Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Revista Urzica, nr.3 Din 15 Martie 1976

    Încărcat de

    Revista Urzica
    111 vizualizări16 pagini
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Titlu original

    Revista Urzica, nr.3 din 15 martie 1976

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    111 vizualizări16 pagini

    Revista Urzica, nr.3 Din 15 Martie 1976

    Încărcat de

    Revista Urzica
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    RUDI SCHMUCKLE \ © Bafeh: sé ugh dup do iepuri si 4 prinzi trei CCind nu si ce 8 ceri def vat, atunci nei viata nu sie ce sit dea Fil atent si nu-ti cad mintea pe jos. cf ti-o inghite vrabia! Un hot ciung te furd $i din ochi Soarele vizut Se plingea un fluture: Sera —aCip de clipa, @ Destinul Port pe aripd AS Saci de polen, o povara Ce m-apasé, ma omoaa...v, “tigaie: omleté. le hemiplegie cultural. @ $i fie stoarsa. BPO GOO 00909 09H OOO OOSG FOO OOOOO $i Incepu sa se scuture. Urmare: Inceté s4 mai sboare, Cazut la pamint, inert. Inca un cuvint, dar cert: Citi nu fac resale, Sy ST. COCIOABA ® stv eu. Int-un fel i tea descris Mini Si fl Sonia In crf 38 un Ue dou8 foe WAEHE Ws Zoe CONSTANTIN CIOSU ii fac, plin de rabdare, gimnastica dictata, f Bf Sint gata pentru jertfa, ma voi scula in zori, | mi revin, temeinic, rma de-altadata, je-mi «va fi mormir incoronat cu flori». | | j Obsery cite-un scurt zimbet la domnii antrenori i Ce-mi pipaie bicepsul si burta difatata, Ca sé ma-ncurajeze cu o formula plata: —«Apar in sportul nostru minuni adeseori. 1 «Fii gata pentru jertfa, gaseste un arbitru «Sau chiar mai mulfi, cu care sé-mparti un decalitru «Din cea mai invechita licoare de Cotnar, aroma-si vor parasi genunea cu harul lor plenar, «Cind zeii beti d ls i ‘ jineasca cu duhul lor «minunea PUS IN VINZARE ] PI Rairs 7 s SIN DEANI c a < \ DE LA NASTEREA 1 r ec 1 LUI TOPIRCEANU George Topirceanu s-a nascut la 20 martie 1886 si a dispar iata la 7 mai 1937. Activitatea publ i literara sia destasurat-o, in principal, in paginile revistei «Viata Romaneasca», unde de- altfel a indeplinit si functia de secretar de redactie. : Ca post, Topirceanu debuteaza ih 1916 cu «Balade vesele». Publica imediat «Pa- fodii originale», apoi 12 ani mai tirziu, volumul «Migdale amare». Poezia lui Topirceanu sun& ca un instrument muzical perfect acordat, Ri- mele rare sint semanate din abundenta, iar diversitatea ritmurilor reliefeazi o maiestrie rar intilnita. ©, tant al parodiei, To) incisiva arma a satirei indreptata impo- triva unor vicii sociale, cit si delicatul penel al pastelului. Pe linga poezie si proza (din care amin- tim volumele: «Scrisori fara adresa», «Pirin —Planina» si romanul neterminat «Minunile sfintului Sisoe»), Topirceanu | @ abordat si genul epigramatic. Citam una dintre sarjele amicale, adresata de data asta lui Demostene Botez, care, dupa cum se stie, era avocat: «Facind mereu avocaturd, Cam uiti s& faci literatura. Rog providenta s& m-asculte: ‘Sa-ti dea procese cit mai m Ca si prietenul sau, poetul Mihail dreanu, Topirceanu se arata a fi un fin ‘gi dezinvolt autor de sonete. Putin cu- noscutul «Sonet estivaly ne-o va de monstra: «Din cerul mat, Incovoiat pe zare Ca un imens cuptor de portelan, Un soare imobil si diafan Trimite raze perpendiculare. Orasul «adincit ca-ntr-o visaren, Cu tot aspectul Iui cotidian, E bintuit in fiecare an De felurite boli imaginare. Prin atmosfera plina de insect Vin de departe adieri suspect Se furiseaza molima perfida.. Trag storul la fereastra si, de frica, Simt inima cum mi se face mica Cit un microb de febra tifoida. George Topirceanu raémine unul dintre excelentii nostri umoristi, la care, asa cum spunea Eugen Lovinescu, in «Balade vesele si triste» lirismul sau nu- mai epicul, in doze dealtfel mici, se infil- treaza ir f. eae in UM" GIUSEPPE NAVARRA —Ma, prapaditule... Cine ti-a pus tie volanul in instructoru! lonescul... Da’ de ce? ae Bos RU eos trates uRzZICA 3 SONDAJ @ 2-a intrebare: Vi s-a intimplat, fara indoiala, adesea ca, aflindu-va intr-un restaurant gol, si asteptati zadarnic sosirea unui reprezentant al localuiui, in vreme ce, la cinci- sase metri de dv, citiva ospatari sint angajati intr-o discutie calma, senina si insufletita. Care sint, dupa opinia dumneavoastra, temele fun- damentaie cel mai des abordate in cadrul discutiilor amintite? Raspunsuri a) Sansele echipei de fotbal «Ra- pid» in meciul de duminica din campionat ... 7% b) Sentinga in procesul intentat gestionarului de la bufetul de Subiect etern si-n consecinta frec- vent dezbatut in coloanele pre- sei contemporane la diferite mo- duri, intre care caricatura nu ocupa locul cel mai din urmi, deservirea (sau servirea)' clientilor in (unele)? vizavi pentru lipsa la cin restaurante a atras, cum era si fi US gi 14% resc, atentia institutului nostru de ¢) Cresterea cotelor apelor Duna- sondaj, care, interogind 13 875 de rib... : 17% d) Avantajele automobilului Fiat 2400 in comparatie cu Ford Capri ) Fara ‘opinie obisnuiti ai localurilor in cauzi (res- taurante, bufete, bodegi etc.) din Capital si provincie, a ajuns la concluziile de mai jos: l-a intrebare: Care este, potrivit experientei dumneavoastra, cea mai buna metoda pentru a ti se da de mincare la restaurant, fir s& as- tepti o jumatate de ord aparitia ospatarului si ald jumatate ivirea primului fel? Raspunsuri a) S& oferi bacsisul inainte de a Mpeieeeet eee 8% b) S& oferi 1/2 din bacsig inainte dea lua masa si 1/2 dupa. .6% ¢) S& oferi cite-o citime din bacsis (de Ia 10-30%, de la caz la caz] @ 3-a Intrebare: Vi s-a intimplat, desigur, adeseori, ca, solicitind un fel aflat pe lista de mincare, in ge- neral foarte bogata, ospatarul si vi rispunda: n-avem, $i si va priveasca intr-un chip ciudat. Ce anume cre- deti c& gindea ospatarul in acele clipe despre dumneavoastra? Raspunsuri a) N-am mai cileat niciod treun restaurant. . . 23% b) Sint turist strain ps 20% ¢) Sint pus pe scandal . 8% 49%, d) Sint handicay ntal P. ce MIRODAN A 1) Di lologilor pe aceasta tema e de de a se fi incheiat; ca 14%, 4) Sa vii cu 0 recomandare de ta forul tutelar - 10% e) S& vii cu 0 recomandare de la nagul gestionarului /, f) S& vii cu 0 recomandare de la Pista ieee NY, Wf si alte dispute. deaitfel g) Si vorbesti o limb’ stra- Formulare oricind si oricum. Tn ye es 12% a1 sandtousd. A. PAVEN 4 uURZICA «Necuratul» ? GH CHIRIAC Nu, poluatul! ‘CAMELEONISM —Nici nu este chiar atit de rau sa te consideri Kuki, in timp ce te dai drept Bobi, sau fi se spune Gioni, cind de fapt te cheama Viki si esti trecut fn acte Roli... gindea Lulu, in timp ce se plimba agale prin fata barului «Melody», fluierind un cintecel incert. —Sal-tare, Muchi! —i se adres un cunoscut, dar, deoarece nu fu invrednicit nici macar cu o inclinare din cap, bombani osten- tativ in urma-i —Ce distrat a mai devenit si Tomi asta! Si daca nu v-a schimbat la fata scurtissima mea poveste despre Tutu, s nu-mi spuneti mie pe numele meu adevarat de... GiGi Pt. conf. Gheorghe RUNCANU MIRCEA Noaptea trecuta dm v HORIA Geir ta er lea ret SIMIONESCU po am Ola ee eR in biroul Pe eee) eu Me ey ieee stata ase ci ee STAs Meters Chea eeu ear Ta Tue dobinzile Gree reste cllee ue titel tT Seri meee tem Cree eur cae te Reece Min ees Petes Crreural ca nee Feet Peller CER Clen Uae ct elt Criterion (it) ch ecm iga i} eects Poe Buea Meni es cits Meier ea en enrelny rindéere de pompe irre Tae CR CUCia nent t le ce alk —Asa, va sa zicd: ...Si in orchestra de jaz a Céminului cultural’ nu vrei sé cintilll eeeeeeeeeeeesed STELIAN FILIP Cae re ee Ora Re [or la Se ee ere Esti combativ si_temerar. Dee pram Te me ata omni ocr oir ea ae eT Pree ee eg ee eas ee cs VLAD GHEORGHIU NELL COBAR LA 60 DE ANI ack privesti la calendar, Tu, cititorule, ifi spui: —60 de ani are Cobar? \ E cea mai buna gluma-a !uil URZICA 5 O. CAHANE OBIECTIVUL RODICA TOTT In mod cu totu! intimplator in biroul nostru lucreazé nu- mai femei. De curind, una dintre noi s-a pensionat $i astfe/ ne-am trezit cu un post liber si cu perspectiva de a ne pomeni in micul nostru grup profesional cu cine stie cine. Noroc c& tovarasul director ne-a rugat si ne spunem pa- rerea fara sa indicém o per- soana anume. In consecinta am tinut 0 mica consfatuire de birou, lansind intrebarea: colega sau coleg? —Orice, numai nu o fe- meie am exclamat intr-un gias. O clipa, tonul major al co- punem sa ni se repartizeze un —Nu e bine —a intervenit coniabila. Daca refuzam sa ni se trimita 0 colega, e ca si cum am recunoasie ca femeile au cine stie ce defect — Dar daca propunem un barbat, s-ar putea crede c& intem nisteusuratice, cu gi dul la «ochi dulci» sau la mai stiu eu ce, a replicat Monica. —Si asta se poat de acord contabila, si, dupa clipa de gindire, a ada bila. Migrene au $i barbatil $i parcé la zugravit nu dau ajutor? ii aparé Monica. -Poftim, consimfi Laura, inlocuim zugravitul cu spala- ) tu! rufelor gi al vaselor... laca ai vedea ce rufe $i ce vase spalé vecinul meu, n-ai mai face asemenea afir- ‘matie, o asigura Viorica. —Atunci, ce scriu? am in- trebat eu, deoarece fusesem aleasd si intocmese lista cu rului ne-a amutit. Dar n ; propunerile de rigoare. revenit repede. j0% Contabila, fiind si cea mai —Adica, de ce sé nu vind ilda ad expeditiva dintre noi, a in- 0 femeie? a indraznit si rupa @ ne fie trimi c cheiat discufiile: tacerea, cu glas nesigur, Mo- ‘rm, f s —Cred cite de-ajuns. Ad nica, dactilografa. . ga doar c& fiind un birou in —Fiin indca... §-a bil- care lucreazi doar persoane bit Laura, referenta, fiindcd @ ta de gen feminin, e de dorit ca Ite. —Si sa se priceapa la fot- $ Jocul liber sa fie ocupat de bal, a sarit entuziasmaté Vio- @ cineva care respecta, iubeste rica, mezina_biroului, rica. i in toate impre- echitabil sa-i subest —Ce ne intereseaza pe noi i nostri i fotbalul? si-a arcuit sprincene- Monica a sesizat ins le Monica. nuanfa ai afirmatiei. 3 —Uite ca ne intereseaza. e —Vrei sé spui ca pind acum ® Prin asta ne exprimim hot Lista a fost batuta la masi ? rirea de-a incuraja viata spor- a fost semnat® si inaintata tiva. E imposibil sa nu ne tovarasului director. Peste ci- it teva zile ne-a fost repartizata © femeie! Corespundea cu exactitate propunerilor noas- tre i si ne repartizeze un barbat, inseamna ca am ‘orbi — s-a spalat | iorica. in afara de »CAPUL FAMILIEI* PREMIUL PRESE! DIN R,F.G. - KIEL 1975 Atunci e bine s& mai adaugam — zise Laura — ca TIA DE AFIl UMOR MONDO-KAHANE RESTAURANTELE SINT INCHISE DUPA ORELE 82. TNO we OSP4.TARI NECINSTITI CHIAR SI MAI DEVREME! DISPERAREA UNUI COMPOZITOR au a Cad sac Par Tae ere read Ah, dac-ar fi dorit. Dac-ar mai fi iubit, i rea eee Un. tropait. Un copac lovit ame ces res mee oer Ores ADRIAN ANDRONIC Seat mr) —Schimba-i uleiul, curafa-i carburatorul®® ceasul, cd mé asteapta 0 2/ grea, cu dowd botez 6 URZIcCA 7) Ponneae ee asa Gare art eet Pea D schimba pamin meet ie Ca teat ees sateen eter ee eer ia: ee ant Creare pintecd osul de supa c ee ee a ANMANYOD “N artile Prone tk et ued eet telat] AT em Mm inne amt caats PiMee Rte meet aera tiaras rome Rete et a Panos part Te ara al pect Sais ects cat Cea Re eer cs ara patruzeci de sticle si borcane la uc ee ee ee Rec ita Ce Se Me iat valsuri si o perinita, conduce musaf Sr ee mere kilometri cu bicicleta si, pina la culcare, lucreaza la traforaj si tese piasa de Paar et eee eR cesses Crm Cam ai jucruri face duminic eee) Ramee ets BO ae Cea Ree mee eer te etme ct Ceca anc danseazi patru rock-uri, trei Ces data copilul si 0 sipea Pur aoe oe iatal eel Desene de BENEDICT GANESCU We Ke II I IAL SEVERIN ge eR RO I II II tk ke te te tke @ Amatorii de umor pot gisi In cartea lui Grigore llisei, «Reintoar- cerea veri», 0 deconectare sigur’, Oferim citeva pilule: «Soarele se lisa in el ca apa intr-o ciutura», «lanurile de griu se coceau cu pocnete de pirostrii» (presimteau Gasitoriiie!); «Un deal gi-o vale fi era obrazuln (pe cind gi alte forme de relief); «Se inveseli si el dar mai mult pe dinauntru, cum fi era felul» ; «Pielea femeii avea o rogeata de vop- sea pentru oud» ; «Flicaii invirteau fetele, apoi le inalfau parca prin- Sub zindu-le fntr-un cuier din coarne de cerb. Cele din jur se risturnau in privirile lor» (Aoleu!); «Jocul era ca 0 turma de oi adunate in amiaz» ; «Fata scoasi la joc se didu iute pe brazdi, stia bine ritmul». Ne oprim aici. Lasim si altora bucuria de a se initia in aceasta acrestomatien. oasi ideea Directiei sani- Comitetului de femei Bucuresti, de a adresa tinerilor c4satoriti cuvinte de lauda si sfaturi dintre cele mai alese. Toate bune pina la capitolul copii. «Amintim — amintesc cele doua forte unite — cu (sic!) cit paringii se ingrijese mai atent de sinitatea lor, cu cit eviti diferite excese si abuzuri, cu atit produsul de conceptie — copilul — va fi de mai buna calitaten. Am ingeles si ne striduim si le urmam, dar oare ce se va intimpla cu «produsul», dacd va fi conceput dupa calitatea acestei retete? URZICA 7 VASILE BARAN La un gestionar se prezen- ta un inspector: —WNu te supara, il intreba, ce faci aici? —Vind, raéspunse gestio- narul. —Ce anume? —Tot felul de marfuri. De Ja bolduri pina la autoturisme. —Ceasuri ai? Gestionarul intinse degetu! spre raftul cu ceasuri $i in- treba: —De care vreti? De mina, de buzunar, de masa, cu pen- dulé, cu pasari, cu papusi, cu calendar, cu muzica de Beethoven, cu muzica de Ceaikovschi, cu muzica de Enescu, ceasuri cu cadran rotund, cu cadran ovaloid, cu cadran dreptunghiular, cu cadran patrat, cu cadran rom- bic, cu brafara din plastic, cu bratara din piele de porc, cu bratara din piele de vitel, cu bratara din piele de crocodil, cu bratara din piele de sarpe, cu brataré de argint, cu bra- fara de aur, ceasuri fara bra- tara, ceas cu lant, ceas fara lan{, ceas-inel, ceas-nasture, ceas-medalion pentru sofie de purtat la git impreuna cu 8 URZICA fotografia. ceas de bucatarie, ceas pentru spalatorie, din fonta, ceas cu fosfor pentru pivnité, ceas acvatic, ceas... Inspectorul simti un gol pe dinduntru. Se aseza pe un scaun cu privirile spre restaurantul de vizavi. —Va e foame? intreba gestionarul cu voce joasa si n-asteptaé raspunsul: scoase repede de sub tejghea doua sandvisuri, unul cu ficat de gisca, altul cu icre. —Nu, nu! se infiora i6-Dy spectorul, fiindcé amefeala nu-l parasea. Mai curir S bea ceva... daca ai... —Vai de mine. i bu- suloaca oars tati-va dumneavoastra colea! Vinul parea, intr-adevar, grozav si inspectoru/, gus- tindu-/, plescai de citeva ori a placere. —Care va sa zica, vinzi?! mormai el cu privirile in po- dea. De /a bolduri pina la... Apoi intreba pe neastep- tate: —De furat, nu furi? —Ba da! raspunse p: gestionarul. Inspectoru!l se it 5 =—De.cer . —Nu sint é Sa ras- pund. Du: ai datoria sa Spuse gestio- hotari sa-i ex- sta e datoria dumitale. 1@ controlezi. Au fost ulti inspectori pe aici. Unul agase spaima in tofi. Si ef m-a intrebat daca fur. Si i-am raspuns la fel de sincer. Ce-as cigtiga daca as minti? De ce $a nu arat adevarul? Parca daca ti-as spune ca nu fur, dumneata m-ai crede? De asta zic eu ca datoria dumi- tale e sa ma controlezi! Inspectorul il preveni: —Daca te controlez, te prind. Gestionarul zimbi: ag Neem purta de grija, __ zise, $i in acelasi timp ii arata un picup japonez. Era mic, pentru microdiscuri, puteai sa-/ porti in buzunar. Inspec- torul fi mulfumi pentru cadou gi se interes cum merge. Curind reveni la subiect: —WNu-i bine sa furi! spuse el. —De unde stii? —Dumneata mi-ai spus! —Eu? Inspectorul i! privi suspi- cios: —N-ai spus dumneata ca furi? Gestionarul deveni nerab- dator. Prea mult timp se pier- dea cu palavrageala. Ii pro- voca: —Fa-ti datoria! Prinde-ma! Inspectorul se ridica brusc in picioare $i spuse: —Bine, vin altadata. Si iesi in murmuru!l muzi- cii care se auzea discret din buzunar. RAUL TIGANU Eee PORTRETE DIN EXPOZITIA CARICATURISTULUI ILEANA LUCACIU AMBALA Cu timpul, teatrul si-a schim- bat $i el fata; sala clasica functio- neazi in concurenta direct’ cu arena sau cu sala fara scena Si-a cistigat el, teatrul, noi for- fe, dar odata cu aceasta si nara- vurile unor spectatori s-au diver- sificat Este un fapt banal si intilnesti la spectacole cite un cuplu — ea proaspat coafata, el cu costu- mul croit dup& ultimul film — care p&trunde.cu indrazneala in sali dupa ce primele replici au fost rostite. Se aude clasicul «scu- zati», sint trasate discret citeva ghionturi celor ce nu se ridicd rapid cind ¢r ul intirziat, sint sculati de ™ scaune specta- torii clandest pe alte locuri la primul ‘si lucrurile se linistesc Cind Medeea momen- tul culminant al uciderii prunci- lor, se poate auzi fosnetul stanio- lului de lao praling sau zgomotul dur al cel ce inveleste caramelele. Hamiet o tri- mite pe la_minastire, doamna cu o palarie din sase cozi de vulpi albe, suprapuse intr-un fel de pi egipteana, desface cu del (este obfi- gatoriu ca mic s& fie ridicat in sus cu gratie) ambala- jul unei ciocolate cu lapte, indul- cind momentul shakespearean. La teatre ar trebui puse in vinzare dulciuri in ambalaje de catifea! Urmeaz apoi momentul fi- de spectatori 5 rile din teatru si alte genuri. I de noapte», ut jurata din trei spectator, ade mari scene ut che, in timp ce pentru OM, c plu in mijlocu pardseasca sal n-au nici o leg lul. Actorii se disciplinati ca maruti, si tim; se tind un cur nativa fa mair Am urmarit desfasurat In a tatoare, foc de s& se conving’ Piersic avea s rolul respectin tatea ta.. lun ARICATURISTULUI SILVAN Serban Craculesct: Cu timpul, teatrul si-a schim- bat si el fata; sala clasicad functio- neazi in concurenta direct’ cu arena sau cu sala fara sceni. Si-a cistigat el, teatrul, noi for- me, dar odata cu aceasta si nara- vurile unor spectatori s-au diver- sificat Este un fapt banal sa intiinesti la spectacole cite un cupiu — ea proaspat coafat, el cu costu- mul croit dup& ultimul film — care p&trunde.cu indrazneala in sali dup ce primele replici au fost rostite Se aude clasicul «scu- zati», sint trasate discret citeva ghionturi celor ce nu se ridic& rapid cind trece,cuplul intirziat, sint sculati de gj scaune specta- torii clandestingasezati pe alte locuri fa primulffiong si lucru se linistes. 4 Cind Medeea

    S-ar putea să vă placă și