Sunteți pe pagina 1din 5

6.

DETERMINAREA PE CALE EXPERIMENTALĂ A


PARAMETRILOR EFECTIVI LA MOTOARELE CU
APRINDERE PRIN COMPRIMARE

1. Schema instalaţiei experimentale

Fig. I.6.1. Instalaţia experimentală utilizată pentru determinarea parametrilor


efectivi ai motorului cu aprindere prin comprimare [15].

Pentru determinarea parametrilor efectivi ai unui motor cu aprindere


prin comprimare se foloseşte o instalaţie experimentală precum cea din
figura I.6.1. Elementele ei componente sunt: 1 – rezervor de combustibil
(tanc de consum); 2 – balanţa; 3 - vas; 4 – robinet cu trei căi; 5 – motor

60
D36M; 6 – pompa de răcire; 7 – schimbător de căldură pentru apa de răcire
(răcitor de apă); 8 – pompa de ungere; 9 – schimbător de căldură pentru
uleiul de ungere (răcitor de ulei); 10 – frână hidraulică; 11 – indicatorul
frânei hidraulice; 12 – indicatorul de turaţie; 13 – cuplaj cu gheare; 14 –
reductor de turaţie; 15 – transmisie prin curele; 16 – electromotor de pornire.
Lucrarea de laborator se va efectua pe motorul cu aprindere prin
comprimare D36M, cu următoarele caracteristici:
- Puterea nominală: Pnom = 45[CP ] ;
 rot 
- Turaţia nominală nnom = 1500,  ;
 min 
- Numărul de cilindri: i = 4;
- Tipul de supraalimentare: motor nesupraalimentat;
- Diametrul cilindrului: D = 108 [mm];
- Cursa pistonului: S = 130 [mm];
- Combustibilul cu care este alimentat: motorină, cu puterea calorică
 kJ 
inferioară H i = 42700,  .
 kg 

2. Parametrii efectivi ai motorului cu aprindere prin comprimare


[1], [7], [9]

a) Puterea efectivă

Pe = 0.736 ⋅ k f ⋅ n ⋅ F f , [kW ]

unde:
k f = 10−3 - este constanta frânei hidraulice;
 rot 
n,  - turaţia frânei hidraulice, egală cu turaţia motorului;
 min 
F f , [kgf ] - forţa la frâna hidraulică.

b) Consumul specific efectiv de combustibil

Ch  kg 
ce = ,
Pe  h ⋅ kW 

unde,
Gc  kg 
Ch = 3600 , - este consumul orar de combustibil al motorului;
τ  h 

61
Gc , [kg ] - cantitatea de combustibil consumată de motor în timpul
τ , [s ] .
Pentru determinarea consumului orar de combustibil Ch va fi utilizată
balanţa 2, iar timpul τ , [s ] se va cronometra. Robinetul cu trei căi 3 va avea
în timpul experimentului următoarele poziţii (figura I.6. 2):
a) Concomitent cu alimentarea cu combustibil a motorului din tancul de
consum 1 se va face şi umplerea vasului 3 aflat pe balanţa 2;
b) Alimentarea cu combustibil a motorului 1 se realizează numai din
tancul de consum 1;
c) Alimentarea motorului se va face numai cu combustibilul din vasul 3
aflat pe balanţa 2.

N
d) Presiunea medie efectivă, pe ,  2 
m 

Se deduce din expresia de definiţie a puterii efective:


⋅ 10 − 3 , [kW ]
n
Pe = i ⋅ z ⋅ pe ⋅ Vs ⋅
60
De unde rezultă:

Fig. I.6.2. Poziţiile de lucru ale robinetului cu trei căi.

60 ⋅ Pe ⋅ 103  N 
pe = ,
i ⋅ z ⋅ Vs ⋅ n  m 2 
unde
i = 4 este numărul de cilindri ai motorului;

62
1
z= - coeficientul de ritmicitate (coeficientul de realizare al ciclului);
2
π ⋅ D2
Vs =
4
[ ]
⋅ S , m3 - cilindreea unitară a motorului;
D, [m] – diametrul (alezajul) cilindrului;
S, [m] – cursa pistonului.

e) Momentul motor efectiv, M e , [N ⋅ m ]

Rezultă din expresia:

Pe = M e ⋅ ω , [kW ]

, [N ⋅ m ]
Pe Pe Pe
De unde: M e = = ≅ 9550
ω π ⋅n n
30
π ⋅ n  rad 
ω= , - viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit.
30  s 

f) Randamentul efectiv al motorului

3600
ηe = ,
ce ⋅ H i
unde
 kJ 
H i ,   este puterea calorică inferioară a combustibilul cu care este
 kg 
alimentat motorul.

g) Consumul specific efectiv de caldură

 kJ 
qe = ce ⋅ H i , 
 kW ⋅ h 

3. Modul de efectuare al lucrării

a) Se verifică instalaţiile auxiliare ale motorului D36M:


a. Înstalaţia de răcire: se verifică nivelul de apă din vasul de
expansiune, se deschid valvulele de conexiune ale
schimbătoarelor de cădură şi circuitul exterior de răcire, se
porneşte pompa de răcire din cicuitul exterior;

63
b. Instalaţia de alimentare cu combustibil: se verifică nivelul de
combustibil din tancul de consum, se deschide valvula de la
tancul de combustibil, se verifică nivelul de combustibil din
vasul de pe balanţă;
c. Instalaţia de ungere: se verifică nivelul de ulei din carterul
motorului, se deschide valvula de conexiune a răcitorului de
ulei cu circuitul exterior de răcire;
d. Instalaţia de pornire: se verifică conexiunea la tabloul electric
de distribuţie.
b) Se cuplează motorul Diesel 5 la reductorul de turaţie 5 prin cuplajul
cu gheare 13;
c) Se vor bloca supapele de evacuare şi supapele de admisie în poziţia
« deschis »;
d) Se porneşte electromotorul de pornire 16 prin cuplarea acestuia la
reţea;
e) Când motorul Diesel ajunge la turaţia minimă de pornire, se
deblochează supapele de evacuare şi supapele de admisie şi se trece
pe alimentarea cu combustibil;
f) Se deconectează electromotorul 16 de la reţeaua electrică;
g) După încălzirea motorului (temperatura apei de răcire la ieşirea din
motor să fie de aproximativ 80-85 grade), se încarcă motorul prin
stabilirea unui debit de apă la frâna hidraulică;
h) După stabilizarea regimului de funcţionare, se citesc valorile turaţiei
 rot 
n,  (ATENŢIE, INDICATORUL DE TURAŢIE ESTE
 min 
ETALONAT LA SCARA 2:1, deci valorile citite se împart la 2),
forţei la frâna hidraulică F f , [kgf ] şi se cronometrează timpul
τ , [s ] în care se consumă cantitatea de combustibil Gc, [kg] prin
comutarea robinetului 4 în poziţia b;
i) Se repetă aceste citiri pentru mai multe regimuri de funcţionare.
Regimul de funcţionare se modifică prin stabilirea unui alt debit de
apă la frâna hidraulică;
j) Datele obţinute se vor trece în tabelul nr. 1.
k) Se opreşte motorul Diesel.
l) Se opreşte pompa din circuitul exterior;
m) Se opreşte alimentarea cu combustibil prin închiderea robinetului la
tancul de combustibil;
n) După efectuarea calculelor parametrilor efectivi în tabelul nr. 1, se
vor trasa graphic curbele de variaţie ale acestor parametri în funcţie
de turaţie: ce = f(n); Pe = f(n); pe = f(n); Me = f(n); ηe = f(n); qe = f(n).
Aceste grafice au forma przentată in figurile următoare.

64