Sunteți pe pagina 1din 61

TITLUL I

Dreptul de proprietate

Capitolul l. Considerafii generate referitoare

la dreptul de proprietate

1. Nofiunile de proprietate 5i de drept de proprietate

sub aspect

economic, proprietatea exprimd o relafie sociald de apropriere a

unor lucruri, in mod direct gi nemijlocit.

Sub aspect juridic, dreptul de proprietate

ocrotite juridic, in temeiul cdrora titularul dreptului

reprezintd un ansamblu de atribute

igi poate satisface, in mod direct

gi nemijlocit, interesere sare regate de aproprierea unui rucru.

in doctrina de specialitate au fost formulate mai

multe definilii ale dreptului de

dreptut de proprietafe poate

,nui lu"ru, permildnd

acel tuci, in

legale.

proprietate, insi noi o relinem pe aceea potrivit cdreia

fi definit ca

titularului sdu

putere proprie giin

.

.

acel drept subiectiv care dd expresie aproprierii

sd exercite posesia, sd foloseascd gi Jd dispund de

interes propriu, in cadrul gicu respectarea dispoziliilor

dupd

Este de retinut cd, in

accepliunea clasici, dreptui de proprietate poate avea ca

cum acest lucru este mobil sau imobil, se

obiect numai un lucru corporal, iar,

face deosebire intre proprietatea mobiliard

dreptul de

gi proprietatea imobiliard. Mai mult,

drept subiectiv asupra

proprietate (care este cel mai intins gi complet

unui lucru) este

ce ii formeazd obiectul.

incorporat gi materializat in obieciul seu, oeci se confundd cu lucrul

Agadar, noliunea de proprietate, pe

lucru corporal, mai poate avea un inteles,

langd intelesul de drept real asupra unui

anume acela de obiect ar drepturui de

.

proprietate, desemnand lucrul asupra cdruia poartd

Notiunea de proprietate este

dreptulde proprietate.

,ri

susceptibile gi de un ."r,

larg, fiind extinsd gi

la lucruri incorporale, vorbindu-se despre

aga-numitele proprietdti incorporale, care

depinde de activitatea gi de puterea

(de exemplu, fondul dL come(), fie

spirituale (drepturile de proprie-

poartd asupra unor bunuri a cdror existenli

creatoare a omului, fie dintr-o activitate in curs

dintr-o activitate trecutd 9i materializatd ?n crealii

tate industriald, drepturire de autor gidrepturire conexe acestora).

2. Formele dreptului de proprietate

Art. 552 c.civ., preluand prevederile art. 136 arin. (1)din

constitufie, prevede cd

din constitutie

,,proprietatea este publici sau privatd", in timp ce alin. (2) al art. 136

dispune cd ,,proprietatea publici apartine statului sau unitdlilo, "orini.trril;;;ri,;

riale".

de

lim

tin

ofe

rar

titu

de

sirr

car

nal

asl

Es1

cit

dre

in

ins

prir

par

frur

bur

pos

urn

tatt

cifir

tarr

res

rec

buc

legr

l. Dreptul de proprietate

17

Agadar, existd doui forme (feluri) ale dreptului de proprietate, anume:

- dreptul de proprietate publicd; - dreptul de proprietate privat5.

Capitolul ll. Dreptul de proprietate privati

1. Noliune

Art. 555 C.civ. definegte dreptul de proprietate privatd ca fiind ,,dreptul titularului

de a poseda, folosi gi dispune de un bun in mod exclusiv, absolut 9i perpetuu, in

limitele stabilite de lege".

Prin aceastd definilie, legiuitorul a rispuns astfel criticilor formulate de-a.lungul timpuluiin doctrina de specialitate. Se suslinea ci art.480 C.civ. din 1864,t11 care

oferea o definilie dreptului de proprietate, in general, ar fi trebuit sE facd o enume- rare completd a acestor atribute, insd textul de lege nu se referea gi la prerogativa

titularului dreptului de proprietate de a se folosi de lucru (in realitate insd, suntem de pdrere cd dreptul ,,de a se bucura" de lucru, in sens larg, cuprindea atdt folo-

sirea lucrului, cAt gi culegerea fructelor).

Definirea dreptului de proprietate ca un drept absolut nu corespunde cu reali-

tatea juridicd qi practicd.

S-a aritat cd definirea dreptului de proprietate prin evidentierea atributelor pe care acesta le conferd titularului sEu (posesia, folosinla gi dispozilia) nu este de

naturd si pund in evidenli gi conlinutul social-economic al dreptului analizat, fiind

astfel necesar sd se indice gi modul in care sunt exercitate atributele respective.

Este posibil ca o parte dintre atributele dreptului de proprietate sd fie exercitate de

citre o altd persoand decAt proprietarul, in temeiul unui drept real derivat din

dreptul de proprietate sau in temeiul unui raport juridic obliga{ional (spre exemplu:

in cazul unui contract de localiune, locatarul deline bunul inchiriat gi il folosegte, insd el exercitd aceste atribute numai in mdsura in care i-au fost conferite de pro- prietar; uzufructuarul este titularul unui drept real care ii conferd prerogativa sti-

pAnirii gi pe cea a folosirii bunului, dar, de reguld, cel ce a constituit dreptul de uzu- fruct este proprietarul bunului, care continui sd exercite atributul dispozitiei asupra

bunului dat in uzufruct altei persoane; superficiarul poate exercita atributele de posesie gi folosintd gi, in anumite limite, chiar gi atributul de dispozitie etc.). Prin

urmare, simpla intrunire a atributelor prin care se exteriorizeazd dreptul de proprie-

tate nu este suficientd pentru definirea acestuia, ci trebuie precizatd pozilia spe-

cificd a celui ciruia el ii aparline sau a celui care exerciti aceste atribute. Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiagi bun, proprie- tarul exercitd atributele juridice ale dreptului de proprietate in putere proprie gi inte-

res propriu. Proprietarul exercitd atributele dreptului sdu in putere proprie, deoa- rece el se supune numai legii, astfel cum reiese din chiar definitia dati de Codul

l'l Art. 480 C.civ. din 1864 definea proprietatea ca fiind,,dreptul ce are cineva de a se bucura gi dispune de un lucru in mod exclusiv gi absolut, insd in limitele determinate de

lege".

lnstitulii de drept civil

civil din 2009; celelalte persoane, altele decAt proprietarul, exercitd unele atribute ale dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar gi in confor-

mitate nu numaicu legea, ci gicu vointa proprietarului, care, recunoscAnd altei per-

soane aceste atribute asupra unui bun care ii apartine, i le concretizeazd gi le tixeazb,limitele de exercitare. Proprietarul exerciti atributele dreptului sdu de pro- prietate in interesul siu propriu; chiar dacd titularii altor drepturi subiective, reale

sau de crean!5, prin exercitarea acestor atribute, urmdresc realizarea unor interese

proprii, proprietarul este singurul subiect de drept care exercitd, direct sau indirect (prin alte persoane), plenitudinea atributelor proprietdtii, in cele din urmd, in pro-

priul sdu interes. Astfel, vom defini dreptul de proprietate privatd ca fiind acel drept subiectiv asu- pra unor bunuri, altele decAt cele care alcdtuiesc domeniul public, in temeiul cdruia

titularul sdu exercitd posesia, folosinla gi dispozilia, in putere proprie gi in interes

propriu, in limitele determinate de lege.

2. Titulariidreptului de proprietate privati

Potrivit art. 553 C.civ., titular al dreptului de proprietate privatd poate fi orice

subiect de drept civil, deci orice persoand fizicd sau persoani juridicd de drept

privat ori de drept public. Prin urmare, statul gi unitilile administrativ-teritoriale pot

figititulari ai dreptului de proprietate privatd.

ln acest sens, art. 6 din Legea nr. 18/1g91 dispune ci,,domeniul privat al sta- tului gi, respectiv, al comunelor, oragelor, municipiilor gi judelelor este alcdtuit din terenurile dobAndite de acestea prin modurile prevezute de lege, precum gi din

terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus

de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfel", De asemenea, art, 4 din

dispozitiilor

domeniul privat al statului 9i al unitdlilor admi-

nistrativteritoriale este alcdtuit din bunuri aflate in proprietatea lor gi care nu fac

Legea nr. 21311998 dispune

ci

parte din domeniul public, asupra acestor bunuri statul sau unitdlile administrativ- teritoriale avAnd un drept de proprietate privatd. Prevederi asemdnitoare intAlnim 9i in art. 121 alin. (1)si (2) din Legea nr.21sl2oo1, in care se arat6 cd domeniul

este alcituit din bunuri mobile gi imobile,

privat al unitililor administrativ-teritoriale

altele decAt cele care apa(in domeniului public, intrate in proprietatea acestora prin modalitdtile prevdzute de lege, gi cd bunurile din domeniul privat sunt supuse

dispozitiilor de drept comun, daci prin lege nu se prevede altfel.

3. Obiectul dreptului de proprietate private

n

n

a

5

p

d

tr

a

p

It

p

It

p

ir

c

a

c

L

s

Poate forma obiect al dreptului de proprietate privatd orice bun mobil sau imobil, cu exceptia bunurilor care, prin natura lor, formeazi obiectul exclusiv al proprietdtii

publice.

in legdturd cu obiectul dreptului de proprietate privatd, trebuie subliniat ci anu- mite bunuri proprietate privati, datoritd importantei lor, precum 9i in considerarea unor interese de ordin general, sunt supuse unui regim juridic special, nerespecta-

rea acestuia atrlgAnd sancliuni administrative (spre exemplu, amenzi contraventio-

l. Dreptul de proprietate

19

nale) ori, dupi caz, sancliuni civile (de exemplu, nulitatea actului juridic incheiat cu

nerespectarea unei condilii speciale de validitate impuse de lege). Se includ in

aceastd categorie: armele, muniliile 9i materialele explozive, produsele 9i substanlele stupefiante, medicamentele, produsele gi substanlele toxice, documentele care fac

parte din fondularhivistic nalional,t1l bunurile din pairimoniulcultural nalionaltzletc.

4. Conlinutuljuridic al dreptului de proprietate privat6

Aga cum reiese din redactarea art. 555 C.civ., prin conlinutuljuridic al dreptului

de proprietate privatd desemndm atributele acestui drept, care sunt in numir de trei: posesia (ius possidendr), folosinla (rus utendi gi ius fruendi) 9i dispozilia (rus

abutendil.

4.1. Posesia (ius possidendi)

Pe temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate, titularul dreptului de pro- prietate (proprietarul) are posibilitatea fie de a exercita o stdpAnire efectivd a lucrului in materialitatea sa, direct gi nemijlocit prin putere proprie 9i in interes

propriu, fie de a consimli ca stdpAnirea si fie exercitatd, in numele gi in interesul

lui, de cdtre o altd persoanS.

4.2. Folosinla (ius utendi gi ius fruendi)

Prin acest atribut se desemneazl facultatea conferitd titularului dreptului de

proprietate de a pune lucrul in valoare prin exploatarea acestuia in propriul sdu

interes, dobAndind in proprietate fructelet3l pe care le poate obline din acesta. DobAndirea fructelor poate fi rezultatul exploatdrii directe gi nemijlocite a lucrului

de cdtre titularul dreptului de proprietate, dar gi al ceddrii folosinlei lucrului cdtre o altd persoand, in schimbul unei sume de bani. Agadar, prerogativa proprietarului

de a culege fructele lucrului presupune fie acte materiale, fie acte juridice.

CAt privegte utilizarea bunurilor consumptibile, trebuie subliniat c5, de reguli, uzul lor se confundd cu dreptul de a dispune de ele, deoarece consumarea in-

seamni dispari!ia lor.

t11 Regimul juridic al documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Nalional al Rom6-

niei.este reglementat de Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Nalionale,

cu modificdrile ulterioare.

t'l Regimuljuridic al bunurilor mobile (at6t cele care formeaz6 obiectul proprietdlii publi- ce, cAt gi cele care formeazd obiectul propriet5lii private a statului, a unitdlilor administrativ- teritoriale, a persoanelor lizice sau a persoanelor juridice) din patrimoniul cultural nalional este reglementat de Legea nr. 18212000 privind protejarea patrimoniului cultural nalional

mobil, iar regimuljuridic al bunurilor imobile (proprietate publicd sau proprietate privatd) care sunt, potrivit legii, monumente istorice este reglementat de Legea nr. 422J2001 privind pro- teiarea monumentelor istorice, cu modificirile ulterioare.

I3l in doctrind, de regula, se face referire gi la venituri, insd acestea se includ tot in

fructelor, fiind ceea ce denumim fructe civile. Alteori, se considerd cd dobAndirea

productelor ar fi tot o consecinld a atributului ius fruendi, insd, avdnd in vedere cd se

'

categoria

consumd substanla lucrului, rezultd cd dobAndirea productelor vizeazd dispozilia materiald.

lnstitutii de drept civil

De asemenea, se admite cd dreptul proprietarului de a uza de bunul sdu implicd gi latura negativi a acestei prerogative, anume facultatea de a nu uza de bun, de a nu se servi de el, in afara situatiilor in care insdgi legea il obligd si o faci.

4.3. Dispozilia (ius abutendi sou abusus)

Prin acest atribut se inlelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de lucru.

Este vorba fie de dispozitia materiali, adici de prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substanta lucrului, prin consumare, transformare

sau chiar distrugere, desigur cu respectarea prevederilor legale, fie de

dispozitia

juridicd, adici de prerogativa de a instriina lucrul sau de a constitui asupra lui

5

F

Ef

=r2:

3.rc

'T'',

:,re

drepturi reale in favoarea altor persoane.

De retinut cd prerogativa dispozitiei este un atribut specific dreptului de pro- prietate, care nu se mai intalnegte la niciun alt drept real; este adevdrat ci, in cazurile admise de lege, gi alte drepturi reale pot fi instriinate, numai cd, in cazul dreptului de proprietate, instrdinarea acestuia echivaleazd cu ?nsdgi instrdinarea lucrului, pe cAnd instriinarea altui drept real asupra lucrului nu se confundd cu

instreinarea lucrului insugi.

5. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privati

caracterele dreptului de proprietate privatd sunt gi ele in numdr de trei:

caracterul absolut, caracterul exclusiv gi caracterul perpetuu.

5.1. Dreptul de proprietate privati este un drept absolut

Nu existd un punct de vedere unitar in ceea ce privegte explicarea caracterului

absolut al dreptului de proprietate. Uneori, se arate cd acest caracter vizeazd

opozabilitatea erga omnes a dreptului de proprietate, in sensul cd toate celelalte subiecte de drept sunt obligate sd respecte prerogativele titularului. Alteori, carac- terul absolut este explicat prin aceea cd acest drept este nelimitat, neingrddit in continutul sdu, insd, aga cum vom vedea, aceastd afirmatie nu este exacti, de

vreme ce dreptul de proprietate se exercitd numai ,,in limitele stabilite de lege". intr-

o a treia opinie, prin caracterul absolut al dreptului de proprietate

se intelege faptul

c5, in exercitarea atributelor dreptului de proprietate, titularul acestuia nu are nevoie de concursul altei persoane. intr-o ultimd conceplie, majoritard, caracterul absolut este explicat prin raportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi reale, ardtAndu-se cd numai dreptul de proprietate reunegte cele trei atribute (po- sesia, folosinta 9i dispozitia), celelalte drepturi reale comportAnd numai unul sau doui atribute (se spune cd proprietatea este absoluti in comparalie cu celelalte

drepturi reale, insi nu este absoluti in ea insdgi).

-

d-;

5-;

I

:r

l, Dreptul de ProPrietate

5.2. Dreptut de proprietate este un drePt exclusiv

prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se inlelege cd titularul aces-

(este singurul indreptd{it sd exercite) toate atributele dreptului excluderei tuturor celorlalte persoane, acestea avAnd obligalia

:uia exercitd singur

:e proprietate, cu

oe a nu face nimic de naturd a aduce atingere dreptului titularului.

Acest caracter cunoaqte unele limitdri, anume atunci cAnd existd un dezmem-

srdmAnt al dreptului de proprietate privati.

Unii autori consideri gi cazul proprietdlii comune ca o limitare a caracterului

exclusiv al dreptului

:enti limitare,

exercite, impreunS, toate atributele dreptului de proprietate'

de proprietate, insa, in realitate, nu este vorba decat de o apa-

deoarece titularii dreptului de proprietate comund au posibilitatea sd

5.3. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu

Prin caracterut perpetuu al dreptului de proprietate se intelege, pe de o parte, :d dreptul de proprietate nu are o duratd limitatd in timp, iar, pe de altd parte, cd

Creptul de proprietate nu se pierde prin neintrebuinlare din partea titularului' Mai mult, dreptul de proprietate igi pdstreazd calitatea sa abstractd de drept real

cAt timp

- instriinarea lucrului nu este de naturi sd sting6 dreptul de proprietate, ci

Jreptul se va regisi in patrimoniul dobAnditorului, deci instrdinarea transmite drep- :ul de proprietate fdrd sd il stingi; - dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularului'

acest caracter al dreptului de proprietate cunoagte unele limitdri. Astfel, in

lucrul existS, in sensul cd:

$i

cazul

exproprierii este posibil sd se schimbe natura 9i conlinutul dreptului.

De asemenea, unele acliuni in revendicare sunt totuqi prescriptibile extinctiv

sau supuse unuitermen de decddere.

Mai adiugim

cd, prin exceplie, potrivit noii reglementdri, s-ar putea admite cd

dreptul de

tabandonat)

proprietate se stinge in momentul in care bunul mobil este pdrdsit

de proprietarul sdu. Astfel, Se presupune cd, pAnE la momentul in

persoand devine proprietarul bunului abandonat prin ocupaliune (astfel cum

care o

aceasta este reglementatd in art. 941 9i urm. C.civ.), dreptul de proprietate asupra acestuia nu a mai existat din momentul abandondrii gi pAni in momentul dobAndirii

dreptului de proprietate prin ocupaliune'

6. Limitele exercitirii dreptutui de proprietate privati

5.1. Consideraf ii generale

in ceea ce privegte continutul siu gi intinderea atributelor sale, dreptul de

proprietate nu este neingrldit,

dreptului de proprietate este

care nu

ci, dimpotrivi, inshgi legea stabilegte cd exercitarea

susceptibild de anumite limithri (ingridiri, restrictii),

sunt altceva decAt expresia imbindrii interesului individual al titularului

dreptului de proprietate cu interesele generale.

lnstitulii de drept civil

Astfel, aft. 44 alin. (1) din Constitulie prevede cd dreptul de proprietate este garantat, conlinutul gi limitele acestuia fiind stabilite prin lege, iar alin. (7) al ace-

luiagi articol dispune cd ,,dreptul de proprietate obligd la

privind proteclia mediului gi asigurarea bunei vecindtdfi, precum gi la respectarea

respectarea sarcinilor

celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului,,.

De asemenea, art. 555 C.civ, precizeazd, cd atributele dreptului de proprietate

sunt recunoscute,,in limitele stabilite de lege,,. Trebuie ficuti distinclia, in primul rAnd, intre limitele materiale gi limitele juridice ale exercitdrii dreptului de proprietate.

Limitele materiale ale exercitdrii dreptului de proprietate sunt determinate de corporalitatea lucrului, obiect al dreptului de proprietate. Un exemplu de astfel de

se stabilegte cd

limitare materiald este aceea instituitd prin art. 559 C.civ., prin care

proprietatea asupra terenului se intinde 9i asupra solului gi a spatiului

de deasupra

terenului, cu respectarea limitelor legale. Mai mult, proprietarul poate exercita asu-

pra spaliului suprapus terenului cAt gi in subsolul terenului anumite acte materiale

drepturile

tertilor asupra

pe care le

gdsegte de cuviinld, insd este tinut sd respecte, de exemplu,

resurselor materiale ale subsolului, izvoarelor 9i apelor subterane.

Limitele juridice,

adicd acelea care vizeazd exercitarea itributelor dreptului de

proprietate, pot izvori din:

- lege;

- uzanle (mai exact, din obicei);

- conventie;

- hotirare

judecdtoreascd. spre exemplu, art. 630 c,civ. reglementeazE,

pentru

ipoteza depdgirii

a stabili anumite rimite in

inconvenientelor normale ale vecindtdtii, posi6ilitatea instanlei de

exercitarea drepturui de proprietaie sau, dupd caz,

o'ntigu-

proprietarul cauze azd, prin exercitarea dreptu-lui

normale in relaliiie de vecindtate, instanta

oblige

la desp5gubiri in folosul celui viti-

atunci cAnd acest lucru este

rea la despdgubiri. Astfel, daci

sdu, inconveniente mai mari decAt cele

poate, din considerente de echitate, sd il

mat, precum gi la restabilirea situatiei anterioare

posibil. in cazul in care prejudiciul cauzat ar fi minor in

raport cu necesitatea sau

instanta va putea

dreptul la des-

pagubiri. Daci prejudiciul este iminent sau foarte piobabil, instanla poate sd incu-

viinleze,

pagubei.

incuviinla desfdgurarea. acelei activitdti, insd cel preludiciat va avea

utilitatea desfdgurdrii activit5lii prejudiciabile de cdtre propii"tur,

pe cale de ordonantd pregedinliald, misurile necesare pentru prevenirea

Unele limite ale

exercitdrii dreptului de proprietate sunt stabilite prin

dispozitii

legale (de naturd civild sau

administrativd) justificate fie de un interes public, fie de

alin. (1) c.civ. prevede cd,,legea poate

un interes privat. in acest sens, art,602

limita exercitarea dreptului de proprietate fie Prin urmare, putem sd maidistingem intre:

in interes pubiic, fie in interei privat,,.

- limite legale de interes public;

- limite legale de interes privat.

^ Dintre limitele (ingradirile) legale de interes public, amintim:

in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri

ingrddirile stabilite

lavem

in vedere

acele ingrddiri ce constituie cauze de inalienabilitate tempo rarl, a unor bunuri),

'ngri

:istr,

publ

ecor

cniet

cSdt

reral

L

Este

ser

:ealr

'nali

zatc

:lic5

Ace

aul

iele

Cir

I

'5m

sari

C.c

'ap

-,at

s:al

l,os

45

rt

a-.

l. Dreptul de ProPrietate

ingrddirile in interes edilitar 9i de esteticd urbana (de exemplu, autorizalia admi-

niJtrativd prealabild de constiuire), ingrddirile publicd, ingridirile in interes cultural, istoric

ai arhitectural, ingrddirile in interes

in interes de salubritate 9i slnitate

economic general

prietilii sltuate

sau fiscal, ingridirile in interes de apdrare a ldrii,

ingrddirile pro-

in zona de frontierd, ingridiri care rezultd din

regimul juridic al

padurilor, al apelor, inclusiv al celor navigabile, al construirii drumurilor, al cdilor

ferate, al siguranlei zborurilor aeriene etc.

Limitelelingridirile)

Este vorba despre

-servituti

legale';,

legale de interes privat decurg din raporturile de vecindtate.

cee" ce codul civil din 1864 denumea,,servituli naturale" 9i

care, in realitate, nu reprezentau veritabile servituli (ca drepturi

reale, dezmlmbriminte ale dreptului de proprietate), ci ele reflectau o situalie nor-

de vecindtate, ce impunea proprietarilor obligalii firegti, corespun-

zdfoare unor necesitdli de ordin social (cum ar fi, de exemplu, folosirea apelor,

oicitura streginii,

mali, generati

dreptul de trecere sau vederea asupra proprietdtii vecinului).

Acesta a fost gi

au fost reglementate

tele juridice ale

motivul principal pentru care fostele servituli naturale gi cele legale

distinct in Codul civil din 2009, anume in Capitolul lll - Limi-

dreptului de proprietate privati, din Titlul ll - Proprietatea privatd, al

Ca(ii a lll-a - Despre bunuri.

de interes privat pot fi modificate ori desfiinlate

insi, pentru opozabilitatea fali de te(i este nece-

iemporar prin acordul p5(ilor,

sard indeplinirea formalitdtilor de publicitate prevdzute de lege [art' 602 alin. (2)

C.civ.l.

Este de relinut cd limitele exercitdrii dreptului de proprietate determinate de

de vecinitate au o sferd mai largd decdt categoria obligaliilor de veci-

natate reglementate in materia limitelor legale. Astfel de limite pot fi 9i rezultatul stabilirii de citre proprietarii vecini a unor drepturi gi obligalii, fiind deci vorba des- pre limite convenlionale, ori chiar rezultatul unor simple ingiduinle (toleranle), in

raporturile

De menlionat ci limitele legale

iipsa oricdrei convenlii, precum gi consecinta unei hotdrArijudecdtoreqti.

Dintr-un alt punct de vedere, mai putem distinge:

- restriclii ale exercitdrii dreptului de proprietate corespunzitoare unor drepturi

reale;

- restrictii corespunzdtoare unor obligalii propter rem; - restrictii corespunzdtoare unor drepturi de crean!5;

- restriciii ce reprezintd

simple ingdduinte din partea titularului dreptului de pro-

prietate, beneficiarii

acestor ingiduinte neputAnd solicita proteclia judiciard'

6.2. Limite legale de interes privat

6.2.7. Limite referitoare la folosirea apelor

Art. 604 C.civ. stabilegte anumite reguli

privind curgerea fireascd a apelor.

poate impiedica in niciun fel curgerea

Astfel, proprietarul fondului inferior nu

fireasci a apelor provenite de pe fondul superior.

prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia

DacI aceasti curgere cauzeazd'

poate cere instanlei si ii permitd si

facd pe fondul sdu lucrdrile necesare schimbdrii direcliei apelor, suportAnd toate

lnstitutii de drept civil

cheltuielile ocazionate. La rAndul sdu, proprietarul fondului

nu efectueze nicio lucrare de naturd sd agraveze situatia fondului inferior.

superior este obligat sd

CAt privegte curgerea

provocati a apelor, exceptAnd cazurile in care pe fondul

impreund cu grddina gi curtea aferenti, sau un

cimitir,

proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici

fondului superior sau de alte persoan",

ug,

pe acest din urmd fond datoritd unor lucrari

acestuia, al apelor provenite din secarea

scop casnic, agricol sau industrial,

intr-un curs de apd sau intr-un

obligat

sd aleagd calea gi

,inir" fondului inferior,

inferior se aflS o constructie,

art' 605 C'civ. dispune cd

curgerea provocatd de proprietarul

cum este cazul apelot care tagnesc subterane intreprinse de proprietarul

terenurilor ml5gtinoase, al apelor folosite intr-un

insi

numai daci aceasti curgere precedd virsarea

gan!. in

mijloacele de

rdmanand dator la

acest caz, proprietarul fondului superior este

scurgere de naturd sd aducd prejudicii

plata unei despdgubiri juste gi prealabile cdtre proprietarul

acestui din urm5 fond.

Art' 606 c'civ' permite proprietarului care vrea sd

apele naturale gi artificiale de care poate

foloseascr pentru irigarea

dispune in moo efectiv

ca,

terenului sdu

pe cheltuiala sa

exclusivi, sd facd pe terenul riveranului opus lucrdrile necesare

pentru captarea apei.

Proprietarul cdruia ii.prisosegte apa pentru

necesitdtire curente este obligat ca,

ofere acest surprus pentru pro_

fondul sdu decat cu o

obligalie pretinzand

c.civ.).

in

schimbur uneijuste gi preatabire compensalii, sd

prietarul

cheltuiali

care nu gi-ar putea procura apa necesara pentru

excesivd' Proprietarul nu poate fi scutit de aceastr

ci ar putea acorda

surplusului de apd o altd destinatie decat.uii.r"."r., necesiti-

afrat in ne_

existenti reard. a destinafiei pr"tin.l (art. 607

tilor curente, insd poate

cere despdgubiri suprimentare projri"turrtui

voie, cu condilia de a dovedi

Proprietarul poate acorda orice

intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul

drepturilor dobdndite oe proprietarul fon-

afrS izvorur nu poate sd ii schimbe

unei localiidli de apa necesari

repararea prejudiciilor micaorat ori a alterat

poate pretinde

pentru

exproa_

sdu' sub rezeva de a nu