Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1625 1272 16 CursBazeDeDate 4497 5489 PDF
1625 1272 16 CursBazeDeDate 4497 5489 PDF
Bogdan Oancea
Prof. univ. Dr. Constantin Baron
Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Baze de date. El este destinat
studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă (ID) şi constituie materialul bibliografic minim
necesar pentru parcurgerea, însuşirea şi evaluarea disciplinei respective.
Suportul de curs este structurat conform standardelor şi procedurilor de uz larg în
învăţământul universitar naţional şi internaţional, care se adresează învăţării individuale, pe baze
interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea
informaţiilor de bază, înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la
rezolvarea unor probleme specializate.
Suportul de curs este structurat pe trei parti care sunt structurate, la rîndul lor, pe unităţi de
învăţare. Fiecare dintre cele trei parti reprezintă o categorie de probleme distincte din materia
disciplinei, care formează un tot unitar din punct de vedere al specificului cunoştinţelor, al însuşirii
unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum şi din perspectiva timpului necesar
parcurgerii şi însuşirii fondului informaţional respectiv. În acest sens, fiecare dintre cele trei parti ale
suprotului de curs conţine una sau mai multe unităţi de învăţare. Unitatea de învăţare reprezintă o
componenta omogena din punct de vedere al continutului, caracterizată de un volum strict limitat de
cunoştinţe, care pot să fie parcurse şi însuşite printr-un efort continuu de concentrare intelectuală,
care se referă la conţinutul de idei al unităţii de învăţare. Fiecare unitate de învăţare are o structură
proiectată din perspectiva exigenţelor autoinstruirii, astfel că folosirea suportului de curs se face pe
baza unui program de autoinstruire.
Recomandăm astfel, câteva regului de bază în procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza acestui suport de curs:
1. Unităţile de învăţare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în cazul în care
studentul apreciază că ar putea “sări” direct la o altă unitate de învăţare (de exemplu în cazul în care
studentul se află la a doua facultate sau în alte situaţii echivalente). Criteriile şi modalitatea de
“înlănţuire” a unităţilor de învăţare sunt prezentate la fiecare unitate de învăţare şi ele trebuie
respectate întocmai, sub sancţiunea nerealizării la parametri maximali a programului de autoinstruire;
2. Fiecare unitate de învăţare conţine teste destinate autoevaluării gradului şi corectitudinii
însuşirii cunoştinţelor specifice unităţii de învăţare, înţelegerii fenomenelor şi proceselor descrise sau
prezentate în unitatea de învăţare;
Fiecare test al unităţii de învăţare este prevăzut cu un sistem de notare (puncte) care însumează
un maximum de 100 puncte;
3. Ordinea logică a parcurgerii unităţii de învăţare este următoarea:
a) se citeşte scopul şi obiectivele unităţii de învăţare;
b) se citesc termenii de referinţă ;
c) se parcurge conţinutul de idei al unităţii de învăţare;
d) se parcurge bibliografia recomandată;
e) se răspunde la întrebările de autocontrol, revăzând, dacă este necesar, conţinutul de idei al
unităţii de învăţare;
f) se elaborează, pe o pagină, câte un eseu pentru fiecare dintre temele de reflecţie propuse la
unitatea de învăţare;
g) se efectuează testele de evaluare după procedura descrisă;
h) se rezolvă exerciţiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau
lucrările practice propuse în unitatea de învăţare.
Pentru creşterea eficienţei utilizării suportului de curs şi fixarea temeinică a cunoştinţelor
dobândite, fiecare unitate de invatare se încheie cu: teste de autoevaluare si teste de evaluare, teme de
control, teme pentru studii de caz.
Obiectivele cursului
Obiectul suportului de curs este studiul organizării datelor în baze de date relationale
şi al gestiunii acestor baze de date, studiu realizat pe exemplul sistemului de gestiune
al bazelor de date Microsoft Access atat in mod grafic cat şi în modul de lucru
programat, pe exemplul limbajului neprocedural SQL.
Obiectivele principale ale suportului de curs sunt:
• însuşirea temeinică a noţiunilor fundamentale privind bazele de date, în
particular ale celor organizate după modelul de date relaţional;
• cunoaşterea conceptelor de organizare structurală a datelor gestionate în mediul
de dezvoltare Microsoft Access;
• formarea deprinderilor practice necesare pentru gestiunea bazelor de date
relaţionale în mediul de dezvoltare Microsoft Access şi în mediul de programare SQL.
Suportul de curs este structurat pe trei parti, fiecare parte conţinând, în funcţie
de problematica abordată, unitati de invatare specifice.
Competenţe conferite
Structura cursului
Cerinţe preliminare
Discipline deservite
Timpul mediu necesar parcurgerii unei Unități de învățare este 2-3 ore.
Evaluarea studenților
1.1. Obiective
În această primă unitate de învățare se va prezenta noţiunea de bază de date, aceea de
model de date şi implicaţiile acestora în organizarea datelor. Tot în cadrul acestei
unităti de învățare vom prezenta noțiunile de fundamentale legate de sistemele de
gestiune a bazelor de date şi a criteriilor de alegere a acestora în funcţie de domeniul în
care se folosesc şi de specificul aplicaţiilor.
Utilizator Utilizator
final final
Program Program
Aplicaţie Aplicaţie
SGBD
Să ne reamintim...
O colecţie de date aflate în interdependenţă care reflectă un anumit aspect al lumii
reale şi este destinată unui anumit grup de utilizatori, împreună cu descrierea
structurii lor şi relaţiilor dintre ele, formează o bază de date.
Să ne reamintim...
Gestiunea şi prelucrarea datelor organizate în baze de date este asigurată de un
ansamblu de programe denumit Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD).
1.7. Arhitectura unei baze de date
Arhitectura unei baze de date a fost propusa in standardul ANSI/X3/SPARC si
ea impune organizarea acesteia pe trei nivele functionale: intern (fizic), extern
(logic), conceptual.
Nivelul intern (fizic) corespunde tehnicilor de stocare a datelor şi de exploatare
a datelor prin transpunerea structurii conceptuale a bazei de date pe suporturile de date
(suporturile de memorie externă).
Nivelul extern (logic) corespunde sintetizării cerinţelor informaţionale care sunt
specifice grupurilor de utilizatori care exploateaza baza de date. Acestui nivel îi
corespunde structura logică a bazei de date definită de entităţile şi relaţiile solicitate
direct de o categorie de utilizatori în scopul satisfacerii cerinţelor informaţionale
proprii. Fiecarei categorii de utilizatori ii corespunde o viziune individuala asupra
bazei de date, acesta continand datele la care are acces respectiva categorie si
drepturile de acces asupra datelor.
Nivelul conceptual corespunde sintetizării unitare a cerinţelor informaţionale
adresate bazei de date, în scopul satisfacerii cerinţelor globale şi specifice ale tuturor
utilizatorilor. Acestui nivel îi corespunde structura conceptuală definită prin reuniunea
entităţilor şi relaţiilor aferente de către toţi utilizatorii.
1.9. Rezumat
Modelele de date transpun complexitatea informaţiilor reale în reprezentări
specifice, în scopul efectuării prelucrării cu calculatorul electronic. Structura
modelului presupune identificarea obiectelor (care sunt denumite entităţi), a
caracteristicilor acestora (denumite atribute sau câmpuri de date) şi a legăturilor
(denumite relaţii sau asocieri).
Colecţia de date este mulţimea realizărilor (apariţiilor unei entităţi) într-o
organizare a datelor.
O colecţie de date aflate în interdependenţă care reflectă un anumit aspect al
lumii reale şi este destinată unui anumit grup de utilizatori împreună cu descrierea
01:50
structurii lor şi relaţiilor dintre ele, formează o bază de date.
Gestiunea şi prelucrarea datelor organizate în baze de date este asigurată de un
ansamblu de programe (software) denumit Sistem de Gestiune a Bazelor de Date
(SGBD). Sistemele de gestiune a bazelor de date reprezintă instrumentul care permite
ca modelele de date stabilite să poată devenifunctionale.
Realizarea globală şi specifică a aplicaţiilor utilizatorilor care folosesc baze de
date impune organizarea acesteia pe trei nivele: logic, conceptual si fizic.
Principalele etape de realizare a bazelor de date sunt:
analiza sistemului pentru care se realizează baza de date;
proiectarea structurii bazei de date;
încărcarea datelor în baza de date;
exploatarea şi întreţinerea bazei de date.
7. Pentru ca o colecţie de date să devină bază de date este necesar ca, pe lângă datele
propriu-zise, să mai conţină:
a. realizări b. descrierea structurii c. articole de date d. Modelul de prelucrare
8. Pentru realizarea unei baze de date este necesar să se realizeze (parcurgă) anumite:
a. funcţii b. obiective c. etape d. activităţi
10. Bazele de date care sunt integrate logic, dar stocate fizic, pe staţiile de lucru ale
unei reţele sunt baze de date:
a. locale b. ierarhice c. universale d. distribuite
Răspunsurile corecte la întrebările din testul de tip grilă:
1. b 2. c 3. d 4. d 5. d 6. c 7. b 8. c 9. c 10. d
1.12. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2008.
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
2.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta fundamentele teoretice ale modelului
relational al datelor: conceptele utilizate in cadrul modelului relational si operatorii
modelului relational al datelor;
Să ne reamintim...
Modele de organizare a datelor utilizate in domeniul bazelor de date sunt:
-Modelul ierarhic;
-Modelul retea;
-Modelul relational;
D1 × D2 × … × Dn={(a1,a2,…,an)|ai ∈ Di , i = 1, …, n}
Produse :
CodProd DenumireProd UM PU CodFurnizor
101 Monitor HP Buc. 550 1001
102 Unitate DVD Buc 120 1002
103 Cablu coaxial m 1.5 1003
d) Schema unei relatii - numele relatiei (tabelei) urmat de lista atributelor sale si
eventual de domeniul din care acestea provin.
Exista mai multe modalitati prin care se poate specifica schema unei relatii.
O posibila modalitate de specificare a relatiei Produse este urmatoarea :
In acest exemplu schema relatiei a fost specificata doar prin doar prin denumirea
relatiei urmata de lista atributelor sale.
e) Cheia unei relatii - o multime minimala de atribute ale caror valori identifica in
mod unic fiecare tuplu (rand, inregistrare) al relatiei (tabelei).
Relatia fiind o multime, ea nu poate contine elemente duplicat, deci tuplurile pot fi
identificate in mod unic prin valorile aflate pe una sau mai multe coloane din
relatie.Aceasta/aceste coloane reprezinta cheia relatiei respective.
In exemplul precedent, atributul CodProd identifica in mod unic (prin
definitie) un produs, deci multimea {CodProd} poate fi considerata o cheie a relatiei
Produse.
Să ne reamintim...
Modelul relational al datelor este definit printr-o serie de concepte:
Domeniu;
Relatie;
Atribut;
Schema unei relatii;
Cheia unei relatii;
Valori NULL;
Constrangeri referitoare la asigurarea corectitudinii datelor;
Fie R1, R2, R3 trei relatii (tabele). Operatorii pe multimi se definesc astfel:
Reuniunea: R3 este reuniunea relatiilor R1 si R2 notata R3 = R1 ∪ R2, unde
R3 va conţine tupluri din R1 sau R2 luate o singură dată;
Intersecţia. R3 reprezinta intersectia relatiilor R1 si R2, notata R3 = R1 ∩
R2, unde R3 va conţine tupluri care se găsesc în R1 şi R2 în acelaşi timp.
Diferenţa. R3 reprezinta diferenta relatiilor R1 si R2 notata R3 = R1 \ R2,
unde R3 va conţine tupluri din R1 care nu se regăsesc în R2;
Produsul cartezian. R3 reprezinta produsul cartezian al relatiilor R1 si R2,
notat R3 = R1 × R2, unde R3 va conţine tupluri construite din perechi (v1,
v2), cu v1∈R1 şi v2∈R2;
2.6. Rezumat
Modelul relational al datelor foloseste o serie de concepte/notiuni
fundamentale. Acestea sunt: domeniu, relatie, atribut, schema unei relatii, cheia unei
relatii, valoare NULL, constrangeri referitoare la asigurarea corectitudinii datelor.
Totodata, modelul relational defineste si operatiile care se pot efectua asupra
relatiilor (tabelelor). Aceste operatii au fost propuse de E.F.Codd si sunt grupate pe
doua categorii:
Operaţii pe mulţimi: reuniunea, intersecţia, diferenţa şi produsul cartezian;
Operaţii relaţionale speciale: restricţia , proiecţia , joncţiunea şi diviziunea.
01:50
2. O linie dintr-o tabelă a unei baze de date relaţionale se mai numeşte şi:
a. rând
b. linie de date
c. tuplu
d. cuplu de date
5. O cheie primară referită printr-o legătură dintr-o altă tabelă reprezintă pentru
tabela din care se referă:
a. tot o cheie primară
b. o cheie externă
c. o cheie candidat
d. o cheie internă
6. O tabelă poate avea:
a. cel mult o cheie primară
b. obligatoriu o cheie primară
c. oricâte chei primare
d. oricâte chei candidat
9. Valoarea NULL pentru o celulă aparţinând unei tabele dintr-o bază de date
semnifică faptul că:
a. în acea celulă se găseşte şirul vid
b. în acea celulă se găseşte valoarea zero
c. în acea celulă nu se găsesc date
d. niciuna dintre variantele de mai sus
2.9. Bibliografie
1. Codd E. F., "A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks",
Communications of the ACM, 1970.
2. Codd E. F., The Relational Model for Database Management, Addison-Wesley
Publishing Company, 1990.
3. Fotache M., Proiectarea bazelor de date – Normalizare și postnormalizare.
Implementări SQL și ORACLE, editura Polirom, 2005.
4. Harrington J., Relational Databases – Design and Implementation, third edition,
editura Morgan Kauffman, 2009.
5. Petersen J., Baze de date pentru începători, editura B.I.C. ALL, 2003.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE
DATE. MICROSOFT ACCESS
Cuprins
3.1. Obiective
3.2. Competenţele unităţii de învăţare
3.3. Prezentare generala Microsoft-Access
3.4. Arhitectura Microsoft Access
3.5. Sistemul de asistare software (Help)
3.6. Instrumente WIZARD
3.7. Rezumat
3.8. Test de autoevaluare a cunoştinţelor
3.9. Test de evaluare a cunoştinţelor
3.10. Bibliografie
3.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta elementele arhitecturale ale mediului de
Microsoft Access precum si cunoaşterea posibilităţilor de lucru Microsoft Access
pentru gestiunea bazelor de date şi a sistemului de asistare software a utilizatorilor.
Să ne reamintim...
Caracteristicile de baza şi facilitatile principale de exploatare ale S.G.B.D.-ului MS-
Access sunt următoarele: MS-Access este un S.G.B.D. care permite gestionarea bazelor
de date relaţionale, se bazează pe interfaţa grafică de utilizator (GUI-Graphic User
Interface), se fundamentează pe concepte noi (obiect, proprietăţi ale obiectelor,
eveniment), este deschis comunicării cu alte sisteme de gestiune a bazelor de date
relaţionale (dBASE, MySQL, etc.), permite interogarea bazelor de date relaţionale, fie
în mod grafic folosind interfaţa QBE (Query By Example), fie folosind limbajul SQL
(Structured Query Language).
Să ne reamintim...
O bază de date de tip Access se poate defini ca o colecţie de obiecte: Tables
(tabele), Queries (cereri de interogare), Forms (formulare), Reports (rapoarte),
Macros (comenzi macro), Modules (module program).
Să ne reamintim...
Sistemul de asistenta software in MS Access 2010 este apelabil în două moduri
distincte: fie prin activarea meniului Help - pictograma cu semnul întrebării pozitionata
in partea dreapta pe bara de meniuri Access fie prin acţionarea tastei funcţionale F1.
3.8 Rezumat
Access este o componentă a pachetului de programe integrate Microsoft Office,
care se poate instala şi exploata pe calculatoare personale (PC-uri) ce lucrează sub
oricare sistem de operare de tip Windows.
Microsoft Access este un S.G.B.D. elaborat pentru gestionarea bazelor de date
realaţionale. O bază de date in Access se poate defini ca o colecţie de obiecte: Tables
(tabele), Queries (cereri de interogare), Forms (formulare), Reports (rapoarte),
Macros (comenzi macro), Modules (module program).
La fel ca celelalte componente din pachetul de programe integrate Microsoft
Office, componenta Access are încorporat un sistem de asistenţă software –Help.
02:40
Care sunt obiectele din care este alcatuita o baza de date MS-Access?
Pentru ce se utilizeaza obiectele de tip Reports?
3.11. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă prin
imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
4.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta modurile de creare a unui obiect Table şi de
definire a relaţiilor standard dintre obiecte Tables, operaţiilee care se pot efectua cu
înregistrările din tabele si modul de efectuare a modificării structurii unei tabele şi de
includere a unei tabele într-o bază de date.
4.2. Competenţele unităţii de învăţare
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
Cum se poate crea un obiect Table, folosind unul din modurile afişate în fereastra
de dialog New Table;
Cum se poate stabili tipul sau natura câmpurilor de date din structura înregistrărilor
obiectului Table;
Cum se pot specifica proprietăţile câmpurilor de date în funcţie de specificul
aplicaţiilor.
Ms-Access permite crearea unei baze de date care poate conţine până la 32768 de
tabele (tables) dintre care pot fi deschise simultan 254 tabele. Crearea unui tabel şi
includerea acesteia în baza de date MS-Access se poate realiza prin click pe meniul Create
si alegerea uneia din urmatoarele optiuni:
Table – conduce la crearea tabelei in modul Datasheet;
Table Design – conduce la crearea tabelei in modul Design View;
O alta modalitate de creare a unui tabel este urmatoarea: din fereastra de dialog
Microsoft Access, afişată după lansarea în execuţie a produsului MS-Access:
se selectează butonul Blank Database;
se execută click-stânga pe butonul CREATE (fig. 4.4);
din fereastra afişată All Accesss Objects, în care este selectat implicit grupul de
obiecte Tables, unde automat a fost creat un tabel denumit Table1 (fig 4.5).
Furnizati mai multe detalii privind crearea de tabele in Microsoft Access 2010. Folositi
drept sursa de informare Internetul
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Exista mai multe moduri de creare a unei tabele : Datasheet, Design View,
Import Table şi Link Table. Acestea prezinta urmatoarele caracteristici.
Modul Datasheet View permite realizarea simultană a două obiective:
crearea structurii tabelului, adică definirea câmpurilor de date;
00:25 completarea tabelului cu date (înregistrări sau tupluri).
Acest mod de creare a unei tabele se aseamănă cu lucrul în Microsoft Excel, astfel
că fiecare linie reprezintă o înregistrare (un tuplu) din tabelă. După definirea coloanelor se
pot introduce imediat datele necesare pe linii şi se salvează tabelul în contextul ferestrei de
dialog Save As. În consecinţă, modul Datasheet View se poate folosi pentru crearea de
tabele simple, fără a permite stabilirea unor detalii (de exemplu, proprietăţile tabelei şi /
sau coloanelor).
Modul Design View se poate folosi pentru crearea, într-un mod riguros, a unui
tabel în fereastra Table (fig.4.6), permiţând:
definirea câmpurilor de date care aparţin structurii tabelului (nume câmp, tip date,
eventual descriere câmp);
specificarea proprietăţilor câmpurilor de date care au fost definite, în funcţie de
tipul de date conţinute.
Numele câmpului de date (Field Name) trebuie să fie unic în structura tabelului şi
să conţină cel mult 64 caractere (din care se exclud caracterele ! . [ ] deoarece au
semnificaţii speciale în MS-Access).
Exemple:
Cod material Cod–mat CODMAT
Tipul de date (Data Type) se poate alege, în funcţie de natura câmpului de date,
dintr-o listă care se afişează efectuând clik-stânga în coloana Data Type şi apoi pe butonul
derulant afişat.
00:50 Descrierea câmpului de date (Description) este opţională, însă este recomandabil
să apară deoarece permite specificarea de informaţii suplimentare referitoare la câmpul de
date respectiv.
Proprietăţile câmpului de date (Field Properties) se afişează în partea de jos a
ferestrei de dialog pentru crearea unui tabel în modul Design View. Aceste proprietăţi
diferă în funcţie de tipul de date ales pentru fiecare câmp de date (atribut). Unele dintre
proprietăţile de bază sunt comune pentru toate tipurile de date. Cu excepţia proprietăţilor
booleene, adica a acelora care permit doar doua valori – true respective false - (Required,
Allow Zero Length şi Indexed), singurele proprietăţi care trebuie specificate sunt Field
Size (pentru tipurile de date Text, Number şi Autonumber) şi New Values (pentru
Autonumber). Celelalte proprietăţi disponibile sunt opţionale.
Aceste proprietăţi se găsesc în pagina General din partea de jos a ferestrei de
dialog Table. Cea de a doua pagină este Lookup care, pentru unele tipuri de date (Text,
Number şi Yes/No), permite alegerea tipului de obiect vizual de control folosit pentru
introducerea datelor în câmpul de date respectiv.
După definirea câmpului de date şi specificarea proprietăţilor acestor câmpuri
urmează salvarea tabelului creat cu astfel de structură, având conţinut vid. Salvarea
tabelului se poate efectua în fereastra de dialog Save As, care se afişează procedând în unul
din următoarele trei moduri:
printr-un clik pe opţiunea Save din meniul File;
printr-un clik pe pictograma Save de pe bara de instrumente standard;
folosind combinatia de taste CTRL-S.
Pe bara de text din fereastra de dialog Save As se afişează un nume implicit pentru
tabel, care poate fi acceptat sau înlocuit cu un alt nume dorit de utilizator. Dar înainte de
salvarea tabelului trebuie stabilită cheia primară, care poate fi alcătuită din unul sau mai
multe câmpuri de date (atribute). Un tabel trebuie să conţină o cheie primară pentru
identificarea tuplurilor (inregistrarilor). Pentru aceasta se selectează campul de date
(campurile de date) şi apoi din bara de instrumentare standard se execută clik-stânga pe
pictograma Primary Key. Cheia primară mai poate fi stabilită şi cu opţiunea Primary Key
din meniul Edit. Dacă utilizatorul nu a stabilit cheia primară pentru tabelul respectiv,
atunci acesta va fi consultat de către MS-Access privind posibilitatea definirii unei chei
primare în mod implicit prin introducerea automată a unui nou câmp de date în structura
tabelului (câmp denumit ID).
Pentru completarea tabelului cu înregistrări (tupluri) se selectează numele acesteia
din grupul de obiecte Tables din fereastra de dialog Database afişată. Apoi se execută
clik-stânga pe butonul de comandă Open. În fereastra de dialog Table (având numele
tabelului) afişată se introduc în câmpurile de date definite datele corespunzătoare pentru
fiecare înregistrare (tuplu). După terminarea introducerii acestor date se închide fereastra
de dialog Table, folosind unul din modurile cunoscute şi se revine în fereastra de dialog
Database.
Modurile Import Table şi Link Table sunt moduri care se pot folosi pentru
crearea de tabele plecand de la date slavate intr-un alt format (cu ajutorul unei alte
aplicatii).
Astfel, se poate menţiona că:
modul Import Table permite importul de obiecte şi date din surse externe, cum ar
fi: Excel, XML, fişiere text sau din alte baze de date Access;
modul Link Table permite crearea de legături între baza de date curentă şi tabele din
surse externe (oricare dintre cele menţionate mai sus).
Să ne reamintim...
Microsoft Access permite crearea tabelelor in mai multe moduri: Datasheet View, Design
View, Import Table respectiv Link Table.
Să ne reamintim...
Relatiile intre tabele sunt de mai multe tipuri : 1÷1, 1÷n, m÷n. Acestea se stabilesc inainte
de introducerea datelor in tabele prin utlizarea optinuii Relationships din toolbarul
aplicatiei Microsoft Access.
4.5. Rezumat
In aceasta unitate de invatare am prezentat modalitatea de creare a unei tabele
precum si modalitatea de stabilire a relatiilor intre tabele. Microsoft Access permite crearea
tabelelor in mai multe moduri: Datasheet View, Design View, Table Wizard, Import
Table respectiv Link Table. Pentru crearea relatiilor intre tabele se utilizeaza optiunea
Relationships din toolbar-ul principal al aplicatiei.
01:50
4.6. Test de autoevaluare a cunoștințelor
(timp necesar : 20 minute)
2. Pentru crearea într-un mod riguros a unui tabel se poate folosi, din fereastra Table,
opţiunea:
a. Datasheet b. Design View c. Table Wizard d. Import Table
3. Pentru crearea unui tabel prin importarea datelor din alta sursa de date:
a. Design View b. Datasheet c. Table Wizard d. Import Table
4. Modurile Import Table şi Link Table permit crearea de tabele bază de date folosind:
a.sistemul Help b.meniul Help c.folosirea unor surse de date externe d.experţii
Access
5. După definirea câmpurilor de date într-un tabel din baza de date şi specificarea
proprietăţilor acestora, urmează operaţia:
a. completarea tabelului cu înregistrări b. deschiderea tabelului
c. consultarea tabelului d. salvarea tabelului
6. Modificarea structurii unui tabel din baza de date implică folosirea, din fereastra de
dialog Database, a opţiunii:
a. Open b. Design c. New d. Preview
7. Pentru definirea unei relaţii dintre un tabel şi alte tabele ale unei baze de date, tabelul
trebuie să conţină:
a. o cheie primară b. un câmp de date c. o proprietate
d. un tip de date
8. Dacă la crearea unui tabel din baza de date nu a fost stabilită o cheie primară, atunci se
poate introduce automat:
a. un nou câmp de date ID b. o nouă proprietate
c. o nouă înregistrare d. un nou obiect
9. Includerea unui tabel într-o bază de date se poate efectua în fereastra de dialog:
a. Database b. Table c. Show Table d. Desing Table
10. Lungimea maximă a numelui unui câmp de date dintr-un tabel poate fi:
a. 8 caractere b. 64 caractere c. 255 caractere d.1024 caractere
4.8. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi practice,
Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru gestiunea
bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă prin
imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
5.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta
• Conceptul de cerere (Query) şi tipuri de cereri (Queries);
• Moduri de creare a unui obiect Query (în mod grafic, în mod implicit şi în mod
SQL);
• Operaţiile care se pot efectua cu obiecte Queries;
• Modul de efectuare a modificării structurii unui obiect Query într-o bază de date;
• Modul de efectuare a câmpurilor calculate şi de includere în cererile de selecţie.
Furnizati mai multe detalii pentru noţiunea de „interogare si răspuns dinamic”. Folosiţi
drept principală sursă de informare Internetul.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
5.4 Tipuri de interogari
În MS-Access există patru tipuri de interogări (cereri):
interogări de selecţie;
interogări de analiză încrucişată;
00:20 interogări de acţiune;
interogări parametrizate.
Interogările de selecţie permit utilizatorilor să extragă date dintr-o tabelă sau
din mai multe tabele bază de date şi / sau din alte interogări şi să efectueze şi operaţii de
calcul.
Interogările de analiză încrucişată permit să sinteti-zeze datele şi rezultatele
obţinute din calcule, sub forma unei foi de calcul tabelar.
Interogările de acţiune permit să creeze noi tabele şi să actualizeze baza de
date.
Interogările parametrizate permit să efectueze modi-ficarea dinamică a
criteriilor de căutare în baza de date.
Cele mai frecvent folosite în aplicaţiile utilizatorilor sunt interogările de selecţie a
datelor din baza de date.
Să ne reamintim...
Pentru efectuarea interogărilor în baza de date MS-Access pune la dispoziţia
utilizatorilor obiectele de tip cerere (Queries). In MS-Access exista 4 tipuri de
interogari: de selectie, de analiza incrucisata, de actiune, parametrizate.
5.5 Operaţii cu obiecte de tip interogare
Figura 5.1 Fereastra New Query afişând opţiunile pentru crearea de obiecte Queries
Simple Query Wizard - permite crearea de obiecte query simple, fără restricţii şi
formulate pentru o singură tabelă bază de date.
Crosstab QueryWizard - permite crearea de obiecte query din tabele încrucişate.
Find Duplicates Query Wizard - permite căutarea înregistrărilor duplicat.
Find Unmatched Query Wizard – permite căutarea înregistrărilor fără
corespondent în cele două tabele.
Astfel, trebuie să se selecteze obiectul sursă, apoi prin click pe butonul Add să îl
adauge în fereastra Select Query.
Figura 5.2 Fereastra Show Table afişând tabelele pentru crearea unui obiect Query
Să ne reamintim...
Obiectele Query se pot creea in doua moduri: Query Design, modalitate care permite
utilizatorului cea mai mare flexibilitate in definirea interogarii, si Query Wizard,
optiune care activeaza asistentul specializat in crearea interogarilor.
Interogarile reprezinta:
…………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………...
5.8 Rezumat
Interogarea unei baze de date Access înseamnă:
regăsirea datelor înregistrate într-o tabelă sau în mai multe tabele bază de date
sau chiar într-o altă cerere;
extragerea dintr-o tabelă (cerere) sau din mai multe tabele (cereri) datele pe care
utilizatorul intenţionează să le prelucreze în cadrul unor aplicaţii.
3. Obiectele prin care utilizatorul poate extrage din baza de date MS-Access numai
datele necesare prelucrării se numesc:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
5. Obiectele care permit formatarea şi afişarea datelor din baza de date MS-Access sub
formă de documente se numesc:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
8. Rezultatul realizării unei interogări se prezintă sub forma unei foi de răspuns
dimamic denumită:
a. DynaSet b. Crosstab c. Criteria d. Column
10. Obiectele bazelor de date Access prin care se pot efectua aplicaţii în modul interfaţă
QBE se numesc:
a. tabele b. interogări c. formulare d. rapoarte
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă prin
imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
6.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta:
modurile de creare a unui obiect Form şi de definire a elementelor vizuale
(controale);
avantajele oferite de folosirea obiectelor de tip Form, pentru actualizarea
datelor din obiectele Tables;
clasificăraea obiectelor Forms după criteriile: sursa de date, modul de afişare,
modul de interacţiune;
proprietăţile obiectelor Forms pe categorii (Format, Data, Event, Other) şi a
modului de setare pentru a fi preluate în formulare şi subformulare.
Furnizati mai multe detalii pentru noţiunea de „controale grafice”. Folosiţi drept
principală sursă de informare Internetul.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Folosirea formularelor pentru actualizarea datelor din tabelele bazei de date are
avantaje semnificative faţă de actualizarea în mod direct, prin deschiderea acestora
(modul Open) din fereastra bazei de date. Astfel de avantaje sunt:
existenţa unei interfeţe prietenoase, realizată prin diferite controale (butoane,
casete de text etc) sau prin alte elemente grafice;
posibilitatea definirii unor reguli de validare suplimentare celor definite la
nivelul tabelelor (de exemplu, restricţiile impuse de necesitatea corelării datelor
din tabelele diferite;
posibilitatea actualizării mai multor tabele printr-un singur formular, operaţie
realizabilă folosind subformulare.
Figura 6.1. Toolbar-ul Form afişând opţiunile pentru crearea unui obiect Form
Figura 6.3. Fereastra Form Wizard forma grafică pentru crearea unui obiect Form
Modificarea unui formular (form)
Pentru modificarea unui formular existent se poate proceda astfel:
• Din fereastra All databse Objects se selectează grupa de obiecte Forms şi apoi
formularul;
• Se efectueaza click drepata pe numele formularului si se acţionează butonul
Design;
• În fereastra afişată Form se procedează la modificarea:
◦ structurii formularului;
◦ elementelor din structura formularului;
◦ proprietăţilor formularului.
Să ne reamintim...
Formularele se pot crea in mai multe moduri: FORM, dacă crearea formularului nu va
fi asistată de Access, Form Wizard, dacă crearea formularului este asistată de Access
prin Wizard, AutoForm:Columnar, dacă MS-Access va genera automat un formular
singular (single form), AutoForm: Tabular, dacă Access va genera automat un
formular continnu (continuous form), AutoForm: Datasheet, dacă MS-Access va
genera automat un formular foaie de calcul (datasheet), Chart Wizard, dacă crearea
formularului de tip grafic (chart) va fi asistată de Access prin Wizard, Pivot Table
Wizard, dacă crearea formularului va include o tabelă pivot generată de programul
Excel prin asistare Wizard.
Să ne reamintim...
Elemente specifice ferestrei formular sunt:antetul formularului, antetul de pagina, zona
de detaliu, subsolul de pagina, subsolul formularului si butoane de navigare.
6.9 Formulare/subformulare
Subformularele au rolul de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei
singure ferestre (formular).
Subformularele sunt create în general pentru anumite tabele dependente (tabele
02:45 în care câmpul de date comun este cheia externă), din cadrul unei relaţii de tip1-n.
Un formular se poate îngloba (include) în cadrul altui formular, primul
devenind subformular, iar al doilea formular principal.
Un formular poate conţine oricâte subformulare, dar un subformular poate
conţine, la rândul său, cel mult un alt subformular; sunt admise maxim trei niveluri de
imbricare a formularelor.
Folosirea subformularelor oferă utilizatorilor unele avantaje:
• posibilitatea actualizării mai multor tabele dintr-un singur formular;
• posibilitatea sincronizării automate a subformularului cu formularul principal,
operaţie care constă în:
◦ actualizarea automată a câmpului cheie externă din subformular, cu valoarea
existentă în câmpul cheie primară din formularul principal,
◦ filtrarea automată a înregistrărilor din subformular, în funcţie de valoarea
cheii primare din formularul principal.
6.10 Rezumat
Formularele (Forms) sunt ferestre folosite pentru efectuarea de operaţii tipice
cu datele din tabelele bazei de date: adăugări de înregistrări, ştergeri de înregistrări,
modificări privind conţinutul unor înregistrări din tabelele bazei de date, consultări
privind datele din înregistrările tabelelor bazei de date.
Formularele se pot clasifica după diferite criterii: după sursa de date, după
modul de afişare, după modul de interacţiune.
02:55 Formularele, ca şi alte obiecte ale unei baze de date Access (tables, queries,
reports etc), sunt descrise printr-un set de proprietăţi şi metode.
Controalele, denumite şi elemente vizuale, sunt obiecte de tip grafic, incluse în
formulare sau rapoarte, în scopul editării/afişării datelor sau executării unor operaţii
(exemplu, lucrul cu etichete, cu casete de text, cu butoane etc).
Subformularele au rolul de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei
singure ferestre (formular).Subformularele sunt create în general pentru anumite tabele
dependente (tabele în care câmpul de date comun este cheia externă), din cadrul unei
relaţii de tip1-n.
1. Obiectele MS-Access folosite pentru actualizarea datelor din tabelele unei baze de
date MS-Access se numesc:
a. Queries b. Forms c. Reports d. Modules
3. Obiectele prin care utilizatorul poate actualiza datele din mai multe tabele ale unei
baze de date MS-Access se numesc:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
5. Obiectele care permit vizualizarea singulară a datelor din bazele de date MS-Access,
înregistrare după înregistrare, se numesc:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
8. Rezultatul includerii unui formular într-un alt formular se prezintă sub forma unei
structuri denumită:
a. structură ierarhică b. structură paralelă c. coloană d. rând
9. Opţiunea de creare a unui obiect Form, prin proiectarea de către utilizator fără
asistenţă wizard, se numeşte:
a. Design View b. Form Wizard c. Chart Wizard d. Pivot Table Wizard
10. Selectarea sursei de date pentru crearea unui obiect de tip Forms este obligatorie
dacă se folosesc opţiunile:
a. Design View b. Form Wizard c. Auto Form d. Chart Wizard
6.13. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă
prin imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
7.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta:
• Definirea specificului obiectelor Reports şi prezentarea modurilor de creare a unor
astfel de obiecte în efectuarea de aplicaţii cu baze de date MS-Access;
• Prezentarea particularităţilor obiectelor de tip Report în gestiunea bazelor de date
MS-Access;
• Prezentarea clasificării obiectelor Reports în funcţie de diferite criterii (după sursa
de date, după modul de afişare);
• Prezentarea proprietăţilor obiectelor Forms pe categorii (Format, Data, Event,
Other) şi a modului de setare pentru a fi preluate în rapoarte şi secţiuni de rapoarte.
Furnizati mai multe detalii clasificarea rapoartelor. Folosiţi drept principală sursă de
informare Internetul.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Crearea rapoartelor
00:40 Crearea rapoartelor constituie o activitate tipică de exploatare a unei baze de
date MS-Access care, ca şi în cazul formularelor, poate să fie permanent asistată de
wizard. Astfel create, rapoartele satisfac, în general, şi cele mai complexe cerinţe ale
utilizatorilor, aşa încât sunt foarte rare situaţiile în care este necesară modificarea unui
raport generat în mod automat.
Pentru crearea unui raport se poate proceda astfel:
• Din fereastra afişată Open se selectează sursa (baza) de date;
• Din toolbar-ul CREATE se acţionează butonul de comandă Report (fig.7.1);
Să ne reamintim...
Crearea unui raport se poate efectua in doua moduri: Report Design, dacă crearea
raportului se execută fără asistenţă Wizard, respectiv Report Wizard, dacă crearea
raportului este asistată de Wizard, îndrumând utilizatorul pentru efectuarea acţiunilor
necesare (alegerea câmpurilor de date, gruparea datelor etc.);
7.5 Afişarea şi tipărirea rapoartelor
Subtotalurile
Se obţin parcurgând etapele următoare:
• Se afişează fereastra Sorting an Grouping executând opţiunea View-Sorting and
Grouping din meniul Access;
• Se selectează câmpul (câmpurile) în funcţie de care se grupează datele în coloana
Field/Expresion;
• Se selectează una din proprietăţi sau ambele proprietăţi GroupHeader şi
GroupFooter pe valoarea Yes;
• Se crează o casetă text în zona subsol (footer) a grupului;
• Se selectează proprietatea Control Source a noului control cu expresia
= Sum ( [Nume Câmp] )
• Se setează proprietatea Running Sum a casetei text pe valoarea No.
Totalurile generale
Se obţin prin crearea unei casete text cu aceleaşi proprietăţi ca ale casetei
descrisă anterior, în zona de subsol a raportului (ReportFooter).
7.9 Rezumat
Rapoartele sunt obiecte ale bazelor de date Access destinate pentru
afişarea/tipărirea datelor şi/sau rezultatelor prelucrării acestor date din tabele sau cereri
de interogare.
Rapoartele au o structură asemănătoare cu aceea a formularelor, având
urmatoarele sectiuni:
• Report Header/Footer, care conţine date ce se afişează pe prima pagină,
respectiv ultima pagină;
• Page Header/Footer, care conţine date ce se afişează la începutul, respectiv
02:55 sfârşitul fiecărei pagini;
• Detail, în care se afişează înregistrările din sursa de date a raportului;
Crearea unui raport se poate efectua in doua moduri: Report Design, dacă
crearea raportului se execută fără asistenţă Wizard, respectiv Report Wizard, dacă
crearea raportului este asistată de Wizard
Ca şi în cazul formularelor, rapoartele au o serie de proprietati care se pot
stabili (seta) prin intermediul ferestrei Properties.
1. Obiectele MS-Access folosite pentru vizualizarea datelor din tabelele unei baze de
date MS-Access se numesc:
a. Queries b. Forms c. Reports d. Modules
3. Obiectele prin care utilizatorul poate să editeze datele din mai multe tabele, sub
formă de documente, ale unei baze de date MS-Access se numesc:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
6. Pentru editarea datelor din tabele ale unei baze de date, însoţită de operaţii de calcul,
MS-Access pune la dispoziţia utilizatorilor obiectele:
a. Tables b. Queries c. Forms d. Reports
7. Opţiunea de creare a unui obiect Report, prin proiectarea de către utilizator fără
asistenţă MS-Access, se numeşte:
a. Design View b. Report Wizard c. Chart Wizard d. Label Wizard
8. Obiectele MS-Access care pot fi definite ca produse finite ale aplicaţiilor cu baze
de date se numesc:
a. Queries b. Forms c. Reports d. Modules
9. Folosind obiecte Reports, asupra tabelelor dintr-o bază de date MS-Access se pot
efectua operaţii de:
a. creare b. consultare c. modificare d. tipărire
10. Obiectele de tip Reports, pe care utilizatorul poate să le proiecteze singur, sunt
rezultatul folosirii, la crearea lor, a opţiunii:
a. Design View b. Form Wizared c. Auto Form d. Chart Wizard
Se cere:
Să se proiecteze un obiect Report denumit RaportContracte pentru afişarea
înregistrărilor din tabela Contract ordonate după câmpurile de date: Cod furnizor şi
Număr contract.
Plecând de la raportul anterior să se să se creeze alt raport numit RaportContracte1,
astfel încât să permită afişarea contractelor încheiate pe o perioadă ce va fi precizată la
execuţia raportului.
Să se proiecteze un raport numit RaportContracte2 care să permită afişarea
înregistrărilor din tabela Contract pentru care data_încheirii este cuprinsă între 1-
octombrie-2009 şi 10-decembrie-2009.
7.13. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă
prin imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
8.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta:
• Definirea specificului obiectelor Macros în contextul efectuării automate de
acţiuni, eventual condiţionate, în aplicaţiile utilizatorilor;
• Cunoaşterea modului de creare a unor astfel de obiecte pentru efectuarea unor
acţiuni de automatizare a aplicaţiilor cu baze de date MS-Access.
Obiectul Macro care are ca scop efectuarea automată a unor operaţii asupra
unor obiecte din bazele de date MS-Access.
Un obiect de tip macro se poate executa în mai multe moduri:
• la deschiderea bazei de date ACCESS, dacă are numele Autoexec;
• la lansarea în execuţie a comenzii Run Macro din meniul DATABASE Tools;
• la acţionarea unei taste de declanşare asociată obiectului macro;
• la declanşarea evenimentului Click asupra unui buton de comandă legat de obiectul
macro;
• la lansarea în execuţie a comenzii rapide Run la efectuarea unui click- drepata cu
mouse-ul asupra numelui unui obiect Macro din fereastra Database Objects;
Un obiect macro se poate crea prin executarea comenzii (opţiunii) Macro din
meniul Create (fig. 8.1).
00:20
Pentru a crea un obiect macro, în oricare din aceste două moduri este necesar
ca întâi să se selecteze grupul de obiecte (secţiunea) Macro din toolbar-ul CREATE
(fig.8.1)
După declanşarea operaţiei de creare a obiectului macro, pe ecran se afişează
fereastra Macro cu numele implicit Macro urmat de un număr (fig.8.2).
Figura 8.2 Fereastra Macro TOOLS cu secţiunile pentru crearea unui obiect Macro
Exemplu:
Forms!Stocuri!Codmat
Exemplu:
Forms!Stocuri![cod mat]
Să ne reamintim...
Un obiect de tip macro este alcătuit dintr-o mulţime de acţiuni de executat. Obiectul
Macro care are ca scop efectuarea automată a unor operaţii asupra unor obiecte din
bazele de date MS-Access.
Argumentele acţiunii:
Table Name - alegerea tabelei din lista derulantă
View - alegerea uneia din variantele posibile:
Data Sheet/Design/Print Preview
Data Mode - alegerea din posibilităţile:
Add/Edit/Read Only.
Obs: Opţiunile subliniate sunt implicite.
Studiati care sunt actiunile care se pot include intr-un obiect de tip Macro. Aceste
actiuni le puteti gasi in fereastra “Action Catalog”. Folositi facilitatea Help a
produsului MS-Access pentru a obtine o descriere a acestor actiuni.
8.7 Rezumat
Obiectul Macro care are ca scop efectuarea automată a unor operaţii asupra
unor obiecte din bazele de date MS-Access. Un obiect Macro este alcatuit dintr-o serie
de actiuni predefinite. Aceste actiuni pot: deschide sau inchide obiecte ale bazei de
date (tabele, formulare, rapoarte etc.), exporta sau importa date in/din baza de date,
realiza operatii de comunicare cu utilizatorul etc.
Obiectele Macro pot contine grupuri de actiuni care se pot executa conditionat.
01:50
2. Obiectele care au ca scop efectuarea automată a unor operaţii asupra unor alte
obiecte din bazele de date MS-Access se numesc:
a. Macros b. Forms c. Queries d. Reports
3. Un obiect care se poate executa la deschiderea bazei de date MS-ACCESS, dacă are
numele Autoexec, se numeşte:
a. Queries b. Forms c. Macros d. Reports
8. În fereastra Macro, la crearea unui grup macro, coloana care apare în plus faţă de
crearea unui obiect macro este coloana:
a. Macro Name b. Condition c. Action d. Comment
10. Obiectele MS-Access alcătuite din acţiuni care se execută condiţionat sunt:
a. obiecte Forms b. obiecte Reports c. obiecte Pages d. obiecte Macros
8.9. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă
prin imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
9.1. Obiective
În această unitate de învățare se vor prezenta regulile de sintaxă şi convenţiile de
notare pentru editarea corectă a instrucţiunilor SQL si exemple de utilizare a
instrucţiunilor SQL;
SQL este un limbaj pentru interogarea bazelor de date care permite pe lângă
manipularea şi regăsirea datelor şi executarea unor operaţii complexe privind
00:00 administrarea bazei de date.
SQL este un limbaj standardizat, standardul în acest domeniu fiind creat de
ANSI şi ISO. Toate SGBD-urile relaţionale implementează părţi din limbajul
standardizat, dar fiecare SGBD aduce în plus anumite extensii specifice. Ultimul
standard în domeniul limbajului SQL a fost publicat în 2008.
Instructiunile SQL se pot executa in urmatoarele moduri:
Direct: se apelează direct instrucţiunile limbajului;
Încorporarea unei instrucţiuni SQL într-un program scris într-un limbaj de
programare (Visual Basic, Java, ….);
Limbajul SQL este un limbaj declarativ (neprocedural) ceea ce
înseamnă că utilizatorul specifica ceea CE doreşte să obţină, şi nu CUM se obţin
informaţiile solicitate.
Limbajul SQL dispune de mai multe tipuri de instructiuni SQL:
Instrucţiuni pentru definirea datelor – descriu structura bazei de date;
Instrucţiuni pentru manipularea datelor : adaugarea, modificarea sau
stergerea înregistrărilor;
Instrucţiuni pentru selectia datelor – permit consultarea bazei de date;
Instrucţiuni pentru procesarea tranzactiilor;
Instructuni pentru administrarea bazelor de date (creare de utilizatori,
acordarea unor drepturi asupra obiectelor bazei de date etc);
SQL este un limbaj pentru interogarea bazelor de date care permite pe lângă
manipularea şi regăsirea datelor şi executarea unor operaţii complexe privind
administrarea bazei de date.
Exemplu:
CREATE DATABASE excursii;
Instrucţiunea pentru crearea unei tabele:
Exemplu:
Creaţi tabela materiale(Cod_Material Int, Denumire_material C(25), Pret N,
Cantitate N, cod_magazie Int)
Exemplu:
ALTER TABLE materiale ADD cod_magazie INTEGER;
Exemplu:
Stergerea tabelei materiale:
DROP TABLE materiale;
sau
INSERT INTO nume_tabela(camp1, camp2, …) VALUES (val1, val2, …)
Exemplu:
a) inseraţi în tabela materiale o înregistrare cu următoarele câmpuri: cod_material = 101,
denumire_material = “televizor”, cantitate=120
Exemplu:
a) să se şteargă din tabela materiale toate materialele care au pretul mai mic decat 100;
b) să se şteargă din tabela materiale toate materialele care au pretul mai mic decat 100 şi
cantitatea mai mare decât 150;
c) să se şteargă din tabela materiale toate materialele care au pretul mai mic decat 100 sau
cantitatea mai mare decât 125;
Exemplu:
a) să se modifice preţul tututor materialelor prin creşterea lui cu 10%.
b) să se modifice preţul materialelor a căror denumire începe cu „TV” prin creşterea lui
cu 15%.
c) pentru toate materialele a căror denumire se termină cu „TV” preţul va scade cu 15%
iar cantitatea va scade cu 12%.
Exemple:
Fie tabela stocuri(denumire C(15), cod_material N, UM T(3), pret N, cod_depozit
N).
a) Să se afiseze conţinutul acestei tabele
denumire um pret
==========================
denumire um pret
==========================
sau
Functii totalizatoare
Rezultat:
TOTAL
250
Rezultatul:
NrMaxAabsente NrMinimAbsente
34 12
Sintaxă:
SELECT functie1(camp1) AS alias [, functie2(camp2) …] FROM tabela,
GROUP BY camp [HAVING criteriu_selectie] [ORDER BY camp ASC|DESC]
Exemple:
Se dă tabela creante(denumire_client, val_datorie, data_scadentei);
Se presupune ca tabela conţine următoarele înregistrări:
Rezultat:
Denumire_client Val_datorie
====================================
AAA 5733
BBB 11400
CCC 2300
Se cere generarea unei liste a clientilor care au datorii mai mari de 2000 de lei.
În acest exemplu operaţia între cele două tabele a fost de tipul echiJoin.
Subinterogări
Se cere generarea unei situatii care sa contina informatii despre furnizorul care a
livrat produse in valoare de 2500 lei.
Se cere generarea unei liste cu toate marcile care au pretul mediu mai mic decât
pretul mediu general.
Exemplu de utilizare:
Se presupune existenta a doua 2 tabele: colaboratori2008, colaboratori2009 cu
structura: (nume, prenume, varsta, categorie)
Se cere o lista cu toti colaboratorii firmei ordonati alfabetic dupa nume.
Exemplu de utilizare:
Considerand tabelele definite mai sus, care sunt colaboratorii care au lucrat şi în
2008 şi în 2009?
9.7 Rezumat
Cele mai importante instructiuni ale limbajul SQL pentru definirea datelor sunt:
Cele mai importante instructiuni ale limbajalui SQL pentru manipularea datelor
sunt:
INSERT INTO nume_tabela VALUES (val1, val2,… valn);
Cele mai importante instructiuni ale limbajalui SQL pentru selectia datelor sunt:
SELECT [domeniu] lista_ de_campuri FROM lista_de_tabele [WHERE conditie]
[ORDER BY camp ASC|DESC];
a. afisarea tuturor inregistrarilor din tabela materiale pentru care exista pret.
b. afisarea tuturor inregistrarilor din tabela materiale care au pretul diferit de zero
c. afisarea tuturor inregistrarilor din tabela materiale
d. selectarea tabelei materiale si actualizarea pretului
a. JOIN
b. UNION
c. INTERSECT
d. MINUS
9.10. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Perkins Jeff, Morgan Bryan – SQL fara profesor, in 14 zile, Editura Teora, 1997.
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă
prin imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004
10.1. Obiective
În această unitate de învățare se va prezenta o introducere in limbajul neprocedural
SQL implementat de MS-Acces şi contextul de folosire al sau ca mod de creare a
obiectelor Queries, regulile de sintaxă şi convenţiile de notare pentru editarea corectă
a instrucţiunilor SQL, principalele grupe de comenzi în funcţie de modul de folosire
pentru lucrul cu obiecte Queries.
SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai puternice limbaje
de programare structurate folosite pentru interogarea bazelor de date relaţionale, fiind
00:00 implementat de aproape toate sistemele orientate pe gestiunea bazelor de date
relaţionale. Limbajul SQL a fost creat pe la începutul anilor ’70 în laboratoarele de
cercetare ale firmei IBM pentru implementarea modelului relaţional al lui E. F.
Codd.
Astfel, în anul 1976 a fost publicată sintaxa completă a SQL-ului, care a fost
adoptat de ANSI (American National Standards Institute), iar în anul 1986, ca limbaj
standard pentru lucrul cu baze de date relaţionale. SQL este un limbaj de programare
neprocedural deoarece utilizatorul descrie numai informaţiile pe care vrea să le
obţină în urma interogării bazelor de date, fără a fi necesar să stabilească modul de a
ajunge la rezultatele aşteptate. În consecinţă, SQL poate fi considerat ca un limbaj
din de aplicaţie, fiind orientat pe mulţimi. Ca atare, SQL este un limbaj simplu şi
accesibil acelor utilizatori interesaţi de gestionarea bazelor de date relaţionale.
Pe plan mondial, există un anumit grad de standardizare a limbajului SQL, în
sensul că mai multe sisteme de gestiune a bazelor de date recunosc principalele
instrucţiuni SQL (de exemplu Oracle, MS-Access etc). Totuşi, standardul în domeniu
este considerat standardul ANSI, care se referă atât la aspectele de definire,
interogare, procesare a datelor, a tranzacţiilor, cât şi la caracteristicile privind
integritatea informaţiilor, la cursoarele derulante sau jocţiunile externe. Cu toate
acestea, firme care produc sisteme de gestiune a bazelor de date oferă extensii proprii
ale limbajului SQL.
Furnizati mai multe detalii pentru noţiunea de „SQL” şi comparaţi MYSQL, MS-
SQL, Oracle. Folosiţi drept principală sursă de informare Internetul.
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
unde:
• listă atribute conţine atribute din structura tabelei bază de date sursă sau
atribute calculate pe baza celor existente în tabel sau tabelele sursă,
• <expresie> este condiţia logică pe care se crează criteriul de selecţie.
Sa ne reamintim...
SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai puternice limbaje de
programare structurate folosite pentru interogarea bazelor de date relaţionale.
Sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access începând cu versiunea 2000
acceptă folosirea limbajului de interogare SQL, în gestiunea bazelor de date de tip
MS-Access.
Figura 10.4. Fereastra Select Query afişând instrucţiunea Select pentru a începe
scrierea celorlalte instrucţiuni din blocul de interogare Select
• Interogarea Access-SQL astfel creată, se lansează în execuţie într-unul din
modurile:
• prin activarea butonului ! (Run) de pe bara de instrumente Query Design;
• prin activarea opţiunii Run din meniul Query.
Sa ne reamintim...
Limbajul SQL ofera doua categorii de instructiuni: instructiuni pentru definirea
datelor si instructiuni pentru manipularea datelor.
10.9 Definirea cererilor SQL în MS-Access
MS-Access permite:
• generarea automată a codului SQL pentru cererile (interogările) din interfaţa
QBE;
02:40 • utilizatorilor să modifice aceste cereri schimbând modul de vizualizare
(opţiunea View SQL din meniul Access);
• utilizatorilor să formuleze cereri direct în SQL astfel:
- se activează interfaţa QBE;
- [se precizează sursa de date];
- se comută în mod SQL (VIEW/SQL);
- se scrie blocul de cerere SQL;
- se execută cererea.
Blocuri de cereri se mai pot construi şi prin folosirea de programe scrise în
mediul de programare VBA.
10.10. Rezumat
SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai puternice limbaje
de programare structurate folosite pentru interogarea bazelor de date relaţionale, fiind
implementat de aproape toate sistemele orientate pe gestiunea bazelor de date
relaţionale.
În MS-Access instrucţiunile SQL se pot introduce în două moduri:
• în fereastra de dialog SQL View, deschisă în modul de lucru Design View al
unei interogări, din care se alege comanda New/SQL;
• în cadrul codului de instrucţiuni al aplicaţiilor.
02:50
Pentru definirea datelor Access-SQL oferă instrucţiunile DDL următoare:
CREATE TABLE, ALTER TABLE, DROP TABLE, DROP DATABASE.
Dintre instrucţiunile pentru manipularea datelor cele mai importante sunt
următoarele: SELECT INTO, INSERT INTO, UPDATE şi DELETE.
1. În funcţie de modul cum sunt gestionate bazele de date relaţionale, SQL face parte
din categoria limbajelor:
a. procedurale b. neprocedurale c. de asamblare d. algoritmice
9. Într-un bloc de cerere SQL numele sursei de date (tabele şi/sau interogări) este
specificat de clauza:
a. FROM b. WHERE c. HAVING d. GROUP BY
10.14. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1. Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
2. Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access, Editura CISON, Buc., 2003
3. Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura PRO
UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2006
4. Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
5. Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows (Ghid de învăţare rapidă
prin imagini), Editura Corint, Bucureşti, 2004