Analiza Structurii Financiare La Societăţi Comerciale Listate La Bursa de Valori Bucureşti

INTRODUCERE
Structura financiară a întreprinderii constituie una din problemele

importante ale studiului managementului financiar, ea reprezentând suportul
strategiei de dezvoltare a întreprinderii. Astfel, în cadrul politicii financiare a
oricărei firme moderne, necesitatea alegerii unei structuri financiare-obiectiv
reprezintă o prioritate. Această politică trebuie să se încadreze în normele
strategiei generale a firmei, în funcţie de realităţile conjuncturale şi domeniul de
desfăşurare a activităţilor, în vederea realizării obiectivelor dorite.
Conform obiectivului de bază al funcţiei financiare a firmei, preocuparea
managerilor este creşterea continuă a valorii firmei, astfel încât să se realizeze o
maximizare a acesteia în raport cu structura activelor care o compun. Dacă
obiectivul maximizării valorii firmei este urmărit pe fiecare proiect de investiţii
ce se intenţionează a se realiza, prin obţinerea unei valori actualizate cât mai
mari, firma considerată ca o sumă de proiecte de investiţii va spori în valoare.
Dar valoarea actualizată netă este mai mare fie datorită obţinerii unor cash-flow-
uri mai mari, fie datorită înregistrării unui cost mediu ponderat al capitalului
investit cât mai mic, cost mediu ponderat care reprezintă rata de actualizare a
cash flow-urilor investiţiei.
Deci, realizarea unei structuri financiare optimale a capitalului investit va
permite minimizarea costului mediu ponderat al capitalului şi, implicit,
maximizarea valorii firmei.
Există, ca atare, o interdependenţă între costul capitalurilor şi structura
financiară şi de aceea problema optimizării structurii este o problemă de
management financiar strategic care diferenţiază, din punct de vedere al
eficienţei, concurenţii cu eforturi financiare asemănătoare.
În adoptarea deciziilor de finanţare, firma trebuie să dispună de criterii
riguroase care să-i permită să selecţioneze şi să combine toate sursele ce sunt
utilizate, apoi, pentru procurarea activelor. Printre variabilele susceptibile să
4
intervină pentru a orienta aceste decizii, trebuie subliniată importanţa
consideraţiilor referitoare la durată, autonomie şi flexibilitate. Dar, alegerea unui
mod de finanţare este determinată, în mod deosebit, de costul său, pe de o parte,
şi de structura financiară existentă, pe de altă parte. Deci, există o legătură
indisolubilă între noţiunile de cost al capitalului şi structură financiară. O
structură financiară optimă corespunde unui cost minim al capitalului.
Capitalul colectat trebuie angajat într-un proces de producţie şi de schimb
care degajează un surplus din care se scad diferite impozite, taxe în conformitate
cu legea. Ca atare, acoperirea acestor nevoi trebuie să fie asigurată în funcţie de
echilibrul financiar, la costuri scăzute şi la momentul potrivit. Acest surplus este
dependent de rentabilitatea folosirii capitalului. Realizarea acestei duble cerinţe
financiare contradictorii: de echilibru financiar şi de rentabilitate a întreprinderii
este principalul obiectiv al managementului financiar. Condiţiile acestei cerinţe
orientează evoluţia întreprinderii şi dezvoltarea sa orizontală şi/sau verticală. Ea
obligă conducerea să intervină în managementul întreprinderii, pe de o parte, şi
în modul şi condiţiile de obţinere a capitalului şi la folosirea lui eficientă în
condiţiile cele mai bune, pe de altă parte. În acest fel, orice folosire a capitalului
sau orice modificare a modului de obţinere a capitalului trebuie să se supuna
cerinţelor unui dublu criteriu: de rentabilitate şi de lichiditate. Aceste sarcini
revin managementului financiar în vederea realizării obiectivelor pe care
întreprinderea şi le-a fixat. Trebuie subliniat faptul că întreprinderea modernă nu
are decât un singur obiectiv principal: acela de a maximiza valoarea sa, obiectiv
cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de M.V.I.
Asadar, în studiul de investiţie a întreprinderii, teoria modernă este o teorie
a structurii financiare. Teoria clasică de maximizare a profitului întreprinderii a
fost obiect de studiu al acestei maximizări a capitalului. Pe parcurs, prin
asimilare, „maximizarea profitului” a devenit sinonimă cu „maximizarea
capitalului financiar”; cu alte cuvinte: „maximizarea bogăţiei acţionarilor”. Pe
baza acestui postulat, teoria „invită” întreprinderea să determine structura sa
financiară care oferă o rată de actualizare a costului capitalului cea mai scazută
5
în condiţii de risc şi de incertitudine minime în funcţie de timp, în vederea
obţinerii valorii maxime a întreprinderii, în limita posibilităţilor impuse de alţi
factori exogeni cum ar fi fiscalitatea şi inflaţia.
Primul demers de natură aplicativă pe care intenţionăm să îl desfăşurăm în
vederea atingerii obiectivelor lucrării de faţă constă în realizarea unei analize
comprehensive a situaţiei structurii financiare şi a strategiilor de finanţare,
pentru un eşantion de 13 de societăţi comerciale, pe baza situaţiilor financiare
aferente exerciţiilor financiare 2010-2012. Plecăm, astfel, de la premisa că,
pentru a putea formula observaţii relevante, cu valoare ştiinţifică şi utilitate
practică, în legătură cu corelaţia dintre doi indicatori, pentru a le putea analiza în
mod viabil acţiunea conjugată (în cazul de faţă, structura financiară), este
indispensabilă, în prealabil, o examinare atentă a particularităţilor fiecăruia
dintre indicatorii respectivi. Astfel, vom analiza, deci, parametrii şi tendinţele
elementului care funcţionează drept cauză în cadrul relaţiei cauză-efect dintre
structura financiară şi valoare, şi anume structura financiară, ca expresie a
diferitelor modalităţi în care o societate comercială alege să îşi finanţeze
activitatea.
6
CAPITOLUL 1
SCURTE APRECIERI TEORETICE PRIVIND

STRUCTURA FINANCIARĂ A FIRMEI
Structura financiară exprimă împărţirea resurselor financiare ale

firmei între capitaluri proprii şi capitaluri împrumutate (datorii). Aceasta
este, adesea, confundată cu raportul datorii/capitaluri proprii numit levier
financiar (pârghie financiară).
Optimizarea structurii financiare presupune stabilirea acelei combinaţii
între capitalurile proprii şi cele împrumutate definită în termeni de rentabilitate
şi risc care să maximizeze valoarea acţiunilor firmei. Aşadar, alegerea unei
structuri financiare optime este esenţială pentru orice firmă, întrucât va
determina, în mod direct, rentabilitatea şi riscul acesteia.
Apreciem că noţiunea de "structură financiară ideală" sau "structură
financiară optimală" a unei firme este, în sine, greu de stabilit. De altfel, de-a
lungul timpului noţiunea de structură financiară "bună" sau de structură
financiară "echilibrată" a suferit multiple modificări:
 în anii '50, se considera că o firmă are o structură financiară bună atunci când
avea o îndatorare scăzută; se punea, astfel, accentul pe autonomia financiară a
firmei, într-un context caracterizat de stabilitate economică;
 în anii '60 şi '70, o structură financiară bună trebuia să ţină cont de o
îndatorare considerată "normală", adică în nici un caz peste capitalurile proprii;
aşadar, accentul cădea pe levierul financiar al îndatorării, în cadrul unei creşteri
economice foarte mari şi a unei rate reale a dobânzii scăzute;
 începând cu anii '80, o bună structură financiară trebuia să aibă o semnificaţie
de echilibru al structurii financiare a firmei caracterizată printr-o micşorare
progresivă a îndatorării, o îmbunătăţire a autofinanţării şi a rentabilităţii
financiare.
7
Scăderea interesului pentru îndatorare după anii '80, este explicată prin
riscurile pe care le presupune aceasta ca metodă de finanţare atât pentru
împrumutat cât şi pentru împrumutător. Din punct de vedere al firmei care se
împrumută, îndatorarea comportă riscul de a nu face faţă obligaţiilor de plată
faţă de creditori, iar un volum prea mare al datoriilor exigibile neonorate o poate
aduce în stare de insolvabilitate.
Optimizarea structurii financiare, respectiv a proporţiilor optime de
finanţare prin capitaluri proprii şi împrumutate se poate realiza prin două
modalităţi: analiza ratelor structurii financiare; teoria lui Modigliani şi Miller.
Deşi teoretic este posibil să se estimeze o structură optimă a capitalului, în
practica aceasta structura nu se poate determina însa cu exactitate. Prin urmare,
din moment ce nu se poate determina cu precizie o structura de capital optimă,
tehnostructura materială a unei societăţi comerciale trebuie să se gândească bine
în momentul în care sunt luate deciziile legate de structura capitalului. De aceea,
managerii stabilesc normative pentru nivelul datoriilor (de exemplu, capitalul
împrumutat să fie între 40% si 50% din totalul capitalului utilizat) şi au în
vedere o serie de factori atunci când stabilesc intervalele structurii optime a
capitalului pentru societăţile comerciale pe care le manageriează.
Ei mai trebuie să aibă în vedere şi faptul că pentru o societate comercială
un anumit factor poate avea o importanţă majoră, în timp ce acelaşi factor nu ar
avea aproape nici o importanţă pentru o altă societate comercială. Un prim
factor ce ar trebui luat în consideraţie în alegerea structurii capitalului se referă
la viabilitatea pe termen lung a societăţii comerciale. Managerii societăţilor
comerciale de talie mare, mai ales cele ce au responsabilitatea asigurării unor
servicii continue (de exemplu, electricitate, telefonie, gaze naturale) ar trebui să
nu utilizeze levierul financiar până la nivelul în care viabilitatea societăţii
comerciale pe termen lung ar fi ameninţată. Viabilitatea pe termen lung a
acesteia poate intra în conflict cu maximizarea pe termen scurt a preţului
acţiunilor şi cu minimizarea costului capitalului. Un al doilea factor cu impact
8
asupra deciziei de alegere a structurii optime a capitalului vizează
conservatorismul tehnostructurii manageriale.
Investitorii care dispun de portofolii diversificate pot elimina, dacă nu
toate, majoritatea riscurilor legate de portofoliile lor. Astfel, investitorul poate
tolera un anumit procent de risc financiar, deoarece pierderea înregistrata în
contul unor acţiuni ar fi diminuată de câştigul înregistrat la alte acţiuni din
portofoliul său. Totuşi, managerii în general sunt foarte atenţi la riscul financiar
întrucât ei nu au un portofoliu foarte diversificat iar carierele lor pot fi afectate
de acest risc. Astfel, nu este greu de imaginat ca managerii pot fi mai
„conservatori” când utilizează levierul financiar, în comparaţie cu acţionarii.
Dacă acest lucru este adevărat, atunci managerii şi-ar stabili ţinte mai puţin
dificile în ceea ce priveşte structura de capital decât cei care maximizează
preţurile aşteptate ale acţiunilor. Luând în calcul incertitudinile legate de ceea ce
constituie structura maximizată din punct de vedere al valorii, tehnostructura
managerială ar putea să declare că structura de capital ţintă utilizată este o
structură maximizată din punct de vedere al valorii şi ar fi dificil de dovedit că
este altfel.
Lăsând la o parte analiza proprie a unui manager, legată de levierul
financiar al societăţii comerciale, ştim că atitudinile creditorilor determină
adeseori structura capitalului societăţii comerciale. În majoritatea cazurilor,
societatea comercială discută structura sa de capital cu cei care îi acorda
împrumuturi. Dacă conducerea unei anumite societăţi comerciale este sigură de
reuşita şi viitorul acesteia încât încearcă să utilizeze levierul financiar peste
limitele obişnuite, cei care se ocupă de împrumuturi s-ar putea să nu accepte
astfel de măriri ale cuantumului datoriilor sau s-ar putea să accepte dar la un preţ
mai ridicat.
Efectul pe care alegerea titlurilor de valoare o are asupra poziţiei de
control a managerilor poate, de asemenea, influenţa decizia legată de structura
optimă de capital. Dacă conducerea unei societăţi comerciale depăşeşte cu puţin
majoritatea necesară pentru controlul acesteia (puţin peste 50% din acţiuni), dar
9
nu se află în postura de a mai cumpăra alte acţiuni, împrumuturile ar putea fi
alegerea potrivită pentru noile finanţări. Pe de altă parte, un grup de conducere
pe care nu îl preocupă controlul voturilor poate decide să utilizeze acţiunile mai
degrabă decât capitalul împrumutat, în cazul în care situaţia financiară a
societăţii este atât de slabă încât utilizarea împrumuturilor ar putea-o supune
unui risc serios. Dacă societatea comercială ajunge să aibă probleme serioase,
creditorii ar prelua controlul şi poate ar forţa chiar schimbarea conducerii.
Totuşi, dacă se utilizează o proporţie prea mică a capitalului împrumutat
conducerea se află în faţa riscului ca societatea comercială să fie preluată, în
cazul în care o altă societate comercială sau grup de conducere convinge
acţionarii să predea controlul unui grup nou, care poate mării câştigurile şi preţul
acţiunilor prin utilizarea levierului financiar. Consideraţiile asupra controlului nu
sugerează neapărat utilizarea capitalului împrumutat sau a acţiunilor, dar, dacă
conducerea este nesigură, efectele structurii de capital asupra controlului vor fi
luate în considerare cu siguranţă.1
Ratele de structură ale elementelor de pasiv ale firmei permit emiterea de
judecăţi în ceea ce priveşte politicile financiare ale firmei, prin evidenţierea
aspectelor referitoare la stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.
Capitalul total al firmei, urmărit pe sursele de provenienţă este reflectat de
elementele de pasiv ale bilanţului. Pentru o mai bună înţelegere şi interpretare a
diverselor rate de structură a capitalurilor firmei, considerăm necesară
cunoaşterea legăturilor ce există între diversele componente aşa cum este
prezentată în fig.1.1. 2
Capitalul social
1
N. Moldovan, Costul şi structura capitalului societăţii comerciale – Teorie şi practică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara,
2004, pag.266-268
2
D. Berceanu, T. Ciurezu, R. Bălună, Evaluarea firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2010, pag.90
10
Prime de capital, rezerve, Capitaluri Capitaluri Capitalur
rezultatul reportat, proprii permanente i totale
rezultatul exerciţiului
financiar
Datorii pe termen mediu şi lung
Datorii pe termen scurt
Figura 1.1. Structura capitalului firmei după sursele de constituire
Potrivit criteriului exigibilităţii, al scadenţelor, capitalul total este

evidenţiat începând cu elementul cel mai greu exigibil, cu durata de scadenţă cea
mai îndepărtată, capitalul social şi rezervele legale, apoi datoriile pe termen
mediu şi lung cu o scadenţă relativ îndepărtată şi continuă, cu datoriile pe
termen scurt care au o scadenţă relativ apropiată.
Aşadar, analiza după criteriul exigibilităţii permite evaluarea modului în
care o societate se decide să îşi procure resursele financiare necesare desfăşurării
activităţii, în funcţie de orizontul de timp pentru care sunt contractate acestea: pe
termen scurt sau lung. Astfel, o firmă poate apela la diferite surse de capital, care
să îi susţină activitatea pentru o anumită perioadă de timp: mai îndelungată
(capitalurile permanente şi datoriile contractate pe termen lung), medie
(împrumuturile pe termen mediu) şi scurtă (creditele pe termen scurt şi datoriile
comerciale faţă de furnizori).
Pentru a asigura fiabilitatea rezultatelor cercetării şi o relevanţă adecvată a
concluziilor ştiinţifice propuse, am avut în vedere selectarea de firme
reprezentative listate la Bursa de Valori Bucureşti, cu un nivel ridicat de
activitate, care au pus la dispoziţia publicului (atât prin intermediul sitului
Bursei de Valori, cât şi prin propriile canale de informare) situaţiile financiare
complete pentru cei trei ani supuşi analizei. Desigur, au fost avute în vedere doar
societăţi comerciale care au depus bilanţul detaliat, cu evidenţierea tuturor
elementelor componente. S-a ales un număr relativ limitat de domenii de
activitate, pentru a se putea formula observaţii pertinente atât la nivel
11
microeconomic, cât şi mezoeconomic, dar şi pentru a nu dispersa şi denatura
obiectivele cercetării în prea multe direcţii. Totodată, prin alegerea unui număr
restrâns de domenii majore, am încercat să menţinem un echilibru între
eterogenitatea şi omogenitatea ramurilor economice în cadrul cărora
funcţionează respectivele societăţi comerciale, pentru a putea examina
deopotrivă convergenţele şi divergenţele prezente la nivel intersectorial.
Întreprinderile selectate pentru a face obiectul studiului practic, sunt prezentate
în tabelul 1.1. Am selectat 7 din cele 10 societăţi comerciale care intră în
compoziţia indicelui BET (am exclus cele două bănci, Banca Română pentru
Dezvoltare şi Banca Transilvania care au specific aparte şi raportări oarecum
diferite faţă de celelalte întreprinderi) şi cele cinci SIF-uri.
Tabelul 1.1.
Societăţile comerciale care fac obiectul studiului practic
Nr. crt. Denumire societate Simbol

1. OMV PETROM S.A. SNP
2. SC FONDUL PROPRIETATEA SA – FP
BUCUREŞTI
3. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. TGN
4. C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA TEL
5. SC BURSA DE VALORI BUCUREŞTI S.A. BVB
6. BIOFARM S.A. BIO
7. S.S.I.F. BROKER S.A. BRK
8. SIF BANAT CRIŞANA S.A. SIF1
9. SIF MOLDOVA S.A. SIF2
10. SIF TRANSILVANIA S.A. SIF3
11. SIF MUNTENIA S.A. SIF4
12. SIF OLTENIA S.A. SIF5
Analiza societăţilor comerciale va viza ratele de structură financiară

utilizate în general în practica românească şi care exprimă distribuţia
capitalurilor aflate la dispoziţia societăţii, în funcţie de două criterii majore:
criteriul exigibilităţii şi forma de proprietate.
Analiza după criteriul exigibilităţii permite evaluarea modului în care o
societate se decide să îşi procure resursele financiare necesare desfăşurării
12
activităţii, în funcţie de orizontul de timp pentru care sunt contractate acestea: pe
termen scurt sau lung. Astfel, o întreprindere poate apela la diferite surse de
capital, care să îi susţină activitatea pentru o anumită perioadă de timp: mai
îndelungată (capitalurile permanente atrase de la acţionari şi creditele
contractate pe termen lung), medie (împrumuturile pe termen mediu) şi scurtă
(creditele pe termen scurt şi datoriile comerciale faţă de furnizori). În prezentul
studiu vom utiliza trei rate de structură financiară care reflectă ponderile
resurselor financiare în totalul capitalurilor, în funcţie de exigibilitate: rata
stabilităţii financiare, rata datoriilor pe termen scurt şi rata structurii finanţării.
Rata stabilităţii financiare (RSf) reflectă ponderea capitalului permanent al
întreprinderii (Cperm) în capitalul total al acesteia (Ct):
Cperm
R Sf 
Ct
Un nivel ridicat al acestei rate relevă caracterul permanent al surselor de

finanţare ale activităţii, asigurându-i firmei un grad ridicat de siguranţă şi
stabilitate, întrucât aceasta se poate implica în diverse activităţi pe termen lung,
poate angaja investiţii, poate efectua lucrări de modernizare sau se poate relansa
într-un nou domeniu economic. Creditele pe termen lung, prin însăşi natura lor,
sunt de regulă contractate pentru sume cu mult superioare creditelor pe termen
mediu sau scurt şi, astfel, asigură fondurile necesare pentru obţinerea unor
performanţe satisfăcătoare. Un nivel scăzut al ratei stabilităţii financiare
periclitează stabilitatea financiară a societăţii, deoarece aceasta înseamnă că
finanţarea se bazează mult prea mult pe datoriile pe termen scurt, cu scadenţă
apropiată. Rata stabilităţii financiare poate fi mărită fie prin majorarea surselor
de capital permanent (majorarea capitalului social prin aporturi ale acţionarilor,
capitalizarea profiturilor, contractarea de credite pe termen mediu şi lung), fie
prin micşorarea ponderii datoriilor pe termen scurt (prin achitarea acestora şi,
astfel, eliminarea lor din pasivul societăţii). În mod normal, rata stabilităţii
financiare trebuie să depăşească rata activelor imobilizate, întrucât acestea din
urmă, ca utilizări permanente, trebuie să fie finanţate integral prin resurse
13
permanente. Literatura românească de specialitate recomandă, în mod
fundamentat, un nivel de 66% al stabilităţii financiare şi acceptă un nivel minim
de 50% (cel puţin jumătate din capitalul total al întreprinderii trebuie să fie
capital permanent, pe care aceasta să se poată baza pe termen lung) 3. Societăţile
comerciale nu trebuie să îşi programeze activitatea pe termen scurt, ci cu o
perspectivă temporală amplă, iar în cazul în care capitalul permanent reprezintă
mai puţin de jumătate din capitalul total, pot apărea probleme grave de
stabilitate.
Rata datoriilor pe termen scurt (RDts) reflectă ponderea datoriilor pe termen
scurt în capitalul total:
Dts
R Dts 
Ct
În mod evident, valoarea acestei rate o completează pe cea a stabilităţii

financiare până la limita de 100%, astfel încât valoarea normală recomandată
este de 33% (datoriile pe termen scurt să nu depăşească jumătate din capitalul
permanent), iar cea maximă admisibilă pentru firmele industriale este de 50%.
În cazul firmelor de comerţ şi servicii, este acceptat un nivel superior al ratei
datoriilor pe termen scurt, întrucât tranzacţiile au o pondere mai mare în cadrul
activităţii acestora. În ceea ce priveşte dinamica, o creştere a ratei datoriilor pe
termen scurt se apreciază favorabil dacă este determinată de creşterea datoriilor
de exploatare prin obţinerea unor termene de plată mai permisive, însă situaţia
este una nefavorabilă dacă, simultan, creşte şi nivelul creditelor pe termen scurt,
deoarece ar creşte gradul de îndatorare al firmei, precum şi cheltuielile
financiare. În practica economică se utilizează rate analitice care depind de
componenţa datoriilor pe termen scurt (datorii financiare, datorii comerciale,
alte datorii nefinanciare).
Rata structurii finanţării (Rstr) reflectă raportul dintre datoriile pe termen
scurt şi capitalurile permanente:
Dts
R str 
Cperm
3
Buşe, L., Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, p. 72
14
După cum se poate deduce şi din paragrafele anterioare, nivelul maxim
admis pentru acest indicator este de 100%, iar cel normal este de circa 50%.
Analiza după criteriul formei de proprietate, prin intermediul ratelor de
autonomie financiară şi îndatorare, oferă informaţii despre autonomia financiară
şi riscurile la care se expune societatea comercială. În studiul de faţă se vor
utiliza două rate de structură financiară care detaliază capitalurile societăţilor
comerciale în funcţie de forma de proprietate: rata autonomiei financiare globale
şi rata de îndatorare globală.
Rata autonomiei financiare globale (RAFG) reflectă raportul între capitalul
propriu (Cpr) şi capitalul total (Ct):
Cpr
R AFG 
Ct
Pentru asigurarea echilibrului financiar, nivelul minim al acestei rate trebuie

să fie de 30-40%, iar nivelul recomandat este de 50%. Peste aceste limite, se
recomandă apelarea la credite bancare doar dacă rata rentabilităţii economice
este mai mare decât rata dobânzii, astfel încât compania să se poată autosusţine.
Rata de îndatorare globală (RÎG) reflectă raportul dintre datoriile totale şi
capitalurile utilizate de firmă:
Dt
R ÎG 
Ct
Această rată este complementară cu rata autonomiei financiare globale,

nivelul său normal fiind de 50%, iar valoarea maximă admisă, de 66%.
Creşterea nivelului acestei rate reflectă o situaţie normală doar dacă este
determinată de creşterea datoriilor comerciale prin obţinerea unor termene de
plată mai îndepărtate de la furnizori, iar scăderea ei reflectă o situaţie favorabilă,
ca urmare a rambursării creditelor contractate şi a reducerii dependenţei faţă de
bănci.
Vom aplica în cele ce urmează indicatorii prezentaţi mai sus asupra
eşantionului de firme selecţionat.
15
CAPITOLUL 2
ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE LA SOCIETĂŢI COMERCIALE

LISTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI
Pentru fiecare dintre cele 12 societăţi comerciale am evidenţiat o scurtă

prezentare, şi am determinat şi interpretat ratele de structură financiară.
16
2.1. OMV PETROM S.A.
Tabelul 2.1.
Scurtă prezentare a S.C. OMV PETROM S.A.
Denumire societate OMV Petrom S.A.

Cod fiscal / CUI 1590082
Cod Registrul Comerţului J40/8302/1997
Adresa Bucureşti, sector 1, Str.
Coralilor nr. 22 ("Petrom City")
Localitate Bucureşti
Judeţ Bucureşti
Ţara Ro
Pagina internet www.petrom.com
E-Mail investor.relations.petrom@petrom.com
Telefon 021-4060102; 0372868930
Fax 0372868518
Domeniu de activitate Extracţia petrolului brut
Cod CAEN (Rev.2) 0610
Tabelul.2.2
Calculul ratelor structurii financiare la S.C. OMV PETROM S.A.
Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 18.890.892.162,00 16.195.075.527,00 14.056.147.239,00
Datorii pe termen mediu şi
lung 2.255.228.600,00 3.487.435.748,00 2.822.317.311,00
Datorii pe termen scurt 4.677.942.732,00 4.884.114.200,00 3.561.335.579,00
Datorii - Total 6.933.171.332,00 8.371.549.948,00 6.383.652.890,00
Capital permanent 21.146.120.762,00 19.682.511.275,00 16.878.464.550,00
Capital - Total 25.824.063.494,00 24.566.625.475,00 20.439.800.129,00
Analiza după criteriul
exigibilităţii
Rata stabilităţii financiare 0,818853 0,801189 0,825765
17
Rata datoriilor pe termen
scurt 0,181147 0,198811 0,174235
Rata structurii finanţării 0,221220 0,248145 0,210999
formei de proprietate
Rata autonomiei financiare
globale 0,731523 0,659231 0,687685
Rata de îndatorare globală 0,268477 0,340769 0,312315
Se observă o rată a stabilităţii financiare de peste 80% în fiecare din cei

trei ani supuşi analizei, aceasta înseamnă că firma are un grad ridicat de
siguranţă şi stabilitate putând angaja investiţii de anvergura în viitor. De
asemenea, rata autonomiei financiare globale şi rata de îndatorare globală se
încadrează în valorile prevăzute de literatura de specialitate, adică minim 33% şi
respectiv, maxim 66%.
2.2. SC FONDUL PROPRIETATEA SA BUCUREŞTI
Tabelul 2.3.
Scurtă prezentare a S.C. FONDUL PROPRIETATEA S.A.
Denumire societate SC Fondul Proprietatea SA

Cod Registrul Com. J40/2190/2005
Adresa Str. Buzeşti nr.78-80, ET.7
Judeţ Bucureşti
Ţara Ro
Pagina internet www.fondulproprietatea.ro
E-Mail
Telefon 021-2010600
Fax 021-2010631
Domeniu de activitate Fonduri mutuale şi alte
entităţi financiare similare
18
Tabelul.2.4
Calculul ratelor structurii financiare la S.C. FONDUL PROPRIETATEA S.A.

Capital propriu 11.120.700.702,00 12.139.275.376,00 12.197.026.990,00
Datorii pe termen mediu
si lung 0,00 0,00 0,00
Datorii pe termen scurt 42.206.773,00 69.287.395,00 7.377.636,00
Datorii - Total 42.206.773,00 69.287.395,00 7.377.636,01
Capital - Total 11.162.907.475,00 12.208.562.771,00 12.204.404.626,01
exigibilităţii
Rata stabilitatii
financiare 0,996219 0,994325 0,999395
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,003781 0,005675 0,000600
Rata structurii finanţării 0,003795 0,005708 0,000605
Rata autonomiei
financiare globale 0,996219 0,994325 0,999395
Rata de îndatorare
globală 0,003781 0,005675 0,000605
19
În mod firesc, dat fiind nivelul foarte ridicat al capitatului propriu, valorile
determinate sunt oarecum atipice comparativ cu cele stabilite ca limite normale
de către literatura de specialitate. Nivelul foarte ridicat al ratei stabilităţii
financiare denota un grad extrem de ridicat al siguranţei şi stabilităţii firmei.
2.3. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.
Tabelul 2.5.
Scurtă prezentare a S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.
Denumire societate S.N.T.G.N. Transgaz S.A.

Adresa Mediaş, jud. Sibiu, Pta. C.I. Motas
nr.1,cod 551130
Localitate Mediaş
Judeţ Sibiu
Ţara ro
Pagina internet www.transgaz.ro
E-Mail cabinet@transgaz.ro
Telefon 0269803087
Fax 0269803407
Domeniu de activitate Transporturi prin conducte
Tabelul 2.6
Calculul ratelor structurii financiare la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

Capital propriu 3.262.877.964,00 2.586.426.275,00 2.363.368.738,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 75.147.643,00 564.224.722,00 527.448.777,00
Datorii - Total 433.274.837,00 921.402.596,00 864.302.564,00
20
Capital - Total 3.696.152.801,00 3.507.828.871,00 3.227.671.302,00
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,903108 0,898177 0,895636
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,096892 0,101823 0,104364
Rata structurii
finanţării 0,107287 0,113366 0,116525
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,117223 0,262670 0,267779
Companie din domeniul petrolier cu rezultate foarte bune în ultimii ani,

TGN are un nivel ridicat al ratei stabilităţii financiare, lucru ce îi permite şi pe
viitor să angajeze investiţii. Echilibrul financiar al societăţii este pe deplin
asigurat dat fiind faptul că rata autonomiei financiare globale este de peste 70%
în fiecare din cei 3 ani analizaţi, iar rata de îndatorare globală este cu mult sub
nivelul maxim admis de 66%.
2.4. C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA

Tabelul 2.7.
Scurtă prezentare a C.N.T.E.E. TRANSELECTRICAS.A.
21
Denumire societate C.N.T.E.E. Transelectrica
Adresa Bucureşti, Str. Olteni, nr. 2-4, sector 3
Judeţ Bucureşti
Ţara ro
Pagina internet www.transelectrica.ro
E-Mail relatii.investitori@transelectrica.ro,
office@transelectrica.ro
Telefon 021-3035611, 021-3035923
Fax 021-3035610, 021-3035880
Domeniu de activitate Transportul energiei electrice
Tabelul 2.8
Calculul ratelor structurii financiare la C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
Capital propriu 2.467.436.755,00 2.355.441.697,00 2.351.632.024,00

Datorii pe termen
mediu şi lung 943.492.527,00 981.607.809,00 947.211.185,00
Datorii pe termen scurt 1.390.691.247,00 801.488.387,00 689.022.111,00
Datorii - Total 2.334.183.774,00 1.783.096.196,00 1.636.233.296,00
Capital - Total 4.801.620.529,00 4.138.537.893,00 3.987.865.320,00
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,710370 0,806335 0,827220
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,289630 0,193665 0,172780
Rata structurii
finanţării 0,407716 0,240179 0,208868
22
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,486124 0,430852 0,410303
Companie din domeniul energetic, C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A a
înregistrat în 2012 niveluri foarte apropiate de cele recomandate de literatura de
specialitate ale ratelor de structură după criteriul exigibilităţii. De asemenea, şi
rata autonomiei financiare globale şi cea de îndatorare globală prezintă niveluri
optime, ceea ce conferă un echilibru financiar stabil societăţii analizate.
2.5. SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA
Tabelul 2.9
Scurtă prezentare a S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A.
Denumire societate SC Bursa de Valori Bucureşti SA

Cod Registrul Comerţului J40/12328/13.07.2005
Adresa Bulevardul Carol I, Nr.34-36, Et.13
-14, Sector 2, cod poştal 0202922
Judeţ Bucureşti
Ţara ro
23
Pagina internet www.bvb.ro
E-Mail ir@bvb.ro
Telefon 021-307.95.00
Fax 021-307.95.19
Domeniu de activitate Administrarea pieţelor financiare
Tabelul 2.10
Calculul ratelor structurii financiare la S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI
S.A.
2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 102.031.008,00 88.034.961,00 90.177.826,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 105.490,00
Datorii – Total 2.598.705,01 1.478.251,00 1.825.484,00
Capital permanent 102.031.008,00 88.034.961,00 90.283.316,00
Capital – Total 104.629.713,01 89.513.212,00 92.003.310,00
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,975163 0,983486 0,981305
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,024837 0,016514 0,018695
Rata structurii 0,025470 0,016792 0,019051
24
finanţării
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,024837 0,016514 0,019842
Nivelul foarte scăzut al datoriilor societăţii determina un nivel foarte

ridicat al ratei stabilităţii financiare şi al ratei autonomiei financiare globale pe
toata perioada analizată.
2.6. BIOFARM S.A.

Tabelul 2.11
Scurtă prezentare a S.C. BIOFARM S.A.
Denumire societate Biofarm S.A.

Adresa Bucureşti, Str. Logofătul Tautu nr.99,
sector 3, cod 031212
Judeţ Bucureşti
Ţara ro
Pagina internet www.biofarm.ro
E-Mail office@biofarm.ro
Telefon 021-3010600
Fax 021-3010605;021-3165248
Domeniu de activitate Fabricarea preparatelor farmaceutice
Tabelul 2.12
Calculul ratelor structurii financiare la S.C. BIOFARM S.A.
25
2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)
Capital propriu 153.957.996,00 145.761.009,00 136.052.862,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 402.687,00 844.330,00 850.654,00
Datorii – Total 26.950.149,00 19.104.638,00 13.141.618,00
Capital – Total 180.908.145,00 164.865.647,00 149.194.480,00
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,853254 0,889241 0,917618
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,146746 0,110759 0,082382
Rata structurii
finanţării 0,171983 0,124554 0,089778
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,148971 0,115880 0,088084
Companie reprezentativă din domeniul farmaceutic S.C. BIOFARM S.A.

are un nivel de peste 85% al ratei stabilităţii financiare, fapt ce îi va permite pe
viitor sa investească în vederea dezvoltării. Şi în aceasta situaţie, nivelul foarte
ridicat al capitalurilor proprii a condus la un nivel mare al ratei autonomiei
financiare globale fapt ce se reflectă în sens pozitiv în echilibrul financiar stabil
al firmei.
26
2.7. S.S.I.F. BROKER S.A.
Tabelul 2.13
Scurtă prezentare a S.S.I.F. BROKER S.A.
Denumire societate S.S.I.F. BROKER S.A.

Cod Registrul Comertului J12/3038/1994
CLUJ-NAPOCA, jud. CLUJ, Str.
Adresa
Motilor nr. 119
Localitate CLUJ
Judet CLUJ
Tara ro
Pagina internet www.ssifbroker.ro
E-Mail secretariat@ssifbroker.ro
Telefon 0364/401709; 0264/433677
Fax 0364/401710
Activitati de intermediere a tranzactiilor
Domeniu de activitate
financiare
Tabelul 2.14
Calculul ratelor structurii financiare la S.S.I.F. BROKER S.A.

Capital propriu 74.982.177,00 92.572.494,00 91.060.222,00
Datorii pe termen
mediu si lung 83.635,00 517.710,00 43.991,00
Datorii - Total 10.525.217,00 11.575.288,00 7.448.703,00
Capital - Total 85.507.394,00 104.147.782,00 98.508.925,00
exigibilităţii
Rata stabilitatii
financiare 0,877887 0,893828 0,924832
27
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,122113 0,106172 0,075168
Rata structurii
finanţării 0,139099 0,118783 0,081277
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,123091 0,111143 0,075614
Ponderea mică a datoriilor în total capital a determinat niveluri destul de

ridicate ale ratei stabilităţii financiare şi ratei autonomiei financiare globale şi
implicit, niveluri scăzute ale ratei datoriilor pe termen scurt, ratei structurii
finanţării şi ratei de îndatorare globală.
2.8. SIF BANAT CRIŞANA S.A.
Tabelul 2.15
Scurtă prezentare a SIF BANAT CRIŞANA S.A.
Denumire societate SIF Banat Crişana S.A.

Cod Registrul Comerţului J02 / 1898 / 1992
Adresa Arad, jud. Arad, 310158, Calea Victoriei
28
nr. 35 A
Localitate Arad
Judeţ Arad
Ţara Ro
Pagina internet www.sif1.ro
E-Mail sifbc@sif1.ro
Telefon 0257-234473; 0257-234465
Fax 0257-250165;0257-230370
Domeniu de activitate Alte intermedieri financiare n.c.a.
Tabelul 2.16
Calculul ratelor structurii financiare la SIF BANAT CRIŞANA S.A.
2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 642.598.332,00 538.546.764,00 500.203.266,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 5.078.110,00
Datorii – Total 37.863.921,00 63.012.355,01 72.655.288,00
Capital – Total 680.462.253,00 601.559.119,01 572.858.554,00
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,944356 0,895252 0,882035
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,055644 0,104748 0,117965
Rata structurii
finanţării 0,058923 0,117004 0,133742
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,055644 0,104748 0,126829
29
2.9. SIF MOLDOVA S.A.
Tabelul 2.17
Scurtă prezentare a SIF MOLDOVA S.A.
Denumire societate SIF Moldova S.A.

Adresa Bacău, jud. Bacău, str. Pictor Aman
nr.94C
Localitate Bacău
Judeţ Bacău
Ţara ro
Pagina internet www.sifm.ro
E-Mail sifm@sifm.ro;
actionariat@sifm.ro
Telefon 0234-576740
Fax 0234-570062;
30
Tabelul 2.18
Calculul ratelor structurii financiare la SIF MOLDOVA S.A.
2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 566.155.402,00 498.903.369,00 456.017.132,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 0,00
Datorii – Total 57.284.930,01 26.126.305,01 17.724.478,01
Capital – Total 623.440.332,01 525.029.674,01 473.741.610,01
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,908115 0,950238 0,962586
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,091885 0,049762 0,037414
Rata structurii
finanţării 0,101182 0,052367 0,038868
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,091885 0,049762 0,037414
31
2.10. SIF TRANSILVANIA S.A.
Tabelul 2.19
Scurtă prezentare a SIF TRANSILVANIA S.A.
Denumire societate SIF Transilvania S.A.

Adresa Braşov, jud. Braşov, str. Nicolae Iorga
nr.2
Localitate Braşov
Judeţ Braşov
Ţara Ro
Pagina internet www.siftransilvania.ro
E-Mail marketing@transif.ro;
abogdan@transif.ro
Telefon 0268-473210, 0268-415529
Fax 0268-473215;0268-473216
Domeniu de activitate Alte intermedieri financiare
n.c.a.
32
Tabelul 2.20
Calculul ratelor structurii financiare la SIF TRANSILVANIA S.A.

Capital propriu 769.314.328,00 699.498.187,00 658.835.186,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 0,00
Datorii – Total 46.092.723,00 64.699.568,01 50.349.735,01
Capital – Total 815.407.051,00 764.197.755,01 709.184.921,01
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,943473 0,915337 0,929003
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,056527 0,084663 0,070997
Rata structurii
finanţării 0,059914 0,092494 0,076422
Rata autonomiei
Rata de îndatorare
globală 0,056527 0,084663 0,070997
2.11. SIF MUNTENIA S.A.

Tabelul 2.21
Scurtă prezentare a SIF MUNTENIA S.A.
Denumire societate SIF Muntenia S.A.

33
Cod Registrul Com. J40/27499/1992
Adresa Bucureşti, sector 4, Splaiul Unirii nr.16
Judeţ Bucureşti
Ţara ro
Pagina internet www.sifmuntenia.ro
E-Mail relatii@sifmuntenia.ro
Telefon 021-3873210; 021- 3873208
Fax 021-3873265;021-3873209
Tabelul 2.22
Calculul ratelor structurii financiare la SIF MUNTENIA S.A.

Capital propriu 1.137.521.392,00 1.305.115.912,00 1.349.540.322,00
Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 0,00
Datorii – Total 95.621.170,01 94.363.175,01 113.536.980,01
Capital – Total 1.233.142.562,01 1.399.479.087,01 1.463.077.302,01
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,922457 0,932573 0,922399
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,077543 0,067427 0,077601
Rata structurii
finanţării 0,084061 0,072303 0,084130
Rata autonomiei
Rata de îndatorare 0,077543 0,067427 0,077601
34
globală
2.12. SIF OLTENIA S.A.
Tabelul 2.23
Scurtă prezentare a SIF OLTENIA S.A.
Denumire societate SIF Oltenia S.A.

Cod Registrul Comerţului J16/1210/30.04.1993
Adresa Craiova, jud Dolj,
str.Tufanele nr. 1
Localitate Craiova
Judeţ Dolj
Ţara ro
Pagina internet www.sifolt.ro
E-Mail sifpl@sifolt.ro;public@sifolt.ro
35
Telefon 0251-419338, 0251-419397
Fax 0251-419340
Tabelul 2.24
Calculul ratelor structurii financiare la SIF OLTENIA S.A.
2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)
Capital propriu 652.841.780,00 661.847.553,00 648.684.500,00

Datorii pe termen
mediu şi lung 0,00 0,00 0,00
Datorii – Total 104.201.525,00 98.508.497,01 68.695.747,01

Capital – Total 757.043.305,00 760.356.050,01 717.380.247,01
exigibilităţii
Rata stabilităţii
financiare 0,862357 0,870444 0,904241
Rata datoriilor pe
termen scurt 0,137643 0,129556 0,095759
Rata structurii
finanţării 0,159612 0,148839 0,105900
Rata autonomiei 0,862357 0,870444 0,904241
financiare globale
Rata de îndatorare 0,137643 0,129556 0,095759
globală
36
Caracterizate ca fiind printre cele mai lichide societăţi de pe BVB, S.I.F.-
urile au niveluri foarte scăzute de îndatorare ceea ce conduce, coroborat cu
nivelul foarte ridicat al capitalurilor proprii la valori consistente (în jur de 90%)
atât ale ratei stabilităţii financiare cât şi ale ratei autonomiei financiare globale,
fapt ce le face foarte atractive din punct de vedere al investitorilor, cu atât mai
mult cu cât acestea se tranzacţionează pe pieţe de capital la discount-uri foarte
mari faţă de activul net contabil.
CONCLUZII
În contextul economic actual, marcat de o puternică recesiune şi de o

autentică involuţie a întreprinderilor, mai cu seamă a celor mici şi mijlocii,
strategiile de finanţare au suferit modificări inerente, impuse de o transformare
rapidă şi defavorabilă a resurselor şi de indisponibilitatea crescândă a
capitalurilor. Restricţiile privind acordarea de capitaluri împrumutate (credite
bancare), reticenţa acţionarilor de a investi în firmele pe care nu le consideră
apte să le asigure o rentabilitate adecvată, precum şi falimentarea multor
societăţi comerciale au condus la o deteriorare acută a poziţiei financiare şi a
performanţelor înregistrate în diverse sectoare economice. Pentru aceasta, se
impune o analiză a indicatorilor de stabilitate şi autonomie financiară, la nivelul
diferitelor categorii de firme, atât în dinamică, dar şi în valoare absolută pentru
anii 2010, 2011 şi 2012, consideraţi anii în care criza s-a resimţit din plin în ţara
noastră.
Să nu uităm, însă, că structura financiară este un mecanism aflat în
permanentă schimbare, care se modifică atât în funcţie de dorinţele
conducătorilor unei firme, cât şi în funcţie de contextul amplu (economic, social,
naţional, regional sau internaţional), drept pentru care opiniile prezentate în
lucrarea de faţă reprezintă o radiografie momentană a acestui concept şi este
dificil să presupunem că ele ar putea fi extrapolate şi la anii următori. Dorim,
37
deci, să precizăm în cele ce urmează, cele mai importante observaţii pe care le-
am făcut în legătură cu situaţia structurii financiare a întreprinderilor supuse
studiului în perioada 2010-2012.
Stabilitatea financiară, ca indicator care exprimă măsura în care o societate
este capabilă să îşi finanţeze necesităţile pe termen lung, înregistrează modificări
inerente unei perioade de perturbări şi întrebări permanente. Stabilitatea
financiară relevă gradul în care o firmă este capabilă să se autosusţină şi să îşi
acopere necesităţile permanente cu resurse contractate pe termen lung.
Observaţiile realizate la nivelul eşantionului de firme nu sunt unele preponderent
defavorabile.
Astfel, rata stabilităţii financiare înregistrează pe parcursul celor trei ani
analizaţi valori peste limita normală de 66% (vezi anexele 1, 2, 3).
Astfel, firmele au un grad ridicat de siguranţă şi stabilitate putându-se
implica în activităţi pe termen mediu şi lung, pot angaja investiţii, pot efectua
lucrări de modernizare şi de ce nu, se pot relansa într-un nou domeniu economic.
Ca rată complementară, rata datoriilor pe termen scurt înregistrează valori
cu mult sub valoarea maximă admisă de 50% dat fiind faptul că majoritatea
societăţilor analizate au datorii pe termen scurt foarte mici. Dintre societăţile
analizate doar SNP şi TEL înregistrează valori cât de cât apropiate de limita
normală de 33%, celelalte prin specificul activităţii lor au datorii pe termen scurt
foarte mici şi un capital propriu foarte mare.
Pe toată perioada analizată la toate societăţile studiate rata autonomiei
financiare globale înregistrează valori cu mult peste minimul admis de 30% şi
chiar peste valoarea considerată normală de 50%, astfel la nivelul anului 2010
vorbim de valori cuprinse între 58% şi 99%, la nivelul anului 2011 între 56% şi
99%, iar la nivelul lui 2012, între 51% şi 99%. Aceasta înseamnă că la toate
societăţile analizate vorbim de un echilibru financiar stabil.
Rezultatele nu sunt întâmplătoare dat fiind faptul că am ales spre studiu 7
din cele mai lichide 10 companii listate pe piaţa reglementata BVB, ce intră în
38
structura indicelui BET şi cele 5 societăţi de investiţii financiare, care alături de
Fondul Proprietatea intră în componenţa indicelui BET-FI
Chiar şi în condiţiile crizei economice, firmele mari îşi permit să realizeze
investiţii, lor nu le este teamă să apeleze la credite, exclud în mare măsură
posibilitatea neachitării acestora şi prezintă un comportament mult mai tolerant
faţă de reducerea stabilităţii. Pe măsură ce dimensiunea societăţilor scade,
acestea devin tot mai precaute, se grăbesc să îşi constituie resurse stabile pentru
a-şi putea finanţa activitatea pe termen lung şi privesc cu circumspecţie
modalităţile de finanţare prin resurse împrumutate. Desigur, în condiţiile
restricţionării acordării de credite, este mult mai probabil ca băncile să fie
dispuse să finanţeze necesităţile firmelor mari, care pot oferi garanţii
semnificative cu privire la rambursarea ratelor, decât firmelor mici, a căror
evoluţie poate să nu prezinte încredere.
Este de datoria fiecărei întreprinderi să îşi ajusteze şi să îşi adapteze
structura financiară în funcţie de propriile planuri şi programe, dar şi în funcţie
de considerentele mediului economic în care funcţionează. Fără doar şi poate, o
societate comercială depinde, în realizarea propriilor activităţi, de toate
elementele care o înconjoară. Structura financiară este, în acest sens, o
modalitate în care o întreprindere (prin directorii săi) îşi poate exprima la cote
optime talentul de management financiar, poate face dovada deţinerii unor
competenţe şi capacităţi ridicate de administrare, atât pe termen scurt, cât şi pe
termen lung, atât apelând la resurse proprii, cât şi la resurse împrumutate. Printr-
o împletire judicioasă a celor două concepte, stabilitatea şi autonomia financiară,
directorii financiari ai unei întreprinderi de succes reuşesc să îi imprime acesteia
o viziune durabilă şi sustenabilă, o atitudine proactivă faţă de contextul
socioeconomic şi o abordare corectă privind propriile competenţe, direcţii şi
priorităţi.
39
40
Anexa 1
Situaţia ratelor de structură financiară în anul 2010
SNP FP TGN TEL BVB BIO BRK SIF1 SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
Rata 0,825765 0,999395 0,895636 0,827220 0,981305 0,917618 0,924832 0,882035 0,962586 0,929003 0,922399 0,904241
stabilităţii
financiare
Rata 0,174235 0,000600 0,104364 0,172780 0,018695 0,082382 0,075168 0,117965 0,037414 0,070997 0,077601 0,095759
datoriilor pe
termen scurt
Rata 0,210999 0,000605 0,116525 0,208868 0,019051 0,089778 0,081277 0,133742 0,038868 0,076422 0,084130 0,105900
structurii
finanţării
Rata 0,687685 0,999395 0,732221 0,589697 0,980158 0,911916 0,924386 0,873171 0,962586 0,929003 0,922399 0,904241
autonomiei
financiare
globale
Rata de 0,312315 0,000605 0,267779 0,410303 0,019842 0,088084 0,075614 0,126829 0,037414 0,070997 0,077601 0,095759
îndatorare
globală
Anexa 2
41
Rata 0,801189 0,994325 0,898177 0,806335 0,983486 0,889241 0,893828 0,895252 0,950238 0,915337 0,932573 0,870444
stabilității
financiare
Rata 0,198811 0,005675 0,101823 0,193665 0,016514 0,110759 0,106172 0,104748 0,049762 0,084663 0,067427 0,129556
datoriilor pe
termen scurt
Rata 0,248145 0,005708 0,113366 0,240179 0,016792 0,124554 0,118783 0,117004 0,052367 0,092494 0,072303 0,148839
structurii
finanţării
Rata 0,659231 0,994325 0,737330 0,569148 0,983486 0,884120 0,888857 0,895252 0,950238 0,915337 0,932573 0,870444
autonomiei
financiare
globale
Rata de 0,340769 0,005675 0,262670 0,430852 0,016514 0,115880 0,111143 0,104748 0,049762 0,084663 0,067427 0,129556
îndatorare
globală
Anexa 3
42
Rata 0,818853 0,996219 0,903108 0,710370 0,975163 0,853254 0,877887 0,944356 0,908115 0,943473 0,922457 0,862357
stabilității
financiare
Rata 0,181147 0,003781 0,096892 0,289630 0,024837 0,146746 0,122113 0,055644 0,091885 0,056527 0,077543 0,137643
datoriilor pe
termen scurt
Rata 0,221220 0,003795 0,107287 0,407716 0,025470 0,171983 0,139099 0,058923 0,101182 0,059914 0,084061 0,159612
structurii
finanţării
Rata 0,731523 0,996219 0,882777 0,513876 0,975163 0,851029 0,876909 0,944356 0,908115 0,943473 0,922457 0,862357
autonomiei
financiare
globale
Rata de 0,268477 0,003781 0,117223 0,486124 0,024837 0,148971 0,123091 0,055644 0,091885 0,056527 0,077543 0,137643
îndatorare
globală
43
BIBLIOGRAFIE
D. Berceanu, T. Ciurezu, R. Bălună, Evaluarea firmei, Editura Universitaria, Craiova,

2011
D. Berceanu, Deciziile financiare ale firmei – Ediţia a doua, Editura Universitaria,

Craiova, 2008
L. Buşe, Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2005
V. Dragotă, A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragotă, Management financiar, Vol.I – Analiză

financiară şi gestiune financiară operaţională, Editura Economică, Bucureşti,
2003
N. Moldovan, Costul şi structura capitalului societăţii comerciale – Teorie şi practică,

Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2004
J. Ngenendakumana, Modelul structurii financiare optime a societăţilor comerciale

din industrie, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2000
M. Pirtea, H. Cristea, C. Nicolescu, C. Boţoc, Managementul financiar al companiei,

Editura Mirton, Timişoara, 2011
N. Sichigea, D. Berceanu ş.a., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Universitaria, Craiova, 2008
M. Siminică, Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova, 2011
www.bvb.ro
44

Analiza Structurii Financiare La Societăţi Comerciale Listate La Bursa de Valori Bucureşti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Structurii Financiare La Societăţi Comerciale Listate La Bursa de Valori Bucureşti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Structura financiară a întreprinderii constituie una din problemele

SCURTE APRECIERI TEORETICE PRIVIND

Structura financiară exprimă împărţirea resurselor financiare ale

Figura 1.1. Structura capitalului firmei după sursele de constituire

Potrivit criteriului exigibilităţii, al scadenţelor, capitalul total este

Nr. crt. Denumire societate Simbol

Analiza societăţilor comerciale va viza ratele de structură financiară

Un nivel ridicat al acestei rate relevă caracterul permanent al surselor de

În mod evident, valoarea acestei rate o completează pe cea a stabilităţii

Pentru asigurarea echilibrului financiar, nivelul minim al acestei rate trebuie

Această rată este complementară cu rata autonomiei financiare globale,

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE LA SOCIETĂŢI COMERCIALE

Pentru fiecare dintre cele 12 societăţi comerciale am evidenţiat o scurtă

Denumire societate OMV Petrom S.A.

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Se observă o rată a stabilităţii financiare de peste 80% în fiecare din cei

2.2. SC FONDUL PROPRIETATEA SA BUCUREŞTI

Denumire societate SC Fondul Proprietatea SA

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

2.3. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

Denumire societate S.N.T.G.N. Transgaz S.A.

Cod fiscal / CUI 13068733

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Companie din domeniul petrolier cu rezultate foarte bune în ultimii ani,

2.4. C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA

Adresa Bucureşti, Str. Olteni, nr. 2-4, sector 3

Cod CAEN (Rev.2) 3512

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 2.467.436.755,00 2.355.441.697,00 2.351.632.024,00

2.5. SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA

Denumire societate SC Bursa de Valori Bucureşti SA

Cod fiscal / CUI 17777754

2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Nivelul foarte scăzut al datoriilor societăţii determina un nivel foarte

2.6. BIOFARM S.A.

Denumire societate Biofarm S.A.

Companie reprezentativă din domeniul farmaceutic S.C. BIOFARM S.A.

Denumire societate S.S.I.F. BROKER S.A.

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Ponderea mică a datoriilor în total capital a determinat niveluri destul de

2.8. SIF BANAT CRIŞANA S.A.

Denumire societate SIF Banat Crişana S.A.

2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Denumire societate SIF Moldova S.A.

2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Denumire societate SIF Transilvania S.A.

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

2.11. SIF MUNTENIA S.A.

Denumire societate SIF Muntenia S.A.

Elemente\Anii 2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

2.12. SIF OLTENIA S.A.

Denumire societate SIF Oltenia S.A.

Cod CAEN (Rev.2) 6499

2012(RON) 2011(RON) 2010(RON)

Capital propriu 652.841.780,00 661.847.553,00 648.684.500,00

Capital permanent 652.841.780,00 661.847.553,00 648.684.500,00

În contextul economic actual, marcat de o puternică recesiune şi de o

Situaţia ratelor de structură financiară în anul 2012

D. Berceanu, T. Ciurezu, R. Bălună, Evaluarea firmei, Editura Universitaria, Craiova,

D. Berceanu, Deciziile financiare ale firmei – Ediţia a doua, Editura Universitaria,

L. Buşe, Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2005

V. Dragotă, A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragotă, Management financiar, Vol.I – Analiză