Poziția · Ambele tari sunt state · Este situata in · Este așezată in
economico- peninsulare, situate pe Europa de Sud Europa Nordica geografică continentul European. (peninsula Italică) (peninsula · Ambele tari fac parte · Suprafața: Scandinava) din Organizația Națiunilor 301.323 km², este · Suprafața: 323 Unite (ONU) si împărțita in 102 758 km² si este Organizația Tratatului provincii, grupate împărțită in 19 Atlanticului de Nord in 20 de regiuni districte (NATO) · Vecini: Franța · Vecini: Rusia (la · Ambele tari au o (515km); 196km), Finlanda (la amplasare fizico- Elveția(718km), 716 km), Suedia (la1 geografică favorabila. Austria (415km); 619 km). Ieșire la · Poziția geografica a Slovenia(218km). Oceanul Atlantic ambelor tari a favorizat Ieșire la Marea (Marea Nordului, dezvoltarea pisciculturii. Adriatica; Marea Marea Norvegiei), si Ionica; Marea la Oceanul Arctic Mediterana; (Marea Barents) – la Marea Tireniana 2 650 km. (7456km); N-are ieșire directa la ocean. Condițiile si · Ambele state dispun de· Clima este · Clima este resursele un relief muntos: (Italia temperat maritimă temperată oceanică, naturale este străbătută de Munții în prima jumătate relativ blând, Apenini, si vulcanii: a teritoriului, și influențată de Vezuviu în apropriere de subtropicală Curentul Golfului. Napoli și activul vulcan mediteraneeană în Cantitatea anuală de Etna în Sicilia. Norvegia centrul și sudul precipitații este de este o țară muntoasă, peninsulei. 800 mm, doar în străbătută de Alpii partea vestică a țării Scandinavici, munți vechi, ea fiind de 2000 mm, în mare parte erodați. Cele din cauza maselor de mai importante piscuri sunt aer cu presiune : Glittertind (2405 m), atmosferică scăzută Snohetta (2286 m), din Oceanul Rondane(2183 m), Gausta Atlantic. Majoritatea (1883 m), Borge (1703 porturilor nu m).) îngheață iarna, dar · Ambele tari dispun de multe regiuni au cel resurse piscicole, datorita puțin 3 luni cu faptului ca au iesire la mai · Rezervele de zăpadă pe an. În multe mari ale oceanului gaze naturale și nordul țării, de planetar. de petrol sunt exemplu la Tromso, · Ambele tari nu dispun de neînsemnate. De soarele nu este o rețea densa de râuri aceea petrolul este vizibil între (Italia: Rețeaua de râuri nu importat din noiembrie și este densă, cele mai Orientul Mijlociu ianuarie. și Libia și · Principalele important fiind râul Pad cu prelucrat în centre resurse minerale afluenții săi. Alte râuri ca: Milazzo, întâlnite in Norvegia cunoscute sunt Tibrul, Cremona, sunt petrolul si Adige şi Arno. Norvegia: Ravenna, Porto gazele naturale Nu are o rețea de râuri prea Marghera, întâlnite in Marea densă, principalele fiind : Livorno, Nordului. Glomma, Otra, Lagen,Klar, Mantova, Roma. Tana). · Țara nu este bogată nici în celelalte resurse · Dispune de bogate minerale, cu resurse de subsol : excepția sulfului, minereuri de fier, marmurei și a cupru, zinc, plumb, zincului. molibden și de un substanțial potențial hidroenergetic. Populația · Ambele tari au o rata · Număr de · Număr de (numărul, natalității relativ mica : locuitori: 58 locuitori: 4,8 densitatea, Rata anuala de creștere: milioane milioane sporul natural, 0.4% · 197 locuitori / · 14 locuitori / km² structura · Ambele tari au km² · In Norvegia mai economică) aproximativ aceleași valori· Pe lângă locuiesc polonezi, ale speranței de viață la italieni, țara mai suedezi, pakistanezi, naștere: speranța de viață: este populată și de irakieni, somalezi, Italia: Femei 84 ani / germani, francezi germani, vietnamezi Bărbați 78 ani etc. și danezi. · Norvegia: Speranța de · Distribuție: · Distribuție: 80% viață: Femei 82 ani / 67% urban, 33% urban, 20% rural Bărbați 77 ani rural · Ambele tari sunt omogene din punct de vedere lingvistic si religios, mai mult de 90% sunt italieni si respectiv norvegieni. Specializarea · Ambele tari au ramura · Pentru · Norvegia are o industriei constructoare de mașini construirea unei producție bine dezvoltata baze energetice însemnată de Industria constructoare de sigure, Italia a energie electrica mașini este puternică și optat pentru (furnizata de diversificată. Ea joacă un dezvoltarea hidrocentrale); pe rol foarte important în hidroenergiei și a baza acestora si a economia Italiei. În uzinele importului unei zăcămintelor de de la Torino, Novara, cantități mari de minereuri s-a Milano, Bolzano, Brescia, petrol. dezvoltat intens Modena, Napoli se fabrică Principalele electro-metalurgia o gamă largă de centre de rafinare (oteluri, feroaliaje, automobile, autobuze, a petrolului sunt aluminiu, zinc, motociclete, motorete, situate în porturi. nichel, cupru). scutere, biciclete etc. În Industria Italia își au sediul firmele siderurgica este Ferrari, Fiat, produsele dezvoltata mai cărora sunt cunoscute în mult in porturi, întreaga lume. După datorita producția de automobile, importului Italia ocupă locul 7 în materiilor prime lume. Centrele cele mai pe mare. importante de construcții Siderurgia se navale sunt în porturile dezvoltă în baza · Este specializata Genova, La Spezia, Napoli, producției de oțel in special pe Palermo. Centrele de și fontă. Italia prelucrarea construcție a tractoarelor si ocupă locul 3 în lemnului. a mașinilor agricole sunt Europa și locul 9 îndeosebi în Lombardia si pe glob. Centre Piemont, dar și în Torino, ale producției de Milano, Cremona si otel se găsesc Verona. situate în orașele: În Norvegia, in ultimii Genova, Serto ani se remarcă o San Giovanni, ascensiune în mai multe Milano, Torino, domenii. Construcția de Marghera, Napoli, mașini este o ramură în Taranto, care Norvegia excelează Piombio. prin producția de nave, · Este echipamente și utilaje specializata in electrotehnice, mașini special pe unelte. industria textilă, · Industria Chimica: care se Industria chimică in Italia caracterizează este foarte variată, prin prelucrarea făcându-se remarcată prin lânii și a mătăsii cauciucul sintetic, naturale. anvelope, fire si fibre sintetice, îngrășăminte chimice, celuloză și hârtie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Industria chimică in Norvegia este specializata in producerea de îngrășăminte azotoase, carbid, fabricarea hârtiei etc. · Ambele tari au industria alimentara bine dezvoltata In Italia, industria alimentară este răspândită peste tot, se poate spune că este ramura industrială cel mai uniform repartizată în teritoriu. Italia se remarcă prin produsele de patiserie, ulei de măsline, zahăr, conserve de pește și vin. Industria alimentară in Norvegia se bazează pe producerea de produse lactate, margarină, conserve de carne și de pește. Specializarea · In Ambele tari sectorul · Agricultura Italiei ·Agricultura Norvegiei agriculturii zootehnic este reprezentat de se bazează pe se bazează pe creșterea prin creșterea bovinelor, cultura plantelor. animalelor. porcinelor si a ovinelor. 41% din suprafața Doar 3,5% din · Piscicultura bine dezvoltata : terenului arabil al suprafața totală a țării Flotele de pescuit se afla in Italiei este folosit poate fi folosită pentru majoritatea așezărilor de pe agricultură. Terenurile pentru agricultura, in coasta, principalele capturi timp ce 17% pentru arabile se găsesc doar în fiind cele de sardele, scrumbii pășunat. număr mic pe câmpiile si barbuni. Captura totala este din sud-est și în in jur de 350.000 de tone, la apropierea orașului care se adaugă pana la 550.000 Trondheim. tone de moluște. · De asemenea, în · Nu este specializata Pescuit intens (se vânează Italia se produc in producerea vinurilor. balene). vinuri de calitate, podgoriile de viță- de-vie crescând până și la poalele Alpilor. Italia deține supremația pe glob la măsline (2/5 din · Chiar daca cultura producția mondială). plantelor este slab Cele mai întinse dezvoltata, totuși din plantații de măslini producția de cereale sunt situate in sunt răspândite: (orz, Apulia, măslinul ovăz, secară) și cartoful. fiind absent numai în Nord. · Italia este unul dintre marii producători europeni de cereale si cel mai mare producător de legume si fructe. Italienii recoltează în special porumb, grâu și orez, toate trei fiind cultivate în Câmpia Padului. Țara deține locul 3în Europa la producția de fructe, îndeosebi de mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obținute în Sicilia, în partea sudică a Peninsulei Italice și în Calabria.
Participarea Ambele state participa in Fiind o țară înalt Norvegia participă la
in diviziunea diviziunea internațională a industrializată, cu o diviziunea internațională muncii. economie internațională a muncii, a muncii dezvoltată, Italia stabilind relații este un stat bine comerciale cu Suedia, încadrat în Marea Britanie, diviziunea Germania, Danemarca, internațională a S.U.A., Franța, Olanda. muncii. Varietatea mare de produse îi permite să exporte în așa state ca Germania, Franța, SUA, Marea Britanie, Spania, Elveția, Belgia, Luxemburg, Olanda câte 3%. În ceea ce privește importul, Italia plasează pe piața sa internă produsele unor state ca Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA câte 4%. Concluzii • Italia și Norvegia au cunoscut o dezvoltare economică diferită, dar și cu unele aspecte comune, cu toate că sunt situate în regiuni foarte diferite ale continentului european Italia în partea de sud și Norvegia în partea de nord) . Ambele state au ieșire la mare și prin aceasta – acces la căi comerciale de importanță internațională, la bazinele de materii prime de combustibili. Având ca vecini state înalt dezvoltate, acestea pot să exporte eficient producția pe piețele interne ale acestora. • Atât Italia, cât și Norvegia dispun de condiții naturale avantajoase pentru recoltarea unor culturi, și dezavantajoase pentru altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o rețea de râuri nu prea densă. Iată de ce, clima și teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibilă angajarea doar a unei pârți mici teritoriului în agricultură, aceasta bazându-se mai mult pe creșterea animalelor. În Italia, deși relieful este muntos, creșterea plantelor este bine dezvoltată, iar creșterii animalelor i se acordă o atenție mai mică. • Deși au o suprafață aproximativ egală, Italia are o populație de câteva ori mai mare decât populația Norvegiei, numărul de locuitori pe km² fiind de asemenea mult mai mare. • Italia și a Norvegia au o industrie dezvoltată, însă poziția economico-geografică a Italiei îi permite dezvoltarea unui număr mai mare și mai divers de ramuri industriale, reușind să ocupe locuri de frunte în lume și în Europa la producția de automobile, de oțel și de fontă și să se remarce prin gama variată de produse alimentare. Deși a înregistrat progrese în domeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt încă în curs de dezvoltare. • Agricultura Italiei și a Norvegiei depinde de condiții naturale. Norvegia nu produce cantități mari de produse agricole deoarece are în predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic decât al Italiei. Italia însă a reușit să își facă cunoscut numele la nivel mondial pentru producția de măsline, fructe, vinuri. În ambele teritorii se cresc ovine, porcine și caprine. • Ambele țări participă la diviziunea internațională a muncii, însă cu un nivel diferit. Gama largă de produsele Italiei îi permit să le exporte pe cele mai mari piețe ale lumii, în timp ce numărul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele state importă produsele pe care nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitățile populației. • În definitiv, s-ar părea că Italia este un stat mai bine dezvoltat decât Norvegia, ce dispune de un număr mai mare de resurse umane de muncă, este mai bine industrializata și duce relații economice mult mai largi și mai variate, însă totuși Norvegia, în raport cu nivelul dezvoltării economice a altor state (după indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii $ in anul 2005, atins datorită unei politici economice mai mult sau mai puțin protecționiste și dispunerii de materii prime productiv valorificate, cum ar fi prelucrarea lemnului sau turismul bine dezvoltat, cu atât mai mult că în ultimii ani, unele ramuri ale economiei Norvegiene înregistrează tot mai multe progrese, iar produsele sale apar tot mai mult pe piața europeană.