REFERAT

CONSERVAREA PĂDURILOR ŞI IMPORTANŢA ACESTUI PROCES

Pădurile contribuie la  menținerea echilibrului climatic. Stochează carbon,

filtrează aerul, reglează temperatura, protejează biodiversitatea, reduc efectele

fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice.

Protecția pădurilor existente ar trebui să fie dublată de plantarea unora noi,

în special în zonele cu deficit de pădure. De exemplu, prin participarea ca voluntar

la acțiunile de plantare organizate de Adoptă un Copac, care își concentrează

eforturile de împădurire a terenurilor degradate din sudul țării. Doar în 2022,

Adoptă un Copac a plantat 362.000 de puieți pe o suprafață totală de 52 de hectare,

iar ambițiile pentru 2023 sunt și mai mari. Numărul total de copaci plantați a

depășit un milion de la debutul programului.

Perdele forestiere

Nu doar copacii din pădurile clasice contribuie la echilibrul climatic. Cei

care formează perdele forestiere contribuie la rândul lor la reducerea efectelor

schimbărilor climatice. Astfel de soluții sunt din ce în ce mai des folosite în

agricultură, dar și în zonele urbane.

 Perdelele forestiere din jurul marilor orașe au rolul de reducere a poluării

aerului și de scădere a temperaturii în perioadele caniculare. Altfel spus, de

îmbunătățire a calității vieții.

Planul Madridului de a crea o uriașă centură verde – ca parte a strategiei

anti-poluare a capitalei Spaniei – este un astfel de exemplu. Centura verde a

Madridului va avea o lungime de 74 de kilometri și va fi plantată cu specii native

precum plopi, sălcii și măslini sălbatici. Pădurea va găzdui și locuri de joacă, trasee

de bicicletă și de mers pe jos.

Rolul faunei în conservarea biodiversității

Biodiversitatea are un rol de protecție a mediului. Cu cât aceasta este mai

săracă, cu atât crește riscul amplificării schimbărilor climatice din ultimele decenii.

Reintroducerea unor specii de mamifere pe cale de dispariție are rolul de

echilibrarea a ecosistemelor din care acestea a făcut parte în urmă cu zeci sau poate

chiar sute de ani.

Similar, se încearcă reintroducerea lupului în Munții Măcinului. Dispariția sa

de aici a permis înmulțirea șacalilor care au afectat echilibrul ecosistemului.

Proiectul realizat de administrația parcului național împreună cu Rewilding

Europe presupune aducerea unei haite de 5-6 lupi din Vrancea.

 Printre exemple recente se numără reintroducerea zimbrului în Carpații

Meridionali sau a castorului în sud-estul Munților Făgăraș. 

Defrișările ilegale

În România, tăierile ilegale, dar și cele unde nu se respectă regulile de

exploatare au un impact negativ asupra biodiversității. De multe ori cei care

administrează pădurile, le văd doar ca sursă de lemn, neglijând conservarea

acestora și  turismul pe care acestea îl pot genera.

Există și bune practici în combaterea defrișărilor ilegale. În Indonezia,

Rainforest Connection a creat un sistem care se montează în vârful copacilor din

zonele cu risc de tăieri ilegale din Indonezia.

Sistemul presupune montarea unor telefoane vechi cu microfon atașat,

alimentate de panouri solare. Atunci când microfonul captează sunete de drujbă,

trimite o alertă către un dispecer local care poate să acționeze.

Astfel de dispozitive pot capta sunetele tăierilor de copaci de la o distanță de

un kilometru. Sunt ieftine și nu au un impact negativ asupra mediului.

Conservarea pădurilor tropicale

 Țările cu cele mai mari păduri tropicale sau jungle din lume – Brazilia,

Republica Democrată Congo și Indonezia – au lansat la sfârșitul lui 2022 un

parteneriat pentru a coopera în domeniul conservării pădurilor.

Jungla acoperă mai puțin de 10% din suprafața terestră a Pământului, dar

adăpostește mai peste 50% din speciile terestre. Noua alianță consideră că țările ar

trebui plătite pentru reducerea defrișărilor și menținerea pădurilor ca rezervoare de

carbon.

Pădurile tropicale au un rol crucial în răcirea suprafeței Pământului prin

extragerea dioxidului de carbon din aer, dar și prin capacitatea lor de a crea nori, de

umidificarea a aerului și de a eliberare de substanțe chimice de răcire. Distrugerea

rapidă a pădurilor tropicale eliberează dioxid de carbon care cauzează încălzirea

planetei, punând în pericol obiectivele climatice globale.

Copacii elimină din atmosferă bioxidul de carbon, care este gazul de seră

dominant. Cu cât mai mulţi copaci avem, cu atât e mai bine. Despădurirea, care

este tendinţa de astăzi, eliberează carbon adiţional în atmosferă, agravând astfel

încălzirea globală.

Rolul de „absororbanţi”

Copacii şi alte plante verzi, care utilizează doar lumina solară pentru

generarea energiei, folosesc carbonul din atmosferă, eliminând oxigen, stocând

carbonul într-un mod sigur şi util. Oricare sceptic cu privire la utilizarea energiei

solare trebuie să atragă atenţie la miracolul din preajmă, care este fotosinteza.

Pădurile, care oferă omenirii tot felul de beneficii subestimate, pot fi aliaţii

principali în bătălia împotriva schimbărilor climatice şi încălzirea globală ... numai

dacă fiinţele umane vor recurge la plantarea şi nu distrugerea acestora.

Termenul straniu de „absorbanţi” este termenul utilizat de către climatologi

pentru vaste fâşii de copaci sau de alt tip de vegetaţie verde care elimină gazul de

seră dominant.

Pădurile sunt aliatul cel mai important la combaterea încălzirii globale.

Despădurirea, care are loc în toată lume, are un efect distrugător dublu:

reduce numărul de copaci care au capacitatea de a recupera bioxidul de carbon

produs de activităţile umane pe de o parte, şi degajă în atmosferă carbonul care se

conţine în copacii defrişaţi, pe de altă parte.

Omenirea nu „plăteşte” mult pentru efectele pozitive oferite de păduri.

Beneficiile generate de copaci în calitate de lemn brut sau lemn de foc, şi valoarea

terenului ocupat de localităţi şi agricultură, au tendinţa de a fi de scurtă durată.

De fapt, în unele regiuni, aceste beneficii sunt cauzate de necesitatea de a

supravieţui. Prin contrast, rolul pădurilor de a preveni încălzirea globală şi de a

conserva biodiversitatea este de lungă durată. Este nevoie de a găsi o cale cum
extinderea şi creşterea pădurilor poate deveni atractivă şi cost-efectivă pentru

populaţia locală, care, de obicei, îi decide soarta.

În privinţa eforturilor de a reduce încălzirea globală, o pădure este

binevenită oriunde. Conform Protocolului de la Kyoto, ţările industriale care duc

lipsă de spaţiu pentru opţiuni cost-efective de extindere a pădurilor pe teritoriile

propriii, pot compensa parţial emisiile sale de gaze de seră prin crearea şi

menţinerea pădurilor în alte ţări.

Schimbarea practicilor agricole

Carbonul stocat în solurile agricole poate fi conservat prin trecerea la tehnici

fără prelucrarea terenurilor sau cu prelucrare limitată a terenurilor, care încetineşte

rata de descompunere a materiei organice din sol.

Pe terenurile de creştere a orezului, emisiile de metan - un gaz cu puternic

efect de seră, pot fi reprimate prin metode de prelucrare a solului, gestionare a

apelor şi rotaţie a culturilor.

Utilizarea mai eficientă a fertilizanţilor de azot poate reduce emisiile de

oxid de azot – un alt gaz cu puternic efect de seră.

Schimbarea deprinderilor de viaţă. Cultura şi deprinderile de viaţă a milioane

de oameni în ceea ce ţine de risipirea energiei sau de utilizarea eficientă a acesteia,

are un impact major asupra schimbării climei.