„În momentul actual economiile internaționale sunt într-o evoluție continuă pe plan

structural, calitativ și cantitativ, dinamica proceselor economice desfășurându-se la scară

planetară”.1 Tot acest proces are la bază geopolitica, în literatura de specialitate2 definită ca relația
dintre putere și spațiu, și globalizarea3, termen care se referă la legăturile din ce în ce mai ample și
mai adânci dintre popoarele lumii în ceea ce privește schimburile în orice fel.

În acest context al globalizării și al dezvoltării, literatura menționează existența a trei lumi:

lumea întâi, lumea a doua și lumea a treia. În lucrarea intitulată „Lumea a doua. Imperii și
influență în noua ordine globală”, Parag Khana vorbește despre cele trei lumi, afirmând că lumea
întâi cuprinde toate acele țări stabile și prospere, lumea a treia cuprinde țările sărace și instabile,
iar lumea a doua cuprinde acele țări cuprinse sa mijloc, și bogate și sărace, și stabile și instabile.

Lumea întâi este formată din țările ce aparțin lumii occidentale, țări dezvoltate, capitaliste
și democratice în care nivelul de trai este unul foarte ridicat. Atunci când amintim acest concept,
putem aduce în discuție statele înalt industrializate precum SUA, Japonia, Germania, Franța,
Marea Britanie, Canada și Italia, care fără îndoială sunt cele mai dezvoltate țări din lume. Tot în
această categorie considerăm că se încadrează și Austria și Elveția, Belgia, Olanda, Luxemburg,
Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia, Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca și Islanda, care deși
sunt state mici ca și dimensiuni, sunt caracterizate de un înalt grad de industrializare. Deși sunt
poziționate în afara Europei, Australia, Noua Zeelandă, Israel și Republica Africa de Sud, fac parte
din lumea întâi, fiind catalogate drept state cu un nivel înalt din punct de vedere al dezvoltării
social – economice. Recent industrializate, și adeseori întâlnite sub denumirea de „ Dragonii
asiatici”, Republica Coreea, Taiwan, Hong Kong și Singapore, fac parte din aceeași categorie.

Lumea a doua, la fel cum afirmă și Parag Khana, este compusă din acele state caracterizate
de un nivel mediu de dezvoltare. Având în vedere acest aspect, putem vorbi de statele postsocialiste
din Europa: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Albania, Țările din fosta Iugoslavie,
statele baltice, și chiar și România. Totodată, în aceeași categorie sunt încadrate și Rusia, Ucraina,
Belarul, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan,
Tadjikistan, și nu în ultimul rând, China.

1
NEGREA, N., „Revista Transilvăneană de Științe Administrative, 2(14), 2005, p.88
2
KHANA, P., „Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală”, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 9
3
Ibidem
 Cel mai tratat subiect în literatura de specialitate și mai ales, în aria antropologică este
lumea a treia, de multe ori denumită și „Lumea cealaltă”4, fiind un termen ce desemnează țările
în curs de dezvoltare, sau, după cum am spune noi, ansamblul țărilor sărace și lipsite de putere.
Lumea a treia este caracterizată de o economie subdezvoltată, de societăți dezarticulate și
fragilitate politică. Termenul de „lumea a treia” „a fost folosit pentru prima data de către
economistul și antropologul francez Alfred Sauvy la începutul anilor ’50 pentru a distinge părțile
care nu făceau parte nici din blocul vestic (Statele Unite și aliații) și nici din cel estic (URSS și
aliații)”.5 „A intrat în limbajul comun în 1955, la conferința de la Bandung (Indonezia), cu un sens
deviat de la sensul inițial, referindu-se la statele subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare”.6
„Așasar, multe din țările încadrate de de Sauvy în lumea a treia au fost cele mai puțin dezvoltate
economic. Ca și rezultat, termenul a ajuns să însemne și să se refere la cele mai sărace țări ale
lumii, țări care nu dispun infrastructura sau tehnologia care să sprijine creșterea nivelului de trai a
locuitorilor”7. „În prezent, unii oameni se impotrivesc în fața aplicării acestui termen pentru o
anumită națiune, susținând că are conotații de colonialism și de paternalism. <Națiunile mai puțin
dezvoltate economic> ar trebui să fie un termen mai potrivit pentru statele aflate în dezvoltare
economică. Toate acestea implică faptul că dezvoltarea trebuie să fie economică, industrial și/sau
tehnologică – iar dezvoltarea intelectuală, spiritual și social nu ar trebui încadrate în
terminologie”.8 De altfel, așa cum sublinia și Peter Bauer, introducerea terminologiei <lumea a
treia> și selectarea țărilor membre este însoțită de numeroase vicii și neclarități, sărăcia nefiind
obligatoriu o caracteristică comună”.9

Țările lumii a treia sunt cele mai sărace, ținând cont de venitul mediu pe locuitor și sunt
concentrate în Asia, Africa, America Latină și Oceania. „Lumea a treia se caracterizează printr-o
economie cu un venit mic pe cap de locuitor, dependentă de import pentru satisfacerea nevoilor
primare de alimentație și bunuri de consum, prin slaba prezență a capitalului național, prin mari

4
ȘTEFAN, A.M., „Lumea celuilalt ca lumea cealaltă: de la imaginarul Europei pre-moderne la imaginarul secolului
XXI”, Iași, 8/2010, p.347
5
Drăgan, A., ”Stetele lumii a treia în condițiile globalizării”, Chișinău, 2014, p. 3
6
Ibidem
7
Preluat de pe http://oigenz-world.blogspot.ro/2015/08/lumea-treia.html, accesat la 27. 03. 2018, ora 17
8
Ibidem
9
DEDU, V., STAICU, G., NIȚESCU, D.C., „ O analiză critică a politicii foreign aid. De ce a eșuat în eradicarea
sărăciei?”, Volumul XVIII, 2011, p. 36, Apud. BAUER, P., ”Equality, ehe Third World, and Economic Delusion”,
Harvard University Press, 1981, p. 88
inegalități sociale din punctul de vedere al veniturilor, prin lacune de democrație, prin corupție,
degradarea instituțiilor statului și lipsa de calitate a serviciilor sociale”.10

Problemele lumii a treia

Sfârșitul secolului al XX-lea ca rămâne în istoria lumii ca o perioadă de sărăcie globală,

marcată de falimentul sistemelor de producție în țările aflate în curs de dezvoltare, de dispariția
instituțiilor naționale și de dezintegrarea programelor medicale și educaționale. În anii 1990, în
anumite locuri din Africa Subsahariană, din Asia de Sud și diverse regiuni ale Americii Latine a
izbucnit foametea, spitale și școli au fost închise, sute de milioane de copii rămânând lipsiți de
dreptul la învățământul primar.11 Totodată, boli infecțioase ca tuberculoza, malaria și holera au
înregistrat decese masive.

 Armele în detrimentul educației, prețurile ridicate și oameni subnutriți

Conform raportului de monitorizare globală privind Educația pentru Toți (EFA 2011)12,
cele mai sărace state din lume cheltuiesc semnificativ mai mult pe arme decât pe educația de bază
a cetățenilor. Potrivit acestui raport, statul Ciad din Africa Centrală investește de patru ori mai
mult în arme decât în educație, deși are printre cei mai slabi indicatori din lume la acest capitol.

Prețurile ridicate ale alimentelor reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale lumii a
treia. Conform lui Raymond C. Offenheiser, președinte al Oxfam America, „Cei mai săraci
oameni din Kansas până-n Yemen suferă de pe urma impactului prețurilor la produsele alimentare.
Volatilitatea prețurilor la produsele alimentare a împins zeci de milioane de oameni în sărăcie și a
contribuit la violență și instabilitate care sunt periculoase pentru securitatea globală și costisitoare
pentru contribuabili”.13 Câteva dintre cele mai vulnerabile țări la povara prețului ridicat al mâncării
sunt Yemen (unde o treime din populație suferă de foamete acută), Tanzania (unde mai mult de
jumătate din populație trăiește în sărăcie extremă), Mozambic și Guatemala, unde aproape
jumătate din copiii cu vârste sub 5 ani suferă de subnutriție cronică.14 „Săracii, în special cei din

10
Drăgan, A., ”Stetele lumii a treia în condițiile globalizării”, Chișinău, 2014, p. 3

11
Preluat de pe https://prezi.com/vfmu7oei778d/lumea-a-treia/
12
„EFA Global Monitoring Report. The hidden crisis: Armed conflict and education”, United Nations Educational,
Paris, 2011, p. 15
13
Preluat de pe http://adevarul.ro/international/in-lume/video-foto-dimensiunea-saraciei-globale-miliard-oameni-
supravietuiesc-14-lei-zi-1_50b9fe807c42d5a663ae9790/index.html
14
Ibidem
zona rurală care formează majoritatea, nu sunt țintă de interes public și, prin urmare, nu li se acordă
a atenție prea mare din partea liderilor politici aflați la putere”15, acest lucru conducând la
accentuarea acesor probleme.

 Adăpost, apă potabilă și sănătate

Un grad ridicat de importanță pentru aceste țări ale lumii a treia o au adăpostul, apa potabilă
și gradul de sănătate, în majoritatea cazurilor, aceste elemente fiind deficitare. Conform unui studiu
realizat în anul 201116, 640 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu dispun de un
adăpost adecvat (1 din 3), 400 de milioane de copii nu au acces la apă potabilă, 270 de milioane
de copii nu au acces la serviciile de sănătate. În acest context, 1.8 miliarde de oameni care au acces
la o sursă de apă pe distanța de 1 kilometru, dar nu în casă sau în curte, consumă aproximativ 20
de litri de apă pe zi. În lumea întâi, în Regatul Unit, o persoană folosește în medie pe zi mai mult
de 50 de litri de apă doar la toaletă (media zilnică de utilizare a apei fiind de aproximativ 150 litri
pe zi), cea mai mare medie a utilizării apei în lume fiind în Statele Unite, cu o cantitate de 600 de
litri pe zi.

Bolile infecțioase reprezintă de asemenea un subiect important în cadrul conceptului lumii

a treia, distrugând viețile unui procent mare de oameni săraci din întreaga lume. Se estimează că
40 de milioane de oameni trăiesc cu HIV/SIDA. În fiecare an sunt 350-500 de milioade de cazuri
de malarie, cu 1 milion de decese. La acest capitol, Africa însumează 90% din decesele de malarie,
copiii africani reprezentând peste 80% din victimele malariei din întreaga lume.17

15
DEDU, V., STAICU, G., NIȚESCU, D.C., „ O analiză critică a politicii foreign aid. De ce a eșuat în eradicarea
sărăciei?”, Volumul XVIII, 2011, p. 41, Apud. BAUER, P., ”Equality, ehe Third World, and Economic Delusion”,
Harvard University Press, 1981, p. 111
16
Preluat de pe https://prezi.com/vfmu7oei778d/lumea-a-treia/
17
Ibidem
 Femeie pe moarte din Rwanda care încearcă să își alăpteze copilul lângă sute de cadavre

Sursa: http://adevarul.ro/international/in-lume/foto-traieste-cea-mai-saraca-tara-lume-
1_50ba01c97c42d5a663af6d64/index.html