Efortul fizic si cardiomiopatia ischemica

S-a constat ca efortul fizic dozat corect si supravegheat POATE fi util cardiacului si
coronarianului, crescind semnificativ capacitatea de efort si CALITATEA VIETII.
*E.F.poate fi:
-tip dinamic , cind presomina contractia , musculara de tip izotonic;
-tip static, cind predomina contractia musculara izometrica.
Deosebirea dintre aceste tipuri este ca :
*efortul dinamic are perioada de contractie care alterneaxa liber , ritmic cu perioada de relaxare,
*Pe cind efortul static:contractia este mentinuta pe tot parcursul efortului, iar relaxarea survine
numai odata cu terminrea contractiei.
Adaptarea la efort a individului
! La coronarieni clasic E.F. izometric este contraindicat.
In efortul fizic al coronarienilor predomina NET E.F.efortul muscular dinamic, care aduce un
beneficiu maxim in cresterea capacitatii de efort.
Mecanismele de adaptare
Se cunoaste ca efortul muscular de virf, debutul vascular muscular creste de 15-25ori fata de
nivelulde repaus, adica de la 3-4ml/min la 100g tesut pina la 50-80ml/min la 100g tesut.
!cresterea asigura necesitatile de oxigen ale musculatirii in scopul ASIGURARII productiei
suficiente de energie pentru contractie.
Energia contractiei este asigurata la inceput pe citeva secunde de FOSFATI macroergici existenti
in repaus mai departe pentru o perioada de 1/2min vor fi urilizate resursele energetice derivate
din GLUCOZA anaeroba prin sistemul glicogen-a.lactic si vor fi puse in functie elementele
sistemului aerob, care prin oxidare glucozei, acizilor grasi liberi si aminoacizilor va asigura
fosfatii macroergici, care vor furniza energia ncesara continuarii efortului.
Asigurarea acestei cantitati cu oxigen se obtine prin intrarea in joc a unor mecanisme periferice
si centrale
Mecanismele periferice
1.vasodilatarea arteriolara musculara;
2.cresterea coeficientului de extractie a oxigenului;
3.vasoconstrictia arteriolara in restul teritoriilor organismului si in sistemul venos (vase de
capacitate).
Extractia tisulara a oxigenului in repaus e de 20%, iar in efortul maxim 80%!
-se deschide teritoriul capilar 300-600m2, creste debitul cardiac sistolic;
-vasoconstrictia e importanta fiindca asigura o umplere ventriculara crescuta;
-si respectiv se pun in functie mecanismele centrale de adaptare la efort.
-concomitent cu m.periferice de adaptare la efort, vor intra si mecanismele centrale,
MECANISME care la o anumita intensitate a efortului, cind vasodilatatia a.musculara si
extractia de oxigen devin maxime sunt cele care asigura in continuare debutul muscular.
Cresterea MVO2 depinde de cresterea debitului coronarian, care la cei sanatosi creste de la 60-
80ml/100g/min pina la 240ml/100g/min in efortul maximal.
*Aceasta crestere de 6 ori al debitului coronarian de efort fata de cel de repaus este asigirat cit
si de cresterea debitului cardiac, din care un % semnificativ revine CIRCULATIEI
CORONARIENE.
 Testarea la effort
Testarea de efort izotonica poate fi efectuata pe covor rulant sau cicloergometric.
Cicloergometrul e raspindit in Europa, iar covorul rulant in America.
Se foloseste efectul triunghiular in trepte multiple. Acest efort porneste de la 25 sau 90Wt cu o
crestere progresiva de25-30Wt pe fiecare treapta, durata fiecarei trepte 3'.
Deosebit de important este alegerea momentului final al efortului, respectiv al oprirei acestuia. E
variabil cind se atinge 90% din FCC teoretica maximala.
! Inaintea efectuarii T.E. bolnavul va fi evaluat clinic si paraclinic, este obligatorie ECG in 12
derivatii.
Protocoalele clasice cer anularea tratamentului medicamentos, dar aceasta nu se respecta.
Ar trebui cu 5-6 zile inainte de T.E. de intrerupt medicatia digitala, iar nitratii retard cu 12h
inainte efectuarii testului.
Bolnavul cu 2, 3 ore inaintea testului nu trebuie sa fumeze, sa bea cafea si bauturi alcoolice.
-bolnavul e monotorizat ECG se inscrie in timpul testului.
-testarea se efectueaza in laboratorul de testare
ACESTA trebuie sa dispuna de conditii optime de izolare fonica, de umeditate si t.constanta 18-
20 *C.
-trebuie sa fie o canapea, ECG pre-si post-efort aparatECG, defibrillator si o trusa pentru
interventii de urgenta-pentru reasurcitarea cardipulmonara.
-Ideal ar fi ca in timpul testuluisa se inregistrexe derivatiile unipolare toraciceV1,V6, se uilizeaza
uneori derivatia unipolara toracica V5.
ISCHEMIA MIOCARDICA se reflecta in modificarea ST, in cursul efortului subdenivelarea
segmentului ST este cel mai des intilnita, dar si supradenivelarea segmentului are semnificatie
ischemica, dar este mai rar notata;
-exista 2 tipuri de subdenivelare a segmentului ST:
subdenivelarea patologica de tip orizontal, sau descendent.Daca atinge=, mai mare de1mm se
considera ischemica.
*Subdenivelarea orizontala eate mai frecventa in timpul efortului, pe cind cea de tip descendent
post efort.
In ultimii ani se considera ca si subdenivelareade tip ascendent a seg.ST poate avea in anumite
situatii semnificatie patologica, respectiv in cazurile in care panta ST este lenta.
Modificarile undei T
Importanta pentru diagnosticul ischemiei este redusa.
Exista o singura exceptie, daca in repaus unda T este negativa si devine pozitiva la efort, in care
pozitivitatea se produce brusc (la cresterea redusa a FCC, la valori joase ale acesteea)si
acompaniata de durere anginoasa.
Intervalul QT
La coronarieni este alungit si continua sa se alungeasca in cursul aparitiei ischemiei de efort.
*Deaceea prelungirea intervalului QT are semnificatie prognostica negativa, in sensul ca o
crestere semnificativa QT in cursul efortului predispune la disritmii grave, posibil fatale.
In cazul TE prelungirea ST izolata, fara modificari din partea segmentului ST nu are semnificatie
si in baza ei nu se poate afirma ischemia miocardica si pozitivitatea testului de efort.
Unda U
Reprezinta repolarizarea retelei Purkinje.
*Negativotatea undei U in efort indica cu mare probalitate ISCHEMIE miocardica in sensul unor
leziuni stenozante severe.
*modificarile undei U sunt de scurta durata si e greu de depistat, mai ales tahicardia sinusala, in
care undaT este imediat urmata de unda 9 urmatoare.
Modificarile undei R
Nu are importanta practica in cazuri indivodualr, desi statistic s-a demonstrat la coronarieni o
crestere a amplitudinii in cursul efortului.
Cresterea consecutiva-semne ale unei insuficiente ventriculare stingi, adesea clinic latenta.
Cresterea undei R mai mult de1mm, in mai multe derivatii are semnificatiaUnei Ischemii Extinse
si Severe.
Din punct de vedere practic nivelul MVO2, la care apare ischemia miocardica este cel mai
important indicator al severitatii ischemice.
*Intreruperea testului de efort se recomanda la aparitia:durerei intense, gradul 3 cu schimbari a
segmentului ST.
*Aparitia durerei insotita de modificari la valori joase ale efortuluo si FCC, este un fenomen de
prognostic nefavorabil si indica din punct de vedere clinic REVASCULARIZAREA
MIOCARDICA.
Semne de insuficienta ventricului sting
Dispnee
Ritmurile de galop ventriculare depistate la fonocardiogra a indata dupa test.
Scala Borg
Percepe subiectiv greutatea efortului prin durere:
Foarte usoara-7, 8, 9
Destul de usor-11, 12
Oarecum greu-13, 14
Greu-15, 16
Foarte greu-17, 18
Epuizant-20
TAS
TA in mod normal creste TAS , cu 8-10mmHg, scadereaTAS se datoreste IVS latente.
La bolnaviicoronarieni, cu cit scaderea TAS este mai precoce si importanta cu atit ischemia
miocardului este mai severa.