EDUCAŢIA PREŞCOLARILOR ŞI CERINŢELE LUMII MODERNE

Bologa Anamaria,

Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată”,

structură a Şcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” , Tîrgu-Mureş

Societatea contemporană este într-o permanentă schimbare, se adaptează la tot ceea

ce reprezintă o noutate, la noua tehnologie şi are aşteptări din partea copiilor, viitori adulţi,
să devină mai buni, mai informaţi, mai creativi. În această situaţie şcoala este principala
furnizoare de informaţii, de noutate şi cel mai important aspect, ea este cea care formează
întreaga personalitate a omului.

Bazele solide ale unei şcolarizări bune se pun încă din grădiniţă, unde copilul are
primul contact cu mediul educaţional, aici se realizează achiziţiile psiho-comportamentale
fundamentale care la rândul lor vor influenţa nivelul de integrare şi adaptare în
colectivitate. Încă din perioada preşcolarităţii fiinţa umană este capabilă să asimileze
extrem de multe informaţii, folosindu-le în situaţii variate, să îşi dezvolte deprinderi de
autonomie personală şi chiar să interacţioneze cu tot ceea ce o încojoară dezvoltându-şi
senzaţiile cu ajutorul simţurilor.

Educaţia în perioada preşcolarităţii se bazează pe faptul că fiecare copil este unic în

felul său, are ritmul propriu de asimilare a informaţiilor, ritmul propriu de dezvoltare, are
nevoi specifice, astfel abordarea nu poate fi decât specifică şi nu generală. Învăţarea în
această perioadă se realizează prin experienţe şi explorări în situaţii de joc, jocul fiind atât
metodă cât şi mijloc de învăţare, unde educatoarea apare ca un partener de joc care
cunoaşte toate regulile şi detaliile jocului.

Jocurile în grădiniţă sunt împărţite în mai multe tipuri precum: jocuri de rol, jocuri
de construcţii, jocuri de mişcare, jocuri muzicale şi jocuri didactice.
 Jocurile de rol pot avea subiecte din poveşti sau basme, dar pot fi şi jocuri de rol cu
subiecte şi roluri alese din viaţa cotidiană deoarece copilul imită de multe ori ceea ce vede
în mediul înconjurător, părinţii fiind primul model pe care îl au în astfel de jocuri, de
exemplu: „De-a mama”, „La piaţă”, „De-a capra cu trei iezi” şi altele.

Jocurile de construcţii dezvoltă copilului motricitatea fină a mâinii atât de necesară

în ţinerea corectă a creionului în mână şi de asemenea îi dezvoltă creativitatea, copilul
ajungând, în timp, să construiască structuri complexe pornind de la construcţii simple.

Jocurile de mişcare sunt utile în dezvoltarea motrică de bază, perfecţionează

mişcările copilului şi îi dezvoltă atenţia şi inteligenţa, acestea fortifică un copil din punct de
vedere fizic.

Jocurile muzicale sunt cele care îi ajută pe copii să se destindă, să se relaxeze şi să

coopereze. Exemple de jocuri muzicale: „Podul de piatră”, „Ursul doarme”, „Ţăranul e pe
câmp”.

Jocurile didactice sunt jocurile propuse de educatoare, prin intermediul cărora se

sprijină învăţarea, regulile puse sunt cele care reglează întreaga acţiune de joc şi conduce la
rezolvarea situaţiilor problematice.

Jocul didactic este cel mai important deoarece influenţează cele mai profunde laturi
ale personalităţii copilului, şi formează copilului capacitatea unei gândiri corecte.

Exemplu de joc didactic:

„Săculeţul fermecat”

Scop: consolidarea cunoştinţelor copiilor descriind forma, mărimea şi culoarea

pieselor geometrice.

Sarcina didactică: recunoaşterea, pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor.

Regulile jocului: un copil legat la ochi alege o piesă din săculeţ, o pipăie şi precizează
forma şi mărimea acesteia.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea.

 Material didactic: un săculeţ, piese geometrice (cercuri, pătrate şi triunghiuri).

Desfăşurarea jocului:

Educatoarea prezintă săculeţul cu surprize în care sunt piese geometrice. Preşcolarii

sunt solicitaţi să participe la joc, copilul fiind ales prin intermediul unei baghete
fermecate.

Copilul chemat introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează

forma şi mărimea piesei geometrice. Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia
corectitudinea răspunsului şi copilul va preciza şi culoarea piesei.

Jocul în grădiniţă crează deprinderi pentru munca în echipă, provoacă o stare de bună
dispoziţie şi are următoarele valenţe formative: dezvoltă memoria, gândirea logică, spiritul
de observaţie şi investigaţie, formează conduita morală şi nu în ultimul rând cultivă
imaginaţia, pentru toate acestea, jocul este folosit în pedagogia contemporană, ca metodă
educativă, activă.

Metode interactive în grădiniţă

Exemple de metode utilizate în cadrul activităţilor din grădiniţă

 În concluzie, grădiniţa prin caracterul organizat şi instituţionalizat, constituie
perioada de formare a capacităţilor copilului de a învăţa şi asigură intrarea în sistemul de
învăţământ obligatoriu.

Bibliografie


 S. Antonovici, C. Jalba, G. Nicu, Jocuri didactice pentru activitaţile matematice din
gradiniţă, Editura Aramis, Bucureşti, 2005
 Hanganu, I.,Raclaru, C. , „Jocuri pentru preşcolari”, Bucureşti, Editura Aramis
Print, 2007;