita r ma re din stâ nga
hă rţii me troului. Fa ce o oprire la sta ţia Victoria .
Ie se pe pe ron, fa ce dre a pta şi urcă cu sca ra
rula ntă . Fa ce dre a pta spre pe roa ne le 1-8. Me rge la
ca fe ne a ua Sta rbucks de lâ ngă pe ronul 2, unde
bă ia tul de la ba r îi pre gă te şte o ca fe a cu la pte
se mide gre sa t, ma re , de cofe iniza tă , fă ră să a ibă
ne voie de instrucţiuni. Ia tre nul Ashford
Inte rna tiona l de la pe ronul 3. De schide la ptopul şi
lucre a ză pe dura ta că lă torie i. Coboa ră la Ma idstone
Ea st. Me rge pe jos pe We e k Stre e t, a poi o ia la
dre a pta pe Union Stre e t. Lucre a ză la Ma idstone
Re cruitme nt.

Disponibilita te : de luni pâ nă vine ri

Dura tă : 80 de minute

Nive l de dificulta te : me diu.

Nu e ra niciun dubiu că e ra vorba de spre a ce e a şi fe me ie .

Ime dia t, Ke lly că ută da te de spre Ma idstone Re cruitme nt. O
fotogra fie cu a e r profe siona l însoţe a scurta biogra fie de sub
nume le şi funcţia lui Ka thryn. Senior Recruitm ent Consultant. În
fotogra fia de pe site , Ka thryn a ve a pă rul da t după ure chi; pă re a ,
da că nu chia r stre sa tă , ce l puţin cu minte a în a ltă pa rte . În
fotogra fia de se rviciu e ra surprinsă din profil, din pa rte a stâ ngă , pe
un funda l a lb, cu pă rul e i blond stră lucitor a şe za t într-un bob îngrijit
pâ nă la ume ri. Se uita la ca me ră cu un zâ mbe t stră lucitor; cu un
a e r profe sionist, de mn de încre de re , tra nsmiţâ nd sigura nţă de sine .
Oa re cum o fi a ră ta t Ka thryn W hitworth a cum, se între bă Ke lly?
Cum a ră ta se în timp ce dă duse de cla ra ţia de ze ce pa gini unui
de te ctiv din Ma idstone ; câ nd stă tuse în costumul pe ca re îl purta
câ nd fuse se viola tă , cu un ha la t împrumuta t, a şte ptâ nd ca me dicul
le gist s-o viole ze pra ctic din nou?
Ima ginile îi a pă rură ime dia t în minte poliţiste i.
Luă profilul de la imprima ntă şi se a ple că pe ste biroul e i să i-l
întindă Lucinde i.
— Se potrive şte .
Îi sună te le fonul, pe e cra n a pă râ nd numă r ne cunoscut.
Ră spunse .
— Bună ziua , sunte ţi de te ctivul Thompson?
Ke lly tocma i se pre gă te a să ră spundă că e ra o gre şe a lă , câ nd
dintr-oda tă îşi a minti.
— Da , e u sunt.
Se uită la Lucinda , da r a ce a sta se întorse se de ja la compute rul
e i.
— Sunt de te ctiv Angus Gre e n, de la Divizia Inve stiga ţii
Crimina le Durha m. Am gă sit dosa rul de viol pe ca re -l că uta ţi.
— O se cundă , vă rog, tre buie să ie s puţin ca să pute m vorbi.
Ke lly spe ra că nu e ra e vide nt pe ntru nime ni din birou în ce ha l
îi bă te a inima . Se chinui să me a rgă norma l de la birou, ca şi cum
a r fi fost un a pe l obişnuit, fă ră pre a ma re importa nţă .
— Mulţume sc că m-a ţi suna t, spuse e a câ nd a junse pe hol.
Ră ma se în ca pul scă rilor, de unde pute a să va dă cine urca , cu
un ochi la uşa biroului, în a ce la şi timp.
— Pe ntru puţin. Aţi a re sta t pe cine va ?
 — Nu, fa ce m doa r nişte ce rce tă ri pe ntru a cte simila re de prin
ţa ră şi a a pă rut şi a ce st ca z. Am suna t să vă d da că a u a pă rut ce va
noută ţi în ultimii a ni.
Acum, inima lui Ke lly bă te a a tâ t de ta re , că o dure a ste rnul. Îşi
a pă să cu pa lma de schisă coşul pie ptului. Da că cine va a fla de spre
che stia a sta , a r fi fost da tă a fa ră , cu sigura nţă ; de da ta a sta n-a r
ma i fi primit o a doua şa nsă .
— Din pă ca te , nimic nou. Ave m proba ADN la dosa r, a şa ca
da că e ste vre oda tă a re sta t pe ntru a ltce va , va e xista o potrivire ,
de şi şa nse le să -l trimite m în jude ca tă sunt mici, chia r şi a şa .
— De ce ?
Ke lly spe ra să a ibă loc o a re sta re , încă de câ nd se a nga ja se şi
îşi dă duse se a ma câ te dintre crime le ne re zolva te se înche ia u nu
da torită unor inve stiga ţii complica te , ci pur şi simplu dintr-o
întâ mpla re norocoa să . Te ste e limina torii fă cute după vre un ja f la
se rviciu, o probă lua tă după vre un te st pozitiv cu fiola . Ace a gură
de a e r proa spă t ca re a pa re câ nd o simplă infra cţiune mă runtă
de vine mult ma i mult, şi o crimă să vâ rşită cu două ze ci de a ni în
urmă e re zolva tă , în ce le din urmă . I se întâ mpla se şi lui Ke lly de
câ te va ori şi a sta e ra tot ce -şi dore a , ma i mult de câ t orice . Ke lly nu-
l vă zuse nicioda tă pe bă rba tul ca re o viola se pe Le xi, da r a proa pe
că pute a să vizua lize ze a roga nţa de pe figura lui tra nsformâ ndu-se
în frică ; o a cuza ţie re la tiv inofe nsivă a că re i lipsă de se mnifica ţie a r
fi pă lit pe lâ ngă confirma re a pozitivă a a na lize i ADN ca re a r fi
dove dit ire voca bil că e l e ra ce l ca re o hă rţuise pe sora e i; ca re o
urmă rise ; ca re o a ta ca se .
— La dosa r e xistă o scrisoa re a victime i, spune a de te ctivul
Gre e n, în timpul ă sta . O domnişoa ră Ale xis Swi . Scrisoa re a spune
că , de şi mă rturia da tă de e a în de cla ra ţie e ste încă va la bilă , e a nu
susţine a nche ta re a ca zului şi nu vre a să fie informa tă de spre
noută ţile ca re vor a pă re a în re zolva re a lui.
— Da r e imposibil! spuse Ke lly îna inte să se poa tă a bţine , ia r
voce a e i ră sună pe între g coridorul.
Simţe a confuzia de te ctivului Gre e n în linişte a ca re urmă .
— Vre a u să zic, de ce şi-a r re tra ge o victimă suportul din
a nche tă ? Nu a re nicio logică .
— Nu e xistă nicio e xplica ţie , doa r de cla ra ţia se mna tă . Poa te că
lucrurile n-a u sta t tocma i cum le -a pre ze nta t e a în de cla ra ţia
iniţia lă ? Poa te că pâ nă la urmă e ra vorba de cine va cunoscut;
poa te că iniţia l a consimţit, a poi s-a ră zgâ ndit.
Ke lly fă cu e forturi să se stă pâ ne a scă . Ima gine a lui Le xi îi a pă ru
în minte ; zgribulită într-un fotoliu, în ha ine le da te pe ntru controlul
me dica l de după viol, pre a dă râ ma tă ca mă ca r să se ridice câ nd
a junse se Ke lly, după ce gonise ignorâ nd orice limită de vite ză între
Brighton şi Durha m. Le xi e ra îmbră ca tă în ha ine de împrumut, ca re
nu-i ve ne a u, a le e i a flâ ndu-se de ja în pungi de hâ rtie , e tiche ta te cu
a te nţie şi sigila te pe ntru a na lize le crimina listice . Le xi pe pa tul
me dicului le gist, cu la crimi ca re -i curge a u de sub ple oa pe le
strâ nse ; mâ na e i strâ ngâ nd-o pe a lui Ke lly a tâ t de ta re , că -i lă sa se
un se mn. Nu e ra nimic conse nsua l în ce e a ce i se întâ mpla se lui
Le xi.
— Da , poa te , spuse Ke lly de ta şa t. Ei bine , mulţume sc pe ntru
te le fon. Nu cre d că a re le gă tură cu se ria noa stră de crime , da r nu
se ştie nicioda tă .
Înche ie convorbire a şi se întoa rse , a pă sâ ndu-şi frunte a pe
te ncuia la re ce a pe re te lui.
— Ke lly, da că vre i să me dite zi, poa te a r fi ma i bine s-o fa ci în
timpul libe r.
Se ră suci şi-l vă zu pe Nick în e chipa me ntul de a le rga re , cu
încă lţă minte a sport ca re nu fă cuse niciun zgomot pe tre pte le din
spa te le e i. Pe tice întune ca te de tra nspira ţie îi înce rcuia u
subsuorile şi pă ta se ră pa rte a din fa ţă a tricoului lui.
— Scuze , şe fu’, lua se m o scurtă pa uză .
Gâ ndurile lui Ke lly gone a u întruna . Ce fă cuse Le xi? Şi de ce ?
— Pă i tocma i s-a înche ia t. Mă duc să fa c un duş. Ne ve de m în
sa la de şe dinţe în ze ce minute .
Ke lly se stră dui să se conce ntre ze la ca zul de ca re se ocupa u
a cum.
— Ai a vut dre pta te în le gă tură cu violul din Ma idstone ; i-a m da t
toa te da te le Lucinde i.
— OK. Spune -le ce lor de la Poliţia din Ke nt că nu se ma i ocupă
e i de ca z. Îl pre luă m noi. Da r ma i întâ i de toa te , le -a m ce rut ce lor
de la Infra cţiuni Cibe rne tice să vină să ne lumine ze ce ma ma na ibii
fa c de două zile . Nu poţi să fa ci nicio mişca re fă ră să la şi o
a mpre ntă digita lă în zile le noa stre ; câ t de gre u poa te să fie să
ide ntifice pe rsoa na din spa te le site -ului ă stuia ?

— Foa rte gre u, spuse Andre w Robinson. Şi-a a cope rit urme le
pre a bine . De ta liile site -ului sunt înre gistra te în Insule le Ca yma n.
— În Insule le Ca yma n? De a colo îşi ge stione a ză site -ul a cum?
între bă Ke lly.
Nick se uită la e a .
— Nu te bucura pre a ta re , nu ple ci în nicio a ve ntură e xotică .
— Asta nu înse a mnă că ce l ca re fa ce toa te a ste a se a flă a colo,
spuse Andre w, ci doa r că da te le de conta ct sunt de a colo. Nu o să
vă surprindă să a fla ţi că nu e pre a ma re dra goste între Poliţia
Brita nică şi ce a din Insule le Ca yma n, de ci şa nse le să obţine m de la
e i informa ţiile de ca re a ve m ne voie sunt ze ro. Totuşi, ce a m a fla t
e ste a dre sa de IP de unde ră spunde site -ul.
Andre w vă zu fe ţe le lui Nick şi Ke lly, ca re pă re a u să nu
price a pă nimic din ce spune a , şi o luă de la înce put.
 — Pe scurt, câ nd ca ut un a numit dome niu, trimite m un se mna l
că tre site -ul re spe ctiv. Da că site -ul nu e xistă , nu a ve m niciun
ră spuns, da r da că e xistă (cum se întâ mplă în ma jorita te a ca zurilor)
ră spunsul ne spune nu doa r locul în ca re sunt ţinute de ta liile
dome niului, da r şi ce instrume nt e ste folosit pe ntru a se a lă tura
re ţe le i re spe ctive . Aşa da r, de e xe mplu – a ră tă spre te le fonul lui
Nick, ca re e ra pe ma sa din fa ţa lor – da că a i vre a să te înre gistre zi,
să zice m, la inte rne t ba nking a cum, site -ul a ce la a r înre gistra
a dre sa IP de pe te le fonul tă u, pe rmiţâ ndu-ne să te urmă rim.
— Am înţe le s, spuse Nick. Şi de unde se înre gistre a ză
a dministra torul?
Andre w îşi pocni înche ie turile de ge te lor între pă trunse ; ma i
întâ i una , a poi ce a la ltă .
— Din pă ca te , nu-i a tâ t de simplu.
Îşi de schise la ptopul şi le a ră tă lui Nick şi lui Ke lly un numă r:
5.43.159.255.
— Asta e ste a dre sa IP. Este ca un cod poşta l pe ntru compute re .
Este un IP sta tic, da r e ste gă zduit pe un se ve r ruse sc, şi, din pă ca te ,
ruşii…
— La să -mă să ghice sc, inte rve ni Nick. Ruşii nu coope re a ză cu
Poliţia Brita nică . Dumne ze ule !
Andre w ridică a mbe le mâ ini.
— Nu împuşca ţi me sa ge rul.
— Şi nu e xistă niciun a lt mod prin ca re să dă m de urma site -
ului? între bă Ke lly.
— Since r? Nu. Ce l puţin nu în inte rva lul de timp în ca re a ve ţi
voi ne voie de a sta . Este un site a proa pe ne de te cta bil.
— Asta înse a mnă că sunte m în că uta re a cuiva e xtre m de
inte lige nt? între bă Ke lly. Poa te cine va cu pre gă tire în IT?
— Nu ne a pă ra t. Toa te che stiile a ste a sunt disponibile online
pe ntru cine vre a să le gă se a scă . Chia r şi inspe ctorul a r pute a s-o
fa că .
Ke lly îşi a scunse un zâ mbe t. Nick se pre fă cu că nu a ude
re ma rca .
— Şi ce propui?
— Pă i ştii ve che a zica lă : ia urma ba nilor.
— Ce vre i să spui? între bă din nou Ke lly.
— N-a ţi vă zut nicioda tă Toţi oam enii preşed intelui? zise Andre w.
Ce -a ţi pie rdut! Infra ctorul ia ba ni de la oa me ni ca re se
înre gistre a ză pe un site de întâ lniri, core ct? Ăştia sunt ba nii că rora
tre buie să le luă m urma . Fie ca re tra nza cţie poa te fi urmă rită de pe
ca rdul de cre dit sa u de de bit a l clie ntului pâ nă la contul Pa yPa l
a socia t site -ului, şi, în ce le din urmă , pâ nă la contul ba nca r a l
infra ctorului. Câ nd a i a fla t cum a u fost scoşi ba nii şi de că tre cine ,
a tunci a i a fla t ce va importa nt.
Ke lly simţi o ra ză de spe ra nţă .
— De ce da te a i ne voie ?
— Tu ţi-a i folosit ca rdul pe rsona l de cre dit, nu-i a şa ?
Nick confirmă cu o mişca re a ca pului.
— Da ta tra nza cţie i, suma , şi ca rdul de cre dit cu ca re a i fă cut
pla ta . Dă -mi a ste a şi e u îţi gă se sc omul pe ca re -l ca uţi.
 22.

Sunte m bloca ţi în tra ficul de pe Norwood Roa d, ca re a bia se

mişcă de jumă ta te de oră , îna intâ nd cu vite za me lcului în ma şina
lui Gra ha m. E un şofe r ca re nu a re ră bda re , stre curâ nd ma şina în
fie ca re spa ţiu câ t de mic pe ca re -l ve de şi cla xone a ză pre lung da că
ma şina din fa ţă îndră zne şte să a şte pte ma i mult de o fra cţiune de
se cundă îna inte să ple ce de la se ma for. E a doua zi câ nd Gra ha m
mă duce a ca să cu ma şina şi a m ră ma s fă ră subie cte de
conve rsa ţie , e puizâ nd discuţiile obişnuite – da că ve chiul ma ga zin
de închirie ri vide o se va ocupa la pre ţul ce rut şi cum nu sunt
nicioda tă suficie nt de multe clă diri de birouri pe ma i multe e ta je
ca re să sa tisfa că ce re re a –, a şa că stă m în ma şină fă ră să zice m
nimic.
Din câ nd în câ nd, îmi ce r ia ră şi scuze că l-a m fă cut pe Gra ha m
să ocole a scă a tâ t de mult, ia r e l îmi spune că nu-i nimic.
— Nu te pute a m lă sa să umbli singură prin Londra cu un
pe rve rs ca re e pe urme le ta le , spune .
În tre a că t mă gâ nde sc că nu i-a m da t nicioda tă pre a multe
de ta lii de spre na tura a ta curilor să vâ rşite a supra ce lorla lte fe me i în
Londra , a poi îmi da u se a ma că e o pre supune re fire a scă pe ca re o
fa ce că a r fi vorba de fe me i hă rţuite .
Ştiu că l-a ş pute a ruga pe Ma să vină să mă ia de la se rviciu şi
că e l a r insista să mă conducă pâ nă a ca să oricâ t a ş a ve a ne voie .
Da r nu fa c a sta pe ntru că lui Simon i-a r displă ce a profund, ia r lui
Ma tt i-a r fa ce pre a ma re plă ce re .
Fa ptul că Ma mă iube şte încă e ste a de vă rul ne rostit ca re
plute şte între noi. Între mine şi Ma , a tunci câ nd ne întâ lnim ca să
vorbim de spre copii şi se uită la mine un pic ma i mult de câ t a r
tre bui. Între mine şi Simon, a tunci câ nd pome ne sc nume le lui Ma
şi vă d sclipire a pute rnică de ge lozie din ochii lui.
Simon nu mă poa te lua de la se rviciu. Acum câ te va să ptă mâ ni
şi-a vâ ndut ma şina . La vre me a re spe ctivă a m cre zut că e ne bun;
poa te că n-o folose a pre a mult în timpul să ptă mâ nii, da r în
we e ke nd ne duce a m de s la supe rma rke t sa u la IKEA, sa u ple ca m
din ora ş ca să ne ve de m cu prie te nii sa u cu fa milia .
— Pute m me rge cu tre nul, mi-a spus câ nd i-a m suge ra t c-o să
ne lipse a scă ma şina . Nu mi-a tre cut nicioda tă prin ca p că nu-şi
pute a pe rmite una .
Mi-a ş dori să fi a vut şi e u ca rne t de şofe r. N-a pă rut nicioda tă
să fie ne voie de a şa ce va , da r a cum mi-a ş fi dorit să pot conduce
pâ nă la se rviciu. De câ nd a m a fla t de a nunţuri, a m fost în a le rtă ; cu
fie ca re ne rv întins la ma ximum, ga ta me re u să fug. Sa u să lupt. Sunt
cu ochii-n pa tru; mă uit la toa tă lume a .
Aici, în ma şina lui Gra ha m, mă simt în sigura nţă , ştiu că nime ni
nu mă urmă re şte şi pot să mă la s în sca unul de pie le moa le şi să
închid ochii fă ră să -mi fa c griji că cine va mă prive şte de la dista nţă .
Înda tă ce tra ve rsă m râ ul, tra ficul înce pe să se mişte fluid. E
pornită că ldura şi, pe ntru prima da tă după multe zile , simt că mă
re la xe z. Gra ha m de schide ra dioul şi a scult inte rviul pe ca re Gre g
Burns, de la Ca pita l FM, i-l ia lui Art Ga rfunke l. Acordurile din Mrs.
Robinson se a ud pe ste cuvinte le de fina l şi mă gâ nde sc ce ha ios e
că -mi a minte sc toa te ve rsurile , da r îna inte să prindă contur în
minte a me a , a dorm.
Mă tot tre ze sc şi a ţipe sc din nou pe mă sură ce ne continuă m
drumul. Zgomotul tra ficului se schimbă încontinuu şi mă tre ze sc
doa r ca să a dorm la loc câ te va mome nte ma i tâ rziu. Aud înce putul
une i noi me lodii la ra dio; închid ochii pe ntru ce e a ce pa re doa r o
fra cţiune de se cundă , a poi mă tre ze sc la re fre nul de fina l a l une i cu
totul şi cu totul a lte me lodii.
 Subconştie ntul me u încurcă sune te le ca re -şi croie sc drum prin
somn; a utobuze le , muzica , re cla me le de la ra dio. Motorul ma şinii
de vine huruitul de funda l a l unui va gon de me trou; voce a
cra inicului, ce a a pe rsoa ne i ca re îmi a tra ge a te nţia să fiu atentă la
spaţiul d intre peron şi vagon. Sta u în picioa re în me trou, înconjura tă
de o mulţime de că lă tori; miroa se a a e rsha ve şi a tra nspira ţie .
Pa rfumul mi-e fa milia r şi înce rc să -mi da u se a ma de unde -l ştiu,
da r îmi sca pă .

Da tă înre gistra re : vine ri, 13 noie mbrie

Fe me ie a lbă

Aproa pe pa truze ci de a ni.

Ochi pe ste tot; privindu-mă . Urmă rindu-mă . Ştiind fie ca re pa s a l

tra se ului me u. Tre nul se opre şte şi înce rc să cobor, da r cine va se
împinge în mine , izbindu-mă de pe re te le va gonului.

Nive l de dificulta te : me diu.

Este Luke Frie dla nd. Mă a pa să pute rnic pe pie pt. Te-am salvat,
spune , ia r e u înce rc să da u din ca p; înce rc să mă mişc. Mirosul de
a fte rsha ve e ste cople şitor; îmi umple nă rile şi mă sufocă .
Am ochii închişi.
De ce am och ii înch işi?
Îi de schid, da r bă rba tul ca re se împinge în mine nu e ste Luke
Frie dla nd.
Nu sunt în tre n, înconjura tă de na ve tişti.
Sunt în ma şina lui Gra ha m Ha llow.
El e ce l ca re a re fa ţa lâ ngă a me a , cu bra ţe le în jurul me u,
împingâ ndu-mă în sca un. Pe e l îl miros; a roma a ce e a le mnoa să , cu
te ntă de scorţişoa ră a me ste ca tă cu mirosul trupului să u şi izul
stă tut a l sa coului lui de twe e d.
— Unde sunte m? Dă -te de pe mine !
Pre siune a de pe pie ptul me u dispa re , da r încă mă ma i chinui
să re spir; pa nica mă sugrumă , de pa rcă în jurul gâ tului s-a r a fla
două mâ ini ca re strâ ng. Ma şina e învă luită de întune ricul ca re se
infiltre a ză prin ge a muri, ia r e u ca ut pa nica tă mâ ne rul de la
portie ră .
Lumina mă fa ce să clipe sc.
— Îţi de sfă ce a m ce ntura de sigura nţă , spune Gra ha m.
Pa re ne rvos, de fe nsiv.
Pe ntru că -l a cuz?
Sa u pe ntru că l-a m oprit din ce fă ce a ?
— Ai a dormit.
Mă uit în jos şi vă d că ce ntura me a de sigura nţă fuse se
de sfă cută , cure a ua a tâ rnâ nd în jurul bra ţului me u stâ ng. Îmi da u
se a ma că sunte m pa rca ţi la mine pe stra dă ; pot să vă d uşa de la
intra re a în ca să .
Simt cum mă înroşe sc.
— Îmi… îmi pa re ră u.
Somnul m-a fă cut să fiu confuză .
— Am cre zut… – înce rc să gă se sc cuvinte le – a m cre zut că
e ra i…
Nu pot să continui, da r nici nu-i ne voie .
Gra ha m întoa rce che ia în conta ct, zgomotul motorului punâ nd
punct conve rsa ţie i noa stre . Cobor din ma şină şi mă cutre mur;
te mpe ra tura e cu cincispre ze ce gra de ma i scă zută de câ t înă untru.
— Mulţume sc că m-a i condus. Îmi pa re ră u că a m cre zut…
De ma re a ză , lă sâ ndu-mă stâ nd pe trotua r.
Cu gasesteperech eapotrivita.com nu-ţi m ai baţi capul cu em oţiile unei
întâlniri pe nevăzute, nici cu o conversaţie ch inuită la o cină. Aş zice ch iar
că e m ai cinstit d ecât alte site-uri d e întâlniri, cu fotografiile lor trucate şi
profilurile lor pline d e m inciuni. Nivelul salariului, h obby -uri, m âncăruri
preferate… toate irelevante. Cine-şi construieşte o relaţie pe baza gustului
com un pentru gustările spaniole? O com binaţie poate părea perfectă pe
h ârtie, d ar să-i lipsească scânteia d e care este nevoie că să se aprind ă totul.
gasesteperech eapotrivita.com rezolvă toate prostiile astea; prefăcătoria
că îi pasă cuiva că-ţi place ţie opera sau plim bările prin parc. Înseam nă că
bărbaţii pot să nu se m ai grăbească. Te pot urm ări o vrem e, pot intra în
vorbă cu tine; pot ved ea d acă eşti suficient d e interesantă cât să te scoată la
cină, în loc să-şi piard ă tim pul cu vreo toantă guralivă. Înseam nă că
bărbaţii pot să-ţi invad eze intim itatea. Pot să-ţi m iroasă parfum ul,
respiraţia, pielea. Pot sim ţi scânteia şi pot acţiona ca atare.

Te întrebi cine sunt clienţii m ei? Cine ar folosi un astfel d e site? Crezi
că nu are cum să ex iste o piaţă suficient d e m are pentru aşa ceva?
Pot să te asigur că ex istă.
Clienţii m ei provin d in toate palierele vieţii. Sunt bărbaţi care n-au
tim p să construiască o relaţie. Bărbaţi care nu au găsit acea „persoană
specială”; bărbaţi care se ex cită când d eţin controlul. Fiecare are m otivele
sale pentru a se alătura com unităţii gasesteperech eapotrivita.com ; nu e
treaba m ea să-m i pese care sunt acestea.
Aşad ar, cine sunt aceşti bărbaţi?
Sunt prietenii tăi. Tatăl tău, fratele, prietenul cel m ai bun, vecinul,
şeful. Sunt oam enii pe care-i vezi în fiecare zi; oam enii cu care călătoreşti
în d rum spre şi d e la serviciu.
Eşti surprinsă. Crezi că-i ştii m ai bine d e-atât.
Te înşeli.
 23.

— E ma şina dumne a voa stră ?

Ke lly împinse pe ste ma să fotogra fia unui Le xus ne gru. Gordon
Tillma n dă du din ca p.
— Pe ntru înre gistra re , me nţione z că suspe ctul confirmă dâ nd
din ca p.
Ke lly se uită la Tillma n, ca re a fişa ma i puţină sigura nţă de sine
a cum, că e le ga ntul lui costum fuse se înlocuit cu sa lope ta gri
spe cifică de ţinuţilor a fla ţi în custodie , da r încă de stul de a roga nt
câ t să -şi prive a scă dire ct în ochi a nche ta torii. Da ta na şte rii indica
că a ve a pa truze ci şi şa pte de a ni, da r pă re a cu ze ce a ni ma i în
vâ rstă ; pie le a e ra pă ta tă şi zbâ rcită de a nii de e xce se . Droguri? Sa u
a lcool? Bă utură şi fe me i. Nopţi pie rdute fluturâ nd te a ncuri de ba ni
ca să a tra gă fe te le ca re nu i-a r fi a runca t a ltfe l nicio privire . Ke lly
înce rcă să nu la se de zgustul să i se cite a scă pe fa ţă .
— Era ţi la vola nul e i ie ri dimine a ţă în jur de ora nouă ?
— Ştii bine că da .
Tillma n e ra re la xa t, cu bra ţe le încrucişa te în dre ptul pie ptului
pe mă sură ce ră spunde a între bă rilor poliţiste i. Nu ce ruse să fie
pre ze nt niciun a voca t şi Ke lly încă nu-şi dă de a se a ma cum me rge a
inte roga toriul. Re cunoa şte re comple tă ? Aşa pă re a , şi totuşi… e ra
ce va în privire a lui Tillma n ca re suge ra că n-o să fie chia r a tâ t de
simplu. Îi ve ni dintr-oda tă în minte ima gine a une i a lte ca me re de
inte roga torii – un a lt suspe ct, da r a ce e a şi infra cţiune – şi-şi încle ştă
pute rnic pumnii pe sub ma să . Fuse se un ca z singula r. Re uşise s-o
scoa tă din să rite , da r pe a tunci e ra ma i tâ nă ră , a ve a ma i puţină
e xpe rie nţă . Nu a ve a să se ma i întâ mple din nou.
Cu toa te a ste a , simţe a cum i se pre linge a u dâ re de sudoa re pe
şira spină rii şi fu ne voită să se stră duia scă să ră mâ nă a te ntă . Nu-i
re ve nise ră în minte nicioda tă ; cuvinte le şoptite în ure che a e i.
Cuvinte le ca re o duse se ră dincolo de limită şi ca re o fă cuse ră să
va dă roşu îna inte a ochilor, pie rzâ ndu-şi a stfe l controlul.
— Îmi pute ţi spune , în cuvinte le dumne a voa stră , ce s-a
întâ mpla t ie ri între opt juma te şi ze ce ?
— Mă întorce a m de la o confe rinţă la ca re pa rticipa se m cu o
se a ră îna inte . A fost urma tă de un dine u şi mi-a m pe tre cut noa pte a
în Ma idstone şi mă pre gă te a m să ple c spre Oxfordshire . Ave a m de
gâ nd să lucre z de -a ca să pe ntru re stul zile i.
— Unde lucra ţi?
Tillma n se uită la e a , coborâ nd privire a pe ntru o fra cţiune de
se cundă , da r în mod de libe ra t, pe pie ptul e i, îna inte să ră spundă .
Ke lly simţi, ma i de gra bă de câ t să va dă , cum Nick se a ple că uşor în
sca unul lui. Spe ră ca e l să nu zică nimic. Nu voia să -i de a lui
Tillma n sa tisfa cţia de a fi ştiut că e a obse rva se unde se oprise e l
cu privire a .
— În ce ntrul de a fa ce ri. Sunt consulta nt pe ntru ma na ge me ntul
a ve rii la NCJ Inve stors.
Ke lly nu fuse se surprinsă câ nd inspe ctorul îi spuse se că se va
a lă tura inte roga toriului. Îl implora se s-o la se pe e a să -l inte rvie ve ze
pe Tillma n, a mintindu-i câ t de mult lucra se la a ce st ca z şi câ t de
mult îşi dore a să fie a colo la fina l. Lui Nick îi lua se pa rcă o
e te rnita te să ră spundă .
— OK, da r o să pa rticip şi e u.
Ke lly dă duse din ca p.
— Ai pre a puţină e xpe rie nţă ca să conduci inte roga toriul
singură şi oricum o să strâ mbe lume a din na s prin birou din ca uza
a sta .
Ce lă la lt motiv ră mă se se ne spus. Nu a ve a încre de re că e a e ra
în sta re să nu se pia rdă cu fire a . Şi cum a r fi putut să -l conda mne
pe ntru a sta ? Nici mă ca r e a nu a ve a încre de re în e a însă şi.

Fuse se suspe nda tă ime dia t, a me ninţa re a unui proce s pe na l

a tâ rnâ nd de a supra e i de opotrivă cu a nche ta disciplina ră inte rnă .
— Ce na iba a fost în ca pul tă u? o între ba se Digge rs, câ nd Ke lly
fuse se e libe ra tă din custodie , cu că ma şa ruptă şi o vâ nă ta ie ca re
se forma se pe fa ţa e i, a colo unde suspe ctul o lovise , ripostâ nd.
Tre mura pute rnic, a dre na lina re tră gâ ndu-se din corpul e i tot la fe l
de re pe de pe câ t îl inva da se .
— Nimic. Nu m-a m gâ ndit la nimic.
Nu e ra a de vă ra t. Se gâ ndise la Le xi. Era ine vita bil, ştiuse a sta
din clipa în ca re primise ca zul. O fa tă viola tă de un stră in, pe câ nd
se întorce a a ca să de la şcoa lă .
— Pre ia u e u, îi spuse se e a se rge ntului ime dia t.
Tra ta se victima cu a ce e a şi compa siune pe ca re şi-a r fi dorit s-o
prime a scă sora e i, simţind că a sta a ve a să conte ze .
Câ te va zile ma i tâ rziu, a re sta se ră a gre sorul; proba ADN se
potrivise cu profilul unui infra ctor se xua l cunoscut. Ace sta ne gă
scurt; stă tu râ njind în sa la de inte roga torii, îmbră ca t într-un costum
din hâ rtie , de unică folosinţă . Nu am nim ic d e com entat. Nu am nim ic
d e com entat. Nu am nim ic d e com entat. Apoi că scă , de pa rcă toa tă
pove ste a îl plictise a , ia r Ke lly simţise furia cre scâ nd în inte riorul e i,
ca un fie rbă tor de a pă ca re stă să de a în clocot.

— Aşa da r, conduce a ţi spre ca să … inte rve ni Nick, câ nd Ke lly nu

ma i spuse nimic.
Se chinui să -şi conce ntre ze din nou a te nţia a supra lui Tillma n.
— Tre ce a m pe lâ ngă ga ră şi mi-a m da t se a ma că proba bil
e ra m încă sub inte rdicţia de a circula , din ca uza a ce e a ce
consuma se m cu o se a ră îna inte .
În colţul gurii lui Tillma n a pă ru un zâ mbe t, ia r Ke lly ştiu că
mă rturisire a lui nu pute a fi urma tă de nicio inve stiga ţie . Ar fi putut
să -şi pună pe nsia la bă ta ie că Gordon Tillma n e ra un clie nt re gula t
a l bă utului la vola n; e ra e xa ct ge nul a ce la de a roga nt ne norocit
ca re pre tinde a că şofa ma i bine după câ te va ha lbe .
— M-a m gâ ndit c-a r fi ma i bine să mă opre sc să be a u o ca fe a ,
a şa că a m tra s pe dre a pta şi a m între ba t o fe me ie da că e ra vre o
ca fe ne a prin a propie re .
— O pute ţi de scrie pe fe me ia re spe ctivă ?
— În jur de tre ize ci şi cinci de a ni, blondă . Îngrijită .
Tillma n zâ mbi din nou.
— Mi-a re coma nda t o ca fe ne a re la tiv a proa pe şi a m între ba t-o
da că vre a să mă însoţe a scă .
— Aţi invita t la ca fe a o pe rsoa nă comple t ne cunoscută ? între bă
Ke lly, fă ră să se ma i chinuie să -şi a scundă ne încre de re a .
— Ştii cum se zice , spuse Tillma n, cu râ nje tul încă întins pe
fa ţă , un stră in e doa r un prie te n pe ca re nu l-a i întâ lnit încă . Îmi
trimite a tot fe lul de se mna le , ime dia t ce a m oprit ma şina .
— Obişnuiţi să invita ţi la o ca fe a fe me i pe ca re nu le
cunoa şte ţi? insistă Ke lly.
Tillma n nu se gră bi să ră spundă ; mă surâ nd-o din priviri pe
Ke lly şi dâ nd foa rte uşor din ca p îna inte să ră spundă .
— Nu-ţi fa ce griji, dră guţo, le invit numa i pe a le a frumoa se .
— Da că a ţi pute a continua , îl între rupse Nick, cu ve rsiune a
dumne a voa stră a e ve nime nte lor.
Tillma n re ma rcă sublinie re a inspe ctorului, da r continuă .
— A urca t şi ne -a m îndre pta t spre ca fe ne a , da r a poi mi-a fă cut
o ofe rtă de ne re fuza t.
Râ nje tul de pe fa ţa lui Tillma n îi provocă gre a ţă lui Ke lly.
— A zis că n-a ma i fă cut nicioda tă a şa ce va în via ţa e i, da r că a
a vut dintotde a una fa nte zia a sta să fa că se x cu un stră in şi m-a
între ba t ce pă re re a ve a m e u de spre a sta . Ei bine , spuse e l râ zâ nd,
voi ce pă re re a ţi fi a vut? Mi-a spus că n-o să -mi zică cum o che a mă
şi că nici nu voia să a fle nume le me u şi a poi m-a ghida t spre zona
industria lă de la pe rife ria Ma idstone ului.
— Şi a colo ce s-a întâ mpla t?
— Vre i toa te de ta liile ?
Tillma n se a ple că în fa ţă , uitâ ndu-se la Ke lly provoca tor.
— Există o de numire pe ntru oa me ni ca tine , ştii?
Ke lly ră ma se ne clintită .
— Şi la fe l una pe ntru ce i ca tine .
Simţi în stoma c un ghe m de furie şi se conce ntră , înce rcâ nd să -l
pă stre ze a colo.
Urmă o pa uză . Tillma n râ nji.
— Mi-a fă cut se x ora l, a poi i-a m tra s-o. M-a m ofe rit s-o conduc
îna poi, da r mi-a spus că vre a s-o la s a colo. Pa rte din fa nte zie , mă
gâ nde sc.
Se uită în ochii lui Ke lly, de pa rcă a r fi putut să simtă că în
sufle tul e i se dă de a o bă tă lie ; că toa tă a ce a stă situa ţie de zgropa
ce va ce e a se chinuise cu succe s să a scundă .
— Îi plă ce a se xul ma i bruta l, da r sunt o gră ma dă de fe me i
că rora le pla ce a şa , nu?
Tillma n râ nji din nou.
— Da c-a r fi să mă ia u după sune te le pe ca re le scote a tipa
a sta , cre d că i-a plă cut la ne bunie .
I-a plăcut la nebunie.

Câ t dura se inte roga toriul, suspe ctul nu-şi lua se ochii de la

Ke lly. Era împre ună cu un cole g bă rba t, ia r infra ctorul nu spuse se
nimic provoca tor; nu fă cuse nicio mişca re de intimida re a lui Ke lly.
Abia câ nd îi fuse se ră scoa se că tuşe le , ia r Ke lly îl conduce a singură
spre ce lula lui, se a ple ca se spre e a . Îi simţise că ldura ră suflă rii pe
gâ t şi tră se se în pie pt mirosul stă tut de tra nspira ţie şi ţigă ri.
— I-a plă cut la ne bunie , şoptise e l.
Fuse se ca o e xpe rie nţă e xtra se nzoria lă , ca a tunci câ nd sufle tul
pă ră se şte trupul, se gâ ndise Ke lly după a ce e a . De pa rcă a r fi fost o
cu totul a ltă pe rsoa nă ce a ca re se ră sucise cu pumnul ridica t; ca re
îl pocnise dre pt în na s, re pe zindu-i-se în fa ţă . De pa rcă a ltcine va îşi
pie rduse controlul. Cole gii o tră se se ră pe Ke lly de opa rte , da r e ra
pre a tâ rziu.
Ke lly se între ba câ nd scrise se oa re sora e i scrisoa re a că tre
poliţia din Durha m; da că la mome ntul a ce la lui Le xi îi pă sa ma i
puţin de re zulta tul a nche te i de câ t lui Ke lly; da că e a a proa pe că -şi
pie rduse slujba de ge a ba .
— Asta e tot? spuse Ke lly, dâ nd fotogra fia la o pa rte . Asta e
pove ste a dumne a voa stră ?
— Asta e ce e a ce s-a întâ mpla t.
Tillma n îşi încrucişă din nou bra ţe le şi se re ze mă de sca un,
fă câ nd pla sticul să trosne a scă .
— Da r la să -mă să ghice sc; a nă pă dit-o vinovă ţia , sa u a a fla t
iubitul e i şi a cum strigă c-a fost viola tă . Core ct?
Ke lly învă ţa se multe în ultimii a ni. Era u me tode ma i bune prin
ca re să te de scurci cu un infra ctor de câ t să te e ne rve zi. Se lă să şi
e a pe spa te , copiind mişca re a lui Tillma n; cu pa lme le a mbe lor
mâ ini ridica te de pa rcă a r fi a cce pta t înfrâ nge re a . Aşte ptâ nd
zâ mbe tul lui înfumura t, ca re ştia că a ve a să a pa ră . Şi a poi, spuse :
— Spune ţi-mi de spre ga se ste pe re che a potrivita .com.
Schimba re a fu ime dia tă .
Pa nica cuprinse ochii lui Tillma n şi între g corpul i se te nsionă .
— Ce vre i să spui?
— De câ nd sunte ţi me mbru?
— Nu ştiu de spre ce vorbe şti.
 Acum e ra râ ndul lui Ke lly să zâ mbe a scă .
— Chia r a şa ? Aşa da r, câ nd o să vă pe rche ziţionă m ca sa (ce e a
ce vom fa ce câ t o să vă a fla ţi în a re st) şi o să ne uită m în
compute rul dumne a voa stră , n-o să gă sim nicio urmă a vizite lor pe
ca re le -a ţi fă cut pe site ?
Pe frunte a lui Tillma n a pă rură broboa ne le de sudoa re .
— Nu vom a fla de ta liile tra se ului victime i? Pe ntru ca re s-a
plă tit? Ca re a fost de scă rca t?
Tillma n îşi tre cu o mâ nă pe ste fa ţă , a poi o fre că de ma te ria lul
pa nta lonilor sa lope te i, lă sâ nd o urmă închisă de tra nspira ţie pe
coa psa dre a ptă .
— Ce pa che t a ţi a cce sa t? Pla tinum, nu-i a şa ? Un bă rba t ca
dumne a voa stră nu s-a r mulţumi de câ t cu ce -i ma i bun.
— Opriţi inte roga toriul, spuse Tillma n. M-a m ră zgâ ndit. Vre a u
un a voca t.

Nu fu nicio surpriză pe ntru Ke lly că Gordon Tillma n ce ru să -i

fie convoca t a voca tul pe rsona l, în loc de ce l din oficiu, şi nici nu-i
pă să că fu ne voit să a şte pte tre i ore pe ntru a ce st privile giu. Între
timp, poliţia din Oxfordshire îi confiscă la ptopul, împre ună cu
chiloţii pe ca re -i purta se la mome ntul pre supusului a ta c şi ca re
a tâ rna u juma te înă untru, juma te a fa ră în coşul de rufe din ba ia lui.
Ofiţe ri de la Poliţia Me tropolita nă a junse ră la biroul lui Tillma n ca
să confişte şi compute rul de la se rviciu şi conţinutul se rta re lor de
la biroul lui, ia r Ke lly se mulţumi la gâ ndul că , indife re nt da că
insta nţa a ve a să -l gă se a scă vinova t sa u nu pe Tillma n, ce l puţin
ca rie ra lui e ra înche ia tă .
— Câ t de re pe de poţi să ve rifici la ptopul? îl între bă Nick pe
Andre w.
El şi Ke lly se întorse se ră la birou, în vre me ce Tillma n se
sfă tuia cu a voca tul lui.
 — Tre i pâ nă la cinci zile da că e urge nt. Două ze ci şi pa tru de
ore da că a i buge t.
— O să a m. Vre a u istoricul că ută rilor lui pe ne t din ultime le
şa se luni, cu fie ca re vizită de pe site înre gistra tă . Vre a u să ştiu ce
profiluri a vă zut, ce a de scă rca t şi da că a că uta t loca ţiile pe Google
Ea rth. Şi mă tură ha rd drive -ul după filme porno, tre buie să a ibă
câ te va şi da că mă ca r unul dintre e le e ste pe -a proa pe de limita
ile ga lită ţii, îl a re stă m pe ntru a sta . Ne norocit a roga nt.
— Aşa da r, nu pre a ţi-a plă cut de Tillma n? spuse Ke lly după ce
Andre w dispă ru în colţul să u. Da r a fost a tâ t de fe rme că tor, a dă ugă
cu o grima să . Câ t cre zi că ştie ?
— E gre u de zis. De stul câ t să de a îna poi câ nd a a uzit că ştim
de site , în mod ce rt, da r da că ştie cine e în spa te le pove ştii sa u nu,
de a sta nu-s pre a convins. Da că a voca tul lui a re ce va minte , îl va
sfă tui să nu ma i fa că niciun come nta riu, a şa că totul se va re duce
la munca crimina liştilor. Ave m ra portul de la me dicul le gist?
— Am vorbit cu e chipa spe cia liza tă în a gre siuni se xua le din
Ke nt îna inte să înce pe m inte roga toriul şi ne -a u trimis prin fa x
ra portul comple t. Ave m dova da cla ră a unui ra port se xua l, da r
sigur că nu a sta e ste dile ma .
Îi întinse lui Nick fa xul, ia r inspe ctorul se uită re pe de pe ste
conţinut.
— Nu sunt urme de ră ni de a pă ra re şi nici se mne e vide nte că a
fost forţa tă ?
— Asta nu înse a mnă nimic.
Nici Le xi nu fuse se ră nită . Pur şi simplu pa ra liza se , a sta i-a
pove stit ma i a poi lui Ke lly; pe ntru a sta se învinovă ţe a ma i mult
de câ t pe ntru orice a ltce va . Pe ntru că nu opuse se re ziste nţă .
— Nu, da r a sta fa ce a l na ibii de dificil pe ntru noi să dove dim
lipsa consimţă mâ ntului. E e se nţia l să a ră tă m le gă tura dintre
Gordon Tillma n şi profilul de pe site a l victime i. Da că pute m fa ce
a sta , pove ste a lui de spre cum a cunoscut-o întâ mplă tor nu ma i stă
în picioa re .
— Şi da că nu pute m? între bă Ke lly.
— O să re uşim. Unde -i Lucinda ?
— Într-o şe dinţă , împa rte sa rcini noi.
— Vre a u să ide ntifice fe me ile de pe site pe ca re încă nu le
ştim. Nu le cunoa şte m nume le , da r a ve m fotogra fiile lor şi ştim
e xa ct unde se vor a fla în drumul dintre ca să şi se rviciu. Vre a u să
fie ide ntifica te , a duse a ici şi a ve rtiza te .
— S-a fă cut.
Nick fă cu o pa uză .
— A fost un inte rviu dificil. Ai fă cut tre a bă bună . Sunt
impre siona t.
— Mulţume sc.
— Ha i să -l a duce m îna poi. Nu-mi închipui c-o să ma i dure ze
pre a mult.

Pre dicţiile inspe ctorului fură core cte . La sfa tul a voca tului să u,
un bă rba t a gita t şi sla b, cu oche la ri cu ra me groa se , Gordon
Tillma n ră spunse că nu come nte a ză la niciuna dintre între bă rile
ca re -i fură a dre sa te .
— Spe r că -mi ve ţi e libe ra clie ntul pe ca uţiune , spuse a voca tul,
câ nd Tillma n fu trimis din nou în ce lula lui.
— Mă te m că nu a ve m de gâ nd a şa ce va , ră spunse Ke lly. Este o
a nche tă se rioa să şi a ve m de fă cut ce rce tă ri crimina listice e xtinse .
Clie ntul dumne a voa stră va tre bui să se obişnuia scă să ma i ste a
a ici o vre me .
Apre cie rile lui Nick îi dă duse ră încre de re şi în a doua pa rte a
inte rviului se simţi ma i mult ca e a ce a ve che . De te ctivul ca re
fuse se , îna inte s-o de a în ba ră .
 Îl pute a u re ţine pe Tillma n două ze ci şi pa tru de ore , da r Nick
lua se de ja le gă tura cu ofiţe rul supe rior, solicitâ nd o pre lungire a
a ce ste i pe rioa de . Da tă fiind fe re a stra de timp ofe rită de Andre w,
chia r şi ce le două spre ze ce ore suplime nta re cu ca re supe riorul să u
fuse se de a cord tot nu pă re a u să fie de -a juns; e ra posibil să a ibă
ne voie de a utoriza re din pa rte a unui ma gistra t ca să -l ţină pe
Tillma n după gra tii pe ntru o pe rioa dă ma i lungă de -a tâ t.
Ke lly ră sfoi file le dosa rului câ t a şte ptă noută ţi de la se rge nt.
De cla ra ţia victime i nu e ra o le ctură pre a plă cută . Le xus-ul ne gru
oprise chia r în dre ptul e i; bă rba tul de la vola n ce ruse nişte
indica ţii, de schizâ nd uşa pa sa ge rului, pe ntru că „ge a mul e ste
bloca t”.
„Mi s-a pă rut ce va ciuda t”, spune a e a în de cla ra ţie , „da t fiind
fa ptul că ma şina pă re a nouă , da r nu mi-a da t prin ca p că a r tre bui
să fiu suspicioa să .”
Ka thryn se a ple ca se spre ma şină să ofe re indica ţiile ce rute –
şofe rul îi spuse se că înce rca să gă se a scă a utostra da M20 – şi
de scrise se un bă rba t ca re pă re a zâ mbitor şi de loc a me ninţă tor.
„Şi-a ce rut scuze că -mi ră pe şte din timp”, spuse se fe me ia , „şi
mi-a mulţumit că l-a m a juta t.”
Ka thryn re pe ta indica ţiile a doua oa ră („spuse se că a re o
me morie foa rte proa stă ”) câ nd inte nţiile lui Gordon Tillma n îi
de ve niră la un mome nt da t limpe zi.
„Dintr-oda tă s-a întins şi m-a înhă ţa t. M-a prins cu pute re de
fula rul gri cu ca re e ra m înfă şura tă , înşfă câ ndu-l de unde va de sub
umă rul me u dre pt şi m-a împins în ma şină . S-a pe tre cut totul a tâ t
de re pe de , că nici mă ca r n-a m a vut câ nd să ţip. A de ma ra t în
trombă , cu picioa re le me le încă a tâ rnâ nd a fa ră din ma şină şi cu
fa ţa me a împinsă în poa la lui. Simţe a m vola nul în ce a fă şi şi-a
folosit mâ na libe ră ca să -mi împingă ca pul în şliţul pa nta lonilor.”
 La un mome nt da t, ma şina s-a oprit doa r a tâ t câ t Tillma n să se
întindă spre victimă şi s-o tra gă cu totul înă untru, trâ ntind portie ra
în urma e i, da r i-a ţinut ma i de pa rte ca pul a pă sa t în poa la lui; cu
ma şina într-o vite ză re dusă , fă ră s-o schimbe de loc.
„Am înce rca t să -mi mişc ca pul, da r nu mi-a da t voie ”, i-a spus
fe me ia de te ctivului din Ke nt ca re i-a lua t de cla ra ţia . „Fa ţa me a e ra
împinsă pe pe nisul lui şi a m simţit cum a re o e re cţie din ce în ce
ma i pute rnică . Atunci mi-a m da t se a ma că a re să mă viole ze .”
O notiţă scrisă de ofiţe rul ca re se ocupa se de ca z o informa pe
Ke lly că victima a ve a doi copii, dintre ca re ce l ma i mic a ve a doa r
un a n juma te . Lucra cu progra m între g, e ra consulta nt în Re surse
Uma ne şi e ra că să torită de unspre ze ce a ni.
Susţin în totalitate d em ersurile poliţiei şi sunt d ispusă să d epun
m ărturie în faţa instanţei d acă este nevoie.
Bine înţe le s că a şa stă te a u lucrurile . Cine n-a r fi fă cut la fe l?
De ce n-o fă cuse şi Le xi?
— Tre buie să ia u puţin a e r, îi spuse Ke lly lui Nick, ca re a bia
da că -şi ridică privire a de la biroul lui.
Ke lly pă ră si biroul a le rgâ nd pe scă ri şi ie şind în curte a
împre jmuită pe uşa din spa te le se cţie i. Îşi dă du se a ma că a ve a
pumnii încle şta ţi ca două mingi bine umfla te , şi se forţă să -şi
de sfa că de ge te le , tră gâ nd cu ne sa ţ a e r în pie pt.
Le xi ră spunse chia r câ nd Ke lly cre zu că a ve a să intre
me sa ge ria voca lă .
— De ce le -a i spus ce lor de la poliţia din Durha m că nu te ve i
pre ze nta la tribuna l?
Ke lly a uzi cum sora e i inspiră a dâ nc.
— Sta i puţin.
Se a uzi o conve rsa ţie şoptită ; voci pe ca re Ke lly le re cunoscu ca
fiind a le soţului lui Le xi şi a le unuia dintre copii. Fe rgus, îşi spuse .
Se a uzi o uşă închizâ ndu-se . Câ nd vorbi din nou, Le xi fu liniştită ,
da r fe rmă .
— De unde ştii a sta ?
— De ce le -a i spus că nu susţii o a nche tă , Le xi?
— Pe ntru că nu o voi fa ce .
— Nu înţe le g. Cum poţi să re nunţi într-o che stiune ca re e
proba bil ce a ma i importa ntă ca re ţi s-a întâ mpla t vre oda tă ?
— Pe ntru că nu e ce a ma i importa ntă che stie ca re mi s-a
întâ mpla t, de a ia ! Soţul me u e ce a ma i importa ntă che stie ca re mi
s-a întâ mpla t vre oda tă . Fe rgus şi Alfie sunt che stii importa nte . Tu,
ma ma , ta ta … toa te a ste a sunt cu mult ma i importa nte de câ t ce s-a
întâ mpla t la Durha m cu a tâ t de mult timp în urmă .
— Şi cum ră mâ ne cu re stul? Cum te -a i simţi da că tipul ă la
viole a ză pe a ltcine va pe ntru că nu a fost gă sit vinova t de a te fi
a ta ca t pe tine ?
Le xi oftă .
— Mă simt vinova tă pe ntru a sta , chia r mă simt. Da r e vorba de
instinctul de conse rva re , Ke lly. Altfe l m-a ş fi fă cut bucă ţi, Ke lly, şi
cine ştie unde a ş fi a juns? Cu ce le -a ş ma i fi fost de folos a tunci
bă ie ţilor me i?
— Nu înţe le g de ce ve zi lucrurile a şa , în a lb şi ne gru. Poa te să
dure ze a ni pâ nă va fi prins (da că va fi prins), s-a r pute a să a i cu
totul a ltă pă re re a tunci.
— Da r nu înţe le gi că e xa ct de a sta sunt lucrurile a tâ t de
complica te ?
Ke lly a uzi cum se frâ nge voce a surorii e i şi simţi şi e a un nod în
gâ t.
— N-a ş fi ştiut nicioda tă câ nd o să se întâ mple . N-a ş fi ştiut
da că n-o să prime sc la un mome nt da t un te le fon prin ca re să fiu
a nunţa tă că a u prins pe cine va , sa u că a a pă rut un ma rtor ca re să
a ibă ma i multe informa ţii. Da că a r fi fost ziua de dina inte de un
inte rviu pe ntru o slujbă ? Sa u da că e ra ziua unuia dintre copii? Sunt
fe ricită , Ke lly. Am o via ţă frumoa să , cu fa milia pe ca re o iube sc, ia r
ce e a ce s-a întâ mpla t la Durha m a fost a cum un milion de a ni. Nu
vre a u să scot din nou totul la supra fa ţă .
Ke lly nu ma i spuse nimic.
— Tre buie să înţe le gi a sta . Tre buie să -ţi da i se a ma de ce a m
proce da t a şa .
— Nu, nu înţe le g de loc. Şi nu înţe le g de ce nu mi-a i spus
nicioda tă ce -a i fă cut.
— Exa ct din ca uza a sta , Ke lly! Pe ntru că nu m-a i lă sa t nicioda tă
să de pă şe sc mome ntul, chia r şi câ nd a m vrut să fa c a sta . Eşti ofiţe r
de poliţie , tu îţi pe tre ci via ţa de zgropâ nd tre cutul, că utâ nd
ră spunsuri. Da r câ te oda tă pur şi simplu nu sunt ră spunsuri.
Une ori, lucrurile re le se întâ mplă şi tre buie să te de scurci cu a sta
câ t de bine poţi.
— Ne ga re a nu e ce l ma i bun mod de a …
— Tu ve zi-ţi de via ţa ta , Ke lly. Şi la să -mă pe mine să mi-o
tră ie sc pe -a me a .
Convorbire a se între rupse , ia r Ke lly ră ma se în curte a înghe ţa tă ,
pe jumă ta te a scunsă în întune ric.
 24.

— Ai e moţii, iubito?
— Un pic.
E ora unu, sâ mbă tă , şi sunte m în bucă tă rie , cură ţâ nd ce a
ră ma s după ce a m gă tit o supă . Am vrut ca fiica me a să mă nâ nce
ce va fie rbinte îna inte de re pe tiţie , da r a mâ nca t o chiflă şi a bia s-a
a tins de supă .
— Şi e u, îi spun.
Zâ mbe sc, înce rcâ nd să de monstre z solida rita te , da r e i îi ca de
fa ţa .
— Nu cre zi c-o să mă de scurc?
— O, nu, dra ga me a , nu la a sta m-a m re fe rit.
Îmi vine să -mi tra g una pe ntru că a m zis din nou ce nu tre buia .
— Nu a m e moţii din ca uza ta ; sunt e ntuzia sma tă . Fluturi în
stoma c, ştii.
O îmbră ţişe z, da r sună la uşă şi se re tra ge din bra ţe le me le .
— Tre buie să fie Isa a c.
O urme z pe hol, în timp ce -mi şte rg mâ inile cu un prosop de
bucă tă rie . Au ma i întâ i o re pe tiţie te hnică , a poi ne vom a lă tura şi
noi la ce a cu costume . Îmi dore sc a tâ t de mult să -mi pla că . De
dra gul lui Ka tie . Înce rc să zâ mbe sc, câ nd Ka tie se de sprinde de
Isa a c şi e l mă sa lută .
— Mulţume sc c-a i ve nit s-o ie i.
Chia r vorbe sc se rios. Isa a c Gunn nu e chia r bă rba tul pe ca re l-
a ş fi a le s pe ntru fiica me a – e pre a a lune cos, pre a ma tur pe ntru e a
–, da r nu pot să ne g că a re grijă de e a . Nu s-a întors nici mă ca r o
singură da tă singură a ca să cu me troul de la re pe tiţii şi o conduce
chia r şi după ture le de la re sta ura nt.
Ke lly Swift mi-a promis c-o să mă a nunţe în clipa în ca re da u de
urma lui Luke Frie dla nd, ia r a bse nţa vre unui se mn de la e a mă
fa ce să fiu cu ne rvii întinşi la ma ximum. Azi m-a m cone cta t de două
ori pe site şi m-a m uita t la ce le la lte fe me i de pe listă ; a m de scă rca t
profilurile ce lor „disponibile în we e ke nd” şi m-a m între ba t da că nu
cumva sunt urmă rite chia r în clipa a sta .
Justin coboa ră şi e l. Îl sa lută pe Isa a c cu o mişca re a ca pului.
— Totul în re gulă , a mice ? Ma mă , e u ple c. S-a r pute a să ră mâ n
în ora ş în se a ra a sta .
— Ba nu. Me rge m să ve de m pie sa în ca re joa că Ka tie .
— Eu nu vin.
Se întoa rce spre Ka tie şi Isa a c.
— Fă ră supă ra re , dra gilor, da r chia r nu e ge nul me u.
Ka tie râ de .
— Nu conte a ză .
— Ba da , spun e u hotă râ tă . Me rge m cu toţii, ca o fa milie , s-o
ve de m pe Ka tie jucâ nd în prima e i pie să . Şi cu a sta ba sta .
— Uita ţi, chia r nu e ca zul să stâ rnim o discuţie , spune Isa a c.
Da că Justin nu vre a să vină , noi nu ne supă ră m, nu-i a şa , Ka te ?
Îşi tre ce o mâ nă pe după ta lia e i în timp ce vorbe şte , ia r e a se
uită la e l şi dă din ca p.
Kate?
Sta u la câ ţiva pa şi de fiica me a şi totuşi pa re că între noi e
dita ma i pră pa stia . Cu câ te va să ptă mâ ni în urmă a m fi fost noi două
şi re stul lumii; a cum sunt Ka tie şi Isa a c.
Kate şi Isa a c.
— E doa r o re pe tiţie cu costume , spune e a .
— Un motiv în plus să te încura jă m, ca să fii pre gă tită pe ntru
se a ra pre mie re i.
Chia r şi Justin ştie câ nd nu mă ră zgâ nde sc.
— Bine .
 Isa a c tuşe şte .
— Ar tre bui să …
— Ne ve de m a colo, ma mă . Ştii unde tre buie să a junge ţi?
— Da , da . Succe s!
Mă dor obra jii de la câ t a m zâ mbit. Ră mâ n în pra gul uşii şi mă
uit la e i cum ple a că , fă câ nd cu mâ na câ nd Ka tie se întoa rce spre
mine . Închid a poi uşa , că ci pe hol s-a fă cut de ja re ce din ca uza
frigului de -a fa ră .
— Oricum, e i nu-i pa să da că sunt şi e u a colo sa u nu.
— Da r îmi pa să mie .
Justin se a ple a că pe ste ba lustra dă . Se uită la mine gâ nditor.
— Chia r? Sa u pur şi simplu vre i să cre a dă Ka tie că ie i în se rios
pove ste a a sta cu a ctoria ?
Roşe sc.
— Da r o ia u în se rios.
Justin pune un picior pe ultima tre a ptă , plictisit de ja de
conve rsa ţia a sta .
— Şi noi, ce ila lţi, tre buie să îndură m o porcă rie de
Sha ke spe a re doa r pe ntru ca tu să dove de şti che stia a sta . Pa ,
ma mă .

Am sta bilit cu Ma să vină să ne ia la ora tre i. Sună la uşă , da r

câ nd de schid e de ja a lă turi, sunâ nd la uşa Me lisse i.
— Vă a şte pt în ma şină , spune .
Pâ nă câ nd îi ba t la ca p pe Justin şi Simon şi re uşe sc să mă
îmbra c şi e u, Me lissa şi Ne il sunt de ja în ta xi. Ne il stă în fa ţă , ia r
Me lissa pe ba nche ta din spa te . Mă stre cor lâ ngă e a , fă câ nd loc şi
pe ntru Justin. Simon stă pe locul suplime nta r din spa te le lui Ma tt.
— Nu-i dră guţ? spune Me lissa . Nici nu ma i ştiu câ nd a m fost
ultima oa ră la te a tru.
— E minuna t.
 Îi zâ mbe sc cu re cunoştinţă . Simon se uită pe ge a m. Îmi mişc
piciorul în a şa fe l încâ t să -l a tingă pe a l lui, da r nu mă ba gă în
se a mă , tră gâ ndu-şi picioa re le de pa rte de mine .
Nu a fost de a cord să vină Ma tt să ne ia .
— Pute m să me rge m cu me troul, mi-a zis câ nd i-a m spus că
Ma tt se ofe rise .
— Nu fi a bsurd. E chia r a ma bil din pa rte a lui. Tre buie să tre ci
pe ste pove ste a a sta , Simon.
— Cum ţi s-a r pă re a da că situa ţia a r sta inve rs? Fosta me a ,
conducâ ndu-ne prin ora ş cu ma şina …
— M-a r dure a fix în cot.
— Atunci poţi să te duci tu cu ta xiul. Şi ne ve de m a colo.
— Ca să va dă toa tă lume a ce ridicol e şti? Şi că ne -a m ce rta t?
Da că e ce va ce de te stă Simon e să de a oa me nilor oca zia să
vorbe a scă de spre e l.

Ma tt se întoa rce şi mă între a bă :

— Rupe rt Stre e t, nu-i a şa ?
— Da . Cică e pe lâ ngă un pub.
Simon se foie şte pe locul lui, ia r e cra nul te le fonului să u mobil
se lumine a ză .
— Pe podul Wa te rloo, pe lâ ngă Some rse t House şi a poi la
stâ nga pe Drury La ne , spune .
Ma tt râ de .
— Sâ mbă ta ? Nicio şa nsă , a mice . Podul Va uxha ll, Millba nk
pâ nă la W hite ha ll şi ne ma i hotă râ m la pa rte a fina lă câ nd a junge m
la Cha ring Cross.
— GPS-ul spune că drumul pe podul Wa te rloo e cu ze ce minute
ma i scurt.
— Nu a m ne voie de GPS, a mice . Am totul nota t a ici.
Ma ba te cu de ge tul într-o pa rte a ca pului. Ume rii lui Simon se
te nsione a ză . Câ nd Ma fă ce a şcoa la de şofe ri profe sionişti,
obişnuia să me a rgă prin tot ora şul cu bicicle ta , învă ţâ nd fie ca re
stră duţă se cunda ră , fie ca re drum cu se ns unic. Nu e xistă niciun
GPS pe pia ţă ca re să te poa tă duce la de stina ţie ma i bine ca fostul
me u soţ.
Da r nu a sta -i proble ma a cum. Îi a runc o privire lui Simon, ca re
se uită din nou pe ge a m; singurul se mn a l e ne rvă rii sa le sunt
de ge te le ca re ba t da ra ba na pe coa pse le lui.
— Şi e u cre d că a m a junge ma i re pe de pe podul Wa te rloo,
Ma tt, spun.
Se uită la mine în oglinda re trovizoa re şi me nţin conta ctul
vizua l, rugâ ndu-l din priviri să fa că a sta pe ntru mine ; ştiind că
oricâ t de mult i-a r plă ce a să câ ştige puncte în me ciul cu Simon, nu
a r fa ce nicioda tă ce va ca să mă supe re .
— Atunci me rge m pe W a te rloo. Drury La ne , zice a i?
Simon se uită din nou la te le fon.
— Da . Spune -mi da că a i ne voie de indica ţii.
Nu re gă se sc pe fa ţa lui nici urmă de triumf, sa u uşura re , da r nu
ma i ba te cu de ge te le şi-l vă d re la xâ ndu-se în sca un.
Ma se uită din nou la mine şi mişc buze le a proa pe
impe rce ptibil, într-un mulţume sc mut. Dă din ca p şi nu ştiu da că
îmi dă de înţe le s că nu e ra ne voie să -i mulţume sc sa u da că se
a ra tă de za mă git că a m simţit ne voia s-o fa c. Simon se întoa rce spre
locurile din spa te şi simt ce va pe picior; e e l, ca re s-a lipit de mine .
Nime ni nu zice nimic câ nd, un sfe rt de oră ma i tâ rziu, sunte m
pe podul Wa te rloo într-un tra fic infe rna l. Înce rc să mă gâ nde sc la
ce va ce a ş pute a spune , da r Me lissa o fa ce îna inte a me a .
— Au ma i zis ce va ce i de la poliţie ?
— Nimic nou.
Vorbe sc înce t, spe râ nd să tre a că ne obse rva t, da r Simon se
a ple a că spre mine .
— Ce să -ţi spună ? Te re fe ri la fotogra fiile din zia r?
Mă uit la Me lissa , ia r e a ridică din ume ri încurca tă .
— Cre de a m că i-a i spus.
Inte riorul ge a murilor s-a a burit. Îmi tra g mâ ne ca pe ste mâ nă şi
folose sc ma nşe ta ca să şte rg ge a mul. Afa ră , ma şinile sunt ba ră la
ba ră , luminile lor contopindu-se în şiruri roşii şi a lbe în ploa ie .
— Să -mi spună ce ?
Ma îna inte a ză puţin câ te puţin. Se uită la mine în oglinda
re trovizoa re . Chia r şi Ne il s-a întors spre mine şi a şte a ptă să zic
ce va .
— Of, pe ntru nume le lui Dumne ze u. Nu e nimic!
— Nu-i a şa , Zoe , spune Me lissa .
Ofte z.
— Bine , e ce va . Anunţurile din zia r duc că tre un site numit
ga se ste pe re che a potrivita .com. E un fe l de site de întâ lniri.
— Şi e şti înscrisă a colo? spune Ma tt cu un râ s oripila t.
Vorbe sc ma i de pa rte , a tâ t pe ntru mine , câ t şi pe ntru ce ila lţi. De
fie ca re da tă câ nd vorbe sc de spre ce se pe tre ce , mă simt ma i
pute rnică . Se cre tul e ce e a ce fa ce pove ste a a sta pe riculoa să . Da că
toa tă lume a a r şti că e ste supra ve ghe a tă – da că toa tă lume a a r şti
că e ste urmă rită – cu sigura nţă nime ni nu a r ma i fi ră nit.
— Site -ul vinde de ta lii a le tra se e lor unor fe me i spre se rviciu; pe
ce linie de me trou me rg, în ce va gon sta u, ge nul ă sta de lucruri.
Poliţia a fă cut le gă tura dintre site şi ce l puţin două crime şi un
numă r de a lte a gre siuni împotriva fe me ilor.
Nu le spun de spre Luke Frie dla nd; nu vre a u ca Simon să -şi
fa că ma i multe griji de câ t îşi fa ce de ja .
— De ce nu mi-a i spus?
— Dumne ze ule , Zoe !
 — Ma mă , e şti bine ?
— Poliţia ştie cine e în spa te le site -ului ă luia ?
Ridic mâ inile în fa ţa me a , fe rindu-mă de toa te între bă rile lor.
— Sunt bine . Nu, nu ştie .
Mă uit la Simon.
— Nu ţi-a m spus pe ntru că a m cre zut că a i de stule pe ca p.
Nu pome ne sc de fa ptul că a fost da t a fa ră – nu în fa ţa ce lorla lţi
– da r dă din ca p, în se mn că a înţe le s la ce mă re fe r.
— Ar fi tre buit să -mi zici, spune e l înce t.
— Şi ce fa ce poliţia ? între a bă din nou Me lissa .
— Se pa re că site -ul nu poa te fi urmă rit. Ce va în le gă tură cu un
proxy sa u ce va de ge nul ă sta …
— Un se rve r proxy, spune Ne il. Are se ns. Se înre gistre a ză prin
inte rme diul a ltui se rve r ca să nu fie de te cta t. M-a r mira să
de scope re ce va poliţia în dire cţia a sta . Îmi pa re ră u, proba bil că nu
ă sta e ste ră spunsul pe ca re -l a şte pta i.
Aşa e , da r e ră spunsul cu ca re a m înce put să mă obişnuie sc.
Mă uit pe ge a m în timp ce tra ve rsă m podul Wa te rloo şi-i la s pe
ce ila lţi să vorbe a scă de spre site de pa rcă nici nu m-a ş a fla a colo.
Pun a ce le a şi între bă ri pe ca re le -a m a dre sa t şi e u poliţiştilor; se
învâ rt în jurul a ce lora şi dile me pe ca re le -a m a vut şi e u. Te me rile
me le sunt scoa se la ive a lă şi e xa mina te ; a na liza te de pa rcă a m fi
14
într-un e pisod din EastEnd ers .
— Da r cum cre zi că obţin da te le tra se e lor?
— Bă nuie sc că le urmă re sc.
— Totuşi, nu pot urmă ri pe toa tă lume a , nu?
— Pute m să vorbim de spre a ltce va ? spun şi toţi din ma şină ta c.
Simon se uită la mine , a sigurâ ndu-se că sunt bine şi da u uşor
din ca p spre e l. Justin prive şte dre pt îna inte , da r a re pumnii strâ nşi
pe ge nunchi şi-mi vine să -mi tra g una pe ntru că a m vorbit de spre
site într-o ma nie ră a şa de frivolă . Ar fi tre buit să ia u copiii de opa rte
şi să le e xplic ce se pe tre ce ; să le da u o şa nsă să -mi spună cum se
simt în le gă tură cu a sta . Întind o mâ nă spre Justin, da r se
încorde a ză şi se de pă rte a ză de mine . Va tre bui să sta u de vorbă
între pa tru ochi cu e l în se a ra a sta , după pie să . Afa ră sunt oa me ni
ca re me rg pe trotua r, în pe re chi sa u singuri, ţinâ nd umbre le sa u
strâ ngâ ndu-şi ma i bine gluga pe ste pă rul bă tut de vâ nt. Nime ni nu
se uită în urmă ; nime ni nu ve rifică să va dă da că nu cumva e
urmă rit, a şa că o fa c e u pe ntru e i.
Câţi d intre voi sunteţi urm ăriţi?
Oare v-aţi d a seam a?

De a fa ră , te a trul de pe Rupe rt Stre e t nu pa re să fie unul

a de vă ra t. Câ rciuma de a lă turi e ste gă lă gioa să şi plină de oa me ni
tine ri, ia r te a trul nu a re fe re stre ca re să de a spre stra dă . Zidă ria
e ste vopsită în ne gru şi un singur a fiş de pe uşă a nunţă da ta
spe cta colului A d ouăsprezecea noapte.
— Ka the rine Wa lke r! chicote şte Me lissa , a ră tâ nd spre lite re le
mă runte tipă rite în pa rte a de jos a a fişului.
— Ka tie a noa stră , o a ctriţă a de vă ra tă , spune Ma şi zâ mbe şte
la rg.
Pe ntru o clipă , a m impre sia c-o să mă cuprindă cu bra ţul şi fa c
un pa s în la te ra l. În loc de a sta , îmi dă un pumn ca ra ghios în umă r,
de pa rcă s-a r sa luta cu a lt cole g ta xime trist.
— S-a de scurca t bine , nu-i a şa ? spun.
Pe ntru că , de şi nu e ste plă tită şi de şi te a trul de pe Rupe rt
Stre e t nu e de câ t un ve chi de pozit cu o sce nă improviza tă şi sca une
de pla stic, Ka tie fa ce e xa ct ce şi-a dorit întotde a una să fa că . O
invidie z. Nu pe ntru tine re ţe a şi frumuse ţe a e i, ci pe ntru pa siune .
Înce rc să mă gâ nde sc ce mi-a r fi plă cut mie să fa c; ce ma re
pa siune mi-a ş fi urma t.
 — Câ nd e ra m de vâ rsta e i, e ra m pa siona tă de ce va ? îl între b
pe Ma tt, suficie nt de înce t câ t să nu ne a udă ce ila lţi.
— Ce ?
Coborâ m cu toţii scă rile , da r tre buie să a flu. Simt cum îmi pie rd
ide ntita te a , re dusă la un tra se u de pe un site pe ca re oricine îl
poa te cumpă ra . Îl tra g pe Ma de bra ţ, fă câ ndu-l să ră mâ nă în
urma ce lorla lţi şi stă m în umbra din colţul scă rii în timp ce înce rc
să -i e xplic.
— Ce va de ge nul pove ştii lui Ka tie cu a ctoria . E a tâ t de
însufle ţită câ nd vorbe şte de spre a sta , a tâ t de hotă râ tă . Am a vut şi
e u ce va de ge nul ă sta ?
Ma ridică din ume ri, fă ră să fie pre a sigur la ce mă re fe r; de
ce e a şa de importa nt dintr-oda tă .
— Îţi plă ce a să me rgi la cine ma . Ai vă zut a tâ t de multe filme câ t
a i fost însă rcina tă cu Justin!
— Nu mă re fe r la a sta . Nici nu poa te fi numit un hobby lucrul
ă sta .
Sunt sigură că pur şi simplu a m uita t; că unde va , îngropa tă în
a dâ ncul me u, e ste o pa siune ca re mă de fine şte .
— Ma i ştii cum e ra i înne bunit după motocros? Ţi-a i fi pe tre cut
toa te we e ke ndurile pe pistă sa u re pa râ nd motocicle te . Îţi plă ce a la
ne bunie . Eu n-a m a vut ce va de ge nul ă sta , ce va ca re să -mi fi plă cut
ma i mult de câ t orice pe lume ?
Ma se a propie , ia r mirosul de tutun şi bomboa ne me ntola te
mi se pa re liniştitor de fa milia r.
— Pe mine , spune e l înce t. Eu îţi plă ce a m la ne bunie .
— Ve niţi şi voi oda tă ?
Me lissa urcă scă rile în fugă , a poi se opre şte , cu o mâ nă pe
ba lustra dă . Se uită curioa să la noi.
— Scuze , spune Ma . Ne a duce a m a minte de ce va . N-o să te
surprindă să a fli că fa ta noa stră a iubit întotde a una lumina
re fle ctoa re lor.
Coboa ră a mâ ndoi pe scă ri, ia r Ma pove ste şte cum, a tunci
câ nd a ve a cinci a ni, Ka tie a urca t o da tă pe sce nă într-o va ca nţă şi
a câ nta t Som ewh ere over th e rainbow. Îi urme z, ia r inima ca re -mi
bă tuse ca ne buna se linişte şte tre pta t.
Jos, Isa a c ne conduce foa rte ce re monios la locurile noa stre .
Sunte m înconjura ţi de puşti de şa pte spre ze ce a ni, ca re ţin în mâ ini
copii a le pie se i, cu bile ţe le colora te iţindu-se dintre pa gini.
— Trimite m întotde a una invita ţii şcolilor din zonă câ nd a ve m
ne voie de public pe ntru re pe tiţia cu costume , spune Isa a c vă zâ ndu-
mă cum mă uit în jur. Îi a jută pe a ctori să a ibă un public a de vă ra t,
ia r A d ouăsprezecea noapte e ste oricum în progra ma şcola ră .
— De ce a i ră ma s în urmă ? mă între a bă Simon câ nd mă a şe z
pe locul de lâ ngă e l.
— Că uta m toa le ta .
Simon a ra tă spre uşa dintr-o pa rte a să lii, pe ca re scrie în mod
vizibil Toaletă.
— Mă duc ma i tâ rziu. Urme a ză să înce a pă .
Sunt conştie ntă de fa ptul că Ma stă chia r lâ ngă mine , ra diind o
că ldură pe ca re o pot simţi chia r şi fă ră să -l a ting. Mă a ple c spre
Simon, cu mâ na în a lui.
— Da că nu înţe le g nimic? îl între b. N-a m fă cut Sha ke spe a re la
şcoa lă … toa te che stiile a le a de spre ca re vorbe a ţi tu şi Ka tie , n-a m
nici ce a ma i va gă ide e la ce se re fe ră .
Mă strâ nge de mâ nă .
— Bucură -te pur şi simplu de spe cta col. Ka tie n-o să ne ia la
între bă ri după a ce e a . Vre a doa r să ştie că ţi s-a pă rut groza vă .
Asta e uşor. Ştiu că a şa va fi. Sunt pe punctul de a -i spune a sta
şi lui Simon, câ nd luminile se sting şi publicul fa ce linişte . Se
de schide cortina .
Dacă e ad evărat că m uzica
15
E h rana d ragostei, cântare d aţi-m i…
E un singur bă rba t pe sce nă . Mi-a m ima gina t fa ldurile şi
vola ne le e lisa be ta ne , da r poa rtă je a nşi strâ mţi şi un tricou gri, ia r
în picioa re a re conve rşi a lb cu roşu. La s cuvinte le lui să curgă pe
lâ ngă mine ca o muzică ; nu înţe le g fie ca re re plică , da r îmi pla ce
cum se -a ude . Câ nd Ka tie intră pe sce nă , a proa pe că scot o
e xcla ma ţie de bucurie . Ara tă se nza ţiona l, cu pă rul prins într-o
împle titură e la bora tă ca re -i a tâ rnă într-o pa rte şi cu o bluză
a rgintie . Fusta e i e ste sfâ şia tă , conse cinţa na ufra giului ca re ne -a
fost suge ra t ma i de vre me printr-o se rie de lumini stră lucitoa re şi
sune te ca de furtună .
Când fratele m i-e d us în Elizeu?
16
O fi avut noroc să scape, cred eţi?
Tre buie să -mi a duc a minte mie înse mi că e chia r Ka tie fe me ia
de pe sce nă . Nu ra te a ză nicio re plică , pre ze nţa e i dominâ nd sa la
chia r şi a tunci câ nd nu vorbe şte . Aş vre a să mă uit numa i la e a , da r
sunt a bsorbită de pove ste , de ce ila lţi a ctori ca re -şi a runcă re plicile
unul a ltuia de pa rcă s-a r due la – câ ştigă tor fiind ce l ca re a re
ultimul cuvâ nt. Mă surprind râ zâ nd, a poi e moţiona tă pâ nă la
la crimi.
Mi-aş fi făcut la poarta casei tale
17
Colibă d e răch ită, aşteptând ?
Voce a e i ră sună în toa tă sa la pă trunsă de linişte şi-mi da u
se a ma că -mi ţin re spira ţia . Am ma i vă zut-o pe Ka tie în pie se le de
te a tru de la şcoa lă , sa u e xe rsâ nd pe ntru a udiţii, câ ntâ nd în ta be re
la concursurile de ta le nte . Da r de da ta a sta e dife rit. Mi s-a tă ia t
re spira ţia .
 Şi tot ce m işcă pe păm ânt şi-n aer
18
Nu ţi-ar fi d at răgaz ca să m ă uiţi.
Îl strâ ng pe Simon de mâ nă şi mă uit în stâ nga me a , unde Ma
e ga ta să e xplode ze de mâ ndrie . Mă între b da că şi e l o ve de cu
a ce ia și ochi ca mine . E aproape un ad ult, spun a de se a câ nd le
vorbe sc oa me nilor de spre Ka tie , da r a cum îmi da u se a ma că nu e
aproape. E fe me ie în toa tă fire a . Chia r da că fa ce a le ge ri bune sa u
gre şite în via ţă , sunt de ciziile e i.
Apla udă m fre ne tic câ nd Isa a c a pa re pe sce nă şi spune : Aici o să
fie pauză, râ de m a tunci câ nd e ca zul şi pă stră m linişte a înţe le gă tori
câ nd bă ia tul de la lumini încurcă butoa ne le şi-i la să pe Olivia şi
Se ba stia n în întune ric tota l. Câ nd pie sa se a propie de fina l, a bia
a şte pt să mă ridic de pe sca un şi să me rg s-o gă se sc pe Ka tie . Mă
între b da că Isa a c ne va duce în culise , da r Ka tie a pa re pe sce nă şi
sa re în public să ni se a lă ture . Fa ce m ce rc în jurul e i şi chia r şi
Justin îi spune că s-a de scurca t „binişor”.
— Ai fost uimitoa re … – îmi da u se a ma că a m la crimi în ochi şi
clipe sc ca să le înlă tur, râ zâ nd şi plâ ngâ nd în a ce la şi timp.
O ţin de a mâ ndouă mâ inile .
— Ai fost uimitoa re ! îi spun din nou.
Mă îmbră ţişe a ză şi simt mirosul de fa rduri şi de pudră .
— Nu mă ma i ba ţi la ca p cu a ce l curs de se cre ta ria t? spune e a .
Mă ne că je şte , da r îi da u drumul la mâ ini şi-mi fa c pa lme le că uş
în jurul fe ţe i e i. Ochii îi stră luce sc şi nu a fost nicioda tă ma i
frumoa să . Şte rg cu de ge tul ma re o dâ ră de ma chia j ca re s-a întins.
— Nu, da că nu e ste ce e a ce -ţi dore şti şi tu să fa ci.
Vă d că e surprinsă , da r a cum nu e ste mome ntul ce l ma i potrivit
să vorbim de spre a sta . Mă da u la o pa rte şi le fa c loc şi ce lorla lţi
să -i spună ce groza vă a fost, scă lda ţi în succe sul re fle cta t de e a . Cu
colţul ochiului îl vă d pe Isa a c uitâ ndu-se la e a . Îmi surprinde
privire a şi se a propie .
— Nu-i a şa c-a fost groza vă ? îl între b.
Isa a c dă uşor din ca p şi, de pa rcă a r fi simţit privire a lui, Ka tie
se uită la noi şi zâ mbe şte .
— Ve de ta spe cta colului, spune e l.
 25.

Ce ntrul de monitoriza re CCTV a l me troului londone z mirose a

încă a moche te noi şi a vopse a proa spă tă . Două ze ci de monitoa re
fixa te pe pe re te dă de a u spre râ ndurile de birouri, în spa te le că rora
tre i ope ra tori mişca u cu uşurinţă ca me re le , folosind joystick-uri şi
ta sta turi de compute r. Într-un colţ, o uşă dă de a înspre ca me ra de
monta j, unde înre gistră rile e ra u e dita te , pe ntru a li se îmbună tă ţi
ca lita te a ima ginii, şi a poi trimise că tre birourile inve stiga torilor.
Ke lly se mnă în re gistru şi se îndre ptă spre locul în ca re stă te a
Cra ig, pe pa rte a opusă a încă pe rii, cu un ochi la o zonă din sta ţia
Kings’ Cross, monitoriza tă de că tre unul dintre ce ila lţi ope ra tori.
— Tre ce pe lâ ngă Boots a cum… a runcă ce va în coşul de gunoi
de sub ce a s. Ha nora c ve rde cu glugă , pa nta loni de tre ning Adida s,
te nişi a lbi.
Un ofiţe r în uniformă a pă ru în ca dru, a propiindu-se de bă rba tul
în tre ning, ca re e ra a cum în dre ptul ma ga zinului de a cce sorii
Cla ire ’s. Pe ste tot în jurul lor e ra u oa me ni cu va lize , se rvie te ,
sa coşe de cumpă ră turi. Se uita u la e cra nul uria ş de de a supra
ca pe te lor lor, a şte ptâ nd da te de spre pe roa ne , ora rul tre nurilor,
întâ rzie ri. Fă ră să a ibă vre o ide e de spre infra cţiunile ca re a ve a u
loc în jurul lor în fie ca re zi.
— Bună , Ke lly, cum se poa rtă ce i de la Me tropolita nă cu tine ?
Ke lly îl plă ce a pe Cra ig. Ave a puţin pe ste două ze ci de a ni şi îşi
dorise la ne bunie să se a lă ture poliţie i. Înre gistra ca un bure te tot
ce spune a u ce ila lţi ofiţe ri şi a ve a instincte ma i bune de câ t jumă ta te
dintre poliţiştii cu ca re lucra se Ke lly, da r proba sportivă se
dove dise un pic pre a dificilă pe ntru e l.
— E groza v, îmi pla ce foa rte mult. Cum me rge a ntre na me ntul?
Cra ig luă un a e r mâ ndru. Se bă tu pe burta de loc de ne glija t.
 19
— Două kilogra me să ptă mâ na a sta . Slimming W orld .
— Bra vo ţie ! Mă poţi a juta să gă se sc pe cine va ?

A fost uşor să -l loca lize ze pe Luke Frie dla nd pe ca me re le de

supra ve ghe re ; da te le pe ca re le primise de la Zoe Wa lke r se
potriviră pe rfe ct. Pe ronul de la W hite cha pe l e ra pre a a glome ra t
pe ntru ca poliţista s-o ide ntifice pe Zoe , da r după sosire a tre nului,
ca re luă cu e l mulţime a de oa me ni, ca me ra de supra ve ghe re o
a ră tă stâ nd lâ ngă un bă rba t îna lt.
Luke Frie dla nd.
Pre supunâ nd că a ce la e ra nume le lui re a l.
Da că nu a r fi ştiut conte xtul, Ke lly a r fi putut să -i ia dre pt un
cuplu. Pă re a că se simt bine unul în compa nia ce luila lt, Frie dla nd
a tingâ nd-o uşor pe Zoe pe bra ţ câ nd îşi luă la re ve de re .
— Ma i pune o da tă înre gistra re a , te rog, îi spuse lui Cra ig.
O îmbulze a lă în mulţime , ca un va l pe un sta dion de fotba l,
indică un fe l de e ve nime nt ca re se pe tre cu ca m câ nd se a propia
tre nul în sta ţie , da r fu re pe de înlocuit de va lul de na ve tişti ca re se
urca u în va goa ne . Ca me ra e ra pre a de pa rte ca să se va dă cu
ce rtitudine ce -o fă cuse pe Zoe să se împie dice .
Te le fonul lui Ke lly vibră pe birou. Se uită şi vă zu un me sa j de la
Le xi; întoa rse te le fonul cu fa ţa -n jos, ca să -l poa tă ignora . Le xi n-
a ve a de câ t să -i la se un a lt me sa j în că suţa voca lă – Ke lly nu voia
să vorbe a scă cu e a .
Nu înţelegi, fuse se ultimul me sa j de la sora e i.
Aşa e ra , nu înţe le ge a . Ce rost ma i a ve a me se ria pe ca re o
fă ce a u e a şi cole gii e i? Sa u ce rost ma i a ve a u ce i de la pa rche te ,
siste mul judicia r, pe nite ncia re le ? Ce rost ma i a ve a să te lupţi
pe ntru dre pta te da că victime le – oa me ni ca Le xi – nu pute a u fi
de ra nja te să tre a că prin proce durile ne ce sa re ?
 Îi spuse lui Cra ig a doua da tă şi ore le . Ma rţi, 24 noie mbrie , pe
la 18:30. Ce a de -a doua întâ lnire a lui Zoe cu Frie dla nd; câ nd o
însoţise de la me troul a juns în sta ţia Crysta l Pa la ce pâ nă la ie şire
şi a poi o invita se să be a ce va . Oa re ma i de scă rca se şi a lte profiluri
de pe site ? Înce rca se a ce e a şi a borda re şi cu e le ? Andre w
Robinson pă re a încre ză tor că e chipa de Inve stiga ţii Infra cţiuni
Cibe rne tice a ve a să ide ntifice bă rba tul din spa te le site -ului, da r
câ nd urma să se întâ mple a sta ? Între timp, Ke lly tra ta ca zul în
a ce la şi fe l în ca re a r fi fă cut cu o re ţe a de tra fica nţi de droguri; de
jos în sus. Gordon Tillma n re fuza se să ră spundă la între bă ri, da r
poa te că Luke Frie dla nd a ve a să fie ma i vorbă re ţ.
— Ăsta e ?
Cra ig a pă să butonul de pa uză şi Ke lly dă du din ca p.
Me rge a u spre ba rie re le de control a l bile te lor; Ke lly re cunoscu
ge a ca impe rme a bilă roşie a lui Zoe şi pa ltonul e le ga nt pe ca re îl
purta Frie dla nd şi în ima ginile a nte rioa re . Exa ct a şa cum spuse se
Zoe în de cla ra ţia e i, câ nd se a propia ră de ba rie ră , Frie dla nd
a şte ptă , lă sâ nd-o pe Zoe să tre a că prima .
Ke lly zâ mbi câ nd bă rba tul îşi tre cu ca rdul Oyste r prin sca nne r.
— Te -a m prins, murmură e a , notâ ndu-şi ora e xa ctă de pe
e cra n.
Ridică te le fonul şi formă un numă r din me morie .
— Sa lut, Bria n, ce ma i fa ci?
— La fe l, nimic nou, ştii cum e , spuse Bria n ve se l. Cum me rge
tra nsfe rul?
— Îmi pla ce la ne bunie .
— Cu ce pot să te -a jut?
— Ma rţi, 24 noie mbrie , Crysta l Pa la ce , a doua ba rie ră de la
stâ nga , 18:37. Da că te a jută , în siste m a r tre bui să a pa ră o Zoe
W a lke r ca re tre ce chia r îna inte .
 — Sta i o se cundă .
Ke lly a uzi ţă că nitul ta ste lor lui Bria n. Câ nta în ba rbă , ia r Ke lly
re cunoscu a ce la şi re fre n pe ca re Bria n îl intona de câ nd îl ştia e a .
Bria n îşi fă cuse ce i tre ize ci de a ni de se rviciu, se pe nsiona se , a poi
se întorse se a doua zi la o slujbă nouă la me troul londone z.
— M-a ş plictisi a ca să , îi spuse se e l lui Ke lly câ nd îl între ba se
de ce nu se bucura de a nii de pe nsie .
După tre ize ci de a ni în ca re lucra se în Londra , nu e ra nimic ce
Bria n să nu ştie de spre ora ş; câ nd se va pe nsiona , în ce le din
urmă , a ve a să fie gre u de înlocuit.
— Ai vre o ide e pe cine ca uţi, Ke lly?
— În mod ce rt un bă rba t, spuse e a , posibil un Luke Frie dla nd.
Urmă o a ltă pa uză , a poi Bria n îşi dre se gla sul; un sune t gutura l,
fle gma tic, a lime nta t de ca fe a şi de ţigă rile Be nson & He dge s.
— Nu a re pre a multă ima gina ţie , tipul ă sta a l tă u. Ca rdul lui
Oyste r e înre gistra t pe nume le Luke Ha rris. Vre i să ghice şti pe ce
stra dă stă ?
— Pe stra da Frie dla nd?
— Te -a i prins.

Îl a şte pta u de ja câ nd a junse a ca să de la se rviciu, şi coborâ ră

din ma şină câ nd e l se opri să introducă codul de a cce s de la
intra re .
— Pute m sta puţin de vorbă ? între bă Ke lly, a ră tâ ndu-i
le gitima ţia şi uitâ ndu-se la e l cu a te nţie .
Îşi ima gina oa re , sa u se pute a citi o umbră de pa nică în
privire a lui?
— De spre ce ?
— Pute m urca ?
— Nu e ce l ma i bun mome nt; a m multă tre a bă în se a ra a sta .
Poa te îmi lă sa ţi un numă r de te le fon…
 — Pute m să me rge m la se cţie da că pre fe ra ţi, spuse Nick,
mutâ ndu-se din spa te le lui Ke lly lâ ngă e a .
Ha rris se uită de la unul la ce lă la lt.
— Ma i bine intra ţi.

Luke Ha rris locuia într-un pe nthouse din districtul W 1, ce l ma i

îna lt dintre ce le şa se e ta je a le clă dirii ca re în re st gă zduia
a pa rta me nte ma i mode ste . Coborâ ră din li dire ct într-un spa ţiu
de schis, cu supra fe ţe le a lbe a le une i bucă tă rii ra r folosite ză rindu-
se în stâ nga lor.
— Foa rte frumos, spuse Nick, tra ve rsâ nd ca me ra de zi şi
uitâ ndu-se pe ge a m spre ora ş.
În dre a pta , turnul BT domina ve cină ta te a , ia r în de pă rta re Ke lly
vă zu turnul Sha rd & He ron. În ce ntrul încă pe rii, două ca na pe le cu
pe rne moi e ra u a şe za te fa ţă în fa ţă , se pa ra te de o mă suţă de ca fe a
din sticlă de dime nsiuni conside ra bile ; pe e a se gă se a u o mulţime
de că rţi de că lă torie , cu cope rte lucioa se .
— Aţi citit toa te a ste a ?
Ha rris e ra a gita t, pipă indu-şi cra va ta şi uitâ ndu-se ma i întâ i la
Ke lly, a poi la Nick.
— De spre ce e ste vorba ?
— Nume le Zoe W a lke r vă spune ce va ?
— Mă te m că nu.
— Aţi invita t-o să be ţi ce va să ptă mâ na tre cută în fa ţa sta ţie i de
me trou Crysta l Pa la ce .
— Ah, da , de sigur, Zoe . M-a re fuza t.
Ke lly se siză în voce a lui o urmă de indigna re , ca re nu se
potrive a cu ridica re a ne pă să toa re din ume ri pe ca re o a vuse
Frie dla nd.
— E ce va ne obişnuit ca o fe me ie să re ziste fa rme ce lor
dumne a voa stră ? spuse Ke lly pe un ton sa rca stic.
 Ha rris a vu curtoa zia să roşe a scă uşor.
— De loc. Doa r că lucrurile pă re a u să me a rgă de stul de bine ,
ce l puţin a şa a m cre zut, în scurtul timp pe ca re l-a m pe tre cut
împre ună . Şi, chia r da că e ra o fe me ie a tră gă toa re , tre buie să fi
a vut în jur de pa truze ci de a ni, a şa că … se justifică e l sub privire a
dispre ţuitoa re a lui Ke lly.
— Şi a ţi cre zut că a r fi tre buit să fie un pic ma i re cunoscă toa re ?
Ha rris nu ră spunse .
— Cum a ţi cunoscut-o pe Zoe W a lke r?
Nick se întoa rse de la fe re a stră şi se îndre ptă spre mijlocul
încă pe rii. Ha rris nu o invita se pe Ke lly să ia loc, ia r e l ră mă se se în
picioa re , a şa că fe me ia fă cuse la fe l. Da r inspe ctorul nu a ve a a stfe l
de re ze rve . Se lă să gre oi pe ca na pe a , ia r pe rna se umflă de -o pa rte
şi de ce a la ltă a lui. Ke lly îl urmă . Ezita nt, de pa rcă pâ nă a tunci
spe ra se că poliţiştii nu vor sta pre a mult, Ha rris se a şe ză în fa ţa
lor.
— Am intra t în vorbă la me trou, luni. Apoi ne -a m întâ lnit din
nou şi a pă rut că se le a gă lucrurile .
Ridică din nou din ume ri, da r e ra ce va forţa t în a titudine a lui.
— Nu e o crimă să inviţi pe cine va în ora ş, nu?
— V-a ţi întâ lnit la me trou? între bă Ke lly.
— Da .
— Absolut întâ mplă tor?
Ha rris fă cu o pa uză .
— Da . Uita ţi, che stia a sta e comple t a bsurdă . Am de lucru, a şa
că , da că nu vă supă ra ţi…
Dă du să se ridice .
— Şi nu a ţi cumpă ra t da te le tra se ului e i de pe un site numit
ga se ste pe re che a potrivita .com?
Ke lly vorbi pe un ton re la xa t, a muzâ ndu-se de e xpre sia de pe
fa ţa lui Ha rris, ca re oscila între şoc şi groa ză . Bă rba tul se a şe ză din
nou, ia r Ke lly a şte ptă ca e l să spună ce va .
Pa uza pă ru să ţină o ve şnicie .
— Mă a re sta ţi?
— Ar tre bui?
Ke lly lă să tă ce re a să ră spundă pe ntru e a . Comise se bă rba tul
vre o infra cţiune ? Nu e ra nimic ile ga l în fa ptul c-o invita se pe Zoe
W a lke r să be a ce va împre ună , da r da că o urmă rise …
Gordon Tillma n fuse se a cuza t de viol, închis şi a dus în fa ţa
une i curţi cu ma gistra ţi sâ mbă tă dimine a ţă . La sfa tul a voca tului
să u, Tillma n a le se se să nu come nte ze la nicio între ba re ca re îi
fuse se a dre sa tă , în ciuda fa ptului că poliţista îi dă duse de înţe le s
că a sta nu fă ce a de câ t să înră ută ţe a scă lucrurile .
— Cine e în spa te le site -ului, Gordon? îl între ba se Ke lly din
nou. Curte a va fi ma i îngă duitoa re da că ne a juţi.
Tillma n se uita se la a voca tul lui, ca re se gră bi să ră spundă în
nume le clie ntului să u.
— Asta e o promisiune îndră zne a ţă , a ge nt Swi , şi una pe ca re
nu a ve ţi libe rta te a s-o fa ce ţi. L-a m sfă tuit pe clie ntul me u să nu ma i
de cla re nimic.
La proce s, a voca tul înce rca se va g să obţină o e libe ra re pe
ca uţiune , pe ba za fa ptului că Gordon nu a ve a ca zie r şi ocupa un rol
importa nt în comunita te , invocâ nd impa ctul pe ca re a bse nţa lui
urma să -l a ibă a supra ca rie re i sa le ; da r vite za cu ca re ma gistra tul
re spinse se ce re re a suge ra că se hotă râ se în privinţa a sta cu ce va
timp îna inte .
Nu re uşise ră să obţină nicio informa ţie de la Tillma n, da r
poa te că a ve a u ma i mult succe s cu Luke Ha rris. Mize le e ra u ma i
mici; nu e xista nicio a cuza ţie de viol, nici uniforma de de ţinut, nici
timpul pe tre cut după gra tii. Era u ne voiţi să a cţione ze cu prude nţă .
 — Pa gina de we b, re ve ni Ke lly.
Luke se a ple că cu coa te le pe ge nunchi şi-şi prinse ca pul în
pa lme le cu de ge te le ră sfira te .
— M-a m înre gistra t a cum câ te va să ptă mâ ni, mormă i e l cu ochii
în covorul gros de sub mă suţa de ca fe a . Cine va de la se rviciu mi-a
spus de spre a sta . Profilul lui Zoe e ste primul pe ca re l-a m
de scă rca t.
Puţin proba bil, îşi spuse Ke lly, da r hotă rî să nu zică nimic.
— Şi de ce nu ne -a ţi spus de la bun înce put câ nd v-a m între ba t?
Ha rris ridică privire a .
— E se cre t, din câ te a m înţe le s. Me mbrii sunt încura ja ţi să
pă stre ze discre ţia .
— De că tre cine ? între bă Nick. Cine se ocupă de site , Luke ?
— Nu ştiu, ră spunse bă rba tul şi-l privi. Chia r nu ştiu. E ca şi
cum m-a ţi între ba cine de ţine W ikipe dia sa u Google Ea rth. E doa r
un site pe ca re -l folose sc, ha ba r n-a m cine l-a cre a t.
— Cum a i a fla t de spre e l?
— V-a m zis, mi-a spus cine va de la se rviciu.
— Cine ?
— Nu-mi a duc a minte .
Luke de ve ne a din ce în ce ma i a gita t, cu fie ca re între ba re pe
ca re Nick i-o a dre sa .
— Înce a rcă .
Îşi fre că frunte a .
— Era m ma i mulţi ca re stă te a m de vorbă după progra m, la pub.
Câ ţiva dintre bă ie ţi fuse se ră la un club de stripte a se în we e ke nd şi
se tot glume a pe se a ma a sta . Ştiţi cum sta u lucrurile câ nd se a dună
ma i mulţi bă rba ţi la un loc.
Re ma rca fuse se îndre pta tă că tre Nick, ca re nu a vu însă nicio
re a cţie .
 — Cine va a pome nit de site . Am înţe le s că a m ne voie de o
pa rolă ca să de schid un cont şi că e ra a scunsă în numă rul de
te le fon din a nunţul de pe ultima pa gină a zia rului Lond on Gaze e.
Un fe l de cod se cre t, doa r pe ntru cunoscă tori. N-a m vrut să mă uit,
da r e ra m curios şi… e zită , uitâ ndu-se pe râ nd la ce i doi poliţişti. Nu
fă ce a m nimic gre şit.
— Cre d că ma i bine ne la şi pe noi să hotă râ m a sta , spuse Nick.
Aşa da r, a i de scă rca t profilul lui Zoe W a lke r, a poi a i urmă rit-o.
— Nu a m urmă rit-o! Nu sunt un hă rţuitor. Am fă cut doa r în a şa
fe l încâ t să mă întâ lne sc cu e a , nimic ma i mult. Uita ţi, toa te a ste a –
a ră tă cu bra ţul în jurul lui, cuprinzâ nd a pa rta me ntul – sunt groza ve ,
da r a m muncit din gre u pe ntru e le . Sunt la birou şa pte zile din
şa pte , în fie ca re se a ră a m confe rinţe te le fonice cu ce i din Sta te …
nu a m pre a mult timp la dispoziţie ca să cunosc fe me i. Site -ul îmi
dă o mâ nă de a jutor, a tâ ta tot.
O mâ nă de a jutor, îşi spuse Ke lly, uitâ ndu-se la Nick.
— Spune ţi-mi ce s-a întâ mpla t pe pe ronul de la W hite cha pe l,
prima oa ră câ nd a ţi vorbit cu Zoe W a lke r.
Din nou privire a a ce e a încurca tă a lui Ha rris; cu ochii
îndre pta ţi spre stâ nga .
— La ce vă re fe riţi?
— Ave m o de cla ra ţie da tă de Zoe , spuse Ke lly, riscâ nd un pic.
Ne -a pove stit totul.
Ha rris închise ochii pe ntru o clipă . Câ nd îi de schise din nou, le
e vită privirile , holbâ ndu-se în schimb la un ghid ilustra t a l Ita lie i
ca re e ra în fa ţa lui pe mă suţa de ca fe a .
— Înce rca se m să intru-n vorbă cu e a în dimine a ţa a ia . Am
gă sit-o a şte ptâ nd tre nul de supra fa ţă , e xa ct a colo unde profilul e i
spune a că a r fi tre buit să fie . Am înce rca t să vorbe sc cu e a , da r nu
m-a bă ga t în se a mă . M-a m gâ ndit că , da că o a juta m cu ce va , a sta
a r fi spa rt ghe a ţa ; m-a m gâ ndit să -i ofe r locul în va gon, sa u s-o a jut
cu sa coşa de cumpă ră turi, sa u ce va de ge nul ă sta . Da r nu s-a ivit
nicio oca zie . Apoi, m-a m tre zit în spa te le e i în sta ţia W hite cha pe l şi
stă te a foa rte a proa pe de ma rgine a pe ronului şi…
Se opri, cu ochii fixa ţi pe ca rte a din fa ţa lui.
— Continua ţi.
— Am împins-o.
Fă ră să vre a , Ke lly tra se zgomotos a e r în pie pt. Lâ ngă e a , îl
simţi pe Nick ridicâ ndu-se . Obţinuse ră a tâ t de mult cu o a borda re
a tâ t de de lica tă .
— Am tra s-o ime dia t îna poi. Nu a fost nicioda tă cu a de vă ra t în
pe ricol. Fe me ilor le pla ce să fie sa lva te , nu-i a şa ?
Ke lly îşi înghiţi ră spunsul instinctiv. Se uită la Nick, ca re dă du
din ca p. Ke lly se ridică .
— Luke Ha rris, sunte ţi a re sta t pe ntru suspiciune a de te nta tivă
de omor a supra lui Zoe Wa lke r. Ave ţi dre ptul să nu spune ţi nimic,
da r s-a r pute a să dă une ze a pă ră rii dumne a voa stră ulte rioa re da că
omite ţi să me nţiona ţi, a tunci câ nd ve ţi fi inte roga t, ce va ce ve ţi dori
să invoca ţi ma i tâ rziu în fa ţa insta nţe i.
 26.

Ke lly Swift mă sună luni dimine a ţă .

— L-a m a re sta t pe bă rba tul cu ca re a i sta t la vorbă la
W hite cha pe l.
— Luke Frie dla nd?
— De fa pt, îl che a mă Luke Ha rris.
Fa ce o pa uză suficie nt de lungă câ t să mă între b de ce m-a
minţit în le gă tură cu nume le lui. Ră spunsul vine ime dia t.
— A re cunoscut că te -a împins; l-a m a re sta t pe ntru te nta tivă de
omor.
Mă bucur că sta u jos de ja , pe ntru că simt cum mă ia a me ţe a la .
Mă întind după te le coma ndă şi opre sc sonorul te le vizorului. Justin
se întoa rce să se uite la mine , ga ta să -mi re proşe ze ge stul, da r
câ nd ve de ce figură a m fă cut, cuvinte le îi înghe a ţă pe buze . Se uită
la Simon şi fa ce un se mn cu ca pul spre mine .
— Te nta tivă de omor? re uşe sc e u să bâ igui.
Justin fa ce ochii ma ri. Simon întinde o mâ nă şi a tinge singura
pa rte a corpului me u la ca re a junge : picioa re le me le , pe ca re le ţin
strâ nse între noi pe ca na pe a . La te le vizor, un bă ie ţe l de nouă a ni
cu fe murul fra ctura t e ste dus în ma re vite ză pe coridorul de la
urge nţe în docume nta rul 24 Hours in A&E.
— Nu cre d c-o să ţină , spune Ke lly Swi . Ca să -l pute m pune
sub a cuza re va tre bui să dove dim inte nţia de a ucide – simt cum mi
se ta ie re spira ţia , ia r e a se gră be şte să înche ie ce a re de zis –, ia r
e l pre tinde că nu a sta a fă cut.
— Şi îl cre zi?
Te nta tivă de omor. Tentativă d e om or. Te rme nul îmi ră sună în
minte . Da că a ş fi a cce pta t să be m ce va împre ună , m-a r fi omorâ t?
— Da , Zoe , îl cre d. Nu e prima oa ră câ nd a folosit te hnica a sta
ca să a borde ze o fe me ie . El… e i bine … e l s-a gâ ndit că a i fi fost
ma i uşor de convins să ie şi cu e l da că a i fi cre zut că ţi-a sa lva t
via ţa .
Nu-mi gă se sc cuvinte le să e xprim câ t de re volta tă sunt că
cine va poa te gâ ndi în fe lul a ce sta . Îmi tra g picioa re le de sub mine ,
înde pă rtâ nd mâ na lui Simon de pe gle zna me a . Nu vre a u să mă
a tingă nime ni în clipa a sta .
— Şi ce -o să se întâ mple cu e l?
Ke lly Swift oftă .
— Îmi pa re ră u să spun, da r proba bil că ma i nimic. O să
trimite m dosa rul la Pa rche t să se uite pe ste e l şi va fi e libe ra t pe
ca uţiune cu condiţia să nu ia le gă tura cu tine , da r pă re re a me a
e ste că nu va fi pus sub a cuza re .
Fa ce o pa uză .
— N-a r tre bui să -ţi spun a sta , da r l-a m a re sta t ca să -l scutură m
puţin. Să ve de m da că pute m a fla ce va informa ţii de la e l ca re să ne
poa tă a juta să ide ntifică m cre ie rul din spa te le pove ştii.
— Şi a ţi re uşit?
Ştiu ră spunsul dina inte să -l prime sc.
— Nu. Îmi pa re ră u.
Ţin te le fonul la ure che chia r şi după ce se înche ie convorbire a ,
înce rcâ nd să a mâ n mome ntul în ca re va tre bui să le e xplic
pa rte ne rului şi fiului me u că în nordul Londre i e ste un bă rba t
a re sta t pe ntru că a înce rca t să mă împingă în fa ţa tre nului.
Câ nd le spun a sta , Justin re a cţione a ză ime dia t, în timp ce
Simon pa re stupe fia t, inca pa bil să înţe le a gă ce i-a m zis.
— A cre zut că o să ie şi cu e l da că te împinge a în fa ţa tre nului?
— Sindromul ca va le rului pe -un ca l a lb, a şa l-a numit Ke lly
Swift, murmur e u.
Mă simt comple t confuză , de pa rcă toa te a ste a i s-a r fi
întâ mpla t a ltcuiva .
— Şi-a dică se ia u de puştii de pe stra dă că pie rd vre me a
a iure a , da r nu pot pune sub a cuza re pe cine va ca re chia r a
re cunoscut că a înce rca t să omoa re o a ltă pe rsoa nă ? Nişte porci.
— Justin, te rog! Sunt le ga ţi de mâ ini şi de picioa re .
— Aşa şi tre buie . Şi a r ma i tre bui după a ia să fie a runca ţi dire ct
pe fundul Ta mise i.
Ple a că din ca me ră şi a ud cum pă şe şte a pă sa t pe sca ră . Simon
pa re în continua re pie rdut.
— Da r nu a i ie şit cu e l, nu?
— Nu!
Îl ia u de mâ nă .
— E e vide nt că tipul e ne bun.
— Da r da că înce a rcă din nou?
— Nu va fa ce a sta . Poliţia n-o să -i pe rmită .
Spun a sta ma i hotă râ t de câ t cre d în sine a me a , de fa pt. Pe ntru
că nu ştiu cum a r pute a să -l împie dice . Şi chia r da că -l opre sc pe
Luke Frie dla nd – Ha rris, îmi a minte sc – oa re câ ţi a lţi bă rba ţi a u
ma i de scă rca t de ta liile tra se ului me u? Câ ţi mă ma i a şte a ptă pe
pe ronul dintr-o sta ţie de me trou?
— Mâ ine vin cu tine la se rviciu.
— Tre buie să fii la Olympia la nouă juma te .
Simon a re un inte rviu de a nga ja re la o re vistă de a fa ce ri. E în
mod e vide nt supe r ca lifica t pe ntru ce e a ce pâ nă şi e u înţe le g că nu
poa te fi ma i mult de un post de jurna list junior, da r la urma urme i
e un se rviciu.
— O să a nule z inte rviul.
— Nu poţi să -l a nule zi. O să mă de scurc. O să te sun la
W hite cha pe l îna inte să ia u me troul şi încă o da tă , ime dia t ce ie s.
Te rog, nu a nula inte rviul.
 Nu pa re pre a convins şi, chia r da că mă de te st că fa c a sta ,
ră suce sc un pic cuţitul în ra nă .
— Ai ne voie de slujba a sta . Ave m ne voie de ba ni.

A doua zi dimine a ţă ne îndre ptă m împre ună spre sta ţia de

me trou. Arunc o mone dă în cutia chita re i lui Me ga n, a poi îl ia u pe
Simon de mâ nă . Insistă să mă va dă urca tă în tre n îna inte să
porne a scă spre Cla pha m şi-l vă d cum se uită de jur împre jurul
nostru pe pe ron.
— Ce ca uţi?
— Pe e i, spune e l sumbru. Bă rba ţii.
Pe ste tot în jurul nostru sunt bă rba ţi în costume închise la
culoa re , ca nişte pie se împră ştia te de domino. Niciunul dintre e i nu
se uită la mine şi mă între b da că a sta se întâ mplă pe ntru că e ste şi
Simon cu mine . De sigur, de înda tă ce ne de spă rţim şi sunt din nou
singură în me trou, îmi a tra ge a te nţia unul dintre bă rba ţii în costum
ca re stă viza vi de mine . Mă prive şte . Îl surprind şi se uită în a ltă
pa rte , da r câ te va se cunde ma i tâ rziu îmi da u se a ma că e din nou
cu ochii pe mine .
— Pot să vă a jut cu ce va ? spun e u cu voce ta re .
Fe me ia de lâ ngă mine se foie şte pe sca unul e i, strâ ngâ ndu-şi
fusta în a şa fe l încâ t să nu mă ma i a tingă . Bă rba tul se înroşe şte
pute rnic şi se uită în jos, la picioa re . Două fe te de la ca pă tul
va gonului chicote sc între e le . M-a m tra nsforma t într-una din
fe me ile a ce le a ne bune din me trou; ge nul pe ca re te stră duie şti din
ră spute ri să -l e viţi. Bă rba tul coboa ră la urmă toa re a sta ţie şi nu se
ma i uită de loc la mine .

La se rviciu mi-e din ce în ce ma i gre u să mă conce ntre z. Înce p

să a duc la zi site -ul Ha llow & Re e d, da r îmi da u se a ma că a m
înre gistra t a ce e a şi proprie ta te de tre i ori. La cinci, Gra ha m ie se din
biroul lui. Se a şa ză pe sca unul de viza vi de biroul me u, unde sta u
de obice i clie nţii câ nd a şte a ptă de ta lii de spre dive rse proprie tă ţi.
Fă ră să spună nimic, îmi întinde o copie a unui docume nt pe ca re l-
a m pre gă tit a zi-dimine a ţă .

Ace ste spa ţii pe ntru birouri, de ca te gorie

supe rioa ră , sunt dota te cu să li de confe rinţe ,
inte rne t de ma re vite ză şi o re ce pţie cu pe rsona l
spe cia liza t.

Mă uit la hâ rtie , da r nu vă d ca re -i proble ma .

— La 900 de lire pe luna ca le nda ristică ?
— La na iba , a m ra ta t un ze ro. Îmi pa re ră u.
Da u să mă înre gistre z pe site , să -mi core cte z gre şe a la , da r
Gra ha m mă opre şte .
— Nu e singura gre şe a lă pe ca re a i fă cut-o a stă zi, Zoe . Şi ie ri a
fost la fe l de ră u.
— A fost o lună gre a , e u…
— Câ t de spre se a ra tre cută , cu fa za din ma şină – sunt sigur că
nu tre buie să -ţi ma i spun că a m conside ra t re a cţia ta e xtre m de
ira ţiona lă , ca să nu ma i spun câ t de jignitoa re .
Mă înroşe sc.
— Am inte rpre ta t gre şit lucrurile , a tâ ta tot. M-a m tre zit şi e ra
întune ric şi…
— Să nu ma i discută m de spre a sta .
Gra ha m pa re a proa pe la fe l de je na t pe câ t mă simt e u.
— Uite , îmi pa re ră u, da r nu te pot lă sa să vii a ici da că minte a
ta e cu totul în a ltă pa rte , nu la se rviciu.
Mă uit la e l comple t uimită . Nu mă poa te conce dia .
Nu a cum, câ nd nici Simon nu a re un se rviciu.
Gra ha m nu mă prive şte în ochi.
 — Cre d că a r tre bui să -ţi ie i câ te va zile libe re .
— Da r sunt bine , se rios, doa r…
— O să pun totul pe se a ma stre sului, spune e l.
Mă între b da că a m înţe le s gre şit.
— Nu mă da i a fa ră ?
— Ar tre bui? între a bă e l în timp ce se ridică .
— Nu, doa r că … mulţume sc. Chia r a pre cie z a sta .
Se înroşe şte uşor, da r nu ma i dă vre un a lt se mn le ga t de
re cunoştinţa me a . Vă d o la tură a lui Gra ha m Ha llow pe ca re nu
a m ma i între ză rit-o pâ nă a cum şi a m impre sia că şi pe ntru e l e la
fe l de ciuda t lucrul ă sta ca şi pe ntru mine . De sigur, câ te va clipe
ma i tâ rziu, proble me le de se rviciu ia u locul simpa tie i şi a duce un
te a nc de bonuri şi chita nţe din biroul lui, pe ca re le înde a să într-un
dosa r.
— Poţi să lucre zi a ste a de -a ca să . TVA-ul tre buie înre gistra t
se pa ra t; sună -mă da că nu înţe le gi ce va .
Îi mulţume sc din nou şi-mi ia u lucrurile , îmi pun ha ina şi-mi
tre c ba re ta ge nţii de -a curme zişul pie ptului îna inte să porne sc pe
jos spre sta ţia de me trou. Mă simt ma i uşoa ră , ştiind că a m mă ca r
un lucru ma i puţin pe ntru ca re să -mi fa c griji.

Fa c stâ nga de pe Wa lbrook Stre e t pe Ca nnon Stre e t, câ nd a m

dintr-oda tă se ntime ntul a ce la .
Furnică turi pe şira spină rii; se ntime ntul că sunt urmă rită .
Mă întorc, da r trotua rul e ste a glome ra t; sunt oa me ni pe ste tot
în jurul me u. Nime ni nu ie se în e vide nţă . Aşte pt la tre ce re a de
pie toni şi re zist te nta ţie i de a mă uita în urmă , chia r da că simt cum
ce a fa îmi a rde sub privire a unor ochi ima gina ri. Tra ve rsă m cu toţii,
ca o turmă de oi, strâ nşi unii într-a lţii, şi câ nd a junge m pe pa rte a
ce a la ltă nu mă pot a bţine să ca ut lupul dintre noi.
Nime ni nu mă ba gă în se a mă .
 Cre d că doa r îmi ima gine z lucruri, la fe l cum a m fă cut şi
dimine a ţă cu bă rba tul din tre n. Tot a şa cum a m pre supus şi că
bă ia tul cu pa ntofii sport a le rga după mine , câ nd a de vă rul e ra , de
fa pt, că proba bil nici mă ca r nu mă obse rva se . Pove ste a a sta cu
site -ul mă împinge la limită .
Tre buie să -mi re vin.
Me rg hotă râ tă spre primul şir de tre pte , cu mâ na a tingâ nd uşor
ba lustra da de me ta l, în pa s cu ce ila lţi oa me ni în costume . În jurul
me u, oa me nii îşi înche ie convorbirile te le fonice .
Tocm ai am intrat la m etrou.
S-ar putea să nu te m ai aud în câteva clipe.
Te sun când m ai am zece m inute.
Îmi scot te le fonul şi-i trimit un me sa j lui Simon. Sunt în d rum
spre casă. Sunt bine. Am a juns la a l doile a şir de tre pte şi a proa pe
de inima me troului. Aici, sune tul pa şilor e dife rit, ma i pute rnic pe
supra fe ţe le de cime nt. Mi se a scut toa te simţurile ; pot să a ud
fie ca re zgomot fă cut de fie ca re pe re che de pa ntofi ca re pă şe şte în
spa te le me u. Nişte tocuri, din ce în ce ma i zgomotoa se pe mă sură
ce înce a rcă să mă de pă şe a scă . Sune tul înfunda t a l ba le rinilor.
Sune tul de modă ve che a l fle curilor me ta lice pe supra fa ţa
be tona tă ; un se t de prote cţii me ta lice monta te pe ta lpa de pie le a
unor pa ntofi bă rbă te şti. Tre buie să fie ma i în vâ rstă ca mine , îmi
spun, înce rcâ nd să -mi ima gine z cum a ra tă , ca să -mi mut gâ ndurile
în a ltă pa rte . Un costum fă cut pe coma ndă ; la fe l şi pa ntofii. Pă r
grizona nt. Butoni scumpi. Nu mă urmă re şte , pur şi simplu se
îndre a ptă spre ca să , la soţia şi câ ine le să u şi la că suţa lor din
Cotswolds.
Mâ ncă rime a de pe ce a fă pe rsistă . Îmi scot ca rdul Oyste r, da r în
dre ptul ba rie re lor de control a l bile te lor mă da u la o pa rte ,
ră mâ nâ nd lâ ngă un zid cu ha rta me troului. Ba rie re le impun
mulţimilor de na ve tişti să me a rgă ma i înce t, a liniindu-se şi bă tâ nd
pra ctic pa sul pe loc, inca pa bili pa rcă să se opre a scă . Din câ nd în
câ nd, cursul fire sc e ste între rupt de câ te cine va ca re nu ştie
re gulile , ca re nu a re bile tul în mâ nă şi scotoce şte prin buzuna re
sa u înce a rcă se de a de e l în ge a ntă . Se a ud sune te ne mulţumite
din pa rte a ce lor ca re a şte a ptă pâ nă câ nd bile tul îşi fa ce în ce le din
urmă a pa riţia şi între g şirul o ia din nou din loc. Nime ni nu mă
ba gă în se a mă . E totul în m intea ta, îmi spun, re pe tâ nd cuvinte le în
spe ra nţa că şi trupul me u va cre de ce îi spune ca pul.
— Scuze , a ş pute a să …?
Mă da u de opa rte şi fa c loc une i fe me i cu un că rucior pe ntru
copii să se uite la ha rta me troului din spa te le me u. Tre buie să mă
duc a ca să . Îmi sca ne z ca rdul Oyste r şi tre c printre ba rie re me rgâ nd
a poi pa rcă pe pilot a utoma t spre pe ronul de pe linia District. O ia u
spre ca pă tul pe ronului, a colo unde ştiu că se vor de schide uşile
primului va gon, a poi îmi a duc a minte de sfa tul pe ca re mi l-a da t
Ke lly Swift: Sch im bă-ţi locul. Nu face ceea ce faci d e obicei. Mă ră suce sc
pe că lcâ ie dintr-oda tă şi mă întorc de unde a m ple ca t. Câ nd fa c
a sta , obse rv ce va ra pid cu coa da ochiului. Nu ce va , pe cine va .
Cine va ca re se a scunde ? Ca re nu vre a să fie vă zut? Mă uit la fe ţe le
ce lor din jurul me u. Nu re cunosc pe nime ni, da r ce va ce a m vă zut
îmi pa re fa milia r. Se poa te să fie Luke Frie dla nd? Luke Harris, îmi
spun din nou. Elibe ra t pe ca uţiune , da r ignorâ nd inte rdicţia de a se
a propia de mine .
Simt cum mi se a cce le re a ză re spira ţia şi înce rc să e xpir cu
buze le între de schise şi rotunjite ca să mă ca lme z. Chia r da că a r fi
Luke Ha rris, ce a r pute a să fa că pe un pe ron a glome ra t? Cu toa te
a ste a , fa c un pa s în spa te înde pă rtâ ndu-mă de ma rgine a pe ronului
câ nd se a propie tre nul.
În va gonul cu numă rul 5 e ste un loc libe r, da r re fuz invita ţia de
a -l ocupa . Mă tra g ma i în spa te , de unde pot ve de a între g va gonul.
Ma i sunt câ te va locuri libe re ici-colo, da r vre o doispre ze ce oa me ni
sa u chia r ma i bine a le g să ste a în picioa re , la fe l ca mine . Obse rv
un bă rba t de viza vi. Poa rtă pa lton şi pă lă rie , da r ve de re a îmi e ste
obstrucţiona tă şi nu pot să -l vă d pre a bine . Simt din nou cum mă
cuprinde se ntime ntul a ce la ne liniştitor; se nza ţia a ce va fa milia r,
da r ca re nu mă fa ce să mă simt tocma i în la rgul me u. Îmi scot din
ge a ntă che ile de la ca să . Portche iul e ste un Z de le mn pe ca re l-a
fă cut Justin la şcoa lă . Îl strâ ng bine în pumn şi ca ut che ia de la ya lă
pâ nă câ nd o simt între de ge te ; a m un fe l de a rmă a lbă în pumnul
strâ ns pe ca re îl ba g în buzuna r.
La W hite cha pe l nu ma i ză bove sc de loc. Aşte pt lâ ngă uşă
oprire a tre nului şi a pă s ne ră bdă toa re butonul ca re de schide uşa cu
mult îna inte să se a prindă se mna lul luminos. Ale rg de pa rcă a ş fi
pe punctul de a pie rde le gă tura , stre curâ ndu-mă printre oa me ni
că rora nu le pa să , câ tă vre me nu-i fa c şi pe e i să întâ rzie . Ascult
sune tul pa şilor ca re a le a rgă , da r îi a ud doa r pe -a i me i, sincroniza ţi
cu fie ca re gură de a e r între tă ia tă de e fort.
Ajung pe pe ron chia r câ nd sose şte tre nul me u şi sa r ime dia t în
va gon. Re spir ma i ca lm. Sunt doa r câ ţiva oa me ni în va gonul a ce sta
şi nimic din înfă ţişa re a lor nu mă ne linişte şte . Două fe te cu multe
pla se de cumpă ră turi; un bă rba t ca re ca ră un te le vizor într-o
sa coşă ve che de la IKEA; o fe me ie în jur de două ze ci de a ni,
a dâ ncită în iPhone -ul e i. Câ nd a junge m la Crysta l Pa la ce , da u
drumul che ilor pe ca re le -a m ţinut în pumnul strâ ns în buzuna r, ia r
te nsiune a din pie ptul me u se disipe a ză uşor.
Re a pa re însă în clipa în ca re pă şe sc pe pe ron, şi de da ta a sta
nu mă înşe l. Cine va mă urmă re şte . Vine după mine . Pe mă sură ce
mă îndre pt spre ie şire ştiu – pur şi simplu ştiu – că cine va a coborâ t
din va gonul urmă tor şi me rge a cum în spa te le me u. Nu mă întorc.
Nu pot. Gă se sc che ile în buzuna r şi le ră suce sc între de ge te . Me rg
ma i re pe de şi a poi re nunţ să mă ma i pre fa c şi fug ca şi cum via ţa
me a a r de pinde de a sta . Pe ntru că în clipa a sta cre d că a şa sta u
lucrurile . Re spir cu gre u, fie ca re gură de a e r înse mnâ nd o dure re
a scuţită în pie ptul me u. Aud pa şi în urma me a ; a le a rgă şi e i. Ta lpă
din pie le pe cime nt. Apă sa t şi re pe de .
Mă love sc de un cuplu ca re -şi spune la re ve de re şi a ud în urma
me a strigă te re volta te . Acum pot să vă d de ja ie şire a ; un ce r
întune ca t înca dra t de forma pă tra tă a sta ţie i de me trou. Ale rg ma i
re pe de şi mă între b cum de nu ţipă nime ni – cum de nime ni nu
fa ce nimic – şi-mi da u se a ma că nici mă ca r e u nu ştiu da că e ce va
în ne re gulă .
O vă d pe Me ga n în fa ţa me a . Se uită la mine , ia r zâ mbe tul îi
înghe a ţă pe fa ţă . Ale rg ma i de pa rte , cu ca pul a ple ca t şi bra ţe le pe
lâ ngă corp. Me ga n nu ma i câ ntă , îmi spune ce va , da r nu o a ud. Nu
mă opre sc. Pur şi simplu a le rg ma i de pa rte şi, în timp ce fa c a sta ,
îmi de schid ge a nta şi scotoce sc în că uta re a a la rme i cu buton de
pa nică pe ca re mi-a u da t-o ce i de la poliţie . Mă e ne rve z pe mine că
n-a m ţinut-o în buzuna r sa u prinsă de ha ine le me le , a şa cum mi-a
suge ra t Ke lly Swi . O gă se sc şi a pă s ce le două butoa ne de pe
la te ra le . Da că funcţione a ză , a la rma de ja s-a cone cta t la te le fonul
me u, ca re sună a cum la 999.
În spa te le me u se a ud strigă te . O lovitură şi un ţipă t şi a gita ţia
pe ca re o de te cte z mă fa ce să mă întorc, pornită să a le rg în
continua re da că va fi ne voie . Ma i sigură pe mine , a cum că ştiu – că
spe r – că cine va de la poliţie mă a scultă ; că GPS-ul de pe a la rma
de cla nşa tă înse a mnă că o ma şină de poliţie e ste de ja pe drum
spre mine .
Însă ce vă d mă fa ce să mă opre sc.
Me ga n stă lâ ngă un bă rba t cu pa lton şi pă lă rie . Cutia chita re i
e i, de obice i lâ ngă e a în ca pul scă rii, e ste a cum sub bă rba t, ia r
mone de le s-a u împră ştia t toa te pe jos.
— Mi-a i pus pie dică inte nţiona t! spune bă rba tul şi e u înce p să
me rg îna poi spre sta ţia de me trou.
— Eşti bine ? îmi strigă Me ga n, da r e u nu-mi pot de zlipi ochii de
la bă rba tul de pe jos, ca re a cum se ridică şi-şi scutură pra ful de pe
ge nunchi.
— Tu! spun. Ce Dumne ze u ca uţi tu a ici?

Se pare că ex istă cerere şi pentru fem ei m ai m ature. Au tot atâtea

vizualizări cât şi cele tinere; profilurile lor sunt d escărcate la fel d e m ult.
Ca în orice afacere, e im portant să poţi satisface toate tend inţele; să te
asiguri că oferi clienţilor tăi prod usul potrivit.
Am d evenit d estul d e reped e obsed at d e statistici. Uitând u-m ă ore în
şir la cifrele d e pe ecran ca să pot înţelege câţi oam eni au intrat pe site, câţi
clienţi au d at clic pe un anum it link, câţi au d escărcat profiluri. Măsor
popularitatea fiecărei fem ei d e pe site şi nu am nicio ezitare când vine
vorba să elim in vreuna care pare să nu trezească niciun interes. Până la
urm ă, fiecare d intre ele înseam nă nişte costuri; e nevoie d e tim p ca să le
ad uci profilurile la zi, să te asiguri că d escrierile lor sunt corecte, că
traseele lor nu s-au sch im bat. Tim pul înseam nă bani, se spune, iar fetele
m ele trebuie să-şi câştige locul în online.
Şi cele m ai m ulte o fac. Gusturile nu se d iscută şi, până la urm ă, iei
ceea ce ţi se oferă. Clienţii m ei nu vor m ai găsi genul acesta d e serviciu
nicăieri, ceea ce înseam nă că nu-şi pot perm ite să fie prea pretenţioşi.
Veşti bune pentru tine, însă, nu crezi? Nu trebuie să te sim ţi lăsată pe
d inafară. Tânără sau bătrână; grasă sau slabă; blond ă sau brunetă…
ex istă cineva care să te vrea şi pe tine.
Cine ştie? Poate că e cineva care-ţi d escarcă profilul ch iar acum .
 27.

— În re gulă , toa tă lume a , a te nţie la mine ! înce pe m şe dinţa

pe ntru Ope ra ţiune a FURNISS; e ma rţi, 1 de ce mbrie .
Pa rcă e ra u în filmul Ziua cârtiţei, îşi spuse Ke lly. În fie ca re
dimine a ţă şi în fie ca re se a ră , a ce la şi grup de oa me ni se a duna în
a ce e a şi încă pe re . Mulţi din e chipă a ve a u un a e r obosit, da r
e ne rgia lui Nick pă re a să nu se e puize ze nicioda tă . Tre cuse ră
e xa ct două să ptă mâ ni de câ nd fuse se de scope rit ca da vrul Ta nie i
Be cke şi în tot a ce st timp e l fuse se me re u primul la birou în
fie ca re dimine a ţă şi ultimul ca re ple ca se a ra . Două să ptă mâ ni în
ca re Ope ra ţiune a FURNISS a duna se de ja tre i crime , şa se a gre siuni
de na tură se xua lă şi ma i bine de două spre ze ce plâ nge ri de
hă rţuire , te nta tive de a gre siuni şi incide nte suspe cte , toa te le ga te
de site -ul ga se ste pe re che a potrivita .com.
— Ace ia dintre voi ca re a u lucra t la ca zul violului din
Ma idstone , a ţi fă cut o tre a bă bună ! Tillma n e un ne norocit şi gra ţie
e forturilor voa stre nu ma i e în libe rta te .
Nick se uită după Ke lly.
— Ce se ma i a ude cu ce a m gă sit pe compute rul lui?
— Ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice spun că nu a fă cut nicio
înce rca re de a -şi a scunde urme le , spuse Ke lly, uitâ ndu-se pe ste
înse mnă rile pe ca re le fă cuse în conve rsa ţia de ma i de vre me cu
Andre w Robinson. A de scă rca t de ta liile victime i şi şi le -a trimis
prin e -ma il; proba bil ca să le a ibă pe te le fon, a colo unde le -a m şi
gă sit.
— A ma i cumpă ra t şi a lte profiluri?
— Nu. Da r s-a uita t pe ste ma i multe . Fişie re le gă site ne indică
fa ptul că s-a uita t la profilurile a cincispre ze ce fe me i, da r nu a ma i
cumpă ra t niciunul îna inte de ce l a l lui Ka thryn W hitworth.
 — Pre a scump?
— Nu cre d că a sta e ra o proble mă pe ntru e l. S-a înre gistra t în
se pte mbrie ca me mbru Silve r şi a plă tit, fiţi a te nţi a ici, cu un ca rd a l
compa nie i.
— Dră guţ.
— Printre docume nte le şte rse a m gă sit şi me sa jul de
întâ mpina re , la fe l cu ce l pe ca re l-a m primit şi noi câ nd a m
înre gistra t contul nostru fa ls, da r cu o pa rolă dife rită . Se pa re că
se tă rile de sigura nţă pe ntru site sunt schimba te pe riodic; a şa cum
ne -a spus Ha rris, numă rul de te le fon din re cla ma din zia r e ste
codul pe ntru ce a ma i nouă pa rolă .
— Pe ca re a i fost de stul de iste a ţă s-o de scifre zi, spuse Nick.
— Tillma n e un tip comod, spuse Ke lly, gâ ndind cu voce ta re .
Me rge cu ma şina la se rviciu, de ci a r fi tre buit să fa că un e fort ca să
gă se a scă ma jorita te a fe me ilor de pe site . Cre d că pur şi simplu a
da t tâ rcoa le pe pa gina de we b, poa te chia r e xcitâ ndu-se la ve de re a
profilurilor fe me ilor. Câ nd a vă zut că profilul lui Ka thryn W hitworth
a re ca punct de ple ca re zona Ma idstone şi ştia că va me rge a colo
la o confe rinţă , a profita t de oca zie .
— Pune -i numă rul de înma tricula re în siste mul de că uta re
a utoma tă . Ve rifică da că ma şina lui a fost prin a propie re de
Ma idstone în zile le a nte rioa re violului.
Ke lly îşi notă şi sublinie ce e a ce -i ce ruse Nick, în timp ce
inspe ctorul continuă şe dinţa .
— În timpul a na lize i pe ca re ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice a u
fă cut-o a supra compute rului lui Tillma n, a u ma i gă sit şi o se cţiune
cripta tă pe ha rd drive -ul să u, ca re conţine o sută şa ize ci şi şa pte de
ima gini inde ce nte , din ca re ma re a ma jorita te intră sub incide nţa
se cţiunii 63 din docume ntul ca re re gle me nte a ză pose sia de ima gini
pornogra fice e xtre me . Tipul nu va scă pa pre a curâ nd.
 Ke lly şi-a r fi dorit s-o sune e a însă şi pe Ka thryn W hithworth să -
i spună că -l puse se ră sub a cuza re pe Tillma n pe ntru viol şi că
urma să fie a cuza t şi de de ţine re a de ma te ria l pornogra fic
ne pe rmis, da r Lucinda o oprise .
— La să a sta în se a ma ce lor din e chipa de Inve stiga ţii a le
infra cţiunilor de na tură se xua lă din Ke nt; e i sunt ce i ca re ţin
le gă tura cu e a .
— Da r e i nu ştiu nimic de spre ca z, o contra zise se Ke lly, în fe lul
ă sta , îi pot ră spunde la între bă ri. O pot linişti.
Lucinda ră mă se se fe rmă pe poziţii.
— Ke lly, înce te a ză să ma i înce rci să fa ci tu tre a ba tuturor. Ce i
din Ke nt o vor pune la cure nt pe victimă . Tu a i a lte lucruri de fă cut
a ici.
Chia r da că de te ctivii de la Omucide ri fă ce a u a de se a glume pe
se a ma pe rsona lului civil, a bilită ţile şi e xpe rie nţa Lucinde i o fă ce a u
unul dintre ce i ma i re spe cta ţi me mbri a i e chipe i. Ke lly o a pre cia şi
e a foa rte mult. Fu ne voită să se încre a dă în fa ptul că , orica re a r fi
fost pe rsoa na ca re o va pune pe Ka thryn la cure nt cu noută ţile ,
a ve a să fa că a sta cu ră bda re şi compa siune ; a ve a în fa ţa e i un
proce s în insta nţă de lungă dura tă şi nu va fi o e xpe rie nţă pre a
plă cută .
Nick îi informa încă pe ce ila lţi de spre ca z.
— Proba bil că a ţi a fla t de ja că ie ri Ke lly şi cu mine l-a m a re sta t
pe Luke Ha rris, un a lt utiliza tor a l site -ului. Iniţia l, Ha rris a susţinut
că profilul lui Zoe Wa lke r a fost singurul pe ca re l-a de scă rca t, da r
oda tă a fla t în a re st şi-a modifica t de cla ra ţia .
Îngrozit să fie re ţinut pe ntru te nta tivă de omor, Luke Ha rris îşi
schimba se comple t a titudine a ; a de zvă luit ime dia t pa rola tuturor
conturilor sa le şi a re cunoscut că ma i de scă rca se încă pa tru
profiluri a le unor fe me i de pe site -ul ga se ste pe re che a potrivita .com.
În fie ca re dintre ca zuri a plica se a ce e a şi me todă a „ca va le rului pe
un ca l a lb” ca să spa rgă ghe a ţa , izolâ nd fie ca re fe me ie de
sigura nţa mulţimilor şi a poi inte rve nind ca să se a sigure că nu
pă ţise nimic. Te hnica nu-i a duse se cine ştie ce succe s; o ie şire la
ca fe a în se mn de re cunoştinţă şi a poi o cină cu una dintre fe me i
tre cuse ră a proa pe ne obse rva te .
— Ha rris insistă că nu a fă cut nimic gre şit, le spuse Nick ce lor
din e chipă . Pre tinde că nu a a vut nicioda tă de gâ nd să le fa că ră u
fe me ilor pe ca re le -a urmă rit şi că scopul lui a fost pur şi simplu să
înce a pă o re la ţie .
— Şi de ce nu a folosit un site de întâ lniri cla sic, ca noi, ce ila lţi?
a striga t cine va .
Nick a a şte pta t să se stingă râ se te le ce lor din încă pe re .
— Pe ntru că , se pa re , ge nul a ce sta de site -uri „duhne sc a
dispe ra re ”, spuse Nick, re pe tâ nd cuvinte le pe ca re le rostise
Ha rris. Luke Ha rris pre fe ră ce e a ce e l nume şte „fiorul că ută rii”.
Am impre sia că de -a cum încolo o să se înfioa re ma i puţin în
va ria nta a sta .
Lui Ke lly îi sună te le fonul. Se uită la e cra n, a şte ptâ ndu-se să
va dă nume le surorii sa le , da r ce a ca re o suna e ra Ca thy Ta nning.
— Un ma rtor, îi spuse e a lui Nick, ridicâ nd te le fonul în se mn
de e xplica ţie . Scuze !
Ră spunse , ie şind din sa la de şe dinţe şi îndre ptâ ndu-se spre
biroul e i.
— Buna , Ca thy, ce ma i fa ci?
— Bine , mulţume sc. Te -a m suna t să -ţi spun că nu ma i sta u în
Epping.
— Te -a i muta t? Aşa , dintr-oda tă ?
— Nu chia r. De ce va vre me mă tot bă te a gâ ndul să ple c din
Londra . Apoi a a pă rut postul ă sta , şi e în Romford, de ci nu chia r la
un milion de kilome tri de pă rta re . Nu mă pute a m linişti de loc câ nd
e ra m în ca să , chia r şi după ce a m schimba t încuie torile .
— Câ nd te muţi?
— De ja a m ple ca t. Ar fi tre buit să da u un pre a viz de o lună , da r
proprie ta rul vre a să re nove ze şi să scoa tă ca sa la vâ nza re , a şa că
m-a lă sa t să ple c ma i de vre me . Pâ nă la urmă , a fost bine pe ntru
toa tă lume a .
— Mă bucur.
— De fa pt, ă sta nu e singurul motiv pe ntru ca re te sun, spuse
Ca thy, a poi e zită . Vre a u să -mi re tra g de cla ra ţia .
— Ţi-a fă cut cine va proble me ? Ai a vut ne ca zuri din ca uza
a rticolului din Metro? Pe ntru că , da că te -a a me ninţa t cine va …
— Nu, nimic de ge nul ă sta . Doa r că vre a u să uit toa tă pove ste a ,
spuse Ca thy şi o ă . Mă simt ră u din ca uza a sta , ştiu că te -a i chinuit
a tâ t de mult să a fli cine mi-a fura t che ile , şi te -a i purta t groza v câ nd
ţi-a m pove stit că a m impre sia că cine va mi-a intra t în ca să .
— Sunte m pe punctul de a de scope ri cine se a flă în spa te le
site -ului, o între rupse Ke lly. Câ nd o să -l pune m sub a cuza re vom
a ve a ne voie şi de dove zile prove nind de la tine .
— Da r ma i a ve ţi şi a lţi ma rtori, nu-i a şa ? Alte infra cţiuni?
Bie te le fe me i ca re a u fost ucise … a ce le a sunt fa pte le ca re conte a ză
cu a de vă ra t, nu ce mi s-a întâ mpla t mie .
— Toa te fa pte le sunt importa nte , Ca thy. Nu le -a m fi inve stiga t
da că nu a m fi cre zut a sta .
— Îţi mulţume sc. Şi da că a ş conside ra că mă rturia me a a r fa ce
vre o dife re nţă , a ş da -o, te a sigur. Da r nu-i a şa , a m dre pta te ?
Ke lly nu-i ră spunse .
— Am o prie te nă ca re a de pus mă rturie într-un ca z a nul tre cut,
spuse Ca thy. A fost hă rţuită după a ce e a luni de zile de fa milia
fă pta şului. Nu a m ne voie de ge nul ă sta de proble me . Am şa nsa s-o
ia u de la înce put. A fost înspă imâ ntă tor ce mi s-a întâ mpla t, da r nu
a m pă ţit nimic gra v, vre a u doa r să uit totul.
— Pot mă ca r să te informe z câ nd o să prinde m pe cine va ? În
ca z că te ră zgâ nde şti?
Urmă o pa uză lungă .
— Cre d că da . Da r n-o să mă ră zgâ nde sc, Ke lly. Ştiu că e foa rte
importa nt să bă ga ţi pe cine va la închisoa re , da r cre d că şi fe lul în
ca re mă simt e u tre buie să conte ze vre un pic, nu?
Întotde a una victime le sunt ce le ca re conte a ză , îşi spuse Ke lly,
de ra nja tă puţin de insinua re a că lucrurile nu a r fi sta t tocma i a şa .
O conside ra se me re u pe Ca thy ca pe unul dintre ce i ma i solizi
ma rtori din a ce st ca z şi e ra de za mă gită să de scope re că nu
a vuse se dre pta te . Înce rcă să -i spună lui Ca thy că fa ptul că re fuza
să de pună mă rturie o pute a tra nsforma într-un ma rtor ostil, a cuza tă
de sfida re a Curţii pe ntru că nu voia să coope re ze .
Apoi se ră zgâ ndi. Oa re a sigura re a cursului justiţie i justifica
vre oda tă tra ta re a victime lor ca şi cum e le a r fi fost în boxa
a cuza ţilor? Fă ră să vre a , se gâ ndi la Le xi. Tra se a e r în pie pt îna inte
să vorbe a scă .
— Fe lul în ca re se simt victime le e ste singurul lucru ca re
conte a ză . Mulţume sc că m-a i a nunţa t, Ca thy.
Ke lly închise te le fonul, re ze mâ ndu-se de pe re te cu ochii închişi.
Câ nd fu de stul de sigură că -şi stă pâ ne a e moţiile , se îndre ptă din
nou spre sa la de şe dinţe . Întâ lnire a e chipe i se înche ia se şi toa tă
lume a îşi re lua se a ctivita te a . Se îndre ptă spre locul în ca re stă te a u
Andre w Robinson şi Nick şi tra se un sca un de la un birou din
a propie re ca să li se a lă ture .
— Eşti tot pe urma ba nilor? între bă Ke lly, a mintindu-şi fra za pe
ca re o folosise de te ctivul de la Divizia Infra cţiuni Cibe rne tice la
ultima lor întâ lnire .
 — Cu sigura nţă . Am da t de plă ţile fă cute cu ca rdul de cre dit de
că tre inspe ctor, de Gordon Tillma n şi de Luke Ha rris, toa te
a chita te într-un cont Pa yPa l. Ca a ce sta – Andre w luă o foa ie a lbă
din imprima ntă şi scrise tre i nume : RAMPELLO, TILLMAN,
HARRIS. Ba nii ple a că de la a ce ste tre i surse – de se nă să ge ţi din
dre ptul fie că rui nume – că tre locul a ce sta – Andre w schiţă o ca se tă
în jurul cuvâ ntului „Pa yPa l” – a poi continuă spre locul a ce sta .
O a ltă să ge a tă şi o a ltă ca se tă , de da ta a sta în jurul cuvinte lor
„cont ba nca r”.
— Ia r contul ă sta ba nca r e ste a l omului pe ca re -l că ută m, nu?
spuse Nick.
— Exa ct.
— Şi pute m obţine da te le ?
— Le a m de ja .
Andre w obse rvă e xpre sia plină de spe ra nţă de pe fa ţa lui
Ke lly.
— Este un cont de stude nt de schis pe nume le Ma i Suo Li. Am
copii a le docume nte lor de ide ntita te folosite pe ntru de schide re a lui
şi toa te sunt în re gulă ; controlul pa şa poa rte lor confirmă fa ptul că
Ma i Suo Li a ple ca t din Ma re a Brita nie spre China pe 10 iulie a nul
a ce sta şi nu s-a ma i întors.
— Poa te să ope re ze un site din China ?
— Posibil, da r pot să vă spun de pe -a cum că n-o să a junge m
nică ie ri nici cu a utorită ţile chine ze .
Ke lly simţe a c-o ia dure re a de ca p.
— Între timp, pot însă să vă spun că fă pta şul nostru folose şte
un e chipa me nt Sa msung ca să tra nsfe re fondurile din contul Pa yPa l
în contul ba nca r. Nu pot să ştiu e xa ct da că e ste vorba de un
te le fon, o ta ble tă sa u un la ptop, da r ma i mult ca sigur e ste ce va
porta bil.
 — De unde ştii? între bă Ke lly.
— De fie ca re da tă câ nd a i te le fonul de schis, e l e mite se mna le
pe ntru că în pe rma ne nţă ca ută să se cone cte ze la W iFi sa u
Blue tooth. Da că a r fi un compute r de a ca să , a r fi o loca ţie fixă , da r
re zulta te le suge re a ză că a u a vut grijă să se fa că ma i gre u de
de te cta t.
Andre w îi întinse lui Nick o foa ie de hâ rtie , ia r inspe ctorul îşi
mută puţin sca unul, a şa încâ t şi Ke lly să va dă ce scria pe e a .
— Da că W iFi-ul a r fi pornit tot timpul, m-a ş a şte pta la mult ma i
multe loca ţii, da r după cum pute ţi ve de a , sunt puţine şi a pa r la
ce va dista nţă une le de a lte le . Ace st fa pt suge re a ză că
e chipa me ntul re spe ctiv e ste pornit numa i cu un scop pre cis;
a proa pe sigur ca să tra nsfe re ba ni din Pa yPa l în cont. Aş pune
pa riu că e un te le fon se cre t, nu ce l pe ca re -l folose şte în mod
obişnuit.
Pe foa ia de hâ rtie e ra u tipă rite un numă r de loca ţii. Ce a de
de a supra e ra sublinia tă .
Espress Oh !
— Ce -i a sta ?
— O ca fe ne a de lâ ngă Le ice ste r Squa re şi loca ţia pre fe ra tă a
clie ntului nostru pe ntru a ctivită ţile pe ca re le fa ce de pe te le fonul
se cre t. De tre i ori doa r luna a sta a folosit W iFi-ul lor ca să
tra nsfe re ba ni din Pa yPa l în contul ba nca r. Ma i jos o să gă siţi
da te le şi ore le e xa cte .
— Ai fă cut o tre a bă bună , spuse Nick.
— Acum mă te m că va tre bui să a plica ţi me tode le cla sice de
muncă poliţie ne a scă .
Andre w a ve a un a e r mulţumit şi pe bună dre pta te . Acum Ke lly
şi inspe ctorul Ra mpe llo e ra u pe un te re n ma i sigur. O ca fe ne a
dintr-o zonă a glome ra tă de lâ ngă Le ice ste r Squa re tre buie să fi a vut
ca me re de supra ve ghe re , poa te chia r şi un pe rsona l a te nt ca re să
fi obse rva t vre un clie nt ma i ie şit din comun într-o a numită zi. Da că
pute a u obţine nişte insta nta ne e de ce nte de pe înre gistră ri, a r fi
a vut pa rte şi de o că uta re la nive l na ţiona l pe ntru un ca z de o
a se me ne a a mploa re .
— Domnule ! se a uzi din pa rte a ce a la ltă a încă pe rii. Ave m o
e chipă de inte rve nţie ca re se îndre a ptă spre Crysta l Pa la ce .
Ala rma lui Zoe W a lke r a fost a ctiva tă .
Nick îşi lua se de ja ha ina . Se uită la Ke lly.
— Să me rge m!
 28.

— Mi-a i pus pie dică inte nţiona t! spune Isa a c, uitâ ndu-se în sus
la Me ga n. Pune o mâ nă pe trotua r ca să se poa tă sprijini să se
ridice . Grupul micuţ de oa me ni ca re s-a u a duna t să va dă ce s-a
întâ mpla t a înce put să se dispe rse ze .
— Aşa e , spune Me ga n.
Se a ple a că şi înce pe să a dune mone de le împră ştia te pe stra dă .
O a jut, înce rcâ nd în fe lul ă sta să nu mă ma i uit la Isa a c, ca re pa re
de opotrivă uşor de ra nja t, da r şi a muza t de ce s-a întâ mpla t.
— O urmă re a i, ma i spune Me ga n, ridicâ nd din ume ri în se mn
că e ra singurul lucru pe ca re l-a r fi putut fa ce pe ntru mine .
— Înce rca m s-o prind din urmă , spune Isa a c câ nd se ridică . E o
ma re dife re nţă .
— Me ga n, Ka tie şi tâ nă rul a ce sta sunt… mă opre sc, ne ştiind ce
să spun ma i de pa rte . Ne cunoa şte m, zic pâ nă la urmă .
— Aha .
Me ga n nu pa re je na tă de ce -a fă cut. Poa te că în lume a e i fa ptul
că e u şi Isa a c ne cunoa şte m nu înse a mnă ma re lucru. Chia r şi-a şa ,
tot e posibil ca e l să mă fi urmă rit.
Ch iar şi-aşa, tot e posibil ca el să m ă fi urm ărit.
Alung gâ ndul ca fiind unul ridicol îna inte să pună stă pâ nire pe
mine . Sigur că nu mă urmă re a .
Mă întorc spre e l.
— Ce ca uţi a ici?
— Ultima oa ră câ nd a m ve rifica t, îmi spune e l, a sta e ra o ţa ră
libe ră .
Zâ mbe şte câ nd roste şte cuvinte le şi cu toa te a ste a a titudine a
lui mă irită . Pre supun că mi se cite şte a sta pe fa ţă , pe ntru că
hotă ră şte dintr-oda tă să de vină se rios.
 — Mă duc să mă întâ lne sc cu Ka tie .
— De ce a le rga i?
Pre ze nţa lui Me ga n îmi dă cura j; chia r da că a lua t ce va dista nţă
de noi, urmă re şte cu inte re s inte roga toriul me u, ţinâ ndu-şi re la xa t
chita ra într-o pa rte .
— Pe ntru că şi tu a le rga i, ră spunde Isa a c.
E a tâ t de logic că nici nu ma i ştiu cum a r tre bui să mă simt. În
de pă rta re , a ud sire ne le ma şinii de poliţie .
— Ştia m că e şti foa rte spe ria tă din ca uza a nunţurilor din
Gazette, ia r a poi Ka tie mi-a pove stit şi de spre site . Câ nd te -a m vă zut
a le rgâ nd a m cre zut că te -a spe ria t cine va .
— Da , tu!
Inima încă îmi ba te cu pute re şi simt va lul de a dre na lină ca re
îşi fa ce e fe ctul. Sune tul sire ne lor e ste din ce în ce ma i pute rnic.
Isa a c ridică mâ inile spre ce r, într-un ge st ca re pa re să spună Nu pot
să câştig, ce e a ce mă e ne rve a ză şi ma i mult. Cine e tipul ă sta ?
Sire ne le sunt a surzitoa re ; mă uit pe Ane rle y Roa d şi vă d o ma şină
de poliţie ve nind spre noi, cu girofa rul în funcţiune . Ma şina opre şte
la ze ce me tri în fa ţa noa stră ; sire na e ste oprită chia r în mijlocul
unui va ie t pre lung.
Oa re Isa a c o să înce rce să fugă ? Mă gâ nde sc la a sta şi-mi da u
se a ma că spe r s-o fa că . Aş vre a ca a sta să fie totul; sfâ rşitul
pove ştii cu a nunţurile din zia r, site -ul, te a ma . Da r e l îşi ba gă
mâ inile în buzuna re şi se uită la mine , dâ nd din ca p de pa rcă a ş fi
fă cut ce va comple t de ne înţe le s. Se îndre a ptă spre poliţişti.
— Doa mna s-a spe ria t puţin, le e xplică e l şi simt că sunt a tâ t de
furioa să , că a bia ma i pot vorbi.
Cum îşi pe rmite să se poa rte de pa rcă a r fi stă pâ n pe situa ţie ?
De scriind ce se întâ mplă cu „s-a spe ria t puţin”?
— Nume le dumne a voa stră , domnule ?
 Poliţistul scoa te un ca rne ţe l în timp ce cole ga lui se îndre a ptă
spre mine .
— Mă urmă re a , îi spun şi simplul fa pt că roste sc cuvinte le
a ce ste a mă fa ce să cre d că a şa s-a întâ mpla t, înce p să -i spun
de spre a nunţuri, da r se pa re că ştie de ja .
— M-a urmă rit de la Ca nnon Stre e t şi câ nd a m a juns la Crysta l
Pa la ce a înce put să a le rge după mine .
Oa re e l a înce put să a le rge primul, sa u e u? Ma i conte a ză ?
Poliţista note a ză ce va , da r nu pa re să fie inte re sa tă de a ce st
a mă nunt.
O ma şină opre şte în spa te le ce le i de poliţie şi îl re cunosc pe
inspe ctorul Ra mpe llo, ca re se a flă la vola n. Ke lly Swi e şi e a cu e l
şi simt o uşura re ştiind că pe e a nu va tre bui s-o conving de ce e a
ce s-a întâ mpla t. Inspe ctorul Ra mpe llo vorbe şte cu poliţista , ca re
pune de opa rte ca rne ţe lul şi se a lă tură cole gului e i.
— Eşti bine ? mă între a bă Ke lly.
— Da . Cu e xce pţia fa ptului că Isa a c m-a spe ria t de moa rte .
— Îl cunoşti?
— Îl che a mă Isa a c Gunn, e iubitul fiice i me le . Ka tie joa că într-o
pie să de te a tru, ia r e l e ste re gizorul. Proba bil că mi-a de scă rca t
tra se ul de pe site .
Vă d un schimb de priviri între e i şi ştiu e xa ct ce urme a ză să
spună .
— Site -ul le ofe ră utiliza torilor da te pe ntru a urmă ri pe rsoa ne
ne cunoscute , spune Ke lly Swi . De ce a r vre a să -l folose a scă
cine va ca re te cunoa şte de ja ?
Inspe ctorul Ra mpe llo se uită la ce a s.
— Nu e nici mă ca r ora prâ nzului. Tra se ul de pe site spune că
ple ca ţi de la se rviciu a bia la ora cinci juma te .
— Şe ful me u m-a trimis a ca să . Nu e nimic gre şit în a sta , nu?
 Inspe ctorul se a ra tă ma i ră bdă tor de câ t a r me rita tonul me u.
— Sigur că nu. Da r da că Isa a c Gunn v-a r fi de scă rca t tra se ul de
pe site şi l-a r fi folosit ca să vă urmă re a scă , a tunci a zi n-a r fi a vut
pre a mult succe s, nu-i a şa ? Nu a ţi re spe cta t sce na riul.
Nu ma i zic nimic. Mă gâ nde sc la pa şii pe ca re i-a m a uzit pe
Ca nnon Stre e t; la ha ina pe ca re a m ză rit-o cu coa da ochiului pe
linia District. Să fi fost Isa a c ce l pe ca re l-a m vă zut a tunci? Sa u
a ltcine va ? E posibil să -mi fi ima gina t că sunt urmă rită ?
— Ar tre bui ce l puţin să -l inte roga ţi. Să a fla ţi de ce mă urmă re a .
De ce nu a înce rca t să -mi a tra gă a te nţia câ nd m-a vă zut prima
oa ră .
— Uita ţi, spune inspe ctorul Ra mpe llo cu blâ nde ţe , o să -l luă m
pe Gunn la se cţie unde o să ne de a o de cla ra ţie de bună voie . O să
ve de m da că a re vre o le gă tură cu site -ul.
— Şi o să mă a nunţa ţi şi pe mine ?
— Ime dia t ce pute m.
— Vre i să te conduce m a ca să ? mă între a bă Ke lly Swift.
— O să me rg pe jos, mulţume sc.
Me ga n ră sa re din nou lâ ngă mine după ce ple a că poliţiştii şi
a bia a tunci îmi da u se a ma că se e va pora se în se cunda în ca re îşi
fă cuse ră e i a pa riţia .
— De ci, e şti bine ?
— Da . Mulţume sc că m-a i a juta t a stă zi.
— Mulţume sc că mă a juţi în fie ca re zi, îmi ră spunde e a
zâ mbind.
Arunc o mone dă în cutia chita re i e i în timp ce înce pe să
fre done ze ve rsurile unui câ nte c de Bob Ma rle y.

Se a ra se la să re ce şi înghe ţa tă . De câ te va zile , la me te o se tot

a nunţă ninsori şi a m impre sia că în se a ra a sta o să şi vină . Nori
a lbi şi de nşi a tâ rnă de a supra me a , ia r şose a ua stră luce şte din
ca uza brume i timpurii. Re vă d în minte că lă toria de la se rviciu spre
ca să , înce rcâ nd să re pe re z mome ntul e xa ct în ca re a m simţit că mă
urmă re şte cine va . Mome ntul în ca re a m înce put să fug. Asta mă
a jută să nu mă gâ nde sc la ce e a ce nu-mi dă pa ce , de fa pt: ce na iba
o să -i spun lui Ka tie ? Că iubitul e i mă urmă re a ? Cu câ t mă a propii
de ca să , cu a tâ t îndoie lile me le spore sc.
Câ nd de schid uşa , a ud ra dioul câ ntâ nd în bucă tă rie , cu voce a
lui Simon a compa niind câ nte cul, ma i ta re sa u ma i înce t, în funcţie
de câ t de bine cunoa şte ve rsurile . Nu l-a m ma i a uzit câ ntâ nd de
ce va vre me .
Uşa de la intra re se trâ nte şte în spa te le me u; nu se ma i a ude
fre dona tul.
— Sunt a ici! strigă Simon, fă ră să fie ne voie .
Câ nd intru în bucă tă rie vă d că a pus ma sa pe ntru prâ nz.
— M-a m gâ ndit că ţi-a r prinde bine ce va fie rbinte , spune e l.
Pe a ra ga z sfâ râ ie ce va într-o tiga ie ; riso o cu cre ve ţi,
spa ra nghe l şi lă mâ ie . Miroa se groza v.
— De unde a i ştiut c-o să vin a ca să ma i de vre me ?
— Am suna t la tine la birou şi şe ful tă u mi-a spus că te -a trimis
a ca să .
Mă gâ nde sc la câ t de mult mi-a r plă ce a să tră ie sc fă ră ca
a ltcine va să -mi monitorize ze fie ca re mişca re şi a poi mă simt
ne re cunoscă toa re . Poliţiştii, Gra ha m, Simon: toţi înce a rcă să mă
fa că să fiu în sigura nţă , a tâ ta tot.
— Am cre zut c-o să mă de a a fa ră .
— Doa r să înce rce . O să -l dă m în jude ca tă pe ntru conce die re
a buzivă câ t a i zice pe şte , spune Simon, zâ mbind la propria glumă .
— Eşti în toa ne bune , vă d. Să pre supun că inte rviul a me rs
bine ?
— M-a u suna t câ nd a bia a puca se m să a jung la sta ţia de
me trou. M-a u invita t din nou mâ ine pe ntru un a l doile a inte rviu.
— E groza v! Ţi-a plă cut de e i? Slujba pa re în re gulă ?
Mă a şe z, ia r Simon pune două ca stroa ne a burinde cu riso o pe
ma să . Simt foa me a ca re urme a ză une i de scă rcă ri pute rnice de
a dre na lină , da r chia r şi prima înghiţitură îmi ca de gre u la stoma c.
Tre buie să -i spun lui Ka tie . Proba bil că a şte a ptă , între bâ ndu-se pe
unde o fi Isa a c. Îngrijorâ ndu-se chia r.
— Toţi sunt nişte puşta ni, zici că n-a u ma i mult de doişpe a ni,
spune Simon, sa la riul e de doa r opt mii şi a ş pute a să -mi fa c tre a ba
şi le ga t la ochi.
Da u să -l între b unde -i Ka tie , da r e l inte rpre te a ză gre şit inte nţia
me a şi mă între rupe îna inte să a puc să zic ce va .
— Da r, a şa cum a i zis şi tu ie ri, e un se rviciu, ia r progra mul e
ma i conve na bil de câ t ce l de la Telegraph . Nu ma i lucre z în
we e ke nd, nu ma i sta u pâ nă la ore tâ rzii ca să mă ocup de fluxul de
ştiri. Am oca zia să lucre z la ca rte a me a .
— Sunt ve şti minuna te . Ştia m e u c-o să a pa ră ce va .
Pe ntru o vre me mâ ncă m în tă ce re .
— Unde -i Ka tie ? între b de pa rcă tocma i m-a m gâ ndit la a sta .
— În ca me ra e i, cre d.
Se uită la mine .
— S-a întâ mpla t ce va ?
Şi în clipa a ce e a mă hotă ră sc că n-o să -i spun.
Ma i bine să se conce ntre ze pe inte rviul de mâ ine în loc să -şi
fa că griji că a r tre bui să ste a a ca să să mă ve ghe ze pe mine . Fă ră
să se gâ nde a scă la fa ptul că fiica me a e posibil să fie într-o re la ţie
cu un pote nţia l pră dă tor. Ignor voce a insiste ntă din ca pul me u; ce a
ca re -mi spune că nu vre a u să -i spun nimic pe ntru că , de fa pt, nici
mă ca r nu sunt sigură că a m dre pta te .
Aud pa şi pe scă ri şi zgomotul inimita bil a l pa ntofilor lui Ka tie
îndre ptâ ndu-se spre bucă tă rie . Intră , uitâ ndu-se la te le fon.
— Bună , ma mă . Ai ve nit a ca să ma i de vre me .
Mă uit câ nd la e a , câ nd la Simon; ca un ie pure în ca le a une i
ma şini ce se a propie în vite ză şi ca re nu ştie în ce pa rte a drumului
s-o ia . Ka tie porne şte fie rbă torul de a pă ; se încruntă în timp ce se
uită la te le fon.
— E totul în re gulă , dra ga me a ?
Simon se uită la mine cu un a e r ne dume rit, da r nu spune nimic.
Da că de te cte a ză nota de ne linişte din voce a me a , sunt sigură c-o
pune pe se a ma a tot ce e a ce se pe tre ce . Stresul de ca re mi-a
pome nit Gra ha m câ nd m-a trimis a ca să de la se rviciu.
— Isa a c a r fi tre buit să vină încoa ce , da r mi-a trimis un me sa j
în ca re -mi spune că a inte rve nit ce va , spune Ka tie .
Pa re ma i de gra bă surprinsă de câ t supă ra tă şi ştiu că e a şa din
ca uză că nu e obişnuită să i se tra gă cla pa . Mă de te st pe ntru fa ptul
că e u sunt ce a ca re a provoca t a sta .
Am pre supus că ce i de la poliţie îi vor confisca ime dia t
te le fonul lui Isa a c. Îmi ima gine z conve rsa ţia ca re a a vut loc în
ma şina de poliţie sa u la se cţie .
Trebuie să-i trim it un m esaj iubitei m ele.
Unul singur. Apoi pred ai telefonul.
Poa te că nu s-a întâ mpla t de loc a şa . Poa te că s-a u înţe le s de
minune , ia r Isa a c a fe rme ca t-o pe poliţistă . S-a împrie te nit cu
cole gul a ce ste ia .
Ch iar trebuie să-i spun iubitei m ele ce s-a întâm plat, probabil că-şi face
griji. Aţi văzut-o pe m am a ei, nu e prea întreagă la m inte…
— Ţi-a zis ce a inte rve nit? o între b pe Ka tie .
— Nu. Proba bil ce va în le gă tură cu spe cta colul. Tot timpul
munce şte , pre supun că a şa sta u lucrurile câ nd lucre zi pe cont
propriu. Spe r ca totul să fie în re gulă , totuşi… În şa pte ore se ridică
cortina !
Îşi ia în ca me ra e i o cutie cu tă ie ţe i insta nt şi e u îmi pun
furculiţa pe ma rgine a ca stronului. În se a ra a sta a u pre mie ra . Cum
a m putut să uit? Da că Isa a c e încă la poliţie ?
— Nu ţi-e foa me ? mă între a bă Simon.
— Îmi pa re ră u.
M-a m bă ga t într-o încurcă tură din ca re nu ştiu cum să ma i ie s şi
tot re stul zile i mă foie sc de colo, colo prin ca să , ofe rindu-i lui Ka tie
că ni de ce a i pe ca re nu le vre a , pre gă tindu-mă pe ntru mome ntul în
ca re îmi va spune că ştie că e u sunt ce a din ca uza că re ia l-a să lta t
poliţia pe Isa a c.
O d eclaraţie d ată d e bunăvoie, îmi a minte sc. Nu a fost a re sta t. Da r
ştiu că dife re nţa nu va înse mna ma re lucru pe ntru Isa a c. Sa u
pe ntru Ka tie . La cinci, vine Ma tt s-o conducă la te a tru.
— Îşi ia a cum lucrurile , îi spun.
Ma stă pe tre a pta scă rii din fa ţa intră rii şi simt a e rul re ce ca re
se stre coa ră prin uşa de schisă .
— Te -a ş invita înă untru, da r e … ştii şi tu, e ciuda t.
— O să a şte pt în ma şină .
Ka tie coboa ră în fugă pe scă ri, tră gâ ndu-şi ha ina . Mă să rută .
— Ba ftă , iubito! Sa u cum se zice ?
— Mulţume sc, ma mă !
După ce ma şina lui Ma se pune în mişca re , îmi sună
te le fonul. Pe e cra n a pa re numă rul lui Ke lly Swi . Îmi ia u te le fonul
sus, tre câ nd pe lâ ngă Justin pe sca ră în vite ză , cu un Scuză-m ă
ra pid. Urc în biroul lui Simon şi închid uşa după mine .
Ke lly Swift nu se ma i încurcă cu polite ţuri.
— I-a m da t drumul.
— Ce -a zis?
— Ce ţi-a spus şi ţie . Că te -a vă zut la me trou şi că i s-a pă rut că
e ra i a gita tă . A spus că te tot uita i în jurul tă u; că pă re a i cu ne rvii
întinşi la ma ximum.
— A re cunoscut că m-a urmă rit?
— A spus că ve ne a să se întâ lne a scă cu fiica ta , a şa că e ra
e vide nt că me rge a în a ce e a şi dire cţie cu tine . Câ nd a i rupt-o la fugă
s-a îngrijora t, a şa că a fugit după tine să te prindă din urmă .
— Da r de ce n-a ve nit să ste a de vorbă cu mine ? între b. Câ nd
m-a vă zut la me trou. Ar fi putut să mă a borde ze a tunci.
Ke lly Swift e zită .
— Are impre sia că nu pre a îl a i la sufle t.
De compute rul lui Simon e lipit un bile ţe l ca re stă să ca dă şi
a pă s colţurile cu de ge tul ma re ca să -l prind la loc.
— Ave m şi te le fonul, şi la ptopul lui, Zoe , a fost chia r bucuros
să ni le pre de a şi, la prima ve de re , nu pa re să e xiste nimic ca re să -
l le ge de site . Ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice vor fa ce inve stiga ţii
ma i a mă nunţite în urmă toa re le câ te va ore şi de sigur că te vom
a nunţa da că a pa re ce va .
Ke lly se opre şte din nou, a poi, câ nd vorbe şte ia r, o fa ce pe un
ton ma i blâ nd.
— Zoe , nu cre d că a re vre o le gă tură cu site -ul.
— O, Dumne ze ule , ce -a m fă cut?
Închid ochii de pa rcă a sta m-a r a juta să ţin de pa rte toa tă
porcă ria a sta pe ca re -a m provoca t-o.
— Fiica me a n-o să mi-o ie rte nicioda tă .
— Isa a c a fost foa rte înţe le gă tor în privinţa confuzie i cre a te ,
spune Ke lly Swi . Ştie că a i fost supusă unui stre s pute rnic. Chia r
a m a vut impre sia că a r vre a să pă stre ze ce s-a întâ mpla t doa r între
voi doi.
— N-o să -i spună lui Ka tie ? De ce -a r fa ce a sta ?
Ke lly Swi e xpiră zgomotos şi simt o urmă de e xa spe ra re în
voce a e i.
— Poa te că e pur şi simplu unul dintre bă ie ţii buni, Zoe .

A doua zi, câ nd mă tre ze sc, în ca să e linişte . E ciuda t de multă

lumină în dormitorul nostru şi, câ nd tra g dra pe riile , vă d că ză pa da
mult promisă s-a a şte rnut. Stră zile a u fost cură ţa te de ja – ma te ria lul
a ntide ra pa nt şi tra ficul topind de ja ce e a ce s-a de pus a zi-noa pte –
da r pe trotua re şi în gră dini, pe a cope rişuri şi pe ma şinile pa rca te
se ve de încă un stra t de câ ţiva ce ntime tri de ză pa dă . Fulgi noi de
ne a a lune că pe lâ ngă fe re a stră , a cope rind urme le de pa şi de pe
a le e a de a fa ră .
Îl să rut pe Simon pe buze .
— Ninge ! îi şopte sc, ca un copil ne ră bdă tor să ia să a fa ră la
joa că . Zâ mbe şte fă ră să de schidă ochii şi mă tra ge îna poi în pa t.

Câ nd mă ridic din nou din pa t, nu ma i ninge . Justin lucre a ză din

nou tâ rziu la ca fe ne a , ia r Ka tie doa rme tâ rziu după se a ra
pre mie re i. Mi-a lă sa t un bile t re ze ma t de fie rbă torul de a pă .

A fost sa la plină ! Ce l ma i bun public posibil,

după cum spune Isa a c! X

Nu i-a spus. La s să -mi sca pe un ofta t uşor.

Va tre bui să sta u de vorbă cu e l. Să -mi ce r scuze . Da r nu a stă zi.
— La ce oră a i inte rviul? îl între b pe Simon.
— Nu ma i de vre me de ora două , da r m-a m gâ ndit să mă duc
a colo în dimine a ţa a sta şi să mă uit pe ste câ te va nume re ma i ve chi
a le re viste i ca să mă pre gă te sc puţin la prâ nz. Nu te supe ri, nu-i
a şa ? Te de scurci a ici?
— Da . Ka tie e şi e a a ca să . Cre d c-o să fa c puţină cură ţe nie .
Toa tă ca sa e întoa rsă pe dos; ma sa în jurul că re ia a m sta t în
urmă cu doa r două să ptă mâ ni s-a umplut din nou de tot fe lul de
lucruri. Se a ra tre cută a m da t pe ste bonurile şi chita nţe le pe ca re mi
le -a da t Gra ha m, da r nu mă pot a puca de tre a bă pâ nă câ nd nu fa c
puţină ordine .
Simon mă să rută de ră ma s-bun şi e u îi ure z noroc. Îl a ud
fluie râ nd câ nd de scuie uşa de la intra re şi zâ mbe sc în sine a me a .

Pe la unspre ze ce a pa re şi Ka tie . În ciuda pungilor de sub ochi

şi a cre ionului de rma togra f pe ca re nu şi l-a şte rs de tot,
stră luce şte .
— A fost ne ma ipome nit, ma mă .
Ia ce a iul pe ca re i-l întind şi vine după mine în sufra ge rie ,
unde -şi tra ge un sca un şi se a şa ză , cu ge nunchii strâ nşi la pie pt. În
picioa re a re nişte pa puci de ca să ca nişte cizmuliţe pufoa se .
— Nu a m a vut ne voie să mi se sufle nici mă ca r o da tă , ia r la
fina l cine va chia r s-a ridica t în picioa re ! Cre d că e ra un cunoscut
de -a l lui Isa a c, da r chia r şi-a şa …
— Aşa da r, a cum o să prime şti şi ce va bă nuţi?
— Cre d că da . Tre buie să plă tim ma i întâ i chiria să lii şi cota
din bile te şi che ltuie lile de ge nul ă sta .
Nu spun nimic. Mă între b da că Isa a c şi-a lua t de ja pa rte a . Ka tie
se uită la mine dintr-oda tă .
— Da r tu de ce nu e şti la se rviciu?
— Sunt în conce diu me dica l.
— Ma mă , de ce n-a i spus? N-a r tre bui să fa ci a sta . Ha i, la să -mă
pe mine !
Se ridică şi-mi ia te a ncul de dosa re din bra ţe , a poi se uită de
jur împre jur şi, în ce le din urmă , le pune la loc pe ma să , de unde
le ridica se m iniţia l. O chita nţă zboa ră de pe ma să şi ca de pe jos.
— Nu sunt bolna vă . Nu în fe lul obişnuit. Gra ha m mi-a da t
conce diu câ te va zile . Pâ nă câ nd se lă mure şte poliţia în le gă tură cu
pove ste a a sta cu site -ul.
Îmi fa ce bine să spun toa te a ste a , de pa rcă a r fi un lucru lipsit
de importa nţă . Îmi dă pute ri, după cum a r spune Me lissa . Mă a ple c
să ridic chita nţa ca re a zbura t de pe ma să .
Diet Coke £2,95
Nu ştiu da că a că zut dintr-un te a nc de a cte sa u e unul dintre
bonurile pe ca re le a runcă m cu toţii mototolite pe ma să .
Chita nţa e de la un loc numit Espre ss Oh!. Un nume groa znic
pe ntru o ca fe ne a , îmi spun. E pre a forţa t, la fe l ca nume le
ne inspira t a l vre unui sa lon de înfrumuse ţa re sa u a l cine ştie că rui
fe l de sa la tă , unde jocurile de cuvinte chinuite sunt ma i de gra bă
ne plă cute . Întorc chita nţa pe dos şi vă d numă rul 0364 nota t de
mâ nă , da r nu re cunosc cui îi a pa rţine scrisul. Poa te un cod PIN?
Pun chita nţa de opa rte .
— La să a ste a , dra ga me a , îi spun lui Ka tie ca re mută în
continua re hâ rtii de colo, colo cu ma i mult e ntuzia sm de câ t
e ficie nţă . E ma i simplu da că mă la şi pe mine să mă ocup. În fe lul
ă sta nu se încurcă nimic.
O la s să -mi pove ste a scă de spre se a ra pre mie re i, de spre
cronica din Tim e Out ca re le -a a corda t pa tru ste luţe şi de spre
e moţia pe ca re a tră it-o câ nd a u ie şit a doua oa ră pe sce nă la
a pla uze , în timp ce e u fa c ordine şi sorte z, şi re a ra nje z hâ rtiile de
pe ma să . Tot proce sul ă sta mă fa ce să fiu ma i liniştită , de pa rcă
prin simplul fa pt de a -mi fa ce ordine în ca să a ş re dobâ ndi un pic
de control a supra vie ţii me le .
Nu a m fost ne voită nicioda tă să -i ce r câ te va zile libe re lui
Gra ha m şi-i sunt re cunoscă toa re că m-a obliga t să mi le ia u a cum.
Mă ca r în fe lul ă sta pot să sta u a ca să pâ nă câ nd fa ce poliţia orice
or fa ce e i a colo ca să re zolve ca zul. Mi-a a juns s-o fa c pe de te ctivul.
N-a u de câ t să -şi a sume e i riscurile ; e u sta u a ici, unde sunt în
sigura nţă .
 29.

Espre ss Oh! a ve a un e xte rior de loc plă cut, ce e a ce fă ce a tota l

ne potrivit a nunţul din vitrină ca re pre tinde a că a colo îţi e ra ofe rită
„ce a ma i bună ca fe a din Londra ”. Uşa înţe pe nită uşor ce da se în
ce le din urmă , fă câ nd-o pe Ke lly să intre cu o a şa vite ză că
a proa pe că zu.
— Ca me re de supra ve ghe re , îi spuse e a lui Nick triumfă toa re ,
a ră tâ nd se mnul lipit pe un pe re te ca re spune a Zâm beşte, eşti
înregistrat!
Înă untru, ca fe ne a ua e ra cu mult ma i ma re de câ t pă re a iniţia l.
Câ te va se mne indica u clie nţilor că ma i e ra u locuri şi la e ta j şi o
sca ră în spira lă duce a că tre ce e a ce Ke lly pre supune a a fi
toa le te le , jude câ nd după numă rul ma re de pe rsoa ne ca re se tot
foia u într-a colo. Era zgomot, conve rsa ţiile fă câ nd concure nţă
sune te lor a scuţite scoa se de o ma şină ma re de fă cut ca fe a , a fla tă
în spa te le te jghe le i.
— Am vre a să vorbim cu ce l ca re se ocupă de loca l.
— Puţin proba bil?
Fa ta din spa te le ba rului e ra a ustra lia ncă , a cce ntul e i fă câ nd să
pa ră că tot ce spune a a ve a şi un se mn de între ba re la fina l.
— Da că vre ţi să fa ce ţi o re cla ma ţie , a ve m un formula r spe cia l
pe ntru a şa ce va , da ?
— Cine e ste şe f de tură a zi? între bă Ke lly, de sfă câ ndu-şi
le gitima ţia ca să i se va dă insigna .
Pe fa tă nu pă ru s-o impre sione ze pre a mult. Se uită în mod
de libe ra t foa rte le nt prin ca fe ne a . Ma i e ra u doi a nga ja ţi, unul
şte rge a me se le , ia r ce lă la lt pune a ce ştile la spă la t într-o ma şină
industria lă de va se , cu o a şa vite ză şi de te rmina re , încâ t Ke lly se
minună că nu e ra u toa te cioburi pe jos.
 — Cre d că e u sunt. Da na mă nume sc.
Îşi şte rse mâ inile de şorţ.
— Ja se , îmi ţii locul puţin? Pute m me rge la e ta j.
Primul nive l a l ca fe ne le i e ra plin cu ca na pe le din pie le ca re
pă re a u să fie foa rte conforta bile , da r e ra u de fa pt pre a dure şi
lucioa se ca să te fa că să vre i să ză bove şti ma i mult. Da na se uită
câ nd la Ke lly, câ nd la Nick, a şte ptâ nd ca unul dintre e i să spună
ce va .
— Cu ce vă pute m a juta ?
— Ave ţi W iFi a ici? între bă Nick.
— Sigur. Ave ţi ne voie de pa rolă ?
— Nu chia r a cum, mulţume sc. Este gra tuit pe ntru clie nţi?
Da na confirmă dâ nd din ca p.
— Ar tre bui să schimbă m pa rola din câ nd în câ nd, da r de câ nd
sunt e u a ici a ră ma s a ce e a şi, ia r clie nţilor fide li le pla ce che stia
a sta . E o bă ta ie de ca p pe ntru e i să ne tot ce a ră pa rola şi e la fe l
de complica t şi pe ntru pe rsona l, da că înţe le ge ţi ce vre a u să spun.
— Tre buie să dă m de urma cuiva ca re s-a cone cta t la inte rne t
folosind de câ te va ori re ţe a ua voa stră , spuse Ke lly. Pe rsoa ne le
re spe ctive sunt că uta te pe ntru posibile le gă turi cu nişte infra cţiuni
foa rte gra ve .
Da na fă cu ochii ma ri.
— Ar tre bui să ne fa ce m griji?
— Nu cre d că sunte ţi în pe ricol a ici, da r e e xtre m de importa nt
să dă m de e i câ t de re pe de posibil. Am vă zut câ nd a m intra t că
a ve ţi siste m de supra ve ghe re vide o, ne -a m pute a uita pe
înre gistră ri?
— Sigur. Siste mul e în biroul ma na ge rului, poftiţi pe -a ici.
O urma ră pe o uşă din pa rte a opusă a încă pe rii, unde fa ta
introduse ra pid un cod pe ta sta tura prinsă în toc. Îi po i într-o
încă pe re ce va ma i ma re de câ t o ma ga zie pe ntru obie cte de
cură ţe nie , în ca re se a fla un birou cu un compute r, o imprima ntă
plină de pra f şi o tă viţă cu fa cturi şi bonuri de coma ndă . Pe un ra
de a supra compute rului e ra un e cra n a lb-ne gru pe ca re se ve de a
ima gine a tre mura tă de pe ca me re le de supra ve ghe re . Ke lly
re cunoscu te jghe a ua de la pa rte r şi ma şina stră lucitoa re de fă cut
ca fe a .
— Câ te ca me re de supra ve ghe re a ve ţi? între bă e a . Ne pute m
uita şi la a lte unghiuri?
— Doa r pe a sta , spuse Da na
Pe ca me ră îl pute a u ve de a pe Ja se , bă ia tul pe ca re Da na îl
puse se să -i ţină locul, punâ nd o ca fe a a burindă cu spumă de la pte
pe o ta vă ne a gră . Abia da că re uşe a u să va dă din la te ra l clie ntul,
îna inte ca a ce sta să se întoa rcă cu spa te le .
— Singura ca me ră e ste îndre pta tă spre ca sa de ma rca t? vru
Ke lly să a fle ma i cla r.
Da na pă ru încurca tă .
— Pa tronul cre de că sunte m toţi puşi pe fura t. E la fe l pe ste tot.
Anul tre cut a m a vut o proble mă cu nişte pe rsona je ca re a u fă cut
ce va sca nda l şi a m muta t ca me ra să ba tă spre uşa de la intra re .
Şe ful a lua t-o ra zna câ nd a vă zut. Aşa că a cum nu ne ma i a tinge m
de e a . Lă să m lucrurile a şa cum sunt.
Nick şi Ke lly schimba ră priviri sumbre .
— Va tre bui să confisc toa te înre gistră rile pe ca re le a ve ţi de
luna tre cută , spuse Ke lly, a poi se întoa rse spre inspe ctor.
Supra ve ghe re ?
— Anche tă m un ca z foa rte gra v, îi spuse Nick a ustra lie nce i, şi e
posibil să fim ne voiţi să montă m nişte ca me re suplime nta re timp
de câ te va să ptă mâ ni. Da că o să fa ce m a sta , e ste foa rte importa nt
ca clie nţii să nu a fle , ce e a ce înse a mnă că e bine ca nici a nga ja ţii
să nu ştie , pe câ t posibil, ma i spuse inspe ctorul şi o privi cu un a e r
foa rte se rios pe Da na .
Tâ nă ra pă ru îngrozită de -a dre ptul.
— N-o să spun nimă nui.
— Mulţumim, ne -a i fost de un re a l folos, spuse Ke lly, chia r
da că e ra de stul de de za mă gită .
De fie ca re da tă câ nd cre zuse că a ve a u un indiciu solid ca re să -i
ducă ma i a proa pe de ce l ca re se a fla în spa te le site -ului, totul se
dove de a în za da r pâ nă la urmă . Sigur că se pute a u uita la
înre gistră rile de pe ca me re le de supra ve ghe re din da te le în ca re
fă pta şul folosise cone xiune a W iFi ca să tra nsfe re ba nii clie nţilor
să i, da r cum a proa pe 90% din ima gini e ra u cu pe rsona lul şi ca sa de
ma rca t, e ra puţin proba bil să ide ntifice pe cine va .
Câ nd ple ca ră de la ca fe ne a , Ke lly primi un me sa j pe te le fonul
mobil.
— E de la Zoe Wa lke r, spuse e a , în timp ce cite a me sa jul.
De oca mda tă lucre a ză de -a ca să ; vre a doa r să mă informe ze că nu
poa te fi gă sită la numă rul de te le fon de la birou.
Nick îi a runcă o privire cu rol de a ve rtisme nt.
— Da că între a bă , nu a ve m, noi da te se mnifica tive , ne -a m
înţe le s?
Ke lly tra se cu pute re a e r în pie pt şi înce rcă să ră spundă pe un
ton ca lm.
— I-a m spus lui Zoe cum se poa te a cce sa site -ul pe ntru că m-
a m gâ ndit că a ve a dre ptul să va dă că şi tra se ul e i fuse se pus a colo.
Nick se îndre ptă spre ma şină şi a runcă pe ste umă r o re plică de
fina l:
— Gâ nde şti pre a mult, a ge nt Swift.

Câ nd se întoa rse ră în Ba lfour Stre e t, Ke lly luă CD-ul cu

înre gistră rile de la Espre ss Oh! şi le duse la a na liză . Tony
Broa dsta irs lucra de ma i bine de două ze ci şi cinci de a ni ca
de te ctiv la Inve stiga ţii Crimina le şi la Omucide ri şi a dora să -i de a
lui Ke lly sfa turi pe ca re e a nu şi le dore a şi de ca re nici nu a ve a
ne voie . În ziua a ce e a , îşi propuse se să -i e xplice importa nţa
înre gistră rii probe lor.
— Aşa da r, tre buie să se mne zi de cla ra ţia prin ca re spui că -mi
înmâ ne zi mie probe le , spuse e l, înce rcuind cu pixul în a e r
de a supra se cţiunii re le va nte din formula rul de înre gistra re , ia r e u
se mne z ca să confirm că le -a m primit.
— Am înţe le s, spuse Ke lly dâ nd din ca p, ma i a le s că pre da se
probe şi se mna se formula re simila re timp de nouă a ni.
— Pe ntru că , da că lipse şte una dintre a ce ste se mnă turi, poţi
să -ţi ie i la re ve de re de la ca zul tă u în insta nţă . Poţi să a i pe mâ nă
ce l ma i ma re vinova t, da r de înda tă ce a pă ra re a miroa se vre o
încurcă tură proce dura lă , ca zul tă u se va pră buşi ma i re pe de de câ t
un sufle u scos pre a de vre me din cuptor.
— Ke lly!
Câ nd se întoa rse , Ke lly îl vă zu pe inspe ctorul principa l Digby
ve nind spre e i, încă îmbră ca t cu pa ltonul.
— N-a m ştiut că sunte ţi la birou, domnule , spuse Tony.
Cre de a m că profita ţi încă de toa te zile le a ce le a de conce diu pe
ca re le -a ţi a duna t. Nu a ţi a vut che f de golf a stă zi?
— Cre de -mă , Tony, nu sunt a ici pe ntru că a şa vre a u e u.
Se uită la Ke lly, fă ră să zâ mbe a scă .
— În biroul me u, ime dia t.
Îl strigă a poi pe inspe ctor.
— Nick, şi tu la fe l.
Uşura re a pe ca re o re simţise Ke lly că nu ma i e ra ne voită să
a sculte le cţia de spre înre gistra re a probe lor pe ca re i-o ţine a Tony
fu ra pid a lunga tă de privire a se ve ră de pe fa ţa inspe ctorului
principa l. Se ţinu după e l prin spa ţiul de schis pâ nă la biroul lui,
unde e l de schise la rg uşa şi-i spuse să ia loc. Ke lly fă cu întocma i,
cu un se ntime nt de te a mă stre curâ ndu-se înce t în sufle tul e i.
Înce rcă să se gâ nde a scă la un a lt motiv pe ntru ca re inspe ctorul s-o
fi convoca t a şa de bruta l în biroul lui – ma i a le s că ve nise să fa că
a sta în ziua lui libe ră – da r nu-i ve ne a în ca p de câ t unul singur.
Durha m.
De da ta a sta chia r o fă cuse la tă .
— M-a m da t pe ste ca p pe ntru tine , Ke lly.
Digge rs ră mă se se în picioa re şi a cum tra ve rsa încă pe re a
micuţă dintr-o pa rte în a lta , în timp ce Ke lly nu se pute a hotă rî cum
a r fi fost ma i bine să proce de ze – să se uite la e l sa u să -şi me nţină
privire a fix îna inte , ca un de ţinut în boxa a cuza ţilor.
— Am fost de a cord cu tra nsfe rul ă sta pe ntru că a m a vut
încre de re în tine şi pe ntru că m-a i convins că mă pot ba za pe tine .
La na iba , Ke lly, ţi-a m lua t a pă ra re a !
Lui Ke lly i se strâ nse stoma cul de te a mă şi de ruşine . Cum
putuse fi a şa de proa stă ? Ultima oa ră , slujba e i a tâ rna se de un fir
de a ţă ; suspe ctul pe ca re îl a ta ca se hotă râ se în ce le din urmă să
nu de pună plâ nge re pe na lă împotriva e i, după ce Digge rs îi fă cuse
o vizită ca să -l convingă că nu-şi dore a să fie în ce ntrul a te nţie i ma i
mult de câ t e ra ne voie . Chia r şi comisia de disciplină îi fuse se
fa vora bilă , gra ţie lui Digge rs ca re a vuse se o a ltă discuţie
pa rticula ră cu coma nda ntul. Circum stanţe atenuante d atorate
istoricului d e fam ilie fuse se concluzia ra portului, da r e ra sigură că
a ce a ca rte n-o ma i pute a juca şi a doua oa ră .
— Ase a ră a m primit un te le fon, spuse Digby ca re se a şe ză , în
ce le din urmă , şi se a ple că spre biroul lui din le mn de ste ja r închis
la culoa re . De la un oa re ca re de te ctiv de la Poliţia din Durha m,
a le rta t de fa ptul că a nche tă m nişte ca zuri de viol ma i ve chi. Să mă
între be da că ne ma i pot fi de folos cu ce va .
Ke lly nu se simţe a în sta re să -l prive a scă în ochi. În stâ nga e i,
pute a să -şi de a se a ma că Nick se uita la e a .
— De sigur că pe ntru mine a sta a fost o surpriză . Poa te că ie s
e u la pe nsie , Ke lly, da r vre a u să cre d că încă ma i ştiu de ca re
ca zuri ne ocupă m a ici. Şi niciunul dintre e le , spuse e l vorbind ma i
ra r, cu pa uze între cuvinte ca să sublinie ze gra vita te a vorbe lor sa le ,
nu a re le gă tură cu Unive rsita te a din Durha m. Ai vre a să -mi e xplici
şi mie ce na iba fă ce a i?
Ke lly ridică înce t privire a spre e l. Furia oa rbă ca re pă re a să -l fi
a nima t pe Digge rs pâ nă a cum se ma i stinse se şi pă re a ma i puţin
înspă imâ ntă tor ca la înce put. Chia r şi a şa , lui Ke lly îi tre mura
voce a şi înghiţi cu gre u înce rcâ nd să -şi re ca pe te stă pâ nire a de
sine .
— Am vrut să a flu da că a u ma i a pă rut ce va noută ţi în ca zul
surorii me le .
Digge rs clă tină din ca p.
— Sunt sigur că nu tre buie să -ţi spun că ce e a ce -a i fă cut
re pre zintă o a ba te re disciplina ră gra vă . Dincolo de fa ptul că e o
încă lca re a dre ptului la prote cţia da te lor pe rsona le , fa ptul că te -a i
folosit de poziţia ta ca ofiţe r de poliţie în scop pe rsona l re pre zintă o
a ba te re ca re se pe de pse şte cu de mite re a din se rviciu.
— Ştiu a sta , domnule .
— Şi a tunci de ce na iba …?
Digge rs de sfă cu la rg a mbe le mâ ini, cu o e xpre sie ca re indica
fa ptul că nu înţe le ge a nimic. Câ nd vorbi din nou, o fă cu pe un ton
ma i blâ nd.
— Au a pă rut ce va da te noi în ca zul surorii ta le ?
— Într-un fe l. Doa r că nu de ge nul ce lor la ca re mă a şte pta m
e u, domnule .
 Ke lly înghiţi din nou cu gre u, dorindu-şi ca nodul din gâ t să
dispa ră .
— Sora me a … şi-a re tra s suportul pe ntru a nche ta re a în
continua re a ca zului. A lă sa t instrucţiuni e xplicite că nu-şi dore şte
să fie informa tă de nicio dire cţie nouă în ca re e volue a ză lucrurile şi
nu vre a să a fle vre oda tă da că a gre sorul e i a fost a re sta t.
— Să -nţe le g că nu ştia i de che stia a sta ?
Ke lly confirmă dâ nd din ca p.
Urmă o pa uză lungă pâ nă câ nd Digge rs vorbi din nou.
— Cre d că ştiu de ja ră spunsul la între ba re a a sta , da r tre buie
totuşi s-o pun: e xistă vre un motiv profe siona l pe ntru ca re să fi
solicita t o a stfe l de informa ţie unor cole gi din a ltă jurisdicţie ?
— Eu i-a m ce rut să fa că a sta , spuse Nick.
Ke lly se întoa rse spre e l, înce rcâ nd să a scundă câ t e ra de
surprinsă .
— Tu i-a i ce rut lui Ke lly să ia le gă tura cu ce i de la Durha m în
ce prive şte un ca z ma i ve chi re fe ritor la violul surorii e i?
— Da .
Digge rs se holbă la Nick. Ke lly a vu impre sia că ză re şte în ochii
lui o urmă de a muza me nt, da r gura bă rba tului ră ma se ne clintită şi
îşi spuse că doa r i se pă ruse .
— Ai vre a să -mi e xplici de ce ?
— Ope ra ţiune a FURNISS s-a dove dit ma i e xtinsă de câ t ne -a m
a şte pta t iniţia l, domnule . Ca zul de viol de la Ma idstone ne -a indica t
fa ptul că infra cţiunile nu sunt limita te doa r la gra niţe le a utostră zii
M25 şi chia r da că a nunţurile a u înce put să a pa ră a bia în
se pte mbrie , nu ştim încă în tota lita te câ t de mult în urmă me rg
infra cţiunile . Pâ nă a cum ne -a m chinuit să urmă rim indicii le ga te de
fă pta şul principa l şi m-a m gâ ndit că a r fi o ide e bună să e xtinde m
puţin a ria de ce rce ta re a na lizâ nd şi ca zuri de viol ma i ve chi,
simila re în ce e a ce prive şte hă rţuire a şi urmă rire a victime lor. M-
a m gâ ndit că e posibil ca a ce la şi mod de ope ra re să fi a pă rut şi în
a lte ora şe .
— Cu ma i bine de ze ce a ni în urmă ?
— Da , domnule .
Digge rs îşi scoa se oche la rii. Se uită gâ nditor la Nick, a poi la
Ke lly.
— De ce nu mi-a i zis a sta de la bun înce put?
— Nu… nu sunt sigură , domnule .
— Înţe le g că nu a i gă sit nicio cone xiune între Ope ra ţiune a
FURNISS şi Durha m?
Între ba re a îi fuse se a dre sa tă lui Ke lly, da r Nick fu ce l ca re
ră spunse .
— Am e limina t a ce a va ria ntă , spuse e l, fă ră pic din e zita re a lui
Ke lly.
— Mă gâ nde a m e u.
Digge rs se uită de la Ke lly la Nick şi îna poi. Ke lly îşi ţinu
re spira ţia .
— Aş pute a suge ra să conside ră m înche ia te ce rce tă rile
ca zurilor ma i ve chi de a ce la şi ge n?
— Da , domnule .
— Atunci tre ce ţi a mâ ndoi îna poi la tre a bă .
Ajunse ră în pra gul uşii, câ nd Digge rs o strigă îna poi pe Ke lly.
— Încă ce va …
— Da , domnule .
— Agre sori, poliţişti, ma rtori, victime … e xistă un e le me nt
comun pe ntru toa te a ce ste ca te gorii, Ke lly, şi a nume fa ptul că nu
e xistă doi oa me ni la fe l. Fie ca re victimă a re fe lul e i dife rit de a se
ra porta la ce e a ce i s-a întâ mpla t; unii sunt foa rte hotă râ ţi să fa că
ce va şi să se ră zbune , a lţii vor să li se fa că dre pta te , a lţii vor ca
pove ste a să se înche ie , ia r a lţii – o privi dire ct în ochi – a lţii pur şi
simplu vor să de pă şe a scă mome ntul şi să -şi va dă de via ţa lor.
Ke lly se gâ ndi la Le xi şi a poi la dorinţa lui Ca thy Ta nning de a
o lua de la ca pă t, într-o ca să de la ca re doa r e a a ve a che ile .
— Da , domnule .
— Nu te supă ra pe victime le ca re -şi dore sc un fina l dife rit de
ce l pe ca re -l urmă rim noi. Nu înse a mnă că gre şe sc cu ce va . Ma i
bine îţi conce ntre zi toa tă de te rmina re a a sta a ta şi ta le ntul, de loc
de ne glija t, pe ca z, vă zut ca un între g. Unde va a colo e un infra ctor
în se rie re sponsa bil pe ntru violurile , crime le şi hă rţuire a a ze ci de
fe me i. Gă se şte -l.

Oam enii sunt prinşi atunci când d evin neglijenţi.

Nu-m i vei d escoperi num ele în căutarea ta pe urm ele site-ului
gasesteperech eapotrivita.com – nu am folosit d ecât num ele altor persoane,
îm prum utate d in portofele şi d in buzunarele h ainelor.
Jam es Stanford , care h abar n-avea că d eţine o căsuţă poştală pe Old
Gloucester Road sau un card d e cred it cu care a plătit în avans anunţurile
d in London Ga ze e . Mai Suo Li, stud entul ch inez care a fost m ai m ult
d ecât fericit să-m i d ea d atele contului său bancar britanic în sch im bul
sum ei cash care să-l ajute să zboare înapoi spre casă.
Num ele altor oam eni. Niciod ată al m eu.

Ch itanţa, totuşi. Asta a fost o neglijenţă.

Un cod d e intrare d e la o uşă, m âzgălit neatent pe cea m ai la
înd em ână bucăţică d e h ârtie, fără să-m i treacă vreo secund ă prin cap că
asta ar putea însem na sfârşitul întregii afaceri. Când m ă gând esc acum la
asta – când m ă gând esc la neglijenţă – m ă înfurii îngrozitor. Am fost atât
d e prost. Fără ch itanţa aia, totul era perfect. Nu lăsasem nicio urm ă.

Şi totuşi, încă nu s-a term inat. Când eşti încoltit, îţi răm âne un
singur lucru d e făcut.
Să cazi luptând .
 30.

Pâ nă la prâ nz, ma sa e ste din nou cura tă şi ca sa a re ia ră şi un

oa re ca re a spe ct ordona t. Sta u la ma să şi lucre z la docume nte le
conta bile a le firme i lui Gra ha m, proce sul me todic prin ca re
înre gistre z bonurile de ta xi şi chita nţe le de la ma sa de prâ nz
pă râ ndu-mi, în mod ciuda t, re la xa nt. Prime sc un me sa j de la Ke lly
Swift, ca ră spuns la ce l pe ca re i l-a m trimis e u ma i de vre me .

Îmi pa re ră u că nu ne -a m ma i a uzit în ultima

vre me . Noută ţile pe scurt – o să înce rc să sun e u
ma i tâ rziu. Cre de m că fă pta şul s-a ocupa t de
a dministra re a site -ului de la o ca fe ne a numită
Espre ss Oh, de lâ ngă Le ice ste r Squa re – a nche ta e
în de sfă şura re . Luke Ha rris e încă e libe ra t pe
ca uţiune – o să te a nunţ cu ce spune Pa rche tul.
Cre d că e o ide e bună să lucre zi de -a ca să . Ai grijă
de tine .

Cite sc me sa jul de două ori. Apoi ia u dosa rul cu hâ rtii dive rse
de pe ma să şi gă se sc chita nţa de la Espre ss Oh! Mă uit la numă rul
mâ zgă lit pe spa te , a poi mă uit la da tă . Ce rne a la din pa rte a de jos
e ste întinsă şi nu-mi pot da se a ma ca re e ste da ta înscrisă pe bon.
De câ nd o fi fost a ici? În ca să nu e frig, şi totuşi e u tre mur, ia r
hâ rtia îmi flutură în mâ nă . Mă duc la bucă tă rie .
— Ka tie ?
— Mmmm?
Întinde unt pe o fe lie de pâ ine , dire ct pe bla tul de lucru, fă ră
să -şi fi lua t o fa rfurie . Şte rge firmiturile cu mâ na şi le scutură în
chiuve tă .
— Îmi pa re ră u, spune şi a poi ve de ce fa ţă a m fă cut. Sunt doa r
câ te va firimituri, ma mă .
Îi întind chita nţa .
— Ai fost vre oda tă în locul ă sta ?
Mă simt a me ţită , de pa rcă a ş fi tra s a e r în pie pt pre a re pe de .
Simt cum mi se a cce le re a ză pulsul şi numă r fie ca re bă ta ie
înce rcâ nd să mă linişte sc.
Ke lly strâ mbă din na s.
— Nu cre d. Unde e ?
— Lâ ngă Le ice ste r Squa re .
Câ nd e şti în pe ricol, se pre supune că trupul tă u intră în două
moduri: luptă sa u fugi. Da r corpul me u nu fa ce niciunul din ce le
două . Pa rcă a m înghe ţa t, a ş vre a să fug, da r nu sunt în sta re să mă
mişc.
— A, da , îl ştiu. Ce l puţin, a şa cre d. N-a m fost a colo, da r a m
tre cut pe lâ ngă e l. De ce vre i să ştii?
Nu vre a u s-o spe rii pe Ka tie . Îi spun de me sa jul de la Ke lly
Swi , da r ca lm, ca şi cum nu a r fi ce va foa rte importa nt. Ţiuitul din
ure chile me le de vine din ce în ce ma i pute rnic. Nu e o simplă
coincide nţă . Sunt sigură de a sta .
— E doa r o chita nţă . Nu înse a mnă că -i a pa rţine ce lui ca re se
a flă în spa te le site -ului, nu?
Ochii lui Ka tie mă mă soa ră , înce rcâ nd să cite a scă e xpre sia de
pe fa ţa me a , înce rcâ nd să -şi de a se a ma câ t de îngrijora tă sunt de
fa pt.
Ba d a.
— Nu, sigur că nu.
— Pute a să a jungă a ici de oriunde ; din buzuna rul vre une i
ha ine , dintr-o sa coşă ve che , de oriunde .
Ne pre fa ce m a mâ ndouă că e ce va inofe nsiv. Ca o şose tă
de spe re che a tă . O pisică va ga boa ndă . Orice în a fa ră de o chita nţă
ca re le a gă cumva un ma nia c de ca sa noa stră .
— Eu la s tot timpul chita nţe le în sa coşe .
Mi-a ş dori să a ibă dre pta te . Mă gâ nde sc la toa te a ce le dă ţi
câ nd a m scos la întâ mpla re o pungă din ze cile înde sa te în dula pul
de sub chiuve tă şi a m gă sit înă untru chita nţe ve chi de la se siuni
a nte rioa re de cumpă ră turi.
Mi-a ş dori să a ibă dre pta te , da r ştiu după fiorii de spa imă pe
ca re -i simt pe ce a fă că nu a re . Că singurul motiv pe ntru ca re
chita nţa a ia se a flă la noi în ca să e că cine va a dus-o a ici.
— Oricum, ciuda tă coincide nţă , nu? spun e u şi înce rc să
zâ mbe sc, da r zâ mbe tul me u se tra nsformă în a ltce va , tota l opus.
Spa imă .
Aud o voce în ca pul me u pe ca re nu vre a u s-o a scult; un
se ntime nt ca re se stre coa ră înfricoşă tor şi ca re -mi spune că a m
ră spunsul chia r în fa ţa ochilor.
— Tre buie să a na liză m lucrurile ra ţiona l, spune Ka tie . Cine a
fost de curâ nd la noi a ca să ?
— Tu, e u, Justin şi Simon, spun, de sigur. Şi Me lissa , şi Ne il.
Te a ncul de hâ rtii pe ca re l-a m pus a se a ră pe ma să e a l lui Gra ha m
Ha llow.
— Ar pute a fi chita nţa lui?
— Poa te .
Mă gâ nde sc la vra ful de zia re Lond on Gaze e de pe biroul lui
Gra ha m şi la e xplica ţia pe rfe ct pla uzibilă pe ca re mi-a da t-o pe ntru
pre ze nţa lor a colo.
— Da r a fost e xtre m de a ma bil în ultima vre me , mi-a da t zile le
a ste a libe re de la se rviciu. Nu mi-l pot ima gina fă câ nd a şa ce va .
Un a lt gâ nd îmi tre ce prin ca p. Poliţia nu a gă sit nicio dova dă
împotriva lui Isa a c, da r a sta nu înse a mnă că e le nu e xistă .
— Am fă cut cura t pe ma să îna inte de prâ nzul de duminică de
luna tre cută . Isa a c a fost a ici.
Ka tie ră mâ ne cu gura că sca tă .
— Ce vre i să spui?
Ridic din ume ri, da r într-un mod ne convingă tor chia r şi pe ntru
mine .
— Nu vre a u să spun nimic. Pur şi simplu tre c în re vistă oa me nii
ca re a u fost de curâ nd la noi în ca să .
— Doa r nu-ţi închipui că Isa a c a r pute a a ve a ce va de -a fa ce cu
toa te a ste a ? Ma mă , nici mă ca r nu-l cunoscuse m câ nd a înce put
toa tă pove ste a . Ai spus chia r tu că a nunţurile a u a pă rut prima da tă
în se pte mbrie .
— Ţi-a fă cut o fotogra fie şi ţie , Ka tie . Fă ră să ştii. Nu cre zi că e
un pic sinistru?
— A fă cut-o ca s-o trimită a ltui cole g din distribuţie . Nu ca s-o
folose a scă pe un site .
Ţipă la mine , de fe nsivă şi ne rvoa să .
— De unde ştii? strig şi e u la e a .
Între noi se la să tă ce re a şi ne ve nim în fire a mâ ndouă .
— Ar pute a fi chita nţa oricui, spune Ka tie încă pă ţâ na tă .
— Atunci să că ută m prin ca să , zic.
Dă din ca p.
— Ma i întâ i ca me ra lui Justin.
— Justin? Doa r nu cre zi… bine , spun e u câ nd vă d ce fa ţă a
fă cut.
Chia r şi câ nd e ra mic, lui Justin i-a u plă cut ma i mult
compute re le de câ t că rţile . Îmi fă ce a m mustră ri de conştiinţă că
totul a r fi putut fi din ca uza a ce va ce fă cuse m e u gre şit – îl lă sa se m
să ste a pre a mult la te le vizor –, da r câ nd a a pă rut şi Ka tie şi a
de ve nit o cititoa re pa siona tă , mi-a m da t se a ma că pur şi simplu a m
doi copii foa rte dife riţi. Nici mă ca r nu a ve a m un compute r a ca să
câ nd e ra u e i mici, da r ora de informa tică e ra ca m singura la ca re
Justin se duce a la şcoa lă cu plă ce re . Ne -a implora t pe mine şi pe
Ma tt să -i luă m un compute r numa i pe ntru e l şi, pe ntru că noi nu ne -
a m pe rmis să fa ce m a sta , a e conomisit fie ca re bă nuţ de buzuna r şi
şi-a cumpă ra t compone nte le , fie ca re dintre e le a jungâ nd a ca să
într-un plic cu bule , pe ca re le -a a dă postit sub pa tul lui împre ună
cu jocurile Me cca no şi Le go. Şi-a construit singur primul lui
compute r, folosindu-se de instrucţiunile pe ca re le -a scos la
imprima ntă la bibliote că , ia r cu timpul i-a a dă uga t ma i multă
me morie , un ha rd-disk ma i ma re , o pla că vide o ma i bună . Câ nd
a ve a doispre ze ce a ni, Justin ştia ma i multe lucruri de spre
compute re şi inte rne t de câ t ştia m e u la tre ize ci.
Îmi a duc a minte că l-a m pus oda tă să ste a jos după ore să mă
a sculte ţinâ ndu-i o pre le ge re de spre câ t de pe riculos e să pe tre ci
a tâ t de mult timp online , în timp ce e l a bia a şte pta să fugă în
ca me ra lui şi să joa ce cine ştie ce joc în re ţe a ; i-a m spus că poa te
a dole sce nţii a ce ia cu ca re îşi pe tre ce a e l a tâ t de mult timp
conve rsâ nd online nici mă ca r nu e ra u a dole sce nţi, ci pe rve rşi de
cincize ci de a ni sa livâ nd pe ta sta turile lor.
— Sunt pre a de şte pt pe ntru pe dofili, mi-a spus e l a tunci râ zâ nd.
N-a r pute a să mă prindă nicioda tă .
Cre d că la mome ntul a ce la a m fost impre siona tă . Mâ ndră că
fiul me u e ra a şa de price put, că ştia a tâ t de multe lucruri le ga te de
informa tică , ma i multe de câ t mine .
În toţi a nii a ce ia în ca re mi-a m fă cut griji că Justin a r pute a
de ve ni victima unui a gre sor online , nu mi-a tre cut nicioda tă prin
ca p că a r pute a fi unul e l însuşi. Nu poa te fi, îmi spun, în se cunda
urmă toa re . Mi-a ş fi da t se a ma .
În ca me ra lui Justin miroa se a fum stă tut şi a şose te murda re .
Pe pa t e un te a nc de ha ine cura te pe ca re l-a m pus ie ri a colo,
ră sturna t a cum într-o pa rte , după cum fiul me u s-a culca t fă ră să -şi
ma i ba tă ca pul să îl de a de opa rte sa u să pună ha ine le la locul lor.
De schid dra pe riile să la s să intre puţină lumină şi gă se sc vre o şa se
că ni, din ca re vre o tre i a u se rvit pe post de scrumie ră . Un joint
rula t cu grijă stă lâ ngă o briche tă .
— Uită -te în se rta re , îi spun lui Ka tie , ca re stă în pra gul uşii.
Nu se mişcă .
— Acum! Nu ştiu câ t timp a ve m la dispoziţie .
Mă a şe z pe pa t şi de schid la ptopul lui Justin.
— Ma mă , che stia a sta nu e de loc în re gulă .
— Şi să a i un site ca re vinde tra se e le unor fe me i spre se rviciu
bă rba ţilor ca re vor să le viole ze sa u să le omoa re e ste ?
— N-a r fa ce una ca a sta !
— Nici e u nu cre d a sta . Da r tre buie să fim sigure . Ca ută -i prin
ca me ră .
— Nici mă ca r nu ştiu ce să ca ut, spune Ka tie , da r de schide
dula pul şi înce pe să -i scotoce a scă prin ha ine .
— Alte chita nţe de la Espre ss Oh! spun e u, înce rcâ nd să mă
gâ nde sc la ce l-a r pute a incrimina . Fotogra fii cu fe me i, informa ţii
de spre tra se e le lor…
La ptopul lui Justin e ste prote ja t de o pa rolă . Mă uit la e cra n, ia r
nume le lui de utiliza tor, Ga me 8oy_94, se uită îna poi la mine de
lâ ngă fotogra fia minusculă cu pa lma lui Justin întinsă spre ca me ra
de fotogra fia t.
— Ba ni? între a bă Ka tie .
— Absolut. Orice lucru ie şit din comun. Ca re a r pute a fi pa rola
lui Justin?
Înce rc cu da ta lui de na şte re şi-mi a pa re pe e cra n me sa jul:
ACCES NEPERMIS: MAI AVEŢI DOUĂ ÎNCERCĂRI.
— Ba ni, spune Ka tie din nou şi-mi da u se a ma că de da ta a sta
nu e o între ba re .
Mă uit la e a . Ţine un plic în mâ nă , la fe l cu ce l pe ca re mi l-a
da t Justin cu ba nii de chirie . E a tâ t de burduşit cu hâ rtii de ze ce şi
de două ze ci de lire că a bia se închide .
— Sa la riul de la ca fe ne a , cre zi?
Ka tie nu ştie de fe lul în ca re Me lissa fe nte a ză ta xe le Înca sâ nd
ba ni la ne gru şi chia r da că mă îndoie sc că i-a r pă sa , nu a m de
gâ nd să -i spun. Cu câ t ştiu ma i mulţi oa me ni, cu a tâ t cre sc şa nse le
să a fle şi ce i de la Fisc, ia r a sta e o be le a de ca re nici e u, nici
Me lissa nu a ve m ne voie .
— Cre d că da , spun e u va g. Pune -i la loc.
Ma i fa c o înce rca re cu pa rola lui Justin, de da ta a sta o
combina ţie a a dre se i noa stre cu nume le primului să u a nima l de
compa nie ; un ha mste r pe nume Ge ra ld ca re a e va da t şi a tră it sub
duşume le le din ba ia noa stră câ te va luni bune .
ACCES NEPERMIS: MAI AVEŢI O ÎNCERCARE.
Nu îndră zne sc să ma i risc o da tă .
— Ai gă sit şi a ltce va în dula p?
— Nu, nimic la ve de re .
Ka tie se mută lâ ngă comoda cu se rta re , pe ca re le de schide pe
râ nd, ve rificâ nd în mod e xpe rt şi fundul fie că ruia , să va dă da că e
ce va lipit a colo. Îi ve rifică ha ine le , ia r e u pun la ptopul de opa rte şi-l
la s pe pa t în ce e a ce spe r că e a ce e a şi poziţie în ca re l-a m gă sit.
— Cum ră mâ ne cu la ptopul?
— Nu pot să intru.
— Ma mă … spune Ka tie fă ră să se uite la mine în timp ce
vorbe şte . Ştii că a r pute a fi chita nţa lui Simon.
Ră spund ime dia t.
— Nu e a lui.
— N-a i de unde să ştii a sta .
 — Ba ştiu.
N-a m fost nicioda tă în via ţa me a ma i sigură de ce va .
— Simon mă iube şte . Nu mi-a r fa ce ră u nicioda tă .
Ka tie trâ nte şte un se rta r, fă câ ndu-mă să tre sa r.
— Adică îl poţi a ră ta cu de ge tul pe Isa a c, da r nici mă ca r nu vre i
să te gâ nde şti că Simon a r pute a fi implica t în pove ste a a sta ?
— Pe Isa a c îl ştii de cinci minute .
— Da r e core ct, ma mă , da că tot îi cotrobă i prin lucruri lui Justin
şi îl a cuzi pe Isa a c, să -l ie i în conside ra re şi pe Simon. Tre buie să -i
ve rifică m şi lui ca me ra .
— Nu ca ut în ca me ra lui Simon, Ka tie ! Cum a ş pute a să spe r că
va ma i a ve a vre oda tă încre de re în mine după a şa ce va ?
— Uite , nu spun că a re ce va de -a fa ce cu a sta şi nici mă ca r că
bonul ă la de la Espre ss Oh! e a l lui. Da r a r pute a fi.
Da u din ca p re spingâ nd ide e a , ia r e a ge sticule a ză .
— Ma mă , a r pute a fi! Mă ca r gâ nde şte -te şi la a sta .
— Aşte ptă m pâ nă a junge a ca să şi după a ia pute m să me rge m
cu toţii sus împre ună .
Da r Ka tie e hotă râ tă .
— Nu, ma mă , a cum.

Sca ra ca re duce la ma nsa rdă e îngustă , ia r uşa de la primul

e ta j la să impre sia că dincolo de e a nu e de câ t un dula p, poa te o
toa le tă sa u un dormitor micuţ. Îna inte să se mute Simon cu noi,
folose a m spa ţiul a ce la ca pe un fe l de loc de e va da re ; nu e ra
mobila t e fe ctiv, da r a m dus a colo un vra f de pe rne , închide a m uşa
şi stă te a m a colo întinsă pe jos, furâ nd puţin timp doa r pe ntru mine
de la înda toririle de pă rinte singur. Îmi plă ce a câ t de izola t e ra .
Acum mi se pa re pe riculos, fie ca re pa s ducâ ndu-mă tot ma i
de pa rte de spa ţiul de schis din re stul ca se i, de pa rte de sigura nţă .
— Şi da că se întoa rce Simon a ca să ? între b.
 Nu a ve m nimic de a scuns unul fa ţă de ce lă la lt, da r sunte m
totuşi a mâ ndoi a dulţi. Am fost me re u de pă re re că e ste bine să
a ibă fie ca re spa ţiul lui se pa ra t. Via ţa lui. Nici nu-mi pot ima gina ce
a r spune da că ne -a r ve de a a cum pe mine şi pe Ka tie , dâ nd
tâ rcoa le biroului să u.
— Nu fa ce m nimic gre şit. Nu ştie că a m gă sit chita nţa . Tre buie
să ne pă stră m ca lmul.
Ca lm e ultimul lucru pe ca re -l simt a cum.
— Îi spune m că ne -a m dus să luă m de cora ţiunile de Cră ciun,
zic e u dintr-oda tă .
— Ce ?
— Da că vine a ca să şi ne între a bă ce fa ce m. Sunte m a ici sus să
luă m de cora ţiunile .
— Bine , fie .
Pe Ka tie n-o inte re se a ză , da r e u mă simt ma i bine , ştiind că a m
o scuză pre gă tită .
Uşa de la ca pă tul scă rilor se închide cu un zgomot ca re mă fa ce
să tre sa r. E singura ca re fa ce a şa ; singura cu închide re a utoma tă
a nti-ince ndiu. Simon a vrut s-o scoa tă de tot. A spus că a r pre fe ra
să fie uşa de schisă , ca să a udă a gita ţia din ca să , de sub e l. Eu a m
insista t să ră mâ nă , îngrijora tă din ca uza unui posibil ince ndiu, din
ca uza orică rui lucru ca re mi-a r pute a pune fa milia în pe ricol.
Şi în tot timpul ă sta e posibil oa re ca a de vă ra ta a me ninţa re să
fi fost tot timpul printre noi?
Tră ind în ca sa noa stră ?
Simt că mă cuprinde gre a ţa şi înghit va lul de fie re , înce rcâ nd să
mă molipse sc mă ca r cu un strop din pute re a de ca re fiica me a de
nouă spre ze ce a ni dă a cum dova dă . Ka tie stă în mijlocul încă pe rii şi
se uită înce t şi cu a te nţie în jur. Nu e nimic pe pe re ţii înclina ţi într-
un unghi ce la să doa r o fâ şie îngustă de spa ţiu gol de a supra
ca pului în ce ntrul ca me re i. Singura fe re a stră Ve lux la să să intre
ra ze le a ne mice a le soa re lui de ia rnă , ia r e u a prind lumina
principa lă .
— Uite .
Ka tie a ra tă că tre dulă piorul pe ca re stă ta ble ta Sa msung a lui
Simon. Mi-o dă mie . E hotă râ tă , a proa pe a gre sivă . Mi-a ş dori să
ştiu la ce se gâ nde şte a cum.
— Ka tie , spun, chia r cre zi că Simon e în sta re …
Nu te rmin fra za .
— Nu ştiu, ma mă . Uită -te în istoricul de că ută ri.
De schid ca rca sa şi introduc pa rola lui Simon, a poi de schid
motorul de că uta re .
— Cum vă d la ce s-a uita t?
Ka tie se uită pe ste umă rul me u.
— Apa să a ici, îmi a ra tă e a . Ar tre bui să a pa ră lista cu site -urile
vizita te , pre cum şi lista cu ce a că uta t.
Ră suflu uşura tă . Nu a pa re nimic e vide nt. Site -uri de ştiri,
a ge nţii de voia j. O ofe rtă pe ntru we e ke ndul de Ziua Îndră gostiţilor.
Mă între b cum de lui Simon îi tre ce mă ca r prin ca p să se
gâ nde a scă la va ca nţă câ nd a re de ja a tâ t de multe da torii. Doa r se
uită , pre supun, gâ ndindu-mă la se rile pe ca re şi e u mi le pe tre c
uitâ ndu-mă pe site -uri de imobilia re la proprie tă ţi de milioa ne de
lire pe ca re nu pot să spe r că mi le voi pe rmite vre oda tă .
Ka tie se uită din nou în se rta rul de la dulă pior. Scoa te o foa ie
de hâ rtie .
— Ma mă , spune e a înce t, nu ţi-a spus a de vă rul.
Simt din nou cum mi se fa ce gre a ţă .
— Dra gă domnule Thornton, cite şte Ka tie , în urma întâ lnirii pe
ca re a ţi a vut-o cu De pa rta me ntul de Re surse Uma ne vă rugă m să
a cce pta ţi a ce a stă scrisoa re ca o notifica re forma lă a fa ptului că v-
a m de sfă cut contra ctul de muncă . E da ta tă cu 1 a ugust, spune Ka tie
uitâ ndu-se la mine .
Uşura re a se insta le a ză insta nta ne u.
— Ştiu de spre conce die re a lui. Îmi pa re ră u că nu ţi-a m spus. Şi
e u a m a fla t a bia a cum vre o două să ptă mâ ni.
— Ştia i? De a ia a înce put să lucre ze de -a ca să ?
Confirm dâ nd din ca p.
— Şi îna inte de a sta ? Adică din a ugust. A ple ca t de -a ca să în
fie ca re zi, îmbră ca t la costum şi tot re stul…
Îi sunt pre a loia lă lui Simon ca să re cunosc că şi-a pe tre cut
toa te a ce le zile pre fă câ ndu-se că se duce la se rviciu, minţindu-ne ,
da r nici nu-i ne voie s-o fa c; cite sc pe fa ţa lui Ka tie că şi-a da t şi
singură se a ma .
— Da r nu ştii sigur, nu-i a şa ? spune . Nu ştii ce fă ce a , a dică nu
ce fă ce a cu a de vă ra t. Ştii numa i ce ţi-a spus e l. E foa rte posibil să fi
urmă rit fe me i la me trou în tot timpul ă sta . Să le fi fotogra fia t. Să le
fi pus de ta liile pe inte rne t.
— Am încre de re în Simon.
Cuvinte le me le pa r goa le , chia r şi pe ntru mine .
Ka tie înce pe să ca ute prin se rta re , a runcâ nd dosa re le pe jos.
Se rta rul de sus e ste plin cu hâ rtii de -a le lui Simon; contra cte de
muncă , a sigura re a de via ţă … nu ştiu ce e a colo. În se rta rul din
mijloc îmi ţin e u a cte le le ga te de ca să , a sigură rile de bunuri,
de cla ra ţiile le ga te de ipote că , a utoriza ţiile de construcţie pe ntru
modifică rile fă cute ma nsa rde i în ca re ne a flă m a cum. În a lt dosa r
sunt ce rtifica te le de na şte re a le copiilor şi a ctul de divorţ,
împre ună cu pa şa poa rte le noa stre . Într-un a l tre ile a dosa r sunt
e xtra se ba nca re ma i ve chi pă stra te pe ntru simplul motiv că nu ştiu
ce a ltce va să fa c cu e le .
— Uită -te pe birou, spune Ka tie , la fe l cum i-a m ce rut şi e u în
ca me ra lui Justin.
Ene rva tă de câ t de mult timp îi ia să se uite la fie ca re docume nt
în pa rte , tra ge se rta rul şi-i ră stoa rnă conţinutul pe jos, ră scolind
printre foi cu o mâ nă pâ nă câ nd totul e ste la ve de re .
— Tre buie să fie ce va , sunt sigură .
Fiica me a e ste pute rnică . Ne înfrica tă .
— Se a mă nă cu tine , obişnuia să spună Ma câ nd Ka tie re fuza
cu încă pă ţâ na re lingura pre a plină pe ca re i-o flutura m prin fa ţă
sa u câ nd insista să me a rgă pe jos la cumpă ră turi, de şi e ra pre a
mică ca să se ţină bine pe picioa re .
Amintirile a ste a dor şi înce rc să mi le scutur din minte . Eu sunt
a dultul. Eu sunt ce a pute rnică . E vina me a . Eu a m că zut pra dă
fa rme ce lor lui Simon, fla ta tă de a te nţia pe ca re mi-o a corda , de
ge ne rozita te a lui. Am ne voie de ră spunsuri. Acum.
De schid primul se rta r şi scot tot ce conţine , a runcâ nd dosa re le
pe jos şi scuturâ ndu-le în ca z că se a scunde ce va între pa ginile lor
a ltfe l plictisitoa re . Mă uit la Ka tie şi mă a probă sumbru.
— Se rta rul ă sta e încuia t, spun e u în timp ce tra g de mâ ne r. Nu
ştiu unde -i che ia .
— Nu poţi să -l forţe zi?
— Înce rc.
Ţin cu o mâ nă de pa rte a de de a supra a biroului şi cu ce a la ltă
tra g ta re de mâ ne rul se rta rului, da r nu se clinte şte . Mă uit pe biroul
de zordona t să vă d unde a r pute a Simon să ţină che ia , ră sturnâ nd
un suport de pixuri, în ca re nu gă se sc însă de câ t a gra fe de prins
hâ rtiile şi re sturile de la a scuţitul cre ioa ne lor. Îmi a minte sc cum a
că uta t Ka tie sub fundul se rta re lor lui Justin şi-mi tre c mâ inile pe
sub birou, în ca z că che iţa a fost lipită a colo, şi mă uit şi sub toa te
se rta re le de schise .
Nimic.
 — Va tre bui să spa rge m încuie toa re a .
Spun a sta ma i încre ză toa re de câ t mă simt, pe ntru că n-a m ma i
fă cut a şa ce va în via ţa me a . Ia u o foa rfe că a scuţită de pe jos, unde
a că zut dintr-un se rta r, şi stre cor vâ rful în încuie toa re . Fă ră să ştiu
pre a bine ce fa c, ră suce sc la me le foa rfe ce i într-o pa rte şi-n a lta ,
a poi de sus în jos, tră gâ nd în a ce la şi timp de mâ ne r. Se a ude un
mic sune t ca o cră pă tură şi, spre surprinde re a me a se rta rul se
de schide .
La s foa rfe ca să ca dă .
Mi-a m dorit ca se rta rul să fi fost gol. Mi-a m dorit să nu fi
conţinut ma i mult de un dosa r cu cla pe tă pră fuit şi un cre ion rupt.
Aş fi vrut să -i dove de sc lui Ka tie – şi mie – că Simon nu a re nicio
le gă tură cu site -ul.
Da r se rta rul nu e gol.
Bucă ţi de hâ rtie , rupte dintr-un ca ie t cu spira lă , sta u ne vinova te
pe o la te ra lă a se rta rului. Grace Sonth eard , scrie pe prima foa ie ,
de a supra unor râ nduri nota te cu liniuţă .

36
căsătorită?
Lond on Brid ge

Ridic te a ncul de hâ rtii şi mă uit la urmă toa re a .

Alex Grant
52
Păr grizonant, tunsoare bob. Arată bine în jeanşi.

Simt că mi se fa ce ră u. Îmi a minte sc câ t de bine re uşise Simon

să mă linişte a scă în le gă tură cu a nunţurile în se a ra a ce e a în ca re
a m ie şit la cină .
 E d oar an furt d e id entitate, atâta tot.
— Ce -a i gă sit a colo, ma mă ?
Ka tie vine spre mine . Întorc hâ rtiile inve rs, da r e pre a tâ rziu, le -
a vă zut de ja .
— Dumne ze ule !
Nu ma i e nimic a ltce va în se rta r. Doa r ca ie tul Mole skine pe
ca re i l-a m dă ruit lui Simon cu oca zia primului nostru Cră ciun
împre ună . Îl ridic; simt pie le a moa le sub de ge te .
Prime le pa gini nu pa r să a ibă nicio noimă . Propoziţii scrise pe
jumă ta te ; cuvinte sublinia te ; să ge ţi tra sa te de la un nume la a ltul.
Frunză re sc prin ca ie t şi se de schide la un ta be l. În ce ntru, cuvâ ntul
„cum?”, înconjura t de un nor de se na t de mâ nă . În jurul lui, a lte
cuvinte , fie ca re în câ te un norişor.

Înjungh iere
Viol
Asfix iere

Sca p ca ie tul din mâ ini şi a ce sta a te rize a ză cu un zgomot

înfunda t în se rta rul de schis. Aud ţipă tul stra ngula t a l lui Ka tie şi mă
întorc spre e a s-o ia u în bra ţe şi s-o linişte sc, da r îna inte să a puc să
spun ce va a ud un zgomot pe ca re -l re cunosc ime dia t. Înţe pe ne sc şi
mă uit la Ka tie şi-mi da u se a ma de pe figura e i că şi e a a
re cunoscut zgomotul re spe ctiv.
E zgomotul uşii de la ca pă tul scă rii, ca re tocma i s-a închis.
 31.

— Ca fe a .
— Nu, mulţume sc.
Ke lly nu mâ nca se nimic toa tă ziua , da r nici nu cre de a că a r fi în
sta re să înghită ce va . Digge rs ră mă se se la birou vre o jumă ta te de
oră după ce o e xpe dia se , îna inte să dispa ră să fa că orice a r fi fost
che stia pe ca re o fă ce a u de te ctivii în pra g de pe nsiona re cu a tâ t de
mult timp libe r la dispoziţie . Nu ma i vorbise cu Ke lly după a ce e a ;
se oprise doa r la biroul lui Nick în drum spre ie şire , pe ntru o
discuţie pe un ton scă zut, a l că re i subie ct Ke lly bă nuia că tre buie
să fi fost chia r e a .
— N-a fost o suge stie , ră spunse Nick. Ia -ţi ha ina , me rge m pe ste
drum.
Sta rbucks-ul de pe Ba lfour Roa d e ra ma i mult pe ntru lua t ca fe le
la pa che t de câ t o ca fe ne a propriu-zisă , da r a ve a două ta bure te
îna lte la ge a m, pe ca re Ke lly le ocupă câ t Nick se duse să ia
bă uturile . Ke lly coma ndă ciocola tă ca ldă , simţind dintr-oda tă
ne voia a ce ste i bă uturi dulci şi re conforta nte . O primi orna tă cu
frişcă , pe ste ca re fuse se ră pre să ra ţi fulgi de ciocola tă , a ră tâ nd
je na nt de ne potrivită pe lâ ngă ca fe a ua cu spumă de la pte a lui
Nick.
— Mulţume sc, spuse Ke lly, câ nd de ve ni e vide nt fa ptul că Nick
nu a ve a de gâ nd să înce a pă e l conve rsa ţia .
— Poţi să le ie i tu pe urmă toa re le , spuse e l.
— Pe ntru că m-a i scos din încurcă tură , vre a u să zic.
— Ştiu ce -a i vrut să zici, ră spunse bă rba tul şi o privi dire ct, fă ră
urmă de a muza me nt pe chip. Da r ca să fie cla r pe viitor, da că o
ma i da i în ba ră , sa u da că ma i fa ci vre o tâ mpe nie , sa u ma i ştiu e u
pe ntru ce a lt motiv ve i ma i pute a a ve a ne voie să -ţi sa lve ze cine va
pie le a , pe ntru nume le lui Dumne ze u, spune -mi. Nu a şte pta pâ nă
a junge m în biroul şe fului.
— Chia r îmi pa re ră u.
— Sunt convins.
— Şi-ţi sunt re cunoscă toa re . Nu mă a şte pta m să fa ci a sta .
Nick sorbi din ca fe a şi zâ mbi la rg.
— Ca să fiu since r, nici e u nu mă a şte pta m la a şa ce va din
pa rte a me a . Da r nu pute a m să sta u de opa rte şi să vă d cum unul
dintre ce i ma i buni de te ctivi cu ca re a m lucra t – Ke lly îşi coborî
privire a la ca na cu ciocola tă , ca să nu se va dă câ t de încâ nta tă e ra
– şi-o ia pe ntru că a fă cut ce va a tâ t de monume nta l de stupid cum
a r fi să se folose a scă de poziţia e i pe ntru un fe l de ca mpa nie
pe rsona lă . De fa pt, ce a ve a i de gâ nd?
Emoţia plă cută pe ca re complime ntul lui Nick i-o produse se lui
Ke lly se e va poră ra pid.
— Cre d că -mi da tore zi mă ca r o e xplica ţie .
Ke lly luă cu linguriţa din spuma că lduţă de frişcă şi simţi cum i
se tope şte pe limbă . Re pe tă cuvinte le în gâ nd îna inte să le
pronunţe .
— Sora me a a fost viola tă câ nd e ra în primul a n de fa culta te la
Unive rsita te a Durha m.
— De a tâ ta lucru mi-a m da t se a ma şi e u. Şi ce l ca re a comis
fa pta nu a fost prins nicioda tă ?
— Nu. Au e xista t câ te va incide nte suspe cte îna inte de viol; Le xi
a gă sit bile ţe le în cutia poşta lă în ca re i se ce re a să poa rte a numite
ha ine , pe ca re le a ve a în dula pul e i, şi o da tă a lă sa t cine va un
sticle te mort la uşa e i.
— Şi a de pus plâ nge re ?
Ke lly a da t din ca p.
— Poliţia nu s-a a ră ta t inte re sa tă . Chia r şi a tunci câ nd le -a spus
că fuse se urmă rită , a u spus că a u nota t şi a tâ t. Într-o se a ră de joi, a
a vut un curs de stul de tâ rziu şi nime ni nu a ma i me rs în a ce e a şi
dire cţie cu e a , a şa că a ră ma s de una singură . În se a ra în ca re s-a
întâ mpla t, vorbe a cu mine la te le fon. M-a suna t pe ntru că e ra
a gita tă : spune a că a uzise din nou pa şi în urma e i.
— Şi ce -a i fă cut?
Ke lly simţi cum ochii îi a rde a u, ga ta să lă crime ze . Înghiţi cu
gre u.
— I-a m spus că i se pă re a .
Pute a să -i a udă voce a lui Le xi chia r şi a cum; cu ră sufla re a
între tă ia tă în timp ce se îndre pta spre că mine .
— E cine va în spa te le me u, Ke lly, jur. La fe l ca să ptă mâ na
tre cută .
— Le x, sunt şa pte şpe mii de stude nţi la Durha m, tot timpul e
cine va în spa te le tă u.
— De da ta a sta e dife rit. Înce a rcă să tre a că ne obse rva t.
Le xi şopte a ne rvos, Ke lly chinuindu-se să înţe le a gă fie ca re
cuvinţe l.
— Câ nd m-a m întors a cum să mă uit, nu e ra nime ni, da r cine va
e a colo, ştiu a sta .
— Îţi ba gi singură în ca p tot fe lul de ide i. Sună -mă câ nd a jungi
a ca să , da ?
Ke lly îşi a minti că se pre gă te a să ia să în ora ş. Dă duse muzica
ma i ta re câ t îşi a ra nja pă rul; a runca se încă o rochie ca re o
ne mulţume a în gră ma da de la ca pă tul pa tului. Nu-şi dă du se a ma
că sora e i nu ma i suna se pâ nă câ nd se a uzi din nou te le fonul,
a fişâ nd un numă r pe ca re nu-l re cunoşte a .
— Ke lly Swi ? Sunt a ge nt de poliţie Ba rrow-Grint de la Poliţia
din Durha m. Sora dumne a voa stră se a flă la noi.
— N-a fost vina ta , spuse Nick cu blâ nde ţe .
 Ke lly dă du din ca p.
— N-a r fi a ta ca t-o da că a ş fi ră ma s cu e a la te le fon.
— N-a i de unde să ştii a sta .
— Da că a r fi fă cut-o, a ş fi a uzit – a ş fi putut să sun ime dia t la
poliţie . A dura t două ore pâ nă a u gă sit-o pe Le xi. Fuse se bă tută
a tâ t de ta re , că a bia ma i ve de a , ia r la mome ntul a ce la , a ta ca torul
dispă ruse de mult.
Nick nu o contra zise . Ră suci ce a şca de ca fe a în fa rfurioa ră ,
pâ nă câ nd mâ ne rul fu chia r în dre ptul lui şi îşi fă cu mâ inile că uş în
jurul e i.
— Le xi te a cuză pe ntru ce e a ce s-a întâ mpla t?
— Nu ştiu, proba bil.
— N-a i între ba t-o?
— Nu vre a să vorbe a scă de spre a sta . Îi displa ce profund şi
câ nd o fa c e u. Am cre zut că va fi a fe cta tă luni între gi, poa te chia r
pe ntru totde a una , da r e ca şi cum a r fi tra s o linie pe ste toa tă
pove ste a . Câ nd l-a cunoscut pe soţul e i, a a vut o discuţie cu e l şi i-a
spus: „Tre buie să -ţi pove ste sc ce va ”, i-a mă rturisit toa tă
întâ mpla re a şi a poi l-a fă cut să -i promită că nu vor ma i pome ni
vre oda tă de spre a sta .
— E o fe me ie pute rnică .
— Cre zi? Eu nu ştiu da că e o a borda re să nă toa să . Să te pre fa ci
că ce va nu s-a întâ mpla t nu e ce a ma i bună ca le de a tra ta un
e ve nime nt tra uma tic.
— Vre i să spui nu e ce a ma i bună ca le în ca re tu tra te zi un
e ve nime nt tra uma tic, spuse Nick.
Ke lly îi a runcă o privire fulge ră toa re .
— Aici nu-i vorba de spre mine .
Nick luă şi ultima gură de ca fe a şi puse cu a te nţie ce a şca
îna poi pe fa rfurioa ră îna inte s-o prive a scă pe Ke lly dire ct în ochi.
 — Exa ct.

Câ nd se întoa rse ră la birou, lui Ke lly îi sună te le fonul mobil. Se

întoa rse în ca pul scă rilor, e vitâ nd zgomotul biroului a glome ra t. Era
Cra ig, de la ce ntrul de monitoriza re CCTV.
— Ke lly, a i vă zut nota informa tivă de a zi de la Poliţia
Tra nsporturi?
Nu o vă zuse . Era de stul de gre u să ţină pa sul cu volumul de e -
ma iluri ca re a ve a u le gă tură cu a ce l ca z, da ră mite să ma i cite a scă
şi a nunţurile ve nite din pa rte a de pa rta me ntului e i.
— Ce ntrul de monitoriza re de a ici a fost ţinta unui a ta c. Avâ nd
în ve de re ce mi-a i pove stit zile le tre cute de spre ca zul de ca re te
ocupi la Poliţia Me tropolita nă , m-a m gâ ndit să te sun.
— O spa rge re ?
— Ma i ră u. Un a ta c informa tic a supra re ţe le i.
— Cre de a m că a şa ce va e imposibil.
— Nimic nu e imposibil, Ke lly, a r tre bui să ştii a sta . Siste mul dă
ra te uri de câ te va să ptă mâ ni; a m che ma t un spe cia list şi, câ nd s-a
uita t la e l, a ide ntifica t ce va de fe cţiuni de so . Ave m un fire wa ll
insta la t, ca re fa ce a proa pe imposibil ca siste mul să fie a ta ca t prin
inte rne t, da r nu poa te totoda tă să opre a scă pe cine va să introducă
la propriu viruşi în siste m.
— O tre a bă din inte rior, cre zi?
— Comisa rul a inte roga t în dimine a ţa a sta tot pe rsona lul, ia r
una dintre fe me ile de se rviciu a ce da t. A mă rturisit că a fost mituită
să a ducă un stick USB şi să -l ba ge în compute rul principa l. De sigur,
susţine că ha ba r n-a ve a de ce e a ce fă ce a .
— Şi de cine a fost mituită ?
— Nu ştie cum îl che a mă şi, în mod conve na bil, nici nu-şi
a minte şte cum a ra tă . Spune că a fost a borda tă într-o zi câ nd e ra în
drum spre se rviciu şi că i-a fost ofe rită o sumă ca re de pă şe şte
sa la riul e i pe o lună , pe ntru o tre a bă de doa r câ te va minute .
— Ca re -i da una produsă ?
— Virusul introduce un progra m ca re e ste le ga t de compute rul
ha cke rului şi ca re re plică între gul nostru siste m. Nu pot controla
dire cţia în ca re ba t ca me re le , da r pe scurt proble ma e că tot ce e a
ce se ve de în ce ntrul de monitoriza re poa te să va dă şi ha cke rul.
— Dumne ze ule !
— Se potrive şte cu che stia de ca re te ocupi tu?
— În mod ce rt, e foa rte posibil.
În ciuda re la ţie i bune de se rviciu pe ca re o a ve a cu Cra ig, Ke lly
e ra cu bă ga re de se a mă în le gă tură cu ce a r fi a vut de spus Digge rs
da că e a a r fi de zvă luit pre a multe din a nche tă . Ultimul lucru de
ca re a ve a ne voie e ra un a lt pe rda f, chia r da că în sine a e i nu a ve a
nicio îndoia lă că ce le două ca zuri a ve a u le gă tură unul cu ce lă la lt.

— Agre sorul nostru a folosit chia r ca me re le de supra ve ghe re

de la me troul londone z pe ntru a urmă ri fe me i, a nunţă Ke lly, în timp
ce intră în birou şi între rupse o conve rsa ţie pe ca re Nick o a ve a cu
Lucinda .
Îi puse la cure nt cu ce e a ce a fla se de la Cra ig.
— Divizia Infra cţiuni Cibe rne tice din ca drul Poliţie i Tra nsporturi
e a cum a colo, da r de şi a u ide ntifica t virusul, e un pic ma i complica t
să -l e limine .
— N-a r pute a să închidă siste mul cu totul? între bă Lucinda .
— Ar pute a , da r a tunci tot ora şul a r pre ze nta un pote nţia l risc,
în loc de …
— În loc de un numă r re dus de fe me i ca re sunt în mod ce rt
e xpuse unui risc, înche ie Nick fra za . Sunte m între cioca n şi
nicova lă .
Se ridică , cu tot trupul cuprins de e ne rgie , ia r Ke lly îşi dă du
se a ma câ t de mult tâ njise după a dre na lina une i a nche te a fla te în
plină de sfă şura re .
— Bun, a ve m ne voie de o de cla ra ţie din pa rte a omului tă u de
le gă tură de la ce ntrul de monitoriza re şi vre a u ca fe me ia de
se rviciu să fie a re sta tă pe ntru a cce sa re a ne a utoriza tă a unui siste m
informa tic cu scopul de a comite o infra cţiune .
Privi în jur, că utâ nd pe ce l ca re docume nta a nche ta , ca re
introduce a de ja în la ptopul din fa ţa lui a cţiunile re spe ctive .
— Şi a duce ţi-l a ici pe Andre w Robinson. Vre a u să ştiu unde se
copia ză fe e d-ul de la CCTV şi vre a u să ştiu a sta a cum.
 32.

Nu e timp pe ntru nimic de câ t să sta u să -l a şte pt pe Simon să

urce .
Îi ca ut mâ na lui Ka tie , doa r ca să de scopă r că a lune că de ja
într-a me a . O strâ ng pute rnic şi e a mă strâ nge în se mn de ră spuns.
E o che stie pe ca re o fă ce a m câ nd e ra mică şi me rge a m împre ună
la şcoa lă . E o strâ nge a m o da tă , e a fă ce a la fe l; a poi e a mă
strâ nge a de două ori şi e u îi ră spunde a m tot a şa . Codul Morse
pe ntru ma mă şi copil.
— De tre i ori înse a mnă „Te iube sc”, mi-a spus e a oda tă .
O fa c a cum, fă ră să ştiu da că -şi ma i a minte şte , a scultâ nd
zgomotul pa şilor ca re urcă pe tre pte le de le mn. Ka tie îmi ră spunde
ime dia t la me sa j, şi e u simt cum la crimi fie rbinţi mi se forme a ză în
ochi.
De la e ta j sunt tre ispre ze ce pa şi.
Îi numă r, pe mă sură ce se a propie . Unspre ze ce , ze ce , nouă .
Mâ na mi-e ume dă şi lipicioa să în a lui Ka tie , ia r inima a lua t-o
a şa de ta re la goa nă că nici nu ma i pot distinge între bă tă i. Mă
strâ nge a tâ t de ta re de de ge te că mă doa re , da r nu-mi pa să – şi e u
le strâ ng cu pute re pe -a le e i.
Cinci, pa tru, tre i…
— Am folosit che ia me a , spe r că nu te supe ri.
— Me lissa !
— O, Dumne ze ule , a proa pe că ne -a i provoca t un infa rct.
Uşura re a ne fa ce pe mine şi pe Ka tie să râ de m iste ric.
Me lissa se uită la noi ne dume rită .
— Ce a ve ţi de gâ nd voi două ? Te -a m suna t la se rviciu şi şe ful
tă u mi-a spus că e şti bolna vă . Am tre cut doa r să vă d cum te simţi şi
a poi m-a m îngrijora t câ nd a m vă zut că nu ră spunzi la uşă .
 — N-a m a uzit. Era m…
Ka tie se opre şte şi se uită la mine , ne sigură de spre câ t de mult
să de zvă luie .
— Că uta m dove zi, îi spun Me lisse i.
Dintr-oda tă mi se limpe ze şte minte a şi mă a şe z pe sca unul de
la biroul lui Simon.
— Pa re o ne bunie , da r se pa re că Simon e ste ce l ca re a pus
online toa te tra se e le fe me ilor a ce lora , inclusiv pe a l me u.
— Simon?
Vă d pe fa ţa Me lisse i a ce e a şi ne încre de re şi uimire ca re ştiu că
se re gă se sc şi pe chipul me u.
— Eşti sigură ?
Îi pove ste sc de spre chita nţa de la Espre ss Oh!; de spre e -ma ilul
de la Ke lly Swift.
— Simon a fost da t a fa ră în a ugust, chia r îna inte să înce a pă să
a pa ră a nunţurile . M-a minţit în le gă tură cu a sta .
— Şi ce na iba ma i ca uţi a ici? Unde -i Simon a cum?
— Are un inte rviu de a nga ja re la Olympia . Nu ştiu e xa ct la ce
oră , cre d că a spus ce va de după -a mia ză de vre me .
Me lissa se uită la ce a s.
— Poa te să a jungă în orice clipă . Ha ide ţi la mine ; pute m să
sună m la poliţie de -a colo. Te -a i fi gâ ndit la a şa ce va ? Adică …
Dumne ze ule , Simon!
Simt cum inima înce pe să -mi ba tă din nou ca ne buna , în timp
ce pie ptul îmi zvâ cne şte şi pulsul îmi ţiuie în ure chi. Dintr-oda tă
sunt sigură că n-o să re uşim. Că Simon va ve ni a ca să şi ne va gă si
pe toa te tre i la ma nsa rdă . Ce va fa ce , câ nd îşi va da se a ma că a
fost de scope rit? Mă gâ nde sc la Ta nia Be cke şi la La ura Ke e n,
victime ne fe ricite a le oribilului să u impe riu online . Ce -a r ma i
înse mna încă tre i în plus pe ntru e l? Mă ridic şi o ia u pe Ka tie de
bra ţ.
— Me lissa a re dre pta te , tre buie să ple că m de -a ici.
— Unde -i Justin?
Mă cuprinde te a ma şi vre a u ca toa tă fa milia me a să fie
împre ună , tre buie să mă a sigur că a mâ ndoi copiii me i sunt în
sigura nţă . De înda tă ce Simon va de scope ri că ştim ce -a fă cut, nu
pute m şti cum va re a cţiona .
— Sta i liniştită , e la ca fe ne a , spune Me lissa . Tocma i vin de
a colo.
Uşura re a me a e doa r de mome nt.
— Nu poa te să ră mâ nă a colo, Simon va şti unde să -l gă se a scă .
Va tre bui să se ocupe a ltcine va de ca fe ne a .
Me lissa a re de ve nit fe me ia de a fa ce ri. Îmi a minte şte de un
a siste nt me dica l la locul unui de za stru, a cordâ nd primul a jutor şi
spunâ nd cuvinte de a lint.
— O să -l sun şi-i spun să închidă ca fe ne a ua .
Îmi prinde fa ţa în pa lme le e i. Îşi a propie chipul de a l me u,
forţâ ndu-mă să fiu a te ntă la ce spune .
— Zoe , tre buie să ple că m de -a ici, înţe le gi? Nu ştim câ t timp
ma i a ve m la dispoziţie .

Ne re pe zim toa te tre i pe scă ri, pe e ta jul moche ta t de la primul

nive l, a poi ma i jos, la pa rte r, fă ră să ne oprim, în hol, e u şi Ka tie
ne luă m ge cile din cuie r. Mă uit în jur după ge a nta me a , da r
Me lissa mă opre şte .
— Nu a ve m timp. Mă întorc e u după e a de înda tă ce tu şi Ka tie
sunte ţi în sigura nţă la mine .
Trâ ntim uşa de la intra re şi fugim pe a le e fă ră să ne ma i ba te m
ca pul să încuie m, intrâ nd ra pid prin portiţa de la gră dina Me lisse i.
De scuie uşa şi ne fa ce se mn să intră m re pe de în bucă tă rie .
— Ar tre bui să ne încuie m înă untru, spune Ka tie , uitâ ndu-se
câ nd la mine , câ nd la Me lissa , cu spa ima întipă rită pe fa ţă şi cu
buza de jos tre murâ ndu-i.
— Simon nu va înce rca să intre a ici, iubito, nici mă ca r nu ştie
unde sunte m.
— De înda tă ce va ve de a că nu sunte m a ca să sigur va înce rca
a ici. Te rog, încuie uşa ! spune e a , ga ta să izbucne a scă în plâ ns.
— Cre d că a re dre pta te , spune Me lissa .
Încuie de două ori uşa din fa ţă şi, în ciuda a ce e a ce tocma i i-
a m spus lui Ka tie , mă linişte şte sune tul încuie torii ca re se
bloche a ză .
— Şi uşa din spa te ? între a bă Ka tie .
Tre mură , ia r a sta mă umple de mâ nie . Cum a îndră znit Simon
să -i fa că una ca a sta fiice i me le ?
— E încuia tă tot timpul. Ne il e pa ra noic câ nd vine vorba de
hoţi, nici mă ca r nu ţine che ia într-un loc ca re a r pute a fi vă zut din
gră dină .
Me lissa o cuprinde pe Ka tie cu un bra ţ.
— Iubito, îţi promit că a cum e şti în sigura nţă . Ne il e în de le ga ţie
să ptă mâ na a sta , a şa că pute ţi sta a ici câ t vre ţi. De ce nu pui ma i
bine a pă la fie rt, ia r e u o sun pe Ke lly Swi şi-i spun de spre
chita nţa pe ca re a ţi gă sit-o? Ave ţi numă rul e i?
Îmi scot te le fonul din buzuna r şi-l de bloche z, că utâ nd pâ nă
gă se sc numă rul lui Ke lly Swift. Îi întind te le fonul Me lisse i. Se uită la
e l.
— O să a m se mna l ma i bun sus. Da ţi-mi două se cunde . Te rog,
fă -mi şi mie o ca fe a , da ? Ca psule le sunt chia r lâ ngă e spre ssor.
Porne sc e spre ssorul; o ma şină rie mode rnă , croma tă , ca re fa ce
spumă de la pte şi ca ppuccino şi Dumne ze u ma i ştie ce . Ka tie
tra ve rse a ză bucă tă ria . Se uită în gră dină prin uşile plia nte şi
înce a rcă cla nţa .
 — E încuia tă ?
— Da . Ma ma , mi-e frică !
Înce rc să vorbe sc pe un ton ca lm, înghiţindu-mi furtuna pe ca re
o simt pe dină untru.
— Nu a re cum să ne fa că ră u câ tă vre me sunte m a ici, dra ga
me a . Ke lly Swi va ve ni şi va sta de vorbă cu noi şi vor trimite
poliţişti ca re să -l a re ste ze pe Simon. Nu poa te să ne fa că niciun
ră u.
Sta u în fa ţa ma şinii de ca fe a şi îmi întind mâ inile pe bla tul de
bucă tă rie ; gra nitul e re ce şi ne te d sub pa lme le me le . Acum, că
sunte m în sigura nţă în a fa ra ca se i, te a ma mi se tra nsformă în furie
şi mă chinui să nu i-o a ră t lui Ka tie , ca re e de ja cu ne rvii întinşi la
ma ximum. Mă gâ nde sc la toa te minciunile pe ca re Simon mi le -a
spus de -a lungul lunilor în ca re a m cre zut că se duce a la se rviciu;
insiste nţa cu ca re a înce rca t să mă convingă că nu e ra m e u
pe rsoa na din fotogra fie , câ nd a m a dus a ca să zia rul Gazette, în urmă
cu câ te va să ptă mâ ni. Cum a m putut să fiu a tâ t de proa stă ?
Mă gâ nde sc la da toria pe ca re Simon pre tinde că a r fi
a cumula t-o. Site -ul îi a duce proba bil mult ma i mult de câ t a câ ştiga t
e l vre oda tă la Telegraph . Nu-i de mira re că nu şi-a lua t un a lt
se rviciu – de ce s-a r fi de ra nja t? Postul pe ntru ca re a fost che ma t
a zi la inte rviu – mă îndoie sc că e xistă , de fa pt. Mi-l ima gine z pe
Simon stâ nd într-o ca fe ne a , da r nu pre gă tindu-se pe ntru inte rviu, ci
că utâ nd printre fotogra fiile cu fe me i de pe te le fon, copiind de ta liile
tra se e lor lor din a ge nda lui pe ntru a le încă rca pe site .
Ka tie nu a re sta re , dâ nd ture între fe re a stră şi ma sa lungă , a lbă
a Me lisse i, ridicâ nd obie cte a ra nja te cu gust de pe ra urile
suspe nda te .
— Ai grijă cu a ia , îi spun, costă proba bil o a ve re .
De sus a ud frâ nturi a le conve rsa ţie i pe ca re Me lissa o a re cu
Ke lly Swi . O a ud între bâ nd „Sunt în pe ricol?” şi tuşe sc zgomotos,
pe ntru că nu vre a u ca fiica me a să intre -n pa nică ma i mult de câ t a
fă cut-o de ja . Pune la loc va za şi ia în schimb un pre spa pie r din
sticlă , tre câ ndu-şi de ge tul ma re pe ste supra fa ţa fină .
— Te rog, dra ga me a , mă fa ci să fiu şi ma i a gita tă .
Pune obie ctul la loc şi se duce în pa rte a ce a la ltă a bucă tă rie i,
a colo unde se a flă biroul Me lisse i.
Luminiţa ve rde a e spre ssorului clipe şte , se mn că a pa e ste
fie rbinte . Apă s butonul de sta rt, urmă rind cum lichidul închis la
culoa re ţâ şne şte în ce a şca de de de subt. Mirosul e pute rnic,
a proa pe cople şitor. Nu be a u ca fe a de obice i, da r cre d că a zi mi-a r
prinde bine şi mie una . Ma i scot o ca psulă .
— Vre i şi tu o ca fe a ? o între b pe Ka tie .
Nu-mi ră spunde . Mă întorc şi vă d că se uită la ce va de pe
birou.
— Iubito, te rog, nu-ţi ma i bă ga na sul printre lucrurile Me lisse i.
Mă între b câ t le va lua poliţiştilor să a jungă şi da că vor ple ca
să -l ca ute pe Simon sa u vor a şte pta să se întoa rcă e l a ca să .
— Ma mă , tre buie să ve zi che stia a sta .
— Ce e ?
Auz scâ rţâ itul pa şilor Me lisse i la e ta j şi a şe z ca fe a ua e i pe
bla tul din fa ţa me a . Ame ste c în ce a şca me a , în ca re a m pus un cub
de za hă r şi ia u o gură , a rzâ ndu-mi limba .
— Ma mă ! insistă Ka tie .
Mă duc şi e u la birou ca să vă d ce -a pus-o a şa pe ja r. E o ha rtă
a me troului londone z – ce a pe ca re a m vă zut-o câ nd a m lua t a cte le
de la Me lissa . Ka tie a de sfă cut-o şi a cum se întinde pe tot biroul.
Culorile şi rute le fa milia re a le me troului a u fost a dnota te cu o
re ţe a ca o pâ nză de pă ia nje n de să ge ţi, linii şi notiţe mâ zgă lite .
Mă holbe z la ha rtă . Ka tie plâ nge , da r nu fa c nimic s-o linişte sc.
Mă uit după un tra se u pe ca re -l cunosc pe de rost; tra se ul spre
se rviciu a l Ta nie i Be cke tt.
Linia Northe rn spre Highga te , a poi a utobuzul 43 că tre Cra nle y
Ga rde ns.
Ruta a fost sublinia tă cu un ma rke r ga lbe n, ia r la ca pă tul e i
e ste o înse mna re scrisă de mâ nă .

Nu m ai este activă.

Auzi tot felul d e ch estii prin cafenele.

Îm i înch ipui că a lucra într-o cafenea seam ănă d estul d e m ult cu a
lucra ca barm an sau frizer. Ved em m om entele grozave şi pe cele m ai puţin
bune ale vieţii pe feţele clienţilor noştri; auzim şirul nesfârşit d e conversaţii
d intre prieteni. Ne bucurăm d e pe urm a prim elor voastre – un prânz plătit
cu o bancnotă d e d ouăzeci d e lire nou-nouţă; o m oned ă d e o liră aruncată
neglijent pe m asă – şi suferim consecinţele unei luni m ai proaste, când vă
căutaţi d e m ărunţiş pentru o cafea m ai m ică d ecât d e obicei şi vă prefaceţi
că nu ved eţi borcanul pentru bacşiş d e pe tejgh ea.
O cafenea pune la d ispoziţie d etergentul financiar perfect atunci când
trebuie să pui în circulaţie cantităţi m ari d e lich id ităţi. Cui îi pasă d e
num ărul total d e clienţi? Şi clienţii invizibili pot să plătească. Intră bani
m urd ari, ies bani curaţi.
În tim p, clienţii fid eli îşi d au d rum ul la gură. Vă ştim secretele,
am biţiile, d etaliile conturilor bancare. Clienţii obişnuiţi ne fac confid enţe;
tejgh eaua preia rolul canapelei d e la psih olog. Voi vorbiţi; noi ascultăm .
E m ed iul perfect ca să d escoperim feţe noi şi – d oar ocazional – clienţi
noi. O carte d e vizită, strecurată în buzunarul d e la sacou al unui bărbat
care se potriveşte profilului. Un bărbat care şi-a d oved it d eja soiul prin
com entariul obscen făcut la ad resa fetei d e la casă. Al cărui costum d in
stofă d ungată şi bretele îl scot în evid enţă ca fiind un tip cu bani. Un
bărbat care, m ai târziu, se va uita la invitaţia d in buzunarul său şi va fi
d estul d e flatat cât să arunce o privire.
Un club privat ex clusivist. Cele m ai frum oase fete.
Accesul la un serviciu d e care nu va m ai beneficia nicăieri altund eva
în oraş.
Accesul la tine.
 33.

Me lissa stă în pra gul uşii dintre bucă tă rie şi hol. Ve de figura
îngrozită a lui Ka tie ; ha rta de sfă cută din mâ na me a şi înce t-înce t
zâ mbe tul îi dispa re . Îmi da u se a ma că spe r că va ne ga totul, că va
a ve a o e xplica ţie pla uzibilă pe ntru dova da pe ca re o ţin în mâ nă .
Nici mă ca r nu înce a rcă . În schimb, o e a ză a dâ nc, de pa rcă
a cţiunile noa stre a r fi ce l mult plictisitoa re .
— E foa rte urâ t să cotrobă i prin lucrurile a lte i pe rsoa ne , spune
e a , ia r e u tre buie să mă forţe z să -mi înghit scuze le ca re îmi vin
a proa pe a utoma t.
Tra ve rse a ză bucă tă ria , tocurile e i ră sunâ nd pe gre sie , şi-mi ia
ha rta din mâ nă . Îmi da u se a ma că -mi ţin re spira ţia , da r câ nd înce rc
să e xpir, nu ie se nimic. Mă strâ nge pie ptul, de pa rcă cine va m-a r
a pă sa pe e l. O vă d cum împă ture şte ha rta la loc, scoţâ nd sune te
de za proba toa re câ nd o cută nu se îndoa ie core ct, da r fă ră să se
gră be a scă , fă ră să tră de ze nicio urmă de pa nică . Stă pâ nire a e i de
sine mă de busole a ză şi tre buie să -mi a duc a minte din nou că
dove zile sunt inconte sta bile . În spa te le pove ştii cu site -ul stă
Me lissa , şi tot e a e în spa te le a nunţurilor din Lond on Gaze e.
Me lissa e ce a ca re a urmă rit fe me i prin Londra , vâ nzâ nd informa ţii
de spre tra se e le lor pe ntru ca bă rba ţii să le poa tă vâ na de opotrivă .
— De ce ? o între b, da r nu-mi ră spunde .
— Ma i bine v-a ţi a şe za , spune e a în schimb, a ră tâ nd că tre
ma sa lungă şi a lbă .
— Ba nu.
Me lissa scoa te un ofta t e xa spe ra t.
— Zoe , nu fa ce che stia a sta ma i complica tă de câ t e ca zul. Sta i
jos.
— Nu ne poţi ţine a ici.
 Atunci, râ de . Un lă tra t lipsit de ha z, ca re spune că poa te să
fa că orice a re e a che f. Fa ce câ ţiva pa şi spre bla tul de bucă tă rie ; o
întinde re de gra nit ne gru pe ca re nu se gă se şte a ltce va de câ t
e spre ssorul şi suportul ma siv din le mn pe ntru cuţite . Mâ na e i
ză bove şte pe suport câ te va clipe , de ge tul a ră tă tor jucâ nd un joc
sile nţios de -a Din Oceanul Pacific, îna inte să tra gă din suport un cuţit
de vre o cincispre ze ce ce ntime tri, cu mâ ne r ne gru.
— Nu pot? între a bă .
Mă la s înce t pe sca unul ce l ma i a propia t de mine . O tra g pe
Ka tie de bra ţ şi ime dia t se a şa ză şi e a .
— N-o să sca pi ba sma cura tă , Me lissa , îi spun. Poliţia tre buie
să a jungă în orice clipă de -a cum.
— Mă îndoie sc foa rte ta re de a sta . Jude câ nd după toa te
informa ţiile cu ca re m-a i ţinut la cure nt în ultime le să ptă mâ ni,
poliţia şi-a de monstra t pe de plin incompe te nţa .
— Da r i-a i spus lui Ke lly Swift unde sunte m. O să …
Mă opre sc chia r îna inte să vă d privire a plină de milă a
Me lisse i.
Ce proa stă sunt! Bine înţe le s că Me lissa nu a suna t-o cu
a de vă ra t pe Ke lly Swi . Înţe le ge re a a ce stui fa pt îmi pa re ca un
pumn în stoma c şi mă a ple c în fa ţă , e puiza tă dintr-oda tă . Nu vine
niciun poliţist. Ala rma cu butonul de pa nică e ste în ge a nta me a de -
a ca să . Nime ni nu ştie că sunte m a ici.
— Eşti bolna vă , spune Ka tie , sa u ne bună . Sa u a mbe le .
În voce a e i se simte ma i mult de câ t furie . Mă gâ nde sc la toa te
dă ţile pe tre cute de Ka tie în bucă tă ria a ce a sta de -a lungul a nilor,
fă câ nd pră jituri sa u le cţiile , vorbind cu Me lissa într-un fe l ca re
une ori nu e ste posibil între o ma mă şi fiica e i, indife re nt câ t de
a propia te sunt. Înce rc să -mi da u se a ma cum tre buie să se simtă ,
a poi îmi da u se a ma că şi e u sunt în a ce e a şi situa ţie . Minţită .
Pă că lită . Tră da tă .
— Niciuna din două . Am vă zut o oportunita te de a fa ce ri şi a m
profita t de e a .
Me lissa vine spre noi, cu cuţitul ţinut re la xa t în mâ nă , de pa rcă
tocma i a fost între ruptă în timp ce pre gă te a cina .
— Asta nu-i o a fa ce re ! spun e u, a tâ t de mâ nioa să , că mă încurc
în cuvinte .
— Ba în mod sigur a sta e , şi chia r o a fa ce re de succe s. În două
să ptă mâ ni de câ nd a m da t drumul site -ului a m a vut cincize ci de
clie nţi, ia r a lţii noi se a lă tură în fie ca re zi.
Pa re că fa ce re cla mă pe ntru o fra nciză , de pa rcă s-a r lă uda că
a ma i a dă uga t o ca fe ne a la nţului să u.
Stă viza vi de noi.
— Sunt a tâ t de proa ste . Fe me ile ca re fa c na ve ta . Le ve zi în
fie ca re zi, a tâ t de a bse nte la lume a din jur. Cone cta te la iPod-urile
lor, cu ochii-n te le foa ne , citindu-şi zia re le . Me rgâ nd pe a ce la şi
tra se u în fie ca re zi, stâ nd pe a ce la şi sca un, a şte ptâ nd în a ce la şi loc
de pe pe ron.
— Nu fa c a ltce va de câ t să me a rgă la se rviciu, spun e u.
— Le ve zi pe a ce le a şi în fie ca re zi. Urmă re a m oda tă o fe me ie
ca re se ma chia pe linia Ce ntra l. O vă zuse m de câ te va ori şi a ve a
de fie ca re da tă a ce e a şi rutină . Aşte pta pâ nă la Holla nd Pa rk, a poi
îşi scote a ge ntuţa de fa rduri şi înce pe a să -şi te ncuia scă fa ţa . Ma i
întâ i pudra , a poi fa rd de ple oa pe , rime l, ruj. Câ nd tre nul înce tine a
la Ma rble Arch, îşi pune a ge ntuţa la locul e i. Am privit-o a tunci şi,
câ nd m-a m uita t în a ltă pa rte , a m vă zut că tot la fe l o urmă re a şi un
bă rba t, cu o privire în ochi ca re tră da fa ptul că se gâ nde a la ce va
ma i mult de câ t fa ţa e i. Atunci mi-a ve nit ide e a pe ntru prima da tă .
— De ce e u? spun şi, câ nd roste sc cuvinte le , nu-mi vine să cre d
că a bia a cum mi-a tre cut prin ca p să între b. De ce m-a i pus pe site ?
 — Ave a m ne voie şi de câ te va fe me i ma i ma ture , spune e a
ridicâ nd din ume ri. Nu se discută gusturile oa me nilor.
— Da r sunt prie te na ta !
Chia r în timp ce spun a sta mă dispre ţuie sc pe ntru câ t de pa te tic
sună , de pa rcă a m fi două fe te în curte a şcolii ce rtâ ndu-se cine se
joa că cu cine .
Me lissa strâ nge din buze . Se ridică dintr-oda tă , îndre ptâ ndu-se
spre uşile plia nte şi privind în gră dină . Tre c câ te va clipe pâ nă câ nd
ră spunde .
— N-a m cunoscut pe nime ni ca re să se plâ ngă ma i mult de
via ţa sa de câ t tine .
Mă a şte pta m la a ltce va ; la vre o indiscre ţie pe ca re s-o fi comis
cu a ni în urmă , da r nu la a sta .
— Am avut copiii când eram prea tânără, mă imită e a ,
schimonosindu-se .
— N-a m spus nicioda tă a sta , zic şi mă uit la Ka tie . N-a m
re gre ta t nicioda tă că v-a m a vut, pe niciunul dintre voi.
— Ţi-a i pă ră sit bă rba tul, un tip ca la ca rte ca re munce a ,
a duce a ba ni, ha ios, price put cu copiii şi l-a i înlocuit cu a lt bă rba t ca
la ca rte .
— Ha ba r n-a i cum a fost că să toria me a cu Ma . Şi, da că tot
ve ni vorba , nu ştii nimic nici de spre re la ţia me a cu Simon.
Câ nd mă gâ nde sc la Simon, mă cople şe şte vinovă ţia . Cum a m
putut să cre d că e l e ra re sponsa bil pe ntru site ? Mă gâ nde sc la
nume şi la a me ninţă rile scrise pe ca re le -a m gă sit în se rta rul de la
biroul lui şi, pre ţ de o clipă , a m îndoie li, a poi îmi da u se a ma ce
e ra u: note pe ntru ce rce ta re a lui. A folosit a ge nda Mole skine e xa ct
pe ntru ce e a ce i-a m da t-o e u, ca să -şi pla nifice ca rte a . Zâ mbe sc
uşura tă , ia r Me lissa se uită la mine cu ve nin în privire .
— E a tâ t de uşor totul pe ntru tine , nu-i a şa , Zoe ? Şi totuşi, nu
înce te zi nicioda tă să te plâ ngi.
— Uşor?
Aş râ de da că n-a r fi cuţitul a ce la din mâ na e i ca re re fle ctă
ra ze le ce pă trund prin lumina tor şi împră ştie curcube e prin toa tă
încă pe re a .
— …ia r din clipa în ca re te -a i muta t a lă turi a înce put şi rutina
cu va i, să ra ca de mine . Ma mă singură , chinuindu-se să plă te a scă
fa cturile , izbucnind în la crimi la fie ca re cinci minute .
— A fost o pe rioa dă gre a , spun e u, în a pă ra re a me a ,
a dre sâ ndu-mă ma i de gra bă lui Ka tie de câ t Me lisse i.
Ka tie îmi ca ută mâ na , dâ ndu-mi tot sprijinul tă cut de ca re a m
ne voie .
— Tot ce mi-a i ce rut, ţi-a m da t. Ba ni, un se rviciu, a jutor cu
copiii.
Se întoa rce spre noi. Îi a ud tocurile zgâ riind gre sia câ nd se
a ple a că spre mine , cu pă rul a tingâ ndu-l pe a l me u, şi-mi şuie ră în
ure che :
— Tu ce mi-a i da t mie vre oda tă ?
— Eu…
Minte a mi se gole şte . Cu sigura nţă tre buie să fi fă cut şi e u ce va ,
nu? Da r nu-mi vine nimic în ca p. Me lissa şi Ne il nu a u copii, nici
a nima le de ca re să a m grijă , nici flori ca re să fie uda te câ nd sunt e i
în va ca nţă . Da r o prie te nie înse a mnă ma i mult de -a tâ t, nu? Oa re
tre buie ta le re le ba la nţe i une i a miciţii să fie a tâ t de bine
e chilibra te ?
— Eşti invidioa să , spun, ia r cuvâ ntul pa re a tâ t de
ne se mnifica tiv ca să justifice ce va de o a se me ne a proporţie , ce va
a tâ t de oribil.
Me lissa se uită la mine de pa rcă tocma i a r fi că lca t într-un
ra ha t.
 — Invidioa să ? Pe tine ?
Da r vă d cum ide e a încolţe şte în minte a e i. Cum cre şte în ce va
concre t.
— Cre zi că a i fi fost o ma mă ma i bună ca mine .
— Aş fi fost una ma i re cunoscă toa re , cu sigura nţă , riposte a ză
ea.
— Îmi iube sc copiii.
Nu pot să cre d că a pus vre oda tă la îndoia lă a sta .
— Abia da că i-a i vă zut! Au fost o pie dică , fă cuţi pa che t şi trimişi
la mine ori de câ te ori te să tura i de e i. Cine a învă ţa t-o pe Ka tie să
gă te a scă ? Cine l-a ţinut pe Justin de pa rte de copiii de la şcoa lă
ca re fura u? Ar fi sfâ rşit în închisoa re da că n-a ş fi fost e u!
— Da r spune a i că te bucuri să -i a i prin pre a jmă .
— Pe ntru că a ve a u ne voie de mine . Ce a ltce va ma i a ve a u? O
ma mă ca re munce a tot timpul, ca re se tâ nguia tot timpul, ca re
plâ nge a tot timpul.
— Nu e cinstit, Me lissa .
— Ăsta -i a de vă rul, că -ţi pla ce sa u nu.
Lâ ngă mine , Ka tie nu spune nimic. Mă uit la e a şi vă d că
tre mură , comple t pa lidă . Me lissa se îndre a ptă de spa te . Se duce şi
se a şa ză pe sca unul rota tiv de la biroul e i şi de schide compute rul.
— La să -ne să ple că m, Me lissa .
Râ de .
— Ha i, Zoe , să fim se rioşi, nu poţi fi a tâ t de proa stă . Acum a i
a fla t de spre site , ştii ce -a m fă cut. Nu pot să te la s să ple ci, pur şi
simplu.
— Atunci la să -ne pe noi a ici! strig, dâ ndu-mi se a ma dintr-oda tă
că ma i e xistă o va ria ntă . Acum poţi să ple ci. Ne încui a ici. N-o să
ştim unde te -a i dus şi n-o să spune m poliţie i nimic din ce ne -a i
pove stit. Ai pute a să -ţi şte rgi totul de pe compute r.
 Îmi da u se a ma că pa r iste rică . Mă ridic în picioa re , fă ră să fiu
pre a sigură ce a m de gâ nd chia r în timp ce fa c a sta .
— Sta i jos.
Nu pot să -mi simt picioa re le , şi totuşi se mişcă spre Me lissa pe
pilot a utoma t.
— Sta i jos!
— Ma mă !
Totul se pe tre ce a tâ t de re pe de , că nu a m timp să re a cţione z.
Me lissa se ridică de pe sca unul e i şi se izbe şte de mine ,
dă râ mâ ndu-ne pe a mâ ndouă la pă mâ nt şi a te rizâ nd de a supra me a ,
ţintuindu-mă la pode a . Cu pumnul stâ ng mă strâ nge de pă r,
ridicâ ndu-mi bă rbia , ia r cu mâ na dre a ptă mi-a pus cuţitul la gâ t.
— M-a m ca m să tura t de che stia a sta , Zoe .
— Dă -te de pe e a ! strigă Ka tie , tră gâ nd-o pe Me lissa de ha ină
şi dâ ndu-i un pumn fix în stoma c.
Abia da că a re vre un e fe ct şi simt la ma cuţitului a pă sâ ndu-mi
pie le a .
— Ka tie , spun a proa pe în şoa ptă , opre şte -te !
Ezită , a poi fa ce un pa s în spa te , tre murâ nd a tâ t de ta re , că pot
a uzi cum îi clă nţă ne dinţii-n gură . Simt cum mă ustură gâ tul.
— Ma mă , sâ nge re zi!
Simt cum ce va ud se pre linge pe o pa rte a gâ tului me u.
— Ai de gâ nd să fa ci cum ţi s-a spus?
Da u din ca p, mişca re a a bia schiţa tă fă câ nd să curgă a ltă dâ ră
de sâ nge din tă ie tura de pe gâ tul me u.
— Exce le nt.
Me lissa se ridică , se scutură pe ge nunchi, a poi scoa te un
şe rve ţe l din buzuna r şi şte rge cu a te nţie la ma cuţitului.
— Acum, sta i jos!
Fa c ce mi se spune . Me lissa se întoa rce la biroul e i. Apa să
ta sta tura şi vă d funda lul fa milia r al site -ului
ga se ste pe re che a potrivita . Me lissa introduce un nume de utiliza tor
şi o pa rolă , da r pa gina de we b a ra tă dife rit; îmi da u se a ma a poi că
s-a cone cta t ca a dministra tor a l pa ginii. Micşore a ză fe re a stra şi
a poi de schide o a lta , a pă sâ nd pe ta ste cu mişcă ri sigure . Vă d
ima gine a unui pe ron de la me trou. Nu e a glome ra t; sunt vre o
doispre ze ce oa me ni stâ nd în picioa re şi o fe me ie cu un trole r de
cumpă ră turi stă pe o ba ncă . La înce put a m impre sia că ne uită m la
o fotogra fie , a poi fe me ia cu trole rul se ridică şi înce pe să me a rgă
de -a lungul pe ronului.
— Ale a sunt ca me re le de supra ve ghe re ?
— Da . Nu-mi pot a suma cre ditul pe ntru e le , doa r pe ntru
re dire cţiona re a ima ginilor. M-a m gâ ndit să insta le z ca me re le me le ,
da r a r fi înse mna t să mă re strâ ng la doa r câ te va linii de me trou. În
fe lul ă sta , pute m ve de a toa tă re ţe a ua . Asta e ste linia Jubile e .
Ma i a pa să câ te va combina ţii de ta ste şi ima gine a se schimbă ,
a ră tâ nd un a lt pe ron, pe ca re o mâ nă de oa me ni a şte a ptă tre nul.
— Nu a m a cce s la tot siste mul şi din pă ca te nu e xistă
posibilita te a de a controla şi dire cţia în ca re să ba tă ca me re le , pot
să vă d doa r ce vă d şi ope ra torii. Da r a uşura t toa tă proce dura , ca
să nu ma i zic că e cu mult ma i inte re sa ntă .
— Ce vre i să spui? între a bă Ka tie .
— Îna inte să a m a cce s la re ţe a , n-a m ştiut ce li s-a întâ mpla t
fe me ilor. A tre buit să le scot de pe site oda tă ce profilurile lor a u
fost vâ ndute , sa u să ve rific da că nu şi-a u schimba t locul de muncă
ori tra se e le spre e l. Une ori tre ce a u zile între gi pâ nă să -mi da u
se a ma că o fe me ie purta o ha ină nouă . Asta nu e ra pre a bine
pe ntru a fa ce re . Acce sul la ca me re le de supra ve ghe re înse a mnă că
pot să le urmă re sc oricâ nd vre a u. Înse a mnă că pot să vă d ce li se
întâ mplă .
 Continuă să a pe se pe butoa ne le ta sta turii, îna inte să a pe se
coma nda e nte r cu un a vâ nt e xa ge ra t. Un zâ mbe t la înce put timid i
se întinde a poi pe toa tă fa ţa , câ nd se întoa rce spre noi.
— Şi-a cum ce -a ţi zice să jucă m un jocule ţ?
 34.

Ke lly se uită la te le fonul de pe biroul e i şi-şi a dună cura jul să

forme ze numă rul. Ma i înce rca se de câ te va ori, a nulâ nd a pe lul de
fie ca re da tă îna inte să înce a pă să sune , a poi închizâ nd chia r în
clipa în ca re cine va ră spunse se . Îna inte să se ră zgâ nde a scă din
nou, luă te le fonul şi formă numă rul. Prinzâ nd re ce ptorul între umă r
şi ure che , a scultă cum suna ; o pa rte din e a îşi dore a să intre
me sa ge ria voca lă , ce a la ltă îşi dore a să înche ie cu a sta o da tă
pe ntru totde a una . Nick convoca se pe toa tă lume a în sa la de
şe dinţe pe ste ze ce minute şi e ra puţin proba bil că a ve a să ma i a ibă
a ltă şa nsă se de a un te le fon pe rsona l pe ntru o bună buca tă de
vre me .
— Alo.
La a uzul vocii lui Le xi, Ke lly a muţi dintr-oda tă . În jurul e i, toa tă
lume a se pre gă te a pe ntru şe dinţă ; oa me nii îşi lua u ca rne te le de
notiţe şi se a ple ca u pe ste birouri să -şi cite a scă e -ma ilurile de ultim
mome nt. Ke lly se gâ ndi da că nu a r fi fost ma i bine să închidă .
— Alo? se a uzi, a poi, din nou, de da ta a sta pe un ton irita t: Alo?
— Eu sunt.
— Oh! Şi de ce n-a i zis nimic?
— Scuze , cre d că e ce va în ne re gulă cu linia . Ce fa ci?
Vă zu notifica re a unui e -ma il nou sosit în inbox-ul e i şi mută
mouse -ul ca să -l de schidă . Era de la inspe ctor. Ce aud eu este
fierbătorul d e apă? Pe uşa de schisă a să lii de şe dinţe Ke lly putu să -l
va dă pe Nick a ple ca t a supra te le fonului să u Bla ckbe rry. Bă rba tul
ridică privire a , zâ mbi la rg şi cu mâ na libe ră mimă sorbitul dintr-o
ca nă .
— Sunt bine . Tu?
— Bine .
 Dă du din ca p în dire cţia inspe ctorului şi ridică a ră tă torul, cu
inte nţia să a ra te că ma i întâ rzia doa r un minut, da r Nick se uita
de ja în a ltă pa rte .
Conve rsa ţia pla tă continuă pâ nă câ nd Ke lly nu ma i fu în sta re
să se a bţină .
— De fa pt, te -a m suna t să -ţi spun că spe r să te distre zi mâ ine .
Urma ră câ te va mome nte de linişte .
— Mâ ine ?
— Nu mâ ine e re uniune a voa stră ? La Durha m?
Oa re pă ruse e ntuzia sma tă ? Ke lly spe ra ca a şa să fie . Oricâ t de
mult îi displă ce a gâ ndul de a o şti pe Le xi îna poi în ca mpusul
a ce la ; oricâ t de gre u i-a r fi fost să a cce pte ide e a de a o fa ce e a
însă şi, tre buia să înţe le a gă ce e a ce Le xi îi spune a de a ni de zile .
Nu e ra via ţa e i.
— Ba da .
În voce a lui Le xi se simţe a suspiciune a , ia r Ke lly nu pute a s-o
învinovă ţe a scă pe ntru a sta .
— Ei bine , spe r c-o să te distre zi. Pun pa riu că o pa rte dintre
cole gi nu s-a u schimba t de loc. Cine e ra fa ta a ia cu ca re a i sta t în
a nul a l doile a , ce a ca re mâ nca numa i câ rna ţi?
Vorbe a pre a re pe de , cuvinte le rostogolindu-se pa rcă une le
pe ste a lte le , în înce rca re a e i de a fi câ t de înţe le gă toa re şi
e mpa tică ştia c-a r fi tre buit să fie a tunci câ nd Le xi a pome nit pe ntru
prima da tă de întoa rce re a la Durha m.
— Ge mma , pa rcă .
— Aia , da . O ciuda tă !
— Surioa ră , ce se întâ mplă ? De ce a i suna t, de fa pt?
— Să -ţi spun că -mi pa re ră u. Că m-a m a me ste ca t în via ţa ta , că
a m jude ca t a le ge rile pe ca re le -a i fă cut, ră spunse Ke lly tră gâ nd
a dâ nc a e r în pie pt. Da r, ma i a le s, pe ntru că nu a m sta t cu tine la
te le fon în se a ra a ce e a .
Le xi scoa se un sune t uşor, ca şi cum şi-a r fi înă buşit plâ nsul
ca re -i stă te a în gâ t.
— Ke lly, te rog, nu… nu vre a u să …
Pă ru a tâ t de de znă dă jduită , încâ t Ke lly a proa pe că se opri,
de te stâ nd fa ptul că o ră ne a pe Le xi. Da r a şte pta se de ja pre a mult
ca să spună cuvinte le .
— Te rog, a scultă -mă , şi după a ia îţi promit că nu ma i vorbe sc
nicioda tă de spre a sta .
Luă tă ce re a lui Le xi dre pt a cce pta re .
— Îmi pa re ră u că ţi-a m închis. Era i spe ria tă , ia r e u n-a m fost
a colo pe ntru tine şi nu tre ce nicio zi în ca re să nu mă simt vinova tă
din ca uza a sta .
La ca pă tul ce lă la lt a l firului e ra o linişte a tâ t de pă trunză toa re ,
că lui Ke lly îi tre cu prin minte că sora e i închise se pur şi simplu
te le fonul, da r, în ce le din urmă , Le xi vorbi.
— Ke lly, nu a fost vina ta .
— Da r da că a ş fi…
— N-a fost vina ta că a i închis te le fonul, cum n-a fost nici vina
me a că a m tra ve rsa t pă dure a de una singură . Nu te conda mn pe
tine şi nu-i conside r vinova ţi nici pe ce i de la poliţie .
— Ar fi tre buit să ia ma i în se rios plâ nge rile a nte rioa re .
— Ke lly, singurul motiv pe ntru ca re a m fost viola tă în se a ra
a ce e a e ste a ce la că un bă rba t a hotă râ t a tunci că a ia a ve a de
fă cut. Nu ştiu da că ma i fă cuse che stia a sta îna inte , da că a ma i
fă cut-o după şi, de bine , de ră u, nici nu-mi ma i pa să . A fost o
singură se a ră , o oră din via ţa me a , şi a m a vut mult ma i multe
a lte le pline cu mome nte luminoa se , fe ricire şi bucurii.
Pe funda l, Ke lly îşi a uzi ne poţii râ zâ nd; hă hă ie li conta gioa se şi
gre u de controla t ca re -i fă ce a u inima să tre sa lte de bucurie .
 — Nu a fost vina nimă nui a ltcuiva , Ke lly.
— Bine .
Ke lly nu îndră zni să spună ma i mult, de te a mă să nu
izbucne a scă în plâ ns. Acum şi-a r fi dorit s-o fi suna t pe Le xi de pe
te le fonul e i mobil, în loc să fie le ga tă de biroul la ca re toa tă lume a
o pute a ve de a . Închise ochii şi-şi duse o mâ nă la frunte . Pe funda l,
Fe rgus şi Alfie continua u să se joa ce , hlize lile lor a me ste câ ndu-se
a cum cu ţipe te le indigna te le ga te de împă rţire a cine ştie că re i
jucă rii. În minte a e i, Ke lly o pute a ve de a pe Le xi în bucă tă rie , cu
bă ie ţii încă plini de e ne rgie , în ciuda une i zile pline la şcoa lă şi la
cre şă , împră ştiind pie se Le go pe ste tot la picioa re le e i. Nimic din
via ţa lui Le xi nu e ra de finit de tre cutul e i; tră ia clipa . Era timpul ca
şi e a să fa că la fe l. Se a dună , şi a mâ ndouă vorbiră în a ce la şi timp.
— Cu ce cre zi c-a r tre bui să mă îmbra c?
— Cu ce te îmbra ci la re uniune ?
Ke lly zâ mbi, a ducâ ndu-şi a minte dă ţile în ca re îşi te rmina u una
ce le ila lte propoziţiile la şcoa lă . Le xi pre tinde a că a ve a u supe r
pute ri spe cia le de ge me ne , da r în re a lita te nu e ra vorba de câ t de
fa ptul că pe tre ce a u foa rte mult timp împre ună . Era u ce le ma i bune
prie te ne .
— De fa pt, tre buie să te la s, spuse Ke lly, ză rindu-l pe Nick ca re
îşi re pe ta e xe rciţiul cu mima tul de ma i de vre me . Tre buie să intru
într-o şe dinţă . Să -mi pove ste şti cum a fost. Şi da că ma i nou Ge mma
ma i mă nâ ncă şi a ltce va în a fa ră de câ rna ţi.
Le xi râ se .
— Mulţume sc de te le fon. Ştii că te iube sc.
— Şi e u te iube sc.

Ke lly intră cu spa te le în sa la de şe dinţe , de schizâ nd uşa cu

pa rte a e i dorsa lă şi înce rcâ nd să nu-i sca pe ta va , ca re se înclina şi
se clă tina la fie ca re pa s pe ca re -l fă ce a .
 — Nu pre a ma i a ve m plicule ţe de ce a i, Lucinda , a şa că a m
folosit una dintre che stiile ta le din pla nte , spe r că nu-i nicio
proble mă , nu?
Nu primi nicio re a cţie din pa rte a a na liste i; de fa pt, nime ni nu
se uită la e a .
— S-a întâ mpla t ce va , nu-i a şa ? între bă Ke lly.
— Ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice tocma i a u primit o notifica re
că a a pă rut un profil nou, spuse Nick.
Îşi tra se sca unul ca să -i fa că loc şi e i, ia r Andre w Robinson
a ră tă spre la ptopul din fa ţa e i.
— După ce contul lui Nick a fost a nula t, a m de schis unul nou,
la instrucţiunile sa le , spuse Andre w. Acum cincispre ze ce minute ,
a m primit a sta .
E-ma ilul e ra scurt; un râ nd de te xt în pa rte a de sus, însoţind
fotogra fia une i fe me i blonde .

Profil nou-nouţ: GRATIS doa r a stă zi.

— A ma i fost vre unul dintre e le gra tuit? între bă Ke lly.

— Doa r pe ntru me mbrii Pla tinum. Niciunul dintre profiluri nu a
fost cota t la ma i puţin de 200 de lire şi e ste prima da tă câ nd a m fost
înştiinţa ţi de a pa riţia une i noi înre gistră ri. Din câ te ştim, singure le
notifică ri ve ne a u sub forma a nunţurilor din zia rul Gazette.
Ke lly citi profilul.

Fe me ie a lbă .

18 a ni. Pă r lung blond, ochi a lba ştri.

Je a nşi a lba ştri, ghe te gri, tricou ne gru cu gule r în V

şi ca rdiga n la rg gri, cu cordon. Ha ină a lbă cu puf,
lungă pâ nă la ge nunchi, de a se me ne a cu cordon.
 Ge a ntă ne a gră cu la nţ a uriu.

Mă rime a 36-38.

15:30 Intră la sta ţia de me trou Crysta l Pa la ce . Ia

tre nul de supra fa ţă spre Ca na da Wa te r, a le gâ nd
primul va gon şi stâ nd lâ ngă uşi. Schimbă pe linia
Jubile e , me rgâ nd pe pe ron ca să ste a lâ ngă ha rta
de me trou, unde se de schid uşile va gonului cu
numă rul 6. Stă jos şi cite şte o re vistă . Schimbă la
Wa te rloo, unde o ia la dre a pta şi coboa ră scă rile
că tre Pe ronul numă rul 1; le gă tura cu linia Northe rn.
Me rge pe pe ron ca să ste a la mijloc, lâ ngă o
se cţiune uza tă a linie i de de ma rca ţie ga lbe ne .
Va gonul din mijloc se opre şte chia r viza vi de a ce st
loc. Stă lâ ngă uşi pâ nă la Le ice ste r Squa re . O ia pe
sca ra rula ntă , a poi ie se din sta ţie pe la a tre ia
ie şire , pe Cha ring Cross Roa d.

Disponibilita te : DOAR ASTĂZI.

Dura tă : 45 de minute

Nive l de dificulta te : e xtre m de dificil.

— A a juns la toţi me mbrii, spuse Andre w, mutâ nd cursorul

că tre dire ctorul de a dre se , unde că suţa „Că tre ” indica e xa ct a ce st
lucru.
Se lă să tă ce re a şi fie ca re se gâ ndi la se mnifica ţia fa ptului că
între a ga listă a me mbrilor comunită ţii
ga se ste pe re che a potrivita .com – oricâ t de e xtinsă a r fi fost a ce a sta –
pute a a cce sa profilul a ce ste i fe me i ca să -i de sca rce tra se ul. Oa re
câ ţi bă rba ţi s-or fi a fla t de ja în fa ţa compute re lor, sa u se uita u pe
te le foa ne , citind e xa ct ce tocma i citise Ke lly? Şi, citind a sta şi ştiind
că fe me ia a ce e a îşi croia drum prin Londra , fă ră să a ibă ha ba r că
e ra urmă rită , oa re câ ţi dintre e i a r ma i fi fă cut încă un pa s, ducâ nd
pove ste a ma i de pa rte ?
— Poţi să mă re şti fotogra fia ? între bă Ke lly.
Andre w fă cu întocma i, ia r e cra nul se umplu cu ima gine a mă rită
a fotogra fie i de profil pe ca re tocma i o vă zuse ră . Era un se lfie , cu
a dole sce nta ţuguindu-şi buze le spre ca me ră . Şuviţe groa se de pă r
blond a cope rindu-i pe jumă ta te ochii. Filtrul so -focus suge ra că
fotogra fia fuse se lua tă de pe Insta gra m, sa u că fuse se pre gă tită
pe ntru vre o a ltă re ţe a de socia liza re .
Fotogra fia e ra o nouta te pe ntru Ke lly, da r fa ta nu. O a ltă poză ,
ca re -i fuse se da tă lui Ke lly de e xe mplu, din ca re o buca tă ma i mică
fuse se de cupa tă . Ke lly citise fie ca re pa gină din dosa rul ope ra ţiunii
FURNISS. Ştia c-o ma i vă zuse pe fa ta a ce e a îna inte . Ace la şi pă r
blond, a ce e a şi e xpre sie bosumfla tă .
Se întoa rse spre Nick.
— O re cunosc. Este fiica lui Zoe W a lke r.
 35.

— Ce fe l de joc? între b.
Me lissa zâ mbe şte . E încă la biroul e i, şi-şi rote şte sca unul ca să
se a şe ze cu fa ţa spre noi. Se uită la e cra nul compute rului.
— De ja ma i mult de o sută de a cce să ri, spune şi se uită la
Ka tie . Eşti o fa tă popula ră .
Simt cum mă strâ nge stoma cul.
— Doa r n-o pui pe site !
— E de ja a colo.
Me lissa a pa să din nou o ta stă şi vă d fotogra fia lui Ka tie pe
e cra n, ţuguindu-şi buze le spre noi cu o sigura nţă de sine
nonşa la ntă , în contra st e vide nt cu situa ţia în ca re ne a flă m a cum.
Ka tie scoa te un strigă t şi o cuprind cu bra ţul, tră gâ nd-o spre mine
a tâ t de hotă râ t, că sca unul e i zgâ rie pode a ua .
— Ia tă cum stă tre a ba , spune Me lissa , cu voce a e i de fe me ie
de a fa ce ri, ce a pe ca re o a doptă câ nd vorbe şte la te le fon cu
furnizorii sa u înce a rcă să -l îmbrobode a scă pe dire ctorul de la
ba ncă să -i ma i a corde încă un împrumut.
N-a m ma i a uzit-o folosind tonul a ce sta cu mine pâ nă a cum şi
mă fa ce să -mi înghe ţe sâ nge le în ve ne .
— Am cre a t profilul lui Ka tie ca re se poa te de scă rca gra tuit
pe ntru o pe rioa dă de timp limita tă şi a m trimis linkul că tre toţi
me mbrii.
De la compute r se a ude a lt sune t; se de schide o fe re a stră de
notifica re , a poi a lta , încă una , încă una .

De scă rca t.

De scă rca t.
 De scă rca t.

— După cum ve de ţi, s-a u re pe zit cu toţii. De loc surprinză tor,

da că sta i să te gâ nde şti că de obice i plă te sc pâ nă la cinci sute de
lire pe ntru ce va mult ma i puţin… – se opre şte , că utâ nd cuvâ ntul
potrivit, gă sindu-l în ce le din urmă pe ce l ca re -mi va întoa rce
stoma cul pe dos – a de me nitor.
— Nu ple a că nică ie ri.
— Ei, ha ide a cum. Unde ţi-e spiritul de a ve ntură ? Nu toţi clie nţii
me i a u scopuri crimina le , să ştii. Unii dintre e i sunt ma i de gra bă
roma ntici.
— Nu ple a că .
— Atunci mă te m că se va te rmina foa rte prost pe ntru
a mâ ndouă .
— Ce vre i să spui?
Îmi ignoră între ba re a .
— Ia tă re gulile : Ka tie me rge pe tra se ul e i obişnuit, ia r da că
a junge la re sta ura nt fă ră nicio… s-o numim între rupe re … a tunci a ţi
câ ştiga t şi vă da u drumul. Da că nu… e i bine , a tunci pie rde ţi
a mâ ndouă .
— E o ne bunie , spune Ka tie .
Me lissa o prive şte , cu un zâ mbe t ironic pe fa ţă .
— Ei, ha i, Ka tie , nu ţi se potrive şte să ra te zi oca zia de a fi în
lumina re fle ctoa re lor.
— Ce vre a să înse mne a sta ?
— Asta e şa nsa ta de a de ve ni ve de ta spe cta colului. Ştim cu
toţii că nu e şti fe ricită da că nu e şti în ce ntrul a te nţie i. Nu conte a ză
că poa te şi Justin a r fi me rita t o şa nsă , sa u unul dintre prie te nii tă i.
Întotde a una tre buie să fie totul de spre tine , nu-i a şa ? Aşa ma mă ,
a şa fiică .
Sunt şoca tă de ura din voce a e i. Ka tie plâ nge , la fe l de uimită
ca mine .
— Aşa da r, spune Me lissa , ă sta e ste jocul. Ga ta să înce pe m?
Sa u vre ţi să să rim dire ct la pa rte a în ca re voi pie rde ţi?
Înce a rcă tă işul la me i pe o unghie , unde e pre a a scuţit să
a lune ce uşor pe la cul de unghii roşu cu ca re e ste da tă Me lissa
întotde a una .
— N-o folose şti pe fiica me a ca mome a lă pe ntru o gră ma dă de
de ge ne ra ţi. Ma i bine mor.
Me lissa ridică din ume ri.
— Ale ge re a ta .
Se ridică şi vine spre mine , cu cuţitul îndre pta t în fa ţă .
— Nu! strigă Ka tie .
Se a ga ţă de mine , cu la crimile şiroindu-i pe fa ţă .
— O s-o fa c, o s-o fa c, n-o la s să te ră ne a scă .
— Ka tie , nu te la s să ple ci. O să a i de sufe rit.
— Şi da că nu o fa c, o să sufe rim a mâ ndouă . Nu înţe le gi? E
ne bună !
Arunc o privire spre Me lissa , da r pa re comple t ne pe rturba tă de
a firma ţia lui Ka tie . Nici urmă de ne rvozita te , de mâ nie , ce e a ce
fa ce ca a cţiunile e i să pa ră cu mult ma i îngrozitoa re . Îmi da u
se a ma că a r împlâ nta cuţitul a ce la în mine fă ră să e zite . Mă chinui
să a cce pt că fe me ia pe ca re o conside ra m prie te na me a – fe me ia
pe ca re cre de a m c-o cunosc – e ste cu totul şi cu totul a ltă
pe rsoa nă . Cine va ca re mă ură şte . Ca re mă invidia ză a tâ t de ta re
pe ntru că sunt ma mă , că e ste ga ta să -mi fa că ră u; sa u să -i fa că ră u
fiice i me le .
Ka tie mă strâ nge de umă r.
— O să re uşe sc, ma mă . Va fi a glome ra t la me trou, sunt oa me ni
pe ste tot, nime ni n-o să -mi fa că niciun ră u.
— Da r, Ka tie , ce le la lte a u fost ră nite . Alte fe me i a u fost ucise .
Viola te ! Nu poţi ple ca .
Chia r în timp ce spun cuvinte le a ce ste a , mă gâ nde sc la
a lte rna tivă . Da că ră mâ ne a ici, ce se va întâ mpla cu e a ? Acum nu
ma i a m nicio îndoia lă că Me lissa o să mă omoa re , da r n-o s-o la s
să -i fa că ră u şi lui Ka tie .
— Ce le la lte fe me i nu ştia u că sunt urmă rite . Eu ştiu. O să a m
a ce st a va nta j. Şi cunosc bine tra se ul ă la , ma mă , o să ştiu da că
cine va e pe urme le me le .
— Ka tie , nu!
— Pot să re uşe sc. Vre a u să fa c a sta .
Nu ma i plâ nge ; pe fa ţă i s-a întipă rit o de te rmina re pe ca re o
cunosc a tâ t de bine , că mi se ta ie ră sufla re a . Cre de că mă
sa lve a ză . Chia r cre de că poa te juca jocul ă sta – că poa te tra ve rsa
Londra fă ră să fie prinsă – şi că , da că va câ ştiga , Me lissa mă va
cruţa .
Gre şe şte – Me lissa nu mă va lă sa să ple c – da r, înce rcâ nd să
mă sa lve ze pe mine , e u pot, de fa pt, s-o sa lve z pe e a . Afa ră , a re o
şa nsă . Aici, sunte m de ja moa rte .
— Bine , îi spun, de şi pa re ca o tră da re .
Se ridică şi se uită la Me lissa . Ridică bă rbia se me ţ şi, pe ntru o
clipă , îmi a minte sc de pe rsona jul e i din pie sa de te a tru,
a scunzâ ndu-şi ide ntita te a sub ha ine de bă ia t şi cuvinte iste ţe . Da că
se te me , nu o a ra tă .
— Ce tre buie să fa c?
— Tre buie doa r să te duci la se rviciu. Nimic ma i simplu. Ve i
ple ca în – Me lissa ve rifică e cra nul compute rului – cinci minute şi
ve i me rge pe tra se ul obişnuit că tre re sta ura nt. Îmi ve i da te le fonul
tă u, nu te ve i opri, nu-ţi ve i schimba rutina şi nu ve i fa ce nimic a tâ t
de proste sc cum a r fi să ce ri a jutor sa u să înce rci să ie i le gă tura cu
poliţia .
 Ka tie îi întinde te le fonul e i mobil. Me lissa se duce la biroul e i
şi a pa să ia r o combina ţie de ta ste . Pe e cra nul compute rului a pa re
ima gine a color a ca me re lor de supra ve ghe re pe ca re o re cunosc;
e ste sta ţia de me trou Crysta l Pa la ce . Pot ve de a şirul de ta xiuri în
pa rte a stâ ngă şi gra ffitiul de pe ziduri, a fla t a colo dintotde a una . În
ima gine se ve de o fe me ie ca re intră gră bită în sta ţie , ve rificâ ndu-şi
ce a sul.
— Un singur pa s gre şit, spune Me lissa , şi e u voi şti. Şi nu
tre buie să fii un ge niu ca să -ţi da i se a ma ce se va întâ mpla a tunci
cu ma ică -ta .
Ka tie îşi muşcă buza .
— Nu tre buie să fa ci a sta , îi spun înce t.
Îşi dă pă rul pe spa te .
— E în re gulă . N-o să la s să mi se întâ mple nimic, ma mă . Şi nici
ţie .
În ochi îi cite sc de te rmina re a sumbră , da r o cunosc pre a bine
ca să cre d că se simte la fe l de încre ză toa re pe câ t se a ra tă .
Inte rpre te a ză un rol, da r a ici nu-i vorba de un spe cta col. Nu e un
joc, oricum l-a r numi Me lissa . Orice s-a r întâ mpla , cine va a re să fie
ră nit.
— E timpul să ple ci, spune Me lissa .
O îmbră ţişe z pe Ka tie a tâ t de strâ ns încâ t simt că ră mâ n fă ră
a e r.
— Ai grijă !
Cre d că a m spus a ce la şi lucru de mii de ori de câ nd a m de ve nit
ma mă , de fie ca re da tă o formulă simplifica tă pe ntru ce va ma i mult.
— Ai grijă – câ nd a ve a ze ce luni şi e xplora mobilie rul din ca să .
De fa pt, voia m să spun: Nu sparge nim ic, Fii atentă cu vaza aia.
— Ai grijă – câ nd a învă ţa t să me a rgă pe bicicle tă . Să te fereşti d e
m aşini, a ş fi putut să spun.
 — Ai grijă – prima oa ră câ nd a a vut o re la ţie se rioa să cu un
bă ia t. Nu te lăsa rănită, voia m să spun. Nu răm âne însărcinată.
— Ai grijă , spun a cum. Nu-i lăsa să te prind ă. Fii cu och ii-n patru.
Fii m ai rapid ă ca ei. Fugi cât poţi d e reped e.
— O să a m. Te iube sc, ma mă .
Îmi spun să mă pre fa c că -i doa r o zi obişnuită , câ nd ochii mi se
umplu de la crimi. Pre fă -te că nu fa ce a ltce va de câ t să ple ce la
se rviciu şi că va ve ni îna poi a ca să ma i tâ rziu şi vom pune Neveste
d isperate pe Ne tflix şi vom mâ nca pizza . Pre fă -te că nu e ultima oa ră
câ nd o ve zi. Plâ ng de -a bine le a a cum, la fe l şi Ka tie , bra va da e i
te mpora ră fiind pre a fra gilă ca să fa că fa ţă une i a se me ne a
de scă rcă ri e moţiona le . Vre a u să -i spun să a ibă grijă de Justin câ nd
e u nu voi ma i fi, să se a sigure că Ma nu-l va lă sa s-o ia pe un
drum gre şit, da r da că a ş fa ce a sta a r fi doa r o re cunoa şte re a
fa ptului la ca re nu vre a u ca e a să se gâ nde a scă : că e u nu voi ma i fi
a ici câ nd e a se va întoa rce . Dacă se ma i întoa rce .
— Şi e u te iube sc.
Înce rc să me more z fie ca re de ta liu din figura e i: fe lul în ca re -i
miroa se pă rul; dâ ra de luciu de buze din cră pă turile buze lor e i. Mi-
o fixe z a tâ t de bine în minte că , orice s-a r întâ mpla în urmă toa re a
oră , ştiu că ultimul lucru pe ca re -l voi a ve a în fa ţa ochilor îna inte să
mor va fi chipul e i.
Fe tiţa me a .
— Ha i, ga ta .
Me lissa de schide uşa de la bucă tă rie şi Ka tie me rge de -a
lungul holului îngust spre pa rte a din fa ţă a ca se i. Mă gâ nde sc că
a cum e ste şa nsa me a . Mă gâ nde sc să mă re pe d după Ka tie , câ nd
se va de schide uşa din fa ţă , împingâ ndu-ne pe a mâ ndouă a fa ră ,
după ca re s-o luă m la fugă ; să fugim pâ nă sunte m în sigura nţă .
Da r, chia r da că Me lissa ţine cuţitul pe o pa rte a cum, l-a prins a tâ t
de fe rm, că oa se le pumnilor i s-a u a lbit. L-a r pute a folosi într-o
clipă .
Cuţitele.
Ar fi tre buit să mă gâ nde sc ime dia t la a sta . Suportul de cuţite ,
din ca re a cum lipse şte unul, ma i a dă poste şte încă un cuţit pe ntru
de zosa t şi tre i cuţite pe ntru le gume , de mă rimi dife rite , de la ma re
la mic. Aud sune tul che ii în broa scă şi a poi, dintr-oda tă , foa rte
re pe de , uşa se trâ nte şte la loc şi îmi vine în minte ima gine a lui
Ka tie îndre ptâ ndu-se spre sta ţia de me trou. Spre pe ricol. Fugi, o
implor în minte a me a . Ia-o în d irecţia opusă. Găseşte o cabină
telefonică. Sună la poliţie.
Da r ştiu că n-o va fa ce . Cre de că Me lissa o să mă omoa re da că
nu o ve de pe ca me re le de supra ve ghe re în e xa ct opt minute .
Eu ştiu că mă va ucide chia r da că o ve de .
Câ nd Me lissa se întoa rce , sunt la jumă ta te a dista nţe i dintre
ma să şi bla tul de bucă tă rie . Are în mâ nă ce va ce tre buie să fi lua t
din hol. O rolă de ba ndă a de zivă .
— Unde ple ci? Tre ci încoa ce !
Fa ce un se mn cu vâ rful cuţitului şi nu e ne voie de ma i mult ca
să mă convingă . Me lissa îmi mută sca unul ca să sta u cu fa ţa la
e cra nul compute rului e i. Mă a şe z.
— Pune mâ inile la spa te .
Mă conforme z şi a ud sune tul be nzii de lipit rupte în fâ şii.
Me lissa îmi prinde una în jurul înche ie turilor de la mâ ini, a poi
înfă şoa ră ba nda în jurul ba re lor de le mn de la spă ta rul sca unului,
în a şa fe l încâ t să nu-mi pot mişca mâ inile . Ma i rupe încă două
fâ şii şi-mi prinde şi gle zne le de picioa re le sca unului.
Urmă re sc ce a sul din colţul din dre a pta jos a l e cra nului.
Încă şa se minute .
Mă linişte şte gâ ndul că drumul lui Ka tie pâ nă la se rviciu e ste
pe rute a glome ra te şi că a fa ră e încă lumină . Nu e xistă pe tra se u
a le i întune ca te pe ca re a r pute a fi încolţită , a şa că , da că îşi
pă stre a ză ca lmul, va fi bine . Fe me ile ca re a u de ve nit victime –
Ta nia Be cke , La ura Ke e n, Ca thy Ta nning – nu ştia u că fuse se ră
lua te dre pt ţinte . Ka tie ştie . Ka tie a re un a va nta j.
— Ga ta de spe cta col? între a bă Me lissa .
— Nu mă uit.
Da r de scopă r că nu mă pot a bţine . Îmi vine brusc în minte o
ima gine cu mine ducâ nd-o pe Ka tie la spita l câ nd e ra mică şi
tră gâ nd de mine să mă uit câ nd i-a u pus o bra nulă în mâ na e i
micuţă , ca s-o re hidra te ze după ce lua se un microb urâ t. Îmi
dore a m a tâ t de mult să ia u e u tot ră ul din e a , da r, da că tot nu
pute a m fa ce a sta , a tunci mă ca r tre buia să suport dure re a de a o
ve de a că sufe ră ; s-o tră ie sc a lă turi de e a .
Tă ie tura de pe gâ tul me u a înce put de ja să prindă coa jă , ia r
uscă ciune a e i îmi strâ nge pie le a şi îmi provoa că mâ ncă rimi. Întind
gâ tul în înce rca re a de a a lina se nza ţia a ce e a , da r mişca re a
de schide ra na şi pică turi noi de sâ nge îmi ca d în poa lă .
Pa tru minute .
Ne uită m la e cra n fă ră să spune m nimic. Sunt a tâ t de multe
lucruri pe ca re a ş vre a să le ştiu, da r nu vre a u să ma i a ud voce a
Me lisse i. Mă scufund într-o fa nte zie în ca re poliţia se îndre a ptă
chia r a cum în vite ză spre Ane rle y Roa d. În orice clipă de -a cum o să
a ud bufniturile poliţie i ca re spa rge uşa din fa ţă . E a tâ t de re a l ce -mi
închipui, că ciule sc ure chile să a ud sire ne le ma şinilor de poliţie .
Da r nu se a ude nimic.
Două minute .
Pa re o e te rnita te pâ nă câ nd o ve de m pe Ka tie a pă râ nd pe
ima gine a ca me re lor de supra ve ghe re . Nu se opre şte , da r se uită
spre ca me ră câ nd se a propie , fixâ ndu-ne pâ nă câ nd ie se din ca dru.
Te văd , spun surd buze le me le . Sunt cu tine. Nu-mi pot opri
la crimile .
— Din pă ca te nu o pute m urmă ri câ nd tre ce de ba rie re le de
control a l bile te lor.
Tonul Me lisse i e a mica l, a proa pe că ne -a m fa ce confide nţe , de
pa rcă a m lucra la un proie ct împre ună . E chia r ma i de ra nja nt de câ t
da că a r ţipa la mine sa u m-a r a me ninţa .
— Da r o s-o ve de m din nou câ nd a junge pe pe ron.
Mută mouse -ul pe e cra n şi ză re sc o listă a ce e a ce pre supun că
sunt ca me re le : Ald gate Est – intrare; Angel – intrare; Angel – peronul
sud ic; Angel – peronul nord ic; Bakerloo – barierele d e control al biletelor…
şi lista continuă .
— Multe din profilurile ma i ve chi nu se a flă în zone a cope rite
de ca me re le pe ca re le pot a cce sa , e xplică Me lissa , da r vom pute a
să ve de m ce a ma i ma re pa rte a tra se ului lui Ka tie . Uite -o!
Ka tie stă pe pe ron, cu mâ inile vâ râ te în buzuna re . Aruncă
priviri de jur împre jur şi e u spe r că se uită după ca me re sa u după
ce ila lţi pa sa ge ri ca să va dă ca re dintre e i a r pute a de ve ni un
pe ricol. Vă d un bă rba t în costum şi pa lton ca re se a propie de e a .
Ka tie se dă uşor un pa s îna poi, ia r e u îmi înfig unghiile în pa lme le
me le strâ nse pâ nă câ nd bă rba tul tre ce de e a fă ră să -şi schimbe
ritmul. Inima îmi ba te cu pute re .
— E o a ctriţă de stul de bună , nu-i a şa ?
O ignor. Tre nul de supra fa ţă a junge şi Ka tie urcă , uşile
închizâ ndu-se şi înghiţind-o pre a re pe de . Aş vre a ca Me lissa să
a cce se ze urmă toa re a ca me ră , da r e a nu se mişcă . Cule ge un fir de
a ţă de pe sa coul e i, se încruntă la e l îna inte să -l la se să plute a scă
spre pode a . Fa nte zia din minte a me a me rge ma i de pa rte : mi-l
ima gine z pe Simon întorcâ ndu-se de la inte rviul lui; gă sind ca sa
goa lă , cu uşa de scuia tă , şi ştiind cumva că e u sunt a lă turi.
Sa lvâ ndu-mă . Ima gina ţia me a de zvoltă tot ma i multe a mă nunte , ia r
a bsurdul situa ţie i e inve rs proporţiona l cu spe ra nţa me a ca re se
stinge tre pta t.
Nu vine nime ni.
O să mor a ici, în ca sa Me lisse i. Oa re va înce rca să sca pe de
ca da vrul me u, mă între b, sa u mă va lă sa a ici să putre ze sc, ca să
mă gă se a scă Ne il câ nd se va întoa rce din de le ga ţie ?
— Unde -o să ple ci? o între b.
Se întoa rce spre mine .
— După ce mă omori. Unde te duci?
Înce pe să zică ce va – să ne ge c-o să mor – a poi se opre şte . În
ochi îi a pa re pe ntru o clipă o urmă ce a r pute a fi lua tă dre pt
re spe ct, da r a poi sclipire a a ce e a se stinge . Ridică din ume ri.
— Costa Rica . Ja ponia . Filipine . Sunt încă o gră ma dă de ţă ri
fă ră a cord de e xtră da re .
Mă între b câ t de mult le va lua să mă gă se a scă . Da că Me lissa
va re uşi să dispa ră pâ nă a tunci în a ltă ţa ră .
— Te vor opri la controlul pa şa poa rte lor, spun, ma i
încre ză toa re de câ t mă simt de fa pt.
Se uită la mine cu dispre ţ.
— Doa r da că -mi folose sc pa şa portul pe rsona l.
— Cum… —nu gă se sc cuvinte le .
M-a m împie dica t într-un unive rs pa ra le l, în ca re oa me nii
mâ nuie sc cuţite şi folose sc pa şa poa rte fa lse şi-şi omoa ră prie te nii.
Dintr-oda tă îmi da u se a ma de ce va . Me lissa e de şte a ptă , da r nu
a tâ t de de şte a ptă .
— De unde a i învă ţa t toa te a ste a ?
— Ca re a ste a ?
Nu e a te ntă , ba te cu de ge te le în ta sta tură . Plictisită de
conve rsa ţia noa stră .
 — Ca me re le de supra ve ghe re , pa şa portul fa ls. Ke lly Swi a
spus că a nunţurile a u fost da te de un bă rba t; că a ve a o cutie
poşta lă de schisă pe nume le lui. Site -ul nu a lă sa t nicio urmă . Te -a
a juta t cine va , tre buie s-o fi fă cut.
— Zoe , a sta e ste ma i de gra bă o insultă . Cre d că mă
sube stime zi.
Nu se uită la mine , a şa că ştiu că minte . N-a r fi putut fa ce toa te
a ste a de una singură . Oa re Ne il chia r e ste în de le ga ţie ? Sa u e sus?
Ascultâ nd totul. Aşte ptâ nd pâ nă a r fi ne voie de a jutoa re . Mă uit
a gita tă spre ta va n. Oa re mi-a m ima gina t un scâ rţâ it de pode le ?
— A tre cut un sfe rt de oră , spune dintr-oda tă Me lissa , uitâ ndu-
se la ce a s. Nu a m a cce s în tre nurile de supra fa ţă , da r urmă toa re a
ca me ră a r tre bui să ne -o a ra te cum schimbă la Ca na da W a te r.
Apa să pe a doua ca me ră şi vă d un a lt pe ron; un grup de e le vi
fiind tra şi de opa rte de lâ ngă linia ga lbe nă de că tre ce le tre i
învă ţă toa re ca re poa rtă ve ste în culori re fle ctoriza nte . Vine un tre n
şi e u o ca ut cu privire a pe Ka tie , da r nu o ză re sc. Inima îmi ba te şi
ma i re pe de : să i se fi întâ mpla t ce va de ja ? Pe drumul a ce la scurt
de la Crysta l Pa la ce pâ nă la Ca na da Wa te r? Da r a poi ză re sc ha ina
e i a lbă cu puf şi ia t-o, cu mâ inile tot în buzuna re , uitâ ndu-se în
continua re în toa te pă rţile , la toţi ce i ca re tre c. Ră suflu uşura tă .
Ka tie dispa re din ca dru şi, de şi Me lissa ma i a cce se a ză a lte
două ca me re , n-o ma i ve de m pâ nă câ nd nu a şte a ptă pe pe ronul de
la linia Jubile e . Stă a proa pe de ma rgine a pe ronului şi a ş vre a să -i
spun să se înde pă rte ze , pe ntru că cine va a r pute a s-o împingă în
fa ţa tre nului. S-o vă d a şa , pe ca me re le de supra ve ghe re , e ca şi
cum a ş ve de a un film în ca re ştii că ce va ră u urme a ză să se
întâ mple cu pe rsona jul principa l şi ţipi la e l, spunâ ndu-i să nu fie
a tâ t de prost.
Nu ieşi afară, nu ignora sunetul pe care l-ai auzit… n-ai citit
scenariul? Nu ştii ce urm ează să se întâm ple?
Îmi spun că e a a citit sce na riul. Ştie ca re e ste pe ricolul, nu ştie
însă de unde vine .
În spa te le lui Ka tie , spre stâ nga , stă un bă rba t. Se uită la e a . Nu
pot să -i vă d fa ţa – ca me ra e pre a de pa rte – da r a re ca pul întors
spre e a şi îl mişcă uşor în timp ce o mă soa ră din ca p pâ nă -n
picioa re . Se a propie un pa s, ia r e u mă prind de ma rgine a
sca unului, a ple câ ndu-mă îna inte în înce rca re a de a ve de a ma i
mult; în va n. Ma i sunt şi a lţi oa me ni pe pe ron – de ce nu se uită în
dire cţia ca re tre buie ? Nu a u cum să va dă da că e l fa ce vre o
mişca re . Mă simţe a m a şa în sigura nţă la me trou. Atâ t de multe
ca me re , a tâ ţia oa me ni în jur. Da r nime ni nu se uită la ce ila lţi, nu
cu a de vă ra t. Fie ca re că lă tore şte în bula sa , fă ră să ştie ce li se
întâ mplă ce lorla lţi că lă tori.
Îi şopte sc nume le înce t şi, de pa rcă m-a r fi a uzit, se întoa rce . Se
uită la bă rba tul a ce la . El se a propie , ia r Ka tie se re tra ge ime dia t.
Nu pot să -i cite sc limba jul trupului – îi e frică ? Se îndre a ptă că tre
ce a la ltă pa rte a pe ronului. Me lissa se foie şte în sca unul e i şi mă
uit la e a . Se uită şi e a cu a te nţie la e cra n, da r nu se a ple a că
îna inte , te nsiona tă în sca unul e i, cum sunt e u. S-a lă sa t pe spa te ,
cu coa te le odihnindu-i-se pe bra ţe le sca unului şi cu de ge te le
re la xa te . Un zâ mbe t discre t îi a pa re în colţul gurii.
— Fa scina nt, spune . Întotde a una mi-a plă cut ide e a că fe me ile
nu ştia u că sunt urmă rite , da r a sta a da ugă un e le me nt chia r ma i
inte re sa nt. De -a şoa re ce le şi pisica la me trou. S-a r pute a să
me a rgă chia r bine ca un pa che t suplime nta r pe ntru me mbri.
Entuzia smul e i mă re voltă .
Bă rba tul de pe pe ron nu a urmă rit-o pe Ka tie că tre ce lă la lt
ca pă t a l pe ronului, da r câ nd tre nul sose şte şi un va l de turişti şi
na ve tişti coboa ră , îl vă d îna intâ nd prin mulţime spre e a . Nu se urcă
prin a ce la şi loc pe unde o fa ce e a şi mă simt uşura tă câ nd îmi da u
se a ma că a a le s totuşi a ce la şi va gon.
— Poţi să a cce se zi ca me ra din tre n? Vre a u să vă d. Vre a u să
vă d ce se întâ mplă în va gon.
— Cre e a ză de pe nde nţă , nu-i a şa ? Nu, a m înce rca t, da r a re
prote cţie ma ximă . Ma i a ve m – ve rifică a ltă pa gină , de schisă pe
e cra n – şa pte minute pâ nă a junge la W a te rloo.
Ba te cu de ge te le în birou.
— Va gonul e a glome ra t. Nime ni nu va înce rca să fa că ce va într-
un va gon plin, îmi spun de opotrivă mie , da r şi Me lisse i.
Da că Ka tie a r striga , a r fa ce cine va ce va ? Am învă ţa t-o me re u
să ţipe da că i se întâ mplă ce va . „Ţipă câ t poţi”, i-a m spus. „Da că
vre un pe rve rs se împinge în tine , nu-i spune doa r lui, spune să te
a udă toa tă lume a . Strigă : Ia-ţi m âinile d e pe m ine ch iar acum ! Să a udă
tot va gonul. Poa te că nime ni nu va fa ce nimic, da r e l se va opri
ime dia t, o să ve zi.”
Sunt doa r pa tru minute de la Wa te rloo pâ nă la Le ice ste r
Squa re . Ştiu pe ntru că mi-a spus Me lissa şi pe ntru că fie ca re
se cundă pa re să fie câ t o oră . Ime dia t ce o pie rde m din ve de re pe
Ka tie ca re urcă pe linia Northe rn spre Wa te rloo, Me lissa de schide
o a ltă fe re a stră pe e cra n. Ca me ra ca re ba te spre pa rte a de jos a
scă rilor rula nte ce da u în Le ice ste r Squa re .
Ne uită m la ima gine în linişte pâ nă câ nd a pa re .
— Ia t-o.
Me lissa a ra tă spre Ka tie . Îl ca ut ime dia t pe bă rba tul pe ca re l-
a m vă zut a propiindu-se de e a pe pe ron, ia r câ nd îl ză re sc la câ ţiva
me tri în urma e i, simt o gre uta te în pie pt.
— Bă rba tul a ce la … spun, da r a poi mă opre sc: ce a r fi de zis?
— E pe rse ve re nt, nu-i a şa ?
— Ştii cine e ? De unde vine ? Câ ţi a ni a re ?
 Nu ştiu de ce toa te a ste a a r a ve a vre o importa nţă .
— Profilul e i a fost de scă rca t de a proa pe două sute de ori,
spune Me lissa . Ar pute a fi orica re dintre e i.
Bă rba tul îşi fa ce loc pe lâ ngă o fe me ie cu un că rucior de copii.
Ka tie pă şe şte pe sca ra rula ntă .
Mergi m ai d eparte, spun în minte a me a , da r e a ră mâ ne pe loc,
ia r bă rba tul urcă pe pa rte a stâ ngă şi a poi se stre coa ră în dre a pta
ca să fie chia r în spa te le e i. Îi pune o mâ nă pe bra ţ şi se a ple a că
spre e a . Îi spune ce va . Ka tie dă din ca p şi a poi a jung în ca pul
scă rilor şi ie s din ca dru.
— Urmă toa re a ca me ră ! De schide urmă toa re a ca me ră !
Me lissa se mişcă înce t în mod inte nţiona t, de le ctâ ndu-se cu
pa nica me a . Sunt mulţi oa me ni la Le ice ste r Squa re şi câ nd, în
sfâ rşit, gă se şte noi ima gini de pe ca me re le de supra ve ghe re , nu o
vă d ime dia t pe Ka tie . Da r a poi o ză re sc, me rgâ nd lâ ngă bă rba tul
din tre n. Inima mi-a lua t-o la goa nă : ce va nu e în re gulă . Ka tie
me rge într-o poziţie ciuda tă , a ple ca tă într-o pa rte . Are ca pul a ple ca t
şi, de şi nu pa re că i-a r opune re ziste nţă , ce va din limba jul trupului
e i îmi spune că nu poa te ple ca de lâ ngă e l. Mă uit ma i de -a proa pe
şi-mi da u se a ma că o ţine de pa rte a de sus a bra ţului stâ ng cu
mâ na lui dre a ptă . Cu ce a la ltă mâ nă a prins-o de înche ie tură :
pre siune a bra ţului să u o fa ce să fie de ze chilibra tă . Proba bil că a re
o a rmă . Proba bil c-o a me ninţă . Altfe l de ce nu ţipă ? Nu fuge ? Nu se
opune ?
Mă uit cum Ka tie se îndre a ptă spre ba rie re le de control a l
bile te lor împre ună cu bă rba tul a ce la , cu bra ţul tra s într-un mod
ciuda t spre pie ptul lui. Doi controlori de bile te sta u de vorbă lâ ngă
un pa nou cu ha rta me troului şi e u îi conjur să obse rve că ce va e ste
în ne re gulă , da r e i nu pa r să ba ge nimic în se a mă . Cum se poa te
întâ mpla a şa ce va la lumina zile i? De ce nu ve de nime ni a ltcine va
ce e a ce vă d e u?
Nu-mi pot de zlipi ochii de pe e cra n.
În mod ce rt, oda tă ce vor a junge la ba rie re , bă rba tul va tre bui
să -i de a drumul, nu? Ace e a va fi şa nsa e i să sca pe . O ştiu pe Ka tie ,
proba bil că a cum pla nifică totul – unde să fugă , pe ce ie şire să
dispa ră . Simt un va l de a dre na lină . Va re uşi – va scă pa de e l.
Da r nu a jung pâ nă la ba rie re . În schimb, bă rba tul o tra ge în
pa rte a stâ ngă a spa ţiului de schis, unde se a flă un chioşc de
informa ţii şi o uşă pe ca re scrie Intrarea interzisă. Bă rba tul se uită în
urmă , de pa rcă a r vre a să va dă da că nu-i obse rvă cine va .
Şi a poi îmi înghe a ţă sâ nge le în ve ne câ nd îl vă d de schizâ nd uşa
şi tră gâ nd-o pe Ka tie înă untru.

Crezi c-am m ers prea d eparte. E d estul d e grav că am riscat vieţile unor
fem ei pe care nu le-am cunoscut niciod ată, d ar acum asta? E prea m ult.
Cum pot să pun în pericol viaţa unei persoane d e care se presupune că-m i
pasă?
Trebuie să înţelegi ceva.
Katie m erită asta.
A fost întotd eauna la fel. Pretinzând să se afle în centrul atenţiei;
cerând insistent să se facă auzită, să fie văzută, să fie iubită. Fără să-i pese
d e cum i-ar fi făcut ch estia asta să se sim tă pe ceilalţi.
Întotd eauna vorbind , niciod ată ascultând .
Aşa că acum i s-a înd eplinit d orinţa.
E în centrul acţiunii.
Cea m ai im portantă prod ucţie la care participă; rolul ei cel m ai d ificil.
Un rol care va pune capăt tuturor celorlalte.
Ultim a ei ieşire în scenă.
 36.

— Ce nume re de te le fon a ve m pe ntru Zoe Wa lke r? între bă

Nick.
Lucinda îşi ve rifică hâ rtiile .
— De mobil, de la se rviciu, de -a ca să .
— Sună la toa te .
Ke lly forma de ja numă rul de te le fon mobil a l lui Zoe , dâ nd din
ca p câ nd intră me sa ge ria voca lă .
— Zoe , te rog, poţi să suni la DIO ime dia t ce prime şti a ce st
me sa j?
— Ce ştim de spre fiică ? între bă Nick.
— O che a mă Ka tie , spuse Ke lly, înce rcâ nd din ră spute ri să -şi
a minte a scă orice îi spuse se de spre e a Zoe Wa lke r. Vre a să fie
a ctriţă , da r pe ntru mome nt lucre a ză în ture într-un re sta ura nt din
Le ice ste r Squa re , nu ştiu ca re .
Ke lly înce rcă să -şi a ducă a minte da că Zoe îi ma i spuse se
vre oda tă a ltce va de spre copiii e i; ştia că a ve a şi un fiu şi e ra într-o
re la ţie cu un bă rba t, da r nu vorbise ră cu a de vă ra t nicioda tă de spre
a ltce va în a fa ră de ca z.
— Nick, Zoe Wa lke r nu e la se rviciu a stă zi, spuse Lucinda ,
închizâ nd te le fonul. Şe ful e i a trimis-o ie ri a ca să ; spune că nu e ra
în sta re să se conce ntre ze la nimic a ltce va de câ t, şi a cum cite z, la
„ne norocitul ă sta de ca z”. L-a m ruga t să -i spună lui Zoe să ne sune
da că îl conta cte a ză ma i întâ i pe e l.
— Sun-o a ca să .
— Nu ră spunde nime ni.
— Nu a ve m în siste m şi a lte nume re de -a le e i?
Nick înce pu să stră ba tă încă pe re a încolo şi-ncoa ce , a şa cum
fă ce a de fie ca re da tă câ nd a ve a ne voie să se conce ntre ze ma i
bine .
— Nu de -a le lui Zoe , şi niciunul pe ntru Ka tie . Ave m un numă r
de te le fon mobil ma i ve chi a l fiului e i, Justin. Pe nume le lui a fost
e mis un ma nda t pe ntru comporta me nt a ntisocia l în 2006, după ce a
fura t dintr-un ma ga zin, şi a primit un a ve rtisme nt pe ntru pose sie de
substa nţe inte rzise în 2008. Nimic de -a tunci, chia r da că l-a m
ve rifica t de ma i multe ori.
— Ce -a u zis ce i de la Divizia pe ntru ve rifica re a te le foa ne lor?
— Nu e xistă niciun a bona me nt înre gistra t pe nume le Ka tie
Wa lke r la a dre sa lor de -a ca să . Ori a re te le fon cu ca rte lă , ori a re o
e xte nsie pe a bona me ntul ma me i e i; i-a m ruga t să inve stighe ze .
— De unde a fost trimis e -ma ilul cu profilul lui Ka tie W a lke r?
Nick îi a dre sa se între ba re a lui Andre w, ca re pă re a ne pe rturba t
de fe rocita te a inspe ctorului.
— Nu de la Espre ss Oh!, da că la a sta te gâ nde şti. IP-ul a ce sta e
dife rit. Va tre bui să fa c o ce re re .
— Câ t dure a ză ? între bă Nick şi se uită la ce a sul lui, fă ră să ma i
a şte pte ră spunsul. Oricâ t a r dura , va fi pre a mult. Poliţia
Tra nsporturi e de ja în drum spre Le ice ste r Squa re , da r nu a ve m
nicio ga ra nţie că o vor gă si pe Ka tie la timp, ia r pâ nă una -a lta sunt
şa nse ma ri ca Zoe să fie într-un re a l pe ricol.
— Tot nu ră spunde nime ni a ca să , spuse Lucinda , punâ nd
re ce ptorul în furcă , ia r te le fonul e i mobil e ste închis.
— Vre a u o ve rifica re pe te le fonul e i. Afla ţi câ nd a fost folosit
ultima oa ră şi unde . Ke lly, în clipa în ca re Lucinda a flă locul
re spe ctiv, vre a u ca un e chipa j să ple ce într-a colo.
— Mă ocup.
Ke lly se a şe ză lâ ngă Lucinda , ca re înce puse de ja că uta re a .
Nick înce pu să se învâ rtă din nou ca le ul în cuşcă , dâ nd tuturor
instrucţiuni fă ră să -şi tra gă sufle tul. Un gâ nd îi încolţe a în minte lui
Ke lly; ce va ce tocma i spuse se cine va . Înce rcă să se conce ntre ze pe
e l, da r fu distra să de ha osul în cre şte re din sa la de şe dinţe .
— Pute m a fla numă rul de te le fon a l fiice i de pe
de sfă şură toa re le de mobil a le lui Zoe W a lke r? spune a Nick.
— Te ore tic, ră spunse Lucinda . E un proce s de dura tă însă , şi
nu o ştiinţă e xa ctă ; va tre bui să mă uit la nume re le a pe la te ce l ma i
fre cve nt şi să fa c pre supune ri în le gă tură cu a ce le a dintre e le ca re
a u ce le ma i ma ri şa nse să fie a le unor me mbri a i fa milie i.
— Fă -o! Te rog, ma i a dă ugă e l a poi.
Era prima oa ră câ nd Ke lly îl ve de a pe inspe ctor a gita t. Ave a
cra va ta de ja lă rgită la gâ t, da r a cum şi-o dă du jos cu totul şi o
a runcă pe ma să , de sfă câ ndu-şi primul na sture de la că ma şă şi
întinzâ ndu-şi gâ tul, ma i întâ i într-o pa rte , a poi în ce a la ltă .
— Andre w, fii cu ochii pe site şi spune -mi ime dia t ce inte rvine
vre o schimba re . Fă tot ce poţi ca să a fli de unde a u ple ca t ultime le
e -ma iluri. Da că nu de la Espre ss Oh!, a tunci poa te de la o a ltă
ca fe ne a . Ke lly, da că a şa e , trimite ime dia t un e chipa j a colo să se
uite pe înre gistră rile ca me re lor de supra ve ghe re , să va dă ce clie nţi
e ra u în zonă în jurul ore i la ca re a u fost trimise .
Espress Oh !
Asta e ra . Gâ ndul ca re îi tot tre cuse prin ca p lui Ke lly se
concre tiză în sfâ rşit. Întâ lnire a cu Zoe la ca fe ne a ua din Cove nt
Ga rde n. Prie te na e i cu la nţul de ca fe ne le ; noul loca l din
Cle rke nwe ll. Austra lia nca de la Espre ss Oh! şi pa tronul a bse nt cu
la nţul de ca fe ne le .
— Nu sunt clie nţi, spuse e a , sigură dintr-oda tă că ştia pe cine
că uta u.
Pe rsoa na din spa te le site -ului; pe rsoa na ca re , chia r a cum, o
trimite a pe Ka tie Wa lke r, fa ta de nouă spre ze ce a ni, în ca le a
pe ricolului, şi ca re proba bil o ţine a osta tică pe Zoe .
 Nick se uită la e a , a şte ptâ nd să spună ce va . Ke lly simţi cum o
cuprinde va lul de a dre na lină .
— Tre buie să fa ce m o ve rifica re la Re gistrul Come rţului, spuse
e a . Nu e un clie nt ce l ca re folose şte W iFi-ul de la Espre ss Oh! ca
să a dministre ze pa gina de we b. Este proprie ta rul însuşi.
 37.

— Ka tie !
Ţip a tâ t de ta re , că voce a mi se frâ nge dintr-oda tă , ia r gura mi
se usucă pe loc. Tra g de ba nda de lipit, simţind cum a de zivul a
prins toa te firişoa re le subţiri de pă r de pe înche ie turile mâ inilor
me le . Gă se sc în mine o pute re pe ca re nu ştia m c-o a m şi simt cum
ba nda ce de a ză puţin.
Me lissa zâ mbe şte .
— Am câ ştiga t.
Îşi rote şte sca unul să se uite la mine , încrucişâ ndu-şi bra ţe le şi
privindu-mă gâ nditoa re .
— Da r e ra de a şte pta t.
— Ne norocito! Cum a i putut să fa ci una ca a sta ?
— N-a m fă cut nimic. Tu a i fă cut-o. Tu a i lă sa t-o să ple ce să se
e xpună pe ricole lor de spre ca re ştia i că pâ nde sc a colo, a fa ră . Cum
a i putut să fa ci a şa ce va propriului tă u copil?
— Eşti o… – mă opre sc.
Me lissa nu m-a obliga t. Are dre pta te , e u a m lă sa t-o pe Ka tie să
ple ce , e ste vina me a .
Nu mă pot uita la e a . Simt o dure re în pie pt ca re mă împie dică
să re spir. Ka tie . Ka tie a me a . Cine e ra bă rba tul a ce la ? Ce -i fa ce ?
Înce rc să ră mâ n ca lmă . Ra ţiona lă .
— Ai fi putut a ve a şi tu copii. Ai fi putut a dopta , a i fi putut a pe la
la fe rtiliza re a in vitro.
Mă uit din nou la e cra n, da r uşa de la ce e a ce pre supun că e
un fe l de ve stia r, sa u ca me ră pe ntru obie cte le de cură ţe nie , se
încă pă ţâ ne a ză să ră mâ nă închisă . De ce n-a obse rva t nime ni? Sunt
oa me ni pe ste tot. Vă d o a nga ja tă de la me trou cu o ve stă
fluore sce ntă şi mi-a ş dori a tâ t de mult ca e a să de schidă uşa
a ce e a . S-o a udă pe Ka tie strigâ nd. Să fa că ce va , orice – să
opre a scă orice a r fi ce e a ce i se întâ mplă fe tiţe i me le chia r a cum.
— Ne il nu a vrut.
Me lissa se uită fix la e cra n şi nu-i pot ve de a ochii. Nu-mi da u
se a ma da că e vre un strop de e moţie în e i sa u da că sunt la fe l de
morţi cum îi e ste şi voce a .
— A spus că a r fi vrut să a ibă copilul lui, nu pe -a l a ltcuiva .
Râ de a ma r.
— Ironic, da că te gâ nde şti la tot timpul pe ca re l-a m pe tre cut
a vâ nd grijă de -a i tă i.
Pe e cra n, via ţa îşi urme a ză cursul; oa me nii se love sc unii de
a lţii, îşi ca ută ca rdurile de că lă torie , gră bindu-se să prindă tre nul.
Pe ntru mine , însă , lume a s-a oprit în loc.
— Ai pie rdut, spune e a , re la xa tă de pa rcă a m fi juca t o pa rtidă
de că rţi. A ve nit vre me a să plă te şti.
Ia cuţitul şi tre ce un de ge t pe ste la mă , dâ nd de înţe le s ce
urme a ză .
N-a r fi tre buit s-o la s pe Ka tie să ple ce nicioda tă , indife re nt de
ce e a ce a spus. Am cre zut că -i ofe re a m o şa nsă , da r de fa pt o
trimite a m în ca le a pe ricolului. Me lissa a r fi putut înce rca să ne
omoa re , da r a r fi re uşit, da că noi a mâ ndouă i-a m fi ţinut pie pt?
Şi a cum o să mă omoa re oricum. Pe dină untru mă simt de ja
moa rtă , ia r o pa rte din mine a r vre a să se te rmine oda tă cu toa te ;
să gră be a scă întune ricul ca re a înce put să se la se pe ste mine din
clipa în ca re a ple ca t Ka tie şi ca re a cum a me ninţă să mă cuprindă
cu totul.
Fă-o, Melissa. Om oară-m ă!
Ză re sc pe na rul de pe biroul Me lisse i – ce l pe ca re Ka tie i l-a
fă cut la ore le de lucru ma nua l – şi simt o undă de furie . Ka tie şi
Justin a u idola triza t-o pe Me lissa . Au vă zut-o ca pe o ma mă -suroga t,
ca pe cine va de încre de re . Cum a îndră znit să ne tră de ze în fe lul
a ce sta ?
Îmi a lung gâ ndurile a ste a din minte . Da că Ka tie moa re , cine va
fi a lă turi de Justin? Îmi mişc din nou înche ie turile , ră sucindu-mi
mâ inile în dire cţii opuse şi gă sind o plă ce re pe rve rsă în dure re a
ca re vine oda tă cu a sta . E un mod de a -mi distra ge a te nţia . Ochii
îmi sunt încă fixa ţi pe e cra n, de pa rcă a ş pute a fa ce uşa de la
ve stia rul a ce la să se de schidă numa i cu pute re a gâ ndului.
Poa te că fiica me a n-a murit. Poa te c-a fost viola tă , sa u bă tută .
Ce se va întâ mpla cu e a da că e u nu ma i sunt a ici, într-un mome nt
în ca re a re a tâ ta ne voie de mine ? Nu pot s-o la s pe Me lissa să mă
omoa re .
Dintr-oda tă , simt mâ ngâ ie re a a e rului ră coros pe o supra fa ţă de
pie le de zgolită .
Am lă rgit le gă turile . Pot să mă e libe re z.
Gâ nde sc ra pid, lă sâ ndu-mi ca pul în pie pt, într-o înce rca re de a
o fa ce pe Me lissa să cre a dă că a m ce da t. Gâ ndurile îmi vâ jâ ie în
ca p. Uşile sunt închise şi singure le fe re stre de la e xte nsia
bucă tă rie i sunt lumina toa re le uria şe , pre a sus de a supra me a ca să
pot a junge la e le . Există o singură ca le ca s-o împie dic pe Me lissa
să mă omoa re , ia r a sta e ste s-o omor e u pe e a îna inte . Gâ ndul
a ce sta mi se pa re a tâ t de ridicol, că simt că mă ia a me ţe a la : cum
a m a juns a ici? Cum a m de ve nit ge nul de fe me ie ca re a r pute a
omorî pe cine va ?
Da r pot s-o omor pe Me lissa . Şi o voi fa ce . Picioa re le îmi sunt
pre a strâ ns le ga te ca să mă pot gâ ndi să mă e libe re z, ce e a ce
înse a mnă că nu voi fi în sta re să mă mişc pre a re pe de . Am re uşit
să lă rge sc ba nda a de zivă din jurul înche ie turilor de la mâ ini de stul
câ t să -mi scot uşor o mâ nă , a te ntă să nu-mi mişc şi bra ţe le . Sunt
sigură că pla nul me u – a tâ ta câ t e ste – mi se poa te citi pe fa ţă , a şa
că mă uit la e cra n, fă ră vre o spe ra nţă s-o ma i vă d pe Ka tie , cu
toa te a ste a dispe ra tă să de te cte z vre o urmă de mişca re de dincolo
de uşă .
— E ciuda t, spun, pre a re pe de şi fă ră să a na lize z da că n-a r fi
tre buit să -mi pă stre z gâ ndurile doa r pe ntru mine .
Me lissa se uită la e cra n.
— Ce ?
Ambe le mâ ini îmi sunt libe re a cum. Le ţin strâ nse la spa te .
— Se mnul a ce la – a ră t din ca p spre colţul din stâ nga sus a l
e cra nului – din ca pul scă rii rula nte . Nu e ra a colo a cum un minut.
Se mnul e ste o buca tă de pla stic ga lbe n, plia bilă , ca re
a ve rtize a ză că supra fa ţa e ste udă . S-a vă rsa t ce va . Da r câ nd? Nu
câ t m-a m uita t e u.
Me lissa ridică din ume ri.
— Şi ce -i cu a sta ? Cine va l-a pus a colo.
— Nu a fost a şa . A a pă rut pur şi simplu.
Ştiu că indica torul nu e ra a colo câ nd Ka tie a urca t pe sca ra
rula ntă , pe ntru că s-a r fi vă zut pe ntru o se cundă în fa ţa e i. Câ t
de spre mome ntul în ca re a a pă rut… e i bine , nu pot fi sigură , da r e u
nu mi-a m lua t ochii de la ca me re le de supra ve ghe re ma i mult de
câ te va se cunde de câ nd a dispă rut Ka tie şi, de fie ca re da tă câ nd
a m vă zut pe cine va purtâ nd e chipa me nt re fle ctoriza nt, mi-a m a ţintit
privire a pe omul re spe ctiv, spe râ nd că va intra în ca me ra în ca re
se a fla Ka tie .
În ochii Me lisse i vă d o umbră de îngrijora re . Se a ple a că ma i
a proa pe de e cra n. Încă a re cuţitul în mâ na dre a ptă . Acum a mbe le
me le mâ ini sunt libe re şi mişc înce tişor una dintre e le ; ma i întâ i în
la te ra la sca unului, a poi, înce tul cu înce tul spre picioa re le me le .
Nu-mi ia u ochii de la Me lissa . În clipa în ca re se mişcă , sta u din
nou dre a ptă , cu mâ inile la spa te , da r e pre a tâ rziu, mi-a vă zut
mişca re a cu colţul ochiului.
Broboa ne de sudoa re mi se forme a ză de a supra sprâ nce ne lor şi
mă înţe a pă în ochi.
Nu ştiu ce -o fa ce pe Me lissa să se uite spre bla tul de bucă tă rie ,
da r îmi da u se a ma ime dia t că s-a prins ce -a m fă cut. Privire a îi fuge
la suportul de cuţite , numă râ nd ce se ma i a flă a colo şi vă zâ nd că
unul lipse şte .
— Nu joci după re guli, spune .
— Nici tu.
Mă a ple c în fa ţă şi prind hotă râ t mâ ne rul cuţitului, simţind o
dure re a scuţită câ nd la ma îmi stră punge gle zna în timp ce îl tra g
din cizmă .
Acu-i a cu, îmi spun. E singura şa nsă pe ca re o a m.
 38.

Ma şina cu înse mne le poliţie i gone a de -a lungul stră zii

Ma ryle bone cu sire na şi girofa rul în funcţiune , e vitâ nd la musta ţă
un a utobuz cu pla tformă ca re se oprise în fa ţa lor câ nd a u tre cut pe
lâ ngă Ma da me Tussa uds. Printre vuie te le sire ne i, Ke lly a uze a
conve rsa ţia ofiţe rilor ca re stă te a u în fa ţă şi ca re vorbe a u de spre
me ciul din ziua a ce e a de pe Old Tra fford.
— Nu ştiu cum a putut să ra te ze Roone y în ha lul ă la . Da că a ş
plă ti pe cine va cu tre i sute de mii pe să ptă mâ nă , m-a ş a sigura
na ibii că e în sta re să love a scă în minge cum tre buie .
— Nu fa ce fa ţă pre siunii, a sta -i proble ma .
La Ea ston Squa re se ma forul se fă cu roşu. Şofe rul cla xonă ,
a mplificâ nd sune tul sire ne i, ia r ma şinile din fa ţă înce pură să se
de a la o pa rte , lă sâ ndu-i să tre a că . O lua ră la dre a pta pe
Bloomsbury şi după a ce e a Ke lly îşi de schise sta ţia , a şte ptâ nd
noută ţile pe ca re îşi dore a u toţi cu dispe ra re să le a fle . Ace ste a
sosiră câ nd se a propia u şi e i de We st End. Ke lly închise ochii şi îşi
lă să pe ntru o clipă ca pul pe spa te .
Se înche ia se totul. Ce l puţin pe ntru Ka tie W a lke r.
Ke lly se a ple că spre ce le două sca une din fa ţă .
— Pute ţi să înce tiniţi, de -a cum.
Şofe rul a uzise de ja noută ţile şi închide a sire na , me rgâ nd cu o
vite ză ma i a propia tă de ce a norma lă , a cum că nu ma i a ve a u nimic
de câ ştiga t da că se gră be a u. Nu ma i e ra nime ni de sa lva t.
Câ nd a junse ră la Le ice ste r Squa re , o lă sa ră pe Ke lly lâ ngă
clă dire a Hippodrom, ia r e a a le rgă spre sta ţia de me trou, fluturâ nd
le gitima ţia prin fa ţa une i fe me i cu un a e r plictisit ca re stă te a la
ba rie ra de control a l bile te lor. Pă trunse în sta ţie pe la o intra re
dife rită de ce a pe ca re inte nţiona se s-o folose a scă şi se uită de jur
împre jur, înce rcâ nd să -şi de a se a ma unde se a fla .
Acolo.
Uşa de la ve stia r e ra între de schisă în pa rte a de jos, unde
oa me nii o de schise se ră cu picioa re le , ia r un a fiş ca re ruga
pa sa ge rii să ra porte ze orice li se pă re a suspe ct se ză re a ră sucit la
colţuri. Un se mn indica publicului la rg că a cce sul e ra inte rzis.
Ke lly bă tu de două ori la uşă , a poi intră . Chia r da că ştia ce
a ve a să gă se a scă înă untru, inima tot îi bă te a ca ne buna .
Ve stia rul e ra întune ca t şi nu a ve a fe re stre , cu un birou şi un
sca un me ta lic de o pa rte şi un te a nc de a fişe pe pe re te le opus. Într-
un colţ e ra o gă le a tă ga lbe nă cu rotile , umplută cu o a pă murda ră
şi ule ioa să . Lâ ngă e a , o fa tă tâ nă ră stă te a pe o lă diţă de pla stic,
ţinâ nd în mâ ini o ca nă cu ce a i. Chia r şi fă ră a e rul încre ză tor din
fotogra fia de pe site , o re cunoscu ime dia t pe Ka tie . Cla ia de pă r
blond îi că de a pe ume rii ha ine i, a le că re i fâ şii umplute cu puf o
fă ce a u să pa ră ma i ma re de câ t e ra de fa pt.

Fe me ie a lbă .

18 a ni. Pă r lung blond, ochi a lba ştri.

Je a nşi a lba ştri, ghe te gri, tricou ne gru cu gule r în V

şi ca rdiga n la rg gri, cu cordon. Ha ină a lbă cu puf,
lungă pâ nă la ge nunchi, de a se me ne a cu cordon.
Ge a ntă ne a gră cu la nţ a uriu.

Mă rime a 36-38.

Sprijinit de un pe re te , în spa te le lui Ka tie , e ra un bă rba t brune t,

la t în ume ri. Fă cu un pa s în fa ţă şi întinse o mâ nă spre Ke lly.
— John Cha ndle r, ofiţe r sub a cope rire de la Poliţia
Tra nsporturi.
 — Ke lly Swift.
Ke lly se lă să pe vine .
— Bună , Ka tie . Eu sunt Ke lly, unul dintre de te ctivii din a ce st
dosa r. Te simţi bine ?
— Cre d ca da . Îmi fa c griji pe ntru ma ma .
— Poliţia e pe drum spre e a chia r a cum, spuse Ke lly şi o
strâ nse pe Ka tie de bra ţ. Te -a i de scurca t foa rte bine .
Me sa jul prin sta ţie a l de te ctivului Cha ndle r, ca re confirma că
fa ta e ra în a fa ra orică rui pe ricol, fuse se urma t ra pid de
confirma re a a ce e a ce Ke lly suspe cta de ja : Zoe e ra ţinută osta tică
de Me lissa We st, proprie ta ra ma i multor ca fe ne le din Londra ,
inclusiv a ce le i numite Espre ss Oh!
— A fost oribil, spuse Ka tie , uitâ ndu-se la John. Nu ştia m da că
să te cre d sa u nu. Câ nd mi-a i şoptit la ure che , a m vrut să fug. M-a m
gâ ndit: Şi da că nu-i un poliţist sub a cope rire , de fa pt? Da că a sta e
doa r pove ste a inve nta tă ca să mă pă că le a scă ? Da r a m ştiut că
tre buia să a m încre de re în tine . Mi-a fost te a mă că Me lissa şi-a r fi
da t se a ma ce se pe tre ce a şi i-a r fi fă cut ră u ma me i.
— Te -a i de scurca t e xce le nt, spuse John. Un rol de mn de Osca r.
Ka tie schiţă un zâ mbe t, da r Ke lly îşi pute a da se a ma că
tre mura .
— N-a tre buit să mă pre fa c pre a mult. Chia r da că mi-a i e xplica t
ce a ve a să se întâ mple , în clipa în ca re m-a i tra s în locul ă sta a m
fost sigură că tot ce -mi spuse se şi fuse se o minciună . Am cre zut că
pâ nă a ici mi-a fost. Că a ici se înche ia tot.
— Îmi pa re ră u că a tre buit să te fa ce m să tre ci prin a sta , spuse
Ke lly. Ştia m că re ţe a ua de ca me re de supra ve ghe re fuse se a ta ca tă ,
da r nu ştia m câ t de mult. Nu ştia m pre cis ce a nume e ra vizibil.
Câ nd ţi-a m vă zut profilul pe site a m fost siguri că tre buie să te
scoa te m în sigura nţă de la me trou şi să te ţine m de pa rte de oricine
a r fi putut înce rca să -ţi fa că ră u, fă ră să -i dă m de bă nuit Me lisse i că
sunte m pe urme le e i.
— Câ t ma i tre buie să a şte ptă m a ici? Vre a u s-o vă d pe ma ma .
— Îmi pa re ră u, a ve a m ne voie de confirma re a de la dispe ce ra t
că a u oprit tra nsmisia ca me re lor.
Cra ig ră spunse se prompt te me rilor lui Ke lly că Me lissa a r fi
putut s-o va dă pe Ka tie şi pe de te ctivul Cha ndle r pă ră sind
ve stia rul, a runcâ ndu-le în a e r în fe lul a ce sta a cope rire a . Înlocuise
tra nsmisia live cu una înre gistra tă la a ce e a şi oră , da r în ziua
pre ce de ntă , câ nd împre jură rile de la Le ice ste r Squa re e ra u
simila re , ia r riscul ca Me lissa să obse rve modifica re a e ra foa rte
mic. Ke lly spe ra că a vuse se dre pta te .
— Acum e totul în re gulă . Pute m ple ca , Me lissa nu va pute a să
ne va dă .
Ime dia t ce de schise uşa , sta ţia lui Ke lly se tre zi la via ţă .
— Ave m ne voie de o a mbula nţă pe Ane rle y Roa d, se a uzi o
voce . Urge nt.
Ka tie fă cu ochii ma ri.
— E doa r o mă sură de sigura nţă , spuse Ke lly re pe de , câ nd
ochii tine re i se umplură de la crimi.
Re duse volumul sta ţie i pâ nă câ nd a proa pe că nu se ma i a uze a
nimic.
— Ma ma ta n-a pă ţit nimic.
— De unde ştii?
Ke lly înce rcă să ma i zică ce va cuvinte de a sigura re , da r
re nunţă . Ade vă rul e ra că nici mă ca r nu ştia da că Zoe Wa lke r ma i
e ra în via ţă .
 39.

E sâ nge pe ste tot. Ţâ şne şte fă ră oprire din gâ tul Me lisse i,

a cope rind biroul şi colorâ ndu-i că ma şa într-o nua nţă roşia tică .
De ge te le de la mâ na dre a ptă i se de sfa c, ia r cuţitul pe ca re -l ţine a
în mâ nă ca de de pode a .
Înce p să tre mur. Mă uit în jos şi-mi da u se a ma că şi e u sunt
a cope rită cu sâ nge . Ţin încă strâ ns cuţitul în pumnul dre pt, da r
a dre na lina pe ca re a m simţit-o câ nd a m înjunghia t-o a tre cut, ia r
a cum sunt a me ţită şi confuză . Da că se re pe de a cum a supra me a ,
nu voi fi în sta re s-o opre sc, îmi spun. Nu mi-a ma i ră ma s nimic.
Mă a ple c şi, cu mâ na libe ră , smulg ba nda a de zivă din jurul
gle zne lor me le , ră sturnâ nd sca unul în gra ba de a mă de pă rta de
Me lissa .
Da r n-a r fi tre buit să -mi fa c griji. Ambe le e i mâ ini sunt prinse în
jurul gâ tului, într-o înce rca re inutilă de a opri sâ nge le ca re -i
ţâ şne şte printre de ge te şi-i mâ nje şte mâ inile . De schide gura , da r
nu ie se niciun sune t, în a fa ră de un gâ jâ it, ca nişte bule ca re fa c să -
i a pa ră o spumă roşia tică pe buze . Stă în picioa re , da r a ce ste a n-o
ma i a scultă şi se cla tină insta bilă , de pa rc-a r fi be a tă .
Îmi a copă r fa ţa cu mâ inile , dâ ndu-mi se a ma pre a tâ rziu că sunt
murda re de sâ nge le ca re mi se întinde pe obra ji. Mi se înce ţoşe a ză
privire a şi simt un miros me ta lic în nă ri, ca re îmi întoa rce stoma cul
pe dos.
Nu zic nimic. Ce -a r ma i fi de spus?
Îmi pa re ră u?
Nu-mi pa re ră u. Sunt plină de ură .
De stulă ură câ t s-o înjunghii pe fe me ia pe ca re o conside ra m
prie te na me a . De stulă ură câ t s-o urmă re sc a cum chinuindu-se să
re spire şi să nu-mi pe se de loc. De stulă ură câ t să sta u de opa rte în
timp ce buze le i se învine ţe sc, ia r ţâ şne tul ra pid a l sâ nge lui e i se
domole şte , pâ nă câ nd ritmul de vine a proa pe impe rce ptibil. Fluidul
ca re cu o clipă în urmă e ra a runca t la câ ţiva me tri de e a , a cum se
scurge înce t, fă ră gra bă . Pie le a i-a de ve nit ce nuşie ; ochii sunt
singura pa rte vie a une i ca rca se a fla te în a gonie . Ca ut urme de
re muşca re , de furie , da r nu vă d nimic. E moa rtă de ja .
Câ nd se pră buşe şte , nu ca de în ge nunchi. Nu e zită şi nici nu se
prinde de biroul din fa ţa e i, ca într-un film, şi nici nu se întinde spre
mine să mă prindă şi să mă tra gă împre ună cu e a . Ca de a se me ne a
unui copa c, pră vă lindu-se pe spa te pe pode a , ia r ca pul e i scoa te
un pâ râ it câ nd a tinge gre sia , ca re mă fa ce , în mod stupid, să mă
între b da că nu cumva s-a lovit.
Apoi ră mâ ne ne mişca tă , cu mâ inile de sfă cute de -o pa rte şi de
a lta şi ochii la rg de schişi, uşor proe mine nţi pe fa ţa e i ce nuşie .
Am omorâ t-o.
Abia a cum simt re gre te le . Nu din ca uza crime i pe ca re a m
comis-o şi nici mă ca r din ca uza a ce e a ce a m vă zut – o fe me ie
îne câ ndu-se în propriul sâ nge . Re gre t în fa ţa justiţie i doa r fa ptul că
a cum nu va ma i tre bui să ră spundă pe ntru ce e a ce a fă cut. Chia r şi
la fina l, tot a câ ştiga t.

Mă la s pe pode a , simţindu-mă a şa de se că tuită , de pa rcă şi din

mine s-a r fi scurs tot sâ nge le . Che ia de la uşă e în buzuna rul
Me lisse i, da r nu vre a u să -i a ting trupul. Chia r da că nu ma i e nici
urmă de via ţă în e a – pie ptul nu i se ma i ridică , nu se a ude
hâ rşâ itul morţii ca a tunci câ nd ie se a e rul din plă mâ ni – nu pot să
nu-mi închipui că se va ridica dintr-oda tă ; că mă va prinde de
înche ie turi cu mâ inile însâ nge ra te . E întinsă între mine şi birou, ia r
e u sta u jos şi a şte pt să mă opre sc din tre mura t. Într-o clipă va
tre bui să pă şe sc a te nt pe ste e a , să sun la 999 şi să le spun ce -a m
fă cut.
 Ka tie . Tre buie să le zic de spre Ka tie . Tre buie să se ducă la
Le ice ste r Squa re ; tre buie să a flu da că e ste încă în via ţă – e a
tre buie să ştie că sunt bine , că nu a m a ba ndona t-o… mă ridic pre a
re pe de , ia r picioa re le me le a lune că în ba lta de sâ nge ca re pa re să
fi a cope rit pode a ua cu totul. O dungă însâ nge ra tă ta ie în două
e cra nul compute rului pe ca re pot ve de a în continua re ima ginile
ca me re lor de supra ve ghe re , cu uşa de la ve stia r încă închisă .
Pe mă sură ce -mi re gă se sc e chilibrul, a ud în de pă rta re sune tul
sire ne lor. Mă a şte pt să se stingă , da r de vin din ce în ce ma i
pute rnice , ma i insiste nte , pâ nă câ nd îmi stră pung ure chile . Aud
strigă te , a poi o bufnitură ca re ră sună în toa tă ca sa .
— Poliţia ! Sta i pe loc!
Ră mâ n pe loc. Nu m-a ş pute a mişca nici da c-a ş vre a .
În hol se a ude un bubuit pute rnic, a poi un pocne t la fe l de
pă trunză tor câ nd uşa de la bucă tă rie se dă la o pa rte şi love şte
pe re te le din spa te .
— Mâ inile sus! strigă unul din e i.
Mă gâ nde sc câ t de ridicol e să te a şte pţi ca Me lissa să ridice
mâ inile , câ nd e în mod e vide nt inca pa bilă de a sta , a poi îmi da u
se a ma că se re fe ră la mine . Ridic mâ inile înce t. Sunt pline de
sâ nge , ca re mi s-a scurs pe bra ţe , ia r pe ha ine le me le sunt pe te
roşu-închis.
Poliţiştii poa rtă e chipa me nt de inte rve nţie închis la culoa re şi
a u că şti cu vizoa re le coborâ te , pe ca re scrie POLIŢIE cu lite re a lbe ,
pe la te ra l. În frunte a e chipa jului sunt doi poliţişti, urma ţi
înde a proa pe de încă doi ca re se a lă tură dre pt ră spuns la coma nda
da tă de primul.
— Suport!
Primii doi se a propie de mine , oprindu-se la câ ţiva pa şi în fa ţa
me a . Ce a la ltă pe re che se mişcă ra pid prin încă pe re , strigâ nd tot
fe lul de instrucţiuni de la unul la a ltul. Aud şi a lţi poliţişti ca re sunt
prin ca să . Zgomotul de pa şi ca re a le a rgă e ste între rupt de strigă tul
„Libe r!”, ca re pă trunde pâ nă în zona în ca re ne a flă m.
— Un doctor! strigă cine va .
Alţi doi ofiţe ri îşi fa c loc şi a le a rgă a colo unde e ste întinsă
Me lissa . Unul dintre e i a pa să cu mâ inile pe ra na de pe gâ tul e i. Nu
înţe le g de ce înce a rcă să -i sa lve ze via ţa . Nu a u a fla t? Nu ştiu ce a
fă cut? Oricum, e o înce rca re fă ră rost; e moa rtă de mult.
— Zoe W a lke r?
Unul dintre poliţiştii din fa ţa me a îmi spune nume le , da r din
ca uza că ştilor nu-mi da u se a ma ca re dintre e i vorbe şte . Mă uit de
la unul la a ltul. S-a u a şe za t ca m la doi me tri unul de a ltul, a şa că
sunt cumva înconjura tă . În toa te privinţe le sunt unul oglinda
ce luila lt, cu unul dintre picioa re uşor în fa ţă , mâ inile de a supra
ta lie i şi pa lme le de schise ; nu a me ninţă tor, da r ga ta de a cţiune . În
spa te le lor îi vă d pe ce i de pe a mbula nţă înge nunchind lâ ngă
Me lissa . I-a u pus o prote cţie de pla stic tra nspa re nt pe fa ţă şi unul
dintre e i îi fa ce re spira ţie gură la gură .
— Da , spun, în ce le din urmă .
— Arunca ţi a rma !
Au înţe le s gre şit. Me lissa a fost ce a ca re a a vut cuţitul, ce a ca re
mi-a ţinut la ma la gâ t pâ nă câ nd mi-a stră puns pie le a . Fa c un pa s
în spa te .
— Arunca ţi a rma ! spune din nou poliţistul, ma i ta re de da ta
a sta .
Îi urmă re sc privire a a ţintită pe mâ na me a dre a ptă , unde la ma
a rgintie sclipe şte prin pa ta de sâ nge . De ge te le se de schid de pa rcă
a r a ve a o voinţă proprie , de pa rcă tocma i a r fi de ve nit conştie nte
de ce e a ce ţine a u, ia r cuţitul se love şte de pode a . Unul dintre
poliţişti îi dă cu piciorul, în a şa fe l încâ t să nu ma i pot a junge la e l,
a poi îşi ridică vizorul de la ca scă . Pa re de vâ rsta copiilor me i.
Prind gla s.
— Fiica me a e în pe ricol. Tre buie să a jung la Le ice ste r Squa re ,
mă pute ţi duce a colo?
Îmi clă nţă ne dinţii şi-mi muşc limba . Alt sâ nge , de da ta a sta a l
me u. Poliţistul se uită la cole gul lui, ca re -şi ridică şi e l vizorul. E
mult ma i în vâ rstă , cu o ba rbă sură îngrijită şi ochi blâ nzi ca re fa c
riduri fine la colţuri câ nd vorbe şte ca să mă linişte a scă .
— Ka tie e în sigura nţă . A fost inte rce pta tă de unul dintre ofiţe rii
noştri.
Înce p să tre mur din tot corpul.
— Ambula nţa e pe drum, o să vă ducă la spita l şi o să vă fa că
un control, da ?
Se uită la cole gul ma i tâ nă r.
— E în sta re de şoc, e xplică e l.
Da r nu e şoc ce e a ce simt, e uşura re .
Mă uit în spa te le poliţiştilor. Un pa ra me dic înge nunche a ză
lâ ngă Me lissa , da r nu o a tinge , doa r note a ză ce va .
— A murit?
Nu vre a u să ple c de -a ici pâ nă nu ştiu sigur. Pa ra me dicul se
uită la mine .
— Da .
— Sla vă Domnului!
 40.

— Nu e cine ştie ce să rbă toa re , spuse Lucinda , uitâ ndu-se la

punga cu a lune pe ca re Nick o de sfă cu şi-o a şe ză în mijlocul
me se i.
— Îmi pa re ră u că nu se ridică la sta nda rde le cu ca re sunte ţi
obişnuită , domnia voa stră , ripostă Nick. Nu-s pre a convins că Dog
a nd Trumpe t se rve sc ca via r şi ouă de pre pe liţă , da r pot să mă uit
ce spe cia lită ţi a u în me niu, da că vre i.
— Ha , ha . N-a m vrut să spun a sta . Mă simt cumva fă ră che f,
ştii?
— Şi e u la fe l, spuse şi Ke lly.
Se pe tre cuse totul a tâ t de ra pid; drumul cu girofa r şi sire ne le
pornite a prinse ca s-o pre ia pe Ka tie Wa lke r, urma t a poi ime dia t
de cursa spre Zoe , ma şinile de poliţie urlâ nd în fa ţa ca se i Me lisse i.
Ambula nţa fuse se oprită la ca pă tul stră zii Ane rle y Roa d; cu
pa ra me dicii în a şte pta re , inca pa bili să -şi fa că me se ria pâ nă câ nd
nu s-a da t se mna lul că e ra sigur să intri. În ultime le câ te va ore ,
Ke lly e ra convinsă că pulsul nu-i scă zuse sub o sută de bă tă i pe
minut, da r a cum se simţe a e puiza tă .
— E doa r re ve rsul mome ntului de te nsiune ma ximă , spuse
Nick. O să vă re ve niţi mâ ine , câ nd o să înce a pă cu a de vă ra t munca
dificilă .
Ave a u o gră ma dă de lucruri de fă cut. Avâ nd a cum a cce s la
compute rul Me lisse i, ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice re uşise ră să
închidă ra pid site -ul ga se ste pe re che a potrivita .com şi să a cce se ze
între a ga listă de me mbri. Să -i ide ntifice – şi să sta bile a scă da că
fuse se comisă vre o infra cţiune – a ve a să le ia ce va ma i mult.
Ve rifică rile de la Re gistrul Come rţului scose se ră la ive a lă
fa ptul că Me lissa We st e ra înre gistra tă ca a dministra tor la pa tru
ca fe ne le din Londra ; Me lissa , Me lissa ’s Too, Espre ss Oh! Şi ce a
ca re încă nu primise o de numire , din inima zone i Cle rke nwe ll, cu
profituri impre siona nte , în ciuda a bse nţe i chiuve te i, a frigide rului
sa u a ma şinilor de gă tit.
— Spă la re de ba ni, e xplică Nick. Ca fe ne le le sunt instrume ntul
pe rfe ct pe ntru că a tâ t de mulţi oa me ni plă te sc ca sh. Poa te înca sa
liniştită câ te va sute pe zi, în timp ce pa re că firma a re pie rde re .
— Câ t cre zi că ştia soţul e i?
— Bă nuie sc c-o să ne dă m se a ma câ nd o să îl a duce m la se cţie
pe ntru inte roga toriu.
Ne il We st supra ve ghe a insta la re a unui siste m IT de ma i multe
milioa ne de lire la o firmă de a voca tură din Ma nche ste r. Age nda
sa , în mod conve na bil sincroniza tă cu a soţie i lui şi uşor de a cce sa t
de pe compute rul e i, le -a de zvă luit că a ve a să zboa re spre
a e roportul din Londra a doua zi, ia r poliţia a ve a să fie a colo să -l
a re ste ze . Pe compute rul să u, a fla t la e ta jul ca se i, în biroul lui, e ra u
fişie re pe ntru fie ca re compa nie cu ca re Ne il lucra se , fie ca re dintre
e le incluzâ nd şi o listă cuprinză toa re de conta cte . Firme le la ca re
lucra u Gordon Tillma n şi Luke Ha rris a vuse se ră a mbe le re la ţii
come rcia le cu Ne il în tre cut şi e ra de a şte pta t ca şi a lte similitudini
să a pa ră între lista de conta cte a lui Ne il şi ce a de pe
ga se ste pe re che a potrivita .com, cu clie nţii ca re se gă se a u pe
compute rul Me lisse i.
— Cre zi că l-a r fi pă ră sit, lă sâ ndu-l să suporte conse cinţe le ?
între bă Lucinda .
Zoe le de zvă luise pla nurile pe ca re Me lissa le a ve a de a fugi
din ţa ră , ia r ce i de la Infra cţiuni Cibe rne tice ide ntifica se ră câ te va
zboruri că tre Rio de Ja ne iro pe ca re e a le că uta se pe inte rne t.
— Cre d că da , spuse Nick. Nu cre d că -i pă sa de a ltcine va de câ t
de e a însă şi.
 Ke lly se gâ ndi la ce -i spuse se Ka tie , de spre a mă ră ciune a din
voce a Me lisse i câ nd se re fe rise la mome nte le în ca re a vuse se grijă
de copiii lui Zoe ; de spre fa ptul că nu a vuse se copiii e i.
— Ba cre d că -i pă sa . Cre d că a sta a fost o pa rte din proble mă .
De schide re a site -ului a fost pur şi simplu o a fa ce re , da r să le
implice pe Zoe şi pe Ka tie ? Asta e de ja ce va ma i pe rsona l.
— Mă e ne rve a ză că a scă pa t, spuse Lucinda , întinzâ ndu-se să
ia punga de a lune .
— A fost înjunghia tă în a rte ra ca rotidă şi a sâ nge ra t pâ nă a
murit, spuse Nick. N-a ş zice chia r că a scă pa t.
Ke lly schiţă un zâ mbe t.
— Ştii la ce mă re fe r. Le -a chinuit îngrozitor pe Zoe şi pe Ka tie
Wa lke r, ca să nu ma i zic de sute le de fe me i ca re nici mă ca r nu
ştia u că sunt în pe ricol. Mi-a r fi plă cut s-o vă d în boxa a cuza ţilor.
Ecra nul te le fonului lui Ke lly se lumină şi e a îl de schise ,
uitâ ndu-se de zinte re sa t la notifică ri că rora nu pre a a ve a che f să le
ră spundă .
— Ce -i a sta ? Să rbă toa re sa u prive ghi?
Digge rs a pă ru la ma să , ia r Ke lly se ridică , ca şi cum a r fi lua t
poziţia de dre pţi. Era prima oa ră câ nd îl ve de a de la discuţia lor din
biroul bă rba tului şi e vită să -l prive a scă dire ct.
— Să -ţi a duc un sca un? între bă Lucinda .
— Nu sta u. Am tre cut doa r să vă fa c cinste . Aţi fă cut o tre a bă
groza vă ; de ja m-a suna t coma nda ntul să ne fe licite pe ntru re zulta tul
obţinut. Bra vo!
— Mulţumim, şe fu’, spuse Nick. Şi e u le zice a m a ce la şi lucru.
— Câ t de spre tine … Digge rs se uită la Ke lly, ca re simţi că
roşe şte . Am a uzit că tre buie să -ţi mulţumim în mod spe cia l.
— A fost un ca z la ca re a m lucra t în e chipă , spuse Ke lly,
uitâ ndu-se la e l fă ră să vre a , uşura tă să de scope re a ma bilita te a
since ră de pe figura lui Digge rs. Pur şi simplu s-a întâ mpla t să fiu
a colo câ nd ultima pie să din puzzle s-a potrivit.
— Poa te că da , poa te că nu. Da r în mod ce rt a i a vut o
contribuţie importa ntă la munca e chipe i. Acum, ce vre ţi să be ţi?
Digge rs se îndre ptă spre ba r, de unde se întoa rse cu o ta vă cu
bă uturi şi cu încă o pungă cu a lune . Lui nu-şi lua se nimic de bă ut,
ia r Ke lly îşi dă du se a ma că , da că nu între ba nimic în clipa a ce e a ,
a r fi ra ta t orice şa nsă .
— Domnule ? Tre buie să mă întorc la Poliţia Tra nsporturi?
Pe mă sură ce roste a cuvinte le , îşi dă du se a ma câ t de mult se
te me a de ră spuns; câ t de mult îi plă cuse să fie o pa rte din e chipă
din nou, fă ră bâ rfe le şi suspiciunile ca re otră ve a u pe rioa da
pe tre cută în ca drul de pa rta me ntului e i.
— Am zis tre i luni, nu-i a şa ?
— Da , da r a m cre zut că , oda tă ce Me lissa a murit şi site -ul a
fost închis…
Ke lly ştia că ma i e ra mult de muncă – că ce l ca re o omorâ se pe
La ura Ke e n e ra încă în libe rta te şi că ce l ca re o urmă rise pe Ca thy
Ta nning încă nu fuse se prins – da r în a ce la şi timp, în minte a e i e ra
e pisodul cu discuţia a vută în biroul lui Digge rs. Oa re să fi fost
a ce e a oca zia de ca re a ve a e l ne voie ca să înche ie tra nsfe rul e i?
— Tre i luni, spuse Digge rs hotă râ t. Poţi să conduci
inte roga toriul lui Ne il We st şi după a ia o să a ve m o discuţie
potrivită în le gă tură cu ca rie ra ta . Poa te că e timpul unui nou
înce put, într-o divizie nouă ?
Îi fă cu cu ochiul şi-i strâ nse mâ na lui Nick îna inte să ple ce .
Ră suflâ nd uşura tă , Ke lly simţi cum ochii i se umple a u de
la crimi. Clipi să le a lunge şi-şi luă te le fonul, uitâ ndu-se pe a plica ţii
în că uta re a a ce va ca re să -i distra gă a te nţia . Se uită pe contul de
Fa ce book, plin cu fotogra fii cu bra zi de Cră ciun şi omule ţi de
ză pa dă fă cuţi din ce i tre i fulgi de ne a ca re că zuse ră cu o se a ră
îna inte . Un sta tus nou de la Le xi îi a tra se a te nţia .
Câteva rid uri în plus, d ar tot aceeaşi gaşcă nebună d e la Durh am !
scrise se e a .
Re cre a se ră o fotogra fie din pe rioa da stude nţie i, ia r Le xi le
posta se pe a mbe le , una lâ ngă ce a la ltă , ge ne râ nd un între g şir de
come nta rii a muza nte din pa rte a prie te nilor şi a fa miliilor ce lor
tag-uiţi. În a mbe le fotogra fii, Le xi a ve a ce l ma i la rg zâ mbe t dintre
toţi, ia r Ke lly nu se putu a bţine să zâ mbe a scă şi e a .
Minunate fotografii, scrise e a un come nta riu. Nu v-aţi sch im bat
d eloc.
 41.

Ma conduce cu a te nţie , luâ nd fie ca re curbă înce t şi

a propiindu-se de fie ca re limita tor de vite ză de pa rcă mi-a ş fi rupt
ce va . Ce i de la spita l a u stă ruit să -mi fa că un control a mă nunţit, în
ciuda insiste nţe lor me le că – în a fa ră de tă ie tura de pe gâ t, ca re nu
a a vut ne voie de copci – Me lissa nu-mi fă cuse a ltce va .
Am fost a şe za tă într-un pa t lâ ngă Ka tie ; tra ta tă pe ntru şoc, da r,
în a fa ră de a sta , te a fă ră . Asiste nta a re nunţa t să ma i înce rce să ne
ţină se pa ra t, tră gâ nd în ce le din urmă pe rde a ua dintre noi, ca să
ne pute m ve de a . Era m a colo de doa r o jumă ta te de oră câ nd a
a juns Isa a c, intrâ nd în vite ză , fă ră a e rul sigur pe sine pe ca re -l
a fişa de obice i.
— Ka te ! Dumne ze ule , e şti bine ? Am ve nit ime dia t ce -a m putut.
Se a şa ză pe o la tură a pa tului şi-i ia mâ inile , ia r ochii lui o
ce rce te a ză pe ste tot, pe fa ţă , pe trup, că utâ nd urme le ră nilor.
— Ai pă ţit ce va ?
— Nu, e totul bine . Îmi pa re ră u pe ntru spe cta colul din se a ra
a sta .
— Isuse , nu-ţi ba te ca pul cu a sta . Nu-mi vine să cre d prin ce -a i
tre cut.
— Da r bile te le oa me nilor…
— O să le dă m ba nii îna poi. Nu te ma i gâ ndi la pie să , Ka te . Nu
conte a ză . Tu e şti importa ntă a cum.
O să rută pe frunte şi, pe ntru prima da tă , pa re că nu se pre fa ce .
Îmi da u se a ma că o pla ce cu a de vă ra t. Şi e a îl pla ce pe e l.
Se uită la mine şi privirile ni se întâ lne sc şi-mi dore sc ca
pe rde a ua să nu fi fost da tă la o pa rte , pâ nă la urmă . Nu-mi da u
se a ma ce se a scunde dincolo de e xpre sia lui şi nu ştiu nici da că a
me a spune tot ce e a ce mi-a ş dori.
 — Aţi tre cut prin ce va groa znic, nu glumă , spune e l.
— Aşa e .
— Mă bucur că s-a te rmina t cu bine , spune şi a poi se opre şte ,
înce rcâ nd să sublinie ze ce e a ce urme a ză . Să spe ră m că ve ţi re uşi
să tre ce ţi pe ste a sta . Să da ţi totul uită rii.
Ka tie poa te că se între a bă de ce iubitul e i vorbe şte cu a tâ ta
grijă cu ma ma e i, da r de zis, nu zice nimic. Isa a c mă prive şte dire ct
în ochi, de pa rcă a r vre a să se a sigure că a m înţe le s. Da u din ca p.
— Şi e u spe r la fe l. Mulţume sc.

— Aproa pe -a m a juns, spune Ma tt a cum.

Simon, ca re stă lâ ngă mine pe ba nche ta din spa te a ta xiului,
mă cuprinde pe după ume ri, ia r e u îmi odihne sc ca pul pe pie ptul
lui.
La spita l i-a m mă rturisit că a m cre zut că e l se a fla în spa te le
site -ului. Tre buia să fa c a sta – vina mă consuma .
— Îmi pa re a tâ t de ră u, spun a cum.
— Nu-ţi fa ce griji. Nici nu-mi pot închipui prin ce -a i tre cut.
Proba bil că a i simţit că nu ma i pute a i a ve a încre de re în nime ni.
— Ca rne tul a ce la … îmi a minte sc notiţe le pe ca re le -a m vă zut;
nume le fe me ii, de scrie re a ha ine lor e i. Câ t de sigură a m fost că a m
gă sit dova da crime i.
— Înse mnă ri pe ntru roma nul me u, spune Simon. Contura m
pe rsona je le .
Mă bucur că Simon a lua t lucrurile a şa ; că nu pa re de loc
ofe nsa t de a fi fost a cuza t de ce va a tâ t de îngrozitor. De pa rte a
ce a la ltă a lui Simon, Ka tie se uită pe ge a m pe mă sură ce ne
a propie m de Crysta l Pa la ce ; Justin stă în fa ţa e i, în locul
pa sa ge rului, lâ ngă Ma . Isa a c s-a dus în ora ş să re zolve proble ma
cu spe cta torii de za mă giţi şi să -i convingă să vină să va dă pie sa a
doua zi, câ nd Ka tie e ste pe rfe ct conştie ntă că va fi pre gă tită să urce
pe sce nă .
Cum poa te totul să a ra te de pa rcă nu s-a întâ mpla t nimic?
Pe ma rgine a drumului, mâ zga ce nuşie murdă re şte trotua re le şi
picură de pe a cope rişurile ca se lor. Un om de ză pa dă ja lnic stă în
curte a închisă din fa ţa une i şcoli prima re , ia r morcovul pus în loc
de na s pa re să -i fi dispă rut de mult. Oa me nii ie s în ora ş la cină , în
timp ce a lţii încă sunt pe drum spre ca să de la se rviciu, ve rificâ ndu-
şi te le foa ne le în me rs, izola ţi comple t de lume a din jur.
Tre ce m pe lâ ngă ca fe ne a ua Me lisse i şi nu-mi pot opri ne voia
de a tra ge brusc a e r în pie pt; scâ nce tul ca re -mi sca pă . Mă gâ nde sc
la toa te dă ţile în ca re m-a m dus a colo după se rviciu şi a m bă ut un
ce a i împre ună ; sa u câ nd a m a juta t-o să pre gă te a scă se ndvişurile
pe ntru prâ nz. Înă untru e o lumină a prinsă , a runcâ nd umbre
întune ca te pe ste me se le şi sca une le ca re nu a u fost strâ nse încă .
— N-a r tre bui să te duci şi să închizi ca fe ne a ua cum tre buie ? îl
între b pe Justin.
Se întoa rce şi se uită la mine .
— Nu vre a u să intru a colo, ma mă .
Pot să -l înţe le g. Nici e u nu vre a u. Simplul fa pt de a mă a fla pe
stra da noa stră îmi fa ce inima să ba tă ma i ta re şi simt un va l nou de
ură la a dre sa Me lisse i pe ntru că a mâ njit a mintirile unui loc în ca re
mi-a plă cut să tră ie sc. Nu mi-a m ima gina t nicioda tă c-o să mă mut,
da r a cum mă între b da că n-a r fi ma i bine . Un nou înce put pe ntru
mine şi Simon. Ma i mult spa ţiu pe ntru Justin şi Ka tie şi, de sigur, un
ca pitol nou pe ntru noi toţi.
Tre ce m pe lâ ngă sta ţia de me trou. Mă cutre mur câ nd îmi
a minte sc ima gine a lui Ka tie me rgâ nd spre intra re şi uitâ ndu-se
spre ca me re le de supra ve ghe re ; îngrozită , şi totuşi hotă râ tă să
re uşe a scă . Hotă râ tă să mă sa lve ze .
Mă uit la e a , între bâ ndu-mă la ce se gâ nde şte , da r profilul e i nu
tră de a ză nimic. E cu mult ma i pute rnică de câ t a m cre zut.

— Şi ce -o să se întâ mple a cum? între a bă Ma tt.

Câ nd l-a m suna t, se te rmina se de ja totul şi a a juns la spita l ca
să -şi va dă fosta soţie şi fiica într-o combina ţie ciuda tă de ha ine pe
ca re Simon le -a lua t în gra bă de -a ca să . Poliţia a oprit ha ine le pe
ca re le purta m pe noi câ t a m fost în ca sa Me lisse i. Au fost a ma bili,
spunâ nd că tre buia u a na liza te şi e xa mina te şi că nu a m motive să -
mi fa c griji. Că totul a ve a să fie bine .
— Tre buie să da u o de cla ra ţie să ptă mâ na viitoa re , ră spund,
a poi ce i de la Pa rche t vor a na liza dosa rul şi vor lua o de cizie în
câ te va zile .
— N-or să te a cuze de nimic, m-a a sigura t Ke lly Swi , da r
privire a e i a runca tă ra pid pe ste umă r suge ra că -şi de pă şe a
a tribuţiile fă câ nd a ce a stă a firma ţie . E e vide nt că a i a cţiona t în
le gitimă a pă ra re .
S-a oprit brusc din ce zice a câ nd a a pă rut inspe ctorul Ra mpe llo,
da r e l a confirma t spuse le e i, dâ nd din ca p.
— E doa r o forma lita te , a a dă uga t.

Câ nd ne a propie m de ca pă tul stră zii Ane rle y Roa d, vă d un

poliţist cu ve stă re fle ctoriza ntă stâ nd pe drum. Un şir de conuri de
de ma rca ţie închid a le e a pe ca re se a flă încă pa rca te două ma şini
de poliţie şi o dubiţă a lbă a la bora torului de crimina listică , ia r
ofiţe rul de poliţie la să ma şinile să tre a că pe râ nd. Ma opre şte câ t
de a proa pe poa te de ca să . Se dă jos din ma şină şi de schide
portie ra din spa te , a jutâ nd-o pe Ka tie să coboa re şi ţinâ nd-o
prote ctor pe după ume ri în timp ce me rge m spre ca să . Îi urme a ză
Justin, cu ochii lipiţi de ba nda a lb-a lba stră a poliţie i ca re flutură în
fa ţa ca se i Me lisse i.
— Gre u de cre zut, nu-i a şa , dra gule ? spun.
 Mă tra g din îmbră ţişa re a lui Simon şi-l ia u pe Justin de mâ nă .
Se uită la mine , înce rcâ nd să înţe le a gă tot ce s-a pe tre cut a zi.
— Me lissa … înce pe e l să zică , da r nu-şi ma i gă se şte cuvinte le .
Ştiu cum se simte ; şi e u m-a m chinuit să -mi gă se sc cuvinte le de
câ nd s-a pe tre cut totul.
— Ştiu, dra gul me u.
Aşte ptă m lâ ngă poa rtă pâ nă câ nd Simon ne a junge din urmă şi
de scuie uşa . Nu mă uit spre ca sa Me lisse i, da r chia r şi fă ră s-o vă d
tot îmi ima gine z oa me nii îmbră ca ţi în a lb ca re se a flă a cum în
bucă tă ria e i frumoa să .
Va locui oa re Ne il în continua re a colo? De -a cum, sâ nge le
tre buie să se fi usca t, ia r luciul să u tre buie să se fi închis la
culoa re ; ma rginile fie că rui strop tra nsformâ ndu-se ca un fulg.
Cine va va tre bui să -l cure ţe şi mi-i ima gine z pe oa me nii a ce ia
fre câ nd şi turnâ nd înă lbitor pe plă cile de gre sie ca re vor pă stra
întotde a una umbra une i fe me i ca re a murit a colo.
Uşa de la intra re a ca se i me le se de schide . În ca să e ca ld şi
primitor. Mă linişte şte morma nul de ha ine de pe ba lustra dă şi
gră ma da de zordona tă de încă lţă ri de lâ ngă covora şul de la intra re .
Simon se dă la o pa rte şi îi urme z pe e l şi pe Ka tie înă untru.
— Atunci, vă la s, spune Ma tt.
Dă să ple ce , da r Simon îl opre şte .
— Nu be i ce va cu noi? spune . Cre d că tuturor ne -a r prinde bine
un pa ha r.
Ma tt e zită , da r numa i pre ţ de o clipă .
— Sigur, a r fi groza v.
Aşte pt pe hol, în timp ce -mi da u ha ina jos, şi ma i contribui cu o
pe re che la gră ma da de pa ntofi din hol. Justin, Ma şi Ka tie intră în
ca me ra de zi şi-l a ud pe Ma între bâ nd câ nd fa ce m bra dul şi da că -
şi dore sc copiii ce va spe cia l de Cră ciun a nul ă sta . Simon a pa re din
bucă tă rie cu o sticlă de vin şi ma i multe pa ha re , a le că ror picioa re
sunt prinse într-un e chilibru pre ca r între de ge te le lui de la o mâ nă .
— Vii?
Se uită la mine îngrijora t, ne ştiind cum să mă a jute , îi zâ mbe sc
ca să -l linişte sc şi promit că mă voi a lă tura lor ime dia t.
Uşa e încă între de schisă şi a cum o de schid încă un pic şi sta u
în dre ptul e i, simţind a e rul re ce pe fa ţă . Mă forţe z să mă uit la ca sa
de a lă turi, la gră dina Me lisse i în ca re flutură ba nda pusă de ce i de
la poliţie .
Nu ca să -mi a minte sc ce s-a întâ mpla t, ci ca să -mi a duc a minte
că totul s-a sfâ rşit.
Apoi închid uşa şi mă duc lâ ngă fa milia me a .
 Epilog

Melissa n-a fost în stare niciod ată să vad ă potenţialul ex tind erii. N-a
putut sau n-a vrut. Nu m i-a fost prea clar. A fost singurul lucru asupra
căruia am avut vreod ată o d ispută. În m ulte privinţe era atât d e
inteligentă; atât d e d ispusă să lucrăm îm preună şi să cread ă în m ine când
nim eni altcineva n-a făcut-o. Şi totuşi, atât d e îngustă la m inte în altele.
Lucrurile funcţionau bine aşa, spunea ea, făceam bani. De ce să
clătinăm barca? Dar eu ştiam că am fi putut face m ult m ai m ult şi m ă
frustra că ea nu voia să accepte asta. Ce m ai antreprenor s-a d oved it a fi!
Îi plăcea să se consid ere m entorul m eu, d ar ad evărul e că avea nevoie
d e m ine m ai m ult d ecât aveam eu d e ea. Nu şi-ar fi ascuns niciod ată
urm ele atât d e bine d acă nu eram eu.
Melissa nu făcea d oi bani fără m ine.

Jocul d e-a şoarecele şi pisica – vânătoarea lui Katie prin Lond ra; aia
fusese id eea m ea.
Cele d ouă nu voiau să lase baltă totul, iar poliţia se apropia d in ce în
ce m ai m ult. O ultimă lovitură , i-am spus Melissei. Fă a sta şi după a ia
poţi să dispa ri la Rio cu optze ci la sută din tot ce -a m câ ştiga t şi
nime ni n-o să te gă se a scă vre oda tă . A fost un parteneriat bun, d ar
venise vrem ea pentru am ând oi s-o luăm d in loc.
Oh , d a, optzeci la sută.
Dintotd eauna a fost o fem eie d e afaceri. Ch iar d acă eu am fost acela
care a d at anunţurile, care a spart sistem ul d e cam ere d e supravegh ere, cel
care a abord at clienţii – cu ceva ajutor d in partea agend ei lui Neil. Şi ce
aveam să prim esc pentru toate astea? Douăzeci d e procente nenorocite.
Fă a sta , i-am spus Melissei. Joa că jocul şi fugi. Fă -o pe ntru mine .
Fă -o pe ntru că te -a m a juta t şi a cum e râ ndul tă u să mă a juţi pe
mine .
 Şi aşa a făcut.
Am văzut profilul lui Katie d evenind public şi atunci am ştiut că
începuse totul. Am sim ţit cum îm i creşte pulsul şi m -am întrebat d acă
Melissa era la fel d e incitată şi ea. Nu m ai făcusem ceva d e genul ăsta
până atunci, d ar părea să fie ce trebuie. Îm i plăcea.
Cât d espre Katie… am consid erat că asta era o răzbunare. I-o plăteam
nu num ai pentru nevoia ei constantă d e atenţie, d ar şi pentru că fusese
favorita. Pentru că nu intrase niciod ată în bucluc; pentru că nu venise
niciod ată poliţia la uşă d in cauza ei şi nici nu fusese d ată afară d in
şcoală.
Şi a fost răzbunare şi pe ntru e a .
Pentru Zoe.
Din pa rte a fiului tă u iubitor.
Răzbunare pentru că l-a părăsit pe tata ch iar d acă el a sacrificat totul
pentru ea. Pentru că m -a luat d e lângă prietenii m ei. Pentru că şi-a tras-o
cu un tip pe care abia îl cunoscuse, ch iar înainte să fie o fem eie d ivorţată,
un tip pe care l-a ad us d upă aceea în casa noastră fără să-i pese d e ceea ce
cred eam eu.

Cred că au câştigat, acum că Melissa nu m ai e. Cred că s-a term inat

totul.
Se înşală.
Ăsta e d oar începutul.
Nu am nevoie d e Melissa, nu am nevoie d e anunţurile d in Ga ze tte ,
nu am nevoie d e site.
Am conceptul, am teh nologia şi am o listă d e contacte ale unor clienţi
interesaţi cu toţii d e genul acesta d e servicii d e nişă pe care eu pot să le
ofer.
Şi, d esigur, te am pe tine.
Sute şi m ii ca tine, făcând acelaşi lucru în fiecare zi.
Te văd , d ar eu sunt invizibil.
Până când o să vreau eu să m ă vezi.
 Observaţii

[←1]
Abreviere de la The Only Way is Essex – show de televiziune britanic.
[←2]
Carduri de călătorie din Marea Britanie (N.t.).
[←3]
În limba engleză too (de asemenea) şi two (doi) se pronunţă la fel – în text este
vorba despre ce-a de-a doua cafenea a Melissei/ cafeneaua Melissei, de
asemenea (N.t.).
[←4]
Autoare irlandeză, apreciată pentru scrierile sale empatice şi pline de umor,
pentru interesul arătat naturii umane şi pentru finalurile surprinzătoare ale
cărţilor sale (N.t.).
[←5]
Capcana de şoareci – piesă celebră a cunoscutei autoare Agatha Christie, care se
joacă la Londra fără întrerupere din 1952 (N.t.).
[←6]
Carnete şi caiete celebre, produse de o companie italiană, faimoase pentru
asocierea cu numeroşi scriitori (N.t.).
[←7]
Aluzie la titlul unei comedii de William Shakespeare (N.t.).
[←8]
Personaj ficţional dintr-o serie de cărţi poliţiste, imagine emblematică a
detectivului amator (N.t.).
[←9]
The Wolf of Wall Street – film din 2013 despre adevărata faţă a lumii bancherilor
de pe celebra stradă americană (N.red.).
[←10]
Emisiune concurs de dans difuzată de televiziunea britanică BBC (N.t.).
[←11]
Organizaţie care gestionează o linie telefonică gratuită pentru persoanele cu
tendinţe suicidare (N.t.).
[←12]
În engleză: I SEE YOU – literele corespunzătoare tastelor numerice 4 733 968
(N.red.).
[←13]
Expresie referitoare la teama unora de a părea mai prejos decât vecinii, până
într-acolo încât să îşi cumpere aceleaşi lucruri scumpe ca şi ei (N.red.).
[←14]
Serial TV britanic difuzat din 1985 încoace, care prezintă viaţa de zi cu zi a
unor oameni obişnuiţi din cartierul londonez East End (N.t.).
[←15]
A douăsprezecea noapte – Shakespeare, Opere complete, vol. V, traducere Mihnea
Gheorghiu, Editura Univers, 1986, p. 225. (N.t.).
[←16]
Ibidem, p. 226.
[←17]
Ibidem, p. 239.
[←18]
Ibidem, p. 239.
[←19]
Cea mai cunoscută organizaţie pentru pierderea în greutate din Marea
Britanie, care oferă programe de gestionare a greutaţii bazat pe stilul de viaţă.