Culegere de Teste Istorie Ix Xii PDF

Auxiliar didactic
ISTORIE
FIȘE DE LUCRU. TESTE. ESEURI
RALUCA CRISTINA BONTEANU
1
Cuprins
Cuvânt-înainte..............................................................................................................................2
Partea I. Fișe de lucru
Clasa a IX-a
Popoarele Orientului Antic.........................................................................................................6
Democrația ateniană....................................................................................................................9
Republica Romană....................................................................................................................10
Statul Roman..............................................................................................................................11
Statul medieval.......................................................................................................................... 12
Absolutismul monarhic.............................................................................................................13
Clasa a X-a
Constituirea S.U.A....................................................................................................................14
Al Doilea Razboi Mondial........................................................................................................15
Fișa nr. 1....................................................................................................................................16
Fișa nr 2.....................................................................................................................................16
Fișa nr.3.....................................................................................................................................17
Fișa nr. 4....................................................................................................................................18
Fișa nr. 5....................................................................................................................................18
Clasa a XI-a
Viaţa publică -viaţă privată.....................................................................................................19
Economie urbană în România contemporană.......................................................................20
Economia rurală în România contemporană........................................................................21
Societatea Națiunilor...............................................................................................................22
2
Clasa a XII-a
Țara Românească..................................................................................................................23
Constituirea statelor medievale în spațiul românesc..........................................................24
Diplomație și conflict în evul mediu.....................................................................................29
Regulamentele Organice........................................................................................................31
Secolul fanariot.......................................................................................................................32
Revoluția de la 1848 în spațiul românesc.............................................................................36
Viața interbelică în spațiul românesc...................................................................................36
Partea a II-a. Teste
Clasa a IX-a
Testul 1....................................................................................................................................38
Testul nr.2...............................................................................................................................39
Testul nr.3...............................................................................................................................41
Testul nr.4..............................................................................................................................42
Testul nr.5..............................................................................................................................43
Testul nr.6.............................................................................................................................44
Testul nr.7.............................................................................................................................45
Testul nr.8............................................................................................................................47
Clasa a X-a
Testul nr.1...........................................................................................................................49
Testul nr.2...........................................................................................................................51
Testul nr.3...........................................................................................................................53
Testul nr.4...........................................................................................................................55
Testul nr.5...........................................................................................................................56
3
Clasa a XI-a
Testul nr.1...........................................................................................................................58
Testul nr.2...........................................................................................................................60
Clasa a XII-a
Testul nr.1...........................................................................................................................62
Testul nr. 2..........................................................................................................................63
Testul nr.3..........................................................................................................................65
Eseuri
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor secolelor XIX-XX...............................68
Țările Române între diplomație și conflict în Evul Mediu...........................................70
Moldova în secolele al XIV-lea- al XV-lea......................................................................72
Spațiul românesc între secolele al IX-lea și al XVIII-lea.............................................74
Rolul actelor constituționale în consolidarea statului român în secolele XIX-XX......77
Ideologii și practici politice în România și în Europa în secolul al XX-lea...................80
Romanitatea românilor.......................................................................................................82
Bibliografie...........................................................................................................................85
4
Partea I. Fișe de lucru
Clasa a IX-a
Popoarele Orientului Antic
F ișa nr. 1
Mesopotamia
1.„ În Asiria se află multe orașe destul de însemnate, dar cel mai vestit și mai puternic, care
după căderea Ninivei ajunsese cetate de scaun, era Babilonul. Iată care era înfățișarea
acestui oraș. Orașul se află așezat într-o câmpie întinsă, e pătrat și fiecare latură are o
întindere de 120 de stadii. Orașul întrece în frumusețe toate celelalte orașe despre care
avem cunoștință. Mai întâi este înconjurat de un șanț adânc și lat, plin cu apă; urmează un
zid de întăriri... Sus pe coama zidului are clădite la margine niște turnuri cu o singură
încăpere... În zid, de jur împrejur, sunt deschise o sută de porți cu totul din aramă...”
(Herodot, Istorii)
2. „ Se știe că Ninusera regele care a construit Ninive și că după el Semiramis soția sa,
succedând la putere, a fondat și construit Babilonul. Au mai rămas încă, din vremea
Semiramidei, ca vestigii... nenumărate monumente răspândite pe toată suprafața
continentului, terasele zise ale Semiramidei, ziduri, fortărețe cu galerii subterane,
apeducte, scări în munți, canale care abăteau fluviile, șoselele, podurile”.
( Strabon, Geografia)
5
3. „Pământul Asiriei primește puțină ploaie, iar rădăcina grâului se nutrește în felul
următor: recolta crește și bobul se coace numai prin stropire cu apă din fluviu; fluviul nu
se varsă aici peste ogoare ca în Egipt, ci apa este cărată cu brațele de la fluviu sau scoasă cu
ajutorul unui soi de cumpene. Întregul ținut al Babilonului, întocmai ca și al Egiptului, este
brăzdat de o rețea de canale.Cel mai mare dintre aceste canale(...) poate fi umblat cu
corăbii (...). Dar pentru culturile de cereale pământul este atât de mănos, încât de obicei
aduce de două sută de ori cât ai semănat(...)
• Enunerați principalele popoare formate în Mesopotamia.
• Pecizați fluviile ce scăldau teritoriul Mesopotamiei.
• Descrieți înfățișarea orașului antic, potrivit sursei 1.
• Precizați numele fondatorului Babilonului, potrivit sursei 2.
• Identificați numele orașului Ninive, potrivit sursei 2.
• Arătați soluția găsită de asirieni pentru a combate seceta, potrivit sursei 3.
• Precizați numele modern al țării și al capitalei.
Fișa nr. 2
Egiptul
1.„Deoarece apa Nilului curge foarte încet, oamenii abat cursul lui cu ajutorul unor mici
diguri și o captează fără mere greutate, spre a o răspândi spre ogoare, când scot lucrul
acesta este de folos.
6
... majoritatea cultivatorilor nu trebuie decât să arunce sămânța pe locurile care s-au uscat
și să aducă vitele acolo, ca să calce sămânța în picioare... Alții după ce trec cu niște pluguri
ușoare peste ogoarele cere au fost udate, strâng cu grămada roadele, fără multă cheltuială
și trudă”.
( Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)
2. „Acest Kheops, după câte îmi spuneau egiptenii, a domnit 50 de ani. După moartea lui i-
a urmat la tron fratele său Kephren, care s-a purtat întru totul aidoma cu înaintașul său.
Printre altele, el și-a înălțat o piramidă, care însă nu atingea mărimea celei a lui Kheops...
După Khephren mi-au spus că a domnit peste Egipt Mykerinos, fiul lui Kheops... Și el a
lăsat o piramidă mult mai mică decât a tatălui său, tot cu patru laturi”.
(Herodot, Istorii)
3. „Ajungând rege Kheops, peste țară s-au abătut tot felul de rele.(El ) le-a poruncit
egiptenilor să muncească pentru el. Pe unii i-a folosit la căratul pietrei de la carierele de
piatră din Muntele Arabiei până la Nil(...) altora le-a dat în grijă să le ia în primire și să le
care. La aceste corvezi au muncit fără întrerupere câte o sută de mii de oameni. Zece ani s-
au scurs, în care poporul a muncit greu la făcutul drumului pe care se cărau pietrele,
lucrare după părerea mea, cu nimic mai prejos decât însăși piramida(...) Numai pentru
ridicarea pietrei au trebuit 20 de ani.
(Herodot, Istorii)
• Dați exemple de trei faraoni, potrivit sursei 2.
• Precizați numele construcțiilor ridicate de faraoni, specifice egiptenilor.
• Precizați cum înlesnesc revărsările Nilului practicarea agriculturii, potrivit sursei 1.
• Stabiliți cum s-au construit piramidele, potrivit sursei 3.
Fișa nr. 3
Palestina
7
1.„Și s-a așezat pe tronul lui David, tatăl său și domnia lui a fost foarte strălucită... După
ce regatul s-a întărit în mâinile lui Solomon, Solomon s-a înrudit cu faraon, regele
Egiptului, aici a luat el pe fiica lui Faraon și a adus-o în cetatea lui David, până a gătit de
zidit casa sa, casa Domnului și zidul dimprejurul Ierusalimului”.
( Biblia, Domnia lui Solomon)
2.Atunci am venit toate triburile lui Israel la la David în Hebron... Au venit toți bătrânii lui
Israel la rege în Hebron și a încheiat regele David un legământ în Hebron înaintea
Domnului; și am miruit pe David peste tot Israelul. David, însă era ca de 30 de ani, când s-a
făcut rege și a domnit patruzeci de ani.
(Biblia)
• Indicați denumirea inițială a țării.
• Precizați numele strămoșului evreilor.
• Menționați numele a doi regi ai evreilor, potrivit surselor 1 și 2.
• Stabiliți cum s-a înrudit regele Solomon cu Faraon, regele Egiptului, potrivit sursei.
Democrația ateniană
8
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A.„Licurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetăți grecești(...) a

interzis cetățenilor liberi să strângă averi, impunându-le o singură preocupare: asigurarea
libertății orașelor. Obligația ca toți spartanii să contribuie în mod egal pentru hrana lor, ca
și aceea de a trăi în comun i-a făcut să nu dorească bani pentru un trai îmbelșugat. Nici
îmbrăcămintea lor nu necesita cheltuieli mari, podoaba unui spartan nefiind veștmintele
luxoase, ci vigoarea trupului.Viața în comun îi dispensa de a strânge averi”
(Xenofon, Statul spartan, Statul atenian)
B. „Avem o constituție care nu imită legile vecinilor,ci mai degrabă noi înșine suntem un
exemplu(...). În raporturile cu comunitatea și în privința suspiciunii reciproce în activitatea
zilnică ne manifestăm liber activitatea(...) Ne facem fără să ne supărăm interesele
particulare, nu călcăm legile când chibzuim treburile publice, mai ales din respect pentru
legi, dând ascultare și oamenilor care sunt în orice împrejurare la conducere, și legilor, atât
acelora care sunt promulgate, spre a veni în ajutorul oamenilor oamenilor păgubiți, cât și
legilor care nu sunt scrise, dar care comportă totuși un respect unanim consimțit(...). Astfel
noi deschidem cetatea tuturor și nu există învățătură sau spectacol de la care să oprim pe
cineva să ia parte”.
(Tucidide, Războiul peloponeziac)
• Selectați, din sursa A, două dintre obligațiile spartanilor.
• Menționați, pe baza sursei B, două dintre ideile care definesc democrația.
• Menționați doi dintre reformatorii atenieni, precizând reforme ale acestora (secolele VI-V
î.Hr.).
9
Republica Romană
1. Construiți propoziții sau fraze cu caracter istoric folosind următorii termeni

istorici:
republică:
tribun:
secesiune:
plebeu:
rege:
2. Asociați datele din prima coloană cu evenimentele istorice din a doua coloană:
A B
509 î.Hr. întemeierea Romei
133 î.Hr. reformele lui Tiberius Gracchus
753 î. Hr. instaurarea republicii
Statul Roman
10
Primul triumvirat: Caesar, Crassus, Pompei
Citiți cu atenție textul de mai jos:
„Caesar (...) s-a prezentat la alegerile de consul și a fost ales (...) împreună cu
Calpurnius Bibulus. Îndată ce a luat în primire slujba de consul, a început să aducă în fața
poporului proiecte de legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte
îndrăzneț, care propune, pe placul mulțimii, votarea de colonii sau împărțirea de
pământuri. (De aceea), în Senat, nobilimea se împotrivea proiectelor sale. Caesar, care de
mult timp urmărea un prilej de ceartă, strigând și zicând că Senatul, cu nemăsurata-i
îngâmfare și răutate, îl silește să coboare în mijlocul mulțimii, a dat fuga și acum în
adunarea poporului. Și având de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă pe Pompei, Caesar i-a
întrebat pe aceștia dacă îi încredințau legile.(...)Ei într-adevăr, îi făgăduiau ajutor, iar
nobilii s-au mâniat, spunând că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li se cuvenea,
nici cu cinstea ce trebuia arătată Senatului, dar poporului i-a plăcut.”
(Plutarh, Vieți paralele)
Pornind de la acest text, răspundeți la următoarele întrebări:
1. Menționați, pe baza textului, modul în care putea fi ocupată funcția de consul.
2. Menționați, pe baza textului, două cauze ale împotrivirii nobilimii față de politica lui
Caesar.
3. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din text.
4. Prezentați o altă magistratură a Republicii romane, în afara celor precizate în text.
5. Prezentați un alt eveniment istoric, în afara celor menționate în text, desfășurat în

perioada crizei Republicii romane.
11
STATUL MEDIEVAL
Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“Vreau să stabilesc cu Domnia Voastră un pact inviolabil de credinţă şi milă prin care
binecuvântarea apostolică să fie cu mine pretutindeni şi prin care Sfântul Scaun al Bisericii
Romane să fie permanent apărat prin devotamentul meu. Este rolul meu să apăr oriunde
Sfânta Biserică a lui Hristos (…). Rolul Vostru Prea Sfinte Părinte, (..) este să ajutaţi cu
rugăciunile voastre victoria armatelor noastre, să vă ataşaţi legilor canonice şi să respectaţi
întotdeauna regulile stabilite de sfinţii părinţi astfel încât viaţa dumneavoastră să urmeze
în toate aspectele viaţa sfântă, pentru ca gura voastră să nu rostească decât pioase
rugaciuni şi lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor”.
(Scrisoarea lui Carol cel Mare către papă, 795)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Justificaţi raportul dintre papalitate şi Carol cel Mare în viziunea celui din urmă,
utilizând câte o informaţie, din text, referitoare la rolul fiecăruia.
2. Prezentaţi o consecinţă politică a raportului, menţionat în text, dintre papalitate şi
Carol cel Mare.
3. Pornind de la text, prezentaţi o deosebire şi o asemănare între atribuţiile lui Carol cel
Mare şi Octavian Augustus.
4. Prezentaţi un moment al tensionării relaţiilor din cadrul lumii creştine după Marea
Schismă.
Absolutismul monarhic
La Curtea lui Ludovic al XIV-lea
12
„Ludovic al XIV-lea, regele Franței, (...) a fost puțin regretat de întregul său regat, din
pricinasumelor exorbitante și a impozitelor împovărătoare luate de la toți supușii săi. (...).
A fost în timpul vieții sale, un monarh absolut, care a încălcat toate legile după bunul său
plac. Principii și nobilii au fost nesocotiți de rege, parlamentele nu aveau nicio putere și
erau obligate să primească toate edictele sau legile, atât era regele de puternic și de absolut.
Clerul a fost rușinos aservit, exercitând voința regelui. (...) Doar perceptorii aveau liniște și
traiul fericit, căci aveau în posesie toți banii Regatului Franței.”
( Remarcile preotului paroh de la Saint Sulpice, 1715)
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului, două caracteristici, în plan politic ale absolutismului

promovat de Ludovic al XIV-lea.
2. Menționați, pe baza textului, o cauză a traiului „fericit” al perceptorilor, în timpul

domniei lui Ludovic al XIV-lea.
3. Pecizați numele unui alt monarh absolut din Franța, în afara celui menționat în text.
4. Pecizați un alt aspect specific monarhiei absolute, în afara celor prezentate în text.
5. Prezentați o consecință a promovării absolutismului monarhic în Anglia, în secolul al

XVII-lea.
CLASA A X-A
Constituirea S.U.A.
13
Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, coloniile americane au început o răscoală

împotriva conducerii britanice. Coloniştii resimţeau tot mai mult amestecul englezilor, mai
ales în comerţ. Au observat, de asemenea, alte politici britanice care dăunau intereselor lor.
Astfel, Anglia a declarat tot teritoriul de la vestul coloniilor sale din America ca fiind
rezervaţia indiană. Locuitorii unor colonii ca Virginia, au privit acest lucru ca pe o
ameninţare.(...) În mai 1775, reprezentanţii tuturor coloniilor s-au întâlnit la Congresul
din Philadelphia. (...) În 4 iulie 1776, prin vot, Congresul a adoptat un act fundamental,
Declaraţia de Independenţă. Americanii au găsit aliaţi în Franţa şi Spania, care aveau
motivele lor de antipatie faţă de influenţa britanică din America.”
(Enciclopedia istoriei lumii)
Răspundeți urmâtoarelor cerințe:
1. Selectaţi, din text, două informaţii care demonstrează caracterul democratic al adoptării
Declaraţiei de Independenţă.
2. Ilustraţi atitudinea Franţei faţă de Anglia cu o informaţie din text şi prezentaţi un

eveniment de la începutul secolului al XIX-lea, în care se menţine această atitudine.
3. Prezentaţi o asemănare între evenimentele descrise de text şi “revoluţia glorioasă” din

Anglia.
4. Prezentaţi un principiu politic al Declaraţiei de Independenţă care este preluat în

Constituţia nord-americană (1787).
Al Doilea Război Mondial
14
Fișa nr. 1
“Am ajuns la concluzia că nici noi, nici posibilii noștri aliați nu putem face nimic cu forțele
noastre maritime, terestre sau aeriene, pentru a impiedica Germania să invadeze Boemia și
să înfrângă armata Cehoslovaciei. Ar trebui, în consecință, să luăm în calcul necesitatea
unui război împotriva Germaniei destinat să-i redea Cehoslovaciei integritatea teritorială,
iar acest lucru ar fi posibil numai prin înfrângerea Germaniei, într-un război de lungă
durată(…) Italia și Japonia vor profita de ocazie pentru a-și realiza propriile interese, și
deci, trebuie să avem în vedere perspectiva, nu a unui război limitat la granițele Europei, ci
a unui război mondial.
( Raportul Șefilor Statului Major înaintat guvernului britanic, 28 martie 1938)
1. Menționați, pe baza textului, obiectivul urmărit de Marea Britanie într-un potențial

război contra Germaniei.
2. Precizați, pe baza textului, o acțiune militară preconizată de Germania.
3. Menționați, pe baza textului, un motiv pentru care războiul contra Germaniei urma să
aibă un caracter mondial.
4. Precizați acțiunea militară prin care Germania a declanșat cel de-al Doilea Război
Mondial.
Fișa nr. 2
“Legătura dintre cele două războaie a fost mai adâncă. Germania a luptat în cel de-al
Doilea Război Mondial special pentru a anula verdictul primului și a distruge pacea care a
urmat. Oponenții ei au luptat, deși într-un mod mai puțin conștient, pentru a o apăra(…).
Primul Război Mondial a distrus vechi imperii și a dus la apariția de noi state. Cel de-al
Doilea Război Mondial n-a creat niciun stat nou și a distrus doar Estonia, Letonia și
Lituania.”
(A.J.P. Taylor, Originile celui de-al Doilea Război Mondial)
1. Menționați, pe baza textului, o deosebire între Primul Război și cel de-Al Doilea Război
Mondial.
15
2. Menționati, pe baza textului, un obiectiv urmărit de Germania în al Doilea Război
Mondial.
3. Menționați, pe baza textului, motivul pentru care au intrat în al Doilea Război Mondial
inamicii Germaniei.
4. Precizați anul declanșării celui de-al Doilea Război Mondial.
5. Prezentați o operațiune militară a Germaniei împotriva URSS în perioada 1941-1943.
6. Prezentați o altă cauză a celui de-al Doilea Război Mondial, în afara celor menționate în
text.
Fișa nr. 3
“In cursul dimineții de 11 decembrie, guvernul german, urmărind scopul conducerii lumii,
a declarat război Statelor Unite (…). Niciodata, insă până acum nu s-a lansat o asemenea
sfidare a vieții, libertății si civilizației. Eforturile conjugate și pornite ale tuturor
popoarelor lumii care sunt hotărâte să rămână libere vor asigura triumful universal al
forțelor justiției si echității asupra forțelor agresiunii și barbariei, Italia, de asemenea, a
declarat război Statelor Unite și Germania, precum și Congresului a recunoaște că starea
de război exista între Statele Unite și Germania, precum și între Statele Unite și Italia.”
( Mesajul președintelui F.D. Roosevelt către Congres, 11.12.1941)
1. Precizați, pe baza textului, obiectivul urmărit de Germania prin declarația de război

adresată Statelor Unite ale Americii.
2. Precizați, pe baza textului, o solicitare adresată Congresului de președinte.
3. Precizați, pe baza textului, o modalitate prin care popoarele lumii puteau triumfa asupra
agresiunii.
4. Menționați un stat cu care SUA s-au aflat în conflict în cel de-al Doilea Război Mondial.
5. Prezentați o operațiune militară a Statelor Unite în al Doilea Război Mondial.
6. Prezentați o acțiune diplomatică, la care participă SUA, după intrarea sa în cel de-al
Doilea Război Mondial.
16
Fișa nr. 4
Astăzi, dimineața, la ora 4, (Germania) a atacat și invadat URSS. Toate metodele cu care
este (obișnuită) au fost îndeplinite cu o conștiinciozitate desăvârșită. Între aceste două țări
fusese semnat un pact de neagresiune și acesta era în vigoare. Fară nicio declarație de
război, fără măcar un ultimatum, trupele germane au încălcat granița. Astfel, a fost
repetată, pe o scară mai întinsă, aceeași crimă împotriva tuturor obligațiilor internaționale
și a angajamentelor semnate, pe care am văzut-o comisă în Norvegia, Danemarca, Olanda
și Belgia și pe care Mussolini a imitate-o în cazul Greciei.”
( Winston Churchill, 22 iunie 1941)
1. Menționați, pe baza textului, documentul care reglementa relațiile sovieto- germane.
2. Menționați, pe baza textului, o acțiune a Germaniei în anul 1941.
3. Prezentați o acțiune interaliată la care participă Anglia, între 1941-1943.
4. Menționați, pe baza textului, o acțiune militară inițiată de Mussolini.
Fișa nr. 5.
“Popoarele Imperiului britanic și ale Statelor Unite numără în total aproape două sute de
milioane de oameni, incluzând și populația din dominioanele britanice. Dețin supremația
pe mare. Au mai multe bogății si resurse tehnice și produc o cantitate mai mare de oțel
decât tot restul lumii la un loc. Sunt decise să nu permită dictatorilor criminali să nu calce
în picioare cauza libertății și să pună stavilă progresului mondial.”
(W. Churchill, Cuvântare radiodifuzată, 27 aprilie, 1941)
1. Menționați, pe baza textului, două aspecte ale situației economico-militare a SUA și

Imperiului Britanic.
2. Menționați, pe baza textului, o decizie a SUA și Imperiului Britanic.
3. Numiți un stat aliat cu SUA și Imperiului Britanic în al Doilea Război Mondial.
17
4. Prezentați o conferință interaliată la care au participat statele menționate în text în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
5. Prezentați o cauză a participării SUA la cel de-al Doilea Război Mondial.
Clasa a XI-a
Viaţa publică -viaţă privată
A. O spun clar: pentru mine, o persoană publică nu are viaţă privată. Oh, legea interzice
filmările / fotografierea în spaţii private, fără acordul subiecţilor. De acord. Dar mai
departe, a ţine sub obroc informaţii sub pretextul "vieţii private" e nu doar aberant - e
periculos. Iar argumentele le aveţi în faţa dumneavoastră, argumente contondente care
alcătuiesc ceea ce îndeobşte se numeşte "viaţa de zi cu zi".
O persoană oarecare are dreptul la intimitate. Spre deosebire de simplii cetăţeni, însă, o
persoană publică (şi în mod deosebit politicienii şi funcţionarii publici) nu au acest drept.
De ce? Mă veţi întreba; nu sunt şi ei oameni? Ba da. Dar - spre deosebire de noi, vulgul - ei
au puterea de a ne influenţa nouă vieţile prin simpla deţinere a acestor calităţi.
Cetăţeanul Popescu - Despre cibernetica socială
B. Dreptul la viaţă privată face parte dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului, reglementate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin dispoziţiile art.
8, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie,
a domiciliului şi a corespondenţei sale". În prezent, noţiunea de viaţă privată înglobează
atât aspecte „tradiţionale", precum dreptul la imagine, starea civilă a persoanei,
identitatea, starea de sănătate, apartenenţa religioasă, integritatea fizică şi morală, viaţa
sentimentală, dar şi aspecte „moderne", legate de percepţii noi în viaţa socială referitoare
la avort, homosexualitate, transsexualitate. Recent, ca urmare a dezvoltării mijloacelor de
comunicare, s-au născut dezbateri cu privire la interceptările telefonice sau ale
18
corespondenţei electronice, la utilizarea bazelor de date personale informatizate prin
raportarea continuţului dreptului la viaţă privată.
( Săptămâna Financiară, Pretecţia dreptului la viaţă privată în România)
Cerinţe:
1. Dezbateţi definiţia vieţii publice din sursa A aducând argumente în acest sens.
2. Specificaţi şi dezbateţi semnificaţiile vieţii private aşa cum apar în sursa B.
Economie urbană în România contemporană
A. Unul dintre rezultatele cele mai de seamă ale progresului economiei naţionale l-a
constituit faptul că, în 1938, pentru prima dată în istoria României, ponderea sectorului
industrie-transporturi-construcţii a depăşit pe cea a sectorului agricultură-silvicultură atât
în creşterea produsului social, cât şi a venitului naţional. Faptul era în măsură să
evidenţieze împlinirea unui marcant proces, şi anume trecerea României de la statutul de
ţară eminamente agrară la cel de ţară agrar-industrială. [...] Atfel, pentru a ne referiri
numai la venitul naţional pe cap de locuitor, acesta reprezenta în 1938, în cazul României,
doar 94 de dolari (alte surse 110 dolari), faţă de 246 dolari în Franţa şi 235 dolari în
Germania.
( Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX)

19
B. Naţionalizarea a constituit faza pregătitoare a lansării efortului de industrializare.
Scopul a fost concentrarea resurselor şi deciziilor în mâinile elitei. Odată acest obiectiv
realizat, economia a fost direcţionată spre accelerarea ratei de dezvoltare. Trebuie observat
gradul scăzut de eficienţă al acestei metode, care-şi propune să concentreze resursele şi
decizia.
(Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-dej. 1948-1965)
C. Amplasarea la Galaţi a noului centru siderurgic avea mai multe motive: aprovizionarea
directă pe Dunăre cu materii prime, transport pe calea ferată, cu linie directă din URSS a
minereului de la Krivoi Rog şi a cocsului sau cărbunelui cocsificabil din Donbas şi multe
alte avantaje regionale şi locale.[...]
Echipamentele combinatului pentru furnale, cocserie, depozite de minereu şi cărbune,

transporturi cu vagoane specializate şi altele, au fost produse în ceam mai mare parte în
ţară. Au fost achiziţionate laminorul de tablă groasă din Franţa, laminorul sleabing şi
laminorul de benzi la clad din URSS, cea mai mare parte a oţelăriei L_D, laminorul de
benzi la rece, instalaţii de zincare şi cocsitorie din R.F. Germania, fabrica de oxigen necesar
oţelăriei din Marea Britanie.
(Memoriile lui Gheorghe Gaston Marin în legătură cu construirea combinatului siderurgic

de la Galaţi)
Cerinţe:
1. Caracterizaţi economia românească din perioada interbelică folosind sursa A.
2. Analizaţi impactul naţionalizărilor asupra economiei romîneşti folosind informaţiile din

sursa B.
3. Exprimaţi un punct de vedere făţă de insdustrializarea comunistă folosind informaţiile

din sursa C.
Economia rurală în România contemporană
A. Ţărănimea a fost împroprietărită numai cu pământ, fără inventar tehnic sau vite.
Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti vor fi nevoite să facă împrumuturi cu dobânzi mari,
fapt ce se va răsfrânge negativ asupra situaţiei lor câţiva ani mai târziu, în mod deosebit în
perioada crizei economice din 1929-1933. Atât dipoziţiile legilor cât, mai ales, manifestarea
unor abuzuri în aplicarea lor, au permis menţinerea unor proprietăţi de sute şi chiar mii de
hectare.
(Ion Agrigoroaiei, România interbelică)
20
B. Criza economică a lovit în mod deosebit agricultura României. potrivit datelor
recensământului din 1930, cea mai mare parte a gospodărilor ţărăneşti ducea o acută lipsă
de apământ; astfel, 70.000 de gospodării erau complet lipsite de pământ, iar cele 2,4
milioane de gospodorii cu suprafeţe între 1 şi 5 hectare posedau în total 2% din suprafaţa
agricolă a ţării, din care peste 32% revenea la numai 25.000 de gospădării mari. Scăderea
vertiginoasă a preţurilor produselor agricole a determinat diminuarea valorii producţiei
agricole a ţării de la 109 miliarde lei în 1929 la 48,6 miliarde lei în 1933. Concomitent,
nivelul producţiei agricole a sporit, ceea ce a permis statului, pentru a contrabalansa
importurile şi pentru a-şi procura devizele necesare, să forţeze exportul de cereale.
(Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX)
C. În esenţă, colectivizarea a echivalat cu expropierea ţăranilor de pământ şi inventarul

agricol şi proletarizarea ţărănimii. Este ceea ce a urmărit elita politică în raporturile ei cu
ţărănimea încă din 1948. Ce a încetinit realizarea acestui scop au fost rezistenţa ţărănimii
şi necesităţile aprovizionării industriei şi oraşelor cu produse agricole. (...) Ţărănimea a fost
supusă unei presiuni continue, cu toate mijloacele de care a dispus elita politică.
( Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej 1948-1965)
Cerinţe:
1. Analizaţi folosind informaţiile din sursa A modul în care s-a realizat reforma agrară.
2. Interpretaţi folosind informaţiile din sursa B structura economiei rurale din perioada
interbelică.
3. Prezentaţi un punct de vedere referitor la scopurile şi modalităţile impunerii

colectivizării aducând două argumente din sursa C.
Societatea Națiunilor

21
„ Franța și-a bazat întreaga politică externă pe Societatea Națiunilor. Toate tratatele sale
de alianță și prietenie respectă Pactul Societății ( Națiunilor). Dacă Societatea Națiunilor ar
fi distrusă, actuala securitate a Franței, bazată pe tratatele internaționale, ar fi, de
asemenea distrusă. Marea Britanie are nevoie de Societatea Națiunilor pentru a interveni
în chestiunile europene. (...) Aceasta face să-i fie imposibil, în prezent, să urmeze o politică
de izolare( ca în trecut), ceea ce este dovedit de tratatele ei de alianță cu Franța și Belgia
făcute publice. (...) Atâta vreme cât Societatea Națiunilor există, o nedreptate suferită de un
stat poate fi proclamată în fața lumii pentru a provoca reacțiunile care impun reparațiile
necesare. România trebuie să urmărească menținerea Pactului Societății Națiunilor în
forma sa actuală și semnarea unor acorduri de alianță pe plan regional.”
(Nicolae Titulescu, Societatea Națiunilor, 1937)
1. Menționați, pe baza textului, o consecință, pentru Franța, a potențialei desființări a

Societății Națiunilor.
2. Menționați, pe baza textului, o modificare intervenită în politica externă a Marii Britanii

în timpul activității Societății Națiunilor, față de trecut.
3. Menționați, pe baza textului, opurtunitatea oferită fiecărui stat de Societatea Națiunilor.
4. Numiți o alianță regională la care a participat și România în perioada interbelică.
5. Prezentați un eveniment istoric din perioada interbelică, în afara celor menționate în

text, desfășurat conform principiilor Societății Națiunilor.
6. Prezentați un eveniment internațional care a contribuit la eșecul Societății Națiunilor.
Clasa a XII-a
Țara Românească
22
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„În anul 1330, regele și-a adunat o mare oaste și s-a dus în persoană prin Severin în țara
voievodului vlahilor Basarab. După ce regele a cuprins Severinul și fortăreața lui, le-a
încredințat toate numitului Dionisie, împreună cu demnitatea de ban. Făcându-se acestea,
Basarab a trimis la rege o solie. Regele cu mintea trufașă, a izbucnit față de soli cu
următoarele vorbe, zicându-le: <<Să spuneți așa lui Basarab, că el e pastoral oilor mele și
eu, din ascunzișurile sale, de barbă îl voi scoate>>. Regele a pornit îndată să dea lupta.
Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită și închisă
de amândouă părțile de râpe foarte înalte de jur împrejur și pe unde această cale era mai
largă, acolo vlahii în mai multe locuri o întăriseră împrejur cu prisăci, iar regel și ai săi
negăsindu-se în adevăr la așa ceva, mulțimea nenumărată a vlahilor sus pe rape a alergat
din toate părțile și a aruncat săgeți asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei văi
adânci ce nu se putea numi cale, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde din pricina
înghesuielii cei mai sprinteni cai și ostași cădeau din toate părțile în luptă, căci din pricina
urcușului prăpăstios din acea vale nu se puteau sui în contra valahilor pe nici una din
râpele de pe amândouă laturile drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc
de fugă, fiind făcute acolo prisăci, ci erau cu totul prinși ostașii regelui ca niște pești într-o
vârșe ori într-o mreajă Cădeau tineri și bătrâni, principi și nobili fără nicio deosebire și
însuși regale de-abia a scăpat cu câțiva inși”.
(Cronica pictată de la Viena)
1. Precizați cum a reușit Basarab să anihileze superioritatea cavaleriei lui Carol-Robert.
2. Menționați anul în care se desfășoară lupta prezentată în sursă.
3. Numiți, pe baza sursei date conducătorii celor două armate.
4. Priviți imaginea de mai jos și descrieti-o folosind argumente istorice:
5. Prezentați o altă acțiune militară desfășurată de români în secolul al XIV-lea.
6. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la semnificația luptei pentru
Țara Românească.
Constituirea statelor medievale în spațiul românesc
Fișa 1
23
Pe baza hărții și a cunoștințelor de istorie dobândite în anii anteriori, realizați un tabel
privind formațiunile politice atestate documentar în spațiul românesc între secolele al IX-
lea și al XIII-lea. Tabelul va avea următoarele rubrici:
Formațiunea politică Localizare Perioada atestării Sursa

documentară care
o atestă
Fișa 2
Se dă următorul fragment:
„(...) la sfârșitul veacului al IX-lea, ungurii cărora li se zicea pe atunci cu un cuvânt pe care
îl păstrează și până astăzi pentru a numi ei înșiși neamul lor: maghiarii, se ridicară în sus,
prin văile Basarabiei, ajunseră în Munții Galiției, trecură prin această parte a Carpaților
în văile maramureșene și din aceste văi, în sfârșit se coborâră în Pannonia. Întărindu-se
ungurii, ei căpătară pentru un șef Vajk, titlul de rege. Ducele acesta (...) trecu la legea
creștină în forma catolică și astfel putu să capete de la Sfântul Scaun din Roma titlul regal
și să se încununeze cu o coroană de obârșie bizantină. E Ștefan cel Sfânt. De aici înainte
ungurii ajunseră un popor tare și de viitor...(...)ei trecură Tisa, luară în stăpânire ținutul
crișan și cel bănățean, dădură de apa Murășului și urmând-o ajunseră la Poarta de Fier a
Ardealului. Aici întăriră din nou o cetate veche slavă, Bălgradul și făcură castele la Turda
și Dej. Luară în stăpânire și ocnele de sare, minele de aur și începură să umble cu luntrile
24
lor în apele Ardealului. Se credea că au trimes chiar o strajă depărtată pentru ca să apere
granița răsăriteană de către cumani, secuii.
Dar acețtia n-au venit în adevăr, decât mai târziu pe vremea Cavalerilor teutoni. Urme
de viață românească, cu u voievod s-au păstrat și în alcătuirea cea nouă a provinciei supt
unguri, căci reprezentanții regelui în Ardeal s-au numit și ei voievozi, ceea ce nu e titlu
unguresc , ci românesc, căci în nici un alt loc nu-l găsim la unguri. Regii unguri căutară să
colonizeze țara și aduseră în număr mare, țărani germani din regiunile Rinului de Jos și
Moselei, cărora li dădură drepturi întinse, de săteni, dar având prilej, aceștia întemeiară
apoi viața municipală, de negustori și meșteșugari în Ardeal: sașii. Încă de la începutul
veacului al XIII-leaCavalerii Teutoni luară în stăpânire Țara Bârsei. Dar în curând certe
pentru stăpânire și pentru drepturi începură între regi și teutonii chemați pentru dânșii.
Regii îi înlăturară atunci și începură pe seama lor opera de cucerire și de aducere la
catolicism. Până la urmă întemeierea unui stat românesc cârmuit de domni români,
ungurii au păstrat în atârnarea lor numai colțul de Sud-Vest al Moldovei și cetatea
Severinului, către granița Bulgariei . Regele unguresc trebui să caute apoi, în veacul al
XIII-lea a stăpâni și „Țara de dincolo de munte” („Transalpina”) în părțile oltene și
muntene”.
( Nicolae Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc)
1.Identificați:
• secolul așezării ungurilor în Pannonia;
• etapele constituirii voievodatului Transilvaniei;
• secolul cuceririi Transilvaniei de către maghiari;
2. Precizați condițiile interne și externe ale constituirii statului Transilvania.
3. Justificați interesul economic al maghiarilor în cucerirea Transilvaniei.
4. Prezentați rolul populațiilor străine colonizate în Transilvania.
5. De ce credeți că procesul de cucerire a Transilvaniei de către Regatul Ungar a durat

peste trei secole?
Fișa 3
Se dau următoarele fragmente:
3.1„Către începutul veacului al XIV-lea împrejurările erau prielnice pentru întemeierea

unei nouă țări a românilor . Cei trei stăpânitori cari ne stăteau în vecinătate și cari până
25
atunci se amestecaseră în afacerile noastre, luându-ni bir și întrebuințându-ne pentru
scopurile lor, erau acum în vădită stare de slăbiciune. Neamul acesta de regi, care se
numea, după întemeietorul său dinastia arpadiană, adecă dinastia coborâtoare din Arpad
se stinse în curând. Unguriitrebuiră să aleagă un rege nou și începură lupte. De pe la 1308,
tătarii cărora li fusesem birnici, n-au mai avut rosturile de odinioară. Stăpânirea
tătărească asupra noastră nu se mai exercita prin cei dintâi ani ai veacului celui nou al
XIV-lea. În vremea când Ungaria era tulburată, chiar de la sfârșitul veacului al XIII-lea,
voievozii români începură, deci, să se miște, doritori de neatârnare.”
( Nicolae Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc)
3.2„(...) În Țara Românească un voievod ce l-au chemat Radu-Negrul voievod, mare herțeg
pre Amlaș și pre Făgărașnrădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțimile de
noroade: românii, papistașii( catolici)sași de tot felul de oameni, pogorându-se pe apa
Dâmboviței, început-au a face țară nouă. Întâi au făcut orașul ce-i zice Câmpulung. Acolo
au făcut și o biserică mare și frumoasă și înaltă(...)iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii
s-au dat pre sub podgorie, ajungând până în apa Siretului și până la Brăila(...)Atuncea și
Basarabeștii cu toată boierimea ce era mai înainte peste Olt s-au sculat cu toții de au venit
la Radu-Vodă, închinându-se să fie sub porunca lui și numai el să fie peste toți. Deodată
prin anii 1320-40, ni se înfățișează ca stăpânitor al Țării Romînești, ca singur domn, care
avea prin urmare în stăpânirea sa și Oltenia, luară de la urmașii lui Litovoi, un Săsărabă
(Basarab) fiu al lui Tihomir. Basarab birui și goni din scaunul lor de stăpânire o sumă de
juzi cari se adăpostiră la curtea regelui lor unguresc Carol Robert. Acesta nu-l vedea bine.
Între altele și fiindcă simțindu-se destul de tare, Basarab nu voia să plătească darul de
peste 7000 de mărci de argint. Carol Robert pătrunse în țară cu o oaste mai mult
ardeleană, după cum era dorința de război a regilor de atunci. Basarab îl lăsă să înainteze,
dar când regele nu putu merge mai departe, din necunoștința drumurilor și din lipsa de
hrană, căzu asupra lui la întoarcere și-l birui cu desăvârșire. Lupta s-a dat lângă
Câmpulung, la Posada, într-o adânciturăde unde nu mai putea scăpa cine era prins o dată
într-însa ( 9-12 novembre), căci regele ungur trebuise să se retragă neapărat pe acolo,
trecând de pe cursul râului Argeș pe cursul de sus al râului Dâmbovița, spre Bran.”
( Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești)
1. Prezentați cadrul intern și extern al constituirii Țării Românești.
2. Identificați cauzele descălecatului la Sud de Carpați.
3. Precizați cauzele conflictului dintre Carol Robert de Anjou și Basarab I.
26
4. Evidențiați terminologia folosită pentru desemnarea conducătorilor români și a
acțiunilor întreprinse de aceștia.
5. Formulați un punct de vedere propriu cu privire la raporturile dintre români și statele

vecine în secolul al XIV-lea, utilizând cel puțin 2 argumente.
6. Analizați din punct de vedere comparativ, formarea Țării Românești și a Moldovei.
Fișa 4
Se dau următoarele fragmente:
4.1„(...) noi aflăm că Moldova s-au discălecat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar
că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii, mai pre urmă de păstorii
nemerit, că umblând păstorii de la Ardeal, ce se chiamă Maramoroș, în munți cu
dobitoacele, au dat o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți
cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită au ucis-o la locul
unde se chiamă acum Bourenii dacă s-au discălicat stat. Și hierul țării sau pecetea cap de
bour să însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit hiara aceea au crăpat, pe care-o au
chiemat-o Molda, țară apei de prenumele cățelei Moldii i-au zis Molda sau cum-i zic unii,
Moldova. Așijderea și țării dinspre numele apei i-au pus numele Moldova (...) După răsipa
țării dintâi (...) (când s-au răsipit tătarii dintre aceste locuri, de au rămas locul pustiu) mai
apoi, după multă vreme cum spune mai sus, cându păstorii din munții ungurești
pogorându-se după vânat au nemerit la apa Moldovei, locuri despărtate cu câmpi deschiși,
cu ape curgătoare, cu păduri dese, și întregind locul, au tras spre ai săi de la Maramoroș și
pre alții au îndemnat de au discălecat întâi supt munte, apoi maiadăogându-să și crescându
înainte, nu numai apa Moldovei, ce nici Siretul nu i-au hotărât, ce s-au întins până la
Nistru și până la mare (...)”.
(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)
4.2„...iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureș, adunând în jurul său
pe românii din acel district, trecu pe ascuns în Țara Maldovei, supusă coroanei regatului
ungar, cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui, sporind mult număr
locuitorilor români, acea țară a crescut(devenind) un stat. Însă voievodul pe care-l alegeau
românii din acea țară se recunoștea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să
plătească censul la timpul obișnuit”.
1. Justificați de ce a fost necesar de un dublu descălecat în cazul constituirii Moldovei.
2. Notați etapele formării statului Moldova.
27
3. Evidențiați terminologia utilizată pentru desemnarea conducătorilor români și acțiunilor
întreprinse de aceștia.
4. Analizați din punct de vedere comparativ formarea Țării Românești și a Moldovei.
Fișa 5
Se dă următorul fragment:
„ Dobrogea fusese a unui despot cu numele Dobrotici, care o moștenise de la fratele său
Balica, ce-și avea reședința la Cavarna și o mărise, atât spre miazăzi, cucerind Varna și
regiunea pănă la Mesembria, cât și spre miazănoapte, ocupând la un moment dat, în 1366,
și Chilia. După Dobrotici, a urmat fiul său Ivanco: acsta are lupte cu turcii în 1388 și
dispare de pe scena istorică. În anii următori, 1388-1390, constatăm că cea mai mare parte
din statul lui Ivanco Dobrotici este în stăpânirea lui Mircea care se intitulează, în
documente latine, din 1390 și 1391 chiar în acest fel: „terrarum Dobrodicii depotus”. Felul
în care Dobrogea a ajuns în mâna lui Mircea nu e încă bine lămurit. Probabil, fapta a avut
loc prin luptă, poate prin luptă cu turcii care atacaseră pe Ivanco. Dârstorul- Silistra de
azi- va fi și el câștigat, în aceeași epocă: 1388-1389. Dacă această cetate apare în titlul lui
Mircea ca o entitate deosebită, separată de Dobrogea în care se găsește totuși, faptul se
explică prin împrejurarea că Dârstorul n-a aparținut politicește niciodată statului lui
Dobrotici, ci țarului de Târnovo; el nu putea fi așadar contopit cu posesiunea
transdanubiană a celui dintâi”.
( Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor)
1. Identificați căile de constituire ale statului Dobrogea.
2. Precizați nucleul viitorului stat dobrogean.
3. Prezentați raporturile dintre Ivanco și turci.
4. Semnalați conducătorii statului dobrogean.
5. Explicați titulatura lui Mircea „terrarum Dobrodicii depotus”.
Diplomație și conflict în evul mediu
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Iar Ştefan-vodă [Ştefan cel Mare] (...) le-a ieşit înaintea turcilor de sus de Vaslui, la
Podu Înalt, [în 1475], pe care i-a biruit Ştefan-vodă, nu aşa cu vitejia, cum cu meşteşugul.
(...) Deci ajutorând puterea cea dumnezeiască, (...) aşa i-a cuprins pre turci negura, de nu
se vedea unul cu altul. Şi Ştefan-vodă tocmise puţini oameni peste lunca Bârladului, ca să-i
28
amăgească cu buciume şi trâmbiţe, dând semn de război; atunci oastea turcească,
întorcându-se la glasul buciumelor şi împiedicându-i şi apa şi lunca şi negura acoperindu-i,
[au încercat să treacă prin luncă], la glasul
buciumilor. Iar Ştefan-vodă, cu oastea tocmită, i-a lovit [pe turci] unde nici era loc [pentru
aceştia] de a-şi tocmi oastea, nici de a se îndrepta, ci aşa ei în sine tăindu-se, mulţi pieriră,
mulţi prinşi de pedestrime au fost, ce şi pe aceia pe toţi i-a tăiat. (...) Şi puştile le-au
dobândit şi steaguri [de luptă] mai mult de o sută au luat.”
(G. Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)
B. „Atunci mărinimosul [Mihai Viteazul, la Călugăreni, în 1595], (…) a smuls o secure sau
suliţă ostăşească şi pătrunzând el însuşi în şirurile sălbatice ale duşmanilor, străpunge pe
un stegar al armatei, taie cu sabia o altă căpetenie şi luptând se întoarce nevătămat. În
acest timp, comandantul de oaste Kiraly Albert, (...) slobozeşte două tunuri în mijlocul celei
mai dese grupări a duşmanului, (...), pentru ca îndată două sute de unguri şi tot atâţia
cazaci, (...) năvălind cu furie, strică rândurile, aştern la pământ şi taie oştile turcilor, pe
când din spate şi din coastă loveşte (...) domnul cu ai săi, făcându-se aşa mare învălmăşeală,
încât până în seară au fost redobândite cele 11 tunuri [pierdute anterior în luptă]. În
această învălmăşeală ce seamănă a fugă [comandantul armatei otomane] Sinan paşa (...)
scăpă cu viaţă. Dacă noaptea cea întunecoasă n-ar fi împiedicat pe domn, fără îndoială că
ar fi zdrobit cu acţiunea lui clocotitoare forţa duşmană şi ar fi pus capăt dintr-o dată (…)
întregului război.”
(Balthazar Walter, Scurtă şi adevărată descriere a faptelor săvârşite de Mihai, domnul

Ţării Româneşti, prea strălucitul şi prea viteazul conducător de oşti împotriva duşmanilor
creştinătăţii)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.
2. Numiţi conducătorul Moldovei, precizat în sursa A.
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, respectiv, a sursei B, câte o informaţie referitoare la

tehnica de luptă utilizată în fiecare bătălie.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care combate punctul de vedere conform căruia
victoria obţinută de conducătorul statului român a fost definitivă, selectând două
informaţii aflate în relaţie cauză - efect.
6. Prezentaţi alte două acţiuni militare desfăşurate de români, în Evul Mediu, în afara celor
menţionate în texte.
29
Regulamentele Organice
1. Construiți propoziții/fraze cu caracter istoric cu următorii termeni:
Constituție: .................................................................................................................... .
Regulament Organic:........................................................................................................ .
Ocupație străină: ............................................................................................................. .
Adunare obștească: ........................................................................................................ .
1. Explicați ce înțelegeți prin termenul : „principiul separării în stat”.
30
Secolul fanariot
Fișa nr. 1
„Perioada cuprinsă între 1711( pentru Moldova), respectiv 1716( pentru Țara
Românească) și 1821 poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca
fanarioților. Prin această denumire se desemna în genere originea domnilor, mai toții din
mahalaua Fanarului (farului), a Constantinopolului.
S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii de

origine grecească ar fi fost determinată de trădarea pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir
și Constantin Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în
domnii de țară”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Identificați anii instalării domniilor fanariote în Moldova și Țara Românească ?
2. Menționați proveniența domnilor fanarioți?
3. Precizați secolul în care au domnit fanarioții în Țările Române.
Fișa nr. 2
„Ei nu au fost totuși numiți doar dintre greci- români, albanezi, bulgari au obținut și ei
firmanul de domnie din partea sultanului. Orientarea tot mai vizibilă de la sfârșitul
31
secolului al XVII-lea a unora dintre domnii- Șerban Cantacuzino (1678-1688), Constantin
Brâncoveanu (1688-1714), Dimitir Cantemir (1710-1711)- spre Imperiul Habsburgic sau
Rusia a determinat Poarta otomană să ia măsuri de a-și asigura conducători devotați în
Țările Române, avant-posturi ale apărării Imperiului otoman.
Trimițănd pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le
încredința acestora un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și de
informatori ai Înaltei Porți, interesată în obținerea de știri cu privire la mișcările care se
petreceau în culisele diplomației Austriei și Rusiei”.
1. Menționați calitatea Domnului în secolul al XVIII-lea.
2. Identificați misiunea domnilor fanarioți.
Fișa nr. 3
Citiți textul de mai jos:
„Poarta otomană urmărea ca, prin impunerea pe tronul Țării Românești și al Moldovei a
unor domni străini de interesele și aspirațiile poporului român, să integreze Principatele
Române cât mai deplin în sistemul economic și chiar administrativ otoman”.
• Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.
Fișa nr. 4
„ Deși mult știrbită, autonomia Țărilor Române s-a păstrat și în epoca fanariotă. Oastea
Țărilor Române, restrânsă ca număr și în unele perioade practic desființată- redusă la
garda domnească și la mici unități, care să asigure ordinea internă-, n-a intrat în
structurile militare ale Imperiului otoman. Cele două țări și-au păstrat organizarea lor
internă.
• Precizați trei caracteristici ale domniilor fanariote.
Fișa nr. 5
32
„Încălcând ahid-name-urile( „vechile tratate”, „înțelegerile”) cu Țările Române, Poarta
otomană dispunea tot mai mult de teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un
teritoriu al Imperiului otoman.
În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri
străine- Austriei – o parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta
Oltului ( Oltenia), care a rămas sub stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739).
În 1775 turcii au cedat Austriei parte de nord a Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de
est a Moldovei (Basarabia), deși- potrivit ahid- name- urilor – Imperiul otoman nu putea
ceda ceea ce nu-i aparținea.
• Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.
• Menționați teritoriile pierdute de Țările Române în secolul al XVIII-lea.
Fișa nr. 6
„În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au
cunoscut proporții ce depășeau uneori limita suportârii lor. Aceasta se datora atât
caracterului prădalnic al stăpânirii otomane, accentuat în condițiile adâncirii crizei în care
se afla Imperiul însuși, cât și poftei de înavuțire rapidă a clasei politice interne.
Sărăcind populația producătoare de bunuri prin numeroase dări și abuzuri, împiedicând

punerea în valoare a bogățiilor țării, frânând dezvoltarea producției de mărfuri și cu ea
ridicarea negustorimii locale, dominația otomană în forma agravantă a regimului turco-
fanariot, se dovedea tot mai mult o stavilă în calea progresului economic, social și cultural.
Haraciul la care erau obligate Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și
peșcheșurile. Aceasta făcea ca numai o mică parte din veniturile Țărilor Române să poată
fi folosită pentru nevoile interne; cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului
otoman.
Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind
numit de obicei pe trei ani. Unii domni ajungeau să cârmuiască chiar cinci ani, alții de-abia
2 sau 3 luni. În fiecare an, domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă,
mucarerul”.
• Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.
Fișa nr. 7
33
„ Schimbările care se produceau în regimul proprietății, ca și în sistemul de organizare
statală și administrativă au determinat creșterea preocupării pentru întocmirea și editarea
unor coduri de legi: Pravilniceasca condică din 1780 și Legiuirea Caragea (1818) în Țara
Românească, Sobornicescul hrisov din 1785 al lui Alexandru C. Mavrocordat și Codul
Calimach (1816-1817) în Moldova au însemnat pași importanți pe cale modernizării
legiuirilor, a tendinței de separare a justiției de administrație”.
•nIdentificați trăsăturile pozitive ale domniilor fanariote. Exemplificați.
Fișa nr. 8
„Potrivit unui memoriu din 1772 al boierilor munteni cheltuielile pricinuite de dominația
otomană Țării Românești erau în preajma războiului ruso-turc din 1768- 1774 de aproape
2.000.000 lei anual.(...) În timpul Congresului de la Focșani (27 iulie – 24 august 1772)
delegațiile de boieri din Țara Românească și Moldova au prezentat împuterniciților Rusiei,
Austriei și Prusiei memorii referitoare la „capitulațiile” Principatelor Române cu Poarta
Otomană; erau descrise legăturile politice și economice între părți, fiind menționate
tratatele care au fixat obligațiile reciproce; se arăta modul în care clauzele acestor tratate
au fost violate de otomani”.
• Identificați acțiunile întreprinse de boierimea pământeană pentru recâștigarea puterii

politice.
• Desprindeți din text înțelesul termenului „ capitulații”.
34
Revoluția de la 1848 în spațiul românesc
Citiți cu atenție textul următor:
„ Fraților maghiari! Ascultați cuvintele purcese din adâncul sufletului unui român
sincer... Fraților, credeți-ne nouă că noi prea luminat vedem și prea solide credem că în
aste două patrii surori maghiarul de existență și viitor nu poate vorbi fără de român, nici
românul fără de maghiar... Să credeți, însă domnilor, că răscularea noastră nu s-a
întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum domniile voastre sunteți informați), ci pre noi
ne-au răsculat nerecunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile... aristocraților
transilvani maghiari, pe cari poporul în astă epocă nu le-a mai putut suferi...; am fost siliți
a rădica arme, a le pune în contra aceluia care mai de aproape ne tirănește...”
(Scrisoare a lui Avram Iancu trimisă unui revoluționar maghiar în 1849)
1. La ce problemă a revoluției române din Transilvania se referă scrisoarea lui Avram

Iancu?
2. Cărui fapt i s-a datorat orientarea revoluționarilor români din Transilvania în timpul
revoluției de la 1848?
3. Comentați: „credem că în aste două patrii surori maghiarul de existență și viitor nu

poate vorbi fără de român, nici românul fără de maghiar...”
Viața interbelică în spațiul românesc
Completați friza cronologică de mai jos și realizați un eseu cu titlul: „Viața interbelică în
spațiul românesc”:
35
↓ ↓ ↓ ↓
1918 1919-1920 1938 1939
36
Partea a II-a. Teste
Clasa a IX-a
Testul nr. 1
Se acordă 10 punct din oficiu.
Timp de lucru 50 min.
Subiectul I (20 de puncte)
Scrieți, literele corespunzătoare următoarelor fapte istorice, în mod cronologic:
a) construcția piramidelor faraonilor Kheops, Khefren, Mikerinos;
b) Egiptul este cucerit de asirieni, babilonieni, perși și macedoneni;
c) apariția statului egiptean;
d) zeul Amon-Ra devine marele zeu al statului.
Subiectul II (18 puncte)
Citiți cu atenție, textul de mai jos:
„Cei nouă arhonți se recrutau ( în timpul lui Solon) prin tragere la sorți dintr-o listă de
candidați pe care îi prezenta fiecare gintă (...). Mai înainte, Areopagul convoca și numea
pe câte un an pe cei pe care îi socotea apți pentru diferite funcții (...) Consiliul a fost
alcătuit din patru sute de membri, câte o sută de fiecare gintă. Areopagul era însărcinat
de acesta cu paza legilor. Constituția lui Solon prezenta trei trăsături, și anume: cea
dintâi și cea mai importantă este desființarea împrumutului garantat cu persoana
debitorului, a doua, dreptul acordat oricărui cetățean de a se constitui în fața
instanțelor ca apărător al celor nedreptățiți și a treia, care se spune că a fost de fapt și
sursa principală a puterii democrației, este dreptul de a face apel la orice hotărâre a
unei autorități, în fața Tribunalului poporului.”
( Aristotel, Statul atenian)
1) Menționați, pe baza textului, o deosebire între modul de recrutare al cetățenilor în

funcții publice în timpul lui Solon, față de perioada anterioară. (2
puncte)
37
2) Menționați, pe baza textului, dreptul apreciat ca sursă a puterii democrației. (2
puncte)
3) Precizați pe baza textului, o atribuție a Consiliului celor patru sute (2

puncte)
4) Precizați numele unui alt reformator atenian din secolul al VI-lea î.Hr. (2
puncte)
5) Prezentați o reformă aplicată în Atena. (5

puncte)
6) Realizați o comparație între reformele ateniene ale secolului al VI-lea î.Hr. ( 5

puncte)
Subiectul III ( 24 de puncte)
Elaborați, în aproximativ, o pagină, un text cu caracter istoric în care să integrați

următoarele personalități, date și termeni:
Domițian, 106, mare preot, regat clientelar, provincie
Subiectul IV ( 24 de puncte)
Elaborați în aproximativ o jumătate de pagină, un text cu caracter istoric, în care să

integrați următoarele personalități, date și termeni:
Octavian, 43 î.Hr., optimați, dictatură, triumvirat.
Testul nr. 2
Subiectul I 1,5 puncte( 0,5puncte*3)
Scrieți literele( a,b, c) corespunzătoare evenimentelor de mai jos în ordinea

cronologică desfășurării lor:
a) Campania condusă de Cornelius Fuscus;
b) Domnia lui Burebista;

38
c) Campania condusă de Tettius Iulianus.
Subiectul II 5,5 puncte
„Regatul daco-getic, unificat din nou din inițiativa cutezătoare a lui Decebal,
reprezenta un pericol deoarece amenința nu numai poziția Romei în bazinul Pontic, ci
și provinciile noi din Balcani(...). Deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui
Domițian zdruncinaseră linia de apărare a Dunării. O pace nesigură îi lăsa răgaz ca să
pregătească un atac încă mai de temut.”
( Despre relațiile daco- romane, în timpul împăratului Domițian)
Pornind de la acest text răspundeți următoarelor cerințe:
1. Transcrieți din text o urmare a victoriilor lui Decebal. (0, 40 puncte)
2. Menționați, pe baza textului, motivul pentru care „regatul daco- getic unificat”
reprezenta un pericol pentru statul roman. (0,40 puncte)
3. Numiți un alt împărat împotriva căruia a luptat Decebal. (0,40 puncte)
4. Precizați anii de domnie ai regelui Decebal. (0,40puncte)
5. Precizați forma de organizare politică a daco-geților. (0,40puncte)
6. Stabiliți două asemănări și o deosebire între domnia lui Burebista și cea a lui Decebal,
având în vedere:
• o acțiune de politică internă și una de politică externă a lui Burebista;
• întinderea statului în vremea lui Burebista;
• o acțiune de politică internă și una de politică externă a lui Decebal;
• o urmare a celui de- al doilea război dintre daci și romani, în timpul împăratului
Domițian. (2 puncte)
7.Prezentați modalitatea încheierii conflictului dintre daci și romani, în timpul

împăratului Domițian. (1,5 puncte)
Subiectul III 2 puncte (0,5puncte*4)

39
Construiți cu fiecare dintre termenii de mai jos câte o propoziție/frază cu caracter
istoric:
client; monarhie militară; provincie romană; dava.
Testul nr. 3
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
Subiectul I 45 puncte
„Ludovic al IX-lea a fost un suveran pios și preocupat de soarta celor umili, iar în
același timp și un suveran autoritar, conștient de prerogativele coroanei. (...)El s-a
gândit mai puțin la extinderea domeniului său și mai mult la consolidarea a ceea ce
dobândiseră străbunii săi. Ludovic al IX-lea mai voia ca raporturile dintre supușii săi
să se afle sub semnul onestității. El veghea ca fiecare parte să poată face apel la
tribunalul regelui, în caz de litigiu cu justiția seniorială și chiar îi plăcea lui însuși să
împartă dreptatea. A emis noi monede și a cerut ca acestea să circule bine și cinstit. În
același timp însă, a întărit mecanismele administrației centrale. Sub domnia acestuia,
fosta sa curte a suferit transformări și au apărut astfel un Parlament și o Curte de
Conturi care se ocupa de controlul finanțelor regale.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
1. Menționați, pe baza textului, o acțiune înfăptuită de Ludovic al IX-lea, în plan

juridic.
2. Menționați, pe baza textului, o acțiune economică exercitată de Ludovic al IX-lea
3. Menționați, pe baza textului, o atribuție a Curții de Conturi.
4. Precizați numele unui alt monarh împlicat în procesul de centralizare a Franței.
5. Prezentați un eveniment istoric din timpul domniei unui monarh francez, din secolul
al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
6. Prezentați un eveniment istoric din cadrul procesului de centralizare a Angliei.
40
SUBIECTUL II 45puncte
Elaborați în aproximativ două pagini, un eseu despre centralizarea statală în

Evul Mediu, având în vedere:
- menționarea a două atribuții ale monarhiei într-un stat medieval;
- menționarea a două categorii sociale care i-au sprijinit pe monarhi în acțiunile de

centralizare statală în Evul Mediu;
- numirea a două state medievale și prezentarea a câte unui eveniment istoric din
cadru procesului de centralizare, desfășurat în fiecare dintre acestea.
Testul nr. 4
Ordonați cronologic:
a) edificarea „grădinilor suspendate” din Babilon;
b) ridicarea piramidei lui Kheops;
c) maxima dezvoltare a artei plastice grecești.
Subiectul II 20 de puncte
„A împodobit Roma cu monumente; (...) pe drept cuvânt se lăuda că „a lăsat un oraș

de marmură, oraș pe care-l primise făcut din cărămizi”. A construit foarte multe
edificii publice, dintre care principalele sunt următoarele: un for cu un templu al lui
Marte Răzbunătorul, templul lui Apollo și un altul al lui Jupiter Tonans pe Capitoliu.
(...) A adăugat un portic cu o bibliotecă latină și greacă.”
(Suetonius, Divinul Augustus)
Pornind de la text, redactați un scurt eseu în care să prezentați for-ul roman.
Subiectul III 30 de puncte
41
Stabiliți două asemănări și două deosebiri între arhitectura orientală și cea greacă.
Subiectul IV 30 de puncte
Comparați arhitectura din Mesopotamia cu cea din Egipt; stabiliți două asemănări și
două deosebiri.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru 50 de min.
Testul nr. 5
Timp de lucru: 50 min.
SUBIECTUL I 1,5 puncte (0,25puncte*6)
Completați spațiile punctate cu termenii istorici corespunzători:
1) Forma originală de luptă dintre patricieni și plebei poartă denumirea de

........................... .
2) Tribunii plebei........................... și ................ ........................ inițiază reforme în

favoarea plebei în anii 133 î. Hr. și123 î.Hr.
3) Între 73 -71 î.Hr. are loc o mare răscoală a sclavilor condusă de ...................... .
4) Sylla instaurează....................... .................................. și

instituie............................................ .
SUBIECTUL II 1,5 puncte (0,50puncte*3)
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. „Dominatul” se poate defini, ca fiind:
a) înțelegerea secretă dintre Marc Antonius, Octavianus și Lepidus;
b) Guvernarea în patru( doi Auguști și doi Caesari);
c) Sistemul de guvernământ, specific Imperiului Roman, bazat pe puterea absolută a

Împăratului.
42
2. Prin Edictul de la Milano(313):
a) se oficializa creștinismul;
b) creștinii erau persecutați;
c) divinitățile locale erau adorate sub nume romane.
3. Octavian primește de la Senat, titulatura:
a) „Pater patriae”;
b) „Augustus”;
c) „Princeps Senatus.
SUBIECTUL III 2 puncte( 0,50puncte*4)
Așezați în ordine cronologică următoarele evenimente istorice:
Domnia lui Constantin cel Mare; Dominatul; Principatul; războaiele punice.
1 2 3 4
SUBIECTUL IV ( 2 puncte)
Prezentați în aproximativ o pagină instituțiile Republicii romane.
SUBIECTUL V ( 2 puncte)
Prezentați principalii factori ai romanizării.
Testul nr. 6
Se acordă 1 punct din oficiu
Timp de lucru 50 de minute
Subiectul I (3,5 puncte)
Cititi documentul:
43
”… Dar acum din mila cerului, … scrisului I s-a redat cinstirea cuvenită, iar stările …
s-au schimbat… Acum s-a facut randuială între toate, ca și în privința limbilor: greacă,
fără de care niciun om cu obraz nu se poate socoti învățat, caldeiana, ebraica și latina…
Te întâmpină peste tot dugheni cu cărți de tot felul, încât sunt înclinat să cred că nici pe
vremea lui Platon, Cicero, sau Papinian învățătura nu era mai la îndemână oamenilor
decât astăzi…”
( Francois Rabelais, despre cultură)
Răspundeți următoarelor întrebări:
1. Argumentați importanța culturii generale în formarea omului din perioada

Renașterii.(0.5 puncte)
2. Menționați, pe baza textului, limbile folosite pentru scris.(0.5 puncte)
3. Precizați invenția care a permis răspândirea cu repeziciune a cuvântului scris.(0.5

puncte)
4. Comentați maxima: ”scopul scuză mijloacele” ( Niccolo Machiavelli)(1 punct)
5. Prezentați literatura utopică prin exemple .(1 punct)
Subiectul al II-lea ( 2,50 puncte)
Completati spatiile libere:
Umanismul a reprezentat o concepție culturală aparută în secolul ........., în .............., ce

punea...........în centrul preocuparilor. S-a bazat pe .....................culturii .......................a
Antichitatii.
Lista de termeni:
Italia, XIV, greco-romană, omul, reînviere.
Subiectul al III-lea (3 puncte)
Elaborați un eseu de o pagină, în care să justificați rolul lui Michelangelo de titan al

Renașterii.
Testul nr. 7
SUBIECTUL I 4,5 puncte
44
„Cei nouă arhonți se recrutau ( în timpul lui Solon) prin tragere la sorți dintr-o
listă de candidați pe care îi prezenta fiecare gintă. (...) Mai înainte, Areopagul convoca
și numea pe câte un an pe cei pe care îi socotea apți pentru diferite funcții. (...) Consiliul
a fost alcătuit din patru sute de membri, câte o sută de fiecare gintă. Areopagul era
însărcinat de aceasta cu paza legilor. Constituția lui Solon prezenta trei trăsături și
anume: cea dintâi și cea mai importantă este desființarea împrumutului garantat cu
persoane debitorului, a doua, dreptul acordat oricărui cetățean de a se constitui în fața
instanțelor ca apărător al celor nedreptățiți și a treia, care se spune că de fapt a fost și
sursa principală a democrației, este dreptul de a face apel la orice hotărâre a unei
autorități în fața Tribunalului poporului.”
( Aristotel, Statul atenian)
1. Menționați, pe baza textului, o deosebire între modul de recrutare al cetățenilor în

funcții publice în timpul lui Solon, față de perioada anterioară.
2. Menționați, pe baza textului, dreptul apreciat ca sursă a puterii democrației.
3. Precizați, pe baza textului, o atribuție a Consiliului celor patru sute.
4. Precizați numele unui alt reformator atenian din secolul VI î.Hr.
5. Prezentați o reformă aplicată în Atena în secolul V î.Hr.
6. Prezentați un aspect specific regimului politic din Sparta.
SUBIECTUL II ( 4,5 puncte)
Redactați, în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric, în care să integrați

următorii termeni referitori la istoria universală:
Atena, secolul al V-lea î.Hr., cetățean, democrație directă, instituții, polis, spirit civic,
viață publică, vot.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidențierea relației cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
• Se acordă un punct din oficiu.

45
Timp de lucru 30 de minute.
Testul nr. 8
Subiectul I ( 2 puncte)
Citiți cu atenție sursa istorică, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect,

utilizând și informațiile din sursă:
„Cel ce jură credință seniorului său trebuie să aibă în minte aceste șase lucruri sfinte:
teafăr, în siguranță, cinstit, folositor, ușor, posibil; seniorul trebui să-i răspundă pe
măsură; dacă nu o va face va fi declarat <<de rea credință>>.”
(Scrisoare adresată de episcopul de Chartres ducelui Aquitaniei)
1. Seniorul a fost una din părțile:
a) relației de vasalitate; b) relației de autoritate; c) contractului civil; d) contractului

social.
2. Cel ce jură credință seniorului său se numește:
a) fanariot; b) jupan; c) vasal; d) duce.
3. Cele două părți care își jură credință sunt:
a) țărani și nobili; b) nobili și orășeni; c) nobili; d) orășeni.
4. Definiți termenul „domeniu feudal” și alcătuiți cu acesta o propoziție/frază cu

caracter istoric.
Completați textul de mai jos cu termenul corespunzător din listă:
A) Sistemul defensiv din Munții Apuseni, format din cetățile Piatra Roșie,
........................., Costești, atestă existența unei autorități capabile să organizeze și să
conducă triburile geto-dacilor într-o structură statală.
Blidaru; Callatis; Cuvin
B) Obiectul relației de vasalitate este.................................................., reprezentând un

bun funciar pe care seniorul, care are dreptul de proprietate, îl atribuie vasalului, cu
drept de folosință.
feudul; renta; imunitatea.
46
Subiectul III 1,8 puncte
„Ludovic al IX-lea, a fost un suveran francez pios și preocupat de soarta celor umili, iar
la extinderea domeniului său și mai mult la consolidarea a ceea ce dobândiseră
străbunii săi, Ludovic al IX-lea mai voia ca raporturile dintre supușii săi să se afle sub
semnul onestității. El veghea ca fiecare parte să poată face apel la tribunalul regelui, în
caz de litigiu cu justiția seniorială și chiar îi plăcea lui însuși să împartă dreptatea. A
emis noi monede și a cerut ca acestea să circule bine și cinstit. În același timp însă, a
întărit mecanismele administrației centrale. Sub domnia acestuia, fosta sa curte a
suferit transformări și au apărut astfel un Parlament și o Curte de Conturi, care se
ocupa de controlul finanțelor regale.”
(Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
1. Menționati, pe baza textului, o acțiune înfăptuită de Ludovic al IX-lea, în plan

juridic. (2 p)
2. Menționati, pe baza textului, o atribuție economică exercitată de Ludovic al IX-lea.

(2 p)
3. Menționati, pe baza textului, o atribuție a Curții de Conturi. (2 p)
4. Prezentați un alt aspect specific monarhiei absolute, în afara celor precizate în text.
(5 p)
5. Prezentați o consecință a promovării absolutismului monarhic în Anglia, în secolul al

XVII-lea (5 p)
Subiectul IV 2,2 puncte
Elaborați în aproximativ două pagini un eseu despre societatea medievală, având în

vedere:
- numirea unui stat medieval în care au existat raporturi feudo-vasalice și precizarea a

două instituții ale acestui stat;
- menționarea unei caracteristici a imunității feudale;
47
- prezentarea a două caracteristici ale raporturilor feudo-vasalice în cadrul societății
medievale.
Se acordă un punct din oficiu.
Timp de lucru 2 ore.
Clasa a X-a
Testul nr. 1
SUBIECTUL I 30 puncte
Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:
A. Bonaparte pune, prin instituţiile pe care le regândeşte, bazele noii societăţi apărute
după Revoluţie. În fruntea departamentelor create de Adunarea Constituantă numeşte
prefecţi, executanţi docili ai ordinelor puterii centralizate. Codul civil, din 1804,
consacră libertatea individuală, garantază proprietatea şi ordinea. Naţiunea se poate
identifica într-un om; duşman înverşunat al facţiunilor, organizator al statului. Pentru
conducerea acestui stat, sunt necesare adeziunea pasivă a poporului şi concursul
elitelor, elite întrunite sub semnul originii, al talentului şi al bogăţiei.
(Jean Carpentier, Francois Lebrun, Istoria Europei)
B. Ei mergeau - cu picioarele îngheţate, sprijinindu-se în bastoane - în linişte; fără să se

plângă, oameni din toate naţiunile, care formau armata noastră, acoperiţi cu mantăi şi
haine, toate rupte şi arse, înfăşuraţi în bucăţi de pânză, în blăni de oaie, în orice putea
să ţină de cald, păstrându-ne mereu pregătiţi cât de puteau mai bine pentru orice
posibilă luptă cu inamicul... Împăratul era în mijlocul nostru - pe jos, cu bastonul în
mână... el, atât de mare, care ne-a făcut să fim atât de mândri de el, prin strălucirea sa
în acele clipe de nenorocire, ne nspira încredere şi curaj şi avea să mai găsească resurse
de a ne salva.
(Descriere a retragerii din Moscova a trupelor franceze făcută de un sergent din Garda
Imperială)
C. Permite-mi să te însărcinez cu respectarea libertăţii; şi mai presus de toate a

egalităii. În privinţa libertăţii, ea ar fi posibil să fie restrânsă în cazuri extreme... dar să
ne ferască Dumnezeu să ne atingem vreodată de egalitate! Este pasiunea epocii iar eu
doresc să continui a fi omul epocii!
(Discurs al lui Napoleon către însoţitorii săi pe Insula Sf. Elena)
48
Cerinţe:
1. Indentificaţi trei domenii în care contribuţia lui Napoleon a fost esenţială în

consolidarea statului modern aducând argumente din sursa A.
2. Prezentaţi o imagine a armatei franceze din 1812 folosind sursa B.
3. Comentaţi comportamentul împăratului văzut prin prisma sergentului de gardă

imperială.
4. Sintetizaţi viziunea politică a lui Napoleon aşa cum reiese din sursa C.
SUBIECTUL II 30 puncte
Studiați sursa istorică de mai jos:
„Considerăm ca adevăruri de la sine înțelese faptul că toți oamenii sunt egali prin
naștere, că sunt înzestrați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile, că printre
acestea se numără dreptul la Viață, la Libertate și la a năzui spre Fericire. Că, pentru
a-și asigura aceste drepturi, oamenii instituie Guverne care își derivă puterile lor drepte
prin consimțământul celor guvernați. Că ori de câte ori o Formă de Guvernare devine
peimejdioasă pentru aceste țeluri, este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o
abolească și să instituie o nouă Guvernare , întemeind-o pe acele principii și
organizând-o în acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor părea cele
mai potrivite ca să garanteze Siguranța și Fericirea acestui popor... Dar atunci când un
șir lung de abuzuri și de uzurpațiuni, urmârind invariabil același Scop, demonstrează
intenția de a supune Poporul unui despotism absolut, este dreptul său, este datoria sa
să înlăture un asemenea Guvern și să-și asigure noi Garanți ai securității sale viitoare.
Astfel au stat lucrurile și cu suferința răbdătoare a acestor Colonii, și tot astfel este
acum și nevoia ce la silește să schimbe vechile lor Sisteme de Guvernământ. Istoria
actualului Rege al Marii Britanii este o istorie de repetate ultragii și uzurpări, având,
toate, ca scop direct, întronarea unei Tiranii absolute asupra acestor State... Așadar,
Noi, Reprezentanții Statelor Unite ale Americii, întruniți în Congres General...
declarăm și proclamăm în mod solemn și public că aceste Colonii Unite sunt și trebuie
să fie de drept state libere și independente...”
( Declarația de Independență, 4 iulie 1776)
1. Identificați mișcarea culturală promotoare a principiilor întâlnite în Declarația de

Independență.
2. Precizați lucrarea și autorul englez cre a promovat aceste principii?
49
3. Menționați autorul francez, opera reprezentativă și principalele idei precursoare ale
principiilor cuprinse în Declarația de Independență.
SUBIECTUL III 30 puncte
II. Realizaţi o sinteză, în aproximativ două- trei pagini, referitoare la modelul politic
englez şi la cel francez în secolul al XVII-lea, având în vedere:
- prezentarea unei cauze a elaborării Petiţiei dreptului din Anglia şi a unui fapt
istoric din timpul războiul civil (acţiune, personalitate implicată, an);
- prezentarea instaurării unui nou regim politic în Anglia la sfârşitul secolului al

XVII-lea (modalitatea, an, numele documentului fundamental, trei prevederi);
- precizarea a trei caracteristici ale regimului politic din Franţa, în timpul lui Ludovic
al XIV-lea şi a unei deosebiri a acestuia în raport cu unul dintre regimurile politice
engleze menţionate.;
- prezentarea unei opere realizate în timpul oricărui monarh din Anglia şi din Franţa,
în secolul al XVII-lea (câte un autor, o operă şi o idee/o caracteristică).
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de două ore.
Testul nr. 2
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Ordonați cronologic următoarele evenimente:
a) Semnarea Tratatului de la Versailles,
b) Semnarea Pactului Societății Națiunilor,
c) Acordul de la Munchen,
d) Agresiunea Japoniei împotriva Chinei,
e) Acordul de la Locarno.
50
Subiectul al II-lea 18 puncte
”Acesta este programul de pace pentru întreaga lume: (…)
Suprimarea, pe cat va fi posibil, a tuturor barierelor economice și stabilirea de condiții

comerciale egale pentru toate națiunilecare consimt la încheierea păcii și se asociază
pentru a o menține.
Garanții suficiente date și adoptate că armamentele naționale vor fi reduse la limită

extremă compatibilă cu securitatea internă a țării.
Trebuie să se constituie o asociere general ă a națiunilor, în virtutea unor convenții

formale având ca obiect oferirea de garanții reciproce de independență politică și
integritate teritorială, atât statelor mici, cât și celor mari.”
(W.Wilson, Cele 14 Puncte)
1. Menționați, pe baza textului, o condiție necesară pentru dezvoltarea economică.

(2 puncte)
2. Menționați, pe baza textului, o prevedere referitoare la obligațiile militare. (2

puncte)
3. Menționați, pe baza textului, un scop al organizației internaționale a cărei constituire

era propusă. (2 puncte)
4. Precizați organizația internațională care s-a înființat din inițiativa lui W.Wilson. ( 2
puncte )
5. Prezentați un fapt istoric din cadrul relațiilor internaționale din perioada 1922-1933.
( 5 puncte)
6. Prezentați un eveniment din cadrul relațiilor internaționale desfășurat între anii

1933-1938. (5puncte)
Subiectul al III-lea (22 puncte)

Redactați, în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric în care să integrați
Propaganda,corporatismul, 1933, revoluția din octombrie 1917, Marx, reforme, ”spațiu

vital”, naționalism,partid fascist, NEP.
Subiectul IV ( 30 puncte_)
51
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre viața socială și politică dintre cele
două războaie mondiale, având în vedere:
• menționarea a două consecințe economico- sociale ale Primului Război Mondial,
• precizarea a unei caracteristici a vieții politice interbelice din statele democratice,
menționarea unui principiu promovat de Societatea Națiunilor și prezentarea unei

acțiuni desfășurate în planul relațiilor internaționale în perioada 1920-1935,
• menționarea unei cauze a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial.
Testul nr. 3
„1. Vrem egalitate în drepturi a poporului german cu celelalte națiuni, abrogarea

tratatelor de pace de la Versailles și Saint-Germain.
3. Doar cetățenii trebuie să beneficieze de drepturi civice; pentru a fi cetățean trebuie sa

ai sânge german, fără deosebire de confesiune.”
(Programul naziștilor din Germania, 1920)
1. Precizați, pe baza textului, condiția calității de cetpțean, în opinia naziștilor.
(2 puncte)
2. Menționați, pe baza textului, două obiective urmărite de naziști pe plan extern. 4

puncte
3. Menționați o altă ideologie de tip totalitar din Europa în perioada interbelică. 2

puncte
4. Prezentați un alt factor care favorizează apariția ideologiilor totalitare, în afara celor
precizați în text. 5 puncte
5. Prezentați o acțiune militară desfășurată de Germania, între anii 1941-1944. 5

puncte
52
„Înaltele părți contractante, considerând că, pentru a dezvolta cooperarea dintre

națiuni și pentru a garanta pacea și siguranța, este necesar să se accepte anumite
obligațiuni, (...)să se respecte la lumina zilei relațiile internaționale bazate pe justiție și
onoare, să observe riguros prescripțiunile dreptului internațional, recunoscute de aici
înainte ca regulă de conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea
și să se respecte cu sfințenie toate obligațiile tratatelor, în raporturile mutuale dintre
popoarele organizate (...) decid (...):
Art. 2. Acțiunea Societății, astel cum este definită în prezentul Pact, se exercită de o
Adunare și de un Consiliu, asistați de un Secretariat permanent; (...)
Art. 8. Membrii Societății recunosc că menținerea păcii cere reducerea armamentului

național la minimum, compatibil cu siguranța națională și cu executarea obligațiunilor
internaționale impusă printr-o acțiune comună.”
(Pactul Societății Națiunilor)
1. Menționați, pe baza textului, una dintre instituțiile Societății Națiunilor.
2 puncte
2. Menționați, pe baza textului,două obiective urmărite de statele membre ale

Spcietății Națiunilor.
2 puncte
3. Precizați anul constituirii Societății Națiunilor. 2 puncte
4. Prezentați două acțiuni desfășurate în baza principiilor menționate în text, între anii
1921-1934. 6 puncte
Subiectul III (30 puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre al Doilea Război Mondial, având
în vedere:
- precizarea a două caracteristici ale desfășurării războiului mondial între anii 1939-
1941;
53
- menționarea a două state implicate în al Doilea Război Mondial;
- precizarea a câte unei acțiuni militare desfășurate în Europa, respectiv în Asia, în

timpul celui de-al Doilea Război Mondial;
- prezentarea a două acțiuni politico-militare care au contribuit la victoria Națiunilor

Unite.
Testul nr. 4
Se acordă 10 puncte din oficiu
Timp de lucru 2 ore
a) constituirea dualismului austro-ungar;
b) Congresul de la Viena;
c) apariția Imperiului German;
d) constituirea Triplei Înțelegeri.
„Efectele pe plan extern ale Revoluției franceze au fost neobișnuite (...). (S-au
manifestat) într-un spațiu destul de larg; (...) cuceririle militare au extins, influența sa,
direct sau indirect. În țările direct vizate nimic nu a rămas așa cum era înainte.
Pretutindeni, Revoluția franceză și Napoleon Bonaparte au creat noi premise sau le-au
modificat pe cele moștenite. (...) Astfel, apariția noilor forțe economice va zdruncina
treptat din interior sistemul monarho-feudalo-agrar, procesul dezvoltându-se oarecum
cu intensitate descrescândă dinspre vest către est. În mod corespunzător, răspândirea
revoluției va cunoaște o scădere de intensitate înspre est, singura excepție în acest
context constituind-o Polonia, care, după divizarea sa aștepta ajutorul, Franței
revoluționare.”
( I. Geiss, Istoria lumii. Din preistorie până în anul 2000)
1) Menționați, pe baza textului, modalitatea de răspândire a ideilor revoluției franceze.

54
(2 puncte)
2) Menționați, pe baza textului, o urmare a răspândirii, pretutindeni, în Europa, a

ideilor Revoluției franceze. (2 puncte)
3) Menționați, pe baza textului, o caracteristică a intensității cu care s-au propagat

ideile Revoluției franceze în Europa. (2 puncte)
4) Precizați un document al Revoluției franceze de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
(2 puncte)
5) Prezentați un eveniment internațional desfășurat în 1813-1814 la care participă

Napoleon Bonaparte. ( 5 puncte)
6) Prezentați o hotărâre adoptată în cadrul Congresului de la Viena (1815) (5 puncte)
Elaborați, în aproximativ, o pagină, un text cu caracter istoric în care să integrați

Luminism, filosofi, Enciclopedi, Montesquieu, Voltaire Rousseau, Daniel Defoe, despoți

luminați, Școala Ardeleană.
Subiectul IV ( 24 de puncte)
Elaborați în aproximativ o jumătate de pagină, un text cu caracter istoric, în care să

integrați următoarele personalități, date și termeni:
Vechiul Regim, secolul al XVIII-lea, criză, Adunare Națională, Constituție, iacobini.
Testul nr. 5
Timp de lucru 2 ore
a) Semnarea Tratatului de la Versailles,
b) Semnarea Pactului Societății Națiunilor,
55
c) Acordul de la Munchen,
d) Agresiunea Japoniei împotriva Chinei,
e) Acordul de la Locarno.
Subiectul al II-lea 18 puncte

”Acesta este programul de pace pentru întreaga lume: (…)
Suprimarea, pe cat va fi posibil, a tuturor barierelor economice și stabilirea de condiții

comerciale egale pentru toate națiunilecare consimt la încheierea păcii și se asociază
pentru a o menține.
Garanții suficiente date și adoptate că armamentele naționale vor fi reduse la limită

extremă compatibilă cu securitatea internă a țării.
Trebuie să se constituie o asociere general ă a națiunilor, în virtutea unor convenții

formale având ca obiect oferirea de garanții reciproce de independență politică și
integritate teritorială, atât statelor mici, cât și celor mari.”
(W.Wilson, Cele 14 Puncte)
1. Menționați, pe baza textului, o condiție necesară pentru dezvoltarea economică. 2

puncte
2. Menționați, pe baza textului, o prevedere referitoare la obligațiile militare.

2 puncte
3. Menționați, pe baza textului, un scop al organizației internaționale a cărei

constituire era propusă.
2 puncte
4. Precizați organizația internațională care s-a înființat din inițiativa lui W.Wilson.
2 puncte
5. Prezentați un fapt istoric din cadrul relațiilor internaționale din perioada 1922-
1933. 5 puncte
6. Prezentați un eveniment din cadrul relațiilor internaționale desfășurat între anii

1933-1938. 5puncte
56
Subiectul al III-lea 22 puncte
Propaganda,corporatismul, 1933, revoluția din octombrie 1917, Marx, reforme, ”spațiu

vital”, naționalism,partid fascist, NEP.
Subiectul IV 30 puncte
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre viața socială și politică dintre cele
două războaie mondiale, având în vedere:
• menționarea a două consecințe economico- sociale ale Primului Război Mondial,
• precizarea a unei caracteristici a vieții politice interbelice din statele democratice,
menționarea unui principiu promovat de Societatea Națiunilorși prezentarea unei

acțiuni desfășurate în planul relațiilor internaționale în perioada 1920-1935,
• menționarea unei cauze a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial.
Clasa a XI-a
Testul nr.1
Timp de lucru 2 ore
a) al doilea război balcanic;
b) Unirea Basarabiei cu România;
c) Unirea Bucovinei cu România;
d) Conferința de Pace de la Paris.
Subiectul II ( 18 puncte )
Citiți cu atenție textele de mai jos:
A. „Abatele de Saint Pierrre, în planul de pace perpetuă, „Paix Perpetuelle” (1712),

propune un Senat european cu puteri legislative și judiciare, compus din 40 de membri,
57
care să se reunească la Haga. Este formulat pentru prima dată principiul garanției
teritoriale ( care apărea ulterior în Pactul Societății Națiunilor, art. 10). Sunt
consemnate drept condiții alianța suveranilor, respectarea deciziilor senatului și
intervenția colectivă împotriva statelor recalcitrante. Acest proiect este considerat de
Th. Ruysseu în momentul publicării, drept un vis care nu va înceta să stăruie în
conștiința umanității”.
(Viziuni despre unitatea Europei)
B. „Dacă privim Europa din ultimii 20 de ani, observăm că, Occidentul a avut o
participare majoră la stimularea Europei culturale, așadar Europa s-a trezit brusc nu
numai în fața unei diversități politice și economice ci și în fața unor provocări
interculturale. Desigur, ele au fost prezente și în trecuit, dar acum au căpătat o altă
concretizare. Observăm o adaptare economică la procesul integrării, iar în plan
cultural se manifestă un fel de rebeliune împotriva tendinței de nivelare a lumii”.
(Lucian-Emil Roșca, Diversitatea europeană și integrarea)
Pe baza textelor, răspundeți următoarelor cerințe:
1) Menționați, pe baza textului A, o instituție europeană propusă spre întemeiere. (2

puncte)
2) Menționați, pe baza textului A, trei condiții propuse pentru funcționarea unei

Europe unite. (2
puncte)
3) Identificați, pe baza sursei B, un element de unitate și unul de diversitate în Europa.
(2 puncte)
4) Precizați locul Europei în plan cultural, după primul război mondial. (2

puncte)
5) Prezentați, pe baza sursei B, rolul economicului în dezvoltarea europeană. (5

puncte)
6) Prezentați ideea unității europene. ( 5 puncte)
Subiectul III (24 de puncte)
Elaborați, în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric în care să integrați

58
Cărturari, secolul al XIX-lea, secolul al XX-lea, proletcultism, Simion Mehedinți,
Nicolae Iorga, vaccin.
Subiectul IV (24 de puncte)
Elaborați, în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric în care să integrați

Al doilea război balcanic, Ferdinand I, industria, 1939, Carol al II-lea, partid unic,
Tratatul de la Varșovia.
Testul nr. 2
Subiectul I (20 puncte)
a)Elena și Nicolae Ceaușescu sunt judecați și executați,
b) Izbucnirea revoluției la Timișoara,
c) Traian Băsescu președinte,
d) Ion Iliescu președinte,
e) guvernul Tăriceanu.
Subiectul al II-lea ( 18 puncte)

Citiți, cu atenție, textile de mai jos:
A.” Toți cetățenii români, majori, vor allege prin vot obștesc, obligator, egal, direct și
secret, pe baza reprezentării proporționale, un număr de deputați proporțional cu
populația.”
(Decretul – lege privind reforma electoral, 1918)
B. ”În sate, oamenii cunoscuți sau numai bănuiți că țineau cu Partidul Național sau cu
Partidul Țărănesc au fost arestați, menținuți închiși până în ziua alegerilor, insultați,
amenințați si chiar bătuți.”
( Constantin Argetoianu, Memorii)
1. Menționați contradicțiile între conținuturile celor două texte. (2 puncte)

59
2. Idențificați în textul B formele folosite de guvernanți pentru a obține succesul
electoral. (2 puncte)
3. Menționați, pe baza textului A, ce legătură există între adoptarea votului universal

și creșterea interesului partidelor politice pentru zona rurală. ( 2 puncte)
4. Menționați anul și modalitatea prin care se impune regimul de autoritate

monarhică. (2 puncte)
5. Precizați trăsăturile vieții politice din România în anii 1918- 1938. (5 puncte)
6. Prezentați speranțele generate de alegerile din 1919. (5 puncte )
Subiectul al III-lea (22 puncte )

perioada interbelică, unitate europeană, conștiință comunitară, libera circulație a

persoanelor, libertate, democrație, Tratatul de la Maastricht, 9 Mai, Casa Comună a
Europei, legături politice și culturale.
Subiectul IV (30 puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre viața socială și politicădin

România între anii 1989 până în prezent, având în vedere:
• menționarea consecințelor declanșării Revoluției din 1989.
• precizarea instituțiilor statului de drept,
• prezentarea evoluției politice a României din 1990 până în prezent.
60
Clasa a XII-a
Testul nr.1
Subiectul I 20 de puncte
Scrieți, literele corespunzătoare, următoarelor fapte istorice, ordonându-le cronologic:
a) „descălecatul” lui Negru-Vodă din Făgăraș la Argeș;
b) Diploma Cavalerilor Ioaniți;
c) întemeierea Mitropoliei Țării Românești;
d) lupta de la Posada.
Subiectul II 18 puncte
„Acum câteva zile a venit asupra noastră regele unguresc Mateiaș (Matei Corvin) cu
putere mare și cu felurită oaste (...) Și au înaintat (în Moldova), și au ars Neamțul și
atâta pământ de folos, de unde aveam hrană și de unde plăteam bir turcilor, și pe urmă
au ajuns drept sub munte, la un târg care se chiamă Baia(...) Și au căzut acolo de sabie
multe capete de dregători, de căpitani ai oștii, de mari viteji ale căror nume nici să le
scriem nu le putem. Și le-am prins toate carele și corturile și fel de fel de tunuri, de
unelte și de puști (...) Și tot târgul Băii e ars.”
(Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către regele Poloniei)
1) Menționați, pe baza textului, două consecințe ale luptei de la Baia. ( 4 puncte)
2) Menționați, pe baza textului, obligația economică a Moldovei, conduse de Ștefan cel

Mare față de Imperiul Otoman. (2 puncte)
3) Precizați anul preluării conducerii Moldovei de către Ștefan cel Mare. (2 puncte)
4) Prezentați un fapt istoric, din secolul al XIV-lea, care a contribuit la constituirea

statului medieval Moldova. (5 puncte)
5) Prezentați o acțiune politico-militară cu caracter antiotoman întreprinsă de un alt

voievod român din secolul alXV-lea. (5 puncte)
61
Redactați în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric, în care să integrați
următorii termeni referitori la istoria românilor:
Evul Mediu, secolul al XV-lea, autonomie, vasalitate, suzeranitate, „politică de

cruciadă”, independență, principat, domnie.
Elaborați în aproximativ două pagină, un eseu despre ideea romanității românilor,

având în vedere:
- menționarea a doi umaniști care au susținut problema romanității românilor;
- prezentarea a două argumente din secolul al XIX-lea care au susținut ideea

romanității românilor;
- prezentarea a două argumente prin care se contestă ideea romanității românilor;
- menționarea unui istoric român care a elaborat problematica romanității românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanității românilor în

secolul al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Testul nr. 2
Subiectul I ( 20 de puncte)
Scrieți, literele corespunzătoare, următoarelor fapte istorice, ordonându-le cronologic:
a) descălecatul lui Bogdan;
b) Ivanco la conducerea statului dobrogean;
c) Dobrogea este pierdută de Mircea cel Bătrân în favoarea Imperiului Otoman:
d) includerea Dobrogei Țării Românești.
„Împăratul Traian a dat poruncă (astfel încât armata romană) a început să urce pe
înălțimi, ocupând cu mari primejdii colină după colină. În acest timp, Decebal a trimis
62
20 dintre soli și se rugă la împărat prin mijlocirea lor: nimic mai mult decât că este
gata să încheie pace în condițiile impuse. Decebal era gata să primescă orice condiții i s-
ar fi impus, nu fiindcă ar fi avut de gând să le respecte, ci ca să-și refacă forțele după
pierderile suferite atunci: anume să dea înapoi armele, mașinile de război și pe
constructorii acestor mașini, să predea pe dezertori, să distrugă întăriturile și să se
retragă din teritoriul cucerit, ba încă să-i socotească dușmani sau prieteni pe cei ai
romanilor (...). Despre toate acestea, (Traian) trimise solie Senatului, pentru ca și
Senatul să întărească pacea”.
(Cassius Dio, Istoria romană)
1) Menționați, pe baza textului, un motiv pentru care Decebal era de acord să accepte
condițiile romanilor. (2 puncte)
2) Menționați, pe baza textului, acțiunea prin care Traian a anunțat oficial modalitatea
încheierii conflictului daco-roman. (2 puncte)
3) Menționați, pe baza textului, o condiție, impusă de romani, referitoare la politica

externă a statului dac. (2 puncte)
4) Precizați anii desfășurării celui de-al doilea război dintre daci și romani din secolul
al II-lea d.Hr. (2 puncte)
5) Prezentați o caracteristică a civilizației geto-dace din secolele I î.Hr-I d.Hr. ( 5

puncte)
6) Prezentați un factor de romanizare care a acționat asupra dacilor până la

retragerea aureliană. (5 puncte)
Redactați în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric, în care să integrați

următorii termeni referitori la istoria românilor:
Etnogeneza românească, secolul I î.Hr., daci, civilizație, antichitate, romani, stat război,
romanizare.
Elaborați în aproximativ două pagină, un eseu despre statele medievale în spațiul

românesc, având în vedere:
- menționarea unui izvor istoric care face referire la autonomii locale românești;
63
- menționarea a doi factori favorizatori ai constituirii statelor medievale românești;
- prezentarea constituirii unui stat medieval românesc;
- menționarea a două fapte istorice care au contribuit la consolidarea unui stat

medieval românesc;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evoluția uneia dintre instituțiile centrale
românești din perioada medievală și susținerea acesteia printr-un punct de vedere.
Testul nr. 3
Subiectul I ( 30 de puncte)
A. „După dezbateri aprinse între conservatori și liberali, dar și cu implicarea hotărâtă

a lui Carol, care abia fusese instalat la conducerea țării, legea fundamentală este
adoptată de Adunarea Constituantă la 11 iunie. Prima Constituție a României este
promulgată de Carol la 1/13 iulie 1866, aceasta fiind data de la care țara noastră are o
lege supremă. Modelul avut în vedere de către români este cel al Constituției Belgiei,
care, la rându-i avusese la bază ideile promovate de Revoluția Franceză. Constituția
noastră, a românilor din acea perioadă este împărțită pe 8 titluri din care al III-lea titlu
se divide în cinci capitole, primele două dintre acestea subdivizându-se în secțiuni.
Constituția României, deși este elaborată la puțin timp după intrarea în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, cuprinde unele drepturi rar întâlnite în legislația
constituțională europeană a vremii, precum dreptul la azil politic, libertatea
individului, care ste garantată, sau inviolabilitatea domiciliului.”
( Adelin Ungureanu, Istoria constituțională a României)
B. „Ajuns la putere după ce țara fusese condusă de o regență, Carol al II-lea, doriind
să conducă în mod individual și cu nesocotirea principiului separării puterilor în stat,
decretează o nouă Constituție. Ca un paradox, deși prin aceasta sunt subordonate
puterile statului față de suveran, intrarea în vigoare se face abia după supunerea
textului constituțional voinței populare, națiunea pronunțându-se în favoarea acesteia
64
prin plebiscitul popular organizat la 24 februarie 1938. Constituția din 1938 face
neintenționat trecerea de la un regim bazat pe respectarea drepturilor fundamentale
ale cetățeanului și pe separarea puterilor în stat la un alt regim caracterizat de
nesocotirea drepturilor și a libertăților individuale.”
( Adelin Ungureanu, Istoria constituțională a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți, din sursa A, instituția care a doptat Constituția din 1866. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa B, modalitatea de adoptare a Constituției din 1938. (2 puncte)
3. Menționați domnitorul din sursa A, respectiv regele din sursa B, în timpul cărora au
fost adoptate constituții. (6 puncte)
4. Scrieți litera surse care susține că în Constituție erau incluse prevederi rar întâlnite
în Europa. ( 3 puncte)
5. Scrieți două informații aflate în relație cauză-efect din sursa B. (7 puncte)
6. Prezentați două constituții democratice adoptate în România în secolul al XX-lea. 6

puncte
7. Menționați o caracteristică a constituțiilor adoptate în timpul stalinismului și

național-comunismului în România. (4 puncte)
Subiectul II 30 de puncte
„Războiul modificase așteptările umane și raporturile între stat și indivizi, ceea ce a

determinat ca liberalismul să devină minoritar. Deși curentul liberal sau partidele
liberale stătuseră la originea și definirea noilor regimuri și instituții ale democrației
(modelul instituțional al democrației liberale cunoștea o latgă difuzare teoretic),
liberalii nu mai joacă rolul politic anterior. În prima parte a perioadei interbelice,
liberalii sunt încă prezenți în spațiul public; Francesco Nitti, în Italia; Alexandre
Millerand în Franțatextul Constituției de la Weimar din iulie 1919, care punea bazele
noii Germanii, aparținea liberalilor democrați proveniți din curentul progresist, Huga
Preus și F. Naumann; stat federal modern, recunoașterea rolului partidelor moderne
(reprezentare proporțională, sufragiu universal) de garant al pluralismului politic și
social. Dar chestiunea națională a devansat în Germania chestiunea liberală,
constituționalismul. O tendință a liberalilor germani a fost aceea de a renunța la
eticheta de <<liberal>>, transformându-se în partidul popular (Deutsche Volkspartei),
65
cu Gustav Stresemann ca figură proeminentă, dar preocupată de refacerea prestigiului
Germaniei în lume., de reconstituire progresivă a puterii naționale și mai puțin de
apărarea sau amendarea instituțiilor liberale; ceilalți liberali, partidul democrat
(Deutche Demokratische Partei) au cunoscut un declin accesntuat în primul deceniu
interbelic. Declinul cel mai spectaculos este al liberalilor britanici; în 1918, liderul
liberal și șeful guvernului, David Lloyd George, era foarte popular; dar el părăsea
terenul liberalismului în favoarea proiectelor sociale născute de război, marcate de idea
statului – providență (progresul social, cu locuință, salariu minim, reducerea timpului
de lucru).”
(Ovidiu Ștefan Buruiană, Doctrine și partied politice în secolele XIX-XX)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți ideologia precizată în sursa data. (2 puncte)
2. Precizați pe baza sursei date, doi lideri politici. ( 6 puncte)
3. Menționați un partid politic la care se referă aceasta. (2 puncte)
4. Menționați, din sursa data, două informații referotoare la gruparea politică

britanică din 1918. ( 6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la grupările politice din
Germania, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al

XX-lea în România au existat ideologii și practice politice democratice. (4 puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre viziunea istoricilor români din
secolele XIX și XX despre romanitatea românilor, având în vedere:
- menționarea unei cauze care a transformat cercetarea științifică cu privire la

formarea poporului roman și a limbii române într-o problemă controversată și
prezentarea unei consecințe a acestei transformări;
- menționarea numelui a trei istorici români din secolul al XIX-lea care au studiat
problema formării poporului roman și a limbii române;
- menționarea a două atitudini cu privire la romanitatea românilor formulate de

istoricii români din secolul al XX-lea și precizarea unei asemănări între acestea.
66
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul studierii problemei romanității
românilor pentru istoricii români din secolul al XX-lea și susținerea acestuia printr-un
argu,ent istoric.
Eseuri
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor secolelor XIX-XX
Ideea romanității românilor a avut un traseu sinuos prin istoriografie, fiind sustinută de
istorici și lingviști români și combătută, din motive politice, de teoriile imigraționiste. Prin
argumente de natură lingvistică, arheologică, logică este dovedit faptul că poporul român
este un popor latin.
Până în secolul al XVIII-lea, romanitatea românilor și continuitatea acestora de viață nu

au constituit obiectul unei critici sau a negării. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și în
secolul al XIX-lea au fost formulate o serie de teorii istoriografice referitoare la procesul
etnogenezei românești, care porneau de la contestarea continuității de locuire a populației
autohtone la nordul Dunării.
Disputa în jurul continuității românilor s-a desfășurat, din motive politice, într-o perioadă
în care românii transilvăneni luptau pentru obținerea de drepturi naționale, atât în epoca
stăpânirii habsburgice, cât și în timpul regimului dualist austro-ungar (1867-1918). Pentru
a combate argumentele istorice ale românilor din Transilvania în lupta acestora pentru
drepturi politice s-a născut teoria imigraționistă. Aceasta a fost susținută, spre sfârșitul
secolului al XVIII-lea de Franz Josef Sulzer, I. Christian Engel sau de I.C.Eder. Teoria
susținea că românii s-au format la sud de Dunăre, de unde ar fi imigrat la nord de fluviu,
abia prin secolul al XIII-lea.
În secolul al XIX-lea, Robert Roesler a dezvoltat teoria imigraționistă, în lucrarea

intitulată Studii românești (Viena, 1871). De aceea, teoria imigraționistă se mai numește și
teorie roesleriană. Ideile teoriei roesleriene au fost: dacii au fost exterminați ca popor în
timpul războaielor cu romanii; perioada de 165 de ani cât a durat stăpânirea romană în
Dacia era prea scurtă pentru romanizare; în 271 sau 275, la retragerea aureliană, fosta
provincie Dacia a fost părăsită de toți locuitorii, care s-au retras la sudul Dunării; nu există
izvoare istorice care să menționeze prezența românilor la nord de Dunăre înainte de secolul
al XIII-lea; poporul român s-a constituit la sudul Dunării, unde a suferit influența slavilor,
ceea ce explică și acceptarea ortodoxiei.
Față de teoria roesleriană au luat poziție, între alții, fruntașii Școlii Ardelene, care în
dorința lor de a demonstra vechimea și continuitatea românilor au pus accent pe caracterul
exclusiv latin al românilor, dar și istoricii B.P.Hașdeu – Pierit-au dacii? (1860), adept al
67
dacismului, în care demonstrează că dacii nu au fost exterminați, romanizarea a avut loc și
poporul român s-a format din câteva elemente din care nici unul nu a fost predominant și
A.D. Xenopol – Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană (1884). A.D. Xenopol
combate teoria lui Roesler, aducând următoarele argumente: elementul traco-dacic, peste
care se suprapune elementul roman reprezintă baza etnică a poporului român; dintre
migratori, slavii, au avut influența cea mai mare; prezența termenilor creștini de origine
latină din limba română se explică prin permanentele legături între populația romanizată
la nord și sud de Dunăre; migrațiile au împins populația daco-romană spre munți;
arheologia, toponimia, hidronimia aduc dovezi incontestabile ale continuității dacilor (după
106) și daco-romanilor (după 271/275); poporul român este o îmbinare a elementelor
tracic, roman și slav, dintre care cel roman este predominant și fundamental.
Problema romanității românilor a depășit cadrul științific, interferând cu sfera politicului

din motive diferite: originea românilor și strângerea de dovezi pentru susținerea egalității
în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte națiuni din Imperiul Habsburgic;
subordonarea regimului comunist din România față de U.R.S.S. (extragerea rolului
slavilor); protocronismul (obsesia dacică).
În perioada interbelică (1918-1939) se constată în istoriografia românească existența mai

multor puncte de vedere legate de problema etnogenezei. Acum apar și primele argumente
arheologice privind continuitatea dacică, descoperite de arheologul Constantin Daicoviciu.
Vasile Pârvan, în lucrarea Getica (1926) a reușit să ilustreze sinteza daco-romană prin
temeinicia informației literare și arheologice. Nicolae Iorga afirmă sinteza daco-romană în
cadrul romanității orientale, iar Gheorghe Brătianu, în lucrarea O enigmă și un miracol
istoric: poporul român, analizează și respinge, cu argumente de natură istorică, lingvistică,
geografică și arheologică teoria imigraționistă.
În condițiile actuale, când România, ca și statele vecine, fac parte din Uniunea Europeană,
argumentul întâietății istorice nu mai are valoare politică. Dezbaterea științifică poate
astfel progresa spre o mai bună înțelegere a căilor și etapelor concrete, prin care
identitatea românească s-a cristalizat și s-a transmis din generație în generație.
68
Țările Române între diplomație și conflict în Evul Mediu
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre Țările Române între diplomație și
conflict în Evul Mediu, având în vedere:
- precizarea unei mari puteri a Europei estice interesată de spațiul românesc în Evul
Mediu și menționarea unui motiv al manifestării acestui interes;
- menționarea unei cauze a implicării Țărilor Române în conflictele medievale și a doi

domnitori români care au participat la aceste conflicte medievale;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice a românilor din Evul Mediu;
- formularea unui punct de vedere referitor la consecințele modificării contextului

internațional din Europa estică în secolul al XVI-lea asupra statutului Șărilor Române
și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Țările Române între diplomație și conflict în Evul Mediu
Contextul istoric al Evului Mediu se caracterizează printre altele și prin relații

internaționale care influențează evoluția statală și statutul politico-juridic al statelor din
Europa.
În secolele XIV-XV, relațiile internaționale europene sunt dominate de cea mai mare
putere a vremii, Imperiul Otoman, care, în raporturile cu statele europene se conduce după
principiul dreptului islamic. Politica agresivă și rapidă de expansiune teritorială a
Imperiului Otoman expunea statele din Peninsula Balcanică și sud-estul Europei. Poarta a
urmărit ți în statele românești impunerea suzeranității și încheierea de capitulații, astfel
încât țările române să nu constituie o piedică în calea expansiunii otomane spre centrul
Europei.
Principalul obiectiv al domnitorilor Țărilor Române era menținerea autonomiei și

evitarea transformării lor în pașalâc.
Printre principalele personalități ale Evului Mediu se remarcă domnitorul Moldovei,

Ștefan cel Mare (1457-1504). Domnia lui s-a caracterizat printr-o politică externă activă și
relații diplomatice, dar și conflictuale.
În contextul creării unui front antiotoman, pentru a scoate Moldova din luptă, sultanul
Mehmed al II-lea a organizat o expediție militară condusă de beglerbegul Rumeliei,
Soliman.
69
Bătălia s-a dat la Podul Înalt (Vaslui), la 10 ianuarie 1475 și s-a încheiat cu victoria lui
Ștefan. Papa, principii și monarhii vremii se întreceau în laude la adresa principelui
creștin, dar Ștefan li se adresează direct prin scrisoarea din 25 ianuarie 1475, solicitându-le
sprijinul, deoarece se aștepta la o nouă campanie otomană împotriva sa. În vara anului
1476, sultanul însuși, a pornit în fruntea unei numeroase oștiri împotriva unei numeroase
oștiri împotriva Moldovei, cerând și tătarilor să atace dinspre răsărit. Ștefan a încercat să-i
oprească pe invadatori angajându-se în bătălia de la Valea Albă ( Războieni), la 26 iulie
1476.
Mica oștire moldoveană a fost înfrântă. Victoria lui Mehmed nu a putut fi consolidată,
deoarece Mehmet nu a putut fi consolidată, deoarece cetățile Moldovei în frunte cu
Suceava rezistă asalturilor otomane. Expediția din 1477, Ștefan trimitea o nouă solie
Veneției, solicitând sprijin. Nici aceste apeluri nu găsesc ecoul scontat; mai mult, Veneția
încheie pace cu turcii în 1479.
Creșterea puterii otomane, în secolul al XVI-lea, duce la accentuarea dependenței țărilor

române și slăbirea autonomiei, fapt ce îl determină pe Mihai Viteazul (1593-1601) să intre
în contact direct cu împăratul habsurgic, Rudolf al II-lea.
În 1598, la Târgoviște, se încheie tratatul dintre Imperiul Habsburgic și domnul Țării

Românești, prin care împăratul Rudolf al II-lea îi recunoștea lui Mihai Viteazul domnia
ereditară și îi promitea un ajutor financiar pentru întreținerea a 5.000 de lefegii
(mercenari). În schimb, împăratul devenea suzeranul Țării Românești, iar Mihai trebuia
să-i oprească pe otomani la Dunăre și să îi ajute pe ardeleni împotriva acestora.
Eu consider că, și în secolul al XVI-lea, țările noastre au fost angrenate în disputele

politico-militare dintre puterile competitoare: Imperiul Otoman, Monarhia Habsburgică și
Polonia. Pentru a susține acest punct de vedere mă bazez pe următoarele argumente:
Țările Române se mențin în continuare în sfera intereselor economice ale Porții,
sezeranitatea otomană devenind tot mai evidentă; conflictele turco-habsburgice vor aduce
Țările Române în planul politicii europene în amurgul cruciadei târzii; a doua jumătate a
secolului al XVI-lea a însemnat totodată și afirmarea Poloniei, care revine în politica
pontică.
Criza Imperiului Otoman, acutizată în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, s-a
răsfrânt și asupra Țărilor Române, conducând la agravarea dominației otomane. Această
situație a determinat o sporire fără precedent a obligațiilor tradiționale ale Țărilor Române
față de Poartă, haraciul și peșcheșurile.
În plan politic, amestecul Porții este tot mai evident prin nesocotirea tradiției dinastice și
introducerea arbitrariului în numirea domnilor. Desele schimbări de domnie, cumpărarea
tronului cu sume în continuă creștere și-au pus amprenta asupra condiției economice a
70
țărilor românești, prin destabilizarea gospodăriei libere țărănești și accentuarea rumâniei,
consecință a fiscalității excesive.
Moldova în secolele al XIV-lea- al XV-lea
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Moldovei în secolele al

XIV-lea- al XV-lea, având în vedere:
-menționarea unei acțiuni politico-militare care a contribuit la constituirea statului

medieval Moldova, în secolul al XIV-lea;
-menționarea a trei atribuții ale domniei și numirea unei alte instituții care contribuie la
consolidarea Moldovei, în Evul Mediu;
-prezentarea unei actiuni de politică externă la care a participat Alexandru cel Bun, în
prima jumătete a secolului al XV-lea;
-precizarea statutului Moldovei față de Imperiul Otoman, în prima jumătate a secolului al

XV-lea;
-prezentarea unei acțiuni de politică externă a lui Ștefan cel Mare, în a doua jumătate a
secolului al XV-lea.
Moldova în secolele al XIV-lea- al XV-lea
Formarea statelor medievale românești se desfășoară într-un context extern favorabil.

Regatul Ungariei trecea printr-o criză dinastică: stingerea dinastiei arpadiene și venirea
dinastiei de Anjou. Astfel, formațiunile prestatale românești au sesizat oportunitatea de a
înlătura dominația maghiară. La aceasta se adaugă creșterea influenței Hoardei de Aur,
care se opunea Regatului maghiar. Pe de altă parte, Imperiul Bizantin era încă puternic și
considera spațiul carpato-danubiano-pontic un punct de mare importanță strategică și
militară.
La întemeierea statelor românești extracarpatice au avut o contribuție importantă și

românii transilvăneni, factor extern esențial. În condițiile creșterii presiunii regalității
maghiare asupra micii nobilimi românești din Transilvania sau chiar a anihilării, în unele
cazuri, a autonomiilor românești, conducătorii locali trec la sud și est de Carpați,
contribuind la formarea statelor medievale Țara Românească și Moldova.
În cazul Moldovei, factorii care au condus la unificarea formațiunilor prestatale au fost:

dorința de eliberare de sub dominația tătară, lupta pentru controlul drumului ce lega
centrul Europei de gurile Dunării și Marea Neagră, lupt regilor maghiari pentru a-i
71
înlătura pe tătari de la granițele lor. La jumătatea secolului al XIV-lea, Moldova s-a
constituit, ca urmare a descălecatului lui Dragoș, voievod din Maramureș, ca o marcă de
apărare împotriva tătarilor. Dragoș fusese trimis de Ludovic I de Anjou, regele Ungariei,
într-o expediție împotriva tătarilor. Se întemeiază astfel, Moldova Mică, cu capitala la
Baia, formațiune statală sub suzeranitatea Ungariei. În 1365, a urmat al doilea descălecat,
cel al lui Bogdan, tot din Maramureș.
Bogdan s-a ridicat împotriva politicii regelui Ungariei de a restrânge drepturile

comunității românești li, ca urmare, a trecut în Moldova, punând bazele unui stat
independent.
Moldova s-a consolidat și extins teritorial în timpul lui Petru Mușat (1375-1391) și
Roman I (1391-1394).
Odată cu consolidarea statală se constituie și instituțiile politice. Instituția centrală în

statele medievale românești extracarpatice era domnia. Sistemul de succesiune la tron era
de tip electiv și ereditar. Domnul era ales doar dintr-o familie domnitoare ( Mușatinii, în
Moldova).
Domnia, formă a monarhiei autohtone s-a legitimat prin originea divină a puterii
domnești. Originea divină a puterii domnești era reflectată și în titulatură, prin folosirea
particulei Io, prescurtate a lui Ioannes – „cel ales de Dumnezeu”. Un sprijin de seamă
pentru domnie l-a reprezentat Biserica. Domnul era uns și încoronat de mitropolit.
Mitropolia Moldovei, întemeiată de Petru Mușat în 1387, a fost recunoscută în vrema lui
Alexandru cel Bun, în anul 1401, de Patriarhia de la Constantinopol. Mitropolii au mai
funcționat la Roman, Rădăuți și Huși. În plan extern, Alexandru cel Bun (1400-1432), a
acordat, în 1410, sprijin militar regelui Poloniei, la Grunwald, în baza obligațiilor în
calitate de vasal, în luptele cu cavalerii teutoni.
Începând din secolul al XV-lea, în Europa de sud-est s-a afirmat o nouă putere: Imperiul
Otoman. Aflat în permanentă expansiune, la finele secolului al XIV-lea, acesta a ajuns la
Dunăre, în imediata apropiere a Țărilor Române. Statutul lor politico-juridic a evoluat de
la independență la autonomie. Din secolul al XV-lea relațiile dintre Țările Române și
Poarta Otomană au fost reglementate prin capitulații. În concepția otomanilor, Țările
Române făceau parte din așa-numita „casă a păcii”. Astfel, Țările Române își păstrau
instituțiile proprii, iar marea boierime privilegiile și nu au fost ocupate din punct de vedere
militar de către otomani. Acestea, fără a deveni pașalâcuri, și-au păstrat autonomia
internă, plătind însă tribut către Poartă, ca semn al recunoașterii suzeranității otomane.
Refuzul plății tributului de către Ștefan cel Mare, a determinat alături de refuzul de a ceda
cetățile Chilia și Cetatea Albă, pregătirea unei campanii otomane împotriva Moldovei.
Lupta s-a desfășurat la Vaslui, în 1475 și s-a terminat cu victoria moldovenilor.
72
Importanța întemeierii statelor românești a constat și în crearea unei bariere creștine
împotriva expansiunii Imperiului Otoman. Instituțiile centrale din spațiul românesc au
format cadrul politic, legislativ și juridic esențial existenței statelor medievale, iar prezența
lor a marcat, la începutul formării statelor, o formă avansată de organizare, după model
feudal.
Spațiul românesc între secolele al IX-lea și al XVIII-lea
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spatial românesc între secolele al
IX-lea și al XVIII-lea, având în vedere:
-menționarea unei caracteristici a autonomiilor locale în spatial românesc;
-precizarea a două fapte istorice desfășurate de români în spatial românesc între secolele al
XIII-lea și al XIV-lea;
-prezentarea unei instituții din spatial românesc din secolul al XV-lea;
-menționarea a două conflicte în care au fost implicate românii între secolele al XIV-lea și
al XV-lea;
-formularea unui punct de vedere referitor la implicarea unei instituții central în

activitățile diplomatice între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea.
Spațiul românesc între secolele al IX-lea și al XVIII-lea
Construcția statală în spațiul românesc a reprezentat un proces îndelungat, care are ca

rezultat, între secolele al IX-lea și al X-lea, constituirea primelor formațiuni politice
medievale: țări, cnezate și voievodate și altele.
Până către secolul al XIII-lea, izvoarele istorice au consemnat că zona de la nordul

Dunării a fost dominată de mișcările populațiilor migratoare. Printre ultimii migratori din
aceste zone au fost maghiarii, stabiliti în Pannonia, unde au întemeiat un sta propriu-zis,
sub conducerea lui Arpad, apoi, după anul 1000, pecenegii, uzii, cumanii, iar la 1240-1241,
tătarii. Cei din urmă s-au retras ulterior în zonele de la nordul Mării Negre, unde au
format Hanatul Hoardei de Aur, care și-a exercitat dominația asupra zonei extracarpatice.
Forma de organizare socială a românilor la începutul Evului Mediu a fost obștea

sătească. Treptat, obștea sătească va căpăta un caracter teritorial, îndeplinind nu numai
funcția social-economică, ci și politică, religioasă și culturală. Obștile teritoriale s-au grupat
cu timpul în uniuni de obști numite de N. Iorga „romanii populare”, din care se vor naște
cnezatele și voievodatele, ca formațiuni politice. O mare parte din aceste autonomii au
supraviețuit timp de secole pe temeiul înțelegerilor convenite cu puterile care au dominat
spațiul est și sud-est european. Ele purtau diferite denumiri: țări (Sipenițului, Făgărașului,
73
Maramureșului), codri (Codrii Herței, Codrii Cosminului etc.), câmpuri ( Câmpul lyui
Dragoș, Câmpul lui Vlad) sau ocoale (Câmpulung, Vrancea).
Așezările rurale risipite în cuprinsul unor „țări” erau conduse de cnezi sau juzi, cu
funcții judecătorești și administrative. Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste
mai multe sate dintr-o arie delimitată geografic și politic: „țările depindeau de un centru de
putere, fie direct, fie prin intermediul unei căpetenii militare, voievod (termen slav) sau
duce (dux-termen latin).
Pe baza structurilor prestatale, constituite până în secolul al XIII-lea, au luat naștere

voievodatele Transilvania, Țara Românească, Moldova și Dobrogea. Statul românesc Țara
Românească, de exemplu, a beneficiat de un transfer de populație românească din
Transilvania, care s-a deplasat la sud de Munții Carpați, deplasare care este numită
„descălecat”. În teritoriul dintre Munții Carpați și Dunăre formațiunile politice atestate de
izvoarele istorice s-au aflat în conflict cu regalitatea maghiară, care ridica pretenții de
suzeranitate (secolele XIII- XIV). Tradiția populară menționează descălecatul lui Negru-
Vodă din Făgăraș (1290-1291). Basarab I (? 1310- 1352) poate fi considerat întemeietorul
statului propriu-zis Țara Românească; acesta și-a luat titlul de „mare voievod”. În bătălia
de la Posada (noiembrie, 1330), Basarab I l-a înfrânt pe regele maghiar Carol Robert de
Anjou, aflat într-o expediție în Țara Românească. Prin aceasta s-a consacrat independența
Țării Românești.
Consolidarea statală se desăvârșește prin organizarea principalelor instituții: Domnia și

Biserica, în timpul urmașilor lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364) și Vladislav
Vlaicu (1364-1376).
Domnia reprezenta instituția politică centrală în statele medievale românești

extracarpatice; sistemul de succesiune la tron era de tip ereditar și electiv; domnul era ales
doar dintr-o familie domnitoare - Basarabii, în Țara Românească și Mușatinii, în
Moldova; începând cu secolele XVI- XVII, s-a constat creșterea influenței grecilor în viața
politică și economică a Țărilor Române. În secolul al XVI-lea, pe măsura dominației
otomane în spațiul românesc, alegerea domnitorilor era însoțită de o confirmare din partea
sultanului. Din secolul al XVIII-lea domnii erau numiți din familiile grecești din cartierul
Fanar al Constantinopolului. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de domni fanarioți.
Istoria politică a Țărilor Române, în secolele XIV-XV se desfășoară într-un context

internațional deosebit de complex: tendințele hegemonice manifestate de regatele creștine,
vecine, Ungaria și Polonia, care încercau să-și impună suzeranitatea asupra lor; agravarea
pericolului reprezentat de expansiunea otomană, care i-a determinat pe domnitorii din
spațiul românesc să apeleze când la diplomație, când la război, domnii Țărilor Române au
răspuns la solicitările Papei sau ale puterilor creștine de participare la politica de cruciadă
74
din secolele XIV-XV.Începând din secolul al XIV-lea, în Europa de sud-est s-a afirmat o
nouă putere: Imperiul Otoman. Țările Române au participat la cruciadele antiotomane,
alături de statele creștine vecine. Mircea cel Bătrân obține victoria la Rovine (24 octombrie
1394/10 mai 1395), împotriva sultanului Baiazid. Refuzul plății tributului și a cedării
cetăților Chilia și Cetatea Albă, de către Ștefan cel Mare, l-au determinat pe sultan să
pregătească expediția de înlăturare a domnului moldovean. Lupta s-a dat la Podul Înalt
(Vaslui), la 10 ianuarie 1475 și s-a încheiat cu victoria lui Ștefan.
Eu consider că, spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVIII-lea, în

ceea ce privește instituția centrală, otomanii asociază domnia țărilor române cu o funcție
administrativă, iar pe domn unui înalt dregător al Porții.
Pentru a susține acest punct de vedere mă bazez pe următoarele argumente: Imperiul

Otoman controlează politica domnitorilor prin intermediul boierilor greci, care devin o
prezență din ce în ce mai activă în viața politică, religioasă, culturală și economică a țărilor
române; crește influența marilor familii boierești, care își vor disputa tronul, instituindu-se
așa-numitul regim boieresc sau nobiliar; numirea domnilor direct de către Poartă, fără
consultarea boierimii.
Noi modificări intervin în organizarea instituției centrale odată cu instaurarea

regimului fanariot în Țările Române (1711, în Moldova și 1716, în Țara Românească), cand
domnii sunt numiți direct de către Poartă. Limitările puterii centrale și presiunea otomană
nu anulează însă, autonomia țărilor române, chiar dacă este grav știrbită.
Rolul actelor constituționale în consolidarea statului român în secolele XIX-XX
Elaborați în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul actelor constituționale în

consolidarea statului român în secolele XIX-XX, având în vedere:
-menționarea unei acțiuni inițiate de oamenii politici români pentru elaborarea primei
Constituții a României;
-prezentarea unui fapt istoric care a dus la modificarea primei constituții a statului român
modern;
-menționarea a două constituții ale României interbelice și precizarea unor caracteristici

ale acestora;
-formularea unui punct de vedere referitor la rolul actelor constituționale pentru

consolidarea statului român și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Rolul actelor constituționale în consolidarea statului român în secolele XIX-XX
75
Ideea necesității unei Constituții apare pentru prima dată în contextul epocii luminilor,
în secolul al XVIII-lea, fiind enunțată și dezbătută de Jean Jacques Rousseau, filosof
francez și mare gânditor iluminist. Acesta consideră necesară încheierea unui contract
între suveran și popor; contract care trebuie respectat prin introducerea unei legi
fundamentale.
Regimul monarhiei constituționale în România, a fost introdus în 1866, dar a fost

pregătit pe baza unui program politic coerent încă din 1857. Atunci, Divanurile ad-hoc au
fixat direcțiile de dezvoltare ale statului român modern, hotărând unirea Moldovei și
Munteniei sub conducerea unui prinț străin. Marile Puteri au sesizat în această intenție
scopul urmărit: desprinderea Principatelor din aria de dominație a Imperiului Otoman și,
în perspectivă, dobândirea independenței lor. De aceea, Marile Puteri au respins ideea
principelui străin, cerând alegerea unui domn în fiecare Principat, care să fie „fiu din tată
născut în Moldova sau Țara Românească”.
Înlăturaea lui Alexandru Ioan Cuza și aducerea prințului străin, Carol I, a urgentat
elaborarea unei noi legi fundamentale a statului, una internă, atât pentru a înlocui Statutul
dezvoltător al Convenției de la Paris, cât și pentru a moderniza statul în direcția exprimată
prin voința adunărilor ad-hoc. În noile condiții istorice era nevoie de un nou act
fundamental al țării. Acest document era expresia unui drum de sine stătător al României,
deși țara nu era independentă față de Poartă.
Astfel, s-a constituit o Adunare Constituantă care, începând de la 1/13 mai 1866, a
discutat proiectul de Constituție, redactat de Consiliul de Stat. Aceasta a reprezentat un
compromis între punctele de vedere ale liberalilor și conservatorilor. Constituția României
a creat cadrul juridic necesar dezvoltării statului român modern fiind inspirată de actul
fundamental al Belgiei.
Constituția din 1866, a fost un act de afirmare politică; a fost promulgată de domn fără a
ține seama de suzeranitatea otomană sau garanția colectivă a celor 7 mari puteri. A fost
esențială în stabilirea și consolidarea instituțiilor statului ( care au căpătat o formă
definitivă), punerea bazelor partidelor politice și a sistemului democratic al vieții politice.
Reglementează drepturile fundamentale ale cetățenilor, libertatea cuvântului, a presei, a
întrunirilor, drepturi politice. Realizează un echilibru stabil între puterea executivă,
exercitată de monarh, reprezentat de guvern, și puterea legislativă.
Chiar dacă, unele aspecte (cens ridicat, condiționarea cetățeniei cu credința religioasă)
au ridicat o serie de critici și probleme, în esență, acesta rămâne actul constituțional de cea
mai mare stabilitate din istoria Romîniei moderne și contemporane. Reprezintă, pentru
România, momentul de început al instituțiilor sale interne.
76
Constituția din 1866, a fost amendată de mai multe ori. Prima dată, în 1879, a fost
modificat art. 7, care proclama faptul că, cetățenia română se acorda doar locuitorilor
creștini. În urma războiului ruso-româno-turc, din 1877-1878, România obține
independența de stat. Tratatul de la Berlin (1/13 iulie 1878) în privința României,
recunoașterea independenței în anumite condiții: modificarea art. 7 din Constituție, în
sensul acordării cetățeniei române pentru locuitorii de altă religie decît cea creștină (ceea
ce s-a realizat în 1789), răscumpărarea de către guvernul român a acțiunilor fostei
Societăți care construise drumurile de fier din România ( societatea Strousberg, cu capital
german).
În perioada interbelică, în țara noastră au fost elaborate două legi fundamentale: în

1923, în urma realizării Marii Uniri, în 1918, când s-a simțit necesitatea modificării
Constituției din 1866, și în 1938, cu scopul legitimării schimbării de regim, de la unul
democratic la unul autoritar, cel al lui Carol al II-lea.
Prin Constituția din 1923 se consacră hotărârile luate de poporul român în 1918,
privind unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. A avut un rol important
în consolidarea statului român unitar, a indepndenței și suveranității sale. În ceea ce
privește statul român, era stipulat faptul că: „Regatul României este un stat național,
unitar și indivizibil”, teritoriul său fiind inalienabil. Erau consfințite drepturi și libertăți
fundamentale ale cetățenilor, precum: egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor de
clasă, libertatea muncii, libertatea conștiinței și a învățământului, libertatea presei.
Constituția din 1923, păstra principiile celei din 1866: separarea puterilor în stat, monarhia
ereditară, suveranitatea națiunii, guvernarea reprezentativă. Votul era universal, egal,
direct, obligatoriu și secret, pe baza reprezentării majorității (doar pentru bărbați peste 21
de ani, fiind excluși reprezentanții armatei și justiției); femeile continuă să fie excluse de la
vot, ca și în Constituția din 1866.
În condițiile în care, în deceniul patru al secolului al XX-lea, în unele state europene s-au
impus regimuri autoritare – Polonia, Portugalia, Austria- sau chiar de tip dictatorial -
Italia, Germania – regele Carol al II-lea (1930-1940) a urmărit să instaureze în România un
regim monarhic autoritar. La 27 februarie 1838, regele a demis guvernul condus de O.
Goga și A.C. Cuza și a proclamat o nouă Constituție.
Constituția din 1938, se baza pe o concepție de tip autoritar și a fost redactată de

politicieni și juriști apropiați regelui, precum Istrate Micescu. Astfel, regele a căpătat
puteri sporite în stat, drepturile și libertățile cetățenilor au fost restrânse, persoana regelui
era inviolabilă, iar hotărârile judecătorești se executau în numele regelui. Conform
Constituției, puterea nu emana de la națiune, ci de la rege, ca exponent al puterii executive.
77
Eu consider că, drumul început în 1866 și continuat în 1923 a pus bazele instituțiilor și
structurilor unui stat modern în deplin sincronism cu statele europene civilizate.
Pentru a susține acest punct de vedere mă bazez pe următoarele argumente: principiile

referitoare la drepturile și libertățile cetățenești, existența principiului separării puterilor
în stat, a pluripartidismului sunt principii care, datorită constitușiilor din 1866 și 1923, au
devenit realitate și practică politică în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima
jumătate a secolului al XX-lea.
Prin evoluția instituțiilor interne, în epoca modernă, România s-a integrat încet în
rândul statelor cu regimuri constituțional-monarhice, cu o reală separație a puterilor. Dar
problemele României în 1866 erau nenumărate și deosebit de complexe: clasa politică nu
era nici pe departe atât de structurată și omogenă pe cât ar putea lăsa să se creadă
acțiunile care au dus la instauraea regimului monarhic constituțional. Pentru aproape 100
de ani Constituția din 1866 a pus bazele unui regim democratic. Păstrarea a mai mult de
jumătate din articolele Constituției din 1866, în Constituția din 1923 și funcționarea în
timp arată viabilitatea primelor două constituții. În perioada interbelică, contextul extern
și problemele din interior fac ca democrația proaspăt instaurată să alunece pe panta
autoritarismului, prin Constituția din 1938. Totuși, în peisajul autoritar al Europei,
România este ultimul stat care adoptă o constituție autoritară.
Ideologii și practici politice în România și în Europa în secolul al XX-lea
Elaborați, în aproximativ, două pagini un eseu despre ideologii și practici politice în

România și în Europa în secolul al XX-lea, având în vedere:
-precizarea a două ideologii din secolul al XX-lea;
-menționarea a două caracteristici ale democrației din România în prima jumătate a

secolului al XX-lea și precizarea unui fapt istoric care a consolidat regimul democratic din
România în această perioadă;
-prezentarea unei practici totalitare din România din a doua jumătate a secolului al XX-
lea;
-formularea unui punct de vedere referitor la democrația postdecembristă din România și

susținerea acestuia printr-un punct de vedere.
Ideologii și practici politice în România și în Europa în secolul al XX-lea
Secolul al XX-lea este cunoscut în istorie și sub denumirea de „secolul extremelor”,

deoarece a fost marcat deopotrivă de democrație, dar și de totalitarism. În secolul al XX-
78
lea au existat atât ideologii democratice, precum liberalismul, conservatorismul,
socialismul, cât și totalitare: fascismul, național-socialismul, marxism-leninismul.
În lucrarea Ideologii politice și idealul democratic, Terence Ball și Richard Dagger

definesc ideologia ca fiind un „set coerent de idei care explică și evaluează condițiile sociale,
ajută oamenii să își înțeleagă locul în societate și oferă un program pentru acțiune politică
și socială”.
În secolul al XX-lea, în plan european s-au afirmat atât ideologii democratice, cât și
totalitare. Între ideologiile democratice, se înscrie liberalismul, ce are la bază: promovarea
libertății individuale; egalitatea, ca egalitate a șanselor; interesul individual promovează
binele public; binele public reprezintă binele fiecărui individ; stat minimal. Ideologiile
totalitare sunt de regulă ideologii unice și universaliste, care pretind că dețin monopolul
cunoașterii absolute, afirmând că reprezintă ultimul stadiu al evoluției umanității; resping
societatea actuală ca fiind coruptă și imorală; propun un alt tip de societate (o altă „ordine
socială”); visează realizarea unui „om nou”. Între ideologiile totalitare desfășurate pe
parcursul secolului al XX-lea, menționăm fascismul. Ideologia fascistă își găsește originile
în unele teorii de sfârșit de secol XIX, apărute ca reacție la democrație. Fasciștii cred că, o
națiune presupune o conducere puternică, o singură identitate colectivă și capacitatea de a
comite violențe și război, cu scopul de a menține națiunea puternică. Baza doctrinei fasciste
era națiunea, pe care o considerau nu doar o sumă de indivizi, ci un organism viu, o Ființă.
Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiparlamentar, anticonservator,
antiburghez și antiproletar.
În ceea ce privește România, în prima jumătate a secolului al XX-lea, democrația este

consolidată după Marea Unire din 1918, prin Constituția din 1923, care includea votul
universal. Constituția din 1923, a avut un rol important în consolidarea statului român
unitar, a independenței și suveranității sale, definind mai precis trăsăturile și conținutul
regimului politic din România, formulând cu claritate principiul suveranității naționale,
comparativ cu cea din 1866.
Constituția din 1923 a consfințit monarhia și continuitatea ei, apreciată în epocă ca

factor al stabilității statului, al păstrării intereselor tuturor categoriilor sociale, al
menținerii unității statale depline. Regimul democratic a început să se degradeze, în timpul
domniei lui Carol al II-lea, începând din 1934, ajungându-se în 1938 la regim politic
autoritar. În perioada 1866-1938 au fost folosite practicile politice democratice. După 1944,
când puterea revine în mâinile monarhiei și partidelor istorice, democrația românească
reapare, dar este încetul cu încetul înlocuită cu totalitarismul comunist. În anul 1948 este
elaborată o nouă Constituție, ce organizează România în conformitate cu noua formă de
guvernământ, republica, și noul regim politic totalitar, comunist. În perioada stalinistă,
organizarea instituțiilor statului s-a realizat după modelul impus de URSS: partid unic;
79
eliminarea opoziției; represiunea, ca politică de stat; limitarea drepturilor cetățenești.
Instituțiile statului au aplicat practici politice după modelul stalinist: naționalizarea
mijloacelor de producție (1948), centralizarea economiei, planificarea economică (primul
plan cincinal: 1951-1955), industrializarea, colectivizarea agriculturii (1942-1962).
Perioada național-comunistă a început cu modificări legislative pentru a sublinia că
evoluția comunistă a României este ireversibilă și că procesul de destalinizare s-a încheiat.
Constituția din 1965 a legiferat rolul conducător al partidului unic pentru întreaga
societate și scopul acestuia de a construi societatea socialistă și de a sigura condițiile pentru
trecerea la comunism.
Regimul comunist va dura până în decembrie 1989, răsturnat ca urmare a concentrării

întregii puteri în mâinile lui Nicolae Ceaușescu și refuzului acestuia de a tolera apariția
unor poli de putere alternativi care să poată negocia o tranziție pașnică spre democrație,
cum s-a întâmplat în alte state din blocul comunist.
În opinia mea, drumul României spre construcția unei democrații veritabile a fost unul
extrem de sinuos, marcat de o serie de evenimente care aminteau de perioada
comunismului de dinainte de 1989.
Pentru a susține acest punct de vedere mă bazez pe următoarele argumente: primele

alegeri de după revoluție au fost conrtestate de opoziție, care a subliniat abuzurile
guvernelor FSN, însăși transformarea acestei structuri în partid politic a fost puternic
criticată de societatea civilă.; „Mineriadele” și reprimarea fenomenului „Piața
Universității”, au pus în mod deosebit sub semnul întrebării democratizarea statului
român.
Cu toate acestea, în România s-a asigurat o alternanță la guvernare, între partide sau
coaliții politice de stânga și de dreapta, sistemul democratic cunoscând o evoluție
progresivă. În ciuda parcursului dificil, în special în anii `90, democratizarea României nu
poate fi pusă sub semnul întrebării, fiind recunoscută și de organizații internaționale,
precum NATO, sau Uniunea Europeană.
80
Romanitatea românilor
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanității românilor având
în vedere:
- menționarea a doi umaniști care au susținut problema romanității românilor;
- prezentarea a două argumente din secolul al XIX-lea care au susținut ideea

romanității românilor;
- prezentarea a două argumente prin care se contestă ideea romanității românilor;
- menționarea unui istoric român care a abordat ideea romanității românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanității românilor

în secolul al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Romanitatea românilor
Începând cu secolul al XIV-lea, romanitatea nord-dunăreană se va dezvolta în cadrul

statelor medievale Țara Românească și Moldova. Declanșarea „cruciadei târzii”
transformă Țările Române în bastioane ale rezistenței antiotomane. Interesul european
față de români sporește, manifestându-se în preocupările umaniștilor față de originea și
istoria acestora.
În secolul al XVI-lea, Nicolaus Olahus, umanist transilvănean de faimă europeană a fost

primul care a susținut în lucrarea sa Hungaria (1536) unanimitatea de neam, limbă,
obiceiuri și religie a românilor.
Johannes Honterus, învățat umanist sas, originar din Brașov, reformator religios al
sașilor din Transilvania, înscrie în harta sa (1542) numele „Dacia”, pentru întreg teritoriul
locuit de români.
Până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, continuitatea românilor era

considerată o evidență. Dar pentru români, populația majoritară a Transilvaniei, în secolul
al XVIII-lea începea lupta pentru drepturi politice prin elaborarea documentului Supplex
Libellus Valachorum (1791), în care se sublinia că românii sunt cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei, fiind urmași ai coloniștilor lui Traian. În acestă atmosferă sunt lansate ideile
imigraționiste, care contestă romanitatea românilor, susținând că Dacia ar fi devenit o
„terra deserta”, un teritoriu rămas nelocuit după retragerea aureliană (271/275), că
poporul și limba română s-ar fi format la sud de Dunăre, iar de aici, românii ar fi pătruns,
către mijlocul secolului al XIII-lea, în Transilvania, unde i-au găsit stabiliți pe unguri și pe
sași. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ideile Școlii Ardelene sunt continuate de
reprezentanții curentului romantic ( Mihail Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu), care
81
admiteau cu greu ideea că la formarea poporului român contribuiseră și dacii, pe care îi
considerau mai degrabă un fel de strămoși mitici. În a doua jumătate a secolului al XIX-
lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu, în lucrarea Pierit-au dacii?(1860) demonstrează că dacii nu
au fost exterminați, romanizarea a avut loc și poporul român s-a format din câteva
elemente, din care nici unul nu a fost predominant.
În anul 1871, Robert Roesler, publica lucrarea Studii românești, în care sistematiza
ideile și argumentele teoriei imigraționiste inițiată de Joseph Sulzer. Teoria roesleriană
contestă romanitatea românilor și susține că, românii nu au origine latină. Roesler susține
că dacii ar fi fost exterminați ca popor în timpul războaielor cu romanii, cauză care ar fi
contribuit și la dispariția vechilor toponimii dacice. În susținerea punctului său de vedere
se bazează pe informația ce apare la Eutropius (istoric roman din secolul al IV-lea):
„Dacia... viris fuerat exhausta” (Dacia a fost secătuită de bărbați). O altă idee a lui se referă
la faptul că romanizarea nu ar fi fost posibilă în cei 165 de ani de stăpânire romană
efectivă.
A.D.Xenopol, istoric român, folosește argumente istorice, lingvistice și logice pentru a

combate teoria lui Roesler. Ideile esențiale, prezentate în lucrarea Studii asupra stăruinței
românilor din Dacia Traiană (1884), sunt: elementul traco-dacic peste care se suprapune
elementul roman reprezintă baza etnică a poporului român; dintre migratori, slavii au
avut influența cea mai mare; prezența termenilor creștini de origine latină în limba
română se explică prin permanentele legături între populația romanizată de la nord și sud
de Dunăre; migrațiile au împins populația daco-romană spre munți; arheologia, toponimia,
hidronimia aduc dovezi incontestabile ale continuității dacilor (după 106)) și daco-
romanilor (după 271/275); poporul român este o îmbinare a elementelor tracic, roman și
slav, dintre care cel roman este predominant și fundamental.
În opinia mea, problema romanității românilor a depășit mereu cadrul strict științific,
interferând cu sfera politicului din diferite motive. Pentru a susține acest punct de vedere
mă bazez pe următoarele argumente: și în secolul al XX-lea investigațiile științifice conduse
de istorici și lingviști (Nicolae Iorga, Vasile Pârvan), alături de cercetarea arheologică
(Constantin Daicoviciu), au făcut progrese remarcabile. Vasile Pârvan, istoric român, a
organizat o serie de săpături arheologice sistematice, în baza cărora a scris lucrarea Getica
(1926), cea mai importantă lucrare a sa și o vastă sinteză istorico-arheologică. A reușit să
ilustreze sinteza daco-romană într-un echilibru perfect, prin temeinicia informației literare
și arheologice.
În condițiile actuale, când România, ca și statele vecine fac parte din Uniunea
Europeană, argumentul întâietății istorice nu mai are valoare politică. Dezbaterea
științifică poate astfel progresa spre o mai bună înțelegere a căilor și etapelor concrete, prin
care identitatea românească s-a cristalizat și s-a transmis din generație în generație.
82
Bibliografie:
Dondorici Florentina, Ionescu Vasile, Mica Elena Emilia, Poamă Emil, Osanu Octavian,
Relu Stoica. Istorie. Manual pentru clasa aXII-a, Editura Gimnasium, București, 2006
83
Stan Magda, Vornicu Cristian, Istorie. Manual pentru clasa aXII-a, Editura Niculescu
ABC, București, 2009.
Scurtu Ioan, Curculescu Marian, Dincă Constantin, Soare Aurel Constantin. Istorie.
Manual pentru clasa aXI-a, Editura Petrion, București, 2009.
Dumitrescu Nicoleta, Manea Mihai, Bojică Ovidiu Cătălin. Istorie. Manual pentru clasa a
IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008.
Băluțoiu Valentin. Istorie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2005.
Bercea Marilena, Chioveanu Mirela, Manea Mihai, Mirela Popescu, Bacalaureat 2014.
Istorie: sinteze, scheme, teste de evaluare, Editura Corint, București, 2013.
Copoeru Lucia, Pop Corina, Istoria pe înțelesul tuturor. Ghid de pregătire a examenului de
bacalaureat, Editura Delfin, București 2013.
www.google imagini
84

Culegere de Teste Istorie Ix Xii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Teste Istorie Ix Xii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar didactic

FIȘE DE LUCRU. TESTE. ESEURI

RALUCA CRISTINA BONTEANU

Partea I. Fișe de lucru

Popoarele Orientului Antic.........................................................................................................6

Al Doilea Razboi Mondial........................................................................................................15

Fișa nr. 1....................................................................................................................................16

Fișa nr. 4....................................................................................................................................18

Fișa nr. 5....................................................................................................................................18

Viaţa publică -viaţă privată.....................................................................................................19

Economie urbană în România contemporană.......................................................................20

Economia rurală în România contemporană........................................................................21

Constituirea statelor medievale în spațiul românesc..........................................................24

Diplomație și conflict în evul mediu.....................................................................................29

Revoluția de la 1848 în spațiul românesc.............................................................................36

Viața interbelică în spațiul românesc...................................................................................36

Partea a II-a. Teste

Testul nr. 2..........................................................................................................................63

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor secolelor XIX-XX...............................68

Țările Române între diplomație și conflict în Evul Mediu...........................................70

Moldova în secolele al XIV-lea- al XV-lea......................................................................72

Spațiul românesc între secolele al IX-lea și al XVIII-lea.............................................74

Rolul actelor constituționale în consolidarea statului român în secolele XIX-XX......77

Ideologii și practici politice în România și în Europa în secolul al XX-lea...................80

Popoarele Orientului Antic

• Enunerați principalele popoare formate în Mesopotamia.

• Pecizați fluviile ce scăldau teritoriul Mesopotamiei.

• Descrieți înfățișarea orașului antic, potrivit sursei 1.

• Precizați numele fondatorului Babilonului, potrivit sursei 2.

• Identificați numele orașului Ninive, potrivit sursei 2.

• Arătați soluția găsită de asirieni pentru a combate seceta, potrivit sursei 3.

• Precizați numele modern al țării și al capitalei.

( Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

• Dați exemple de trei faraoni, potrivit sursei 2.

• Precizați numele construcțiilor ridicate de faraoni, specifice egiptenilor.

• Precizați cum înlesnesc revărsările Nilului practicarea agriculturii, potrivit sursei 1.

• Stabiliți cum s-au construit piramidele, potrivit sursei 3.

( Biblia, Domnia lui Solomon)

• Indicați denumirea inițială a țării.

• Precizați numele strămoșului evreilor.

• Menționați numele a doi regi ai evreilor, potrivit surselor 1 și 2.

A.„Licurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetăți grecești(...) a

(Xenofon, Statul spartan, Statul atenian)

(Tucidide, Războiul peloponeziac)

• Selectați, din sursa A, două dintre obligațiile spartanilor.

• Menționați, pe baza sursei B, două dintre ideile care definesc democrația.

1. Construiți propoziții sau fraze cu caracter istoric folosind următorii termeni

509 î.Hr. întemeierea Romei

133 î.Hr. reformele lui Tiberius Gracchus

753 î. Hr. instaurarea republicii

Citiți cu atenție textul de mai jos:

(Plutarh, Vieți paralele)

Pornind de la acest text, răspundeți la următoarele întrebări:

1. Menționați, pe baza textului, modul în care putea fi ocupată funcția de consul.

3. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din text.

4. Prezentați o altă magistratură a Republicii romane, în afara celor precizate în text.

5. Prezentați un alt eveniment istoric, în afara celor menționate în text, desfășurat în

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

(Scrisoarea lui Carol cel Mare către papă, 795)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

utilizând câte o informaţie, din text, referitoare la rolul fiecăruia.

2. Prezentaţi o consecinţă politică a raportului, menţionat în text, dintre papalitate şi

Carol cel Mare.