Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Comprimate filmate de culoare albă, în formă de inimă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
- În tratamentul complex al bolii cardiace ischemice acute și cronice.
- Profilaxia recurenței trombozei.
- Profilaxia primară a maladiilor cardiovasculare, inclusiv tromboză și sindrom
coronarian acut la persoanele cu vârstă peste 50 de ani, cu unul sau mai multe
dintre următoarele simptome, care sunt considerate drept factori de risc în
dezvoltarea maladiilor cardiovasculare: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie,
diabet zaharat, obezitate (IMC> 30) și un istoric familial de infarct miocardic înainte
de vârsta de 55 de ani la cel puțin un părinte sau un frate.
Copii și adolescenți
Este contraindicat la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
Insuficiență hepatică
Nu trebuie administrat la pacienții cu insuficiență hepatică severă (vezi pct. 4.3).
La pacienții cu insuficiență hepatică poate fi necesară ajustarea dozei (a se vedea pct.
4.4).
Insuficiență renală
Nu trebuie administrat la pacienții cu insuficiență renală severă (RFG <0,2 ml/s (10
ml/min)) (a se vedea pct. 4.3).
La pacienții cu insuficiență renală poate fi necesară ajustarea dozei (a se vedea pct.
4.4).
Mod de administrare
Pentru administrare orală.
Comprimatele pot fi mestecate sau dispersate în apă, pentru a asigura o absorbție
rapidă.
4.3 Contraindicaţii
Cardiomagnyl este contraindicat la pacienții cu următoarele stări patologice/afecțiuni:
•Hipersensibilitate cunoscută sau suspectată la salicilați, medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și/sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1;
•diateză hemoragică (deficit de vitamina K, trombocitopenie, hemofilie);
•ulcer peptic activ;
•insuficiență renală severă (RFG <0,2 ml/s (10 ml/min));
•insuficiență hepatică severă;
•insuficiență cardiacă severă;
•dozele > 100 mg/zi sunt contraindicate în al treilea trimestru de sarcină;
•copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
Tratamentul cu doze mici de acid acetilsalicilic pentru boala cardiacă ischemică acută
sau cronică, accident vascular cerebral, profilaxia accidentului vascular cerebral sau a
bolii cardiace ischemice de asemenea, trebuie administrat cu precauție la vârstnici, din
cauza riscului de hemoragie gastrointestinală.
Acidul acetilsalicilic poate induce atacuri de bronhospasm și astm sau alte reacții de
hipersensibilitate. Factorii de risc sunt astmul, febra fânului, polipii nazali sau maladiile
respiratorii cronice existente. Același lucru este valabil pentru pacienții care manifestă,
de asemenea, reacții alergice la alte substanțe (de exemplu, reacții cutanate, prurit
sau urticarie).
În doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia de acid uric. Acest lucru poate
declanşa atacuri de gută la pacienţii predispuşi.
Cardiomagnyl trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu deficit sever de glucozo-6-
fosfat dehidrogenază, din cauza riscului de a induce hemoliza sau anemia hemolitică.
Fertilitatea
Utilizarea acidului acetilsalicilic poate reduce fertilitatea și nu trebuie utilizat de către
femeile care doresc să rămână gravide. Pentru femeile care au dificultăți în concepere
sau sunt în curs de investigație pentru infertilitate, trebuie luată în considerare
suspendarea tratamentului cu acid acetilsalicilic (a se vedea pct. 4.6).
Inhibitorii ECA
Mecanism posibil: inhibarea sintezei de prostaglandine.
Efect: scăderea efectului inhibitorilor ECA.
Acetazolamidă
Mecanism posibil: concentrația crescută de acetazolamida poate duce la difuzia
salicilatului din plasmă în țesuturi.
Efect: toxicitatea acetazolamidei (fatigabilitate, letargie, somnolență, confuzie,
acidoză metabolică hipercloremică).
Toxicitatea salicilatului (vărsături, tahicardie, hiperpnee, confuzie).
Probenecid, sulfinpirazonă
Mecanism posibil: probenecidul și dozele mari de salicilat (> 500 mg) își blochează
reciproc efectul asupra excreției acidului uric.
Efect: scăderea excreției acidului uric.
Heparină
Mecanism posibil: reduce formarea trombinei, care are ca rezultat indirect reducerea
activității plachetare.
Efect: creșterea riscului de hemoragie.
Dacă două sau mai multe dintre substanțele menționate anterior sunt administrate cu
acid acetilsalicilic, aceasta poate duce la un efect sinergic, cu inhibarea crescută a
activității plachetare și tendință crescută de sângerare.
Ibuprofen
Administrarea concomitentă cu ibuprofen inhibă ireversibil agregarea trombocitelor
indusă de acidul acetilsalicilic. Efectul protector cardiac al acidulului acetilsalicilic poate
fi redus la pacienții cu risc cardiovascular crescut care administrează ibuprofen.
Pacienții care administrează acid acetilsalicilic o dată pe zi pentru maladii
cardiovasculare și ocazional utilizează ibuprofen, trebuie să administreze acidul
acetilsalicilic cu cel puțin 2 ore înainte de ibuprofen.
Furosemid
Mecanism posibil: inhibarea secreției tubulare proximale a furosemidului. Efect:
reduce efectului diuretic al furosemidului.
Chinidină
Mecanism posibil: efect aditiv asupra trombocitelor. Efect: timp de sângerare
prelungit.
Spironolactonă
Mecanism posibil: modificarea efectului reninei. Efect: reducerea efectului
spironolactonei.
Valproat
Mecanism posibil: acidul acetilsalicilic modifică legarea și metabolismul valproatului.
Efect: toxicitatea valproatului (deprimarea sistemului nervos central, tulburări
gastrointestinale). Combinația poate necesita ajustarea dozei de valproat.
Corticosteroizi
Mecanism posibil: iritație gastrointestinală aditivă, precum și creșterea clearance-ului
renal sau a metabolismului salicilaților. Efect: creșterea riscului de ulcere
gastrointestinale și concentrații plasmatice sub-terapeutice de salicilat.
Antidiabetice
Mecanism posibil: efect hipoglicemiant aditiv. Efect: hipoglicemie.
Antiacide
Mecanism posibil: creșterea clearance-ului renal și absorbția renală redusă (din cauza
pH-ului crescut a urinei). Efect: reducerea efectului acidului acetilsalicilic.
Ginkgo Biloba
Mecanism posibil: Ginkgo Biloba inhibă agregarea trombocitelor. Efect: creșterea
riscului de hemoragii.
Fertilitatea:
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat de către femeile care doresc să conceapă,
deoarece inhibitorii sintezei prostaglandinelor se consideră că reduc fertilitatea.
Dacă este necesar un tratament cu acid acetilsalicilic, tratamentul trebuie să fie cât
mai scurt și în doze mai mici posibile. Influența asupra fertilității este reversibilă.
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influența în mod negativ asupra sarcinii
și/sau dezvoltării embrionale/ fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează un
risc crescut de avort, malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui
inhibitor al sintezei prostaglandinelor la începutul sarcinii. Riscul absolut pentru
malformații cardiovasculare crește de la mai puțin de 1% până la aproximativ 1,5%.
Se presupune că riscul crește odată cu doza și durata tratamentului. La animale,
administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor s-a demonstrat că conduce la
creșterea pierderilor pre- și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, la
animalele cărora li s-a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în perioada
de organogeneză a fost raportată creșterea incidenței diverselor malformații, inclusiv
cardiovasculare.
În consecință, acidul acetilsalicilic în doze de 100 mg/zi și mai mari este contraindicat
în al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Datele sunt insuficiente. Înainte de administrarea acidului acetilsalicilic, beneficiile
scontate ale tratamentului ar trebui să depășească orice risc posibil pentru copil.
4.9 Supradozaj
Toxicitate
Doza toxică
Adulți: 300 mg/kg.
Copii: o singură doză de 150 mg/kg sau mai mult de 100 mg/kg/zi mai mult de 2 zile.
Simptome
Intoxicația cronică ușoară cu salicilați apare, de obicei, doar după administrarea
prelungită în doze mari.
Simptomele includ: febra, tahipnee, tinitus, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică,
letargie, deshidratare ușoară, greață și vărsături.
Simptomele de intoxicație severă sau acută cu salicilați includ: hipoglicemie (mai ales
la copii), encefalopatie, comă, hipotensiune arterială, edem pulmonar, convulsii,
coagulopatie, edem cerebral și aritmii.
Intoxicația acută cu salicilați (> 300 mg/kg) duce adesea la insuficiență renală acută,
iar dozele peste 500 mg/kg pot fi letale.
Toxicitatea este, în general, mai severă la pacienții cu supradozaj cronic sau abuz de
medicamente, vârstnici sau sugari.
Tratament
În caz de supradozaj acut cu salicilați se recomandă evacuarea conținutului gastric.
Dacă pacientul este suspectat de a fi ingerat mai mult de 120 mg/kg se recomandă
administrarea repetată de cărbune activat. Nivelurile serice de salicilați trebuie
măsurate de cel puțin o dată la 2 ore după ingestie și până ce nivelul de salicilați
scade în mod constant, iar echilibrul acido-bazic s-a ameliorat. Trebuie monitorizat
timpul de protrombină și/sau INR, în special dacă este suspectată sângerarea.
Echilibrul hidro-electrolitic trebuie restabilit. Diureza alcalina și hemodializa sunt
metode eficiente pentru a elimina salicilații din plasmă. Hemodializa trebuie luată în
considerare în caz de intoxicație severă, deoarece crește rapid eliminarea salicilaților
și restabilește echilibrul acido-bazic, precum și hidro-electrolitic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antitrombotice. Inhibitori ai agregării
trombocitelor, cu excepția heparinei; codul ATC: B01AC06.
Acidul acetilsalicilic acetilează și inhibă ireversibil prostaglandin G/H sintaza, iar efectul
asupra trombocitelor durează mai mult decât acidul acetilsalicilic persistă în organism.
Efectul acidului acetilsalicilic în biosinteza tromboxanului în trombocite și timpul de
sângerare se mențin timp de câteva zile după încetarea tratamentului. Efectul
încetează doar odată ce trombocite noi pot fi detectate în plasmă.
Salicilatul (metabolitul activ) are, în plus față de unele efecte antiinflamatorii, efect
asupra respirației, echilibrului acido-bazic și stomacului. Salicilații în principal
stimulează respirația printr-un efect direct asupra măduvei spinării. Posedă un efect
iritant direct asupra mucoasei gastrice, care cauzează în continuare o predispoziție
către ulcerații, prin inhibarea sintezei prostaglandinelor vasodilatatoare și
citoprotectoare.
Distribuție
Acidul acetilsalicilic este legat în proporție de 80-90% de proteinele plasmatice.
Volumul de distribuție la adulți este de 170 ml/kg greutate corporală. Când
concentrația plasmatică crește, site-urile de legare ale proteinelor sunt saturate,
conducând la creșterea volumului de distribuție. Salicilații se leagă extensiv de
proteinele plasmatice și sunt distribuiți rapid în organism. Acidul salicilic trece în
laptele matern și poate traversa bariera placentară.
Biotransformare
Acidul acetilsalicilic este hidrolizat într-o anumită măsură în metabolitul activ salicilat
în peretele intestinal. După absorbție acidul acetilsalicilic este transformat rapid în acid
salicilic, însă în primele 20 min. după administrare orală acidul acetilsalicilic este
forma predominantă în plasmă.
Eliminare
Acidul salicilic este excretat preponderent prin metabolizare hepatică. Astfel,
concentrațiile plasmatice ale salicilaților la starea de echilibru cresc în mod
neproporțional cu doza. O doză de 325 mg de acid acetilsalicilic urmează o cinetica de
ordinul întâi, iar timpul de înjumătățire este de 2-3 ore. Dozele mari de acid
acetilsalicilic cresc timpul de eliminare la 15-30 ore. Salicilatul este excretat
nemodificat în urină.
Cantitatea secretată depinde de doză și de pH-ul urinei. Aproximativ 30% din doză
este excretată în urină dacă aceasta este alcalină, în timp ce doar 2% sunt excretate
în urină acidă. Excreția renală are loc prin filtrare glomerulară, secreție tubulară
renală activă și reabsorbție tubulară pasivă.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Celuloză microcristalină (E460)
Amidon de cartof
Hidroxid de magneziu
Stearat de magneziu (E470b)
Amidon de porumb
Hipromeloză
Propilenglicol
Talc
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
9. DATA AUTORIZĂRII
27.07.2016