IMBINARI SUDATE

kPa
daN

1.Introducere
Majoritatea îmbinărilor sudate sunt produse în ateliere. Prin proiectare
trebuie asiguratăductilitatea sudurilor. Această cerinţăs e poate rezolva prin
respectarea unui set de reguli de proiectare. Pentru îmbinări structurale se
foloseşte sudarea cu arc şi adaos de metal, cu mici excepţii cand se foloseşte
sudarea prin contact. Când se foloseşte sudarea cu adaos, metalul de adaos
trebuie să fie compatibil cu metalul de bază din punct de vedere al proprietăţilor
mecanice. Grosimea cordonului de sudură va fi de cel puţin 4 mm (reguli speciale
trebuie respectate la sudarea elementelor cu pereţi subţiri). Sudurile pot fi suduri
de colţ, suduri în crestături şi găuri ovale, suduri cap la cap, suduri prin puncte şi
suduri în crestături şi găuri evazate. EN 1993- 1- 8 prevede cerinţe pentru
lungimea efectivă a unui cordon de sudură de colţ de grosime a.
Grosimea reala efectiva a unei suduri de colt a, se ia egala cu inaltimea
celui mai mare triunghi (cu laturi egale sau inegale) care poate fi inscris in sectiunea
transversala a sudurii. masurata perpendicular pe latura exterioara a acestuia, ca in
figura de mai jos.

Sudurile intre piese din materiale de marci diferite se calculeaza folosind

caracteristicile materialului de marca inferioara.
 EN 1993-1-8 include un procedeu simplificat pentru evaluarea rezistenţei de
calcul la forfecare a sudurii de colţ pe unitatea de lungime indiferent de direcţia de
încărcare.
fu
fvw.d :=
3 ⋅ βw ⋅ γM2

Rezistenta sudurii pe uitate de lungime: Fw.Rd := a⋅ fvw.d

Atunci când suduri foarte lungi sunt supuse pe direcţia sudurii, tensiunile din
sudură trebuie să fie mai mici decât cele de la capete . Aceasta rezultă din deformarea
plăcilor îmbinate. Dacă plăcile sunt bine concepute, tensiunile din suduri sunt
constante. Supraîncărcarea poate conduce la cedarea capetelor îmbinării sudate
(efect de fermoar). Rezistenţa sudurilor mai lungi de 150 a va fi redusă cu factorul:

βLw := 1.2 − 0.2

L 

150 ⋅ a

a ) distributie neuniforma a tensiunilor interne

b) distributie uniforma a tensiunilor interne
c) factorul de reducere β
 2. Imbinarea a doua corniere de un guseu

Problema
Sa se verifice prinderea cu sudura a unui guseu de talpa superioara a unei grinzi cu
zabrele
Date de intrare:

Profil cornier L 80 x 80 X 8 L 90 x 90 X 9 L 100 x 100 X 10

FEd 0.07 x n x Npl.Rd 0.05 x n x Npl.Rd 0.04 x n x Npl.Rd
t guseu 8 mm 9 mm 10 mm
N- nr de ordine 1 ….10 11 ….20 n > 20

În general, momentele încovoietoare şi forţele suplimentare care se produc

datorită excentricităţilor, indiferent de natura şi cauza lor, trebuie luate în considerare
la calculul eforturilor în suduri. În cazul cornierelor cu aripi egale, în practica
europeană se acceptă neglijarea efectului excentricităţii sudurilor în raport cu axa
cornierelor. Dacă însă se utilizează corniere cu aripi inegale, care se prind de un
guseu, excentricitatea se ia în considerare atât la calculul elementului structural cât şi
la dimensionarea sau verificarea sudurilor, după caz. Exemplul de mai jos arată cum
se procedează în această situaţie.

Conditia de verificare a sudurii de colt este:

Fw.Ed < Fw.Rd

unde : Fw.Ed forta de calcul pe unitatea de lungime a sudurii

Fw.Rd forta capabila a sudurii pe unitatea de lungime

A. Determinare fortelor distribuite cordoanelor de sudura

1. Caracteristici sectiune:

2
Pentru L 80 x 80 x 8: Ac := 12.3cm tc := 8 mm

e := 22.6mm b := 80mm
 tg := 10mm

2. Determinare efort capabil profil

N
Pentru otel clasa S355: fy := 355
2
mm
γ Mo := 1

fy
Npl.Rd := Ac⋅ Npl.Rd = 436.65⋅ kN
γMo
FEd := 0.7⋅ Npl.Rd FEd = 305.655 ⋅ kN

Cordonul de sudură de la partea inferioară, marcat cu 1, este solicitat de

forţa :

FEd e
FEd.1 := ⋅ FEd.1 = 43.174⋅ kN
2 b

Forţa F2 preluată de cordonul de sudură de la partea superioară, este egală cu:

FEd b − e
FEd.2 := FEd.2 = 109.654 ⋅ kN
2 b

B. Determinare forta capabila a sudurii pe unitatea de lungime:Fw.Rd

1. Determinare grosime cordoane de sudura;

Pentru cordonul de sudura a1, de la partea inferioara:

3 mm ( )
< a1 < min 0.7⋅ tg , 0.8tc

0.7⋅ tg = 7 ⋅ mm
 0.8tc = 6.4⋅ mm

Aleg a1 := 4 mm
Pentru cordonul de sudura a2, de la partea superioara:

3 mm ( )
< a2 < min 0.7⋅ tg , 0.85tc

0.7⋅ tg = 7 ⋅ mm

0.85tc = 6.8⋅ mm

Aleg a2 := 5 mm
2. Determinare forta de calcul la forfecare a sudurii fvw.d
fu
fv.wd :=
3 ⋅ βw ⋅ γM2

unde :
N
fu := 510 rezistenta la tractiune
2
mm
βw coeficient de corelare, conform tabel:βw := 0.9 pentru S355

γ M2 := 1.25

fu N
fv.wd := fv.wd = 261.732 ⋅
3 ⋅ βw ⋅ γM2 2
mm

Pentru cordonul de sudura 1:

N
Fw.Rd1 := a1⋅ fv.wd Fw.Rd1 = 1.047 × 103⋅
mm

Pentru cordonul de sudura 2:

N
Fw.Rd2 := a2⋅ fv.wd Fw.Rd2 = 1.309 × 103⋅
mm

3. Determinare lungime cordon de sudura:

Lungimea efectiva a unei suduri de coltleff := l − 2⋅ a

unde : l - lungimea reala de sudura executata

max ( 30mm , 6a) < leff < 150a
Pentru valori mai mari de 150*a se va efctua calculul pentru suduri lungi

FEd
Fw.Ed :=
leff

Pentru cordonul de sudura 1:

FEd.1 = 43.174⋅ kN
Din conditia de verificare: Fw.Ed < Fw.Rd

FEd.1 FEd.1
leff1 > = 41.239⋅ mm
Fw.Rd1 Fw.Rd1

6 ⋅ a1 = 24⋅ mm 150 ⋅ a1 = 600⋅ mm

Aleg : leff1 := 45mm

l1 := leff1 + 2 a1 l1 = 53⋅ mm l1 := 55mm

Pentru cordonul de sudura 2:

FEd.2 FEd.2
leff2 > = 83.791⋅ mm
Fw.Rd2 Fw.Rd2

6 ⋅ a2 = 30⋅ mm 150 ⋅ a2 = 750⋅ mm

Aleg : leff2 := 85mm

l2 := leff2 + 2 a2 l2 = 95⋅ mm
kPa := 103Pa kN := 103N N −1 −2
MPa := 1 Pa := 1 kg⋅ m ⋅s
daN := 10− 2kN mm
2