Sunteți pe pagina 1din 4

Prevenirea infracţiunilor în rîndul minorilor trebuie să fie întîi de

toate în grija familiei.

Delicvenţa juvenilă a crescut constant în ultimii doi ani în Republica


Moldova, arată datele Biroului Naţional de Statistică. În 2010 cu 18 la sută
mai mult faţă de 2009. O nouă creştere s-a constatat şi în prima jumătate a
acestui an. Un fenomen îngrijorător, analizat astăzi la Institutul de Reforme
Penale în cadrul unei conferințe internațipnale la care a fost prezentă şi Alla
Ceapai.

Cu doi ani în urmă furturile şi actele de huliganism în stradă erau infracţiunile


în care se implicau cel mai des minorii. Acum însă creşte numărul crimelor
grave comise de minori, spune Marin Maxian şef direcţie al Ministerului
Afacerilor Interne: „Rămîn îngrijorătoare anumite compartimente, genurile de
infracţiuni excepţional de grave, cum ar fi omorurile, cum ar fi jafurile,
predispunerea de a comite infracţiuni ce ţine de droguri, care astăzi avem o
creştere considerabilă comise de către minori. Ne dăm bine seama că un
minor la această vîrstă fragedă care a comis un omor, deci cu o deosebită
cruzime. Copilul deja este psihologic, emotiv predespus de a fi violent şi în
continuare. Noi vrem, nu vrem trebuie să ne focusăm clar asupra
mecanismelor care ar urma să referim acest copil, pentru al reeduca, pentru a-
i conştientiza acel moment că este o situaţie nu cea bună care ar trebui să
predomine la un copil la această vîrstă.”

În lipsa unui sistem eficient de corecţie pentru minori, intervine pedeapsa


penală, care uneori are efect invers. Marin Maxian spune că procedura
urmăririi penale în Moldova nu este adaptată pentru minori: „Crearea
camerelor de audiere a minorilor, care va da posibilitate de protecţie a
drepturilor copilului, va da posibilitate de a nu influenţa copilul în anumite
declaraţii. Şi de a avea judecători juvenili care să facă justiţie juvenilă, care ar
trebui să aibă o altă pregătire decît cea generală şi ar trebui să fie asistat de un
psiholog care din timp ar trebui să pregătească întrebările care urmează a fi
clarificate în cauze penale, în judecarea cauzei penale.”

Directorul Institutului de Reforme Penale, Victor Zaharia este de părere că


accentul trebuie pus pe mecanismele de prevenire a fenomenului delicvenţei
juvenile: „Dacă actorii responsabili de prevenire îşi îndeplinesc misiunea
foarte bine, probabil că mai puţin este nevoie de a combate prin intermediul
pedepselor. Legislaţia Republicii moldova şi sistemul de drept cunoaşte mai
multe măsuri care pot fi aplicate în cazurile cu implicarea copiilor inclusiv
măsuri de dejuridicizare, aceste măsuri sunt suficiente, dar nu este necesar de
a avea doar măsuri de reacţie, mai este nevoie de măsuri care ar preveni
delecvenţa.”
Prevenirea infracţiunilor în rîndul minorilor, la părerea psihologului Valentina
Priţcan, trebuie să fie, întîi de toate, în grija familiei: „Copii diferenţiază ce
este bine ce este rău, ce este corect, ce este incorect prin modelele
comportamentale ale propriilor părinţilor. Copilul învaţă din mediul în care
creşte, dacă mediul este ostil, el învaţă să fie bătăuş, dacă mediul oferă modele
de justiţie socială el învaţă să le respecte ulterior să le replice în propriile sale
comportamente.”

Experţii au ajuns la concluzia că violenţa şi agresivitatea din familie constituie


mediul fertil pentru infracţionalitatea juvenilă ale cărei consecinţe o suportă
întreaga societate.

Cele mai importante articole

Sectorul justiției din Republica Moldova a trecut în ultimele două decenii prin reforme
semnificative. Țara a înregistrat progrese semnificative în tranziția de la un sistem de
justiție de tip sovietic, bazat preponderent pe măsuri punitive, de monitorizare și
instituționalizare, către o abordare concentrată pe reintegrare și reabilitare, și respectul
față de drepturile omului, proces echitabil și asigurarea supremației legii. Această
tranziție a inclus modificări de legi, sisteme și instituții, precum și consolidarea
capacităților funcționarilor și ale practicienilor implicați în sistemul justiției. Aceasta de
asemenea a presupus și eforturi consolidate pentru a crea un sistem al justiției juvenile
care să fie conform standardelor internaţionale; în anul 2002 Guvernul Republicii
Moldova, împreună cu UNICEF, a inițiat un program comprehensiv de „Reformă a
sistemului justiției juvenile”, care a presupus schimbări semnificative în legislația,
politicile și practicile din Republica Moldova ce țin de copiii aflați în conflict și în contact
cu legea.

În pofida progresului considerabil înregistrat în acest domeniu, mai sunt lacune


substanțiale. În special, aceste lacune se referă la lipsa serviciilor și a programelor care
previn delincvența. Serviciile de prevenire presupun un grup vast de intervenții și ar
putea include: servicii care ar avea drept scop prevenirea implicării copiilor în
comportament delincvent de la bun început prin diminuarea factorilor care conduc la
delincvență; servicii pentru copiii care manifestă comportament delincvent, dar nu
întrunesc vârsta minimă de răspundere penală; servicii pentru copiii care au comis o
infracțiune; și servicii care promovează reintegrarea copilului în comunitatea din care
provine, dacă acesta a fost în ultimă instanță eliberat, deviat sau condamnat să-și
ispășească pedeapsa într-o instituție de corecție. Serviciile de prevenire sunt strâns
legate de infrastructura socială mai largă și susțin mecanisme care sunt disponibile
pentru copiii vulnerabili și pentru familiile lor.

Cele mai importante articole

După declararea independenței în anul 1991, Republica Moldova a moștenit un sistem


sovietic al justiției bazat pe infracțiune și pedeapsă, și mai puțin pe drepturile bănuiților
și ale victimelor, inclusiv ale copiilor. În anul 2002, în rezultatul unei perioade
îndelungate de promovare și asistență tehnică, a fost inițiat primul proiect comun al
Guvernului și al UNICEF „Reformarea sistemului justiției juvenile”, urmat de multe alte
proiecte similare, care au aliniat treptat sistemul de justiție din Moldova la standardele
internaționale. Recent, Guvernul implementează un șir de strategii și programe
relevante în domeniul promovării drepturilor omului, al reformării justiției și statului de
drept, printre care Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016,
susținută direct din fondurile Uniunii Europene, cu asistență tehnică din partea mai
multor parteneri de dezvoltare. În pofida progresului evident înregistrat de la declararea
independenţei, sistemul actual al justiției pentru copii necesită o reformare continuă
pentru a corespunde standardelor internaționale în domeniul drepturilor copilului. Atât în
Observaţiile finale ale Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului din 2009, cât și în
evaluările UNICEF din 2010 și 2011 referitoare la reforma justiției pentru copii au fost
identificate deficiențe majore ale actualului sistem al justiției.

Obiectivul raportului constă în analiza cadrului normativ din Moldova prin prisma
standardelor internaționale, precum Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
Liniile directoare ale ONU, precum și instrumentele Consiliului Europei în domeniul
drepturilor copilului. De asemenea, este analizată implementarea practică a legislației și
a procedurilor în vigoare pentru identificarea principalelor lacune, informarea în procesul
de elaborare a viitoarelor politici și programe, precum și oferirea sugestiilor pentru
domeniile care necesită o cercetare adițională în domeniul justiției pentru copii.

Cu toate că evaluarea este axată în special pe copiii care au intrat în contact cu


sistemul de justiție penală în calitate de bănuiți sau delincvenți, aceasta evaluează și
mecanismele existente elaborate pentru protecția și susținerea copiilor victime sau
martori ai infracțiunilor. Copiii în conflict cu legea sunt adesea și victime sau martori ai
infracțiunilor, și astfel trebuie tratați în strânsă legătură. Mai mult, unul din principiile de
bază în domeniul justiției pentru copii este orientarea spre necesităţile copilului, acest
lucru fiind reflectat în felul în care organele de drept și sistemul de justiţie tratează copiii
în general, fie direct (bănuiți, delincvenți, victime sau martori) sau chiar indirect (în
calitate de copii ai bănuiților, în cazuri de divorț etc.). Această evaluare face referinţă
doar la justiţia pentru copii în cazuri penale, urmând să fie analizată doar situația
copiilor direct afectați.