TITLUL I

Dreptul de proprietate

Capitolul l. Considerafii generate referitoare

la dreptul de proprietate

1. Nofiunile de proprietate 5i de drept de proprietate de

lim
sub aspect economic, proprietatea exprimd o relafie sociald de apropriere
a
unor lucruri, in mod direct gi nemijlocit. tin
Sub aspect juridic, dreptul de proprietate reprezintd un ansamblu ofe
de atribute
ocrotite juridic, in temeiul cdrora titularul dreptului igi poate rar
satisface, in mod direct
gi nemijlocit, interesere sare regate de aproprierea unui titu
rucru.
in doctrina de specialitate au fost formulate mai multe definilii ale de
dreptului de
proprietate, insi noi o relinem pe aceea potrivit cdreia dreptut de proprietafe poate sirr
fi definit ca acel drept subiectiv care dd expresie aproprierii ,nui lu"ru, permildnd
titularului sdu sd exercite posesia, sd foloseascd gi Jd dispund
de acel tuci, in
putere proprie giin interes propriu, in cadrul gicu respectarea
dispoziliilor legale.
Este de retinut cd, in accepliunea clasici, dreptui de proprietate poate car
.. avea ca
obiect numai un lucru corporal, iar, dupd cum acest lucru nal
este mobil sau imobil, se
face deosebire intre proprietatea mobiliard gi proprietatea asl
imobiliard. Mai mult,
dreptul de proprietate (care este cel mai intins gi complet Es1
drept subiectiv asupra
unui lucru) este incorporat gi materializat in obieciul seu, cit
oeci se confundd cu lucrul
ce ii formeazd obiectul. dre
Agadar, noliunea de proprietate, pe langd intelesul de drept
.
lucru corporal, mai poate avea un inteles, anume acela
real asupra unui in
de obiect ar drepturui de ins
proprietate, desemnand lucrul asupra cdruia poartd prir
dreptulde proprietate.
Notiunea de proprietate este susceptibile gi de un ."r, ,ri larg, fiind extinsd gi par
la lucruri incorporale, vorbindu-se despre aga-numitele proprietdti frur
incorporale, care
poartd asupra unor bunuri a cdror existenli depinde bur
de activitatea gi de puterea
creatoare a omului, fie dintr-o activitate in curs (de exemplu, pos
fondul dL come(), fie
dintr-o activitate trecutd 9i materializatd ?n crealii spirituale (drepturile urn
de proprie-
tate industriald, drepturire de autor gidrepturire conexe acestora). tatt
cifir
2. Formele dreptului de proprietate
tarr
Art. 552 c.civ., preluand prevederile art. 136 arin. (1)din constitufie, res
prevede cd
,,proprietatea este publici sau privatd", in timp ce alin. (2) al art. 136 din rec
constitutie
dispune cd ,,proprietatea publici apartine statului sau unitdlilo,
riale". "orini.trril;;;ri,;
buc
legr
 l. Dreptul de proprietate 17

Agadar, existd doui forme (feluri) ale dreptului de proprietate, anume:

- dreptul de proprietate publicd;
- dreptul de proprietate privat5.

Capitolul ll. Dreptul de proprietate privati

1. Noliune

Art. 555 C.civ. definegte dreptul de proprietate privatd ca fiind ,,dreptul titularului
de a poseda, folosi gi dispune de un bun in mod exclusiv, absolut 9i perpetuu, in
limitele stabilite de lege".
Prin aceastd definilie, legiuitorul a rispuns astfel criticilor formulate de-a.lungul
timpuluiin doctrina de specialitate. Se suslinea ci art.480 C.civ. din 1864,t11 care
oferea o definilie dreptului de proprietate, in general, ar fi trebuit sE facd o enume-
rare completd a acestor atribute, insd textul de lege nu se referea gi la prerogativa
titularului dreptului de proprietate de a se folosi de lucru (in realitate insd, suntem
de pdrere cd dreptul ,,de a se bucura" de lucru, in sens larg, cuprindea atdt folo-
sirea lucrului, cAt gi culegerea fructelor).
Definirea dreptului de proprietate ca un drept absolut nu corespunde cu reali-
tatea juridicd qi practicd.
S-a aritat cd definirea dreptului de proprietate prin evidentierea atributelor pe
care acesta le conferd titularului sEu (posesia, folosinla gi dispozilia) nu este de
naturd si pund in evidenli gi conlinutul social-economic al dreptului analizat, fiind
astfel necesar sd se indice gi modul in care sunt exercitate atributele respective.
Este posibil ca o parte dintre atributele dreptului de proprietate sd fie exercitate de
citre o altd persoand decAt proprietarul, in temeiul unui drept real derivat din
dreptul de proprietate sau in temeiul unui raport juridic obliga{ional (spre exemplu:
in cazul unui contract de localiune, locatarul deline bunul inchiriat gi il folosegte,
insd el exercitd aceste atribute numai in mdsura in care i-au fost conferite de pro-
prietar; uzufructuarul este titularul unui drept real care ii conferd prerogativa sti-
pAnirii gi pe cea a folosirii bunului, dar, de reguld, cel ce a constituit dreptul de uzu-
fruct este proprietarul bunului, care continui sd exercite atributul dispozitiei asupra
bunului dat in uzufruct altei persoane; superficiarul poate exercita atributele de
posesie gi folosintd gi, in anumite limite, chiar gi atributul de dispozitie etc.). Prin
urmare, simpla intrunire a atributelor prin care se exteriorizeazd dreptul de proprie-
tate nu este suficientd pentru definirea acestuia, ci trebuie precizatd pozilia spe-
cificd a celui ciruia el ii aparline sau a celui care exerciti aceste atribute.
Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiagi bun, proprie-
tarul exercitd atributele juridice ale dreptului de proprietate in putere proprie gi inte-
res propriu. Proprietarul exercitd atributele dreptului sdu in putere proprie, deoa-
rece el se supune numai legii, astfel cum reiese din chiar definitia dati de Codul

l'l Art. 480 C.civ. din 1864 definea proprietatea ca fiind,,dreptul ce are cineva de a se
bucura gi dispune de un lucru in mod exclusiv gi absolut, insd in limitele determinate de
lege".
 lnstitulii de drept civil

civil din 2009; celelalte persoane, altele decAt proprietarul, exercitd unele atribute n
ale dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar gi in confor- n
mitate nu numaicu legea, ci gicu vointa proprietarului, care, recunoscAnd altei per- a
soane aceste atribute asupra unui bun care ii apartine, i le concretizeazd gi le 5
tixeazb,limitele de exercitare. Proprietarul exerciti atributele dreptului sdu de pro- p
prietate in interesul siu propriu; chiar dacd titularii altor drepturi subiective, reale
sau de crean!5, prin exercitarea acestor atribute, urmdresc realizarea unor interese
proprii, proprietarul este singurul subiect de drept care exercitd, direct sau indirect
(prin alte persoane), plenitudinea atributelor proprietdtii, in cele din urmd, in pro-
priul sdu interes. d
Astfel, vom defini dreptul de proprietate privatd ca fiind acel drept subiectiv asu- tr
pra unor bunuri, altele decAt cele care alcdtuiesc domeniul public, in temeiul cdruia a
titularul sdu exercitd posesia, folosinla gi dispozilia, in putere proprie gi in interes
propriu, in limitele determinate de lege.

2. Titulariidreptului de proprietate privati p

It
Potrivit art. 553 C.civ., titular al dreptului de proprietate privatd poate fi orice
p
subiect de drept civil, deci orice persoand fizicd sau persoani juridicd de drept
privat ori de drept public. Prin urmare, statul gi unitilile administrativ-teritoriale pot It

figititulari ai dreptului de proprietate privatd.

ln acest sens, art. 6 din Legea nr. 18/1g91 dispune ci,,domeniul privat al sta-
tului gi, respectiv, al comunelor, oragelor, municipiilor gi judelelor este alcdtuit din
terenurile dobAndite de acestea prin modurile prevezute de lege, precum gi din p
terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozitiilor ir
de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfel", De asemenea, art, 4 din
Legea nr. 21311998 dispune ci domeniul privat al statului al unitdlilor admi-
9i c
nistrativteritoriale este alcdtuit din bunuri aflate in proprietatea lor gi care nu fac
a
parte din domeniul public, asupra acestor bunuri statul sau unitdlile administrativ-
c
teritoriale avAnd un drept de proprietate privatd. Prevederi asemdnitoare intAlnim
9i in art. 121 alin. (1)si (2) din Legea nr.21sl2oo1, in care se arat6 cd domeniul L
privat al unitililor administrativ-teritoriale este alcituit din bunuri mobile gi imobile,
s
altele decAt cele care apa(in domeniului public, intrate in proprietatea acestora
prin modalitdtile prevdzute de lege, gi cd bunurile din domeniul privat sunt supuse
dispozitiilor de drept comun, daci prin lege nu se prevede altfel.

3. Obiectul dreptului de proprietate private

Poate forma obiect al dreptului de proprietate privatd orice bun mobil sau imobil,
cu exceptia bunurilor care, prin natura lor, formeazi obiectul exclusiv al proprietdtii
publice.
in legdturd cu obiectul dreptului de proprietate privatd, trebuie subliniat ci anu-
mite bunuri proprietate privati, datoritd importantei lor, precum 9i in considerarea
unor interese de ordin general, sunt supuse unui regim juridic special, nerespecta-
rea acestuia atrlgAnd sancliuni administrative (spre exemplu, amenzi contraventio-
 l. Dreptul de proprietate 19

dupi caz, sancliuni civile (de exemplu, nulitatea actului juridic incheiat cu
nale) ori,
nerespectarea unei condilii speciale de validitate impuse de lege). Se includ in
aceastd categorie: armele, muniliile 9i materialele explozive, produsele 9i substanlele
stupefiante, medicamentele, produsele gi substanlele toxice, documentele care fac
parte din fondularhivistic nalional,t1l bunurile din pairimoniulcultural nalionaltzletc.

4. Conlinutuljuridic al dreptului de proprietate privat6

Aga cum reiese din redactarea art. 555 C.civ., prin conlinutuljuridic al dreptului
de proprietate privatd desemndm atributele acestui drept, care sunt in numir de
trei: posesia (ius possidendr), folosinla (rus utendi gi ius fruendi) 9i dispozilia (rus
abutendil.

4.1. Posesia (ius possidendi)

Pe temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate, titularul dreptului de pro-

prietate (proprietarul) are posibilitatea fie de a exercita o stdpAnire efectivd a
lucrului in materialitatea sa, direct gi nemijlocit prin putere proprie 9i in interes
propriu, fie de a consimli ca stdpAnirea si fie exercitatd, in numele gi in interesul
lui, de cdtre o altd persoanS.

4.2. Folosinla (ius utendi gi ius fruendi)

Prin acest atribut se desemneazl facultatea conferitd titularului dreptului de

proprietate de a pune lucrul in valoare prin exploatarea acestuia in propriul sdu
interes, dobAndind in proprietate fructelet3l pe care le poate obline din acesta.
DobAndirea fructelor poate fi rezultatul exploatdrii directe gi nemijlocite a lucrului
de cdtre titularul dreptului de proprietate, dar gi al ceddrii folosinlei lucrului cdtre o
altd persoand, in schimbul unei sume de bani. Agadar, prerogativa proprietarului
de a culege fructele lucrului presupune fie acte materiale, fie acte juridice.
CAt privegte utilizarea bunurilor consumptibile, trebuie subliniat c5, de reguli,
uzul lor se confundd cu dreptul de a dispune de ele, deoarece consumarea in-
seamni dispari!ia lor.

t11
Regimul juridic al documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Nalional al Rom6-
niei.este reglementat de Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Nalionale, cu modificdrile ulterioare.
t'l Regimuljuridic al bunurilor mobile (at6t cele care formeaz6 obiectul proprietdlii publi-
ce, cAt gi cele care formeazd obiectul propriet5lii private a statului, a unitdlilor administrativ-
teritoriale, a persoanelor lizice sau a persoanelor juridice) din patrimoniul cultural nalional
este reglementat de Legea nr. 18212000 privind protejarea patrimoniului cultural nalional
mobil, iar regimuljuridic al bunurilor imobile (proprietate publicd sau proprietate privatd) care
sunt, potrivit legii, monumente istorice este reglementat de Legea nr. 422J2001 privind pro-
teiarea monumentelor istorice, cu modificirile ulterioare.
' I3l in doctrind, de regula, se face referire gi la venituri, insd acestea se includ tot in
categoria fructelor, fiind ceea ce denumim fructe civile. Alteori, se considerd cd dobAndirea
productelor ar fi tot o consecinld a atributului ius fruendi, insd, avdnd in vedere cd se
consumd substanla lucrului, rezultd cd dobAndirea productelor vizeazd dispozilia materiald.
 lnstitutii de drept civil

De asemenea, se admite cd dreptul proprietarului de a uza de bunul sdu implicd 5

gi latura negativi a acestei prerogative, anume facultatea de a nu uza de bun, de a
nu se servi de el, in afara situatiilor in care insdgi legea il obligd si o faci. F

4.3. Dispozilia (ius abutendi sou abusus) Ef

Prin acest atribut se inlelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a
dispune de lucru.
=r2:
Este vorba fie de dispozitia materiali, adici de prerogativa titularului dreptului
de proprietate de a dispune de substanta lucrului, prin consumare, transformare 3.rc
sau chiar distrugere, desigur cu respectarea prevederilor legale, fie de dispozitia 'T'',
juridicd, adici de prerogativa de a instriina lucrul sau de a constitui asupra lui :,re
drepturi reale in favoarea altor persoane.
De retinut cd prerogativa dispozitiei este un atribut specific dreptului de pro-
prietate, care nu se mai intalnegte la niciun alt drept real; este adevdrat ci, in
cazurile admise de lege, gi alte drepturi reale pot fi instriinate, numai cd, in cazul
dreptului de proprietate, instrdinarea acestuia echivaleazd cu ?nsdgi instrdinarea
lucrului, pe cAnd instriinarea altui drept real asupra lucrului nu se confundd cu
instreinarea lucrului insugi.

5. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privati

caracterele dreptului de proprietate privatd sunt gi ele in numdr de trei:
caracterul absolut, caracterul exclusiv gi caracterul perpetuu.

5.1. Dreptul de proprietate privati este un drept absolut

Nu existd un punct de vedere unitar in ceea ce privegte explicarea caracterului
absolut al dreptului de proprietate. Uneori, se arate cd acest caracter vizeazd
opozabilitatea erga omnes a dreptului de proprietate, in sensul cd toate celelalte
subiecte de drept sunt obligate sd respecte prerogativele titularului. Alteori, carac-
terul absolut este explicat prin aceea cd acest drept este nelimitat, neingrddit in -
continutul sdu, insd, aga cum vom vedea, aceastd afirmatie nu este exacti, de d-;
vreme ce dreptul de proprietate se exercitd numai ,,in limitele stabilite de lege". intr- 5-;
o a treia opinie, prin caracterul absolut al dreptului de proprietate se intelege faptul I
c5, in exercitarea atributelor dreptului de proprietate, titularul acestuia nu are
nevoie de concursul altei persoane. intr-o ultimd conceplie, majoritard, caracterul
absolut este explicat prin raportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi
reale, ardtAndu-se cd numai dreptul de proprietate reunegte cele trei atribute (po-
sesia, folosinta 9i dispozitia), celelalte drepturi reale comportAnd numai unul sau
doui atribute (se spune cd proprietatea este absoluti in comparalie cu celelalte
drepturi reale, insi nu este absoluti in ea insdgi). :r
 l, Dreptul de ProPrietate

5.2. Dreptut de proprietate este un drePt exclusiv

prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se inlelege cd titularul aces-
:uia exercitd singur (este singurul indreptd{it sd exercite) toate atributele dreptului
:e proprietate, cu excluderei tuturor celorlalte persoane, acestea avAnd obligalia
oe a nu face nimic de naturd a aduce atingere dreptului titularului.
Acest caracter cunoaqte unele limitdri, anume atunci cAnd existd un dezmem-
srdmAnt al dreptului de proprietate privati.
Unii autori consideri gi cazul proprietdlii comune ca o limitare a caracterului
exclusiv al dreptului de proprietate, insa, in realitate, nu este vorba decat de o apa-
:enti limitare, deoarece titularii dreptului de proprietate comund au posibilitatea sd
exercite, impreunS, toate atributele dreptului de proprietate'

5.3. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu

Prin caracterut perpetuu al dreptului de proprietate se intelege, pe de o parte,

:d dreptul de proprietate nu are o duratd limitatd in timp, iar, pe de altd parte, cd
Creptul de proprietate nu se pierde prin neintrebuinlare din partea titularului'
Mai mult, dreptul de proprietate igi pdstreazd calitatea sa abstractd de drept real
cAt timp lucrul existS,in sensul cd:
- instriinarea lucrului nu este de naturi sd sting6 dreptul de proprietate, ci
Jreptul se va regisi in patrimoniul dobAnditorului, deci instrdinarea transmite drep-
:ul de proprietate fdrd sd il stingi;
- dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularului'
$i acest caracter al dreptului de proprietate cunoagte unele limitdri. Astfel, in
cazul exproprierii este posibil sd se schimbe natura 9i conlinutul dreptului.
De asemenea, unele acliuni in revendicare sunt totuqi prescriptibile extinctiv
sau supuse unuitermen de decddere.
Mai adiugim cd, prin exceplie, potrivit noii reglementdri, s-ar putea admite cd
dreptul de proprietate se stinge in momentul in care bunul mobil este pdrdsit
tabandonat) de proprietarul sdu. Astfel, Se presupune cd, pAnE la momentul in
care o persoand devine proprietarul bunului abandonat prin ocupaliune (astfel cum
aceasta este reglementatd in art. 941 9i urm. C.civ.), dreptul de proprietate asupra
acestuia nu a mai existat din momentul abandondrii gi pAni in momentul dobAndirii
dreptului de proprietate prin ocupaliune'

6. Limitele exercitirii dreptutui de proprietate privati

5.1. Consideraf ii generale

in ceea ce privegte continutul siu gi intinderea atributelor sale, dreptul de

proprietate nu este neingrldit, ci, dimpotrivi, inshgi legea stabilegte cd exercitarea
dreptului de proprietate este susceptibild de anumite limithri (ingridiri, restrictii),
care nu sunt altceva decAt expresia imbindrii interesului individual al titularului
dreptului de proprietate cu interesele generale.
 lnstitulii de drept civil

Astfel, aft. 44 alin. (1) din Constitulie prevede cd dreptul de proprietate este
'ngri
garantat, conlinutul gi limitele acestuia fiind stabilite prin lege, iar alin. (7) al ace-
:istr,
luiagi articol dispune cd ,,dreptul de proprietate obligd la respectarea sarcinilor publ
privind proteclia mediului gi asigurarea bunei vecindtdfi, precum gi la respectarea
ecor
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului,,.
cniet
De asemenea, art. 555 C.civ, precizeazd, cd atributele dreptului de proprietate
cSdt
sunt recunoscute,,in limitele stabilite de lege,,. reral
Trebuie ficuti distinclia, in primul rAnd, intre limitele materiale gi limitele juridice
L
ale exercitdrii dreptului de proprietate.
Este
Limitele materiale ale exercitdrii dreptului de proprietate sunt determinate de
ser
corporalitatea lucrului, obiect al dreptului de proprietate. Un exemplu de astfel de :ealr
limitare materiald este aceea instituitd prin art. 559 C.civ., prin care se stabilegte
cd 'nali
proprietatea asupra terenului se intinde asupra solului gi a spatiului
9i de deasupra zatc
terenului, cu respectarea limitelor legale. Mai mult, proprietarul poate exercita
asu- :lic5
pra spaliului suprapus terenului cAt gi in subsolul terenului anumite
acte materiale Ace
pe care le gdsegte de cuviinld, insd este tinut sd respecte, de
exemplu, drepturile aul
tertilor asupra resurselor materiale ale subsolului, izvoarelor apelor
9i subterane. iele
Limitele juridice, adicd acelea care vizeazd exercitarea itributelor
dreptului de Cir
proprietate, pot izvori din:
I

- lege; '5m
- uzanle (mai exact, din obicei); sari
- conventie; C.c
- hotirare judecdtoreascd. spre exemplu, art. 630 c,civ. reglementeazE, pentru
ipoteza depdgirii inconvenientelor normale ale vecindtdtii, posi6ilitatea
instanlei de 'ap
a stabili anumite rimite in exercitarea drepturui de proprietaie sau, -,at
dupd caz, o'ntigu-
rea la despdgubiri. Astfel, daci proprietarul cauze azd, prin exercitarea
dreptu-lui s:al
sdu, inconveniente mai mari decAt cele normale in relaliiie de
vecindtate, instanta
poate, din considerente de echitate, sd il oblige la desp5gubiri
in folosul celui viti- l,os
mat, precum gi la restabilirea situatiei anterioare atunci cAnd acest
lucru este
posibil. in cazul in care prejudiciul cauzat ar fi minor in
raport cu necesitatea sau
utilitatea desfdgurdrii activit5lii prejudiciabile de cdtre propii"tur,
instanta va putea
incuviinla desfdgurarea. acelei activitdti, insd cel preludiciat va avea
dreptul la des-
pagubiri. Daci prejudiciul este iminent sau foarte piobabil,
instanla poate sd incu-
viinleze, pe cale de ordonantd pregedinliald, misurile necesare pentru
prevenirea
pagubei.
Unele limiteale exercitdrii dreptului de proprietate sunt stabilite prin dispozitii
legale (de naturd civild sau administrativd) justificate fie de un interes public,
fie de
un interes privat. in acest sens, art,602 alin. (1) c.civ. prevede cd,,legea
poate
limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes pubiic, fie
in interei privat,,.
Prin urmare, putem sd maidistingem intre:
- limite legale de interes public;
- limite legale de interes privat. 45
Dintre limitele (ingradirile) legale de interes public, amintim: ingrddirile
^
in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri
stabilite rt
lavem in vedere
acele ingrddiri ce constituie cauze de inalienabilitate tempo rarl, a-.
a unor bunuri),
 l. Dreptul de ProPrietate

ingrddirile in interes edilitar 9i de esteticd urbana (de exemplu, autorizalia admi-

niJtrativd prealabild de constiuire), ingrddirile in interes de salubritate 9i slnitate
publicd, ingridirile in interes cultural, istoric ai arhitectural, ingrddirile in interes
pro-
economic general sau fiscal, ingridirile in interes de apdrare a ldrii, ingrddirile
prietilii sltuate in zona de frontierd, ingridiri care rezultd din regimul juridic al
padurilor, al apelor, inclusiv al celor navigabile, al construirii drumurilor, al cdilor
ferate, al siguranlei zborurilor aeriene etc.
Limitelelingridirile) legale de interes privat decurg din raporturile de vecindtate.
Este vorba despre cee" ce codul civil din 1864 denumea,,servituli naturale" 9i
-servituti legale';, care, in realitate, nu reprezentau veritabile
servituli (ca drepturi
reale, dezmlmbriminte ale dreptului de proprietate), ci ele reflectau o situalie nor-
mali, generati de vecindtate, ce impunea proprietarilor obligalii firegti, corespun-
zdfoare unor necesitdli de ordin social (cum ar fi, de exemplu, folosirea apelor,
oicitura streginii, dreptul de trecere sau vederea asupra proprietdtii vecinului).
Acesta a fost gi motivul principal pentru care fostele servituli naturale gi cele legale
au fost reglementate distinct in Codul civil din 2009, anume in Capitolul lll - Limi-
tele juridice ale dreptului de proprietate privati, din Titlul ll - Proprietatea privatd, al
Ca(ii a lll-a - Despre bunuri.
De menlionat ci limitele legale de interes privat pot fi modificate ori desfiinlate
iemporar prin acordul p5(ilor, insi, pentru opozabilitatea fali de te(i este nece-
sard indeplinirea formalitdtilor de publicitate prevdzute de lege [art' 602 alin. (2)
C.civ.l.
Este de relinut cd limitele exercitdrii dreptului de proprietate determinate de
raporturile de vecinitate au o sferd mai largd decdt categoria obligaliilor de veci-
natate reglementate in materia limitelor legale. Astfel de limite pot fi 9i rezultatul
stabilirii de citre proprietarii vecini a unor drepturi gi obligalii, fiind deci vorba des-
pre limite convenlionale, ori chiar rezultatul unor simple ingiduinle (toleranle), in
iipsa oricdrei convenlii, precum gi consecinta unei hotdrArijudecdtoreqti.
Dintr-un alt punct de vedere, mai putem distinge:
- restriclii ale exercitdrii dreptului de proprietate corespunzitoare unor drepturi
reale;
- restrictii corespunzdtoare unor obligalii propter rem;
- restrictii corespunzdtoare unor drepturi de crean!5;
dreptului de pro-
- restriciii ce reprezintd simple ingdduinte din partea titularului judiciard'
prietate, beneficiarii acestor ingiduinte neputAnd solicita proteclia

6.2. Limite legale de interes privat

6.2.7. Limite referitoare la folosirea apelor

Art. 604 C.civ. stabilegte anumite reguli privind curgerea fireascd a apelor.
Astfel, proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea
fireasci a apelor provenite de pe fondul superior. DacI aceasti curgere cauzeazd'
prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere instanlei si ii permitd si
facd pe fondul sdu lucrdrile necesare schimbdrii direcliei apelor, suportAnd toate
 lnstitutii de drept civil

cheltuielile ocazionate. La rAndul sdu, proprietarul fondului (

superior este obligat sd
nu efectueze nicio lucrare de naturd sd agraveze situatia
fondului inferior.
CAt privegte curgerea provocati a apelor, exceptAnd cazurile h
in care pe fondul
inferior se aflS o constructie, impreund cu grddina gi curtea I
aferenti, sau un cimitir,
art' 605 C'civ. dispune cd proprietarul fondului inferior nu poate
impiedica nici
curgerea provocatd de proprietarul fondului superior sau
de alte persoan", ug,
cum este cazul apelot care tagnesc pe acest din urmd fond
datoritd unor lucrari
subterane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite
din secarea
terenurilor ml5gtinoase, al apelor folosite intr-un scop
casnic, agricol sau industrial,
insi numai daci aceasti curgere precedd virsarea intr-un curs
de apd sau intr-un
gan!. in acest caz, proprietarul fondului superior
este obligat sd aleagd calea gi
mijloacele de scurgere de naturd sd aducd prejudicii
rdmanand dator la plata unei despdgubiri juste gi prealabile
,inir"
fondului inferior,
cdtre proprietarul
acestui din urm5 fond.
Art' 606 c'civ' permite proprietarului care vrea sd foloseascr
pentru irigarea
terenului sdu apele naturale gi artificiale de care poate
dispune in moo efectiv ca,
pe cheltuiala sa exclusivi, sd facd pe terenul
riveranului opus lucrdrile necesare
pentru captarea apei.
Proprietarul cdruia ii.prisosegte apa pentru necesitdtire
curente este obligat ca,
in schimbur uneijuste gi preatabire compensalii,
sd ofere acest surprus pentru pro_ I
prietarul care nu gi-ar putea procura apa
necesara pentru fondul sdu decat cu o
cheltuiali excesivd' Proprietarul nu poate fi scutit *, ll
de aceastr obligalie pretinzand
ci ar putea acorda surplusului de apd o altd destinatie
decat.uii.r"."r., necesiti-
tilor curente, insd poate cere despdgubiri suprimentare
projri"turrtui afrat in ne_
voie, cu condilia de a dovedi existenti reard.
a destinafiei pr"tin.l (art. 607 c.civ.).
Proprietarul poate acorda orice intrebuintare
izvorului ce ar exista pe fondul
sdu' sub rezeva de a nu aduce atingere drepturilor
dobdndite oe proprietarul fon-
dului inferior. proprietarur fondurui pJ .ar"
se afrS izvorur nu poate sd ii schimbe
cursul dacd prin aceastd.schimbare ar lipsi
locuitorii unei localiidli de apa necesari
pentru satisfacerea nevoilor curente
1art. OOa C.civ.).
Proprietarul fondului pe care se afld izvorul poate
cere repararea prejudiciilor
cauzate de persoana care, prin lucrdrile efectuate,
a secat, a micaorat ori a alterat
apele sale. Dacd starea de fapt o permite, proprietarur
fondurui poate pretinde
restabilirea situaliei anterioare atunci cand apa
era indispen."iira pentru exproa_
tarea fondului siu. Aceste reguli se aplici in
rnod corespunzatoi gi in cazul in care
izvorul se intinde pe doui fonduri invecinate,
urmand a se tine seama de ?ntin_
derea izvorului pe fiecare fond (art. 609 C.civ.).

6.2.2. Picdtura streginii

Art' 611 C'civ' il obligd pe proprietar sd igi facd streagina

casei sale astfel incAt
apele provenind de ra proi sd nu se scurgr pe
fondur projrietarurui vecin.
 l. Dreptul de proprietate

6,2.3, Distonlo ti lucrdrile intermediore cerute pentru anumite construcfii,

!ucrdrigi plonta;ii

Construcliile, lucririle sau plantaliile se pot face de catre proprietarul fondului

rumai cu respectarea unei distanle minime de 60 de centimetri fald de linia de
hotar, dacd nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel
incat sd nu se aducd atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la
distanta minimd se poate face prin acordul p5(ilor exprimat printr-un inscris
autentic (arl. 612 C.civ.).
in lipsa unor dispozilii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obi-
ceiului locului, arborii trebuie sddili la o distantd de cel pulin 2 metri de linia de
hotar, cu excep{ia acelora mai mici de 2 metri, a plantaliilor gi a gardurilor vii. in caz
de nerespectare a distanlei, proprietarul vecin este indreptdlit sd ceard scoaterea
ori, dupi caz, tdierea, la indllimea cuveniti, a arborilor, plantaliilor ori a gardurilor
vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. Proprietarul
fondului peste care se intind ridicinile sau ramurile arborilor apartindnd proprie-
tarului vecin are dreptul de a le tiia, precum gi dreptul de a pdstra fructele chzute
in mod natural pe fondul siu (art. 613 C.civ.).

6.2.4. Limite privind vedereo osupro proprietdlii vecinului

Dupd ce art 614 C"civ. prevede cd nu este permis sd se facd fereastrd sau
deschidere in zidul comun decAt cu acordul proprietarilor, art. 615 C.civ. stabilegte
distanla minimd pentru fereastra de vedere. Astfel, este obligatorie pdstrarea unei
distante de cel pulin 2 metri intre fondul, ingridit sau neingrddit, apartinAnd
proprietarului vecin gi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucriri
ce ar fi orientate cdtre acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte ase-
menea lucriri neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o
distantd mai micd de un metru. Distanta se calculeazd de la punctul cel mai apro-
piat de linia de hotar, existent pe fata ziduluiin care s-a deschis vederea sau, dupd
caz, pe linia exterioard a balconului, pAnd la linia de hotar. Distanta, gi in cazul
lucrdrilor neparalele, se mdsoard tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat
al lucrdrii de linia de hotar gi p6nd la aceastd linie.
insd, art. 616 C.civ. permite proprietarului sd igi deschidd, fdrd limitd de distan-
!i, ferestre de lumind dacd sunt astfel construite incAt si impiedice vederea spre
fondul invecinat.

6.2.5. Linite referitoore la dreptul de trecere

Proprietarulfondului care este lipsit de acces la calea publicd are dreptul sd i se

permitd trecerea pe fondul vecinului siu pentru exploatarea fondului propriu.
Trecerea trebuie sd se facd in conditii de naturi sd aducd o minimd stAnjenire
exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publicd; in
cazul in care mai multe fonduri vecine au acces la calea publicS, trecerea se va
face pe fondul cdruia i s-ar aduce cele mai puline prejudicii. Dreptul de trecere este
 lnstitufii de drept civil

imprescriptibil' Else stinge in momentul in care fonduldominant

dobAndegte un alt
acces la calea publica (art. 617 C.civ.).
-t
are.caracter de accesoriu at fondutui, de care nu poate
,?l"JJ1-9: -tr,ecere fi 4

titutarutui dreptutui de proprietate asupra t"r".rrri;;-r;;;;:

ly:i*1-1:l'P-r]:."
zintd fondul aservit, dreptul de trecere durAnd cAt timp se menline situatia din care
s-a ndscut.
Art' 617 alin. (1) C.civ. vizeazd imposibilitatea absotutd de iegire $
public a celui care reclamd constituirea unui
la drumul
drept de trecere pe terenul proprie- 4
tatea altei persoane, textul gdsindu-gi aplicare in situafia
in care pentru proprietarul
fondului dominant nu existd nicio iegire la calea publicd.
intrucat instituirea unui
drept de trecere constituie o ingridire a dreptului d'e proprietate
pentru proprietarul
fondului aservit, cu consecinta micaorrrii valorii economice, a
deoarece exercitarea
dreptului de trecere influenleazd negativ folosirea
deplind a terenului aservit, daci r1
locul infundat are iegire la calea puotica pe un 'f
drum care poate oeveni prr"r"lir
cu efectuarea unor chertuieri, textur nu igi mai gdsegte
apricare.irl G
Detentorur fondurui care nu are acces ra carea pubricd
(de exempru, arendagur,
locatarul etc.) nu are calitatea procesuali de
a solicita ,""uno"gi"rea unui drept de o
trecere, ci el va trebui sd ii solicite proprietarului
acestui fond iarendatorului, loca-
torului etc.) sd ii asigure forosinta terenurui dat
in arenda, rocalirn" etc.pj
Din art.620 arin. (1) c.civ., rezurta cd proprietarur fondurui
pe care se face
trecerea (proprietarulfondului aservit) este indreptilit
s5 pretinJd o despdgubire de
la proprietarul fondului lipsit de acces la calea pubiica
lproprietarut fondului domi-
nant), care, in caz de.neinleregere a pd(iror, a
va fi stabiritd de instantd, insi numai
la cererea proprietarului fondului aservit. Termenul a
de prescriptie
pentru dreptul la
acliunea in despdgubire pe care o are proprietarul
fondului aservit impotriva pro-
I
prietarului fondului dominant incepe sd rll
curgd din momentul stabilirii dreptului de
trecere. d
ins5, proprietarur fondurui dominant nu poate fi u
obrigat sd dea in compensare
proprietarului fondului aservit o suprafald
de teren ., .*
servegte ca
G

"guti
acces la calea pubricd, ci numai ra despigubiri pentrulaguba "rr" cauzati.
Dacd lipsa accesului provine din vanzare, schimb, partaj
juridic, trecerea nu va putea fi cerutd sau dintr_un art act t
decat celor care au dobdndit partea de teren
pe care se fdcea anteriortrecerea u
[art.61B alin. (1) C.civ.].
u

ht',:
r
- impediment des'a
spele, decis cd existenfa unei pante incrinate de 60 de grade
un l]] nu constituie
naturd sd confere ierenului reclamantei
sensulfosturuiart. 616.c.civ. din 1864 (coresponoentutirt. ""iit"i"J-0" ,,loc infundat,, in m

stabilit ce se poate reariza o care de a"i"s t" 'orrrur

oi7-c.tjr.r, cat timp expertura
pubric, iar impie;.1rarea cd recramanta E
nu are mijloace materiale pentru ame-najarea
cdii oe abces ta Jru.li[,luri. nu are relevantd m
juridics, deoarece caracterur oe toc
infunoat iJ terenutui nu este ;ri;;;G;;J;f,fi,'e1il; 0
materiale ale proprietarurui.pe.ntru a-gi asiguraaccesur
ra drumur pubric - c.A. ragi, dec. civ.
nr' 698 din 8 mai 2oo2,in Jurpprudenya curlii de
Apet lagiin mat'iiie iivita pe anut 2002, de
, Ed. Lumina'1"*, er"rr"gti ,2004, p. 32.
%''Al,rl:ar,-M..Qn1t,
se vedea $icuftea de Apel Bucuregti, seclia tv-acivita,
a dec. nr. 1326 din 25 iunie
2007, in curtea de Aoer Bucuregti,
Ed. Wolters Kluwer, ZOOZ, p. OOZ urm.
-"-'- de'practicd
cutegere - irJi"ilra i, materie civilEr 2007,
|i
 l. Dreptul de proprietate

in cazul in care lipsa accesului este imputabild proprietarului care pretinde tre-
cerea, aceasta poate fi stabilitd numai cu consimlimAntul proprietarului fondului
care are acces la calea publici 9i cu plata dublului despdgubirii [art.61B alin. (2)
C.civ.l.
Art.619 C.civ. prevede cd intinderea gi modul de exercitare a dreptului de
trecere sunt determinate prin inlelegerea pdrlilor, prin hotdrAre judecdtoreascd sau
printr-o folosintd continud pe timp de 10 ani'
in cazul in care inceteazd dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este
dator sd restituie despdgubirea incasatd, cu deducerea pagubei suferite in rapod
cu durata efectivd a dreptului de trecere [art, 620 alin. (2) C'civ'].
Trebuie amintite 9i dispoziliile art.772 C.civ., din care rezultd cd servitutea
(dreptul) de trecere va putea fi riscumpdratd de proprietarul fondului aservit dacd
existe o dispropo(ie viditi intreutilitatea care o procurd fondului dominant 9i
inconvenientele sau deprecierea provocatd fondului aservit; in caz de neinlelegere
intre pdrti, instanla poate suplini consimlimAntul proprietarului fondului dominant,
iar intr-o asemenea situatie, la stabilirea pretului de rdscumpdrare, instanla va line
cont de vechimea servitulii (dreptului de trecere) gi de schimbarea valorii celor
doud fonduri.

6.2,6. Alte limite legole

Proprietarul este obligat sd permitd trecerea prin fondul sdu a relelelor edilitare
ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeagi zond, de natura conductelor de
apA, gaz sau altele asemenea, a canalelor gi a cablurilor electrice, subterane ori
aeriene, dupi caz, precum 9i a oricdror alte instalalii sau materiale cu acelagi scop.
Aceastd obligalie subzistd numai pentru situalia in care trecerea prin altd parte ar fi
imposibild, periculoasd sau foafie costisitoare. ln toate cazurile, proprietarul are
dreptul la plata unei despigubiri juste. Dacd este vorba despre utilitdli noi, despi-
gubirea trebuie si fie gi prealabild, Clddirile, curlile gi grddinile acestora sunt
exceptate de la acest drept de trecere, dacd ea are ca obiect conducte gi canale
subterane, in cazulin care acestea sunt utilitdli noi (art. 621 C.civ.).
Att.622 C.civ. stabilegte obligalia proprietarului de a permite folosirea fondului
sdu pentru efectuarea unor lucrdri necesare fondului invecinat, precum 9i accesul
vecinului pe terenul sdu pentru tdierea crengilor 9i culegerea fructelor, in schimbul
unei despdgubiri, daci este cazul. $i aceastd obligalie subzistd numai pentru situalia
in care trecerea prin altd parte ar fi imposibild, periculoasi sau foafie costisitoare.
Proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobAndi
posesia unui bun al siu, ajuns intAmpldtor pe fondul respectiv, dacd a fost ingtiin-
tat in prealabil. in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justd des-
pigubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum 9i pentru
cele pe care bunul le-a cauzat fondului (art. 623 C.civ.).

6.3. Limite convenlionale (voluntare)

An. 626 C.civ. permite instituirea de limite in exercitarea dreptului de proprietate

prin acte juridice, cu condilia de a nu se incdlca ordinea publici gi bunele moravuri.
 lnstitulii de drept civil

Limitele in exercitarea dreptului de proprietate care sunt create prin vointa

pdrtilor, exprimatd in acte juridice, se numesc limite convenlionale sau limite volun-
tare, aceastd din urmd denumire fiind mai exacti decAt denumirea folositd de
Codul civil, deoarece asemenea limite pot fi create nu numai prin convenlie, ci
9i
prin act juridic unilateral, spre exemplu, prin testament.
Limitele conventionale ale exercitdrii atributelor dreptului de proprietate au ridi-
cat o serie de probleme referitoare la valabilitatea clauzelor ce le stabilesc, atunci
cAnd ar fi vorba despre inalienabilitatea lucrului (spre exemplu, in actul juridic
translativ de proprietate s-ar insera o clauzd prin care s-ar interzice dobAnditorului
instrdinarea bunului cumpirat, donat, primit cu tiflu de legat etc.). Tocmai de
aceea, art'.627'629 C.civ. neglementeazd in mod expres clauza de inalienabilitate,
Potrivit art.627 alin. (1) C.civ., clauza de inalienabilitate este valabild numai
atunci cAnd:
- s-ar justifica pe un interes serios gi legitim;
- ar fi instituitl pentru o perioadd de cel mult 49 de ani, termenul incepAnd si
curgd de la data dobAndirii bunului,
Dacd a dispdrut interesul care a justificat clauza de inalienabilitate sau cAnd un
interes superior o impune, dobAnditorul poate solicita instantei si fie autorizat sd
dispund de bun chiar inainte de implinirea termenului pentru care a fost stipulatd
inalienabilitatea.
Arl.627 alin. (4) C.civ. prevede gi un caz de inalienabilitate conventionali impli-
cit5. Potrivit acestui text de lege, clauza de inalienabilitate este subinleleasd in
conventiile din care se nagte obligalia de a transmite in viitor proprietatea
cdtre o
persoand determinatd sau determinabili.
lnvocarea clauzei de inalienabilitate este conditionatd de ?ndeplinirea a Bi
doud
conditii, de valabilitate gi de opozabilitate.
Astfel, fiind introdusE intr-un act juridic, clauza de inalienabilitate poate fi lovitd
de nulitate iar, in cazul in care clauza a fost determinanti la incheierea actului
respectiv, nulitatea clauzei va atrage nulitatea intregului act. in contractele
cu tilu
oneros, caracterul determinant se prezumi, pand la proba contrarie.
Pentru a putea fi invocatd impotriva dob6nditorilor bunului sau a creditorilor
proprietarului care s-a obligat sd nu instrdineze bunul, trebuie indeplinite gi
con-
ditiile de opozabilitate, deci clauza de inalienabilitate este supusd formalitaiilor de
publicitate prevdzute de lege, dacd este cazul. insd, in cazul bunurilor
mobile, sunt s-
aplicabile regulile dobAndirii proprietitii prin posesia de bund-credinf5. De aseme-
nea, clauza de inalienabilitate inseratd intr-un contract cu tiflu gratuit este opo- SE
zabild gi creditorilor anteriori ai dobAnditorului.
@
in cazulin care clauza de inalienabilitate este valabil5, dar nu au fost indeplinite
condiliile de opozabilitate, iar bunul a fost instrdinat, beneficiarul clauzei de inalie- Jlf
nabilitate nu se mai poate prevala fa!5 de terlul dobAnditor de clauza de inalie-
nabilitate, insd are dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu
s-a
conformat obligaliei conventionale de inalienabilitate.
Efectul clauzei de inalienabilitate consti in aceea cd, pAnd la expirarea terme-
.o,l
nului previzut in cuprinsul ei, bunul nu mai poate fi instriinat prin acte juridice
rnter lllfi
vivos. De asemenea, aga cum prevede art. 62g alin. (3) c.civ., bunul pentru care
 l. Dreptul de Proprietate

obiectul unei urmariri

s-a stipulat inalienabilitatea nu este susceptibil de a forma
s;tite cAt timp clauza pi"Or." efecte, dacd prin lege nu
se prevede altfel. insd,
nu poate opri
astfel cum dispune art.AZl alin. (5) C.civ., clauzade inalienabilitate
:ransmiterea bunului pe calea succesiunii'
contractului sina-
Nerespectarea clauzei de inalienabilitate atrage rezolutiunea
clauzei de inalienabi-
agmatic in .rr" a fost inserati. De asemenea, beneficiarul
sau te(ul in favoa-
tIte, adicd instriindtorul din contractul in care a fost inseratd
.ea cdruia s-a stipulat inalienabilitatea, poate cere anularea actului subsecvent
'echeiat cu incilcarea clauzei [art. 629 alin' (1) qi (Z) C'civ']'

proprietate privati
7. Enumerarea moduritor de dobdndire a dreptului de
proprietate se
DupS cum rezulta din art.557 alin. (t) si (z) c.civ,, dreptul de
coate dobandi, in condiliile legii:
- prin convenlie (translativd);
- prin mogtenire legald sau testamentar5;
- prin accesiune;
- prin uzucaPiune; al fructelor;
- ca efect al posesiei de bund-credin1d in cazul bunurilor mobile 9i
- prin ocuPaliune;
- prin tradiliune't'l proprie-
- prin hotdiAre judecdtoreasca, atunci cAnd aceasta este translativd de
:ate prin ea insdgi;
prin efectul unui act administrativ, insS numaiin cazurile expres previzute de
-
3^6

Alin. (3) al aceluiagi articol dispune cd prin lege pot fi reglementate 9i alte
'noduri de dobAndire a dreptului de proprietate'

8. Regimuljuridic al imobitelor proprietate privati

8.1. Realizarea gi desfiinta rea construcliilor

in
Articolul 559 alin. (2) c,civ. dispune c5 ,,proprietarul poate face, deasupra 9i
subsolul terenului, toate construcliile, plantaliile 9i lucrdrile pe care le
gisegte de
cuviintd, in afari de exceptiile stabilite de lege, 9i poate trage din
ele toate foloa-
in conlinutul juridic al dreptului de
sele pe care acestea le-ai produce". Agadar,
proprietate care are ca obiect un leren existd in mod firesc posibilitatea titularului
posibil ca proprietarul sd permitd
de a edifica orice constructie. De asemenea, este
unei alte persoane sd construiascd pe terenul sdu (spre exemplu,
in temeiul unei
convenlii de constituire a unui drept de superficie)'

de dobAndire a
in realitate, traditiunea, prin ea insigi, nu constituie un mod distinct
l1l
(spre darurile
i"'cazul anumitor convenlii translative exemplu,
dreptului de proprietat", Ci
manuale), remiterea bunului nu inseamna executarea obligatiei asumate,
ci este chiar o
condilie pentru incheierea valabild a actului iuridic'
 lnstituiii de drept civll

Regula potrivit cereia proprietarul poate realiza pe terenul seu orice constructie
nu este insd absolutd, ci trebuie privitd in cadruljuridic general al amenajirii teriio-
riului 9i cel al execut5rii, al transformdrii gi al demoldrii constructiilor gi, de asere-
nea, trebuie sd se !ind c_ont de dispozifiile legale privind amplasarea constructiilor gi
calitatea in constructii, Dispoziliile cuprinse in Legea nr. 350/2001 privind arenr-
jarea teritoriului gi urbanismul, precum gi cele cuprinse in Legea nr.
50/1991 privind
autorizarea executdrii lucririlor de constructii, republicati, cu modificdrile ulterioa-
re, stabilesc principiile generale in aceasti materie,
Amenajarea teritoriului reprezintd o activitate complexd care are ca scop armo-
nizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice gi
culturale, stabilite la nivel national gi local pentru asigurarea echilibrului in dezvoi-
tarea diferitelor zone ale tirii, urmdrindu-se cregterea coeziunii eficientei relatiilor
9i
economice gi sociale dintre acestea. Potrivit art. 9 din Legea nr. s50/2d01, princi-
palele obiective ale amenajdrii teritoriului sunt: dezvoltarea economici gi
sociald
echilibratd a regiunilor 9i zonelor, cu respectarea specificului acestora, imbuni-
tetjr-e1 calitdfii vietii oamenilor gi colectivitifilor umane, gestionarea
in spiritul dez-
voltdrii durabile a resurselor naturale gi a peisajelor naturale gi culturale,
utilizarea
ralionald a teritoriului giconservarea gidezvoltarea diversitdlii tulturale.
Urbanismul este componenta cea mai importantd a amenajdrii teritoriului,
avdnd
ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localititilor, prin realizarea
stra-
tegiilor de dezvoltare pe termen scuft, mediu gi lung, erincipateie obiective
ale acti-
vitilii de urbanism, potrivit art. 13 din Legea nr,350/2001, sunt:imbundtitireacon-
difiilor de viali prin eliminarea disfunctionalitdtilor, asigurarea accesului
ta infra- E
structuri, servicii publice gi locuinte convenabile pentru t61i locuitorii;
crearea condi- \i
tiilor pentru satisfacerea cerinlelor speciale ale copiilor, vArstnicilor gi
ale persoa- \
nelor cu handicap; utilizarea eficientd a terenurilor, in acord cu functiile
urbanistice
adecvate gi extinderea controlatd a zonelor construite; protejarea gi punerea
in
valoare a patrimoniului cultural construit gi natural; asiguraiea caiitalii
cadrului
construit, amenajat gi plantat din toate localitdtile urbane gi rurale; protejarea
loca-
litdlilor impotriva dezastrelor naturale. Activitatea de amenajare a
teritoriului gi
urbanism este infdptuitd de organele administratiei centrate
donatd la nivel nationalde Guvern.
iilocate, fiind cooi-

Certificatul de urbanism este actul de informare, cu caracter obligatoriu, prin

care autoritatea administraliei publice judelene sau locale face cunoscute
regimul
juridic, economic Ai tehnic al imobilelor, precum gi conditiile
necesare pentru reali-
z:rea unor investitii, tranzaclii imobiliare gi alte operaliuni imobiliare potrivit legii.
Potrivit arl. 29 alin. (2) din Legea nr. 350/200'1, certificatul de urbanism
este obli-
gatoriu pentru adjudecarea, prin licitalie, a lucrdrilor de proiectare gi
de execulie a
lucrdrilor publice, precum gi pentru intocmirea documentatiilor cadastrale
de coma-
sare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel pulin trei parcele.
in
cazul vdnzdrii de imobile, solicitarea certificatului de urbanism
lcare va cuprinde
informa[ii referitoare la consecintele urbanistice ale operaliuniij este
facultativi.
Conform art. 6 din Legea nr. SOitggt, republicatd, certificatulde urbanism
se emite
9i in vederea concesiondrii de terenuri, a adjudecdrii prin licitalie a proiectdrii
 L Dreptul de proprietate 31

lucririlor publice intaza de studiu de fezabilitate, precum gi pentru cereri in justilie

9i operatiuni notariale privind circulalia imobiliard'
Certificatul de urbanism reflecti statutul documentaliilor de urbanism repre-
zentate de Planul urbanistic general gi regulamentul local aferent acestuia, Planul
urbanistic zonal gi regulamentul local aferent acestuia, precum gi Planul urbanistic
de detaliu, Planul urbanistic general face obiectul revizuirii la intervale de cel mult
10 ani. Planul urbanistic zonal reglementeazd condiliile de amplasare a investiliilor,
indiferent de natura lor gi de beneficiar.
Certificatul de urbanism se emite de pregedinlii consiliilor judelene, primarul
general al municipiului Bucuregti sau, dupd caz, primari, la cererea persoanelor
lizice sau juridice, in vederea oblinerii ulterioare a autorizatiei de executare a lucrd-
rilor de construclii gi a instalaliilor aferente acestora, precum gi in vederea desfiin-
tdrii construcliilor. El nu conferd dreptul de a construi, de a amenaja un anumit
teren sau de a-l planta [art. 29 alin. (4) din Legea nr. 350/2001 9i art. 6 alin. (5) din
Legea nr. 50/1991 , republicatS, modificatd gi completatSl.
in certificatul de urbanism se va menliona in mod obligatoriu scopul pentru care
a fost eliberat. Din punctul de vedere al regimuluijuridic al imobilului, certificatul de
urbanism trebuie si contind mentiuni referitoare la: dreptul de proprietate asupra
imobilului gi servitulile de utilitate publicl care il greveazd; situarea terenului in
intravilan sau in afara acestuia; prevederi ale documentaliilor de urbanism care
instituie un regim special asupra imobilului (zone protejate, zone in care aclioneazd
dreptul de preempliune asupra imobilului, interdiclii definitive sau temporare de
constructie sau dacd acesta este inscris in Lista cuprinzAnd monumentele istorice
\ din RomAnia), precum gi alte menfiuni prevdzute de lege.tll
\ Potrivit art. 1 din Legea nr.50/1991, republicatd, modificatd gi completatd, exe-
cutarea lucrdrilor de constructii este permisd numai pe baza unei autorizalii de
construire. Nerespectarea normelor juridice din acest domeniu nu afecteazi, in
principiu, dreptul de proprietate, insd atrage pentru cel in cauzd sancliuni adminis-
trative sau penale, instanla avAnd posibilitatea sd dispund, la cererea organelor
abilitate, incadrarea lucrdrilor in prevederile autoriza[iei sau desfiinlarea construc-
tiilor nelegal realizate [ad. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, republicati].
Autorizalia de construire este un act al autoritdlii publice locale pe baza cdruia
se asigurd aplicarea misurilor prevdzute de lege privitoare la amplasarea, proiec-
tarea, executarea gi funclionarea constructiilor. Ea se emite in temeiul gi cu res-
pectarea prevederilor documenta{iilor de urbanism gi de amenajare a teritoriului,
avizate gi aprobate potrivit legii.lzl in vederea emiterii autorizatiei de construire, este

t1l
Certificatul de urbanism cuprinde gi elemente referitoare la regimul economic ai tehnic
al imobilului (folosinla actuald, reglement6ri fiscale specifice zonei, procentul de ocupare a
terenului, coeficientul de utilizare a terenului, echiparea cu utilitdli, circulalii gi accese pieto-
nale gi auto, parcaje necesare, alinierea terenului 9i a construcliilor fala de strdzile adiacente
terenului, indllimea minimd gi maximd admisl etc.).
tzl Autorizdtiile de construire sau de desfiintare, emise cu incdlcarea prevederilor legale,
pot fi anutate de cdtre instanlele de contencioi administrativ, cererea putanO fi introdusd gi
de cdtre prefect, inclusiv la sesizarea organelor de control ale lnspectoratului de Stat in
Construclii.
 lnstitutii de drept civil

necesard o cerere in acest sens formulatd de citre delindtorultitlului de proprietate -:.l il

asupra imobilului (teren gi/sau constructie) ori a altui act care ii conferd dreptul de
construire sau de desfiinlare, in condiliile legii. in doctrind s-a subliniat cd noliunile -.]1

de titlu de proprietate gi de act care si confere dreptul de construire trebuie in!e-

lese in sensul de ne.gotium ruris sau de temei juridic al dreptului exercitat asupra
imobilului respectiv.tll Autorizatia se emite, in cel mult 30 de zile de la data inre-
gistrdrii cererii, de cdtre pregedintele consiliuluijudelean, primarul general al muni- s,c,
cipiului Bucuregti sau, dupi caz, primar, pe baza documentatiei depuse, care va
cuprinde, printre altele, certificatul de urbanism, dovada titlului asupra terenului 'o)
gi/sau construcliilor, precum gi proiectul pentru autorizarea executdrii lucrdrilor de
constructii.
De la obligativitatea oblinerii autorizaliei prealabile nu se poate deroga decAt in 3a
cazurile strict prevdzute de art. 11 din Legea nr.50/1991, pentru lucrdri care nu I

modifici structura de rezistenld g/sau aspectul arhitectural al constructiilor.

De asemenea, operatiunile de demolare, dezafectare ori dezmembrare, partiali
sau totald, a constructiilor gi a instalatiilor aferente, precum gi a oricdror amenajdri :,e
pot fi flcute numai pe baza autorizatiei de desfiinlare, obtinutd ?n prealabil
de la
aceleagi autoritdti publice giin aceleagi condilii ca'autorizatia de construire (art. g
din Legea nr. 50/1 991, repubticatd).t21 4
Constructiile de orice fel pot fi amplasate numai in intravilanul localititilor (art. 91
din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, modificatd
9i republicatd). prin exceptie,
unele construclii care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de
mediu pot fi amplasate ?n extravilan pe baza studiilor ecologice de impact. Vor fi
amplasate in extravilan gi constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa in :€
intravilan, precum gi addposturile de animale. =r
Este interzisi amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din
extravilan de clasa I gi a ll-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrdri de imbundtd-
tiri funciare, precum gi pe cele plantate cu vii gi livezi, parcuri nationale, rezervatii, i r'-

monumente, ansambluri arheologice gi istorice. De la aceast5 reguli sunt excep- -t

tate constructiile cu destinatie militard, cdile ferate, goselele de importanld deose-
bit5, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, liniile electrice de inalti fa
tensiune, lucrdrile de gospoddrire a apelor gi realizarea de surse de apd.

8.2. Circulalia juridici a imobilelor proprietate privati -1il

Constructiile gi terenurile aflate ?n proprietate privati, indiferent de titular (per-

soane fizice, persoane juridice, statul sau unitdtile administrativ-teritoriale), .unt in
circuitul civil general, astfelincAt ele pot fi instrdinate (dobAndite) prin oricare dintre
modurile de dobAndire a proprietdlii reglementate de lege.
De asemenea, dreptul de proprietate privatd asupra constructiilor sau terenu-
rilor este compatibil cu constituirea unor drepturi reale principale dezmembri-
- 'r
-t
l]19,
tll..t*, D.rept civir. Drepturite reare principale, Ed. AlrBeck, Bucure$ti, 2001, p. 136. :r
'' Normele juridice referitoare la autorizarea efectudrii sau a desfiintdrii-construciiilor
se ;
aplicd tuturor.executanlilor de asemenea lucrdri, inclusiv in ceea ce
proprietate
[rivegte f!i
publicd. "onifrr.1iir"
 l. Dreptul de proprietate 33

minte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitalie, servitute, superficie), pre-
cum gi cu constituirea unor garanlii reale imobiliare (ipotece imobiliard gi privilegii
imobiliare).
Persoanele fizice sau juridice striine pot dobAndi dreptul de proprietate asupra
constructiilor fdri nicio restric!ie.
'[nsi,
in privinla terenurilor situate in BomAnia, cetd]enii striini, apatrizii 9i per-
soanele juridice streine pot dobAndi dreptul de proprietate asupra acestora in con-
diliile prevdzute de arl.44 alin. (2) din Constitulie gi de Legea nr.31212005. Astfel,
textul din Constitutie prevede cd,,cetdlenii strlini gi apatrizii pot dobAndi dreptul de
proprietate privind terenurile numai in condi{iile rezultate din aderarea FlomAniei la
Uniunea Europeand gidin alte tratate internalionale la care RomAnia este parte, pe
bazd de reciprocitate, in condiliile prevdzute de legea organici, precum gi prin
mogtenire legali". Legea nr. 31212005 privind dob6ndirea dreptului de proprietate
privati asupra terenurilor de citre cetdlenii strdini gi apatrizi, precum gi de citre
persoanele juridice strdine acordi posibilitatea condilionatd a dobAndirii dreptului
de proprietate asupra terenurilor, in privinla acestor categorii de persoane, con-
dilionat de aderarea RomAniei la Uniunea Europeani, gi chiar decalat fald de
momentul aderdrii, precum gi in condiliile tratatelor internalionale la care FlomAnia
este parte.
Prin dispozilii legale exprese, pot fi instituite unele interdictii temporare cu pri-
vire la exercitarea atributului dispoziliei juridice prin instrdinarea construcliilor sau
terenurilor (spre exemplu, art.9 din Legea nr. 112l1995 a instituit o inalienabilitate
temporari, stabilind cd locuinlele cumpdrate de chiriagi in condiliile acestei legi nu
pot fi instrdinate prin acte juridice intre vii, timp de 10 ani de la data cumpdrdrii,
eventualul act de instriinare cu nerespectarea acestei interdiclii fiind lovit de
nulitate absolutd). Art. 9 alin. (8) care instituia aceast5 interdiclie a fost abrogat prin
art. 230 lit. !) din Legea nr.7112011. De asemenea, in anumite cazuri expres gi
limitativ prevdzute de lege, instriinarea este supusd unei autorizdri prealabile [de
exemplu: art.12 alin. (2) din Decretul-lege nr.61/1990 a prevdzut cd, pAnd la ram-
bursarea integrali a creditului cdtre Casa de Economii 9i Consemnaliuni, locuinla
dobAnditd in conditiile acestui act normativ nu putea fi instrlinatd decAt cu autori-
zarea prealabili a Casei de Economii gi Consemnaliuni, sub sanctiunea nulitdlii
relative; art. 5 din Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imo-
biliare dispune cd, pdnd la rambursarea integrald a creditului, imobilul ipotecat poa-
te fi instrainat de cdtre debitorul care a constituit ipoteca numai cu acordul prealabil
al creditorului ipotecar, acord dat pentru fiecare instrdinare, sub sancliunea nulitilii
absolutel, ceea ce insd nu pune in disculie principiul liberei circulatii a terenurilor gi
constructiilor proprietate privati.
lndiferent de titularul dreptului de proprietate, in mdsura in care construclia care
face obiectul instrdindrii constituie un monument istoric, potrivit prevederilor Legii
nr. 42212A01 privind protejarea monumentelor istorice, republicatd, sub sancliunea
nulitilii absolute, instrdinarea poate opera numai cu respectarea dreptului de
preemp{iune in favoarea statului romAn ori unitilii administrativ-teritoriale. Pentru a
fi aplicabile dispoziliile art. 4 din lege privitoare la existenla dreptului de preemp-
tiune, este necesari intrunirea cumulativi a urmitoarelor conditii: constructia sd
 lnstitufii de drept civil

reprezinte un monument istoric (dispoziliile privitoare la dreptul de preempliune A

nefiind extensibile pentru situalia in care construclia se gdsegte pe un sit istoric ta

sau intr-o zond protejatd), instrdinarea se se producd prin vAnzare (donalia, c

mogtenirea sau alte modalitili de transfer al dreptului de proprietate nefiind asimi- d
late), bunul sd se afle in circuitul civil (exercitarea dreptului de preemptiune nefiind rj

de naturi sd acopere eventuale interdiclii de instrdinare). 5

O problemd distinctd legati de regimul instriindrii constructiilor 9i terenurilor o
reprezintd existenta unor condilii de formd necesare la incheierea actelor juridice
de instriinare.
Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 114l1996 privind locuinta, actele
juridice intre vii de instriinare a locuinlelor gi unitd[ilor individuale trebuie sd se
incheie in formd autenticd, sub sancfiunea nulitdlii absolute. De altfel, arl. 1244
C.civ. a impus forma autenlicd, ad validitatem pentru orice conven{ie care strdmuti
sau constituie drepturi reale ce urmeazd a fi inscrise in cadea funciard. Prin
urmare, orice convenlie prin care se instrdineazd un imobil (indiferent cd ar fi vorba
de o construclie sau de un teren) ori prin care se constituie un drept real imobiliar
trebuie, sub sancliunea nulitdlii absolute, si fie incheiatd prin inscris autentic.
Mai mult, inscrierea in cartea funciard in cazul instriindrii gi constituirii de
drepturi reale imobiliare va avea caracter constitutiv [art. BB5 alin. (1) C.civ.], deci
va fi o condilie de validitate pentru insdgi incheierea actului juridic respectiv, cu
precizarea cd prevederea legali referitoare la caracterul constitutiv al inscrierii in
canea funciard se va aplica numai dupi finalizarea lucrdrilor de cadastru pentru
fiecare unitate administrativ-teritoriald, pAnd la acea datd ?nscrierea fdcAndu-se
numai in scop de opozabilitate fali de terli.

Capitolul lll. Dreptul de proprietate publici

1. Noliune

Dreptul de proprietate publicd este acel drept de proprietate ce aparline statului

sau unitdlilor administrativleritoriale gi care are ca obiect bunuri care, prin natura
lor sau printr-o dispozilie speciald a legii, sunt de uz sau de interes public.
Trebuie mentionat c5, potrivit art. 554 alin. (2) C.civ., in lipsd de prevedere
legald contrard, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privatd se aplicd gi
dreptului de proprietate public5, in mdsura in care sunt compatibile cu aceasta.
Spre exemplu, in privinta limitelor exercitdrii dreptului de proprietate publicS,
art. 862 C.civ. dispune cd dreptul de proprietate publicd este susceptibil de orice
limite reglementate de lege pentru dreptul de proprietate privatd, in mdsura in care
acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public cdruia ii sunt destinate
bunurile afectate; incompatibilitatea se constatd prin acordul dintre titularul proprie-
tiliipublice gi persoana interesatd sau, in caz de divergenli, pe cale judecdto-
reascd, persoana interesati avAnd dreptul la o justd gi promptE despigubire din
partea titularului proprietd!ii publice.
Este de retinut c5, uneori, legiuitorul folosegte notiunea de,,proprietate publicd",
alteori pe aceea de,,domeniul public", astfel incAt se pune problema de a 9ti dacd
 L Dreptul de proprietate 35

existe suprapunere intre cele doud noliuni. in ceea ce ne privegte, apreciem cd

rispunsul este afirmativ, in sensul ci dreptul de proprietate publicd are ca obiect
bunuri apartinAnd domeniului public. in alte cuvinte, domeniul public este format
din bunurile proprietatea publicd a statului sau a unitdtilor administrativ-teritoriale
(judelul, municipiul, oragul, comuna), adicd din acele bunuri care, prin natura lor
sau prin destinalia legii, sunt de uz sau de interes public.lll

2. Titularii (subiectele) dreptului de proprietate publici

Aga cum rezultd din art. 136 alin, (2) din Constitulie, precum gi din art.858
C.civ., numai statul gi unitdlile administrativ-teritoriale pot fi titulari ai dreptului de
proprietate publicd,
in cazul bunurilor din domeniul public de interes nalional, dreptul de proprietate
publici apartine statului. Bunurile din domeniul public de interes (public) judelean
sau local sunt in proprietatea publicd a unitdtilor administrativ-teritoriale (judetul,
municipiul, oragul, comuna),
ln acest sens, art. 3 alin. (2) din Legea nr.21311998 privind bunurile proprietate
oublicd dispune cd ,,domeniul public al statului este alcdtuit din bunurile prevdzute
la art. 136 alin. (3) din Constitutie, din cele prevdzute la pct. I din anexd, precum gi
din alte bunuri de uz sau de interes public nalional, declarate ca atare prin lege";
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 21311998 stabilegte cd ,,domeniul public at judetetor
este alcdtuit din bunurile prevdzute la pct. ll din anexd gi din alte bunuri de uz sau
de interes public judelean, declarate ca atare prin hotdrAre a consiliului judetean,
dacd nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national". in
sfArgit, art. 3 alin. (4) din Legea nr.21311998 stabilegte cd ,,domeniul public al co-
munelor, al oragelor gi al municipiilor este alcdtuit din bunurile prevdzute la pct. lll
din anexd gi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare
prin hotdrAre a consiliului local, dacd nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau
de interes public national orijudetean".
De retinut cd niciun alt subiect de drept (persoand fizicd sau persoand juridici,
indiferent dacd aceasta din urmd ar fi de drept privat sau de drept public) nu poate
fi titular al dreptului de proprietate publicd, imprejurarea cd persoane juridice de
drept public primesc in administrare bunuri din domeniul public ori cd altor
persoane juridice sau fizice le sunt concesionate ori inchiriate sau le sunt date in
folosinla gratuitd asemenea bunuri nu reprezintd altceva decAt modalitdti specifice
de exercitare a dreptului de proprietate publicd, fdri insd a transforma un astfel de
subiect de drept in titular al dreptului de proprietate publicd, ci numai in titular al
unui drept de administrare, de concesionare sau de folosintd.

t1l
Menliondm totugi cd sunt 9i autori care deosebesc, pe de o parte, domeniul public in
sens larg, ce ar cuprinde toate bunurile care, indiferent de forma de proprietate (publicd sau
privata), prin natura lor sau printr-o dispozilie speciald a legii, trebuie pdstrate gi transmise
generatiilor viitoare, iar, pe de altd pafte, domeniul public in sens restrdns, care ar cuprinde
bunurile proprietatea publicd a statului gi a unitdlilor administrativ-teritoriale, precum 9i
serviciile publice.
 lnstitutii de drept civil

3. Obiectul dreptului de proprietate publici

Atdt art. 136 alin. (3) din Constitulie, cAt gi art.859 C.civ. enumerd anumite
bunuri ce aparlin exclusiv proprietdlii publice: bogaliile de interes public ale sub-
solului, cdile de comunicalie, spaliul aerian, apele cu potential energetic valorifi-
cabil gi acelea ce pot fifolosite in interes public, plajele, marea teritoriald, resursele
naturale ale zonei economice gi ale platoului continental; in partea sa final6,
acelagi text dispune cd, prin lege, pot fi stabilite gi alte bunuri care sd formeze
obiectul exclusiv al proprietdlii publice.
Dispozilii legale referitoare la bunurile ce alcituiesc domeniul public (deci
obiectul dreptului de proprietate publicd) intAlnim 9i in alte acte normative. Astfel,
art.4 alin. (a) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar dispune cd,,terenurile
din domeniul public sunt cele afectate unei utilitdli publice", iar art.5 alin. (1) din
aceeagi lege enumerd terenurile care apartin domeniului public: terenurile pe care
sunt amplasate construclii de interes public, piele, cdi de comunicatii, retele
stradale gi parcuri publice, porturi gi aeroporturi, terenurile cu destinatie forestierd,
albiile rAurilor 9i fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime
interioare gi al mdrii teritoriale, lSrmurile Mdrii Negre, inclusiv plajele, terenurile
pentru rezervatii naturale 9i parcuri nationale, monumentele, ansamblurile gi siturile
arheologice gi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apdrdrii sau
pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura
lor, sunt de uz sau interes public; art. 7 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de
stat a RomAniei, care include ?n domeniul public culoarul de frontierd gi fAgia de
protectie a frontierei, respectiv imobilele in care functioneazi punctele pentru trece-
rea frontierei gi terenurile aferente acestora; arl. s7 alin. (1) din Legea nr. 1 14l1996 a
locuintei, care prevede cd ,,locuinlele de protocol sunt proprietatea publicd a
statului"; art. 1 din Legea nr. 85/2003 a minelor, potrivit cdruia ,,resursele minerale
situate pe teritoriul gi in subsolul lerii gi al platoului continental din zona economicd
a RomAniei (...) fac obiectul exclusiv al proprietdlii publice gi apartin statului
roman"; arl. 120 alin. (1) din Legea nr. 21s12001 a administratiei publice locale,
conform ciruia apartin domeniului public de interes local sau judelean bunurile
care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public ai nu sunt
declarate prin lege de uz sau de interes public nalional etc.
Legea nr.213/1998 conline o anexd, modificatd prin Legea nr.241l2OO3,in
care sunt mentionate, cu caracter exemplificativ, bunurile ce alcdtuiesc domeniul
public al statului gi al unitdlilor administrativ{eritoriale.
Delimitarea dintre domeniul public national, judelean gi local se face in condiliile
legii [art. 860 alin. (2) C.civ.]. Bunurile care formeaza obiectul exclusiv at proprietdtii
publice a statului sau a unititilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice
nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitdtii
administrativ-teritoriale sau invers decAt ca urmare a modificdrii legii organice. in
celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public alstatuluiin domeniul public
al unit5lii administrativ-teritoriale gi invers se face in condiliile legii [art. 860 alin. (3)
C.civ.l.
 L Dreptul de proprietate

Este de relinut cd legiuitorul nu a urmarit sd ofere o enumerare exhaustive a

bunurilor ce formeazi obiectul dreptului de proprietate publicd (de altfel, practic,
acest lucru ar fi greu de realizat), ci mentioneaze,in concret, anumite bunuri ce
alcdtuiesc domeniul public, iar apoi se mullumegte sE recurgd la o determinare
genericd (bunuri care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public).
Agadar, apartenenla unui bun, proprietatea statului sau a unitdtilor admi-
nistrativteritoriale, la domeniul public se deduce prin utilizarea a doud criterii:
- indicarea expresi a legiuitorului;
- natura bunului, in sensul ce acesta este de uz public (bunul este afectat folosin-
lei publice directe)sau de interes public (bunuleste afectat unuiserviciu public).t11
Sub acest aspect, orice lucru susceptibil de apropriere poate constitui obiect al
dreptului de proprietate publicd, iar unele lucruri, determinate in mod expres de
lege, sunt obiect numai al dreptului de proprietate publicd, neputdnd fi gi obiect al
dreptului de proprietate privatd.
Ca o consacrare legald a determinirii apartenentei unui bun proprietatea sta-
tului sau a unititilor administrativ{eritoriale la domeniul public, prin utilizarea, alter-
nativd, a celor dour criterii, mentiondm gi art.3 alin. (1) din Legea nr.213/199g,
care dispune ci,,domeniul public este alcdtuit din bunurile prevdzute la art. 136
alin. (3) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integrantd din
prezenta lege gi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura
lor, sunt de
uz sau de interes public Ai sunt dob6ndite de stat sau de unitilile administrativ-
teritoriale prin modurile prevdzute de lege", precum gi art. g5B c.civ., potrivit cdruia
,,proprietatea publici este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unititi
administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaralia
legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia sd fie dobAndite prin
unul dintre
modurile prevdzute de lege".
Subliniem ci unele acte normative stabilesc un regim juridic special privitor la
pdstrarea, conservarea, gospoddrirea gi administrarea anumitor bunuri,
indiferent
de titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. Aceasta nu inseam-
ni insd ci bunurile in discutie ar apaftine in mod obligatoriu domeniului public, ci
solutia trebuie dati prin raponarea la cele doud criterii menlionate mai sus.

4. caracterele iuridice specifice dreptului de proprietate pubtici

Dreptului de proprietate publicd ii sunt specifice urmdtoarele caractere juridice:

- inalienabilitatea;
- imprescriptibilitatea;
- insesizabilitatea.
in acest sens, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1g/1gg1 prevede cd,,terenurile care
fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile gi imprescriptibile,, (spre
deosebire de art. 6 din aceeagi lege, care dispune cd terenurile din domeniul privat

. ,tll in.sensul cd, in principiu, toate bunurile afectate folosinlei publice fac parte din dome-
niulpublic, a se vedea c.s.J., s. cont. adm., dec. nr.152lt9b4, in B.J. 1994, p. 349. Foto-
sinla publicd nu trebuie insd confundatd cu folosinta colectiv5.
 lnstitutii de drept civil

al statului, respectiv al comunelor, oragelor, municipiilor gi judelelor sunt supuse

dispoziliilor de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfel); art. 120 alin. (2)
din Legea nr. 21512001 dispune cd bunurile ce fac parte din domeniul public (al
unitdlilor administrativteritoriale) sunt inalienabile, imprescriptibile gi insesizabile
[spre deosebire de art. 121 alin. (2) din aceeagi lege, care prevede cd bunurile ce
fac parte din domeniul privat al unitdtilor administrativ-teritoriale sunt supuse dispo-
zitiilor de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfell.
GeneralizAnd, art. 861 C.civ. prevede, in alin. (1), cd,,bunurile proprietate pu-
blicd sunt inalienabile, imprescriptibile gi insesizabile", iar, in alin. (2), cd,,,proprie-
tatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz gi nu poate fi dobAnditd de terli
prin uzucapiune sau, dupi caz, prin posesia de bund-credintd asupra bunurilor
mobile".
Dreptul de proprietate publicd esle inalienabil, deci bunurile care alcdtuiesc
domeniul public nu pot fi instrdinate, sub sanctiunea nulitdlii absolute a eventua-
lului act de instrdinare.
Asupra lucrurilor ce formeazd obiect al dreptului de proprietate publicd nu se
pot constitui dezmembrdminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitalie,
servitute sau superficie).
De asemenea, bunurile proprietate publici nu pot fi dobandite de cel care
exerciti posesia asupra lor prin uzucapiune gi nici ca efect al posesiei de buni-
credintd in conditiile ce ar rezulta din art. 935 C.civ.
lnalienabilitatea bunuluiopereazd numai atAt timp cAt bunul apartine domeniului
public. Daci insd, in conditiile legii, bunul este dezafectat din domeniul public
Ai
trecut in domeniul privat, atunci el va putea fi instrdinat in conditiile legii.
Dreptul de proprietate publicd este imprescriptibil, ceea ce inseamnd nu numai
cd el nu se stinge prin neuz, dar gi cd actiunea in revendicarea unui bun proprie-
tate publicd poate fi exercitatd oricdnd in timp, fiind imprescriptibili extinctiv chiar gi
in acele situatii de exceptie in care acliunea in revendicare a unui bun proprietate
privati ar fi supusd prescripliei extinctive sau unui termen de decddere.
Dreptul de proprietate publicd este rnsesr2abil, deci bunurile din domeniul public
nu pot fi urmirite de cdtre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra aces-
tor bunuri (adicd de cdtre creditorii statului sau ai unitdtilor administrativteritoriale).

5. Modurile de dob6ndire a proprietilii publice. Exproprierea pentru

cauzd de utilitate publici

5.1. Enumerarea modurilor de dob6ndire a proprietilii publice

Art, 863 C.civ. prevede cd dreptul de proprietate publicd se dobAndegte:
a) prin achizitie publicd, efectuati in conditiile legii;
b) prin expropriere pentru cauzd de utilitate publicd, in conditiile legii;
c) prin donatie sau legat, acceptat in conditiile legii, dacd bunul, prin natura lui
sau prin voinla dispundtorului, devine de uz ori de interes public;
 l. Dreptul de proprietate

{ orin convenlie cu titlu oneros, dacd bunul, prin natura lui sau prin voinla
dobAnditorului, devine de uz ori de interes public;
e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al
acestuia sau din domeniul privat al unei unitdti administrativteritoriale in domeniul
public al acesteia, in conditiile legii;
f) prin alte moduri stabilite de lege.

5.2. Exproprierea pentru cauzE de utilitate publici

CAt privegte exproprierea pentru cauzd de utilitate publici, sediul materiei il

reprezintd arl. 44 alin. (3) din constitulie (care prevede cd ,,nimeni nu poate fi
expropriat decAt pentru o cauzd de utilitate publicd, stabilitd potrivit legii, cu dreaptd
gi prealabild despdgubire"), art. 562 alin. (3) c.civ. (conform cdruia
,,exproprierea
se poate face numai pentru o cauzd. de utilitate publicd stabilitd potrivit legii, cu
justd gi^prealabild despdgubire, fixatd de comun acord intre proprietar gi
expro-
priator' in caz de divergen!5 asupra cuantumului despdgubirilor, acesta se
stabi-
iegte pe cale judecdtoreascd") gi Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru
cauzi de utilitate publicS, republicati.
Exproprierea este definitd ca un act de putere publici prin care se realizeazd
dobdndirea fo(atd a proprietSlilor private asupra imobilelor necesare executirii
.rcrdrilor de utilitate publici, in schimbul unei despigubiri.
Exproprierea conduce la transformarea calitativ5 a proprietdtii, din proprietate
:rivati in proprietate publicd.
Exproprierea nu trebuie confundatd cu rechizitionarea de bunuri, aceasta din
-md fiind reglementati de Legea nr. 13211997 privind rechizitiile de bunuri gi
:n-estirile de serviciiin interes public, cu modificirile ulterioare, gi care poate fiana-
rzatd ca o restrictie in exercitarea dreptului de proprietate, Principalele
deosebiri
sunt urmdtoarele: pot fi rechizilionate nu numai bunurile imobile, ci gi bunurile
-obile; interesul public ce justificd rechizitionarea este circumscris de lege (decla-
=rea mobilizdrii generale sau partiale ori a stdrii de rdzboi, instituirea stdrii de
=sediu sau de urgentd, concentrdri, exercitii gi antrenamente de mobilizare); bunu-
-le (cu exceptia celor consumptibile gi a celor perisabile)
se restituie celor de la
au fost rechizitionate, fie la expirarea termenelor, fie la incetarea cauzelor ce
=re
au determinat rechizitia; dreptul la despdgubire existd numai dacd bunurile au
sufe-
it degraddri sau devalorizdri, iar, in orice caz, despdgubirea nu este prealabild etc.
Referitor la obiectul exproprierii, este de relinut cd, potrivit art. 2 din Legea
"r. 33/1994, pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor f izice sau a
:ersoanelor juridice cu sau fdrd scop lucrativ, precum gi, pentru lucrdri de utilitate
:,..rblicd de interes nalional, cele aflate in proprietatea privati a comunelor, ora-
;elor, municipiilor sau judetelor.
Rezultd cd nu pot fi supuse exproprierii:
- bunurile imobile proprietate public5, intrucAt acestea, prin natura gi destinalia
cr. sunt afectate unei utilitdti publice;
- bunurile imobile aflate in proprietatea privatd a statului, deoarece, in cazul
a:estora, statul, in calitate de proprietar, are posibilitatea sd afecteze utilitdtii
 lnstitutii de drept civil

publice oricare dintre bunurile pe care le are in proprietate privatd. Agadar, prin
puterea statului, ca titular al dreptului de proprietate, exprimatl de organul com-
petent potrivit legii [trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul
public se face prin hotdrAre a Guvernului- art.8 alin. (1)din Legea nr.213/19981,
se va schimba regimul juridic al imobilului respectiv, prin intrarea sa in categoria
bunurilor proprietate publicS, tdrd a mai fi nevoie de expropriere pentru aceastd
transformare a formei dreptului de proprietate;
- bunurile imobile aflate in proprietatea privatd a comunelor, oragelor, muni-
cipiilor sau judelelor, insi numai dacd utilitatea publicd nu este de interes nalional.
ln cazul in care utilitatea publici ar fi de interes local, nu mai este nevoie de expro-
priere, ci titularul dreptului de proprietate, prin organul competent [trecerea unui
bun din domeniul privat al unei unitili administrativteritoriale in domeniul public al
acesteia se face prin hotdrAre a consiliului judelean, a Consiliului General al Muni-
cipiului Bucuregti sau a consiliului local- art. B alin. (1) din Legea nr. 213/19981, va
hotdri trecerea bunului din proprietatea sa privatd in proprietatea publicd a
aceleiagi unitd!i administrativ-teritoriale.
Dacd insd bunul se afl5 in patrimoniul unei societdti comerciale la care statul
sau o unitate administrativ-teritoriald este aclionar gi nu se obtine acordul adundrii
generale a aclionarilor, atunci el poate fi trecut in domeniul public numai prin
procedura exproprierii[aft. 8 alin. (3) din Legea nr. 213/1998],
Procedura exproprierii poate fi evitatd de cei interesali prin cesiune amiabild,
pdrlile stabilind deci o altd modalitate de transfer din proprietate privati ?n pro-
prietate publicd al imobilelor susceptibile de a forma obiectul exproprierii (de
exemplu, vAnzare-cumpdrare, schimb etc.). Cesiunea amiabild poate interveni in
orice fazd a procedurii de expropriere, pAnd in momentul solutionirii cererii de
expropriere de cdtre tribunal. Este posibil ca pd(ile sd se inteleagd numai in
privinla modalitdlii de transfer cu titlu oneros al bunului (de exemplu, vAnzare-
cumpdrare), dar nu gi asupra naturii gi intinderii despdgubirilor pe care urmeazi a
le primi proprietarul (transmildtorul), situalie in care instanta competenta va lua act
de inlelegerea pdrtilor gi va stabili intinderea despigubirilor sau, dupi caz, echiva-
lentulin naturd ce se cuvine proprietarului.
Procedura exproprierii presupune parcurgerea a trei etape: a) declararea uti-
litElii publice; b) mdsurile pregdtitoare exproprierii (etapa administrativd); c) expro-
prierea propriu-zisd gi stabilirea despigubirilor (etapa judiciard).
a) Declararea utilitdlii publice. Pentru lucrdrile de interes nalional, utilitatea
publici se declard de citre Guvern, iar pentru lucrdrile de interes local, utilitatea
publicd se declard de cdtre consiliile judelene sau Consiliul General al Municipiului
Bucuregti. Pentru lucrdrile de interes local care se desfigoard pe teritoriul mai
multor judele, utilitatea publici este declaratd de o comisie compusi din pregedinlii
consiliilor judelene respective, iar in caz de dezacord, utilitatea publicd in cauzd
poate fi declaratd de cdtre Guvern. in anumite situalii speciale, previzute in art. 7
alin. (4) din Legea nr.33/1994 (cAnd, indiferent de natura lucririlor, sunt supuse
exproprierii ldcaguri de cult, monumente, ansambluri gi situri istorice, cimitire, alte
ageziminte de valoare nalionald deosebiti, localitili urbane sau rurale in intre-
gime), utilitatea publici se declard pentru fiecare cazin parte prin lege.
 l. Dreptul de proprietate

Declaralia de utilitate publice se face numai dupd o cercetare prealabile, efec-

tuati de cdtre comisiile prevdzute de lege. Pe baza rezultatului cercetdrii preala-
bile, Guvernul sau, dupi caz, consiliuljudelean ori Consiliul General al Municipiului
Bucuregti va adopta actul de declarare a utilitdlii publice. Acest act se aduce la
cunogtinld publicd prin afigare la sediul consiliului local ?n raza cdruia se afl6
imobilul supus exproprierii gi prin publicare in Monitorul Oficial al Rom6niei (pentru
utilitatea publicd de interes nalional) sau in presa locali (pentru utilitatea publicd
de interes local). Sunt exceptate de la publicitate actele de declarare a utilitilii
publice pentru lucrdri privind apirarea !5rii gi siguranla statului.
Ca naturi juridicS, declaralia de utilitate este un act administrativ - act condilie -,
fiind supus controlului constitulionalitdlii gi legalitdlii sale in aceastd etapd la Curtea
Constitulionali (dacd utilitatea publicd a fost declarate prin lege) sau la instanla de
contencios administrativ, fdri insd a se putea examina oportunitatea acestui act
administrativ.
b) Mdsurile pregdtitoare exproprierii. Dupi aducerea la cunogtintd publicd a
declaraliei de utilitate publicd, expropriatorul (adicd, pentru lucrdrile de interes
nalional, statul, prin organismele desemnate de Guvern, iar, pentru lucrdrile de
interes local, judelele, municipiile, oragele gi comunele) intocmegte planul imo-
bilelor supuse exproprierii, indicAnd numele proprietarilor gi ofertele de despdgubiri.
Aceste documente se depun la consiliul local in razacdruia sunt situate imobilele
respective, in vederea consultlrii de citre cei interesati. in cazul lucrdrilor privind
apdrarea !5rii gi siguranla nalionald, se depune doar oferta de despdgubiri.
Propunerile de expropriere gi procesul-verbal prin care s-a finalizat cercetarea
prealabild declaririi utilitalii publice se notificd titularilor drepturilor reale asupra
imobilelor supuse exproprierii, in termen de 15 zile de la publicare. Acegtia pot face
intAmpinare in termen de 45 de zile de la primirea notificdrii, intAmpinare ce se
depune la primarul localitdlii unde se afld imobilul expropriabil 9i care se solulio-
neaz6, de citre comisia la care se referd art. 15-17 din Legea nr.33/1994. Hotd-
rArea comisiei poate fi atacati de parlea interesatd (expropriatorul,lll proprietarul
sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere) in termen
de 15 zile de la comunicare, prin intermediul contestaliei, care se judeci de instan-
!a de contencios administrativ in circumscriplia cdreia este situat imobilul propus
pentru expropriere, potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 554/2004 privind con-
tenciosul administrativ.
c) Exproprierea propriu-zisd gi stabilirea despdgubirilor. Solutionarea cererilor
privitoare la expropriere este de competenla tribunalului in raza cdruia este situat
imobilul propus pentru expropriere.
Judecarea cererii de expropriere se face cu citarea nu numai a proprietarului
sau a posesorului, desigur gi a expropriatorului, ci gi cu citarea oricdrui titular al
unor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii, precum 9i a oricdrei per-
soane ce ar putea justifica un interes legitim asupra acestuia.

t1] in situalia in care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta poate sd

revind cu noi propuneri, cu refacerea corespunzdtoare a planurilor, urmAndu-se aceeagi pro-
cedurd.
 lnstitulii de drept civil

lnstanla va verifica numai indeplinirea condiliilor cerute de lege pentru expro-

priere gi va stabili despdgubirile, fdrd insd a avea posibilitatea sd se pronunle asu-
pra necesitdlii exproprierii, intinderii acesteia etc. in mod exceplional, anume atunci
cAnd expropriatorul cere exproprierea numai a unei parli de teren sau din construc-
lie, iar proprietarul solicitd exproprierea totald, instanla poate sd aprecieze in raport
cu situalia reald gi sd dispund, dacd este cazul, exproprierea totalS.
ln vederea stabilirii desp5gubirilor, instanla va dispune efectuarea unei exper-
tize de cdtre o comisie formatd din trei experti (unul numit de instanld, unul desem-
nat de expropriator gi unul din partea persoanelor supuse exproprierii). Despd-
gubirea se compune atAt din valoarea reald a imobilului (pentru determinarea
acesteia se va avea in vedere valoarea de piala a unui imobil similar, la data
intocmirii raportului de expertizi), cAt gi din prejudiciul cauzat proprietarului sau
altor persoane indreptdlite. Despdgubirile ce se cuvin proprietarului se evalueazi
separat de cele care se cuvin titularilor altor drepturi reale sau altor persoane
indreptdlite. lnstanla va acorda despdgubirile intre limita minimd oferitd de expro-
priator 9i limita maximd solicitatd de expropriat sau de alte persoane indreptdtite,
linAnd cont desigur gi de raportul de expertizd.
Modalitatea de platd a despdgubirilor, precum gi termenul de platd se stabilesc
de cdtre instantd, astfelincAt si nu se depdgeascd 30 de zile de la data rdmAnerii
definitive a hotdrArii de expropriere.
Transferul dreptului de proprietafe de la expropriat la expropriator are loc in
momentul?n care expropriatorul gi-a executat obligalia de platd a despdgubirilor.
Eliberarea titlului executoriu gi punerea in posesie a expropriatorului se fac pe
baza ?ncheierii instanlei prin care se constatd indeplinirea obligaliilor privind
despdgubirea, incheiere ce va fi pronuntati in cel mult 30 de zile de la data pldlii
despdgubirii. Dacd exproprierea are ca obiect terenuri cultivate cu plantalii, pune-
rea in posesie a expropriatorului va avea loc numai dupd ce recolta a fost culeasS,
afard de cazul cAnd valoarea recoltei neculese a fost inclusd in calculul despi-
gubirilor. in caz de extremd urgenld, impusd de lucrdri ce intereseazd apdra,rea
national6, ordinea publici 9i siguranta nalionald, precum 9i in caz de calamitdli
naturale, instanta poate dispune punerea de indati ?n posesie a expropriatorului,
iar acesta din urmd va avea obligalia de a consemna despdgubirea in termen de
30 de zile pe numele expropriatilor.
Efectul esential al exproprienl constd in trecerea imobilului expropriat din
proprietatea privati in proprietatea publicd, prin hotdrAre judecdtoreascd, liber de
orice sarcini. Uzufructul, uzul, abitalia gi superficia, dreptul de concesiune, dreptul
de folosintS, precum 9i orice alte drepturi reale se sting prin expropriere, titularii
acestora avAnd dreptul la despigubiri. Servitulile stabilite prin fapta omului se sting
in mhsura in care devin incompatibile cu situatia naturald 9i juridicd a obiectivului
urmdrit prin expropriere, lpotecile gi privilegiile constituite asupra imobilului expro-
priat se strimutd de drept, prin subrogalie reald cu titlu particular, asupra despd-
gubirilor stabilite de instantd. Dacd imobilul expropriat forma obiectul unei localiuni,
aceasta inceteazd de drept pe data rdmdnerii definitive a hotdrArii judecdtoregti de
expropriere, Daci se expropriazd clddiri cu destinalie de locuinte, persoanele care
le ocupd in mod legal in calitate de proprietari gi chiriagii ce au contracte de
 L Dreptul de proprietate 43

inchiriere incheiate legal inainte de inscrierea lucrdrii in planurile urbanistice gi de

amenajare a teritoriului pot fi evacuali numai dupd ce expropriatorul le asigurS, la
cererea acestora, spaliul de locuit, conform celor stabilite in hotdrArea judechto-
reascd de expropriere (intr-o asemenea situa[ie, despdgubirile trebuie si cuprindd
gi prejudiciul cauzat proprietarului sau chiriagilor prin obligarea la mutarea din
clSdirea expropriati).
Art. 34-37 din Legea nr. 33/1994 conlin o serie de prevederi prin care legiuitorul
a urmdrit si asigure o proteclie suplimentard proprietarului imobilului expropriat.
Astfel:
- dacd imobilul expropriat este oferit spre inchiriere inainte de utilizarea lui in
scopul pentru care a fost expropriat, expropriatul are drept prioritar pentru a-i fi
inchiriat, in condiliile legii;
- dacd in termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potri-
vit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, dupd caz, lucrdrile nu
au fost incepute, fogtii proprietari pot sd ceard retrocedarea lor, dacd nu s-a fdcut o
noud declaralie de utilitate publici, aceasta dispunAndu-se prin hotdrAre judeci-
toreascd (competenla apa(inAnd tot tribunalului), ipotezi in care prelul imobilului
retrocedat care va trebui restituit expropriatorului se va stabili ca in situatia expro-
prierii gi nu va putea fi mai mare decAt despdgubirea de expropriere actualizatd.
Cererea de retrocedare se introduce in termenul general de prescriptie, de 3 ani,
care curge de la data la care expropriatorul i-a notificat pe fogtii proprietari;
- dacd lucrdrile pentru care s-a ficut exproprierea nu s-au realizat, iar expro-
priatorul doregte si instriineze imobilul dobAndit prin expropriere, fostul proprietar
are un drept prioritar la dobdndirea acestuia (drept de preemptiune), la un pre! ce
nu poate fi mai mare decAt despdgubirea actualizatd. ln acest scop, expropriatorul
il va notifica pe fostul proprietar, iar dacd acesta nu opteaze pentru cumpdrare in
termen de doud luni de la primirea notificirii, imobilul poate fi instrainat in mod
liber. Dacd dreptul prioritar de dobAndire este incilcat, fostul proprietar se poate
substitui in drepturile cumpdritorului, plitind acestuia prelul, in limita despigubirii
actualizate, precum gi cheltuielile ocazionate de vAnzare. Dreptul de substituire se
exercitd in termen de doui luni de la data comunicirii incheierii prin care s-a
dispus inscrierea in cartea funciard in folosul cumpdrdtorului. in acest caz, fostul
proprietar preia locul cumpdrdtorului, substituindu-se acestuia din urmd in toate
drepturile gi obligaliile ndscute din contractul incheiat cu incdlcarea dreptului
prioritar de dobAndire.

6. Exercitarea dreptului de proprietate publici

5.1. Consideralii generale

Exercitarea dreptului de proprietate publicd prezint6 anumite particularitdli, fiind

necesar sd se lind cont de anumite principii de ordin general.t'1

t'] A se vedea gi C. Binsnru, op.crf., p. 105.

 lnstitutii de drept civil

in primul rAnd, trebuie avut in vedere cd dreptul de proprietate publicd prezinta

impodanld deosebitd pentru asigurarea dezvoltirii sociale, deoarece apa(ine unor
subiecte de drept care organizeazd insdgi viala sociald, iar bunurile ce ii formeazd
obiectul intereseazd societatea, astfel incAt modul de exercitare a dreptului de pro-
prietate publicd trebuie sd corespunda finalit5lii sale, anume asigurarea realizdrii
intereselor societdtii, in ansamblul ei.
in principal, su-
in al doilea rAnd, titularii dreptului de proprietate publicd sunt,
biecte de drept public, iar in aceastd calitate apar ca purtitoare ale unor prero-
gative de putere in exercitarea funcliilor statale cu care sunt investite, potrivit
Constituliei gi legilor care le organizeazd activitatea.
in al treilea rAnd, titularii dreptului de proprietate publicd au un patrimoniu
propriu, distinct de acela al altor subiecte de drept, iar in aceasti calitate reali-
zeazd nu numai exercitarea autoritdlii statale, dar sunt gi persoane juridice care pot
participa gi la raporturi de drept civil, in conditiile determinate de lege.
in analiza exercitdrii dreptului de proprietate publicd trebuie avute in vedere
dispoziliile constitulionale in materie, precum gi prevederile din celelalte acte nor-
mative care determind regimuljuridic al exerciliului dreptului de proprietate publicd.
Astfel, potrivit art, 136 alin. (4) din Constitulie, bunurile proprietate publicd pot fi
date in administrare regiilor autonome ori instituliilor publice sau pot fi concesio-
nate ori inchiriate, precum gi date in folosin!5 gratuitd instituliilor de utilitate publicd.
Din art. 866 C.civ. rezulti cd drepturile reale corespunzdtoare proprietilii publice
sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune gi dreptul de folosinli cu titlu
gratuit, iar art. 861 alin. (3) C.civ. dispune cd,,in conditiile legii, bunurile proprietate
publicl pot fi date ?n administrare sau in folosinld gi pot fi concesionate ori inchi-
riate." De asemenea, in conformitate cu art. 15 din Legea nr.213/1998, concesio-
narea sau inchirierea bunurilor proprietate publicd se face prin licitalie publicS, in
conditiile legii. in sfArgit, potrivit aft.124 din Legea nr.215l2OO1, consiliile locale gi
consiliile judelene pot da in folosin!5 gratuit5, pe termen limitat, bunuri mobile 9i
imobile proprietate publicd (din patrimoniul unitdlilor administrativteritoriale) per-
soanelor juridice flrd scop lucrativ, care desf5goard activitate de binefacere sau de
utilitate publicd ori serviciilor publice.
Dreptul de proprietate publicd se exercitd fie de cdtre titularii acestui drept, de
reguld, prin intermediul unor subiecte de drept administrativ, fie prin intermediul
unor subiecte de drept civil.
Titularii dreptului de proprietate publicd pot exercita acest drept in temeiul
capacitdlii lor de drept administrativ, ca purtitori ai unor prerogative de putere.
Exerciliul efectiv al dreptului de proprietate publicd poate fi incredinlat autori-
tdtilor publice centrale sau locale, care, degi nu devin titulari ai dreptului de pro-
prietate publicd, au in patrimoniul lor un drept de administrare asupra bunurilor din
domeniul public. Agadar, intr-o asemenea ipotezd, exerciliul dreptului de proprie-
tate publicd este supus unui regim de drept administrativ.
Exerciliul dreptului de proprietate publicd se realizeazd insd gi prin intermediul
unor subiecte de drept civil. Astfel, prin acte de putere sau prin contracte, bunurile
proprietate publicd, in vederea punerii lor in valoare, sunt incredintate unor per-
 L Dreptul de proprietate

soane juridice infiinlate ?n acest scop sau altor persoane juridice ori unor persoane
f izice.
Prin urmare, administrarea bunurilor din domeniul public de cdtre regiile auto-
nome ori instituliile publice, concesionarea, inchirierea sau darea in folosin!5
gratuitd a acestor bunuri unor persoane juridice sau fizice reprezintd forme juridice
de exercitare a dreptului de proprietate publicd. in patrimoniul acestor subiecte de
drept civil va exista un drept de administrare (in cazul regiilor autonome 9i al insti-
tutiilor publice) sau, dupd caz, un drept de concesiune ori un drept de folosinld (in
cazul altor persoane juridice gi al persoanelor fizice) cu privire la bunurile pro-
prietate publicd.
Dreptul de administrare este efectul unui act de autoritate, in schimb, dreptul de
concesiune gi dreptul de folosin!5 sunt efectele unor acte juridice civile.
Mai relinem c5, astfel cum dispune art. 865 C.civ,, obligalia apdrdriiin justitie a
proprietitii publice revine titularului; titularii drepturilor corespunzdtoare proprietdlii
publice sunt obligali: a) si il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare
adusd dreptului de proprietate public5; b) s5 il introducd in proces pe titularul drep-
tului de proprietate publicd, tn condiliile prevdzute de Codul de procedurd civild
(este vorba despre aritarea titularului dreptului real, reglementatd de art. 64-66
C.proc.civ.).

6.2. Dreptul de administrare

Art.868 alin. (1) C.civ. dispune cS,,dreptul de administrare apa(ine regiilor

autonome sau, dupi caz, autoritililor administraliei publice centrale sau locale gi
altor institulii publice de interes nalional, judelean sau local".
Potrivit art. 867 C.civ., darea in administrare se realizeazd prin hotdrAre a
Guvernului (pentru bunurile din domeniul public al statului) sau, dupd caz, prin
hotlrAre a consiliului judelean ori a consiliului local (pentru bunurile din domeniul
public aljudetelor sau, dupd caz, al municipiilor, oraqelor ori comunelor).
Pentru a determina natura juridicd a dreptului de administrare a bunurilor pro-
prietate publicd de cdtre regiile autonome gi instituliile publice, trebuie si avem in
vedere doud categorii de raporturiiuridice:
raporturile juridice care se stabilesc intre, pe de o parte, titularii dreptului de
-
proprietate publici (statul 9i unitdlile administrativ-teritoriale), iar, pe de alti parte,
titularii dreptului de administrare a bunurilor proprietate publicd (regiile autonome 9i
autoritdlile administraliei publice centrale sau locale gi alte institulii publice de
interes nalional, judelean sau local);
raporturile juridice ce se stabilesc intre, pe de o pane, titularii dreptului de
-
administrare a bunurilor proprietate publicd, iar, pe de alti parte, celelalte subiecte
de drept.
CAt privegte prima categorie de raporturijuridice, este de relinut cd titularii drep-
tului de proprietate publici infiinteazd, prin acte de autoritate (emise de organele
competente potrivit legii), subiectele dreptului de administrare a bunurilor proprie-
tate publicd, determindnd gi sfera de activitate a acestora, in funclie de care hotd-
risc ce bunuri proprietate publicd le vor fi incredinlate in administrare. Se observi
 lnstitutii de drept civil

ce persoanele juridice astfel infiintate sunt in raporturi de subordonare

titularii dreptului de proprietate publici. Deci, in iaporturite
fati de
irrioile-Jinil
dreptului de proprietate publicd gi titularii dreptului de administrare
oirr#
a bunurilor pro-
prietate publicd, dreptul de administrare este supus
unui regim juridic administrativ.
in legiturd cu cea de-a doua categorie de iaporturi
lur"idice, este de refinut cd
regiile autonome gi autoritdtile administraliei publice centrale
sau locale gi alte
institutii publice de interes nalional, judelean sau local (institufiite
publice), in vede-
rea realizdrii scopului pentru care au fost infiinlate (satisfacerea
unor interese
publice sau indeplinirea unor servicii publice, in alte
cuvinte, asigurarea finalitdlii
exercitiului dreptului de proprietate publicd), participd ?n
nume propriu Ia circuitul
civil, intrAnd in raporturijuridice cu celelalte subiecte de
drept, raporturi guvernate
de normele juridice civile.
Agadar, dreptul de administrure a bunurilor proprietate publicd
este un drept
real cu o naturi juridicr mixtd, atat administraiive, cat gi
civild, iar din aceastd
calificare rezultd importante consecinle practice.
Astfel, trdsitura de drept administiativ a dreptului real de
administrare ar exclu-
de opozabilitatea sa fald de titularii dreptului d'e proprietate puotice,
in sensul cd
acegtia din urm5, prin organul competent potrivit legii,
ar trebul sd aibd posibilitatea
de a retrage unei regii autonome sau institulii puutir" dreptui
de administ rare a
unor bunuri proprietate publicE, fie in scopul redistribuirii
acestor bunuri (menlinAn-
du-se forma de exercitare a dreptului de proprietate publicd
asupra acestora, adica
administrarea, insd de citre o altd regie autonomd sau
institulie pubricd), fie in
scopul schimbdrii formei juridice de exercitare a dreptului
de proprietate public6
asupra bunurilor respective (din administrare in concesionare
sau inchiriere ori
dare in folosintd gratuiti), iar cel ce a fost titularul dreptului
de administrare nu ar
putea opune mijloacele de apdrare specifice
dreptului civil (de exemplu, actiunea
?n revendicare, actiunea posesorie) impotriva
mdsurilor luate cu privire la exercitiul
dreptului de proprietate publicd, insd, dacd ar fi vorba
Oespre L"rea unor aseme-
nea misuri cu nerespectarea conditiilor prevdzute
de lege, ar avea la ?ndemand
calea unei acfiuni in contencios administrativ.
Art' 869 C'civ. prevede cd dreptul de administrare poate
. fi revocat ,,dacd intere-
sul public o impune, de organul care l-a constituit".
Se poate observa cd sfera de
aplicare a revocdrii ra care se referi acest text de
rege este mai rargd fafd de cea
reglementatd de fostul art. 12 alin. (3) din Legea nr.
21gl1998 (in prezent abrogat),
intrucat revocarea conform reglementdrii anterioare era posibilS
numai atunci cand
exista o neexecutare a drepturilor gi obligatilor ndscute
din actul de constituire de
cdtre titularul dreptului de administrare, dJci'numai
cu tiilu de sanctiune.
Aceeagi trdsdturd de drept administrativ face imposibira
oezmemliur.u or"ptu-
lui de administrare a bunurilor proprietate publicd, posibilitate
specificd dreptului
civil.
Natura civili a dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publici
are
drept consecinti opozabilitatea dreptului respectiv fald
de celelalte subiecte de
drept, deci impotriva acestora titularul dreptului de
administrare poate recurge la
mijloacele de apirare specifice dreptului civil. Astfel,
?n cazul in care titularul drep-
tului de administrare este impiedicat in exercitarea
drepturui s6u, acesta poate
 l. Dreptul de proprietate

exercita acliunea confesorie impotriva oricerei persoane, inclusiv impotriva titula-

rului dreptului de proprietate publicl [art. 870 alin. (2) 9i art. 696 alin. (1) C.civ.]'
De asemenea, aceeagi naturd civild permite exercitarea anumitor atribute
(prerogative) de drept civil asupra bunurilor proprietate publicd de cdtre regiile
iutonome gi autoritdlile publice, direct 9i nemijlocit. in acest sens, an. 868 alin. (2)
C.civ. prevede cd ,,titularul dreptului de administrare poate folosi gi dispune de
bunul dat in administrare in condiliile stabilite de lege gi, dacd este cazul, de actul
de constituire".
Folosinla permite regiilor autonome gi instituliilor publice sd exercite posesia 9i
sd intrebuinleze bunurile proprietate publicd, in vederea realizdrii scopului pentru
care au fost infiinlate, in puterea proprietarului gi potrivit destinaliei bunurilor (uzul
sau interesul public). in virtutea acestei prerogative, titularii dreptului real de admi-
nistrare pot dobAndi, in proprietate, fructele produse de bunurile proprietate publicd
pe care le administreazi. in acest SenS, Spre exemplu, art. 16 alin. (2) din Legea
nr. 213/1998 stabilegte cd, in cazulcAnd titularuldreptului de administrare directi a
incheiat un contract de ?nchiriere a bunului proprietate publici, el are dreptul si
incaseze din chirie o anumitd coti-parte (restul se face venit la bugetul de stat sau
la bugetele locale).
Posesia regiilor autonome gi a instituliilor publice, ca atribut al dreptului real de
administrare a bunurilor proprietate publicd, este asemindtoare sub aspectul ele-
mentului material cu posesia exercitati de titularul dreptului de proprietate public5,
insd diferd elementul intenlional, care este corespunzdtor doar conlinutului drep-
tului real de administrare, iar nu dreptului de proprietate publicd'
in anumite limite, determinate de exploatarea bunurilor conform destinaliei lor,
regiile autonome gi institutiile publice se bucurd gi de o dispozilie materiali (spre
exemplu, ar putea sd efectueze unele lucriri ce ar alecta substanla lucrului, firi
insd a-i schimba destinalia; ar putea obline productele).
in legituri cu raporturile juridice dintre titularii dreptului real de administrare a
bunurilor proprietate publici gi celelalte subiecte de drept, mai sunt de relinut gi
caracterele juridice ale acestui drept, anume: inalienabilitatea, imprescriptibilitatea
gi insesizabilitatea.

5.3. Concesionarea bunurilor proprietate publici

Concesionarea bunurilor proprietate publicd este evocatE de art. 136 alin. (4)
din Constitulie, de art. 15 din Legea nr.213/1998 9i estein prezent reglementatd
de art. 871-873 C.civ. gi de O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de con-
cesiune de bunuri proprietate publicd. Este de relinut c5, pentru corecta inlelegere
gi aplicare a noliunii gi regimului concesiondrii bunurilor proprietate public5, trebuie
avutd in vedere gi O.U.G. nr. 3412006 privind atribuirea contractelor de achizilie
publici, a contractelor de concesiune de lucrdri publice 9i a contractelor de conce-
siune de servicii, aprobatd prin Legea nr. 337/2006. Aceste acte normative au inlo-
cuit vechea reglementare a Legii nr. 21911998 privind regimul concesiunilor, care
privea atat concesiunea de bunuri publice, c6t gi concesiunea de lucrdri gi servicii
publice, cu precizarea cd acest act normativ era aplicabil gi ipotezelor in care
 lnstitulii de drept civil

obiectul concesiunii il constituiau bunuri proprietate privatS. Modificarea legislativd

s-a impus ca urmare a procesului de armonizare a cadrului normativ intern cu
legislalia gi practica Uniunii Europene.
O.U.G. nr.5412006 9i O.U.G. nr. 34/2006 nu se aplicd in mod cumulativ, iar dis-
tinclia situaliilor in care sunt incidente cele doud acte normative rezultd din indi-
carea in corpul textelor legale a excepliilor de aplicare. Probleme de calificare apar
mai cu seamd pentru acele situaliiin care realizarea unei lucriri publice ori a unui
seviciu public implicd folosirea unor bunuri aflate in proprietate publici. Astfel,
potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 5412006, atunci cAnd obiectul concesiunii il reprezinti
atribuirea contractelor de achizilie publicd, concesiunea de lucrdri publice gi
concesiunea de servicii publice, se aplicd exclusiv O.U.G. nr. 34/2006, preluAnd,
potrivit alin. (2) al aceluiagi articol, cadrul 9i procedura aplicate contractului tn
cauz6. giin ceea ce privegte dreptul de exploatare a bunului public.
Concesiunea, ca formd de exercitare a dreptului de proprietate public6, presu-
pune incheierea unui contract de concesiune, insd raporturile juridice dintre pd(i
nu tin doar de domeniul dreptului civil, ci trebuie avute in vedere gi elementele de
drept public, care sunt prezente in cadrul lor.
Potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 5412006, contractul de concesiune este
acel contract in formd scrisd prin care ,,autoritatea publicd, denumitd concedent,
transmite, pe o perioadd determinatd, unei persoane, numitd concesionar, care
aclioneazl pe riscul gi pe rdspunderea sa, dreptul gi obligalia de exploatare a unui
bun proprietate publicS, in schimbul unei redevenle".
Concesiunea de bunuri poate fi definitd ca acel contract prin care o autoritate
publicd permite unei persoane fizice sau juridice private sd exercite posesia gi sd
foloseasci, in conditiile legii gi ale contractului de concesiune, un bun ce apa(ine
domeniului public al statului ori al unitililor administrativ-teritoriale. Cu toate cd
textul legal nu prevede expres sancliunea, apreciem ci forma scrisd a incheierii
contractului este necesard ad validitafem, lipsa ei reprezentAnd o cauzd de nulitate
absolutd gi virtual5 a actuluijuridic. Mai mult, scopul stdpAnirii gi folosirii bunului, in
cazul concesiunii de bunuri, nu trebuie sd fie executarea unei lucrdri sau a unui
serviciu public, caz in care vor fi aplicabile prevederile O.U.G. nr. 34/2006, iar nu
ale O,U.G. nr.5412006.
in temeiul O.U.G. nr. 3412006, contractul de concesiune de lucrdri publice are
ca obiect executia unei lucrdri, avAnd drept contraprestalie dreptul concesionarului
de a exploata pe o perioadd determinatd rezultatul lucrdrilor, global sau insolit de
plata unei sume de bani prestabilite, iar contractul de concesiune de servicii are ca
obiect prestarea unui serviciu, avAnd contraprestatie dreptul concesionarului de a
exploata pe o perioadd determinati rezultatul serviciilor, global sau insolit de plata
unei sume de bani prestabilite.
incheierea contractului de concesiune este precedatd de o procedurd de
concesionare, legea reglementAnd procedura concesiondrii prin licitatie public5,
precum gi procedura concesionirii prin negociere directd. Potrivit art. 15 din O.U.G.
nr. 5412006,,,Concedentul are obligalia de a atribui contraclul de concesiune, de
reguld, prin aplicarea procedurii licitaliei", iar potrivit arl. 26, ,,Concedentul are
 l. Dreptul de Proprietate

numai in situalia in care, dupS

dreptul de a aplica procedura de negociere directd
putin 3 ofede valabile".
i.pltur"u procedurii Oe ticitalie (...), n, au fost depuse cel
Art.5dino.U.G.nr,s4t2Oa6dispunecdaucalitateadeconcedent,innumele
publice de la nivel central
statului sau al unitdlii administrativ{eritoriale, autorititile
publice centrale) pentru
(ministere sau alte organe de specialitate ale administraliei
sau serviciile publice de
bunurile proprietate prOti.a a siatului (ori pentru activitdtile
locale sau instituliile publice
interes national), respectiv consiliile iudelene, consiliile
proprietate publicd (sau pentru acti-
de interes local, pentru bunurile ce le apa4in in
vitilile ori serviciile publice de interes local)' Conform art' 6 din
ordonan!6 [articol
art. 871 alin. (2) c'civ.l, calitatea de concesionar o
ce igi gisegte corespondentulin
juridicd, romand sau strdind'
poate avea orice persoanS fizicd sau orice persoana
juridice de drept public pot avea cali-
Pe cale de consecinld, rezulta cd persoanele
distinguere debemus' Mai
tatea de concesionar ubi lex non distinguit, nec
- nos
din ordonanld, concesionarea se poate face prin atribuire
mult, potrivit art. 59
directd in favoarea companiilor 9i societdtilor nalionale'
propo(ionald cu beneficiile
Concesionarut va ptiti concedentului'o redevenla
care Se face venit la bugetul de stat
oblinute din exploatarea bunului concesionat,
sau,dupdcaz,labugetelelocale,deciconcesiuneasefacecutitluoneros.
numai in mod
Articolul 59 din o.u.o. nr. 54/2006 permite subconcesionarea,
anumitor condilii, ceea
exceptional, prin aprobarea concedentului 9i cu respectarea
intuitu personae.
ce conferd contractului de concesiune un puternic caracter
proprielate publicd
intrucAt concesionarul exercitd asupra bunului sau bunurilor
folosinla, putAnd sd
ce formeazd obiectul contractului de concesiune posesia 9i
prevdzute de lege 9i in actul de
culeagd fructele produse de acesta gi, in limitele
din contractul de conce-
constltuire, productele larl.872 alin. (2) C.civ.l, rezultd cd
siune izvor[gte un drept real opozabil erga omnes 9i, in anumite limite, opozabil
chiar gi concedentului pe durata existenleiconcesiunii'
care nu
AcLst drept real are o existenli limitatd in timp la durata concesiunii'
poate fi prelungitd o singurd datd, prin simplul
poate fi mai mare de 49 de ani. Ea
cu cel mult jumdtate din durata
acord de vointd al pd(ilor, pe o perioadS egalS
initiald [art. 7 din O.U'G. nr' 54/2006].
nu are pre-
sub sanctiunea nulitdlii absolute, titularul dreptului de concesiune
rogativa dispozitiei juridice asupra bunurilor concesionate. in acest
sens, potrivit
greva
An alin. (1) tezaa ll-a C.civ., ,,concesionarul nu poate instrdina 9i nici reali-
^i.
bunul dat in concesiune sau, dupd caz, bunurile destinate ori rezultate din
zarea concesiunii 9i care trebuie, potrivit legii sau actului-constitutiv'
si fie predate
concedentului la incetarea, din orice motive, a concesiunii"'
La expirarea termenului concesiunii, concesionarul este obligat
s5 restituie' in
investiliile pe
deplini proprietate, liber de orice sarcind, bunul concesionat, inclusiv
care el le-a realizat. Bunul concesionat 9i investiliile
poarti denumirea genericd de
bunuri de retur, avAnd un regim juridic diferit de cel al bunurilor proprii ale conce-
sionarului, cele din urmd revenindu-i de drept acestuia la
incetarea contractului de
concesiune.
 lnstitufii de drept civil

Contractulde concesiune poate si

inceteze, potrivit afi. szdin o.U.G. nr.
s4l2oo6:
- prin ajungerea la termenul previzut in contract, afard de situatia prelungirii lui
prin acordul pa(ilor pentru o perioadd
de cel mult jumdtate din ourata sa initiali;
- pril denuntarea unilaterald a contractului
.interesur
. de cdtre concedent, in cazul in care
nafionar sau rocar impune o asemenea
incetare, cu prata de despdgubiri
juste gi prealabile cdtre concesionar
dace acesta suferd un prejudiciu ca urmare
unei asemenea denuntdri unilaterale; a
- prin reziliere, in cazul neexecutdrii culpabile a obrigatiilor contractuale
oricare dintre parJire sare, cu prata de de cdtre
despdgubiri in iri.in, pd(ii rdspun
de neexecutare; zdtoare
- prin disparifia, dintr-un caz de fortd major5, a bunurui concesionat, precum
gi
a concesionarurui de u-i prin
ff1]}liTl:illllfif"?iective ",,plor,r,
ienunlare,
Trebuie relinut ci apdrarea dreptului
de concesiune in justitie revine conce-
sionarului' acesta q'lary recurge la mijloacele
de apdrare specifice dreptului civil
gi' aga cum am ardtat-9i in cazul
apdrarii dreptului de adminisirare, in
titularul drepturui este cazul in care
impiedicat in exercitarea drepturuirau,l.".r,
acliunea confesorie impotriva oricdrei persoane, poate exercita
inclusiv a titularului dreptului de
proprietate publicd.
De relinut cd litigiile referitoare la incheierea,
executarea gi incetarea contrac-
tului de concesiune sunt de competenta
instanteror judecitoregti de drept
comun.
5.4. Tnch irierea bunurilor proprietate publicd

Posibilitatea inchirierii bunurilor proprietate

pubricd este recunoscutd atat
art' 136 arin. (4) din constitutie, cat gioe de
atte acte normatire. astter, arl.14arin.
din Legea nr. 213/199g dispune cd (1)
,,inchirier"u ornrriior'plpri"t"te pubricd a
statului sau a unititiror administrativ-teiitoriare
se aprobd, dupd caz, prin hoterare
Guvernului' a consiliului judelean, a a
Consiriurui Generai aiirtunicipiului
sau a consiliului local, iar contractul Bucuregti
de inchiriere va cuprinoe ctauze de
asigure exproatarea bunurui inchiriat, potrivit naturd sd
specificurui acestuia,,,
contractur de inchiriere se poate incheia
cu orice p"oo"re fizicd sau juridicd,
romand oristrdind, fie de cdtre titularul
dreptului de proprietate, fie de cdtre
dreptuluide administrare titularul
[art. 14 arin. (2)din Legea nr. erguiJda:.
inchirierea bunuriror proprierate pril;."
legri[art 15 din Legea nr. 213l1998j.
t"".lpirliiirr*
r"rr "vrrqrre P
;roricd, in conditiire
,..--
Potrivit articorurui urmdtor din ateeagi
rege, sumere incasate din inchiriere
fac venit, dupd caz, la bugetul de stat se
sau la-bugetele locale. in cazul in care
tractul de inchiriere se incheie de cdtre con-
tituraruidrepturui d; acesta
are dreptur sd incaseze din chirie o cotd-parte
intre 20-50%,"drini.trrrr,
.trbirite, dupd caz,
prin hotSrarea Guvernurui,..a consiriurui judefean,
piului Bucuregti sau
a consiriutui Lenerat ar Munici-
a.consiriurui rocar prin care s-a aprobat
inchirierea.
Aga cum s-a subriniat, spre deosebire
de contractur oe concesiune care con_
duce la nagterea unui drept rear asupra
bunurui concesionat, ca titurar pe
"rano
 l. Dreptul de ProPrietate

concesionar, contractul de inchiriere duce la nagterea unui raport juridic obliga-

tional.tll
Mai precizim cd litigiile privitoare la inchirierea bunurilor proprietate publicl
sunt de competenla instanlelor de drept comun.

5.5. Dreptul de folosin!5 gratuiti

in plus, fatd de dispoziliile constitutionale care prevld in mod expres posibi-

litatea ca bunurile proprieiate publicd a statului sau a unitdtilor administrativ-
teritoriale sd fie date in folosintd gratuitd unor persoane fizice sau juridice [art' 136
alin. (4)1, potrivit art.874 alin. (1) C.civ. ,,dreptul de folosinld asupra bunurilor pro-
prietate publicd se acordd, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in favoarea instituliilor
de utilitate publici". De asemenea, potrivit ar|.124 din Legea nr.21512001, bunu-
rite mobile gi imobile proprietate publicd a unitSlilor administrativteritoriale pot fi
date in totoiinl6 gratuit5, pe termen limitat, persoanelor juridice fdrd scop lucrativ
care desfdgoari activitate de binefacere sau de utilitate publicd ori serviciilor
publice.
Agadar, dreptul de folosinld gratuitS:
- se nagte prin acte ale autoritdtilor publice;
- este un drept real, deoarece permite titularului exercitarea unor prerogative
asupra bunurilor primite in folosinld - in acest sens, titularul dreptului de folosinld
cu tilu gratuit nu beneficiazd de fructele civile in lipsa unor dispozilii contrare in
actul de constituire;
- este un drePt temporar;
- are ca obiect bunuri imobile proprietate publicd a statului sau bunuri imobile 9i
mobile proprietate publici a unitdtilor adm inistrativ-teritoriale;
- are ca beneficiari numai persoane juridice fdri scop lucrativ care desfdgoard
activitate de binefacere sau de utilitate publicd ori serviciile publice,
CAt privegte regimul juridic al dreptului de folosinli gratuiti, se aplicd, in mod
corespunzdtor, regulile referitoare la dreptul de administrare, art. 874 alin. (3) C.civ.
stabilind cd ,,dispozi[iile privind constituirea gi incetarea dreptului de administrare
se aplicd in mod coresPunzdtor",

7. incetarea dreptului de proprietate publici

Art. 864 C.civ. prevede doud moduri de incetare a dreptului de proprietate

publicd, anume:
- pieirea bunului;
- trecerea bunului in domeniul privat, dacd a incetat uzul sau interesul public.prin
Trecerea bunului din domeniul public in domeniul privat se face, dupd caz,
hotdrAre a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului
Bucuregti sau a consiliului local, afard de cazul cAnd prin Constitulie sau prin lege

t'l c. Binsax, op. cit., p. 116.

f"
lnstitulii de drept civil

se dispune altfel. HotirArea respectivd poate fi atacatd, in conditiile legii, la instan-

!a de contencios administrativ in a cdrei razd teritoriald se afli bunul.
subliniem insi c5, in cazul in care un bun a devenit proprietate publicd in
temeiul legii (in sensul restrAns al acestei notiuni, deci de act normativ emis de
Parlament), atunci trecerea lui in domeniul privat presupune un act normativ de cel
putin aceeagi forld juridicd.

Capitolul lV. Acliunea in revendicare

Secliuneo l. Aspecte generale referitoare lo ocliunea

in revendicare imobiliord

1. Nof iune gi caractere generale

Acliunea in revendicare este acea actiune in justilie prin care reclamantul, care
pretinde cd este proprietarul unui bun individuat determinat cu privire la care a
pierdut posesia, solicitd obligarea paratului, care stdpanegte bunul respectiv, sd ii
recunoascd dreptul de proprietate gi sd ii restituie bunul.
ln doctrina de specialitate se spunea cd acliunea in revendicare este acea
actiune prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului de la posesorul
neproprietar, insd aceastS afirmatie nu este riguros exactd, deoarece, aga cum
rezultd in mod expres din art. s63 alin. (1) C.civ., acliunea in revendicare poate sd
fie exercitatd impotriva posesorului sau a oricdrei alte persoane care detine bunul
fdrd drept (de exemplu, detentorul care retuzl restituirea bunului).
Actiunea in revendicare este o actiune reald, putdnd fi exercitata impotriva
oricirei persoane care detine bunul sau, cum se mai spune relativ impropriu, dar
foarte sugestiv, actiunea urmdregte bunul, iar nu o anumitd persoand.
Acliunea in revendicare este o acliune petitorie, deoarece prin intermediul ei se
urmdregte ?nsdgi apdrarea unui drept real, mai exact, actiunea in revendicare tinde
sd stabileascd direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra
bunului.

2. Delimitarea acliuniiin revendicare de atte acfiuni reale

2.1. Acliunea in revendicare gi acliunea posesorie

in cazul admiterii acliunii in revendicare, reclamantul redobandegte posesia

asupra bunului revendicat, insd este vorba doar de un efect accesoriu al admiterii
acliunii in revendicare, Tocmai de aceea, o asemenea acliune nu trebuie confun-
dati cu acliunea posesorie, prin care reclamantul urmdregte si pdstreze ori sd
redobandeasci posesia, ca simpld stare de fapt, fdrd insd a pune in discutie
existenla dreptului de proprietate asupra bunului.
Dacd actiunea posesorie poate fi exercitatd de simplul posesor, indiferent dacd
acesta este sau nu gi titularul dreptului real principal, in schimb, admiterea actiunii
 l. Dreptul de Proprietate

'1 revendicare implice, printre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla-

'nantului asupra bunului revendicat.
Acliunea posesorie trebuie exercitatd intr-un interval scurt de timp [termenul de
crescriptie extinctivd fiind de un an de la tulburare sau deposedare - art. 951 alin. (1)
C.civ.l, in vreme ce acliunea in revendicare este, in principiu, imprescriptibilS
extinctiv.
Hoterarea pronunlati in posesoriu nu are autoritate de lucru judecat in petitoriu,
astfelincAt cel care a pierdut intr-o acliune posesorie este indreptdlit sa introducd
c actiune in revendicare cu privire la acelagi bun,tll insd hotdrArea prin care S-a
admis actiunea in revendicare are autoritate de lucru judecat 9i in posesoriu, ceea
ce inseamnd cd partea care a pierdut intr-o actiune in revendicare nu este
:ndreptititd sd solicite, printr-o actiune posesorie, ocrotirea posesiei pe care a
exercitat-o asupra bunului respectiv'

2.2. Acliunea in revendicare 5i acliunea confesorie

Actiunea confesorie este acea acliune in iustilie prin care se urmdregte apd-
,area unui dezmembrdmAnt at dreptului de proprietate (privatd), solicitAndu-se
nstantei sd it oblige pe pArAt sd permitd reclamantului exercitarea deplind 9i netul'
buratd a dreptului real principal.
Daci persoana care pretinde cd este proprietar are pozitia procesual5 de recla-
rnant intr-o acliune in revendicare, in schimb, in acliunea confesorie, pozilia proce-
suald de reclamant este delinutd de cel care afirmd cd este titularul unui drept de
uzufruct, de uz, de abitalie, de servitute ori de superficie, iar pozilia procesual5 de
pArAt este delinuti fie de proprietar, fie de o altd persoand care contestd existenla
dreptului real principal in favoarea reclamantului. in acest sens, art.696 alin. (1)
C.civ. prevede cd ,,acliunea confesorie de superficie poate fi intentati impotriva
oricdrei persoane care impiedici exercitarea dreptului, chiar 9i a proprietarului
terenului", textul de lege aplicAndu-se in mod corespunzitor 9i dreptului de
uzufruct (art. 705 C.civ.), implicit dreptului de uz gi de abitalie, care sunt varietdli de
uzufruct (art. 754 C.civ.), dreptului de servitute (art. 757 C.civ.), dar 9i drepturilor
reale corespunzdtoare dreptului de proprietate public5, anLlme dreptului de
administrare [art. 870 alin. (2) C.civ.], dreptului de concesiune [art' 873 alin. (2)
C.civ.l gi dreptului de folosintd [art. 875 alin. (2) C'civ.].
Spre deosebire de acliunea in revendicare, care, in principiu, este imprescrip-
tibili extinctiv, acliunea confesorie [cu exceplia celei intemeiate pe dreptul de
superficie, care este declaratd imprescriptibilS de art, 696 alin. (2) C.civ'l se
prescrie in termen de 10 de ani.

2.3. Acliunea tn revendicare 9i acliunea negatorie

Potrivit art.564 alin. (1) C.civ.,,,proprietarul poate intenta actiunea negatorie

contra oricirei persoane care pretinde cd este titularul vreunui drept real, altul

t,lTrib. Suprem, col. civ., dec. nr. 816/1955, in C.D. 1955, vol. l, p.220; C.A. Ploiegti,
dec. civ. nr. 106/1998, in B.J., semestrull/1998' p' 189'
 lnstitutii de drept civil

decdt cel de proprietate, asupra bunului sru,,, o asemenea

actiune
-'-i'- fiind imprescrip_
tibildextinctivpotrivitalin. (2)alaceluiagiarticol.
acliunea negatorie este acea acliune in justilie prin care
.Agadar, se contestd
gxigtenla unui dezmembrdmant al dreptutui 'de proprietarir, ciea ce inseamnd
indirect, prin intermediul ei se
ci,
apiri gi dreptul de proprietate.
Printr-o asemenea acliune nu se pune in disculie
dreptur de proprietate, ci
numai (in)existenla dreptului real principal (dreptul de
uzufruci, de uz, oe aoitalie,
de servitute sau de superficie) pe care paraiur pretinde.aii;;.
2.4. Acliunea in revendicare gi actiunea in griniluire
Potrivit art' 560 c.civ., ,,proprietarii terenurilor invecinate
sunt obligati se contri-
buie la grdnituire prin reconstituirea hotarului gi fixarea
,"rn"ior corespunzdtoare,
suportand, in mod egar, chertuielire ocazionate de
aceasta,,.
Actiunea ?n grdnifuire (in hotdrnicie) este acea
actiune in justitie prin care se
solicitd instan[ei determinarea, prin semne exterioare,
a liniei despdrlitoare dintre
doud fondurivecine.
se admite cd acliune.a.in grdnituire poate fi introdusd nu numai
prietar, ci gi de cdtre titularul unui dezmembrrmant de cdtre pro_
al drepturui de proprietate
asupra fondului respectiv, precum gi de simplul posesor;
pe Jate de consecintd, o
asemenea acliune ar putea fi exercitatd impotriva proprietarului
fondului vecin,'a
titularului unui alt drept real sau chiar a titularului
unui orepi Je folosinti, ca drept
personal (de creanti).

. ltl acfiunea in grdniluire se urmdregte (re)constituirea hotarutui realdintre cele

doud fonduri, fird a se contesta dreptul de proprietate
asupra fondului vecin gi fatd
de care se va face derimitarea. Agadar, acliunea
in grrniluire nu imprica dovedirea
dreptului de proprietate asupra f-ondurilor cu privire
ra care se va stabili hotarul
despdr!itor.
Dacd insd, cu ocazja g_rdnifuirii, reclamantul pretinde
o parte determinatd din
terenul limitrof,tll atuncigraniluirea'este oubtatd
de o revendi."r" u portiunii res-
pective de teren, astfel incat va trebui si
se faci dovada orepturui de proprietate
cu privire la aceasta.t2l

2.5. Acliunea in revendicare gi petitia de

ereditate

.Art'1130 c.civ. prevede cd,,mogtenitorur cu vocatie universard sau cu tiflu

universal poate ob[ine oricand recunoagterea calititii
sale de mogtenitor contra

principiu, graniluirea.reprezintd
,. "].il o operaliune de determinare prin semne exterioare
a limitelor dintre doud pioprietalivecine,.cu i"oprr
.t"oiririi traseutui [5ip" ."r" trebuie sd it
urmeze hotarur. Rezurtd ci grdniluirea, fiind menitd
,a. qggr"
cere atat in cazul inexistenleiuneioetimiteriintre proprietali, ^oriotit'jJ'proprietate, se poate
semne exterioare existS, dar sunt contestate oe pi4i.'roi"blia, 9lin.iillp in care astfetde
cat
dispusd prin hotdrare judecdtoreasca sa rezoivE
6ri" n""Lr", ca o grdniluire
contestaliile gi pretenliite pd(ilor cu carac-
ter revendicativ, dar 9i sd
lind seama de transformdrite probusJ i[ *niigrr"ti, terenurilor din
cauze care nu le sunt imputabile - C.S.J., Sectia
8.J.21990-2005, Ed. Ail Beck, Bucuregti, ZbO+,-6.
civitd, O".iiL rii'ii'd Oi, S mai 1995, in
z1Z-218.
" lno. liuprem, s. civ., dec. nr. 15/1970, in Flepertoriu 1969-1975,
p.96.
 L Dreptul de Proprietate

posedd
oricarei persoane care, pretinzAnd cd se intemeiazd pe titlul de moqtenitor,
toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral"'
justilie prin care
Agadar, petitia de ereditate poate fi definitd ca acea acliune in
ori
reclamantul soliciti instanlei recunoagterea calit5lii sale de mogtenitor universal
precum 9i
cu titlu universal (ori de Succesor in drepturi al unui astfel de mogtenitor),
pretinde de asemenea mogtenitor universal sau cu titlu
obligarea paratului, care se
pe care le detine, drepturile pretinse
univLrsal, la restituirea bunurilor succesorale
de cele doui pd(ifiind inconciliabile'
poate stabili numai dupd
Chiar din aceastd definilie rezultd cd natura acliunii se
pArAtul se
ce pArAtul igi precizeazA pozilia sa fala de cererea reclamantului; dacd
apiri pretinzdnd cd este mogienitor universal ori cu titlu universal, atunci actiunea
pArAtul se
formulatd de reclamant va fi ialificatd ca petilie de ereditate, ins5, dacd
prevaleazi de o alti calitate (de proprietar, de titular al altui drept real sau de sim-
plu posesor), actiunea reclamantului va fi calificatd ca acliune in revendicare sau'
dupi caz, ca actiune negatorie. in ambele situatii ins6, reclamantul, pentru a-gi
justifica legitimarea (calitatea) procesuald activd, va trebui sd facd dovada calit5lii
sale de mogtenitor (mogtenitor legal sau legatar universal ori cu titlu universal).

2.5. Acliunea in revendicare 9i acliunea in evacuare

Avind in vedere ci intr-o acliune in revendicare reclamantul solicitd nu numai

pArAtului
obligarea pirAtului sd ii recunoascd dreptul de proprietate, ci 9i obligarea
revendicarea implicd gi eva-
si ii predea bunul, rezulti c5, in materie imobiliard,
cuarea. Prin urmare, dacd se admite acliunea in revendicare, nu mai este necesar
si se formuleze gi o acliune in evacuare, care, de altfel, ar fi lipsitd de interes'
in afard de evacuare, ca o componenti a actiunii in revendicare imobiliard,
existi gi o acliune in evacuare de sine stititoare'
Suni solulii, de cele mai multe ori implicite, potrivit cdrora calificarea acliunii s-ar
pre-
face in raport de atitudinea pdrAtului in proces, mai exact, dupd cum acesta
zintd sau nu titlu de proprietate.tll in ce ne priveqte, nu putem fi de acord cu o
asemenea solulie, care ar restrAnge sfera de aplicare a acliunii in revendicare
la
situatia in care ambele pa(i ar deline cate un titlu de proprietate, mai exact,

t,l Acliunea in revendicare este cel mai specific mijloc juridic de. apdrare a dreptului de
proprietiie, pentru c6 piin aceasta acliune proprietarul poale sa obline restituirea bunului
proprietatea'sa de la cel care il delinb fdri drept. Pentru inldturarea unor atingeri aduse
br"itutri sdu gi asigurarea exercitdrii'lui in conditii normale, proprietarul poate formula 9i alte
pe un laport- iuridic
actiuni care. desi nu se intemeiazd direct pe dieptul de proprietate, ci
.ili.liiJ"iiiii,iiru"t, o"ri.i, irbogalire tdra iusti cauz6, anularea actelor iuridice), i1 mo!
il#;i#;;i;|g;irtUproprieiatb, dacd raportuliuridicobligalionaleste legat de dreptul
;;;i. iil #ii;";iffintut a formutat acliune in evacuare, invocAnd dreptul sdu de proprie'
tiG iaipAratuti'a negit dreptul, suslinAnd cd imobilulapa(ine domeniului
municipiului b. Sbtulia de resp-ingere a ac-tiunii de evacuare este legald, deoarece,
"trfi"'irnobilului,
prOfi.
"i ambele pdrli invdcd un drept-de proprietate asupra aceluiagi bun, trebuie sd se
"trn.i.anO
procedeze la compaiarda titlurilor ce se opun, comparare gare ly este.posibilS lagc!i.un9?
-Seclia
in evacuare - |.C.C.J., civild 9i de'proprietate intelectuala, decizia nr' 2574 din 31
;"ni;rnns, in inina'Curte'de casaiie gi jusiiyie. Jurisprudenla Secliei civile pe anul 2005'
Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2006, p. 21'22.
 lnstitulii de drept civil

ambele pi(i ar invoca un modde dobandire a proprietafii. De artfer, a9a cum am

menfionat deja, actiunea in revendicare poate fiexercitatd giimpotriva
detentorului,
care, prin ipotezd, nu pretinde cd ar fi proprietar al bunului
revendicat.
In opinia noastrS, actiunea in evacuare este admisibild
doar in cazul in care
lntre reclamant gi parat a existat un raport juridic prin care
s-a transmis folosinta
imobilului, care a incetat, precum gi atunci cand, ca urmare
til;;;i"i iffi;:
gate, s-a creat aparenla existenfei unui asemenea " in lipsa transmi-
raport juridic.
terii voluntare a folosiptei cdtre parat sau a tolerantei, propiietarut
are la indemand
numai calea acliunii in revendicare.

2.7. Aqiunea in revendicare gi actiunea ?n constatare

Prin acliunea in constatare, regrementatd de art. 111

c.proc.civ., recramantur
solicitd instanfei numai sd constate existenla unui drept
subiectiv al siu, ori
inexistenta unui drept subiectiv al paratului impotriva
sa, deci reclamantul nu urmd-
regte sd ob{ind obligarea pdratului sd efectueze o presta{ie
cdtre el. Trebuie retinut
cd acliunea in constatare are un caracter subsidiar fatd
de cererea in realizare,
urmAnd a se respinge ca inadmisibild dacd partea poate
cere realizareadreptului.
ln masura in care justificd un interes, in sensur de foros practic,
actiunea in
constatare este deschisi proprietarului care se gdsegte
in posesia bunului, atunci
cand acestuia ii este necesard o hotdrare
luoecatoreascd prin care si i se recu-
noascd dreptur sdu, daci dovedegte cd acest drept
ii este contestat de parai,r,i
deoarece nu are la indemAn6 calea unei aetiuni in
iealizare, respectiv a actiunii in
revendicare, aceasta din urmd presupunand existenta
unui proprietar neposesor gi
a unui posesor neproprietartrl ori a unui detentor.

3. Calitatea procesuald

intr-o actiune in revendicare,

caritatea procesuard activi apartine proprie_
tarului,t3l iar caritatea procesuald pasivd revine
celui care stdpanegte, ca posesor
sau chiar ca detentor, bunul revendicat. Desigur
cd, in baza a,rt.1560 c.civ., acliu_
nea in revendicare poate fi exercitatd gi de creditorii proprietarului,
pe catea acliunii
oblice.
Dacd, la data intentirii actiunii, reclamantul nu mai este proprietar
al bunului pe
care il revendicd, intrucAt dreptul de proprietate asupra acelui'bun fusese
anterior
dobdndit de o altd persoand prin oricare dintre modurile
de transmitere (dobAndire)
a proprietdlii prevdzute de lege, atunci actiunea in revendicare
se va respinge ca
l'l Trib. suprem,
s. civ..,-xe_c.
n r._152g/1g7g,in Revista romdnd
de drept, nr. 3/1g7g, p. 52;
C oBlTjl^d":..9y_1;, tss/1s,s7, in.Cutegere de
fracticd juoiciara rggz, p. +a.
s. a ilt_a civ., dec. nr.214ot1ee7, in Cutesere de practicd judiciard
,n#rJfi,;5?t*,',
ttr
.legatului
legatirul cu titlu pafticular este succesor in drepturile autorului sdu numai in limitele
transmis. Prin urmare, legatarul unei sume de bani n,
activd intr-o actiune in revendicare dare are caobiect
ir"calitate procesuald
,n oun ironir Jripatrimoniul autorului
sdu, intrucat vbcatia sa succesoJard privegte strict suma
de bani - C-q. gr"rregti, seclia
a lv-a civ., dec. nr.'92J1995, in cit"i"iei,
piacticd judiciara ciiia t6se4eee, p. az.
 l. Dreptul de proprietate 57

" rd introduse de o persoane fdrd calitate procesuala activi.tll in alte cuvinte,

a,l.rniterea acliunii in revendicare presupune, printre altele, cd dreptul de proprie-
::,:e asupra bunului revendicat nu a iegit din patrimoniul reclamantului, prin niciunul
:,-tre modurile de transmitere (dobAndire) a proprietdlii, deci cd reclamantul a
:,erdut numai stdpinirea materialS a bunului respectiv'
in cazul in care dreptul de proprietate asupra acelui bun a fost transmis (dobAn'
:i de) cdtre o altd persoane, atunci acliunea in revendicare exercitatd de fostul
:"cprietar se va respinge; insd, in functie de imprejuririle concrete ale spelei, se
, a putea invoca, inclusiv pe cale incidentald in cadrul actiunii in revendicare, neva-

aoititatea dobdndirii dreptului de proprietate de citre teria persoani (prin raportare

.: dispozitiile legale in vigoare la momentul la care a avut loc dobAndirea).
S-a decis ci in raporturile dintre coproprietari nu poate fi folositd acliunea in
-e.rendicare, titularii avAnd drepturi simultane gi concurente asupra bunului proprie-
:ate comund, niciunul neavAnd vreun drept exclusiv pAni la efectuarea partajului.t2l
Pentru ipoteza revendicdrii unui bun proprietate comunS pe cote-pdrli, legiui-
::.ul oferi pentru prima datd o solulie expresd. Astfel, art.643 alin' (1)C.civ' pre-
.ede ci,,tiecare coproprietar poate sta singur tn justilie, indiferent de calitatea
:rccesuali, in orice acliune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul acliunii in
-evendicare", deci acliunea in revendicarea bunului proprietate comund detinut de
r ':e(e persoani poate fi introdusd de citre un singui coproprietar.tSl

:'i Spre exemplu, in cazul unui imobil expropriat, fostul proprietar nu mai este indrepldlit
:i
'-
exercite acliunea in revendicarea imobilului respectiv - C.S,J., s. civ., dec. nr. 1276/1995,
B.J. 1995, p. 42.
:21
Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1335/1978, in C.D. 1978, p.32,
;'l Corespunzdtor reglementdrii anterioare, intr-o primd etapd, se admitea aproape una-
-.n cd legitimarea (calitatea) procesualS activd aparline tuturor titularilor dreptului de pro-
:.retate comuni, deci acliunea in revendicarea bunului proprietate comund delinut de o
:eta persoani ar trebui inirodusd de toli coproprietarii, unul dintre acegtia nefiind indreptSlit
sa actioneze singur, fdrd acordul expres al celorlalli; dac6 nu s'ar-obline acordul unuia dintre
::utari in vederel declangirii actiunii in revendicare, ar trebui sd se solicite partajul, dupi
:are actiunea in revendicare se va exercita de citre copdrtagul in lotul ciruia a fost inclus
:rnul ailat in posesia (detentia) te(ului (a se vedea, de exemplu: Trib. Suprem, s. civ., dec.
- '105/1969i, in Cutegere cie deci2ii 1969, p. 237 dec. nr. 1030/1975 , in Culegere de deci'
'. 1
2i1975,p.222; c.s.J., s. civ., dec. nr.146711992, in revista Dreptul, nr.7/1993, p.91;de.c.
--. 295/1'993, in Buletinutiurisprudenlei 1993, p. 131; dec. nr. 8921995, in Buletinuliuris-
c,udentei 1995, p. t03; C.A. Bucure$ti, s. a lV-a civ., dec. nr. 285/1998, in Culegere de
s,actic'd judiciard civild 1993-1998, p. 172: dec. nr. 184/1999, in Culegere de practicd iudi'
:ara in materie civild 1999, p. 186; s. a lll-a civ., dec. nr.202511999,in Culegere de
c,acticd judiciard in materie civitd 1999, p. 204; C. Binsnru, Drept civil. Drepturile reale
:rincipate, Ed. All Beck, Bucuregti, 2001, p. 201; E. Popn, Acliunea in revendicare,
id. Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p.66-67. Pentru opinia cd acliunea in revendicarea
cunului proprietate comuna aflat in posesia unei terle persoane poate fi introdusi de un
singur coproprietar, a se vedea, ins6, L. Poe, Dreptul de proprietate gi dezmembremintele
sale, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2001, p.254'255).
insd, CEDO, prin Hotdrdrea din 14 decembrie 2006, pronunlatd in cauza Lupag 9i a$ii.c.
RomAniei, M. Oi. nr. 464 din 10 iulie 2007, a constatat incdlcarea art. 6 parag. 1 din
Conventie prin aplicarea stricte a regulii unanimitdlii in.materia acliunii in revendicare a unui
sun proprietate comund pe cote-pd(i: ,,Curtea reaminteqte incd de la inceput cd art. 6
sarag. f ii garanteazd fieciruia dreptdl ca o instanld sd ia act de orice contestalie legati de
 lnstitutii de drept civil

Alin. (2) al aceluiagi articol stabilegte cd hotdrArile judecdtoregti pronuntate in

folosul coproprietdlii profitd tuturor coproprietarilor, insd hotdrArile judecitoregti
potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalli coproprietari.
Mai trebuie subliniat ci in cazul in care actiunea nu este introdusd de toli
coproprietarii, parAtul poate cere instanlei de judecatd introducerea in cauzd a

drepturile gi obligafiile sale cu caracter civil. ($ 62) Desigur, dreptul de acces la o instant6 nu
este absolut. El poate da ocazia unor limitdri implicit admise, deoarece el reclamd prin insdgi
natura sa o reglementare din partea statului. ln elaborarea unei astfel de reglementdri,
statele se bucurd de o anumit5 marjl de apreciere. Cu toate acestea, limitdrile aplicate nu
pot restrAnge accesul deschis individului de o manierd sau intr-o asemenea mdsurd incdt
dreptul sd fie atins in insdgi substanta sa. Mai mult decAt atAt, ele nu se conciliazd cu art. 6
parag. 1 decAt dacd urmdresc un scop legitim gi dacd existd un raport rezonabil de propor-
lionalitate intre mijloacele utilizate gi scopul vizat. ($ 63) Conform regulii unanimitdlii, insian-
lele interne le-au declarat actiunile inadmisibile pe motivul cd fuseserd introduse fera acor-
dul mogtenitorilor a doi dintre fogtii coproprietari ai bunurilor revendicate. (g 66) Agadar, este
obligalia Cu(ii sd verifice dacd regula unanimitilii aplicatd in spela de instantele interne
este clard, accesibild 9i previzibild in sensul jurisprudenlei Cu(ii, dacd limitared pe care a
impus-o dreptului reclamanlilor de acces la o instanli urmdrea un scop legitim gi dacd era
proporJionald cu acesta. ($ 67) Cunea constatd in primul rAnd cd regula in disiulie este o
construcJie jurisprudenliald ce nu decurge dintr-o dispozilie procedurald specificl, ci este
inspiratd din particularitdlile acliunii in revendicare. (g 68) AvAnd in vedere faptul cd aceastd
reguld ju.risprudenlial5 era respectatd de majoritatea instantelor interne, Curtea poate
admite cd ea era clari gi accesibild gi cd aplicarea sa in spep era previzibild. Curtea poate,
de asemenea, sd admitd cd ea urmdrea un scop legitim, $i anume protejarea drepturiloi
tuturor mogtenitorilor fogtilor coproprietari ai bunului. ($ 69) Curtea nu considerd necesar sd
solu,tioneze aceaste- controv-ers5, ce line de teoria gi practica interne de drept civil. ($ 72)
lntr-adevdr, este suficient se constate cd regula unanimitdlii nu numai cd i-a'impiediiit pr!
reclamanli sd oblind examinarea temeiniciei acliunilor loi de cdtre instanle. in realitaie,
linAndu'se cont de circumstanlele speciale ale sp61ei gi in special de data naiionaliz6rii gi de
dificultdlile ce decurg din aceasta pentru a ideniific-a mogtenitorii unui foit copropriltir,
precum gi de refuzul mogtenitorului unui alt fost coproprietar de a se aldtura acliunilor lor, ea
reprezintd un obstacol insurmontabil pentru orice tentativd viitoare de r6vendicare a
bunurilor indivize. ($ 73) Desigur, Curtea observd cd cea de-a doua acliune in revendicare
nu a fost introdusd decAt de mogtenitorii lui Nicolae Lupag. Cu toate acestea, avAnd in
vedere imposibilitatea de a obtine consimtdmAntul tuturor mogtenitorilor fogtilor copro-
prietari, Curtea apreciazd, cd o eventuald cerbre de intervenlie din'partea celorlalti 14 recla-
manli nu ar fi schimbat nimic in solulia acestei acliuni. 1g z+) in lumina considelentelor de
mai sus, Curtea apreciazd cd aplicarea strictd a regulii unanimitdlii le-a impus reclamanlilor
o sarcind dispropo(ionatd ce i-a privat de orice posibilitate clarh gi concretd de a obiine
examinarea de cdtre instanle a cererilor lor de restituire a terenurilorin litigiu, aOucAnd adtfel
atingere substanteiinsegi a dreptului lor de acces la o instan!d,,. (g 76)
DupE aceastd hotdrAre, s-a exprimat o opinie mai nuanlatd,
linAnd cont de fondul mo-
tivdrii insjanlei europene a drepturilor omului, in sensul ca reguta unanimitalii in privinla
revendicdrii bunului proprietate comund pe cote-pd(i ar trebui aplicate cu mai niu1d suplelb,
deci cd s-ar putea recunoagte calitatea procesuald doar unuia dintre coproprietari atuici
cdnd acesta face dovada- cd a fost in imposibilitate de a obtine consimlamantul tuturor
celorlalli, inclusiv atunci c6nd unul dintre c6proprietari s-ar opune introducerii acliunli ia se
v9de1 spre exemplu: G. Bonor, M.M. PrvNrcenu, T.V. Rnourscu, c.A. ArucuEleicu, Drept
ciYll Dlepturile reale principale.Note d-e curs, jurisprudenld relevantd, spele, teste gritd, ed.
a ll-a, Ed. Hamangiu, 201'1, p. 70; LC.C.J., Seclia civilS 9i de proprietate inietectuatdl decizia
nr.4442 din 2 aprilie2009, www.scj.ro), dargiopiniain sensulsolulieipentru care, ulterior,
a optat noua reglementare.
 l. Dreptul de Proprietate

prevdzute in
celorlalli coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul gicondi{iile
Codul de piocedurd civild pentru chemarea in judecatd a altor persoane [art' 643
alin (3) C.civ.l.

Secliunea a ll-o. Acliunea in revendicore imobiliord

1. Proba drePtuluide ProPrietate

Regula inscrisd in art. 1169 C.civ. din 1864 (incd in vigoare) referitoare la
-rcini probei igi gdsegte aplicare gi in materia acliunii in revendicare. De
asemenea, potrivit art.9i9 alin. (3) din C.civ.,,,pAnd la proba contrarS, posesorul
este considerat proprietar, cu exceplia imobilelor inscrise in cartea funciard"' Deci,
:el care pretinde cd este proprietar (reclamantul) trebuie sd facd dovada dreptului
siu de proprietate. Posesorul chemat in judecatd (pArAtul) are o situalie comodd,
tur pasivd, de agteptare, in favoarea lui operAnd o prezumlie de proprietate
Jedusi din simplulfapt al posesiei.
Regula generald instituitd de art. 565 C.civ. este aceea cd proba dreptului de
croprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciard se va face cu extrasul de
carte funciard. insd, potrivit aft.56 din Legea nr.7112011, aceasti reguld se va
aplica numai dupi finalizarea lucrdrilor de cadastru pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriali 9i deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cdrlilor funciare
pentru imobilele respective, in conformitate cu dispoziliile Legii cadastrului 9i a pu-
cticitdlii imobiliare nr. 7/1996, republicatS, cu modificdrile gicompletirile ulterioare.
De altfel, chiar gi dupd ce art. 565 C.civ. va deveni aplicabil, regula referitoare la
Covada dreptului de proprietate imobiliard nu va avea caracter absolut, in sensul
€ textul de lege menlionat va trebui interpretat in acord nu numai cu art. 885
alin, (1) C.civ., potrivit ciruia, ,,Sub rezerva unor dispozilii legale contrare, drepturile
reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciari se dobAndesc, atat intre pd(i,
cit gi fati de terti, numai prin ?nscrierea lor in caftea funciari, pe baza actului sau
.aptuluicare a justificat inscrierea", ci gicu art. 887 alin. (1) C.civ., conform cdruia,
,drepturile reale se dobdndesc fdrd inscriere in cartea funciard cAnd provin din
rnogtenire, accesiune naturald, v6nzare silit5, expropriere pentru cauzd de utilitate
oublici, precum gi in alte cazuri expres previzute de lege", precum 9i de art. 892
C.civ,, de aft. 897 C.civ. gide art. 908 C'civ.t1]

t'l Art. 892 c.civ. ,,Situalia te4ului dobanditor de rea-credinld'

(1) Cel care a fosi indr6ptdlit, printr-un act juridic valabil in'cheiat, sd inscrie un drept real
i'r folosul sdu poate cere radieiea din cartea funciard a unui drept concurent sau, dupd caz,
acordarea de rang preferenlial fald de inscrierea electuatd de alti persoand, insd numai
dacd sunt intrunite urmdtoarele 3 condilii:
a) actul juridic in temeiul cdruia se'solicitd radierea sau acordarea rangului preferenlial
sd fie anterior aceluia in baza caruia te4ul gi'a inscris dreptul;
b) dreptul reclamantului gi cel al terlului dobdnditor sd provind de la un autor comun;
ci inscrierea dreptului in folosul reilamantului sd fi fost impiedicatd de te{ul dobAnditor
prin violent6 sau viclenie, dup6 caz.
 lnstitutii de drept civil

Vom trata in cele ce urmeaza proba dreptului de proprietate

astfel cum aceasta
a fost conturate in trecut, de doctrina de specialitate giin jurisprudentd.
Dacd dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat a intrat'in patrimoniul
reclamantului printr-un mod originar de dobandire a proprietdlii
(cum ar fi uzuca_
piunea, accesiunea naturala), se considerd cd proba
existenlei acestui drept, care
constd in dovedirea unui astfel de fapt juridic, are un caracter
cert, absolut.
Dacd insd dreptul de proprietate a fost dobandit printr-un
mod derivat, adic6
printr-un act juridic transrativ de proprietate, dovada
acestui drept impricd produ-

(2) Radierea sau acord.area rangului preferen{ial poate fi

cerutd gi dacd violenfa ori
viclenia a provenit de la o altd persoina decat te4ul
dobdnditor, dar numai dacd acesta din
urmd a cunoscut sau, dupr caz, trebuia sd cunoaicd
aceastiimpielurare Ia data incheierii
contractului in baza cdruia a dobdndit dreptul intabulat
in forosut sau.'-
(3) Dreptul la actiune se prescrie in termen de
dreptului in folosul sdu." 3 ani de la dati rr'
ssrs inscrierii de cdtre tert a--
'
Art" 897 c'civ. ,,Efectele acliunii in prestalie tabulard
fald de te4ul dobanditor de rea-
credinfd
(1) Acliunea in prestalie tabulard se va putea
indrepta gi impotriva te4urui dobdnditor
inscris anterior in cartea funciard, oaci actut'iuridic
invocat oL r"cjii*"nt este anterior celui
in temeiutcdruia a fost inscris drepturt"[riui'Jobanditor,
data incheierii actului. '
iar;;";i;;;.t
rqr svverq s rr de rea-credintd ra
, --
(2) Dreptul la actiune impotriva teqului se prescrie g
in termen de ani de la data inscrierii
de cdtre acesta a dreptului'in folosul'siu,-criexceplia
cazului in care dreptul la actiune al
reclamantuiui contra antecesorului tabular s-a prescris mai inainte.,,
4rt 908 C.civ. ,,Rectificarea intabuldrii sau inscrierii provizorii
persoand interesatd poate
cere rectificarea unei intabutdri sau ?nscrieri provi-
,"r,[']:!:"
f inscrierea sau incheierea nu este valabili ori actul in temeiul cdruia a fost efectuatd
inscrierea a fost desfiinlat, in condiliire-i;;ii, pentru
concomitente incheierii ori, dup5
;ri; ;;i ;;tive anterioare sau
'
caz, einiteriiiui;
2. dreptul inscris a fost gregit calificat;
3' nu mai sunt intrunite-conoiliite de existenld a dreptului inscris
actuluijuridic in temeiul cdruia s_d fdcut inscrierea; sau au incetat efectele
nu mai esre, din orice arte motive, in concordan]d
cu
"nrii,jjii,[iJi?"'jl#lH3Jffi:i:"
(2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciard.
se poate face fie pe cale amiabild, prin
declaralia autenticd notariaid.a titutarutui orepturui
?n caz de litigiu, prin hotdrdre
Lrrn"r.i-i iii"[i"t sau modificat, fie,
ludecdtoreascii"tinitira."e
(3) cand dreptul inscris in cartea funciard
urlneazd a fi rectificat, titularul lui este obligat
sd predea celui indreptiitit, odatd cu consimtBmdntur
dat in toimi"rt"nticd notariard pentru
efectuarea gi'inscrisurile
.rectificarii, -ne"erar", -iar in caz contrar, persoana interesatd va
putea solicita instantei sd dispund inscrierea
in cartea turrciara.'fi-acest din urmd caz,
-.ln-simldm6ntul
hotdrarea instantei de lucecaid ,i rupiin-i
obligalia de a preda inscrisurile n.."r"o ,""tifi.arii.
ru in..ri"L at pd(ii care are
(4) Acliunea ?n rectificare poate fi introdus, concomitent
sau separat, dupi ce a fost
admisa actiunea de fond, c6nd este cazut. ia poate
fi formulatd atat impotriva doban-
ditorului nemijlocit, cat si impotriva te4ilor ooodnoitori,
cu tiilu on"io.lu, cu tilu gratuit, in
condiliile prevdzute ta ait._gog, cu exceplia ,.1ir"r
i.t.ir"r*p"
4' care nu poate fi pornitd impotriva t"rtiroI, iiie gr-au rnscls o"i.p"iiliite a1n. (1) pct. 3 gi
vreun drept real, dobdndit cu
bunS'credinld qi printr-un act juridic cu tiilu on"io.
sau, dupa caz, in temeiul unui contract de
ipotecd, intemeindu-se pe cufirinsur cafiii iunciaie,.
 l. Dreptul de proprietate 61

cerea inscrisului constatator al actului juridic respectiv, iar proba dreptului de pro-
crietate nu mai are caracter cert, absolut.
Se pot ivi unele dificult5li de ordin material, in sensul cd ?n multe cazuri nu s-au
incheiat sau nu se incheie inscrisuri constatatoare ale actului juridic translativ de
proprietate ori, degi au fost redactate asemenea inscrisuri, acestea nu au fost inso-
r(e de planuritopografice de naturi a individualiza imobilulfdrd niciun echivoc sub
aspectul intinderii gi al vecindtalilor sale.
in cazul dobAndirii dreptului de proprietate prin acte juridice translative, dovada
oroprietdlii imobiliare intAmpini nu numai dificultdli de ordin material, ci 9i unele
ci{icult6!i de ordin juridic,
Astfel, dovada certd a proprietilii s-ar putea face numai in condiliile probirii
'mprejurdrii cd persoana care a transmis dreptul avea calitatea de adevdrat pro-
erietar, in sensul cd aceasta l-ar fi dobdndit, la rAndul ei, de la adeviratul proprietar
g.a.m.d., deci dacd s-ar proba cd toti autorii care anterior au instrhinat imobilul au
iost eiingigi adevdrali proprietari. in alte cuvinte, proba ar avea un caracter absolut
rumai atunci c|nd reclamantul ar produce in instanli, pe lAngd inscrisul consta-
lator al actului juridic prin care el a dobAndit dreptul de proprietate, toate inscri-
surile din care sd rezulte transmiterile anterioare ale proprietdtii, incepAnd de la
primul titular al dreptului de proprietate. O asemenea probd ar fi, mai ales in pri-
.'inta terenurilor, o probatio diabolica.
O altd dificultate de ordin juridic ar putea decurge gi dintr-o anumitd interpretare
a principiului relativitdlii efectelor actelor juridice, in sensul cd pArAtul se va apira
nvocdnd faptul cd actuljuridic prin care reclamantul pretinde cd a dobAndit dreptul
Ce proprietate nu igi produce efectele decAt intre pdrli, nu 9i fald de el, care este
;n ter! fali de acest act.
Pentru rezolvarea dificult5lilor de ordin juridic ale probei dreptului de proprie-
:ate, in doctrind gi in jurisprudenli s-a incercat sd se contureze, pe de o parte,
rotiunea de titlu, iar, pe de alti parte, si se stabileascd o serie de reguli in funclie
le situatiile posibile in cadrul acliuniiin revendicare imobiliard.
Astfel, prin titlu in aceastd materie se inlelege actul juridic, actul jurisdiclional
sau chiar actul administrativ translativ, constitutiv ori chiar declarativ de proprietate,
oare genereazd o prezumlie de proprietate in favoarea persoanei care il invocd.
lncludem in aceastd noliune, spre exemplu: contractul de vAnzare-cumpirare,
egatul cu titlu particular, convenlia sau hotdrArea de partaj, tranzaclia conven-
:ionali sau judiciard, hotirArea judecdtoreascd ce line loc de contract pronunlatd
ln conditiile legii etc,
Valoarea probatorie a inregistrdrii in cartea funciard este intdrit5, pentru ipoteza
in care obiectul revendicdriiilconstituie o unitate imobiliard de locuit, gide art. 101
Cin Legea 1 14i 1gg6,t1l inregistrarea f iind addugatd titlului de proprietate in vederea
Covedirii dreptului de proprietate.

l'1 Art. 10' din Legea nr. 114/1996 prevede cd,,dovada dreptului de proprietate gi a
:elorlalte drepturi reale asupra unei unitdti de locuit se face numai pe baza actelor de pro-
3rietate gi a extrasului de carte funciard pentru informare". Totodatd, potrivit art. 900 C.civ.,
"rregistrirea prezumd cA existd dreptul in favoarea persoanei pAnd la proba contrard.
 lnstitutii de drept civil

Corespunzdtor reglementdrii anterioare, in privinla certificatului de mogtenitor,

in principiu, se admitea ca acesta nu ar constitui titlu, deoarece singura luifunclie
ar fi aceea de a atesta calitatea de mogtenitor, precum gi intindeiea drepturitr
succesorale ale persoanei ori.persoanelor avAnd aceasti calitate. in realitate insd,
a$a cum de altfel s-a ardtat,tl] reclamantul se putea prevala de mogtenirea legald
sau testamentarS, in mdsura in care va reugi sE faci dovada cd autorul sdu era
proprietarul imobilului pe care il revendicd de la pArdt; altfel spus, certificatul
de
mogtenitor putea fifolosit ca mijloc de dovadd a unui mod de dobAndire a proprie-
tilii. Legiuitorul a pus capdt acestei controverse, art. 1133 alin. (1)c.civ.,iiprtano
expres ci ,,certificatul de mogtenitor face dovada calitdlii de mogtenitor, legal sau
testamentar, precum gi dovada dreptului de proprietate al mogtenitorilor acclptanli
asupra bunurilor din masa succesoralS, in cota care se cuvine fiecdruia,,. Desigur
cd proba dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale nu are caracter
absolut, in sensul cd persoana interesatd poate si dovedeascd faptul cd
autorul nu
era proprietar al unui anumit bun, caz ?n care va deveni incident principiul
conform
cdruia nimeni nu poate transmite, inclusiv pe cale succesorald, mai
multe drepturi
decAt are.
Efectul ce i se atribuie titlului, in acceptiunea ardtatd mai sus, este
acela de a
crea o prezumlie simpld in legdturd cu calitatea de proprietar a persoanei
care il
produce, prezumtie care poate fi insd rdsturnatd de partea adversd,
inclusiv prin
invocarea unui titlu propriu de naturd si genereze o prezumtie de proprietate
mai
puternicd, dar tot susceptibile de a fi combdtutd.
Trebuie subliniat cd principiul relativit5lii efectelor actului juridic (urisdicfional)
nu este incdlcat prin invocarea titlului fald de o terJd persoana, intrucAt
cel care se
prevaleazd de titlu nu tinde si oblind recunoagterea unei
obligalii in sarcina celui
cdruia i se opune titlul respectiv, ci, dimpotrivi, drepturile gi obligaliile
izvorAte din
acel act juridic (jurisdictional) profiti sau, dupi caz, incumbd numai
odrtilor. ?ns5
actuljuridic (jurisdictional) ca tiflu de proprietate este opozabil oricdrui i"rt.h,
este de re[inut c6, intrucAt notiunea de act juridic este susceptibill
. Yri
^intelesuri de doud
(negotium iuris gi instrumentum probatioms), gi nofiunea de
tilu poate fi
folositS, la rdndul ei, intr-unul dintre aceste intelesuri. in alie cuvinte,
nu trebuie
exclusl ipoteza in care, neexistAnd un inscris care si constate actuljuridic (nego-
fium) translativ sau declarativ de proprietate, incheierea acestuia
se probeazd prin
alte mijloace de probd, in aplicarea exceptiilor de la regulile restrictive
stabilite de
lege.
Co_nturarea no[iunii de titlu permite stabilirea unor solutii
.
situatii care se pot iviin cadrul actiunii in revendicare imobiiiard,
in funclie de diferitele
Se impun insd unele precizdri prealabile.

t'] A se vedea, spre

exempru, G. Bonor, M.M. prvrurcEnu, T.V. RAoulrscu, c.A. ANone-
LEScrJ, op. cit.,p.72.
t'r CAnd reclamantul
invocd o hotdrAre de partaj
!a!d de o persoand care nu a fost parte in
existenla titlului constituie o prezumtie-simpld
3celgroges, oe iroprietaie, susceptibitd a fi intd-
turatd prin dovada contrard - Trib. suprem, s. iiv., dec. nr. 1'2g711971,'in
R.R.o. nr. 7/1gii,
p. 111.
 l. Dreptul de proprietate

ln primul rAnd, trebuie relinut ce nu este obligatoriu ca in actiunea in reven-

:care sd se ajungi la compararea de titluri (de moduri de dobAndire a dreptului de
:roprietate). Am ardtat cd o asemenea acliune poate fi introdusi gi impotriva unei
:ersoane care nu pretinde vreun drept real asupra bunului revendicat, adicd impo-
::va unui detentor, caz in care este suficient ca reclamantul sd dovedeascd modul
:e dobAndire a proprietdlii pe care il invocd, iar dacd ?ntre pd(i nu existd ori nu mai
existd raporturijuridice pe temeiul cdrora a fost transmisd folosinta bunului, atunci
:,:tiunea va fi admisd.
in al doilea rAnd, subliniem cd pentru ipoteza in care atAt reclamantul, cAt gi
:irAtul pretind ci sunt proprietari ai bunului in litigiu, nu este riguros exact sd se
,orbeascd de compararea de titluri, ci mai degrabd de compararea de moduri de
:obindire a proprietdtii, pentru a se putea stabili care dintre cele doui moduri de
:obAndire/transmitere a proprietitii invocate de pdrti este preferabil. Astfel, un mod
:iginar de dobAndire a proprietdtii este preferat unui mod derivat de dobAndire a
:'oprietdtii; daci insd ambele parli se prevaleazd de moduri derivate, urmeazd a
se recurge la regulile pe care le vom infdliga imediat.
ln al treilea rand, mentiondm cd, pentru aceeagi ipotezi in care ambele pdrti
:'etind ci sunt proprietari ai bunului?n litigiu, invocAnd moduri de dobAndire a pro-
:rietifii care nu sunt originare, trebuie avutd in vedere gi regula generald inscrisd
'^' art.17
alin. (1) c.civ., care dispune cS,,nimeni nu poate transmite sau constitui
aai multe drepturi decAt are el insugi", tinAndu-se cont totodati de faptul cd excep-
:,te de la aceasti reguld sunt numai acelea expres gi limitativ stabilite de lege.
ln sfargit, mai addugdm cd ?ntr-o actiune in revendicare se va ajunge la compa-
"area de titluri atunci cAnd ambele titluri sunt valabile sau cAnd parlea nu este
:ersoana indreptdlitd si invoce nulitatea relativd a titlului celeilalte pdrti din proces.
facd insd se invocd (inclusiv pe cale de exceptie, nefiind deci necesar un capdt de
:erere distinct) gi dovedegte nulitatea absoluti sau relativi a titlului uneia dintre
:irti, se va trece in situatia actiunii in revendicare in care numai una dintre pdrti
are titlu,
a) O primd situatie este aceea in care ambele pdrli, adicd atAt reclamantul care
se pretinde proprietar, cAt gi pArAtul care exercitd posesia asupra imobilului, pre-
ziile ceb un titlu cu privire la imobitut in litigiu. intr-o asemenea ipotezd, se va
avea in vedere provenienta titlurilor. Astfel:
- dacd ambele titluri provin de la acelagi autor, iar numai unul dintre dobAnditori
ii-a inscris titlul sdu in documentele de publicitate imobiliard, atunci acesta va avea
c69tig de cauz6., afard de cazul in care gi-ar gdsi aplicare, pentru identitate de
ratiune, art. 892, art. 897 sau art. 908 c.civ., ceea ce presupune cd, in cadrul actiu-
nii in revendicare, a fost formulatd gi o cerere intemeiatd pe unul dintre aceste
texte de lege;
- dacd ambele titluri provin de la acelagi autor, iar ambii dobAnditori gi-au
inscris titlurile in documentele de publicitate imobiliard, atunci va avea cAgtig de
cauz6,, in principiu, cel care gi-a inscris mai intAi titlul (gui prior tempore, potior
iure), chiar dacd actul ?nscris mai intAi a fost incheiat ulterior celuilalt act, afard de
cazul in care gi-ar gisi aplicare art. 892, art. 897 sau art. 908 C.civ.;
 lnstitulii de drept civil

- daci ambele titluri provin de la acelagi autor, iar niciunul dintre dobAnditori nu
gi-a inscris titlul sdu ?n documentele de publicitate imobiliard (ipotezd pulin proba-
bild in practicd), atunciva avea cAgtig de cauzd celal cdruititlu are data maiveche
(explicatia acestei solutii constd in aceea ci autorul nu mai putea instrdina in mod
valabil imobilul a cdrui proprietate o transmisese in prealabil primului dobAnditor -
nemo dat quod non habeg, cu exceptia cazului cand ambele pd(i in litigiu produc
ca titlu cdte un testament redactat de aceeagi persoand gi avAnd ca obiect acelagi
imobil, caz in care va cAgtiga legatarul din testamentul ulterior, intrucAt ultimul legat
l-a revocat pe celanterior;
- daci cele doud titluri provin de la autori diferiti, urmeazd a se compara tiflurile
pe care se intemeiazi drepturile autorilor, dAndu-se cAgtig celui al cdrui autor avea
un drept preferabil (fundamentul acestei solutii este principiul nemo dat quod non
habet).t11
b) O a doua situalie este aceea in care numai una dintre parlile in litigiu are tilu
(dovedegte un mod de dobAndire a proprietdtii).
Dacd intr-o asemenea pozilie se afld reclamantul, atunci actiunea in reven-
dicare imobiliard se va admite. Uneori, se considerd, cd ar fi necesar ca data tiflului
sd fie anterioari datei la care pArAtul a intrat in posesia imobilului, aceastl conditie
fiind explicatd prin aceea cd, in mod firesc, atunci cAnd se incheie actul juridic,
imobilul ce formeazd obiectul transmisiunii se gdsegte in posesia instr6iniiorului,
aga tncAt, dacd imobilul s-ar afla in stdpAnirea unui tert (viitorul pArAt din acliunea
in revendicare), dobAnditorul ar trebui sd se intrebe de ce imobilul nu se gisegte la
cel cu care incheie actuljuridic Ai care pretinde cd este proprietar.
Daci pArAtul este celcare are titlu, deci existd concordantd intre tiflu gi posesie,
atunci actiunea in revendicare imobiliard se va respinge,
cl O a treia situatie este aceea in care niciuna dintre pdrlile in litigiu nu produce
un titlu gi, desigur, nu se invocd uzucapiunea sau un alt mod originar de dobAndire
-
a proprietdtii.
Ar urma ca actiunea in revendicare imobiliard sE fie respinsd, intrucAt in favoa-
rea posesorului actual (pardtul) opereazi prezumtia de proprietate, iar, in ipoteze
identice, mai bund este situalia celui care posedd - in pari causa, melior est causa
possidentis. Cu toate acestea, s-a admis in doctrind cd o asemenea solutie
nu s-ar
aplica automat, ci, ar trebui sd se recurgd la procedeul identificirii posesiei celei
mai caracterizate, in sensul cd se va compara posesia actuald a paratului cu
posesia anterioard a reclamantului gi se va da cAgtig de cauzd celui ce invocd o
posesie mai caracterizatd, iar pentru aceasta se folosesc diferite criterii, precum
caracterul neviciat al posesiei, existenta bunei-credinte, intemeierea posesiei pe un
just titlu, durata posesiei etc.
ln ceea ce ne privegte, nu putem fi de acord cu un astfel de procedeu, deoarece
ar insemna ca o actiune petitorie sd se rezolve tinAndu-se cont doar de posesia, ca
simpld stare de fapt, exercitate de fiecare dintre pdrlile in litigiu asupra imobilului

t'r Pentru
Scgastd iporezEr au lost avansate gi alte solutii (sh tie prelerat posesorul, s6 tie
preferat cel al cdruititlu are o datd maiveche), nerelinute'insd de jurisprudenli
gi de majo-
ritatea doctrinei.
 L Dreptul de proprietate

'evendicat; intrucAt, aga cum am aretat anterior, reclamantul este cel care are
sarcina probei, nedovedirea dreptului sdu de proprietate asupra imobilului pe care
' revendicd trebuie sd atragd respingerea acliunii.tll

2. lmprescriptibilitatea acfiunii in revendicare imobiliare

corespunzdtor reglementdrii anterioare, chiar gi in lipsa unui text expres de

ege, in cele din urmi jurisprudenla gi doctrina s-au oprit la solutia imprescriptibili-
:itii actiunii in revendicare imobiliar5, solulie care se intemeia pe caracterul per-
:etuu al dreptului de propriet-?te, drept ce nu se stinge prin neuz oricat timp ar fi
:'ecut de la neexercitarea lui.t2l
in actuala reglementare, art. 563 alin. (2) c.civ. prevede expres cd ,,dreptul la
actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceplia cazurilor in care prin lege
se dispune altfel".
Pentru acliunea in revendicare intemeiatd pe dreptul de proprietate publicd,
ndiferent cd titularul dreptului de proprietate publici este statul sau o unitate
administrativ-teritoriald, imprescriptibilitatea este prevdzutd de art. 136 alin. (4) din
3onstitutie gi de art. 861 alin. (1) 9i art. 865 atin. (3) C.civ.
Totugi, in cazurile previzute de art. 572 c.civ. (avulsiunea) gi de art. 520
C.proc.civ. (revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publici ?n cadrul procedurii
:e urmdrire siliti imobiliard), actiunea in revendicare imobiliard intemeiatd pe drep-
:..:l de proprietate privatd este prescriptibila extinctiv in termen de 1 an de la rupe-
'ea porliunii de teren, respectiv de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare
'n
caftea funciard.
in schimb, actiunea in revendicarea unui bun proprietate publicd este im-
crescriptibild extinctiv in toate cazurile, chiar gi in acelea in care, potrivit dispo-
zftiilor speciale mentionate mai sus, acliunea in revendicarea unui bun proprietate
tnvatd este supusd prescripliei eltinctive.

Secliunea a lll-o, Acliunea in revendicore mobiliord

1. Situaliide distins
Actiunea in revendicarea bunurilor mobile proprietate privatd poate fi uneori
admisS, alteori se va respinge de plano. Tocmai de aceea, trebuie deosebite urmd-
toarele situatii:

."' 1 se
^ Bucuregti, s.
ved.ea gi Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 397/1971, in Repertoriu 1969-197S, p. 95;
C.A. a lV-a civ., dec. nr.3029/1999, in C.p.J.C. 1999, p. 188.; G. fionor,
'.,1.M., PrvrurceRu, T.V. RADULEScu, C.A. Arucueuscu, op. cit., p.75.
''r A se vedea: C. Hnunruotu, l. Roserrt-BALANESCU, Al. BArconxu, Tratat de drept civit
'cmdn, vol. ll, Ed. All, coleclia Restitutio, Bucuregti, 1996, p. 70-71; C. BinsnN, op. cit.,
?:?98; L. Pop, op. cit.,p.257; Trib. Suprem, cot. civ., dec. nr.539/1953, in Repertoriu lgSZ-
1969, p. 175; s. civ., dec. nr. 3921986, in C.D. 1986, p. 15.
 lnstitutii de drept civil

- proprietarul
se desesizeazd de bunul mobil in mod voluntar, incredintAndu-l
unui detentor precar, iar acesta il instrdineazd cu titlu oneros unui
te( dobAnditor
de bunS-credinld;
- proprietarul se desesizeazd, involuntar de bunul mobil, ca urmare a unui furt
sau a pierderii bunului, iar bunul respectiv ajunge in posesia unui
dobAnditor de
bun5-credin{i; aceasti situatie prezintd unele particutaiitali atunci cAnd
dob6ndirea
de cdtre tertul de buni-credinld a bunului mobil pierdut sau furat a
avut loc in
conditii speciale, previzute de lege (reclamant este cel care a pierdut
sau cdruia i
s-a furat bunul mobil, iar parat este dobanditorul de bund-credinfd);
- proprietarul se desesizeazd involuntar de bunul mobil, iar cel care l-a gisit se
conformeazd dispozitiilor art. g4l gi urm. C.civ.;
- bunul mobil se afld in posesia hotului, gdsitorului (care nu s-a
conformat
dispozitiilor arl' 942 9i urm. C.civ.) sau a dobAnditorului de rea-credintl
(reclamant
este cel cdruia is-a furat sau care a pierdut bunul mobil, iar pdrAt
este'posesorul
de rea-credintd).
Menliondm cI ultima situatie, care, teoretic, reprezintd regula
in materia reven-
dicdrii mobiliare, nu este reglementatd expres de codul
civil, in schimb, celelalte
situalii sunt regrementate in art. gB7-940 sau art. 942-g45
c.civ.

2. lpoteza reglementatd de art. 937 alin. (1) C.civ.

2.1. Precizdri prealabile

Potrivit art. 937 arin. (1) c.civ., ,,persoana care, cu bund-credintd,

incheie cu un
neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros
avAnd ca obiect un bun
mobil devine proprietarul acelui bun din momentul ludrii
sale ?nposesie efectivd,,.
Dacd sunt intrunite anumite conditii privitoare la bunuri,
posesia tertului dobanditor (condilii la care ne
la persoane gi la
vom referi maijos), posesia acestuia l
capdti valoarea unei prezumtii legale absolute gi irefragabile
de proprietate, con-
fiind respingerea acfiunii in revendicare mobitiard. Agadar,
1e9i1la modul de
dobandire a proprietdtii asupra unui bun mobil consacrat
de art. 937 alin. (1) c.civ.
este preferabil oricdrui alt mod de dobAndire a proprietdtii.
Regula inscrisd in art. 9s7 arin. (1) c.civ. se justificd pe
considerente de
echitate, cdt gi pe necesitatea asigurdrii siguranlei ciicuitului
civil in privinta bunu-
rilor mobile. Tertura dobandit bunurfiind oJbuna-credinld giintemeindu-se
pe apa-
renla de proprietate pe care insugi proprietarul a creat-o
itunci cAnd a ?ncreoinlat
bunul mobil unei anumite persoane; lipsa de diligenld in
alegerea persoanei cireia
proprietarul i-a incredintat bunur mobir trebuie iuportatd
dE proprietar, iar nu de
tertul care, cu bun5-credinli, a dobandit bunul respectiv de
la cel care avea apa-
renta ci este proprietar.

2.2. Condifii referitoare ta bunuri

Articolul 937 arin. (1) c.civ. se apricd bunuriror mobire

corporare, deoarece
acestea sunt susceptibile de o posesie efectivd.
 l. Dreptul de proprietate 67

Textul respectiv se aplice gi anumitor bunuri mobile incorporale, mai exact

acelor drepturi de creanld ce sunt incorporate in inscrisuri, formAnd un tot indiso-
lubil, de exemplu, aga cum dispune art. 940 C.civ., titlurile la purtitor, in mdsura in
care prin lege speciald nu se dispune altfel.
Bunul mobiltrebuie sd fie privit in mod individual, art. 937 alin. (1) C.civ. neapli-
cAndu-se universalitdlilor (spre exemplu, in cazul uneisuccesiuni mobiliare).
Articolul 937 alin, (1)C,civ. nu poate fi invocat pentru a se dobAndi proprietatea
bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil [art. 937 alin. (4) C.civ.],
adici lucrurilor care, degi servesc ca accesorii la un imobil, igi pdstreazd insugirea
de bunuri mobile (de exemplu, mobilieruldintr-o locuinld).
De asemenea, mai este necesar ca bunul mobil si nu facd parte din categoria
bunurilor supuse inmatriculdrii, precum navele, aeronavele etc., deoarece in cazul
acestora nu s-ar mai putea vorbi despre buna-credinte a te4ului ce a dobdndit de
la un neproprietar.
in sfArgit, mai trebuie relinut cd, spre a fi incident art.937 alin. (1) C.civ., bunul
mobiltrebuie sd fie proprietate privatd, iar nu proprietate publicd.

2.3. Condilii referitoare la persoane

Din chiar art.937 alin. (1) C.civ. rezultd cd dispoziliile acestui text de lege pot fi
invocate numai de te(ul care (cu bun5-credin!5) a intrat in posesia bunului mobil
ca urmare a instrdindrii (cu titlu oneros) acestuia de cdtre un detentor precar,
cdruia adevdratul proprietar i l-a incredinlat de bundvoie.
Dacd terlul a dobAndit bunul mobil de la adevdratul proprietar, atunci el nu mai
are nevoie de a invoca in favoarea sa dispoziliile art.937 alin. (1) C.civ., intrucAt
temeiul dobAndirii dreptului de proprietate il constituie insugi actul juridic incheiat
cu adeviratul proprietar, iar dacd acest act juridic este lovit de nulitate, vor deveni
incidente regulile aplicabile in materia nulitdlii.
De asemenea, dacd proprietarul nu s-a desesizat de bunivoie de bunul sdu, ci
i-a pierdut sau acesta i-a fost furat, atunci devin incidente alte prevederi legale
'art. 937 alin. (2)
sau art. 937 alin. (3) C.civ., in cazul in care bunul se gdsegte la
cel care a dobAndit cu bund-credinld de la ho! sau gdsitor; cu atAt mai mult, art. 937
alin. (1) C.civ. nu se aplicd atunci cAnd bunul mobil se afld la hot sau la gdsitor,
adicd, mai larg, la un posesor de rea-credinldl, iar desesizarea de bundvoie de
cunul mobil presupune cd proprietarul a incredintat bunul respectiv unui detentor
orecar (locatar, depozitar, imprumutat etc.),
in sfArgit, dacd bunul mobil se afl5 la detentor, acesta nu poate invoca in bene-
'iciul s5u arl.937 alin. (1) C.civ,, deoarece este linut de obligalia contractual5 de
:estituire a bunului. Daci bunul mobil se afld la detentor, proprietarul are impotriva
acestuia o acliune contractual5 pentru restituirea lui sau poate formula chiar gi o
actiune in revendicare impotriva detentorului (care prezintd interes mai ales dacd a
ntervenit prescriptia extinctivd a acliunii contractuale). Dacd insi detentorul nu se
mai afld in posesia lucrului mobil, ci l-a instrdinat unui ter! dobAnditor de bund-cre-
dintd, acliunea in restituire ce putea fi exercitatd impotriva detentorului se transformd
'ntr-o actiune in despigubire.
 lnstitutii de drept civil

Agadar, ipoteza de aplicare a arl. 937 alin. (1) C.civ. (cAnd acliunea in reven-
dicare mobiliard va fi respinsd) este urmdtoarea: proprietarul bunului mobil il incre-
dinleazd unei persoane, care capitd calitatea de detentor precar; detentorul, incdl-
cAndu-gi obligalia de restituire a bunului, ce ii revenea potrivit actului juridic prin
care a dobAndit detenlia, instriineazi (cu titlu oneros) acest bun cdtre un ter!
dobAnditor, care are convingerea ci
a tratat cu adevdratul proprietar (este de
bund-credin!d).
Att. 1275 alin, (1) C.civ. face o aplicalie a modului de dobAndire a proprietSlii
asupra unui bun mobil prin posesia de bund-credinld pentru situalia transmiterii
succesive a unui bun mobil, dispunAnd cd ,,dacd cineva a transmis succesiv cltre
mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, cel care a dobAndit cu
buni-credinld posesia efectivd a bunului este titular al dreptului, chiar dacd titlul
sdu are datd ulterioar5", alin. (2) ardtAnd cd ,,este de bund-credinld dobAnditorul
care, la data intrdrii in posesie, nu a cunoscut gi nici nu putea sd cunoascd
obliga!ia asumatd anterior de instrdindtor''.t11
Spre exemplu, sd presupunem cd Primus, proprietar al unui bun mobil, vinde
acest bun lui Secundus, insd remiterea bunului mobil nu are loc imediat; ulterior,
Primus, care a devenit un simplu detentor precar al bunului mobil respectiv, deoa-
rece, din momentul realizdrii acordului de voinld, proprietatea a fost transferati
asupra lui Secundus independent de predarea efectivd a bunului, vinde acel bun
mobil gi lui Teftius, care intri in posesia lui fiind de buni-credinld, adici necunos-
cAnd gi neavAnd posibilitatea sd cunoascd faptul cd bunul fusese vAndut lui
Secundus, deci cd nu a dobAndit de la adeviratul proprietar. intr-o astfel de ipo-
tezd, contrar principiului nemo dat quod non habet, ar1.1275 alin. (1) gi (2) C.civ. il
declari pe Tertius proprietar al bunului mobil respectiv.
Aga cum a rezultat deja, o altd condilie pentru ca art. 937 alin. (1) C.civ. sd igi
gdseascd aplicare este aceea ca posesorul de bund-credinld sd fi dobAndit bunul
mobil de la detentorul precar printr-un act juridic cu titlu oneros, iar nu printr-un act
juridic cu titlu gratuit, deoarece, in acest din urmd caz nu mai subzistd ratiunea de
a prefera buna-credinld a terlului dobAnditor cu titlu gratuit fa!5 de lipsa de diligenla
a proprietarului, in sensul cd lipsa de diligenld a acestuia in alegerea persoanei
cireia i-a incredintat bunul mobil este acoperite de principiul conform cdruia trebuie
protejat cel care se strdduiegte sd evite o pagubd (certat de damno vitando), iar nu
cel care urmdregte sd pdstreze un cAgtig (certat de lucro captando).

2.4. Conditii referitoare la posesia tertului dob6nditor

Terlul dobAnditor se poate prevala de dispoziliile art.937 alin. (1) C.civ. numai
dacd posesia sa este reald, util5 gide bun6-credin!5,
Posesia terlului dobAnditor trebuie sd fie reald, adicd sd intruneascd in per-
soana tertului dobAnditor ambele elemente ale posesiei (animus gi corpus), Astfel,

t1llnteresant (gi destul de neobignuit in privinla pd(ii finale) este gi alin. (3) al art. 1275
C.civ., potrivit cdruia, ,,dacd niciunul dintre dobAnditori nu a oblinut posesia efectivi a
bunului mobil corporal gi creanla fiecdruia de predare a bunului este exigibild, va fi preferat
cel care a sesizat cel dint6i instanla de judecatS".
 l. Dreptul de proprietate

art. 937 alin. (1) C.civ. nu se aplice atunci cAnd terlul, degi a incheiat actuljuridic
translativ cu detentorul precar, nu a cdpdtat incd detentia materiald a bunului
mobil, stdpAnind lucrul corpore alieno.
Posesia te(ului dobAnditor trebuie sd fie utild, adicd neviciatd, cu precizarea cd,
dintre caracterele posesiei, nu se pune, in aceasti materie, problema continuitdlii
posesiei. Utilitatea posesiei se prezumd, cel interesat (proprietarul care a introdus
actiunea in revendicare) avAnd posibilitatea sd faci dovada contrar5.
Prin posesie de bunS-credinld, in aceastd materie, se inlelege posesia exer-
citatd de o persoand ce are convingerea sincerd cd a dobAndit bunul mobil nu de
la un detentor precar, ci de la adevdratul proprietar, deci, aga cum prevede art. 938
C.civ., in momentul intrdrii efective in posesia bunului mobil, tertul dobdnditor nu a
cunoscut gi nici nu putea sd cunoasci, dupi imprejurdri, lipsa calitdlii de proprietar
a instreinetorului, adic5 faptul cd bunul mobil ii este instrdinat de un neproprietar.
Buna-credinld a te(ului dobAnditor trebuie sd existe la data intrdrii in posesia
efectivd bunului [art. 938 alin. (2) C.civ.], nefiind suficient sE existe, pentru ipoteza
in care intrarea in posesie a dobAnditorului este ulterioard incheierii actului juridic
dintre el 9i detentor, numai la data realizdrii acordului de voin1d.t1l
ln schimb, faptulcd ulterior intrdriiin posesie efectivd dobAnditoruligi dd seama
cd a tratat cu un neproprietar nu face inaplicabil art. 937 alin. (1) C.civ.
Potrivit arl. 14 alin. (2) C.civ., buna-credinli se prezumS. Este vorba de o pre-
zumtie legali relativd, astfelincAt reclamantul din acliunea in revendicare are posi-
bilitatea sd dovedeascd reaua-credinti a posesorului, iar in acest scop poate
recurge la orice mijloc de probd.
Corespunzdtor reglementdrii anterioare, in doctrind s-a pus problema de a gti
daci justul titlu este un element distinct de buna-credin!5, predominantd fiind opi-
nia potrivit cdreia, in aceastd materie, justul titlu nu ar fi un element separat de
buna-credin!5, ci este un element intrinsec acesteia; prin urmare, se admitea cd ar
fi suficient gi un titlu putativ, adicd un titlu care existd numai ?n imaginatia poseso-
rului de bund-credinla (spre exemplu, terlul crede cd intrarea sa in posesia bunului
nnobil are la bazd un contract, care, in realitate, nu s-a incheiat); de asemenea,
includerea justului titlu in sfera bunei-credinle avea drept consecintd faptul cd tertul
dobAnditor era scutit de sarcina de a proba existenla acestuia, deoarece, prezu-
nnandu-se buna-credinld, se prezuma 9i existenla justului titlu.t2l Evident cd o
asemenea opinie ar trebui si dispari, cAtd vreme art. 937 alin. (1) C.civ. se referd
expres la,,un act translativ de proprietate cu titlu oneros".

3. Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tefiul dob6nditor de

bunS-credinli
Articolul 937 alin. (1) C.civ. nu se aplicd in cazul bunului pierdut sau furat, nici
chiar atunci cAnd bunul mobil a ajuns in posesia unui ter! dobdnditor de bund-

ttl]rib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1120/1966, in C.D. 1966, p. 90.
L'r
ln mod surprinzdtor, o asemenea opinie era imbrdligatd gi de unii autori care admiteau
ci aplicarea fostuluiart. '1909 alin. (1) C.civ. din 1864 presupunea ca posesorulsd fidobAn-
lrt bunul mobil printr-un act juridic cu titlu oneros, iar nu printr-un act juridic cu titlu gratuit.
 70 lnstitulii de drept civil

credinta, ci, intr-o asemenea situatie, se va aplica art. 937 alin. (2) c.civ. ori, dupd
caz, a(1.937 alin. (3) c.civ., actiunea in revendicare mobiliari putdnd fi admisd.
Potrivit art. 937 alin. (2) C.civ., ,,bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la
posesorul de bund-credintS, dacd actiunea este intentatd, sub sancliunea decd-
derii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarula pierdut stdpAnirea materia-
ld a bunului".
cat privegte sfera de aplicare a art. 937 alin. (2) c.civ., este de retinut cd, pe
lAngi condiliile referitoare la bunuri gi la posesia tertului dobdnditor (analizate mai
sus), maitrebuie indeplinite inci doud conditii speciale.
in primul rAnd, este necesar ca te{ul sd dobdndeasci bunul mobil de la ho! sau
de la cel care gi-a insugit nelegitim bunul pierdut de adeviratul proprietar ori chiar
de la o altd persoand care,la randul ei, a dobandit de la hot sau gdsitor. in alte
cuvinte, bunul mobil a iegit din posesia proprietarului fdri voia sa. Tocmai de
aceea, cu ?nsugirea bunului prin sivArgirea infractiunii de furt este asimilatd
desesizarea produs6 pe calea tAlhariei ori a pirateriei.
ln schimb, nu se incadreazi in situatia avutd in vedere de art. 937 alin. (2)
C.civ. unele infractiuni cum ar fi abuzul de ?ncredere, ingeldciunea, gestiunea frau-
duloasd, deoarece in asemenea cazuri proprietarul s-a desesizat de bundvoie
de
bunul sdu.
CAt privegte pierderea bunului mobil, nu prezintd interes dacl aceasta se dato-
reazd neglijenlei proprietarului sau unui eveniment fortuit, in ambele cazuriaft. g37
alin- (2) C.civ. fiind apticabit.
ln al doilea rAnd, pentru a fi admisd, acliunea in revendicare trebuie introdusd
Tn
termen de trei ani de la data pierderii sau furtului bunului mobil, acesta
fiind un
termen legal de decddere, deci, neintroducerea actiunii induntrul acestui
termen
are ca efect, potrivit art. 2545 alin. (2) c.civ., chiar pierderea dreptului
de proprie_
tate asupra bunului mobil respectiv.
in concluzie, actiunea in revendicarea bunului mobil pierdut sau furat
de la teftul
dobAnditor de bund-credinld va fi admisd daci propriekrul o introduce
in cer mlit
trei ani de la data pierderii sau fuftului gi, desigur, dacd dovedegte dreptul
sru de
proprietate asupra bunului, iegirea bunului din posesie fdrd voia
sa, precum 9i
identitatea dintre bunul revendicat gi bunul pierdut sau furat.
Dacd acliunea in revendicare a fost admisd, tertul dobAnditor are la indemAni
regresul impotriva hotului sau a gdsitorului, insd va suporta riscul eventualei
insol-
vabilitSli a acestuia.
Cu toate acestea, dacd tertul a dobdndit bunul mobil pierdut sau furat in anu-
mite condilii speciale, prevdzute de lege, condilii care, prin natura lor, sunt suscep_
tibile de a intdri buna-credinti a terfului, degi acliunea in revendicare mobiliard
se
va admite, proprietarul va trebui sd ii plSteascd terlului de buni-credinld o sumd
de
bani egald cu pretul pe care acesta l-a plStit penfru a dobAndi bunul respectiv. in
acest sens, ad. 937 alin. (3) c,civ. prevede cd, ,,dacd bunul pierdut sau furat
a fost
cumpdrat dintr-un loc ori de la o persoani care vinde in mod obignuit bunuri de
acelagi fel ori dacd a fost adjudecat la o licitatie publicS, iar actiunea in revendicare
a fost introdusd induntrul termenului de 3 ani, posesorul de bund-credintd poate
retine bunul pAnd la indemnizarea sa integrald pentru pretul pldtit vAnzdtorului',.
 l. Dreptul de proprietate

Trebuie relinut ce art. 937 alin. (3) C.civ. se refera la un caz particular al situa-
tiei avute in vedere de art. 937 alin. (2) C.civ., ceea ce inseamnd cd sunt comune
celor doud texte de lege conditiile referitoare la bunuri, la posesia tertului dobAn-
ditor, la desesizarea involuntard a proprietarului gi la termenulde trei ani.
Proprietarulva putea recupera ulterior, prin intermediul unei actiuniin despdgu-
bire introduse impotriva hotului sau gdsitorului, suma pe care a pldtit-o tertului,
numai cd, de data aceasta, riscul insolvabilitdlii holului sau a gdsitorului nu va mai
fi suportat de terlul de bund-credinld ce a dobAndit bunul in anumite condilii spe-
ciale, ci de proprietar.

4. Revendicarea bunului mobil de la ho!, de la gisitorur care nu s-a

conformat dispozifiilor art. 941 gi urm. c.civ. sau de la terfu! dobanditor de
rea-credin!i

Dovedirea de cdtre reclamant a dreptului sdu de proprietate este suficientd

pentru a conduce la admiterea acliunii in revendicare, indiferent daci bunul mobil
se afld la autorul furtului, la cel care gi-a insugit bunul gdsit (fdri a se conforma
dispozitiilor inscrise in art. 941 gi urm. C.civ.) sau la o alt6 persoani care este de
rea-credin!5. in privinla acestor persoane, nu se aplicd art. 937 alin. (2) c.civ. gi cu
atat mai mult nu se aplicd nici art,937 alin. (1) c.civ., ceea ce inseamni ci
actiunea ?n revendicare poate fi admisd.
Reaua-credinli constd in faptul ci persoana a intrat in posesia bunului mobil in
conditii ce exclud formarea convingerii sale sincere cd a dobAndit dreptul de
proprietate asupra bunului. Spre exemplu, sunt posesori de rea-credintd atAt
cel
care dobAndegte bunul mobil de la o persoand despre care gtia sau ar fi trebuit sd
gtie cd nu are calitatea de proprietar, cAt gi cel care dobAndegte bunul mobil de la
adevdratul proprietar, insd obline consimtdmAntul acestuia prin dol. Desigur ci tot
posesori de rea-credinld sunt gi holul, precum gicel care gi-a insugit bunul gdsit.
Pe temeiul art. 563 alin. (2) C.civ., care nu distinge intre revendicarea unui
imobil gi revendicarea unui mobil, acliunea in revendicarea bunului mobil pro-
prietate privatd pierdut sau furat de la tertul de rea-credintd este imprescriptibild
extinctiv. ins6, posesorul de rea-credinld ar putea invoca, potrivit art. 939 c.civ.,
uzucapiunea de 10 ani.
Acliunea in revendicarea unui bun mobil proprietate publicd este imprescrip-
tibild extinctiv [art. 136 alin. (a) din Constitutie giart. 861 atin. (1)
9iart. 865 atin. (3)
c.civ.l 9i nu poate fi paralizatd prin invocarea uzucapiunii [art. 961 alin. (2) c.civ.].
Mai precizdm cd actiunea in revendicare mobiliard poate fi exercitatd impo-
9i
triva detentorului precar, urmAnd a se aplica regulile de la revendicarea bunului
mobil de la posesorul de rea-credintd, cu particularitatea cd in nicio situatie deten-
torul nu poate invoca uzucapiunea.
 lnstitutii de drept civil

5. lpoteza ?n care gisitorul bunului mobil s-a conformat dispoziliitor

art. 9419i urm. C.civ.

Att. 942 c.civ., dupd ce afirmd regula ci ,,bunul mobil pierdut continud sd
aparlind proprietarului sdu", il obligd pe gdsitorul bunului ca, in termen de 10 zile,
si il restituie proprietarului ori, dacd acesta nu poate li cunoscut, sd il predea orga-
nului de polilie din localitatea in care a fost gdsit. Organul de polilie are obligalia
de
a pdstra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile in acest sens dispoziliile priviioare
la
depozitul necesar, precum gi obligalia de a afiga la sediul sdu gi pe pagina
de
internet un anun! privitor la pierderea bunului, cu menfionarea tuturor elementelor
de descriere a acestuia.
Textul de lege mentionat mai sus se aplicd nu numai ?n ipoteza bunului
mobil
pierdut de cdtre proprietarul
siu, ci gi in cazul bunului mobil furat, care apoi a fost
abandonat de ho!.
Pentru cazul in care bunul mobil a fost gdsit intr-un loc public, art. g43 C.civ.
prevede cd bunul trebuie predat, pe bazd de proces-verbar, persoanei
care detine
un titlu, altul decAt titlul de proprietate publicd, asupra locului respectiv.
i, t""i,",
de 3 zile de la data preludrii bunului pierdut, aceasti persoand este
obligati sd il
predea, pe bazd de proces-verbal, organelor de polilie
din localitatel anunlul
privitor la pierderea bunuluiafigdndu-se la locul unde a fost gisit
bunul.
Dacd, datoritd imprejurdrilor sau naturii bunului, pdstraLa sa
tinde sd ii dimi-
nueze valoarea ori devine prea costisitoare, bunul va fi vandut prin
licitalie publicd,
conform legii, iar, intr-o asemenea situatie, drepturile gi obligaliile
legate'de bun se
vor exercita in legdturr cu prelul obtinut in u*" vdnzdrii (art. g44c.civ.).
Proprietarut bunulu.i este indreptHlit sd pretindd bunul sau prelul
oblinut din
valorificarea lui induntrul termenului in care organul de pol4ie
are obligatia de
pdstrare, deciin termen de 6 luni de la data la
caie gdsitorui l-a predat organului de
poli,tie. Acesta este, potrivit art. 945 alin. (1)
c.civ., unl"*en tegat oe decidere.
Bunul mobil va fi remis proprietarului numai dupd ce a."Ita
achitd cheltuielile
legate de pdstrarea bunului.
Mai mult, in cazul bunurilor cu valoare comerciald, proprietarul
este obligat si
pldteascd gdsitorurui o recompensd reprezentand a zecea parte
din prel slu din
valoarea actual5 a bunului, cu exceplia situatiei c6nd gisitoiul
este persoana care
detine locul public unde a fost gisit bunul ori un repierentant
sau un angajat al
acesteia. Dacd proprietarul a fdcut o ofertd publicd de recompensd,
gdsitJrul are
dreptul de a opta intre suma la care s-a obligat proprietarul prin
aceasti ofertd gi
recompensa fixatd de lege ori stabilitd de cdtre instanla judecltoreasc5
alin. (2) 9i (3) C.civ.l.
[art. 94-5
Potrivit art. 945 arin.. (4) in situatia in care bunur sau, dupd caz, pretur nu
este pretins de proprietarul.c.giv..,
originar, el va fi considerat lucru fird stipdn
gisitorului pe bazd de proces-verbal. in acest caz, gdsitorul 9i iemis
dobandegie dreptul de
proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupaliunii se poate
face prin procesul-verbal
mentionat sau prin orice alt mijloc de probd.
 Dacd gdsitorul refuzd sd preia bunul sau prelul, acesta revine comunei, oragului
sau municipiului pe teritoriul cdruia a fost gdsit 9i intrd in domeniul privat al aces-
tuia [art. 945 alin. (5) C.civ.].

Secfiunea o lV-o, Efectele admiterii acliuniiin revendicare

1. Preciziri introductive

in principiu, efectele admiterii acliunii in revendicare sunt aceleagi, indiferent

dacd bunul revendicat este mobil sau imobil.
Efectele admiterii acliunii in revendicare vizeaz6, urmdtoarele aspecte:
- restituirea lucrului;
- restituirea productelor gi a fructelor produse de lucrul revendicat in intervalul
de timp in care proprietarul a fost lipsit de stdpAnirea acestuia;
- suportarea cheltuielilor fdcute de citre posesorul neproprietar cu privire la
bunul revendicat.
in prealabil, mentiondm cd, potrivit art. 563 alin. (4) c.civ., ,,hotdr6rea judecito-
reasci prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabild gi poate fi
executatd gi impotriva te(ului dobAnditor, in conditiile Codului de procedurd civil6".

2. Restituirea lucrului

Dacd actiunea in revendicare este admisd, reclamantului i se recunoagte drep-

tul de proprietate asupra lucrului revendicat, iar pArAtul este obligat la restituirea
acestuia. Bunul este readus in patrimoniul proprietarului liber de eventualele sarcini
cu care fusese grevat de cdtre posesorul neproprietar - resoluto iure dantis resol-
vitul ius accipientis.
ln cazul in care restituirea lucrului in naturi nu mai este posibild datoritd pieirii
lucrului din vina pArdtului ori lucrul a fost instrdinat de cdtre acesta (gi, pe temeiul
unor dispozilii legale speciale, tertul dobAnditor nu mai poate fi evins de cdtre pro-
prietarul originar), obligalia de restituire va fi inlocuitd cu o obligalie de dezddunare,
deci instanla il va obliga pe parat la plata unei sume de bani cu tiflu de despi-
gubire, evaluati in raport cu momentul restituirii lucrului [art. 566 alin. (1) c.civ.].
ln ce ne privegte, apreciem cd obligarea paratului la despdgubiri se va face cu
respectarea dispozitiilor procesuale in materie, ceea ce presupune fie cd recla-
mantul a formulat o acliune prin care a solicitat condamnarea alternativd (in princi-
pal, restituirea lucrului in naturd, iar, in subsidiar, obligarea la plata contravalorii
lucrului), fie modificarea obiectului cererii de chemare in judecatd [art. 132 alin. (2)
pct. 3 C.proc.civ.l, transformAndu-se astfel actiunea in revendicare intentatl de
reclamant ?ntr-o actiune in despdgubiri, fie introducerea unei cereri de revizuire a
hotdrArii prin care a lost admisd acliunea in revendicare (art. 322 pct.3 c.proc.civ.),
fie sesizarea instanlei de executare cu o cerere prin care se soliciti stabilirea
echivalentului valoric al lucrului a cdrei predare nu mai este posibild (art. s74
C.proc.civ.).
74 lnstitutii de drept civil

Dacd bunul revendicat a pierit fortuit gi era asigurat, pArAtul va restitui indem-
nizatia de asigurare pe care a incasat-o sau, dupd caz, va fi obligat sd cedeze
dreptul de a primi indemnizatia (arl. 1642 teza I C.civ., aplicat prin analogie). in
cazulin care bunul, care nu era asigurat, a pierit foftuit, posesorul de bund-credinti
nu poate fi obligat la despdgubiri, deoarece, aga cum prevede art. 558 C.civ., riscul
pieirii fortuite a lucrului este suportat de cdtre proprietar -res perit domino; in
schimb, posesorul de rea-credintd va fi obligat sd restituie contravaloarea lucrului,
afari de situalia cAnd dovedegte cd lucrul ar fi pierit gi daci s-ar fi aflat la data
pieirii, la reclamantul proprietar (arl.1642lezaa ll-a C.civ., aplicat prin analogie).
Daci imobilul revendicat a fost expropriat, pArAtul va restitui doar despdgubirea
primitd ca urmare a exproprierii.

3. Restituirea productelor gi a fructelor

La cererea reclamantului (principiul disponibilitdtii), pArAtul, indiferent cd a fost

posesor de bund-credinld sau de rea-credint5, va fi obligat sd restituie gi produc-
tele sau, dupi caz, si pldteascd echivalentul valoric al productelor care nu mai pot
fi restituite in naturd, contravaloarea stabilindu-se in raport cu momentul restituirii
[art.566 alin. (1) C.civ.].
CAt privegte restituirea fructelor produse de bunul revendicat in perioada in care
proprietarul a fost lipsit de stdpAnirea acestui bun, trebuie sd deosebim situatia
posesorului de bund-credinla 9i cea a posesorului de rea-credintd.
Astfel, posesorul de bund-credinli va retine in deplind proprietate fructele pro-
duse de bun pe tot intervalul de timp cAt a durat buna sa credin!5 (art. 948 C.civ.),
cu precizarea cd buna-credinld a posesorului a incetat, cel mai tArziu, la data
introducerii actiunii in revendicare.
ln schimb, posesorul de rea-credinld sau detentorul precar, pe temeiul art. 566
alin, (2) C.civ., este linut sd restituie in naturi toate fructele produse de bun pAnd
la inapoierea acestuia cdtre proprietar sau, dupd caz, sd pl5teascd echivalentul
valoric al fructelor valorificate. De asemenea, pe temeiul art. 948 alin. (5) C.civ.,
posesorul de rea-credintd poate fi obligat gi la plata echivalentului valoric al
fructelor pe care a omis sd le perceapd,
Subliniem cd obligarea posesorului de rea-credinli la restituirea in naturd a
fructelor sau la plata contravalorii acestora va fi dispusd de cdtre instanld numai
dacd proprietarul solicitd in mod expres aceasta, nu insd gi din oficiu.
Cererea prin care proprietarul solicitd restituirea in naturd a fructelor naturale gi
industriale este imprescriptibild extinctiv, in schimb, cererea prin care se soliciti
fructele civile sau contravaloarea fructelor naturale gi industriale este supusd
prescriptiei extinctive, in condiliile dreptului comun [an. 638 alin. (2) gi (3) C.civ.,
aplicat prin analogiel.
PArAtul care este obligat sd restituie, in naturd sau, dupd caz, prin echivalent,
productele gi fructele produse de bunul revendicat, este indreptdlit, potrivit art. 566
alin. (5) C.civ., sd solicite obligarea proprietarului sd ii restituie cheltuielile necesare
pentru producerea gi culegerea fructelor sau productelor. ExceptAnd cazul in care
pArAtul a intrat in stdpAnirea materiald a bunului revendicat prin violenti sau
 l. Dreptul de proprietate

fraudd, precum gi cazul produselor care sunt bunuri perisabile ori care sunt supu-
se, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scdderi semnificative a
valorii lor [art. 566 alin. (7) C.civ.], pArAtul are un drept de retentie asupra produ-
selor pdnd la restituirea cheltuielilor fdcute pentru producerea gi culegerea aces-
tora, cu exceplia cazului in care proprietarul turnizeazd pdrAtului o garanlie indes-
tulitoare [art. 566 alin. (6) C.civ.].

4. Suportarea cheltuielilor ficute de citre posesor

CAt privegte situalia cheltuielilor fdcute de posesor cu lucrul pe care il restituie,
dacd aceste cheltuieli nu s-au concretizat intr-o lucrare noud [intr-un asemenea
caz, astfel cum dispune art. 566 alin. (9) C.civ., devin incidente dispozitiile cores-
punzdtoare din materia accesiunii imobiliare artificiale], este necesar sd se distingd
intre: cheltuielile necesare, cheltuielile utile gi cheltuielile voluptorii.
Pe temeiul art. 566 alin. (3) C.civ., cheltuielile necesare, adicd acelea fdcute
pentru conservarea lucrului, se vor restitui integral, deci pArdtul din acliunea in
revendicare, indiferent daci a fost de bund sau de rea-credint5, este indreptilit sd
solicite, fie prin intermediul unei cereri reconvenlionale, fie printr-un proces distinct,
cbligarea proprietarului sd ii pldteascd o sumd de bani egald cu cheltuielile fdcute
,n vederea conservirii lucrului.
in baza art. 566 alin. (4) C.civ,, la cererea posesorului, proprietarul va fi obligat
si suporte gi cheltuielile utile, adici acelea care, firi a fi necesare, sporesc totugi
.'aloarea lucrului, insd numai in mdsura sporului de valoare adus lucrului, socotit in
romentul restituirii.
in ambele cazuri, restituirea acestor cheltuieli, indiferent dacd posesorul care le-a
efecluat a fost de bund-credinld sau de rea-credinli, este justificatd de necesitatea
ae a evita o imbogdlire fdri justi cauzd a proprietarului in detrimentul posesorului.
Se observd cd, in cazul ?n care cheltuielile utile efectuate de posesor depdgesc
sporul de valoare adus lucrului revendicat, regulile imbog5lirii fdrd justi cauzi nu
sunt infrdnte, deoarece existd o sdrdcire a posesorului (diferenta dintre cheltuielile
efectuate gi suma pe care o va primi de la proprietar), fdrd insi a exista o inavutire
a proprietarului, de vreme ce acesta profitd doar de sporul de valoare adus lucrului
:rin cheltuielile respective.
Pe temeiul art. 2495 C.civ. [iar nu al art. 566 alin, (6) C.civ., acest text de lege
doar la cheltuielile fdcute pentru producerea gi culegerea produselor,
=ferindu-se
aCicd pentru producerea gi culegerea fructelor gi productelorl, se poate admite cd
rcsesorul de buni-credin!5 este indreptalit sa solicite instantei gi si oblini
?cunoagterea unui drept de retentie asupra lucrului revendicat pAnd la data la
al,e proprietarul ii va pldti cheltuielile (necesare gi, in limita sporului de valoare,
-:le) pe care le-a ficut in legiturd cu bunul respectiv.
in schimb, potrivit arl.2496 alin. (2) C.civ., dreptul de retenlie nu poate fi invocat
:e cdtre posesorul de rea-credintd decAt in cazurile anume previzute de lege, iar
''maleria acliunii in revendicare nu exisld vreo dtspozilie expresd care sd prevadh
reptul posesorului de rea-credinti de a invoca un drept de retentie pentru cheltuie-
 lnstitutii de drept civil

lile necesare fdcute cu bunul revendicat sau cheltuielile care au sporit valoarea aces-
tuia, ci doar pentru cheltuielile fdcute pentru producerea gi culegerea produselor.
Proprietarul nu poate fi obligat sd suporte cheltuielile voluptuare, adicd acelea
pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui pldcere, fird a se ajunge, pe
aceastd cale, la cregterea valorii lucrului. in mdsura in care lucririle sau ame-
najirile aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaga de bun
fdrd ca prin aceasta bunul respectiv si se deterioreze, posesorul are dreptul sd le
ridice [art. 566 alin. (B) C.civ.].

fr

I
(

ll

,I

il

il

fl
I