Solutii impotriva defrisarii

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este
acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca
oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a
taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent
pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat
efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate.
Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se
numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost
infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu
o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa
identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost
insemnate ca acceptand standardele FSC.
Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar si
pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna cu legislatii bine puse la
punct acestea pot fii o aparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padurea tropicala.
Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror
decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de
conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului,
consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea
produselor din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i educe sa
cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asupra
stilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarce degradarea padurilor
ecuatoriale.

Organizarea de conferinte de informare a populatiei

‘România are un fond forestier de 6,3 milioane de hectare, doar 27 la sută din suprafaţă, în timp ce alte ţări din
Europa au peste 50 la sută. Critic este că după ’90 acest fond forestier, deşi a rămas cam la fel cantitativ, calitativ a
suferit modificări dramatice în sens negativ. Acum exploatăm anual în jur de 17 milioane de metri cubi de lemn brut şi
suntem exportator de produse brute, pentru că industria de mobilă a fost aproape distrusă după Revoluţie’, a explicat
profesorul Ianculescu.”
Si ca o incheiere a acestui semnal:
Pentru a-i ajuta pe soferi sa isi reduca amprena de carbon prin plantari de copaci, Asociatia Salvati Dunarea si Delta
si Ecopolis au lansat campania „Sofez, deci plantez”, informeaza un comunicat de presa.
„Sofez, deci plantez” este o campanie de responsabilizare prin care soferii din Romania pot contribui la plantarea de
copaci, prin cumpararea unui odorizant auto din benzinariile selectate Petrom.
Plantarea de copaci este una dintre cele mai eficiente solutii pentru a estompa efectele gazelor emanate de masini:
poluarea aerului si incalzirea globala. Soferii care totusi nu pot renunta la transportul auto au acum posibilitatea de a
minimiza efectul pe care masina il are asupra mediuluim, se precizeaza in comunicat.