< > Si @ de SCARLAT PRUNDU New York. Podul Statsbury ¢ aglomerat ea intotdeauna. Doar leapd cartierul comercial de strézile burselor si marilor concerne. Subt pod, apa loveste tnvoiburatdé in pontoane, Allan Dower, tsi proieste anevole drum prin muljime. Pusoste rar si in bolon-seide- 4 sta care il strange la gdt simdneci, simte cum se sufocd. Nat ‘nimic. Inca putin $4 gata. Allan se apropie de balustrada podulut, Priveste pufin speriat tw gur, escaladenzé grilajul gt dt xa sard i apd. —"Stai ! Ce vrei si foci? © mand solida 1 s'a tnfipt tn ceafé, Intoarce capul. Un individ spiites priveste ta il, cu compatimire, TLzemea sa $i aunat in jur. — Lasi-ma n pace, strigd Allan, = Hel cu mine a bem ceva, ea vd te mat Hnigtet. = Fac eu cinste, ‘Allan tsi dé seama ct mu poate scépa, cu una cu dowd, din ghiarele acestui binevoitor. In fafa unui pahar cu whisky, indi Didulul i se face iardsi chef de vorda. — Ai orut si te sinucizi! Da ai vrut sd md sinucid! Si afid, domnule, cd nu-ti per- mit si te amesteci in afacerile mele personale, — Nu mam amestecat. Team impiedicat mumoi si fact © prostie. "treiba mea! Eo chestiune care mi priveste direct Pardon! Nu e vorba mumai de Gumneata! Gandejte-te dacé te innecai, trebuia sa fii pescult. Apoi gar fi anchetat $i cercetat cazul. Ar fi urmat autopsia. si cate altele. ‘Allan soarbe © tnghifiturd din pahar gi priveste la interlocu- toruts sd. ‘Mare pisdlog, isi rice. Trebue si-i tas oboseste. Alifel nue chip 20 scap de el. = Ce motive te-au determinat si faci acest gest ? — Am suferit wn mare crah la bursd! —Crah la burs’? Daca tofi cei care ar suferi un crah sar sinucide, unde am ajunge? Géndeste-te numai la Truman! Cate erahvuri wa suferit el? Numai cel cu j,atomicaY si tot fl intrece desigur pe al dumitale. ‘Allan riméne efteva clipe pe oanduri — Am datorii_pand peste cap! — Fleacuri? Faci datorit nol, le achifi pe cele vechi gi asa mai departe. Vei fi considerat, ‘intotdeauna, drept o Dersoand care-si respecté obligafitle gi astfel te vel bucura de credit per- ‘manent, — Hofit’ mi-au pridat casa! = Dece si fii egosit?. Dacé nu te pridau pe dumneata ar fi pridat pe wn altul! St afard de asta, trebue si dang sd trdiascd ! Fiica mea a fugit cu soferut. = Esti un om jericit! Al méritat-o fird zestre, Alan. se simte obosit. —$tli ce? Mice pare ct ai dreptate, Era si prostie. Ce noroc cf mai oprit 1a. timp. — Bravo, bravo, sd mai bem un pahirel, Dupd ce sorbird pind la fund paharul, Alan se ridicd tn pk — Plee! — Stai, mai vreau si-ti spun ceva, = Inutlt, “Ti-am spus doar ed m' de groaznicd pe cat mi s'a pirut mie. — Da, nu e groaznicé dar e plind de periccle. Cees ? face Allan, enervat, — De ce nu? Acuma, cénd vom texi din acest local, ar putea si ne calce 0 masind. Sau mdine, mergdnd esa, pe stradi, putem Gluneca pe 0 coaje de sartof si sd ne epargem’ caput. Omul nue sigur de viata ilui miciodaté, Mai ales la noi in America, = Si-atunct ? FG 0 asigurare pe viatd'! Eu sunt agent de asigurare! — Scusi-mé, dar nu sunt amator! Dumneata soul e& mi-ai sal- vat viata ? — Chiar asa! Oh, nu! Te ‘ngeli! Nu mi-at salvat viafa cl... m’ai tmpie- leat 23 frdiesc | —Ceee? sbiard celalalt. Esti nebun ? = Deloc, am spus clar: mai tmpledicat si trdese. = Dar wai vrut sd te arunel de pe pod? = BE0ct! Am vrut of mB arune de pe pe, dor. — Asta e existenfa mea! Fac reclama celebrelor balon-selde im- permiabile ,,Star, cu care md vezi tmbricat! In apa, pe ploaie, e ninsoare, balon-seidele Star" nu permit si se ude, nici milcar eu o pledturd, vestmintele’ de dedesubt. Sunt tnchelate emetic. Sirind in apd de pe pod, vream si demonstrez aceasta trecito- ilor care ar fi privit 1a mine curio. $i dupa o mica pauzt, Allan continu : “cmd Dermitef! st wa’ ofer tun asemenca palon-teide ? Pretul e — Du-te draculut! Mai facut simi pierd degeaba vremen ew dumnenta! In timpul Asta, ficeam cel snifin tei asigurdri ! sank aroma, foarte upon, ehtcha beloved: inperneetie ase Ind acuma, foorte usor, cdteva balon-selde impermeabile ! ef mu te suptra: suntem chit. “ s& vorbeased pind fac o mare convins | Viaja my e atdt 2 @ URZICA DRAMELE VOCII AMERICI CEI DOI: — Aoleo!.. Hai repede, nu mal e time de pierdut | ACTUL II : A doua zi. S’a lasat seara, Cei doi mai card incd pachete cucumpe £ raturi = EA: — Mai avem tnc& dou&zeci de mii de lel Ce facem cu ei? EL: — Cumparim o mie de sireturl de ghete. YE) c+ ACTUL HI Peste citeva ile, B ora dejunului EL; — Ce m&ncim? sf EA’: — Sup de bastoane, ciulama de crema ghete, macaroane de sireturi si compot deALO'?.. Pusi? 2 AWVRLLORAGA TE-An CONFUNDAT Cb NieUescu-sasyl Te SIMTI MAY GINEEE 2. o> MAi_smew !- tei B oUA, 4 ka ZaKAR, AMESTECI cu_ FARINA, FAci oO PASTA MOALE, PUL CATEVA STAFIDE, ars uMel PRUNELE, DORESTE.... ----- PRROL!. MICA SPUS CA LA DRUM DE SEARR imi cADE Cu DAR UN VALET PE iniMAL OS (Gri - cose ~ Cv Tensivneal) JAR LA CINE MA oo 42 PAGIN| ? IUBITE GRIGORE, ‘Am. primit astizi corent scrisoarea pe care mi-ai tnménat-o prin Costiod si am fost indurerat intr'un mod foarte lugubru de Acest confinut, care dovedeste in ochli scumpulul mostru Apus ‘al civilizafiei, starea de hal in care ne-a adus duymanii nostry dela guvern care nu mai are niciun respect faji de sudoarea ‘mane noasire (sti cété alergiturd ai azi pan’ sd lansext un + svonl) care aceasté munca ‘mia adus averea ce o am mostenitd Gin mogi strimogi si in unchi strdunchi iar restul de gase sute de pogoane, le-am acaparat cinstit, prin procese cGstigate in re- ula cu acte semnate si sorise de mana fdranilor analjabefi, care Greau si ma fure dar mu lea mers pe vremea scumpei noastre justivit care stia ea la cine si se uite pe sub tulpanul dela ochi fi_cum 3& cumpdneascd greutdfile la palanta pe care o fine in Indnd, astfel cd, acuma, acesti anti-boeri isi permite sd-mi dis- frugd’ averea prin reparafiile si tmbundtafirile ce tau adus ca raf in ochi, atdt in locuinfa casei mele, cat si pe exteriorul mo- Fick transforménd conacul dintr’un monument istoric cum era Bana I-am construit, acum zece ani in stil cubist, intr’ crese de Gtini gi alte mayin’ agricole, plus cocind prin faptul eelor 16 Porci pe care mi i-a bagat in imobil gi din care cei mat stricdtori se Sunt insd, dintre toate clea coplii care si-au fiicut din dormitor = crept, $i din salon, gradinifd si alte pagube de care sunt capabili a cantind in sufragerie si ycoalé de meserii in camera mosafi- rllor, dupé cum mi-ai scris, iar plmantul, la mosie, ni-t cultiv’ fntrun mod brutal si cel maj inapoiat ca concepie eminemente a- gricold, prin tractoarele lor, ware sunt cele mai'vatdmdtoare unelte Pentru recoltd, cici picurd din ele benzind si wel pe. substanta pamantullui gl iese gréul cu tmiros de gaz, plus e, a produce 0 Fecoltd bogatd, prin aceste tractoare, “tnseamni 4 siirict com- lect fara, transformand natura umond a paméntului, intr'un. ce Jndustrial care — sd-mi radeti mle mustafa — dact, din aceasta eauza, intrun mic interval de 6-800 ani maximum, nu va deveni Sterp, ca at rdmanefl qiét voi edt si coplit vostr, muritort de foame si cergetori in haine negre pela sindicatul ‘Asa et, dragd Grigore, imediat ce primesti aceasti ecrtsoare a mea fil frebuc s4 te duci in corpore $i s spui personal. toate ‘aceste informafii 1a oamenii nostri din sat, find verificate de mine, cdci le am dela cineva care decdnd nu mai este fost mi- anistru, @ devenit sorginte sigur 91 pot si-fi spun cdi nu mai avem Snult, ‘pand “vom scdpa din ghiarele lor, cici sora noastra Voces Americli nu std ea degeaba ta radio si ne incwrajeazi cu cele mai bine simpite cuvinte si prinurmare, mici noi nu trebue sa stém cu méinile in sén, ci trebue si facem si noi ceva, in vederea scumpulut nostrs ‘rézbot, apa ci in primul rand, tredue i ine departim oamenti dela gospodariile agricole care trebue sabotate foarte serios $i eu'nmn 21¢, de exemplu, si va ducefi ca proaste, cu jomoiogul aprins, in mand yi sd dafi foc In magazti, ca sd va ingreunafi cugetul cu fapte urite st core nu cadreazt ‘cu noi, dar un chibrit aprins, poate oricine a4-1 scape din mand si din neatengie, in fanul din patule sau pela surcelele gospo- Gariei, care dach sunt si ‘stropite cu un pic de gaz tnainte fnseamnd cd suntefi ddeti destepti si deasemenea, nict vitele lor, nu zic 8 le distrugepi, népustindu-vd la ele sii le edstipizi cu to- porul, cécl tredue sd fim civilizafi cu ele mu barbari ca astia de-acuma, care isi bate joc de ele si am ausit ed le jace si bae #i le duce gi la medic, dar un pic de otravd, in ciutura din care Beau apd, ‘este un procedeu mult mai atomic si win céci nu va chinuifi mult, nici voi, nici ele gi nici tractoarele nu trebue 84 le stricapi complect, ba chiar nu e nevoe sf vd atingeti de ele, deedt ca sd demontafi o piesi-doud, ort un suru mai important e@ trebue si fie destule, pe-acolo prin inovatia tor, iar in pri- vinfa. copitilor, trebue sa le spunefi cd nu ¢ bine 3% umble cu ghete in picioare cdi sirénge la tdipi sii impiedied si creased in sus gi c& Wau nevoe sd citeasca si si invete, cdnd e mat bine sd se joace, tdlaldu pe camp, explicandu-le de-asemenea, of dia care au grijé de ei ia crese sunt dugmanit lor si vrea sti-i jaca ‘smuncitort in fabrici sau intelectuali ca sa le mandnce sindtatea cu masinile, in loc $4 rémde fdrani boemi tn ax liber si sd.mun- ceased frumos in costum national ea in picturile din sdioanele de alta datd si cu dijma cinstité, pe paémantul boerilor care, in cu- rand, vom ven din now la putere gi ne vom lua, moxie indardt $i ca incheere tubite Grigore, ifi trimit prin Costicd 10.000 de lei {4 mai mult n'am wutut trebuind sé umblu ta ingropati sé mi-e fried sinu cante capitalul cocoseste 9i sti audd milijia, ca sd avefi ‘si voi ide-o tuicd gi si wrindefi oleaca de curaj la fapte, iar in Leeace priveste relatiunile cu imine, dacé la un caz te intreaba cineva ceva, nu sti, n'ai vdzut, mu md cunogti, esti cinstit st haber wai de nimic. : Cu spor la fapte si sindtate coNU MISU. URZICA @ 3