Sunteți pe pagina 1din 28

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluantii,

odata ajunsi în atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi

practic captati pentru a fi tratati, în atmosfera impurificata se gasesc


frecvent numeroase substante chimice care reactioneaza cu oxigenul din aer sau trec
în faze de agresivitate mai mare decât
ceaavuta la evacuarea din diferite surse. Gazele emise în atmosfera în urma activit
atilor umane formeaza un adevarat ecran între soare si Pamânt. Aceste gaze produc o serie de
fenomene specifice aerului atmosferic, dintre care de o importanta deosebita sunt: efectul
de sera si potentialul de încalzire globala, stratul de ozon si ploile acide.

4.1.1. Efectul de sera si încalzirea globala a pamântului


a) Formarea efectului de sera
Temperatura Pamântului este determinata de echilibrul dintre radiatiile provenite de la
Soare si cele de pe Pamânt.
învelisul gazos al Pamântului contine o serie de gaze, provenite în principal din
activitatile umane, care, asemanator sticlei din interiorul serelor, permit trecerea majoritatii
radiatiilor solare.

Razele solare strabat atmosfera si pot fi: o parte mai mica absorbite direct de atmosfera, o
alta parte este difuzata în toate directiile, a treia parte ajunge pe sol.

70 Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului


ecologic

Pamântul le radiaza sub forma de radiatii infrarosii sau termice, care ajungând la
învelisul gazos din atmosfera sunt în mica parte absorbite, iar cea mai mare parte ajunge din nou
pe Pamânt, încalzindu-1.
Gazele care se gasesc în mod natural în atmosfera si au capacitatea de a capta o parte
din radiatiile infrarosii se numesc "gaze de sera". Aceste gaze sunt în principal dioxidul de carbon
(CO2); metanul (CH/i); oxizii de azot (N2O si NC^); ozonul (Os); freonii (clorofluorocarbonii,
C1FC); halonii (bromofluorocarbonii (CFBr).
Efectul de sera este fenomenul natural care consta în împiedicarea pierderii caldurii
Pamântului.
Efectul de sera duce la încalzirea suprafetei Pamântului si a partii inferioare a
atmosferei. Fara acest fenomen, pe Pamânt, temperatura medie a atmosferei ar fi prea scazuta
(-15°C) în loc de (+15°C) cât este în prezent. Deci efectul de sera are un efect benefic asupra
vietii. Efectul de sera are însa si efecte negative, care sunt si ele foarte importante.
b) Gaze de sera
Principalul gaz de sera, dioxidul de
carbon este un gazpericulos, care rezulta la
arderea combustibililor fosili,
arderefundamentala pentru industrie, iluminat,
transporturi.
în urma acestei arderi milioane de
tone de dioxid de carbon si vapori de apa se
difuzeaza în atmosfera.
Dioxidul de carbon se afla în
componenta aerului obisnuit în
concentratie de 0,03^-0,04%. Prin Fig. 4.1. Efectul de sera
dublarea concentratiei sale din aer, el
devine un element perturbator climatic. Cresterea concentratiei sale în atmosfera favorizeaza
retinerea caldurii aproape de sol si împiedica dispersia acesteia pe verticala, contribuind la
încalzirea generala a atmosferei.

Cresterea cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera se produce cu oscilatii anuale


în care maximele coincid cu sfârsitul iernii, deci al perioadei când nu se produce fotosinteza,
iar minimele la sfârsitul perioadei de vegetatie, când din atmosfera a fost absorbita o cantitate
maxima de CO2. Aceste oscilatii indica rolul vegetatiei în modificarea concentratiei de dioxid
de carbon din atmosfera.

Ecologie si protectia
mediului 71

în ultimele decenii însa s-au facut defrisari ale unor suprafete imense de paduri, care în
procesele de taiere si de ardere au dus la acumularea unor cantitati în exces de dioxid de
carbon.
Dioxidul de carbon are cea mai importanta contributie la încalzirea globala a
Pamântului, cu toate ca el este cel mai putin nociv, deoarece zilnic se produc cantitati mari.
Principalii oxizi de azot sunt monoxidul si dioxidul de azot (NO si NO 2). Ei rezulta în
procesul natural de descompunere a vegetatiei, dar sunt eliminati si din îngrasamintele pe baza
de azot si la arderea carbunilor si a carburantilor în motoarele cu ardere interna a
autovehiculelor.
Metanul este un produs al descompunerii materialelor organice. Majoritatea
gazelor poluante ramân în atmosfera perioade foarte lungi de timp, ceea ce le sporeste
actiunea daunatoare, deoarece pot fi purtate de vânturi la distante foarte mari de sursn de
poluare.
Gazele de sera au capacitate diferita de a absorbi caldura si deci contribuie în proportii
diferite la încalzirea globala a Pamântului.
c) Influenta asupra mediului
Oamenii de stiinta au calculat ca încalzirea
planetei ameninta sa progreseze în ritm de 0,3°C pe
deceniu.
în acest ritm, în anul 2025 temperatura
globala medie va creste cu cea. 1°C, iar la sfârsitul
secolului urmator cu aproximativ 3°C.

Cresterea temperaturii pe Pamânt


are o serie de efecte daunatoare. Un prim
efect daunator consta în topirea mai
rapida a ghetarilor, care determina
cresterea nivelului apei marilor si
Fig. 4.2. Contributia gazelor de sera oceanelor
la încalzirea globala a Pamântului Sg considera ca nivelul apd va

creste pâna în anul 2100 cu circa 20 cm.


Cresterea nivelului apelor poate produce modificari importante în frecventa,
intensitatea si pozitia cicloanelor.

Cresterea nivelului apelor va duce si la inundarea unor suprafete mari de teren, inclusiv
a deltelor unor mari fluvii. De asemenea, suprafetele care astazi sunt puternic inundate în
viitor vor fi permanent inundate. Ca urmare, exista posibilitatea ca unele constructii sau chiar
orase sa trebuiasca sa fie parasite definitiv.

72 Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului


ecologic

Cresterea temperaturii Pamântului va determina ca unele zone calde sa devina umede,


iar zonele uscate vor deveni si mai uscate.
Se considera ca schimbarile de temperatura vor fi mai accentuate la latitudini mai
mari si în emisfera nordica.

d) Masuri de ameliorare a mediului

Efectul de sera a luat o amploare deosebita si constituie o preocupare majora la


nivelul întregii planete.
Cercetatorii considera ca este aproape imposibil sa se ia masuri eficiente pentru a opri
încalzirea globala a Pamântului.
O serie de masuri ce urmeaza a fi luate pot doar sa încetineasca acest fenomen.
Solutiile propuse se refera la stabilizarea concentratiilor substantelor nocive la
nivelul actual (al dioxidului de carbon ar trebui redus cu circa 60%, iar al metanului cu 15-
20%).
Pentru oprirea cresterii cantitatii de dioxid de carbon ar trebui oprite despaduririle,
replantate padurile si încetinit ritmul de ardere a combustibililor fosili.
Reducerea consumului de combustibili fosili impune dezvoltarea surselor de energie
nepoluante, cum ar fi: energia nucleara, energia termica, energia eoliana s.a. De asemenea,
se impun masuri de eliminare a compusilor carbonului cu clorul, fuiorul si bromul (freonii si
halonii).
Ţarile care potential sunt în pericol, datorita efectelor încalzirii globale, ar trebui sa
treaca urgent la luarea unor masuri care sa preîntâmpine eventualele dezastre la nivel
international.
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu - UNEP (United Nation Environment
Program) care se bazeaza pe Sistemul de Monitoring Global al Mediului - GFMS (Global
Environment Monitoring System) studiaza influentele cresterii temperaturii globului în viitor.
Reducerea emisiilor de dioxid de carbon si alte gaze care produc efectul de sera poate fi
realizata prin colectarea gazelor asociate cu produsele petrolului, prin diminuarea scaparilor de
gaze naturale din sistemele de transport si distributie si prin instalarea de compresoare mai
eficiente în conductele de gaze.
4.1.2. Ploile acide
a) Formarea ploilor acide

Ploaia acida este definita ca o precipitatie cu pH sub 5,6. La originea ploilor acide
stau degajarile din centralele electrice, în care combustibilii cu un continut bogat în sulf (cum
este carbunele) joaca un rol preponderent, si degajarile produse de autovehicule.

Ecologie si protectia
mediului 73

în timpul emanatiilor lor în atmosfera dioxidul de sulf (802), oxizii de azot (NOX),
precum si hidrocarburile volatile se transforma în acid sulfuric (fr^SC^), acid azotic (HNOs) si
alte substante. Aceste substante cad pe sol prin intermediul precipitatiilor, uneori la sute sau mii
de kilometri de sursele de poluare.

Principalii poluanti care contribuie la formarea ploilor acide sunt:

. dioxidul de sulf, provenit din industria metalurgica, de la centralele


termoelectrice, emanatiile de la autovehicule etc.;
. oxizii de azot proveniti din arderea carburantilor, oxidarea lemnului, a
pacurii, din emanatiile îngrasamintelor pe baza de azot etc.
Formarea ploilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanti în atmosfera, care
în contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi.
Dioxidul de sulf emis în atmosfera este transformat în prezenta radiatiilor ultraviolete în
trioxid de sulf, care împreuna cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acidul sulfuric.
De asemenea, dioxidul de sulf formeaza cu vaporii de apa acidul sulfuros (HaSOs), care
trece apoi în acid sulfuric.
Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf în atmosfera se poate realiza prin mai multe
mecanisme. Oxidarea fotochimica a dioxidului de sulf în prezenta hidrocarburilor si a
dioxidului de azot duce la formarea acidului sulfuric sub forma de aerosoli, producând o
ceata fina, care difuzeaza lumina si a carei densitate depinde de umiditatea relativa a
atmosferei. Sarurile de mangan si de fier sau oxizii prezenti în atmosfera reprezinta catalizatori
ai oxidarii dioxidului de sulf la trioxid de sulf, accelerând acest proces.
Oxidarea catalitica a dioxidului de sulf în atmosfera se mai poate realiza si prin absorbtia
gazului pe suprafata particulelor solide existente în suspensie, în aer. Absorbtia se realizeaza
de cele mai multe ori sub forma de sulfat.
Sulfatii produc pronuntate reduceri de vizibilitate în atmosfera, reduceri care sunt
dependente de concentratia dioxidului de sulf, de umiditatea relativa a atmosferei si de
particulele aflate în suspensie.
Oxizii de azot
Principalii oxizi sunt monoxidul (NO) si dioxidul (NO2), dintre care NO2 este cel mai
periculos poluant.
Dioxidul de azot este transformat în atmosfera în prezenta radiatiilor solare si a vaporilor
de apa în acid azotic.

De asemenea, monoxidul de azot poate fi oxidat la dioxid de azot sau poate forma cu
vaporii de apa acidul azotos.

Concentrarea si distributia ploilor acide depinde de o serie de factori: transportul si


dispersia poluantilor, natura si concentratia agentilor de oxidare, factorii meteorologici etc.

74 Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului


ecologic

Cosurile fabricilor moderne - depasind 400 metri în înaltime - pot sa crute de poluare
zonele înconjuratoare. Ele emit însa elemente poluante în straturile superioare ale atmosferei,
unde aceste elemente sunt purtate de vânturile de înaltime la sute si sute de kilometri
departare, uneori dincolo de granitele tarii care le-a produs.
Astfel, unele tari au constatat ca sunt victimele nu numai ale propriilor lor ploi acide, ci
si ale acelora provenite din alte tari.
Procesele fizice si chimice de baza implicate în formarea ploilor acide nu se limiteaza
numai la dioxidul de sulf si oxizii de azot. Numeroase alte gaze pot fi solubile la contactul cu
precipitatiile, ceea ce face ca ploile acide sa atinga valori destul de mari.
b) Influenta asupra mediului
Ploile acide polueaza apele de suprafata, apele freatice, solul. Prejudicii importante sunt
aduse faunei piscicole, padurii, agriculturii si animalelor.
în Europa, ploile acide polueaza 50% din râurile si lacurile continentului. Un lac a carui
apa atinge o aciditate cu pH = 4,5 nu permite multor pesti sa supravietuiasca (aciditatea
obisnuita este pH = 5,5).
Pagubele aduse frunzisului padurilor de ploile acide sunt în genere foarte importante.
Dupa estimarile specialistilor, 14-15% din patrimoniul forestier european este afectat de
acest fenomen.
Ploaia acida, sub forma unor particule uscate, fulgi de zapada si vapori de ceata, ataca
arborii pe toate fronturile. Poluarea aeriana se asaza, la început, pe coroana celor mai înalti
copaci ai padurii, care actioneaza ca un paravan natural în calea vântului. Precipitatia acida se
scurge în jos, spre sol, roade sistemul radacinilor si, în cele in urma, neutralizeaza elementele
nutritive de baza. Odata ajunsa pe frunze sau ace, ploaia acida blocheaza functionarea
stomatelor, microscopicele orificii care permit copacului "sa respire". Procesul de fotosinteza e
perturbat si ca urmare se produce decolorarea si îmbatrânirea prematura.
De asemenea, ploaia acida îndeparteaza elementele nutritive de pe frunze, astfel încât
copacul moare încet de "foame".

Ploile acide determina si degradarea solului. Efectul nociv al acestor ploi asupra
vegetatiei si apelor interioare se multiplica acolo unde terenul este usor acid.

Aluminiul existent în sarurile minerale din sol este pus în libertate de acizii continuti si
poate intra în apa de precipitatii si poate intra în competitie cu calciul pentru a se fixa pe
radacinile fine ale arborilor, reducând aprovizionarea acestora cu calciu si încetinirea cresterii.

Distrugerea reducatorilor din sol prin pH-ul scazut al apei de precipitatii si prin
concentratia mare în aluminiu împiedica sau diminueaza procesele de

Ecologie si protectia
mediului 75

mineralizare, prin intermediul carora sunt repuse în circulatie elementele minerale necesare
arborilor pentru sinteze organice.
Ploile acide afecteaza si constructiile, monumentele de arta. Marmura dura (care este un
carbonat de calciu) tinde sa se transforme în gips fragil (sulfat de calciu) sub influenta ploilor
acide.
Poluarea transfrontiera a aerului în Europa Centrala si de Est este
dominata de problema ploilor acide, care este legata de emisia de dioxid de sulf si
oxizi de azot de la uzinele termoelectrice, combinatele industriale mari si de
motoarele autovehiculelor. >...:..
c) Masuri de ameliorare a mediului
Pentru reducerea efectelor ploilor acide s-au luat diferite masuri în functie de impactul
pe care acestea 1-au avut asupra mediului tarii respective.
Astfel, în tarile nordice s-a recurs la alcalinizarea apei a carei aciditate este foarte mare,
datorita ploilor acide, utilizând în acest scop varul. Varul se poate utiliza si pentru reducerea
aciditatii solului.
Pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf se impune înlocuirea carbunilor cu
continut mare de sulf; retinerea dioxidului de sulf din gaze înaintea emiterii lor în atmosfera;
echiparea cosurilor uzinelor cu injectoare care sa împrastie oxid de calciu alcalin în gazele de
evaporare.
în privinta oxizilor de azot, si în special a dioxidului de azot, proveniti de la motoarele
autovehiculelor se impune echiparea autovehiculelor cu converti-zoare catalitice antipoluante
pentru cele care folosesc benzina cu plumb sau adoptarea combustibilului fara plumb.
Emanatiile de oxizi de azot ar putea fi reduse si prin limitarea vitezei autovehiculelor pe
autostrazi si sosele secundare.
Automobilele nu prezinta însa decât o mica parte a problemei. Marii consumatori
industriali de carbune si fabricile sunt responsabile pentru 88% din dioxidul de sulf din
atmosfera.
împinse de îngrijorarea fata de mediul înconjurator, majoritatea tarilor si-au luat
masuri de reducere a ploilor acide.

Impunerea standardelor Uniunii Europene investitiilor si autovehiculelor ar putea avea


ca efect reducerea emisiilor de dioxid de sulf si oxizi de azot cu cel putin 50%.

4.1.3. Stratul de ozon


Ozonul constituie un protector biologic, deoarece are rolul de ecran împotriva
radiatiilor solare ultraviolete daunatoare.
Stratul de ozon din atmosfera înalta absoarbe eficient razele ultraviolete, oprind
majoritatea razelor daunatoare în drumul lor spre suprafata Pamântului.

76 Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului


ecologic

Energia radiatiei absorbite încalzeste ozonul si astfel apar straturi calde în partea
superioara a stratosferei, care se comporta ca un copac pus peste stratosfera. Daca tot
ozonul din atmosfera ar fi comprimat la presiunea de la suprafata Pamântului, ar rezulta un
strat cu grosimea de numai 3 mm.
Lipsa stratului de ozon ar duce la aparitia unei poluari de natura radianta, prin cresterea
fluxului de radiatii ultraviolete de la Soare, care ajung la sol.
Acest fenomen prezinta un mare pericol, deoarece se stie ca radiatia ultravioleta este
sterilizanta pentru formele inferioare de organizare, care stau la baza lanturilor trofice si, în
acelasi timp, este foarte periculoasa pentru oameni.
a) Formarea stratului de ozon
Ozonul este o forma de oxigen care se formeaza atunci când moleculele de oxigen sunt
supuse actiunii radiatiilor ultraviolete solare, cel mai adesea în stratosfera. Radiatia
respectiva descompune molecule de oxigen, iar o parte din atomii liberi de oxigen se recombina
cu oxigenul si dau nastere la ozon. Reactiile care au loc sunt:
lumina
- O + O

hv

O + O2 - O3

Noua configuratie, ozonul, se caracterizeaza printr-o proprietate pe care oxigenul


biatomic nu o are si anume, aceea de a absorbi sau a reflecta multe din razele ultraviolete emise
de Soare.
b) Degradarea stratului de ozon
în mod natural, difuzia ozonului din stratosfera, unde are rol protector, spre
troposfera, unde ar putea da efecte negative, este frânata pe de o parte de distrugerea sa de catre
radiatia solara:
hv O 3 - > 02 + O

Iar pe de alta parte, prin reactia sa cu umiditatea din troposfera, reactia care duce tot
la distrugerea sa în straturile de aer în contact cu biosfera.
Acest echilibru dinamic natural care guverneaza nu numai concentratia ozonului în
straturile înalte ale atmosferei, ci îi limiteaza si zona de existenta, poate fi puternic perturbat
de om.

Distrugerea stratului de ozon a fost observata prin anii '60, când s-a constatat cu
iarna si primavara se formeaza gauri în stratul de ozon de deasupra Antarcticii, cantitatea de
ozon putând scadea uneori cu 30-40% din total.

Ecologie si protectia
mediului 77

Cantitatea de ozon revine aproape la normal vara, când temperatura creste.


Distrugerea stratului de ozon s-a produs si deasupra altor regiuni ale globului.
Se pare ca în Europa si SUA patura de ozon s-a micsorat în proportie de 2 pâna la
6%.
Se apreciaza ca în anul 2030, daca nu se iau masuri drastice, cantitatea de ozon de pe
glob se va diminua cu 6%.
Degradarea stratului de ozon se datoreaza emisiei în atmosfera a unor gaze nocive,
provenite din activitatea umana.
Aceste gaze au în continutul lor carbon (CO2, CO, CH4, hidrocarburi); azot (NOX, în
principal NO2), clor (freonii), brom (halonii), hidrogen (H 2O si H2). Aceste elemente intervin
în reactiile chimice care se produc în troposfera si stratosfera.

a) Oxizii de azot, rezultati ca gaze de ardere în motoarele avioanelor supersonice, ce


evolueaza în stratosfera sau produsi de microorganisme, determina reducerea concentraiei
de ozon. Reaciile în care intervin sunt:

NO + O3 - ^NO2 + O2
lumina
O3 - * > O 2 + O hv
N O 2 + O -

Se apreciaza ca dublarea concentratiei oxizilor de azot determina reducerea


contractiei de ozon cu 18%. Reducerea numai cu 1% a concentratiei de ozon determina o
crestere cu 2% a transparentei aerului pentru radiatia ultravioletei.
b) Difuzia spre straturile superioare ale stratosferei ale unor combinatii ale carbonului cu
fluorul: diclordiflormetanul CF2C12 (freon 12) sau triclormono-fluormetanul CFCb (freon 11)
contribuie, de asemenea, la degradarea stratului de ozon.
Freonii sunt folositi ca agenti frigorifici în agregatele frigorifice si ca propulsanti
pentru producerea aerosolilor de produse cosmetice sau medicamentoase.
Gazele din spray-uri sunt împrastiate direct în atmosfera, cele din conductele
frigiderelor ajung si ele în atmosfera.

Fiind destul de stabili din punct de vedere chimic, ele au o viata lunga în atmosfera
(probabil între 40 si 150 de ani) si astfel au destul timp pentru a difuza spre stratosfera.

78 Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului


ecologic

Freonii nu sunt distrusi în troposfera, dar în stratosfera sunt descompusi de razele


ultraviolete, iar rezultatul este ca apar atomi liberi de clor, care ataca ozonul. Reactiile care
au loc sunt:

CF2C12 ---- ----- ^ CF 2C1 . + CI .


+ hv
CFC13 ------------- > CFC12 . + CI .
CIO + O»----------- > CI + 0 2
Productia freonului a crescut foarte mult în ultimele decenii, ceea ce a facut ca
tone de astfel de substante sa ajunga anual în atmosfera, ceea ce determina o
descrestere pronuntata a concentratiei ozonului.

c) Umidificarea straturilor
înalte ale atmosferei, ca urmare a .
formarii vaporilor de apa prin
arderea carburantilor în motoarele
avioanelor supersonice, duce la
distrugerea stratului de ozon, chiar
în zona sa de existenta naturala.
Se apreciaza ca dublarea
umiditatii stratosferei va duce la
scaderea concentratiei ozonului cu
1%. -. ... . . . . . .

d) Acidul clorhidric gazos

eliminat în atmosfera de rachete Fig.4.3. Circuitulfluorocarburilor

distruge de asemenea stratul de

ozon. Se estimeaza ca fiecare lansare a unei nave speciale înseamna depozitarea a

56 tone C12 în zonele superioare ale atmosferei.

c) Influenta asupra mediului

Distrugerea stratului de ozon ar avea ca efect nu numai cresterea globala a fluxului de


radiatii ultraviolete solare, ci si deplasarea spectrului lor spre lungimi de unda mai mici, cu
actiune cancerigena mai pronuntata. Specialistii considera ca prin reducerea cu 5% a ozonului
atmosferic va determina aparitia a circa 8000 de cazuri suplimentare de cancer epiteliar
numai în SUA.

Reducerea stratului de ozon determina, de asemenea, cresterea numarului de maladii


ale ochilor si a maladiilor infectioase.

Ecologie si protectia
mediului 79

Din punct de vedere ecologic, reducerea stratului de ozon are efecte mult mai grave
asupra fitoplanctonului si zooplanctonului.
Vietuitoarele din oceane contribuie în cea mai mare masura la reciclarea carbonului si
oxigenului (circa 90%). Daca algele marine ar fi distruse de radiatia ultravioleta, ciclurile
acestea ar fi grav compromise. De asemenea, ar lipsi complet milioanele de tone de peste
care astazi sunt extrase pentru hrana omenirii.
Pe uscat, se apreciaza ca actiunea radiatiei ultraviolete ar fi mai drastica, periclitând în
primul rând productia cerealiera.
Radiatia ultravioleta poate produce si o serie de efecte genetice, efecte ce nu pot fi
neglijate.

d) Masuri de ameliorare a mediului

Pentru limitarea distrugerii stratului de ozon se impun o serie de masuri:

. înlocuirea carbunilor sau a pacurii cu alti carburanti;


. înlocuirea treptata a productiei si consumului de freoni;
. înlocuirea îngrasamintelor pe baza de azot cu îngrasaminte
naturale;
. valorificarea gazelor reziduale.
.'.. Conventia de la Viena, intrata în vigoare în anul 1985, are ca obiective principale gasirea
de substante si tehnologii alternative, efectuarea de cercetari privind substantele daunatoare
ozonului.
Protocolul de la Montreal "Substante care diminueaza stratul de ozon" intrat în
vigoare în 1989 stabileste pentru asa-numitele "substante controlate" -freonii si halonii -
limitele admisibile care nu trebuie depasite.

POLUAREA ATMOSFEREI,SURSE DE POLUANTI SI POLUANTII AERULUI

Sursa de poluare atmosferica este reprezentata de orice activitate


in urma careia are loc eliminarea de substante transportabile pe calea
aerului.

Poluantul reprezinta orice substanta solida,lichida ,sub forma gazoasa sau de vapori
sau forma de energie (radiatie electromagnetica,ionizanta,

termica,fonica sau vibratii)care introdusa in mediu,modifica echilibrul constituentilor


acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Poluantii atmosferici fac parte practic din toate categoriile de compusi chimici si pot
fi clasificati dupa mai multe criterii:
-dupa starea de agregare:gaze permanente,vapori ai lichidelor sau picaturi de lichide
dispersate in aer ,pulberi solide.

-dupa activitatea lor chimica:reactivi si inerti.

-dupa clasa de compusi:anorganici si organici.

-dupa toxicitate:toxici si netoxici.

In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale
care pot capata caracter de poluanti la cresterea c 151b11b oncentratiei lor peste cea
normala(naturala).

Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica
mentionam:

A.Compusi anorganici

1.Compusi ai carbonului(negrul de fum;oxizii carbonului CO,CO2).

Compusi ai sulfului(compusi in stare redusaH2S,COS,CS2,oxizi SO2,SO3;H2 SO 4 si


sulfatii;)

3.Compusi ai azotului(in stare redusa NH3;oxizi NO,NO2;HNO3 si azotatii)

4.Compusi ai halogeniilor(clorul si clorurile;acidul fluorhidric si florurile)

5.Metale(plumbul)

6.Pulberi inactive chimic(silicatii;carbonatii;minerale naturale)

B.Compusi organici

1.Hidrocarburi(saturate-gaze,vapori.picaturi de ulei-aerosoli;nesaturate;aromatice-mono
si polinucleare)

Compusi oxigenati(alcooli:metanol,aldehide si cetone:formaldehida,acroleina,acetona)

3.Compusi halogenati(freoni;haloni;lifenoli policlorurati;dibenzodioxinele


policlorurate;dibenzofuranii policlorurate)

C.Substante radioactive

D.Bioaerosoli(polen,spori de mucegai)

Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica dupa originea lor in:
a)naturala(depozite de compusi organici in descompunere-mlastini,iazuri,cadavre de
animale;eruptii vulcanice si emanatii vulcanice)

b)antropice(industria,arderea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor,motoare


cu ardere interna)

In functie de modul de evacuare a impuritatilor in atmosfera sursele de poluare se


clasifica in:

a)surse de evacuare organizate(cosuri si guri de evacuare specifice sectorului industrial)

b)surse de evacuare neorganizate(surse naturale,industriile ce produc cantitati mici de


agenti impurificatori ,agricultura)

c)surse stationare(arderea combustibililor fosili-carbune,petrol,gaze naturale,pentru


obtinerea de energie in scopuri industriale.

d)surse mobile(mijloace de transport rutiere,feroviare,aeriene si maritime.Mijloacele de


transport indiferent de natura lor polueaza atmosfera prin funingine ,oxizi ai carbonului,oxizi ai
azotului,hidrocarburi,suspensii,plumb,antioxidanti.)

Sursele de poluare a atmosferei pot fi clasificate dupa suprafata sau forma emisiei in:

a)surse punctiforme(cosuri)

b)surse liniare(autostrazi)

c)surse de suprafata(orase)

d)de volum(explozii)

e)difuze(suprafete foarte mari,terenuri agricole)

Principalele surse de poluare a aerului si tipurile de agenti poluanti


pe care ii pun in libertate:

Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agentii poluanti


erodare eoliana
climatica;descompunerea de
reziduuri de origine animala si particule minerale,particule organice,oxizi de
SURSE sol vegetala(cadavre,dejectii) siliciu,gaze(CO2,H2S,NH3 etc)
granule de polen,

NATURALE plante producerea si eliberarea de particule spori de mucegai


vulcani eruptii,emanatii particule,gaze,vapori
uzine transport,depozitare, pulberi de carbune,cenusa ,fum,impuritati
solide,compusi de
termoenergetice preparare si arderea As,gaze(CO2,CO,SO2,SO3,Nox,H2S etc)
combustibililor,indeosebi cei cu
impuritati
SURSE pulberi de minereu si
ARTIFICIALE combustibili,transport,

intreprinderi depozitare.topire si rafinare de fier,oxizi de fier,SiO2,Mn,gaze,


minereu si metale,combinarea in
siderurgice aliaje cu alte metale fenolihidrocarburi policiclice
preparare ,topirea si rafinare de
intreprinderi de minereuri si metale pulberi,vapori,oxizi metalici de
neferoase,combinare in aliaje ,topire
metale neferoase si turnare Pb,Zn,Cu,Be,As,Sb,Cd,Hg gaze
transport,macinare,
fab. de mat. de
constructii prelucrare,ardere pulberi netoxici,fibrogene,azbest cancerigene
producere de

uzine chimice acizi(clorhidric,fosforic,

de produse azotic,sulfuric),Cl,alcalii, eliberare de gaze(SO2,SO3,H2S,HF,Cl2,CS2)

anorganice ingrasaminte minerale vapori,particule.


rafinarea petrolului si obtinerea de
produse din
uzine chimice petrol,depozitari,transport, hidrocarburi,solventi,eteri,

de produse coloranti,medicamente, alcooli,fenoli,mercaptani,


SURSE
ARTIFICIALE organice mase plastice,pesticide,cauciuc negru de fum.
transport,macinare, pulberi,dioxid de sulf,
uzine de hartie si
celuloza produse de pasta,inalbire clor,mercaptani
transport,depozitare,
industria alimentara pulberi,
si produse prelucrare de materii prime
animaliere intermediare si finite substante odorante
transport,depozitare, particole,subst. odorante,
ARDERI crematorii
REZIDUALE de bloc,cartier ,orasuscare,ardere fum,cenusa
tanc,carter,carburator,
CO,CO2,Nox,Na,Pb,fum,hidrocarburi
autovehicule esapament,ardere incompleta cancerigene,particule,aldehide
TRANSPORT nave ardere incompleta,combustibili fum,CO,CO2,SO2,H2S,hidrocarburi

combustii de diferiti combustibili


avioane superiori vapori,hidrocarburi,oxizi de azot,aldehide
CASNICE sisteme de incalzire combustii de diferiti combustibili Cenusa ,fum,CO,CO2,SO2
CO,fum,hidrocarburi cancerigene,nicotina,oxizi de
TUTUN tigari,pipa fumat azot,Pb
Cunoasterea numarului,naturii si capacitatii surselor de poluare si inventarierea
acestora,cunoscuta sub numele de cadastrul surselor,permite aprecierea modalitatilor de reducere
a impactului poluarii asupra mediului.Astfel,nu se poate vorbi despre o epurare sau depoluare a
aerului atmosferic ci numai de o pastrare a “puritatii” in conditiile minimizarii emisiilor de agenti
poluanti.

Impurificarea aerului se poate realiza prin intermediul:

-poluanti primari:gaze,particule solide,particule mici(fum,aerosoli).

-poluanti secundari rezultati din interactiunea poluantiilor primari cu apa sau intre ei.

In functie de natura poluantului,poluarea aerului poate fi fizica,chimica si biologica.

Poluarea fizica-se refera la introducerea de energie care poate fi:energie calorica care
genereaza poluare termica si energie radianta care determina poluarea cu radiatii
penetrante,poluarea fonica.

Poluarea chimica-se refera la eliminarea din atmosfera a unor substante straine de


compozitie naturala a acesteia cum ar fi unele gaze si pulberi.

Poluarea biologica-se refera la contaminarea biologica.Microflora aerului este


reprezentata de virusuri,bacterii si fungii de origine umana,animala si din
natura.Microorganismele din natura joaca un rol important in procese biologice de
fermentare,biodegradare a unor substante.In aer microorganismele nu se gasesc sub forma de
corpi microbieni izolati ci sunt in general inglobate dau aderente la particulele de praf,fum sau
vapori de apa si exista in aer sub 3 forme:picaturi de secretie-se produc prin
tuse,stranut,vorbire,muget,au dimensiuni de 100 microni;nuclee de picaturi-rezulta o data cu
picaturile de secretie si sunt de dimensiuni mai mici;praf bacterian-este constituit din particule de
praf pe care adera microorganisme de origine animala si umana.

1 TIPURI DE POLUARE

1.1 POLUAREA CU MONOXID DE CARBON


Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in
special asupra celui uman,sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban.

Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile


admise.In intersectiile cu trafic intens concentratia monoxidului de carbon ajunge uneori pana la
valori de 250-300mg/mc.

Monoxidul de carbon rezulta in principal din:arderile incomplete ale carburantilor din


motoarele cu combustie interna,arderea combustibililor fosili,procese industriale,incinerarea
reziduurilor,incendii,fumat,etc.

Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon.Gazul de


furnal contine 25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat
intr-un combinat siderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi.

Continutul in CO al gazelor de esapament depind de:tipul combustibilului,tipul


motorului si conditiile de functionare.Astfel daca se prezinta comparativ continutul gazelor de
esapament pentru 2 tipuri de motoare in diverse etape de functionare se constata o diferenta
importanta la motoarele Diesel(max. 0.1%)si cele cu benzina(5-7 % CO).

1.2 POLUAREA CU DIOXID DE CARBON-efectul de sera


Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon,proportia cea mai
mare reprezinta COCO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja in
cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1.5 ppm a concentratiei
CO2 atmosferic pe an.

Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori
mai mare decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile
antropice.Cu toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita
nivelului ridicat al concentratiei minime toxice(3-4%).

Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare


modificarea regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza
efectul de sera.

1.3 POLUAREA CU OXIZI AI AZOTULUI

Dintre toti oxizii azotului efectul nociv acel mai important il are
dioxidul de azot care reprezinta totodata si produsul final al oxidarii celorlalti
oxizi.

Sursele principale de oxizi de azot le reprezinta:

transporturile(motoarele cu benzina ,Diesel,caile ferate,vasele de navigatie),combustiile


in focare fixe(carbuni,gaze naturale,lemnul,deseurile),procesele industriale si incendiile.

Prin efectele sale nocivitatea dioxidului de azot este similara cu


cea a dioxidului de sulf.

1.4 POLUAREA CU DIOXID DE SULF-depunerile acide

In Romania concentratia maxima admisibila pentru dioxidul de sulf


la 30 min este stabilita la 0.75 mg/mc,iar concentratia la 24 ore este de
0.25mg.mc.Valoarea concentratiei medii anuale (max. admisibila)pentru
dioxidul de sulf este de 0.06mg/mc.Aceste concentratii sunt depasite in
multe cazuri.

Poluarea cu oxizi de sulf in Romania este puternica in zonele


industriale ca Hunedoara,Lupeni,Resita,Zlatna.Cazuri deosebit de grave de
poluare sau produs la Copsa Mica si Hunedoara unde efectul poluarii cu oxizi
de sulf este amplificat de prezenta negrului de fum,acesta fiind un catalizator
al oxidarii dioxidului de sulf si trioxidului de sulf poluant mult mai nociv.
Dioxidul de sulf are un rol important si in formarea smogului
fotochimic datorita sinergismului cu ceata si alti poluanti.

Depunerile acide reprezinta fenomenul prin care acizii din atmosfera


ajung pe suprafata Pamantului si poate fi umeda sau uscata.Cea umeda se
numeste si ploaie acida iar cea uscata se refera la procesele prin care gazele
acide ,vin in contact cu suprafata solului si sunt retinute de acesta.

1.5 SMOGUL FOTOCHIMIC

Sub denumirea de smog sunt cunoscute fenomenele atmosferice de


suprapunerii a poluarii cu fum si gaze nocive peste ceata.Prin efectul
combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem
de mare a diferitelor gaze toxice(SO2,NO2) aflate chiar in concentratii sub
limita maxima admisa.

Smogul fotochimic este un fenomen destul de frecvent in orasele


cu circulatie intensa si cu industrie puternica,in care,datorita particularitatilor
geografice si climatice exista conditii pentru formarea cetii,a calmului
atmosferei si a inversiei termice.

Cele mai vestite pentru formarea smogului fotochimic sunt


metropolele:Los Angeles,Londra,New York,New Orleans si Mineapolis unde in
decursul a ultimilor 50 de ani s-au semnalat reale catastrofe de poluare din
cauza smogului fotochimic.

16 FREONII-gaura de ozon

Ozonul este o substanta periculoasa pentru viata datorita


caracterului sau puternic oxidant.La nivelul marii,aerul necontaminat contine
aprox. 0.03-0.1 ppm O3,putand sa atinga intr-o zona intins poluata pana la 1
ppm O3.La concentratii> 0.6-0.8 ppm scade capacitatea vitala a
organismului,apar tulburari in difuzia CO 2 datorita calmului pulmonar
instalat.

Termenul de gaura de ozon desemneaza fenomenul aparut in anii


’70 de rarefiere a stratului de ozon stratosferic deasupra Antarticii,in special
la sfarsitul iernii australe,in lunile septembrie si octombrie.Odata cu
incalzirea stratosferei concentratia ozonului revine la concentratii apropiate
de cele normale.
1.7 FUMUL DE TIGARA

Produce o poluare ingrijoratoare pentru incinte,afectand direct pe


fumatori cat si pe nefumatori care inspira aerul localurilor colective in care se
fumeaza.Poluarea aerului cu fumul de tigara ia o amploare din ce in ce mai
mare,procentul de fumatori fiind de cca. 75% din populatia adulta.

Prin arderea tutunului are loc ,de fapt,o distilare uscata a lui,iar in
fumul de tigara au fost identificati cca 3000 de substante,care in cea mai
mare parte sunt mutagene si/sau cancerigene si anume:

-nicotina este combinata cu acizii organici,de care se separa prin


ardere.O parte din nicotina este distrusa prin ardere ,dar 6-8 mg/g tigara
ramane nearsa,din care 2-3 mg este inhalata de fumatori;

-oxidul de carbon se afla in fumul de tigara intr-o concentratie de 50-


60 mg/mc;reactioneaza cu hemoglobina din sange formand
carboxihemoglobina.In sangele fumatorilor de 20 tigari se afla 5%
carboxihemoglobina fata de 0.4% in al nefumatorilor;

-3.4-benzipirenul,substanta cancerigena a carui cantitate este


1microgram/100tigari;

-acroleina,aldehida ce se comporta ca agent alchilant ce se fixeaza pe


acizii nucleici pe care ii altereaza ireversibil.

-hidrocarburi,compusi ai HCN,ai acizilor


organici,alcoolulmetilic,fenolul,piridina,plumbul,plutoniul radioactiv etc.

1.8 POLUAREA CU COMPUSI ORGANICI

Prin prisma cantitatilor de substante emise si a toxicitatii


lor,dintre compusii organici cei mai importanti sunt:

a)hidrocarburile saturate(usoare si grele)- desi sunt emise in


atmosfera in cantitati mari (pana la 10 %) din totalitatea cantitatii de
poluanti atmosferici,in concentratiile in care apar nu au nici un efect
daunator.Sursele principale sunt transporturile,combustii in focare
fixe,evaporarea solventilor.
b)hidrocarburi nesaturate – nu au efect nociv direct,dar ajuta la
formarea smogului fotochimic oxidant.

c)hidrocarburi cromatice mono si policiclice-sunt importante datorita


efectului lor cancerigen.Ele se gasesc in aer,mancare si apa si constituie o
categorie importanta si diversa de compusi organici in care unii sunt
cancerigeni iar alti mutageni .In sursa naturala sunt reprezentati de
incendierea padurilor si activitatea vulcanilor.

1.9 POLUAREA CU METALE SI COMPUSII ACESTORA

1.9.1 PLUMBUL SI COMPUSII SAI

Plumbul prezinta o toxicitatea foarte puternica asupra


organismului uman,indeosebi cel introdus pe cale respiratorie,din
aer.Cantitati mari de compusi ai plumbului se utilizeaza pentru marirea cifrei
octanice a benzinelor,intreaga cantitate de plumb astfel folosita fiind
evacuata in atmosfera.

Concetratia plumbului in atmosfera creste in general cu densitatea


demografica in orasele din tarile in curs de dezvoltare,in special.In absenta
surselor de plumb concetratia acestuia este in general mai mica in interiorul
cladirilor fata de exterior.In mod curent,in industriile producatoare sau
utilizatoare de plumb acest element poate avea o concentratie considerabila.

1.9.2 MERCURUL

Mercurul este un poluant cu actiune toxica sistematica.El se


prezinta sub forma de vapori sau aerosoli.Toxicitatea Hg pe cale poluanta
provine mai ales de la sarurile organice-metil si alchil mercuriatii-iar
diureticele organice mercuriale sunt larg utilizate

Mercurul este folosit pe scara larga in industria


chimica,electrochimica,metrologie,in agricultura la fungicile si pesticide.

1.9.3 ALUMINIUL

Este al 3 element ca raspandire in litosfera (8-13%).Toxicitatea


lui a trecut neobservata din cauza manipularii si existentei sub forme
insolubile,greu absorbabile.Abia in 1975 a fost recunoscut ca element toxic.
Sursele de poluare cu aluminiu sunt datorate marii sale utilizari in
industrie:vase,foi de ambalaj,pasta de dinti,medicamente,vopsele etc.

In praful atmosferic exista in concentratii de 1-100microg/mc.

1.9.4 CADMIUL

Cadmiul prezinta multe aplicatii


industriale:anticoroziv,acumulatoare alcaline,utilaje de lagara sau pentru
tipografie ,mase plastice,materiale stomatologice,moderator nuclear etc.

Poluarea mediului ambiant cu cadmiu se datoreaza proceselor de


ardere a combustibililor naturali,consumarii materialelor in care este
incorporat.

1.10 POLUAREA CU PARTICULE SOLIDE

Dimensiunile particulelor ce polueaza atmosfera le confera


comportamente diferite.Aerosolii reprezinta sisteme formate din
microparticule solide si lichide suspendate in aer,fiind de fapt sisteme
aerocoidale cu proprietati specifice.

Pulberi sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu


dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea gravitationala.

Pulberi in suspensie sunt reprezentate de particule cu dimensiuni


mai mici.(ceata,fum),care raman in aer timp indelungat.

Sursele impurificatoare pot fi de origine naturala sau


antropogena,ponderea celor dintai fiind in ansamblu mult mai
mare.Principalele surse naturale sunt reprezentate de reziduurile vegetale si
animale,eruptiile vulcanice,plante(spori,polen),sarea marina,arderea
padurilor,fenomene naturale(eruptii vulcanice,furtuni de praf).

Sursele antropogene de impurificare a atmosferei constituie un


pericol mult mai mare fata de cele naturale prin concetrarea lor pe suprafete
mici(zone industriale) si sunt reprezentate de industrie,transporturi,sisteme
de incalzire a locuintelor.

In tara noastra cele mai mari concentratiii de pulberi in suspensie


se ating in zonele marilor combinate metalurgice(Copsa Mica si Baia
Mare).Astfel masuratorile efectuate in anul 2000 au indicat importante
depasiri ale concentratiei maxime admisibile.

FORMELE DE AGRESIUNE ASUPRA MEDIULUI


Dupa J. Sonnenfeld, se deosebesc un mediu geografic, unul operational, unul perceptual,
respectiv u-nul comportamental. Mediul geografic reprezinta sfera cea mai larga, referindu-se la
nivelul planetar al mediului (polar, tundral, arboral, esemial). Mediul operational cuprinde doar acele
portiuni cunoscute de individ si care ii influenteaza existenta. Mediul perceptual se refera la portiunile
de mediu percepute de individ, in timp ce mediul comportamental cuprinde o zona si mai restransa, in
care individul se misca si activeaza.

Clasificarea mediilor are in vedere mai multe criterii:


- in functie de componente, exista un mediu biotic ce contine vietuitoarele, respectiv unul abiotic sau
azoic (cra-tere vulcanice, abisuri oceanice, ape poluate);
- corespunzator naturii fizice exista un mediu terestru, unul aerian si unul acvatic;
- dupa natura chimica, se deosebesc medii dulcicole (rauri, lacuri), medii salmastre (ape cu salinitate
medie), medii sarate (mari, oceane) si foarte sarate (Marea Moarta);
- in functie de pH, exista medii acide (in mod natural sau consecutiv poluarii), alcaline sau neutre;
- corespunzator influentei exercitate de catre populatia umana, exista un mediu urban, unul rural,
formatiuni de contact (afectate de activitatea umana) si natura neafectata de om.

Mediul (inconjurator, ambiant, ecologic, de viata) reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici,
meteoro-logici, biologici dintr-un loc dat, cu care un organism vine in contact. Acesti factori sunt:
temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismul terestru, peisajul, alte organisme. Intre fiecare
organism si mediu exista influente reci-proce complexe. Mediul influenteaza organismele, dar si
acestea (inclusiv omul) modifica mediul. Adaptarea or-ganismelor la mediu este limitata.

Intre comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest echilibru
poate fi modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali. Factorii
naturali sunt fie de natura fiziografica, fie biotica si antreneaza evolutia comunitatilor ecologice, cu
formarea unor "comunitati succesive" (asa numitele sere), care conduc de obicei la o comunitate
majora de climax.

Cand in evolutia ecosistemelor intervine omul, evolutia se produce prin subsere sau sere secundare,
iar comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax. Interventia omului are loc, de regula,
prin modificarea factorilor locali, in special a calitatii aerului, apei si solului.

I. Principala actiune cu caracter vatamator exercitata de om asupra mediului ambiant este


poluarea(polluoere = a murdari, a degrada, in latina). Disciplina stiintifica care studiaza fenomenul
extrem de complex al actiunii poluantilor asupra ecosistemelor este molismologia.

Poluarea a fost definita ca fiind "Orice introducere de catre om in mediu, direct sau indirect a
unor sub-stante sau energii cu efecte vatamatoare, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa
prejudicieze resur-sele biologice, ecosistemele si proprietatea materiala, sa diminueze binefacerile sau
sa impiedice alte utilizari legitime ale mediului".

1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de


poluanti devine tot mai grav.
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de
vant si cu-renti de aer.
b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de
vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase
poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea
populatiei umane.

2. Poluarea artificiala
Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe
masura dez-voltarii industriale si exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru
care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna.
Poluantii pot fi de natura diferita:
- fizica (caldura, radiatii ionizante, zgomote etc.);
- chimica (pesticide, titei, metale, substante organice etc.);
- biologica (germeni patogeni: virusuri, bacterii, fungi).

In functie de starea lor de agregare, poluantii pot fi:


- solizi
- lichizi
- gazosi.
Volumul poluantilor ce agreseaza mediul si intensitatea poluarii sunt intr-un raport direct proportional
cu creste-rea numerica a omenirii si a cerintelor sale, multe cerinte fiind create si intretinute
artificial.Poluarea creste ex-ponential, pe masura intrarii in actiune a noi factori poluanti, datorita
efectului conjugat al actiunii acestora. Intre intrarea in actiune a noi agenti poluanti si inregistrarea
efectelor lor, exista un interval de aceea actiunea nociva a acestora nu iese imediat in evidenta, de
unde si o minimalizare a naturii lor daunatoare.Este foarte greu de in-ventariat numarul tuturor
factorilor poluanti ce actioneaza intr-o forma sau alta, la un anumit moment, si de eva-luat rezultatul
insumat al actiunii lor. Nu se cunosc limitele capacitatii de rezistenta a ecosistemelor si a ecosfe-rei.

II. Supraexploatarea ecosferei: sol, apa, pasuni, paduri, fauna si flora ce populeaza mediul de
viata. Despadu-ririle masive au dus la degradarea solului, viituri violente, colmatarea rapida a lacurilor
naturale si a bazinelor de acumulare; au modificat in rau regimul precipitatiilor, conditiile climaterice,
fapt ce a condus la afectarea forme-lor de viata.Supraexploatarea florei si faunei a dus la reducerea
populatiilor speciilor suprasolicitate pana la limi-ta disparitiei lor, la modificarea structurii genetice si a
corelatiilor functionale din ecosisteme. Vanatoarea masi-va, intensa a unor specii de animale a condus
la distrugerea sau chiar extinctia acestora.

Exemple: bizonii din America de Nord, elefantii din Africa, tigrii din Asia, castorii din Europa.

III. Interventia omului in echilibrele ecosferei prin: 47446xhq61gij3u

1.Constructii de baraje si canale.

Exemple:

- Canalul Suez a produs restructurarea complexa si profunda a biocenozelor din estul Marii
Mediterane: popula-tia unor specii locale s-a redus la limita, altele - imigrate s-au inmultit mult peste
nivelul de echilibru;
- Canalul Panama a creat premisele unei evolutii divergente a faunei celor doua oceane (Atlantic si
Pacific), in regiunea invecinata canalului;
- Barajul de la Assuan a produs nedorite schimbari ecologice in estul marii Mediterane si pe valea
Nilului inferi-or: regimul viiturilor, reducerea fertilitatii solului, diminuarea vegetatiei marine si a
productiei piscicole. In schimb in canalele de irigatie s-a dezvoltat o bogata vegetatie si, corelativ, o
fauna nedorita pentru sanatate: gastropo-de pulmonate, gazde intermediare pentru agentii
bilharziozei; vectori ai malariei, oncocercozei etc.
- Barajul Kariba, pe Zambezi, a dus la: inlocuirea speciilor locale de pesti cu specii de pe cursul
superior ce a-partineau altui complex faunistic; proliferarea unor specii de plante acvatice ce impiedica
pescuitul si navigatia; crearea conditiilor favorabile pentru musca tete;

2. Introducerea intentionata sau nu a unor specii de plante si animale.

S-a facut catre si dinspre Europa, respectiv Lumea Noua (cele doua Americi, Australia, Noua
Zeelan-da). Transpuse intr-un mediu favorabil, aceste specii s-au inmultit exagerat, in lipsa
dusmanilor naturali, pericli-tand echilibrul ecosistemelor in care au fost introduse.
Exemplu: gandacul din Colorado adus involuntar in Europa din estul Muntilor Stancosi, unde se hranea
pe un solanaceu spontan si avea dusmani naturali care ii reglau nivelul populational, s-a raspandit in
toate tarile euro-pene pe cartoful cultivat, neavand dusmani naturali.

Factorii ce afecteaza calitatea mediului si echilibrele naturale actioneaza de cele mai multe ori
conjugat. Efectele actiunii lor sunt mult amplificate, cu urmari catastrofale precum alterarea
genofondului si ecofondului bi-ocenozelor, care duce la modificarea raporturilor cantitative si
functionale intre populatii si a circuitului materiei in ecosisteme.Consecinte:
a) reducerea productivitatii biologice;
b) reducerea diversitatii genetice (inlocuirea biocenozelor complexe cu altele simplificate);
c) afectarea grava a mecanismelor homeostatice ale ecosistemelor, a capacitatii de autoreglare a
biosferei si, in consecinta, a conditiilor vietii pe Pamant.

Defrisarea padurilor duce la degradarea bazinelor hidrografice, ele avand rol in conservarea
resurselor de apa: modereaza scurgerile de suprafata, echilibreaza alimentarea panzelor subterane
prin apa de infiltratie. In timp, in urma defrisarii padurilor apar deserturi.

POLUAREA

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aparut o data cu
cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a
multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei
potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti
noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a
creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice. Pana aici, echilibrul natural nu a
avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie
tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave
tot mai mari si mai puternice des-pica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale
transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere
vertiginoasa. Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat,
in medie, nivelul de viata de pretutindeni. Dar reversul civilizatiei industriale contemporane, al
progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural. Sub impactul dez-voltarii economice
au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de
disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii
cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele. Efectele ei sunt resimtite
pana si pe intinde-rile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat ca in timp de un deceniu,
devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra
naturii, cu unel-te primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile. La mijlocul secolului
trecut, deci nu la mult timp du-pa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului
ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia
anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul
industrializarii", gratie in primul rand masinii cu abur.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei
decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Problema care i-a
preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana
suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a
dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene,
datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a
hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.

POLUAREA AERULUI
Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in
atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze. Pe langa arderea
combustibililor - carbune, pe-trol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte
industrii, indeosebi chimica, metalurgica, u-nele ramuri constructoare de masini, industria alimentara
etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenu-rilor,vapoarelor etc.

Abstractie facand doar unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii
atmosferice provi-ne din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.
Asa ca primele victime sunt orasenii. Exista de acum un numar apreciabil de "infernuri ecologice",
perimetre urbane unde noxele indus-trializarii se fac simtite prin efecte combinate: aer viciat, zgomot,
aglomeratie. In asemenea locuri - cum sunt o-rasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta,
Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar,
este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea di-versi alti factori de risc pentru
sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase. Abordand a-ceasta problema,
specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se
poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul
decisiv al ariilor verzi.

PRAF, CENUSA, FUM hi446x7461giij

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, in atmosfera:
a - surse artificiale
b - surse naturale.

A) Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile
omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.

1.Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, economiei


energetice, a focarelor sunt principalele surse ale poluarii atmosferice
antropogene. Procesele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care
nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substan-tele specifice sunt atunci eliberate si pot
provoca local catastrofe. In momentul procesului de combustie, sub-stantele gazoase, lichide si solide
sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice,
gazele de esapament provenind din focare si din circulatie se propaga local sau la distan-te medii.
Substantele provenind de la uzine se propaga in functie de modul in care sunt transportate, pe distan-
te mari.

2. O alta importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria


materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar,
magnezit, ghips etc.). Din ca-drul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub
aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care
intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa a-mestecata cu magme sau cu argile. Praful
rezultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 km fata de sursa,
concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km 2/an. Fu-mul constituie
partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si este consti-tuit
din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane etc.) si alte impuritati
inglo-bate si eliberate cu ocazia arderii. Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa.
Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate
mare a carbunelui si a funingi-nii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum
carbunele contine fler, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice (<
0,075m). Cenusa rezultata in exclusivitate din com-bustibili solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la
antracit (carbune superior, deci cu ardere mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba,
etc.). Cenusa se compune din:
- compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi compusii
de Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S;
- impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca in care se afla inglobat zacamantul.
Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este indepartata prin procedee mecanice sau
hidraulice. Res-tul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format in camera de
ardere. in marile centrale ter-moelectrice, la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in
totalitate.

3. O alta sursa importanta generatoare, in special, de fum si cenusa, este arderea


combustibililor solizi, lichizi si gazosi in scop domestic. Astazi, in multe tari in curs de
dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca pret, in unele locuri, inregistreaza un
ritm de crestere mult mai mare decat la ali-mente. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea
suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de produse forestiere au devenit
importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de re-generarea fondului forestier. In SUA si India
se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in SUA a-ceasta cantitate asigura doar 3% din
consumul de energie, in timp ce in India, aceeasi cantitate asigura circa 25% din consum. Deci, pentru
tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satis-facerea consumurilor
energetice. Dar nu numai pentru tarile in curs de dezvoltare consumul de lemn este o ne-cesitate; tari
ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de
petrol si, in compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in SUA, acolo unde
pretul al-tor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre
folosirea lemnelor de foc. Se apreciaza, de exemplu, ca in SUA dupa 1973, folosirea energiei obtinute
din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au
sporit de noua ori, jar in 1981 s-au vandut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea
locuintelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lem-ne are o culoare albastra-fumurie si contine o
cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot in scop
domestic se ard astazi, in lume, cantitati enorme de carbuni, petrol si gaze naturale. De exemplu,
numai in S.U.A., in 1966, s-au utilizat in scop domestic peste 2.1011 m3 gaze si 1.1011 litri produse
petroliere lichide, ambele cu un echivalent caloric de 2,54015 Kcal.

B) Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenusa si/sau fum in
atmosfera:
1 - eruptiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale padurilor.

1.Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai
micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii
atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze,
sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante fata de locul
de emitere. Timpul de remanenta in atmos-fera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii
cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a sus-pensiilor din atmosfera terestra, provine din
activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al
atmosferei impiedicand dispersia energiei radiate de pamant catre univers si contribu-ind, in acest fel,
la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de cresterea concentratiei de C0 2 in atmosfera.

2. Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de


precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile
continue, de durata, ridica de pe sol parte din particulele ce formeaza scheletul mineral si le
transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea
acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimen-tare sau a efectului de spalare exercitat de ploi,
se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit,
au aratat Ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. in
acest context, se pare Ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1,5 pana la 10 km. Furtuni de
praf se produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vant de o
violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas,
Kansas, Oklahoma si Colorado. Norii negri, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa
ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai
departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna eoliana a produs erodarea unui strat de
sol cu o grosime intre 12 si 25 mm de pe o suprafata de circa 400 000 km2, situata in zona
precaspica. Evaluarile facute cu acel prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tini noastre, s-au depus
circa 148 milioane m3 praf, din cantitatea totala ridicata.

3. Incendiile naturale. Caderea naturali a climatului sub pragul critic de umiditate poate
cauza profun-de dezastre ecologice. Unul din cele mai grave il reprezinta incendiile naturale.
Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicali desi, in general, gradul de umiditate
al padurilor din aceasta zona nu este de naturi sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului
1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care
au mistuit circa 3,5 milioane hectare paduri tropicale. In Coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa
450 000 ha iar in Ghana, in timpul aceleasi secete, a fost distru-sa prin foc o mare suprafata de paduri
si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se
produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, pe fondul unei succesiuni de ani se-cetosi, au
izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ci situatia climatici din
deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob.

PLOILE ACIDE

Cand se ard combustibili fosili, cum sunt carbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf,
carbon si azot in atmosfera. Acesti oxizi se combina cu umezeala din aer si formeaza acid sulfuric, acid
carbonic si acid azotic. Cand ploua sau ninge, acesti acizi ajung pe pamant sub forma a ceea ce
numim ploaie acida. In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o
amenintare capitala la adresa calitatii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati este produsa in
tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si majoritatea tarilor din Europa de
Est si de Vest. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pen-tru multe forme de viata, inclusiv pentru
oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si parauri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea
apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja
distruse de ploaia acida. Cele mai grave probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada.

Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile


transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile confirmau faptul ca poluarea
provenita de la centra-lele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza
principala a marilor probleme le-gate de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele
distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra , metal sau ciment au
fost si ele afectate sau chiar distruse. Unele dintre mari-le monumente ale lumii, catedralele Europei
sau Colisseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datora-ta ploii acide.

Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau
alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar
14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi
nici baze, are pH 7 sau neutru. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este
considerata acida. Ploile din estul SUA si din E-uropa au adesea un pH intre 4.5 si 4.0

Desi costurile echipamentelor antipoluante ca arzatoare, filtre sau instalatii de spalare sunt
mari, costu-rile stricaciunilor cauzate mediului si vietii omenesti se estimeaza a fi si mai mari, pentru
ca ele pot fi ireversibile. Chiar daca in prezent se iau masuri de prevenire, pina la 500.000 de lacuri
din America de Nord si peste 118 milioane metrii cubi de copaci din Europa se vor distruge probabil,
inainte de sfarsitul secolului XX din cauza ploii acide.

TIPURI DE POLUANTI

POLUANTUL IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI PROVENIENTA


SANATATII UMANE
PESTICIDE: - RAMAN PE TIMP LUNG IN ME-DIU DIN AGRICULTURA
- RATICIDE - CRESC TOXICITATEA GLOBALA A
- INSECTICIDE MEDIULUI
(ORGANOCLORURATE, - NEBIODEGRADABILE
ORGANOFOSFORICE) - SE ACUMULEAZA DE-A LUN-GUL
- IERBICIDE LANTURILOR TROFICE
- FUNGICIDE
(ORGANOMERCURICE)
- NEMATOCIDE
- AGARICIDE
DETERGENTI - DISTRUG FLORA BACTERIANA DIN UTLIZARI CASNICE SI INDUSTRIALE
HIDROCARBURI VOLATILE - CRESC TOXICITATEA MEDIULUI - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FO-SILI
- GENEREAZA OZON - DESEURI PETROLIERE
OZON FORMEAZA SMOGUL FOTOCHI-MIC GENERAT DIN ACTIUNEA GAZELOR DE SERA
ASUPRA OXIGENULUI
OXIZI DE CARBON - METHEMOGLIBINIZANT SI GE-NEREAZA - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI
EFECTUL DE SERA - VULCANISM
- RESPIRATIA ORGANISMELOR
OXIZI DE SULF - BOLI RESPIRATORII - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI
- PLOI ACIDE - VULCANISM
- METABOLISMUL BACTERIAN
OXIZI DE AZOT - BOLI RESPIRATORII - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI
- PLOI ACIDE - VULCANISM
- EUTROFUIZAREA APELOR - METABOLISMUL BACTERIAN
- GENEREAZA SMOG SI OZON
H2S METHEMOGLIBINIZANT - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI
- INDUSTRIA CHIMICA
METALE GRELE (Pb, Hg) METHEMOGLIBINIZANT - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI
- VULCANISM
- INDUSTRIA CHIMICA
- EROZIUNE EOLIANA
NH3 BOLI RESPIRATORII - AGRICULTURA
EUTROFIZARE - INDUSTRIA CHIMICA
SILICIU SILICOZA MINERIT
CH4 METHEMOGLIBINIZANT ZACAMINTE NATURALE
ALDEHIDE (ACOLEINA) EFECT IRITANT PENTRU CAILE - ARDEREA DESEURILOR SI A COMBUSTIBILILOR
RESPIRATORII
AZOTATI, FOSFATI EUTROFIZARE - AGRICULTURA
- INDUSTRIA CHIMICA
AZBEST CANCERIGEN CONSTRUCTII
RADON CANCERIGEN DESEURI, APE UZATE, DEPUNERI RADIOACTIVE
PULBERI SEDIMENTA-BILE - BOLI RESPIRATORII - ARDEREA COMBUSTIBILILOR
SI IN SUPENSIE, AEROSOLI, - REDUCEREA CAPACITATII PLANTELOR - CONSTRUCTII
FUM DE A DEPOLUA ATMOSFERA