 CARTILAGINOS

 OSOS
 Semirigid, semidur
 Apare în S5 a vieţii intrauterine
(diferenţierea celulelor mezenchimale)
 Format din celule, fibre,
substanţă fundamentală
 Fără nervi, vase sanguine şi limfatice
 Se hrăneşte prin difuziune
 Rol: suport pentru ţesuturi moi
dezvoltare - creştere oase
 EMBRIONAR / PERMANENT
 NECALCIFICAT / CALCIFICAT
 NESCHELETIC / SCHELETIC

 După fibre şi raport celule/matrice:

Hialin / Elastic / Fibros
 Celule mezenchimale →
→precondrocite (centre de condrificare)
→condroblaste (condrocite diferenţiate)
→ condrocite (condrocite hipertrofice)
 Condensarea ţesutului mezenchimal
la periferia precartilajului
→ pericondru (membrană conjunctivo-vasculară)
(gr. khondros = cartilaj)
 CELULE: (10-20%) condroblaste,
condrocite
în lacune (condroplaste)
 MATRICE EXTRACELULARĂ:
- teritorială, în jurul lacunei
- interteritorială
UNITATEA structuralã, funcţionalã
şi metabolicã = CONDRON
La periferia cartilajului hialin şi elastic -
PERICONDRU
 TINERE ADULTE
 Formă alungită –  Formă – Rotunjită
ax lung paralel cu /unghiulară
suprafaţa cartilajului
 Izolate – la periferia  Grupate – în profunzime
cartilajului
MO :
 Nucleu oval, eucromatic, 1-2 nucleoli

 Citoplasmă bazofilă, uneori halou clar

perinuclear
ME :
 RER, ap. Golgi, mitocondrii bine dezvoltate,
incluzii de glicogen, lipide
 Prelungiri citoplasmatice scurte, numeroase

Se divid
Sintetizează componentele MEC
şi factor angio-inhibitor
 Nucleu rotund
 Citoplasmă acidofilă
 Organite puţine
 Incluziuni de glicogen si lipide
bine reprezentate
 Sinteză redusă
 Nu se divid
 Îmbătrânesc, apoptoză
Hialin
Elastic
Fibros
 Cel mai răspândit
 La embrion: formează scheletul - axial
- membrelor
 La adult : nas, laringe, trahee, bronhii,
capetele ventrale ale coastelor, cartilajul de
creştere al oaselor lungi, suprafaţa
articulară a unor oase
 Macroscopic: translucid (gr. hyalos - sticlă )
culoare gri-albăstruie
relativ rigid
Trahee, HE
 Localizat la periferia cartilajului
 Alcătuit din 2 straturi:
1) Fibrilar – bogat în fibre de colagen
tip I
2) Condrogenic – bogat în celule
 Asigură creşterea cartilajului
(prin apoziţie)
 Conţine vase sanguine, limfatice,
nervi
 Rol nutritiv, condrogenic, protecţie
 CARTILAJUL HIALIN
PERICONDRU
 Adăpostite în lacune săpate în matrice
(condroplaste)
 Dispuse în grupuri izogene:
(2-8 celule / grup)
 Coronare - radiar (cartilaj - costal,
- inele traheale)
 Axiale – în şiruri (cartilaj - de creştere
- articular)
 MO  ME
 Celule retractate – Înveliş matriceal
în condroplaste pericelular (1-3 μm)
 Incluziuni lipidice proteoglicani
 Condroplaste goale – Inel lacunar – fibrile
de colagen VI, IX
“în coşuleţ”
 Fibre de colagen
 Substanţă fundamentală
 MO:

 Omogenă, bazofilă, intens PAS+, metacromatică

 Fibrilele subţiri de colagen tip II nu se evidenţiază
(au acelaşi indice de refracţie cu substanţa
fundamentală)
 Matrice interteritorială
 Matrice teritorială
 În jurul grupurilor izogene
 bazofilă
 Fibrile colagen II și IX mai subţiri
 Matrice capsulară (pericelulară)
 În jurul celulei
 Intens bazofilă (concentrație crescută de
condroitin sulfat și glicoproteine multiadezive)
 Fibrile colagen VI, IX – rețea densă
Matrice capsulară
 Tip II, VI, IX, X, XI
 Fibrile tip II de 15-45 nm, bandare slabă
 Nu se asamblează în fascicule groase
 Puţine în matricea teritorială
 Formează o reţea 3D
 Orientare în „evantai” între condroplaste
 Arcuri tangenţiale la pericondru
 Amorfă, consistenţă de gel
semifluid, puternic hidratată
70-80% apă
 Formată din monomeri sau
agregate de PG
 Monomeri – parte centrală
proteică de care se leagă
covalent GAG
condroitin- şi keratan sulfaţi
“perie de spălat sticle”
 Agregate – acid hialuronic
de care se
leagă 100 de
monomeri de PG

CONDRONECTINA – glicoproteină ce mediază ataşarea celulelor

de matrice (colagen şi GAG)
Apa se depune structurat, în straturi,
fiind atașată gruparilor COO- si SO42-

Gel puternic hidratat

Acționează ca
ABSORBANT de ȘOCURI
(“saltea cu apă”)
Rezistență mecanică
Flexibilitate
 Acţionează ca o BARIERĂ
 Previne pătrunderea LIMFOCITELOR sau
difuzia IMUNOGLOBULINELOR
 Permite TRANSPLANTUL de cartilaj de la
un individ la altul fără reacţie de respingere
 Prin imbibiţie şi difuziune

- din vasele pericondrului

- din lichidul sinovial

 Grosimea cartilajului este limitată

 APOZIŢIONALĂ
- din stratul intern, condrogenic
- depunere matrice la suprafaţa celei deja formate
 INTERSTIŢIALĂ
- la cartilajele tinere
- condroblastele se divid :
►grupuri izogene→depunere matrice
 Redusă
 În caz de fracturi:
- mici : activarea condroblastelor locale
- mari : cicatrice de ţesut conjunctiv fibros

 Transplant de cartilaj
 Bioinginerie medicala
CARTILAJ ARTICULAR

NU are PERICONDRU !
 Localizare: epiglotă,
laringe,
pavilionul urechii,
canal auditiv extern,
trompa lui Eustachio
 Macroscopic: culoare galbenă, opac
( în stare proaspătă )
flexibil- elasticitate crescută
 CELULE
- număr mai mare decât la cart. hialin
- grupuri izogene mici (2-3 celule)
- spaţii mici între grupuri
 MATRICE
- fibre elastice – izolate şi în mănunchiuri,
în jurul grupurilor izogene
- fibre colagen tip II
 PERICONDRU
 Caractere intermediare între
cartilajul hialin şi ţesutul conjunctiv
dens ordonat.

 Foarte rezistent, nu se deformează

la presiuni mari
 LOCALIZARE:
simfiza pubiană
disc intervertebral
articulația temporo-mandibulară
menisc genunchi
atașarea unor tendoane la os
 CELULE: condrocite rare
grupuri izogene mici
aşezate în şiruri între fibre
 FIBRE: colagen tip I, dispuse penat
tip II
 SUBSTANŢĂ FUNDAMENTALĂ:
redusă
 Nu are pericondru !
 Între corpurile a două vertebre,
(permite mişcarea, dar şi legătura dintre ele)
 La periferie - inel fibros
ţesut conjunctiv fibros + fibrocartilaj
inele concentrice,
întărit de ligamentul anterior
 În centru – nucleul pulpos
grupuri de celule înconjurate de
substanţă fundamentală
bogată în acid hialuronic
(absoarbe şocurile)
Odată cu vârsta,
fibrocartilajul se subţiază şi
nucleul pulpos poate aluneca
posterior = hernie de disc
 Celule înglobate într-o matrice mineralizată
şi bogat vascularizată
 75-90% substanţă solidă, din care:
- 65% substanţă minerală (duritate)
- 35% substanţă organică (flexibilitate)
(90% colagen, 3% celule)
 Ţesutul osos + alte ţesuturi
(cartilaginos, fibros, adipos, nervos, hematopoietic)
+ vase
= osul (organ)
 Oasele – organe vii foarte rezistente, modificate
continuu ( remodelare)

 Vârsta
oase tinere: flexibile, măduva hematogenă
oase adulte: rigide, măduvă fibrogrăsoasă
FUNCŢIILE OSULUI
 Unitatea de baza a sistemului
scheletic
 Susţinere, mecanic
 Protecţie a organelor
 Micromediu specific
pentru ţesutul hematopoietic
 Homeostazia ionilor minerali :
99% Ca, 85% P, 66% Mg, 60% Na
din rezerva organismului
 Rol endocrin – osteocalcina
 Primar (os imatur, fibros)
- fibre de colagen dispuse dezordonat,
(fără organizare structurală)
- număr de celule de 4 ori mai mare față de
osul secundar
- mineralizare mai slabă
Patologic: persistă în boala Paget, sarcom
osteogenic, metastaze osoase, calus
 Secundar (os matur, lamelar)

- fibre colagen dispuse ordonat în lamele

 Ţesut osos compact (haversian) – 80%
 Ţesut osos spongios (trabecular) -20%
 Oase lungi

 Oase scurte

 Oase late
 CELULE OSOASE
 MATRICE OSOASĂ
- componentă organică
• substanţă fundamentală
preosoasă (oseină)
• fibre colagen
- componentă minerală
 OSTEOPROGENITOARE
 OSTEOBLASTE
 Celule osoase de suprafață
 OSTEOCITE

 OSTEOCLASTE
 Din celula mezenchimală primitivă
 Localizare: lângă suprafeţele libere
osoase (endost, periost, trabecule cartilaj
calcificat, metafiza osului în creştere)
 Se divid mitotic → osteoblaste
 Osteoblastele în repaus sunt
asemănătoare morfologic: alungite, cu
nuclei alungiţi
 Localizare: la suprafaţa osului format
 Formă: columnară, cubică, turtită
(inactiv)
 Nucleu: oval, eucromatic, nucleoli
 Citoplasma: bazofilă, granule PAS+
 Prelungiri – Gap cu celulele vecine
 RER, ap. Golgi, mitocondrii
 NU se divide!
 Se transformă în:
osteocite
celule osoase de suprafață

• mor prin apoptoză

• celule osteoprogenitoare
 Rol: sinteza matricei osoase
nemineralizate = oseină
 Sintetizează colagen I, proteine necolagenice
comune şi
specifice
 Factori de creştere cu rol autocrin/paracrin
 Au receptori pentru hormoni, vitamine
 Secretă procolagenază – lizează colagenul
 Factori pentru osteoclaste (sub acţiunea PTH)

RANKL (Receptor Activator of Nuclear factor-KappaB

Ligand - sintetizat și de cel. Stromale, limfocite T)
ce se va lega de RANK (receptor) de
osteoclastelor stimulând osteoclastogeneza,
mobilizarea,

Osteoprotegerina se leagǎ de RANK blocând astfel

legarea RANKL si inhibând formarea activitatea
osteoclastului.
OSTEOCITUL

Celule osoase mature

încastrate în matricea proprie,
în lacune (osteoplaste)
(rămâne un mic spaţiu în jurul celulei)

Osteocite dormante
formatoare – întreține matricea osoasă
de resorbție – reglarea homeostaziei Ca2+
 Studierea CELULELOR si a Matricei organice

Os DEMINERALIZAT - componenta minerală este îndepărtată

prin imersia fragmentelor în soluții acide – secționare, colorare
OSTEOCITUL

 Formă: turtită, alungită

 Nucleu: turtit, tahicromatic
 Citoplasmă slab bazofilă/acidofilă
 Organite puţine→întreţin activ matricea

Localizat în osteoplast,
prelungiri lungi în canalicule osoase
(joncţiuni gap cu celulele vecine)
 Studierea Componentei mineralizate

Os uscat, calcinat – șlefuire → suprafeţe paralele

→ subţiri – translucide – montare (preparat necolorat)
Osteoliză limitată

Întreține matricea osoasă

Senzor de stres mecanic

 Origine: precursor comun cu monocitele,
care fuzionează
 Celulă gigant (20-150 μm), multinucleată
(2-50),
 mobilă
 Localizată (activă) în lacuna Howship
 Funcţie: celulă resorbtivă – matrice
remodelare osoasă
homeostazia Ca

2+
 Celulă activă polarizată
 Margine dantelată (în
perie) microvili –resorbţie
 Zonă clară – actină
 Zonă veziculară–lizozomi
 Zonă cu nuclei, organite
 DEMINERALIZARE focală în lacuna Howship
( micromediu pH acid )

Digestia Extracelulară a Matricei organice

in lacună – Fosfataza acidă, Colagenaza

↓ Digestie Intracelulară in lizozomi

– Hidrolaze lizozomale

- Transfer Extracelular al produșilor de resorbție

la capilare sanguine din maduvă
↑ Ca seric
os

↑ Calcitonina osteoblast

↓ Ca seric osteoclast
osteocit
↑ Parathormon
 PAS+, acidofilă
 Substanţa fundamentală – amorfă
 Proteine necolagenice comune ţ. conjunctiv
 Proteine necolagenice specifice ţ. osos
 Osteocalcina – legare Ca²+
 Osteonectina – legare colagen de componenta
minerală
 Osteopontina – atașare celule de matrice
 Fibre de colagen I, dispuse helicoidal, în
jurul canalului Havers (diferă
pasul helix)
 Diferenţe de orientare şi cantitative – lamele
întunecate alternând cu lamele luminoase
 Legături transversale între fibre =
rezistenţă crescută
 Osteoblastele secretă oseina (colagen +
vezicule matriceale)
 Veziculele matriceale – bogate în fosfatază
alcalină şi pirofosfatază ce produc ioni
fosfat (PO43-) care împreună cu Ca²+
formează cristale de hidroxiapatită →
mineralizare completă
 Cristale de hidroxiapatită Ca10(PO4)6 (OH)2
conjugate cu Mg, Na, K

ME: cristale = bastonaşe (placuţe) 3/40 nm

depuse în golurile dintre molec. de tropocolagen
și dintre fibrele de colagen
Izotopii radioactivi de Ca, P substituie pe cei stabili
Pb, Sr,Ra – substituie Ca

Osteomalacia – substanţa minerala scade la 35%

 Lamele osoase (3-7 mm),
concentrice (4-20)
în jurul canalului Havers
(50-100 mm)
= osteon
(F=200-300 mm, L=mm)

 Linia de cement
la periferia osteoanelor secundare
(mai puţin colagen şi P, mai mult S)
ŢESUT OSOS COMPACT (os uscat) - OSTEON
 HAVERS (longitudinale)
 Capilare fenestrate (cu pericite)
 Celule mezenchimale
nediferenţiate
 Osteoblaste inactive
Celule marginale, turtite,
în strat continuu, jonctiuni
gap cu osteocite din lacune
(bariera sânge - os)
 Osteoclaste
 VOLKMANN (transv.,
oblice)
- neînconjurate de lamele
 Sistem lamelar interstiţial
 Sistem circumferenţial
intern şi extern
 Periostul
 Strat extern- ţ.conj. Dens
(semiordonat)
vase, limfatice,nervi
 Strat intern- celular
(osteogenic) activ / inactiv
 Fibre Sharpey - ancorează
periostul
 Endostul
 Tapetează cavitaţile osoase
(suprafaţa medulară
+ canale vasculare)
 Ţ. Conj. Lax, osteoblaste,
osteoclaste inactive
 Localizare: epifize oase lungi,
oase scurte, diploe
 Lamele osoase neregulate (grosime şi orientare)
Nu au canale Havers
Osteocite în lacune
Osteoblaste
 Trabecule acoperite de endost
 Areole = spaţii neregulate în care se
găseşte măduvă osoasă
 Începe în viaţa embrionară
 Osificare intramembranoasă
(endoconjunctivă, desmală)
 Osificare intracartilaginoasă
(encondrală)
 1. Se formează ţesut osos primar (imatur)
 2. Înlocuit rapid de ţesut osos secundar
 Oasele cutiei craniene,
unele oase ale feţei,
corpul claviculei
 Pe model conjunctiv

– in zone bine vascularizate

prin transformarea mezenchim
 Apar centre de osificare
Apariţia centrelor (nuclee) de osificare
C.mezenchimale→osteoblaste→depun matrice mineralizată

Nuclee mineralizate, îngroşate, formează SPICULI

Spiculii → TRABECULE (TRAVEE) osoase

Os SPONGIOS

Ingroșare trabecule → TRANSFORMARE in os compact

Condensare ț.conjunctiv la periferie→PERIOST, ENDOST

 A scheletului cartilaginos – intrauterin

 Pericondru→ osteoblaste → guleraş periostal

diafizar
 Centru primar de osificare = cartilaj calcificat
 Mugure vascular periostic – invazie vasculară
 Diafiza creşte în grosime, lungime
 Centre secundare în epifizele oaselor lungi
- apar inainte / după naştere
 Placa epifizeală= cartilaj de creştere
 A scheletului cartilaginos – intrauterin
 Începe la nivelul diafizei
 Pericondru→ osteoblaste → guleraş periostal
diafizar
 Centru primar de osificare = cartilaj calcificat
 Mugure vascular din periost – invazie vasculară
 Diafiza creşte în grosime, lungime
 Centre secundare în epifizele oaselor lungi -
apar inainte / după naştere
 Placa epifizară = cartilaj de creştere
 Osificarea cartilajului de creștere (20-25 ani)
 Încetarea creșterii in lungime a oaselor
Z
O
N
E
 Zona de cartilaj hialin
(de rezervă)
 Zona de cartilaj seriat
(de proliferare)
 Zona de cartilaj
hipertrofiat
 Zona de cartilaj
calcificat şi degenerat
 Zona de osificare =
linia de eroziune
 Zona de resorbţie
 Zona de rezervă

Cartilaj HIALIN Normal

Zona de proliferare

Condrocitele se divid
→formeaza coloane de
celule paralele cu
axul lung al osului
(grup izogen axial)
 Zona Cartilaj Hipertrofiat

Condrocite mari
(↑ glicogen)

Resorbție matrice
→septuri fine
între celule
 Zona Cartilaj
Calcificat
Calcificare septuri
Apoptoza condrocitelor
(lacune
Zona goale)
Cartilaj Degenerat

Zona de Eroziune
Linia de eroziune
 Zona de Osificare
Invazie de
capilare sanguine
cel. osteoprogenitoare
osteoblaste→ matrice os
depunere la suprafața
septurilor calcificate
→ spiculi de os primar
Zona de Resorbţie
 Are loc în permanenţă, toată viaţa
 Resorbţie + depunere ţesut osos
► osteoane secundare
 Unitatea de remodelare a osului:
 Con de eroziune - osteoclaste sapă tunel
 Zona de reversie – celule osteoprogenitoare
 Con de depunere – osteoblaste depun lamele
dinspre periferie spre centru
Sfârşit de curs