1.

Schema Bloc a unui spectrometu UV_VIS

2. Determinǎri cantitative ȋn spectroscopie(colorimetrie, fotometrie si spectrometrie)

3. Determinarea concentratiei pentru proba necunoscutǎ
-se face numai pentru domeniul de concentratie in care este valabila legea Lambert-Beer
Metode de determinare a concentratiei
-1. Prin comparatie cu un etalon de concentratie cunoscuta
-2. Pe baza factorului de panta mediu, Fm
-3. Pe baza ecuatiei de regresie aferenta curbei de etalonare,
y=ax + b
4. Spectrometria de fluorescenţă şi fosforescenţă moleculară
Fluorescenta este proprietatea unor molecule de a absorbi radiatia electromagnetica de o
anumita lungime de unda (situata in domeniul UV-Viz) si de a emite o radiatie electromagnetica
de o alta lungime de unda situata in domeniul vizibil (λabsorbit ≠ λemis).
Emisia radiatiei fluorescente inceteaza o data cu intreruperea iradierii moleculelor probei.
Deoarece fluorescenţa apare după o anumită pierdere de energie, lungimile de undă ale
radiaţiilor defluorescenţă vor fi mai mari decât ale radiaţiilor absorbite, fig. (c).
Fosforescenta este un fenomen similar celui de fosforescenta, in care moleculele continua sa
emita radiatie electromagnetica o anumita perioada de timp si dupa incetarea iradierii
exterioare.
5. Fluorimetru fotoelectric si Aplicaţii ale metodele fluorimetrice
Schema unui fluorimetru fotoelectric monofascicul cu filtre.

1)lampă cu vapori de mercur,

2) şi 4) filtre,

3) celulă ce conţine proba de analizat,

5) fotocelulă,
6) instrument de măsură

Metodele fluorimetrice îşi găsesc aplicaţii deosebite în:analiza biochimică, în cercetări biomedicale şi
pentru analizele chimice obişnuite ale unor probe deorigine biologică.

Avantajele utilizarii acestor metode:

- pot fi aplicate frecvent fără o separare prealabilă a compuşilor analizaţi din matricea în care se găsesc
(separare care poate fi destul de dificilă).

-pot fi utilizate cu rezultate foarte bune pentru cercetarea proceselor celulare la nivel molecular ca şi în
studiul compuşilor activi biologic, ca acizii nucleici sau în studiul structurii şi funcţiilor proteinelor.

-pot fi determinaţi direct un numar mare de compusi organici care au proprietati fluorescente cum ar fi:
aminoacizi, vitamine, steroizi, clorofile, medicamente, droguri, insecticide, poluanţi etc.

-se poate aplica indirect pentru compusii care nu prezinta fluorescenţă proprie fiind transformati
folosind reactivi adecvaţi, în compuşi fluorescenţi.

-se pot determina unii compusi si la concentratii foarte mici ca de exemplu vitamina A, pot fi
determinate fluorimetric direct, la concentraţii de ordinul ppm şi fracţiuni de ppm.

6. Spectrometria atomica - Schema de principiu a unui spectrometru de absortie atom

1 Surse de radiatii2. Sisteme de

atomizare3.Monocromator4.Fotomultiplicator5.Amplificator6.Interfata
 7. SPECTROSCOPIE IR - Spectrometru IR

Intr-un aparat FTIR, radiatia IR emisa de sursa (continand toate frecventele domeniului de
analiza de intensitate egala in timp), este mai intai trecuta printr-un interferometru, apoi
traverseaza alternativ proba sau referinta si in final interferogramele astfel obtinute sunt
transformate in spectre IR cu ajutorul transformatei Fourier (care realizeaza transformarea
domeniului de timp caracteristic interferogramei, in domeniul de frecvente caracteristic unui
spectru).
8. Parametrii caracteristici in cromatografie
Timpul de retentie (tR) – timpul necesar unui solut dupa injectare pentru a ajunge la detector.
- Timpul mort (tM) – timpul necesar speciilor neretinute pentru a parcurge distanta pana la
detector;
- Viteza fazei mobile (u) = L/tM; viteza medie liniara de miscare a moleculelor in faza mobila;
-Viteza componentului din faza stationara (v) = L/tR;
- Coeficientul de partitie K = cs/cm
Unde: L= lungimea coloanei cromatografice; cs = concentratiamolara in faza stationara; cm=
concentratia molara in faza mobila;

9. Clasificarea metodelor cromatografice

1 - dupa metoda de separare utilizata:
-precipitare –solubilitatile diferite ale componentelor;
-distilare –volatilitati diferite ale componentelor;
-sublimare- presiuni de vapori diferite
-extractie –solubilitate diferita intre doua faze
-cristalizare - proprietati solubilitate diferite la temperature scazute
-rafinare zonala- cristalizare la temperature ridicata
-flotare - diferenta de greutate specifica intre substanta si lichid
-ultrafiltrare –marimea substantei comparative cu dispozitivul de filtrare
-dializa - osmoza, trecerea unui sistem printr-o membrana:
-electrodepunere - electroliza la electrozi inerti
10. Caracterizare faza stationara’
-dimensiunile porilor - determina capabilitatea moleculelor de analit de a intra in particula si
de a interactiona cu centrii activi
-suprafata specifica, suprafata de contact cu solutul, de obicei
suprafata exterioara si cea interioara a particulei este 1:1000.
-centrii activi realizeaza interactiunile de pe suprafata interna a particulei si solut
11. DETECTORI
12. Cromatograful de lichid – LC, Elemente componente

13. Metode de separare utilizate de CL

1. Adsorptia sau faza normala
- Faza stationara este mai polara decat cea mobila - Coloana: hidroxiapatita
(Ca10(PO4)6(OH)2
 - Faza mobila: hexan, CH2Cl2, THF, CH3O,
- Gradientul de elutie
2. Faza inversa (RPC)
-Faza stationara este hidrofoba si faza mobila este hidrofila, Coloana: silica, polistiren
modificat din punct de vedere al covalentei cu un derivat alchil de 3-18*C
- Faza mobila : apa (solutie tampon) + solvent organic (propanol CH3CN, CH3OH)
- Gradient de elutie
3. Interactia hidrofobica
- Faza stationara este hidrofoba si faza mobila hidrofila este constituita din lanturi scurte de
alchil sau fenil cu densitate mica;
- Faza mobila: concentratie descrescatoare de solutii concentrate de sare (3M NH4SO4)
- Gradientul de elutie
14. METODA HPLC
Cromatografia lichida de înalta performanta (HPLC) este un sistem de operare cromatografica in
care faza mobila este un lichid
•Fata mobila lichida este introdusa printr-o coloana care conține faza staționara
15. Spectrometrul de masa-MS, Elemente componente ale spectrometrului de masa
Spectrometria de masa permite masurarea maselor moleculare relative a unor compusi unitari,
respectiv evidentierea anumitor specii atomice si grupari functionale existente in compusul
analizat.
In spectrometrul de masa moleculele organice neutre sunt transformate in ioni, radicali si
molecule neutre simple; ionii generati prin fragmentare sunt ulterior deviati in campuri
magnetice si/sau electrice. Devierea ionilor este dependenta de masa si sarcina acestora (in
cazul substantelor organice sarcina este de obicei 1).
16. Cromatografia de schimb ionic
17. Cromatografia in faza gazoasa – GC, Schema de principiu, Detectori
Separarea substantelor volatile si usor volatilizabile la temperaturi < 400°C
Coloanele sunt special concepute pentru separari de gaze
In functie de natura fazei stationare pot avea loc doua procese:
Repartitia intre o faza stationara lichida si o faza mobila gazoasa = cromatografie gaz –
lichid.Adsorbtie pe o faza stationara solida, elutia realizandu-se cu o faza mobila
gazoasa = cromatografie gaz – solid
DETECTORI:
2. De sursă radioactiva:
- Cu captură de electroni: Electron Capture Detector (ECD);
- Cu sectiune transversala;
3. De emisie:
- Flamfotometric: Flame Photometric Detector (FPD);
- Cu plasma;
- Cu emisie atomica: Atomic Emission Detector (AED);
4. Electrice:
- Conductivitate termica: Thermal Conductivity Detector (TCD);
- Electroconductivitate: Electrolytic Conductivity Detector (ELCD, HALL);
5. De Spectroscopie:
- Detector selectiv de masa: Mass Selective Detector (MSD);
- Infrarosu: Infrared Detector (IRD).