age edocava in ata. acoese CONSILIUE CULTURIT st EDUCATIEL Tuaneiedie, 0 EDITATA DE Bret XXKY NLS Ae trbk dv opuca 4 de er. e cinevastnd de geaba? "aon snestin, Stefan Popa, N. Mir = ot “y@. Bacanall_singat ont fg on George ® otePOSTA REDACTIE! Preambul necesar Reamintim corespondentilor nostri acum, la inceput de an, ef- teva dintre’ normele acestei ru- brici: 1, Manuscrisele trimise redac- fiei_nu se inapoiazd. 2 Din cauza abundengei de co- respondenta nu putem réspunde tuturor autorilor eu lucrari nepu- blicabile lipsite de orice merit. 3. Nu trimiteti manuscrise con- stituite in volum sau piese de tea- tru. Conform unui dicton — non mutta, sed multum — introduceti in plic o luerare, cel mult doud (ne referim la prozé desigur) 4. Nu ne trimitesi cirti pos- tale sau timbre pentru raspuns. 5. E preferabil ca lucrarile sa fie dactilografiate. 6. Asteptagi cu ritbdare rits- punsul. In caz cd nu primiti rés- puns in termen de doud luni de la data expedierii puteyi considera lucrarea clasaté, lipsitd de orice valoare. Corespondengii ale cdror lucrdvi necesitd indrumdri spe- ciale vor primi réspuns acasd sau vor fi chemati la redactie 7. E obligatoriu ca autorul sé mengioneze pe fiecare lucrare nu- mele, adresa exacté si locul de muned. 8. Cenacturile de umor din in treaga jard sint invitate sd ne tri- iti’ grupaje cu lucrari ale mem- brilor, acestea trebuind sd con tind, ca la punctul sapte, datele respective. Succes! Nu e incd normd dar, cu mai multd strddanie, s-ar pu- tea sd fie! Vasile Meliceanu, Pitesti; Ati scris un_catren cu 0 doza mare de adevar, referitor la manuscri- sele expediate prin postas: Eu ma chinui a le scri/ Dumnea- yoastra-a le citi../ Sacrificii ale firii:/ Doi martiri pe rugul Jiri" Pacat c& din cauza rimei (?) ati stricat obrazul lireil Constantin Hrebenciuc, /asi: Ce sfat va putem da cind nu stiti sa desenati deloc? invatati! In ma Telefonul incepu sa sune tulburind trica deschise ochii si intinzind mina privi Alo!_mormai somnoros. Buna dimineata, tovarase Mitric De ce sa vin? Azi e duminicz stadiul_de-acum, e ca si cind ati yrea sd conduceti un autoturism fara sa stiti care este diferenta intre yolan si 0 roaté de rezerva! Vasile Vasilescu, Pitesti: Nu va mai pierdeti timpul cu definitii ca aceasta: ,Ainofug = fuga de rino- cer!" Prea puerile! Gheorghe Mihaicea, Am.Sarat; Gabriela Girba, C/uj-Napoca; Anumite calitati' nu va lipsesc. Din, pacate, ortogratia lasa mult de... citit! Costel Cristea, Pitesti; ,Cuge- tarea" prolifereazé in’ ultimul timp ingrijorator, alunecind spre jocurile de cuvinte facile, spre platitudinea jenanta si observatia puerilé etc. Lipsa de cultura, ca si imitarea anumitor ,facatori" de Cugetari publicati cu generozi- tate sint doar doua dintre cau- zele care au dus, in momentul de fata, la compromiterea genului. Daca sinteti de acord cu acest réspuns, e bine! Maricel Jalba, Galati; Marunti- surile trimise, nu sint de haz. Ba din_ contrat Codin Aluciries, Sibiu; Ne-a amuzat (chiar daca ironia e la adresa noastra): De ce oare ,Urzica", spre deo- sebire de alte publicatii, apare, la Sibiu, cu intirziere? — Pentru cé cine ride la urma, fide mai bine? $tefan Moro, Cluj Napoca; La un moment dat faceti o descope- rire filosofica emotionanta: »Orice viata prezenta, trecuta sau viltoare, are un inceput, dar i ales (sic!) un sfirsit!” Formi- Cum de veati dat seama? Viorel Coravu, Resita: Da, ni va putem acuza’de plagiat (cul Gresit ati inteles). Cele doud cu- getari (ca si celelalte), = cate, va apartin: “Nu te pune c prostul in curtea lui!" si fi si faci damblaua, alta e sé fii dambiagiut* Tudor Dragut, Bucuresti; Vrind 84 sustineti intr-o fabula prover- bul ,nu tot ce zboara se ma- nincd" ne aduceti la cunostinta un record senzational si anume ca un pui de cuc, hamesit de foame, a prins in cioc o.. bombal Mare-i gradina_poezieil Gheorghe Befcan, Bucuresti; Ideea din ,Lupul paznic la oi” are o virsta de citeva veacuri. La- sati-o sa se odihneasca. Emilian Mirea, Craiova: Too- mai pentru ca va aflati la inceput de drum, va sfatuim sa mai faceti un popas. Nu mai compuneti wminiaturi™ (lipsite de haz si de sens) ca aceasta: ,Ce-ai facut, draga? Ai luat examenul la facul- tate? ‘Aaa, nu |-am luat, dar a fost asa_frumos..." Rudolf Gh. lonescu, Timisoara; Scrieti prea mult si rupeti prea putin. Procedati invers! Cenaclul ,,Ciulinul*,8raila; retinut din’ grupajul _trimi: schité (lonel Jecu) doud epi: grame, (Ene lon-Popescu, Teo- dor Dediu) si citeva desene. Acordati mai mult atentie calita- tii lucrarilor! incercari nesemniticative (care nu merité comentarii); Sil- viu Ser pina; lie Pali- ciuc, musica, Botosani; Stefan iu, Bucuresti; Ga~ briel Szabo, Tg. Mures; Claudia Cardas, Turda; Adrian Perdescu, Hu ; Rodica Lucan, Ale- xandria; Levai Otto, Bucuresti; finut Marius, Cimpia Turzii; Ste- lian Lupascu, Brdila; Sorin’ Bra- dean, Arad; Cherim Temucin, Constanta; N. Gerkely, Baia Mare. Fabricii de cs — Braila jen{a Serie pe cune cu litere citere Omul nostru de la pazé Ca are ind Mai bine-ar Nu ¢ eS sa 38 de beje IONEL JECU linistea odihnitoare din camers. Mi- ridica receptorul. Aprinse veioza si incruntat ceasul bratara: era sapte far zece. Ce faci, mu vii la intreprindere? Cinei la telefon? ~ Eu, Stan. Nu _stii? Ma ocup cu problemele administrative. - A, tovarasul Stan! $i de ce ma chematii = Nu sti? Azi se fine o adunare general pent se face masa mare, tovaraseasca... Se dau prime de eu adunare, adunare, incurajare ca sa pornim cu dreptul.. Ce sa intimplat? ‘inceput de an. Ce spun - Bine, dar abia sintem in ianuarie.. ~ Asa a hotarit conducerea. Ei, ce zici? Nu vin decit cei carora le-am fa- cut invitatie. ~ Bine, asteptatima. intro ora si int acolo. Lui Mitrica ii pieri numaidecit somnul si incepu sa se imbrace foarte re- La ora opt si zece intra pe poarta i numar destul de mare de oameni. intreprinderii, {n curte era adunat un Dupa citeva minute aparu directorul care le spuse: - Va multumese, tovarasi, c4 ati venit. Nu credeam ca apelul adresat bunavointei dv. de catre tovarasul Stan 0 sa fie atit de rodnic. Acum va rog si treceti pe la fata intreprinderii. Ehei, isi frecd el = 's4 luati unelte si sa incepem sa dam zapada din mifinile multumit, n-au raspuns niciodaté atit de multi tovarasi la actiunile noastre obstesti. Bravo, tovarase Stan, lata ce inseamna sa stii cum sa vorbesti cu colectivul... ris, parerea mea_fiind, ‘cutie, ci cite se aprind. ENE ION-POPESCU Wi consideram de baza Dar gasindu-lnecinstit A ajuns si el pazit. TEODOR DEDIU LICA BARBU VASILE GRIGORAS, Hunedoara: impreuna cu un prieten, am consumat ciorbi de peste de la restau- rantul Familial din Piata Mihai Viteazul, a municipiu- lui Cluj-Napoca. Din farfurie am pescuit, cu lingura, © sirmé...” Vai, nu trebuie s&_ vi. suparati doar pentru atit Dimpotrva, pescuind din ciorb&, 0 sirma, din sup — tun cui,-din musaca — 0 veriga, incet-incet, va facet © situajie! Aga incepe pricopseala. Si-apoi, de unde stifi cd sirmele nu fac parte din reteta preparatului tuliner digerat de dumneavoastes? Poate-i chiar spe cialitatea bucdtarului_ sel! Ch \ ANA BALDOVIN, Craiova: .Dup’ demolares locuin- fei, mi s-a ropartizat o garsoniera in blocul 01, din ercui-Siloz. Apa trece pr fi bait, pretw- tindeni s-a instalat_mucegai ~_Probabil, blocul @ fost proiectat ca ciupercarie. Ve- rificayi, poate mai scoatefi si dumneavoastré un ben. ; e VICTOR STOLERIU, Gatayi: Am venita din apa Dundrii si cerealele din ogoarele ve- cine, insa imbuteliata in sticle de ulei, De ce?..” Pentru c& uleiul innobileaz8, tovardse Stoleriu! Ori cum, dacé faceti socoteala cit costa apa, berea si uleiul, va veli convinge c3 paguba dumneavoastré-i curat... cistigh mnsumat bere pro- UN GRUP DE OAMENI CINSTITI din Alesd, jug. Bi- Sintem cartierului de locuri din tre blocuri, s-au construit boxe pentru asa ceva, dar gunoiul se arnca pe ale.” Mare helea pentru biografille dumneavoastra! & bine c& v-aji adresat nou’, dar — momentan — nu putem nici noi sa va facem curdtenie in jurul blocuri- for, nici s& va ducem de mind la boxe si sa va aratam cum si unde trebuie sé aruncati gunoiul. Pind ne fa cam oleacd de timp pentru dumneavoastra, dragilor, iubifilor si cinstiilor, punefi sare. V8 mulfumim, to: tusi, pentru incredere AURELIA RISTEA, Turda, jud. Cluj: .Contractul de cumparare a unei locuinje mi-a fost onorat cu un apartament alcatuit din : citeva gauri drept camere ‘si anexe, ferestrele-s batute-n cuie sau legate cu sitmé, mozeicul nu-i finisat, linoleumul este ascuns sub vopsele, prizele din boxe lipsesc etc.” Pardon! Nu injelegem de ce-i spuneji... apart ment?! Aceasta-i caricaturé. Normal, trebuia s8-1 ata sati, cu o clamd, la reclamatie si-! publicam ca atare. ZAHARIA CIULEL, Chitla, Sectorul agricol tov: Am cumparat citronada ,Turist” ambalata in plicuri. Ter- tmenul de garanfie este de sase luni, dar Cooperati Chimica nu a indicat data fabricatiei. Oare, ce virsté ‘sé aiba citronada aceasta?” Neicd Zaharie, la grea incercare ne punefi. Presu punem c3. fiind de genul feminin, citronada dumnea- voastr trebuie s@ aiba 29 de ani si ceva. DAN GARAGAU, Pitesti: Am absolvit 4 clase ele- mentare.... nu_am calificare... nu am vechime in munc’... nu sint césétorit, tata este pensionar, iar mama casnicS... Mi s-a desfécut contractul de munca de la intreprinderea de motoare Pitesti si mi s-a oferit loc de muncd la LLF. Pitesti. si va rog pe dumneavoastra si mi se déa loc usor de munca, s& ru se mai ia nimeni de mine, deoarece sint nervos din boalat La calificarea, studiile si vechimea in producfie cu care va recomandagi, un loc de muncé mai usor si ‘mai doldora de vitamine decit ta LLF. su injelegem unde s-ar gis Faptul c& nu aveli nevasté este, intr-adevar, induiosator, dar insuficient pentru a va promava inginer, profesor, doctor, magistrat. Nici md: car director!A. ANDRONIC Spiritul critic ~ revolutionar NICULAE STOIAN Glorioasa aniversare a 65 de ani de viata si a peste 50 de activitate poli- ticd prodigioasa a tovarasului Nicolae Ceausescu, secretarul general al parti- dului si presedintele Romaniei, prilejuieste celor mai diverse categorii de oa- meni ai muncii_reflectii pline de recunostinta fata de personalitatea si gindirea Sa atotcuprinzatoare, intre trasaturile fundamentale care ni se releva fiind si spiritul sau critic dialectic, profund revolutionar. Daca ne gindim bine, fara un asemenea spirit critic clarvazator nici_n-ar fi fost posibila vasta opera de in- Noire a insasi conceptiei politice dupa care se calauzeste partidul nostru in cei aproape 18 ani de cind la cirma sa se afla eminentul ginditor si militant comunist, patriot atit de profund roman in tot ceea ce intreprinde pentru tara si popor pe plan intern sau extern. De la documentele congreselor si conferintelor nationale ale partidului, desfasurate din 1965 incoace Ia dialogul de lucru purtat in mod sistematic cu oamenii muncii direct in intreprinderi si insti ti intrea ja Sa activitate este strabatuta de acest spin stiintific, realist, -depisteaza si inlatura cu curaj tot ceea ce e invechit, tot ceea ce si-a trait traiul, cum singur obisnuieste sa spuna cu o vorba din popor. Prin orientarea neslabita pe care i-a dat-o, parti- dul nostru a devenit asttel o adeva vangarda a noului, nou care se im- pune ca urmare a intuirii srt ilor care apar intr-un domeniu sau altul si a unei lupte tenace in aceas' rectie creatoare. Beneticiarii acestei ferme orientari in aprecierea realitatilor sociale sint fara indoiala $i oameni de litere si arta, scriitori si artisti din toate genurile de creatie chemati ¢a prin i vocatia lor sa reflecte viata si munca din patria noastra. Oamenii scrisului - si printre acestia cei mai direct si mai imediat -angajati in aceasta opera - gazetarii, nu pot sa nu pretuiasca in cel mai inalt rad ras} var i re au fost investiti de a reflecta in mod curajos, dia- lectic adevaruril ii, de a le reda in toata plenitudinea lor. _ Din multele referiri ale secretarului general al partidului la atributiile ce revin presale altor ulloee de informare in contextul societatii noastre iata una, in care > formulat cu claritate spiritul critic necesar in aceasta directie: yin acest sens dorim ca toate mijloacele de informare s& abordeze mai larg lemele dezvoltarii societafil, bineinteles cu contradictiile ei, sa ia pozitic ica fata de fenomenele negative, s4 contribuie la clarificarea ‘oblemelor dezvoltarii sdcietatii noastre". X Ca revista de satira gsi umor, publicatia noastra n-a putut aborda decit cu ‘maxima luare-aminte asemenea remarci si_indicatii, extrem de fructuoase Spare area unui salutar spirit ene, fara de cate functia sug a unei = _ Institutii cu specificul nostru ar Ti complet anulata. S-au creat astfel premise Pieghicein: scesteasac fl Z dintre cale-mmal fertile pentru afirmarea Hhittroy genurilor de care dispun satira cauzele producerii timpilor 5 si umorul in terapeutica educativa pe care o intreprind. Spiritul critic revolu- morti in productie! 7 fionar promovat cu consecventa de secretarul general al partidului in intreaga ‘ activitate din tara noastra e larg deschizator de orizonturi pentru oamenii scrisului si ai penelului, inlesnind astfel capacitatea creatoare a acestora ina — intelege inainte de toate problemele cu care se confrunta societatea noastra X intr-o etapa sau alta de dezvoltare. Acelasi spirit realist si clarvazator a per- CATRENE LA ZI & ) mis si permite orientarea in descifrarea complexelor si uneori incilcitelor fe- LY ir nomene ale vietii internationale. a. _ Nu mai departe decit documentele recentei Conferinte Nationale a partidu- MUNCI SI PORUNCI lui, indeosebi Raportul prezentat si cuvintarea rostita la incheierea lucrarilor . de tovarasul Nicolae Ceausescu, amplele dezbateri care au avut loc pe margi- A \ nea lor, sint de un nepretuit ajutor in intelegerea drumului pe care |-a straba- E primavaré in “ianuarie sau nit, tut si iL strabate societatea socialista romaneasca, a schimbarilor care s-au Pyecam ciced uk Gal odiniodrd. fro us in cadrul ei ca i in viata internationala, a masurilor ce se impun pen- iru a naviga cu mare atentie, cum atit de plastic s-a exprimat conducatorul Mai important e-acuma ce zici tu — Gel carecadaci prin muntd primivard. Partidului si statului nostru, spre a asigura inaintarea patriei noastre catre piscurile marete ale comunismului. . »Presa, radioteleviziunea, toate mijloacele de informare in mas, lite- at ratura, teatrul, cinematografia, celelalte arte, care se adreseaza maselor Metalul dé sub mina ta in floave de milioane de oameni - a spus secretarul general al partidului, referindu-se in mod direct la domeniul in care lucram - trebuie sa abordeze in spiritul De sti a-l mesteri, cum se cuvine, ideologiei partidului, problemele existente in societatea noastra, sa ia po- Si roud este stropul de sudoare zitie ferma fata de diferitele aspecte n a it i ite st . jegative, s4 puna pe primul pian pro- Cind fruntile sint de broboane pline. pagarea principillor si conceptiilor revolutionare ale partidului nostru des- z pre lume gi viata. Ele trebule sa inarmeze tineretul patriei, intregul popor, cu teoria uj revolutionare, dezvoltindu-le hotarirea terma de a invinge ie de a asigura mersul neabatut inainte al patriei noastre pe Frunscagesiocurtle: popauare cele mai inalte culmi de progres si civilizatie." Cind sint la locul lor si la soroc, Profund recunoscatori pentru aceste mobilizatoare indicatii, oamenii care Dar farmec in productie nu are lucreaza in presa, printre care si redactorii-si colaboratorii revistei noastre, Acel pagubitor ,,sirba pe loc“. odata cu omagiul pe care-| aduc acestei adevarate sarbatori nationale care i este aniversarea conducatorului nostru mult stimat si iubit, odata cu urarile * de viata singe de sanatate nezdruncinata si neistovita putere de munca, se * angajeaza sa dea curs acestor inalte comandamente patriotic-revolutionare, < wae ee care fac din noi cu adevarat ostasi ai partidului, bine inarmati in batalia pe Materii, combustibili si-ned alte care o da intregul popor pentru propasirea socialista a Romaniei. Poti economisi ovicind, cit vrei, Arzi insé la temperaturi inalte, Nu fa economie de idei. |S SOc AS A A RR ST EEEBREVIAR DE LITERATURA CONTEMPORANA Seara pe trepte NUVELA Stiteau pe scara de gresie a verandei, in amurgul inva- paiat, piptind cu privitea orizontul curb, Ascultau o mierla ierduta in desis. Taceau. 0 tacere de coral El tr&ia un sentiment tulbure, amestec de blazare cinic’ si entuziasm caldut ceva care+ sfigia sil aduna iarasi, strivin- dul ca 0 roatd de cauciue moale, 2 cérei uma o simtea in carne, insd fara durere. lsi aminti, pe neagteptate. de Stavro: ghin: oare o confesiune il va elibera? tzbavirea vine design prin marturisir, unchiul Feodor Dastoievski rémine. unie iu pro a hha, — sium ris interior mut Ml scutura dind 0 ‘convulsie bizard umerilor si largi — injelege cumva contrariul, adica incercarea de a masca prin cuvinte o stare interioard confuza, batrinul Wundt spusese ceva in acest sens, inaintea lui Freud, iar Jung con- ental, nu, nu, si-apoi ea era, poate, 0 bova- jindea la placerea ei, nu la duterea lui. Un liliac intu- deasupra lor, femeia isi incolaci, de spaima pro- babil, picioarete sisi umiezi buzele, ochiul lui de barbat in toat puterea cuvintului nu-| putea ingela, ea se temu- seo clips, fiindcd numaidecit se claustra iarasi in mutenie, batindu-si rar genele lungi, ca niste litre, si suspinind usu- raté. £1 ii privea brajele goale, cu cite 0 gropijé senzvalé la articulajia osului_cubitus, parol uleios iegind de sub basma, {ietura fina a gitului ogivindu-se spre umér. Semana pujin cu Fornarina lui Rafael, o vazuse la Dresda si nu se putuse des prinde sase ore de pinzd, madona sixting, he, he, si papa luliv travestit in cdlugér, prabusit in adorafie in genunchi la picioa rele ei fine ca niste campanule, ar fi wut atunci s8 auda psalmi, Bach, Palestrina, Montecuculi, nu importa ce, ceva cald si fluid ‘care sl infagoare ca fularul de matase ce i+ PSIHOLOGICA aruncase in jurul gitului, fa Singapore, contesa belgian’ ne- bund ce-! inhdtase ca pe-un lift-boy, murmurindu-i, totusi, pier dut8, strofe intregi din Shelley pe de rost, insa aici, in seara ‘aceasta de arama coclité, pierduta intre dealuri copiesite de fagi, nimic nul mai putea zdruncina, amintirle piereau trep- tal, si e, stind cu o treapta mai jos, pe scara aceea de piatra confuza, intra arcuire excitanté a trupului scund, f8r8 talie dar de o sveltet& surprinzatoare in intregul séu, in termenul abia perceptibil al pielei sub rochia ugor infioraté de boarea seri, parca evitind s8-l priveasca si totusi finind paime-i brund atit fi pu ar fi_ migcat-o un milimetcu! — ce insemna: ta un milimetrul cum spusese Gay-Lusac cind ichutise 58 masoare presiunea atmosfericd, nu, omenirea nu poate renunta la fizicieni, ah! desarté speran{d poezia ca pa naceu, sepuleru al sperantelor noastre, — ei bine, atunci na vali brusc peste el scena citité in George Eliot, cu pastorul imaribund st tinara lui sofie, fascinat si totusi retrangata, in conacul acela fantomatic si atit de material, unde se pastrau ecouri din veacul de mijloc, 0 nu, pe tofi dracii, mai bine in eOspataria La Regina Pédaugue’», cu un vin bun si un bus- tean mare pe foc, aléturi de papa Anatole France, cu neuitata iui_tichie de cérturar bonom! Se ridicd atit de iute incit femeia, care se rezemase. totusi de el, fara ca vreunul dint-ingii sa-gi dea seama, cézu intr-un cot Ce ai, scumpo, te-ai lovit, te doare? Nu, raspunse ea moale, dar se vede clar c&-i vine greu s@ se ridice, al ii in tinse mina, ea se inalta, trupurile lor se atinserd 0 clipa, ma fea mugi, cu toate c3 nu era prezentd, dar cu imagine subsec- de aproape de faba lui de urs, atit de’ aproape incit tuto atinge da venta a psihiculul agitat, (desigur ea poate aparea ee & VALENTIN SILVESTRU lichida), un fulger despic& cerul, din adincuri se auri ca o scrignire ciclopicé, totul se estompa, culorile se efasaré, in aer pluti o vibrayie nelinistitd, ea se desprinse incet, inedltindu-si papucii de pisl8, pe care-i lepadase cu rafie, in nestire, unul ajunsese pe ultima treapta a monumentalei scari, el vru s@-1 apuce, dar fu incercat, ca o tdieturd de brici, de complexul lui Fuy Blas in fafa Reginei, sint totusi un plebeu incorigiil isi 2ise, apoi brusc simi cum it creste la loc complexul de supe- fioritate, © v8zu ca pe o Cenusareasa, ti sund chiar in urechi tun pasaj din uvertura lui Rossini la Cenerentola’, ha, ha, ii veni in minte Tarantella, apoi tarantula, vru sii sttige Lampe- dusa, dar se rejinu cu grev, caci numele ei era Paraschiva si luind-o de brat fi spuse: — Hail Ea dadu supusa din cap, il urma pierita, ca in transd, si se pierdurS amindoi, tinindu-se pe dupa cap si pe dupa briu, ca soldatii si bucatéresele duminica dupa-amiaza pe aleile Cis- migivlui, Administratorul Vilei Scrittorlor isi stergea rece ochelari re i in gind, de la fereastra lui de la man- alk te pe aceeasi carare unde i-a purtat pe atitia Hine ei, cu voce’ imprecativa. a lui Mene- tau, hom na L scuipa vorbele twpidet Elena jar fie, dacd te intorci iardsi tocmai miine la prinz, cum ai biceiul, iti tai ziua din salariu, nenorocito, c& te-am angajat femeie de seiviciu, nu animatoare ocazionald..” adurea tacea si doar fosnea enigmatic, ca un val urias de 2, despre care Byron ar fi scos un singur suspin: ah, ve opti, infagoara-ma! VA URMA a, Urzica Top-Epigrama Am sperat c& prima tema Nu-mi_va face vreo problema Dar cazui la ,,Tropa-Hop“ Wi “cc Automobilistica ” RZICA Ori ai terminat benzina, ae in_cap idei cu snopul Ori rami in cite-un hop, vrei s@ pari mai_incifrat, Uite-asa e cu masina: orci pe ,sensul figurat” I OP at Cind la trap, cind la Ciclop! Ao? tropul. TUDORACHE CONSTANT! GEORGE PETRONE Previziune EPIGRAMA 1983 Juriu condus de Acad. SERBAN CIOCULESCU Concursul_lunii ianuarie cu tem: »Tropa — Hop“! Dupa primul concurs al_anului, clasamentul se prezinta astfel: 1. MIRCEA IONESCU QUINTUS (Ploiesti) 2-3. CONSTANTIN TU- DORACHE (Ploiesti), NELU QUINTUS (Ploiesti} — 76 p. 4. STEFAN TROPCEA (Braila) — 65 p. 5. PAVEL CHERESCU (Sibiu) — 87 p. 6. MIRCEA _MATCABOJI (Cluj-Napoca) — 56 p. 7-9. AUREL STORIN (Bu- curesti); GHEORGHE CHI- RILA (Bucuresti), ZENO TURDEANU (Cluj-Na- poca] 10-12. MIRCEA BOGDAN, (Bucuresti), DIMITRIE JEGA _(Timigoara), TEO- DOR CAPOTA (Cluj-Na- Poca) — 54 p, 13, GEORGE PETRONE (lagi) — 53.p. Unor plimbareti Prea des va-mbie Europa $i-apusul cu parfum de shop; Mai fratilor, mai tropa-hopa, E cazul sé mai tropa-stop! MIRCEA IONESCU-QUINTUS Favoritul ya Pentru tema TROPA-I Daca-ar concura la Se Si vecinul meu Ar intra pe pri . po called ZUORIE 5, os A} SoDoRROO Am citit in horoscop, Cum va fi cu Tropa-Hop! Eu voi face Hopa-Trop, Altii insa... Hopa-n top FLOREA $TEFANESCU = 7 COUN igo ies ees ee = a 4 z < N = = = LXXX II Din Pegas... direct in plop! N. PETRESCU-REDI f unui concurent Ia tema Altfel zarul a c&zut. Nu-si atinse, bietul, scopul: Peste tropa” a trecut, N-a putut s4 treacd ,,hop“-ul. VASILE TACU Fata nerabdatoare lar m& duci cu saptamina, Nu-fi d& mina sa-mi ceri mina: Ne jucém de-a ,,hopa-tropa” Uite popa, nu e popa! TRAIAN MARCU Regrete eterne 4 Epigrama asta n-are $anse sa ajunga-n top: A plecat cu posta, care Stim ca merge... Tropa-Hop! IONEL BAHU Operativitate Intre 1.C.R.A.L.-ul meu si bloc De-o saptamina-alerg... pe loc: Echipa vine... Tropa-| Hop lar apa curge in... galop. GEO CIOLCAN Nedumerire Cindva un slagar ,,Tropa-Trop” Acum o tema... ,,Tropa-Ho; Se-ntreabé omul cu Sfia Ce-o fi cu-atita... tropaiala? CONSTANTIN BARAU NOTA: La subiectele Ia libera ale- gere nu se impune ca toate cele cinci epigrame sa fie pe 0 singura tema.< = G <= % 3 ° a 2 ot a g 5 N. VIZITEU C. GAVRILA-GAVCO.»URZICA“ Ce este escrocul si ce vrea ell. Se zice ca intr-o buna zi (asa se nu- mese zilele cind oaspetii vin invi- tati), fratele Suca a fost consultat intr-o chestiune extrem de spinodsa: »Exista smecheri?" La un test atit de profund a formulat un raspuns la Purtator, fiind divulgat in scris abia acum gi aici: ,Nu exista smecheril Totul depinde “de fraieri!" Din aceasta categorie se des- prinde, triumfator si amabil, escro- cul. In functie de partenerui dornic de chilipir, are de toate pentru toti masini, unchi la ICRAL, butelii de aragaz, costume de ginerica;_In ograda lui misuna cfini de rasa, mai- mute, hipopotami, papags rele lui genealogic intra toti sefii, oblinerea_aprobarilor find, pentru el, un fleac; in plus, este dotat cu o inima de sapte persoane, apta sa re- ziste iubirii eterne a tuturor Matilde- lor focoase (focos fiind, de aceasta data, un termen civill); ‘nu se da in laturi sa ofere garsoniere pe Marte si locuri de veci in Luna, caci la ta- faba lui imaginaraé expresia nu avem" nu e de conceput. Pentru ce toate aceste sacrificii intru salvarea aproapelui? la, acolo, © mina de bani; citi are clientul, ni- ciodaté. mai multi. Atit banii, cit si clientii I-au facut celebru pe lon Ra- tiu din lagi, cu peste 400 escrocherii la activ. Tot ei Iau determinat pe Stefan Samuild din Brasov sa inven- teze citeva herghelii fantoma, la care au cumparat actiuni o sumede- nie de reprezentante ale sexului slab. In control, un igienist volunta: Mihai Costas din Constanta, si Sarmisegetuza nr. 52, era tare ne- multumit: localurile de pe Li prezentau serioase deficiente pe li- nie de igiena. Ici, colo, isi faceau de cap gindacii de bucatarie, femeile de serviciu tncepeau s& se jeneze sa mai mature, sefii de localuri aveau grijé mai mult de tinuta proprie de- Cit de interioarele si exterioarele aflate in directa responsabilitate. wAici e nevoie de o mina energical $i-a zis Mihai Costas, necajit pe cei de la Sanepid. imi voi lua eu aceasta dificila sarcinat’ Numai lista lui cu localuri_ controlate si sefi »amendati" ar umple o pagina a re- vistei! Escroc, escroc, dar amenzile erau date pe drept, chiar daca banii nu au ajuns niciodata la buget. Mai apoi, s-a calatorit spre Boto- sani, unde a luat tirgul in control de la o margine la alta: ,.SA ne traiti, to- varagu’, recunoastem... am gresit cind am primit in chirie nenorocitii acestia de soareci, care joaca fotbal cu dopurilé de ia sticlele de bere. Da’ nu sint ai nostri, apartin obsteil” i vostri sau nu, platitil nu se lasa dupiecat consecventul igienist. Plateau sarmanii comercianti, ca aveau de unde! Cind a ajuns la uni- tatea ,Gospodina nr. 3°, din str. Pri- ii, pretutindeni_domnea o cu- ie perfecta, stralucitoare. .,Fiti bineyenit in mijlocul colectivului 6 ESCROCI! nostru mic dar harnict" |-a intimpinat emotionata gestionara Florica Ciu- cureanu. Escrocul n-avea nevoie de manifestari festiviste, la el activitatea conta, Fiasco: nici urma de gindaci Soareci ioc! Adevarata farmacie, lip Seau doar piramidoanele si aspiri- nele. Dar ochiul de Argus al lui Mi hai Costas nu s-a lasat_ pacalit: intr-un frigider a descoperit, in carne si case, un cocos. Tocmai bun pentru sup, ciorba, friptura si alte combinatii gastronomice, ,Ce cauta dihania asta aici?" s-a intere- sat escrocul. Personalul_muncitor feminin, in frunte cu Florica Ciucu- reanu, i-a explicat ce-i un cocos si cum poate fi folosit in scopuri pas- nice, atunci cind e jumulit de pene gi sta cu picioarele in sus, ,Actili si 1,500 lei amenda! Pai se poate: tineti cocosul in pielea goalé, expus in public? pe aici vin si copii, ce edu- catie le faceti?” Pina la urma s-a I blinzit, multumindu-se cu 300 lei. Dar povestea cu cocosul i-a pus pe ginduri pe cei controlati: nu parea a fi o afacere pentru staiful celor de la Sanepid, asa ca Mihai Costas a fost inhatat degraba. Astea-s capriciile soartei: precum Roma a ramas teafara gratie giste- lor, asisderea Botosani au fost sal- vati de un cocos. Si acela jumulit, saracu'l Asa-s Cocosii nostri: $i con- gelati isi expun punctul de vedere! ‘Sa-mi i pe numele cel mic: Fat Frumos! A fost odata... ca daca n-ar fi (fost), nici ca ne-ar fi trecut rin cap sa povestim cele ce ur- saz... Era \saia Goicovici, din Re- ita, singur cuc: singur la_parinfi ‘singur la nevasta, vai de el neferic tull A facut ce a'putut, a fost chiar si sfint, ultima data producindu-se €a dirijor al corului comunitatii bap- tiste din Resita. De la o vreme se to- pea pe picioarele proprii, spritul nu-! mai bea, mincarea n-o'mai minca. — Mama, tata si nevasta, simt in mine un dor de duca ce nu s-a mai pomenit. Pupati-ma, imbratigati-ma si: fluturati_batistele de la ferestre, caci_plec in lumea larga. Merge el, zi de vara pina-n seara, cu trenul, cu autobuzul, cu teleferi- cul, apostoleste. lar cind soarele da- dea sa asfinfeasca. ajunge — trudit foarte — la Otelul Rosu, taman in poarta tovarasei Zamfira Oprea. — Buna seara, lleana Cosinzeanal Stii cine sint eu? — Nu! zice Cosinzeana. — Eu sint Fat Frumos in came si case si am inima plina de doruri! — Ce spui?! — Pe cuvintul meu! $i nu ma mai fierbe atit ca ma topesc. Bine! spune Zamfira Oprea, bag de seama, avea ea o presimtire ¢a-i pica un crai cu blugl la drum de seara. intra in casa, Fatule, Frumo- sule, si fa-te comod. Mintenas. iti Pregatesc cina sa te intremezil _ — Menajeaza-te, Cosinzeano, caci nu-mi place s4 te stiu la bucatarie printre cratite. Cu tine am ginduri mari: dai jos ciorapii, scoate banii din ei, si hai la restaurant, ca ard de nerabdare s& te scot in’ lume. Dupa trei zile, vreme in care s-a intremat cu caiorii in valoare de 3.500 lei, Isaia Goicovici s-a rumenit in. obraji, insa inima ti tinjea dupa zari albastre. — Idealul meu, Cosinzeano, este de milioane, iar tu te-ai prezentat doar cu citeva mii! Nu plinge, caci suferinta-i de partea mea? Si a plecat in lume. Zi de vara n“n seara, a purces la Logoj, iar cind soarele statea s& apuna, a’ cé- zut frint de oboseala in calea’Mariei Gherghina. — Stil cine sint eu? Fat Frumos in persoana! Si inca inginer si ofiter pe de-asupra. De cind te caut, s4 nu ma-ntrebi! Intrasem la idei, te ga- seam eu pina la urma, nu ma lasam. Eu cind incep sa iubesc, apoi i besc, nu ma incure, ce parere ai —'Hai, nu ma tulbural A zis Mari Gherghina, bag de seama, avusese | rma si ea 0 presimtire c& n-o Singura. Intra in casa, sufe spune-mi cu ce sai potol sila... comprese, vata termogeni — ,Uischi", Cosinzeano, ma multumesc $i cu coniac. Pi ele si medicamentele distrug orga- nismele sensibile, Si-au_jurat fierbinte dragoste eterna si altele, Doua luni a durat amorul , dar mai ales cei 20.000 lei din pusculita Mariei Gher . lar cind iubirea lor nu a mai avut o bazA materiala corespun- , a coplesit melancolia: - Batos — Am o inima de cursa lung inzeano! Munceste, economi- " seste, daca vrei sai mai trec pra- “gui. Pa, scumpo, plec pe calea aeru- _ lui, tristetea-i de partea mea: de la tine ma_asteptam la mai mult. S-a calatorit Isaia Goicovici prin Bucuresti, Brad, Motru.... Pretutin- deni a suferit sincer, a iacrimat la pieptul Cosinzenelor ‘locale, laudi du-se c&-i inginer, ca-i doctor, ca-i maior, dar posibilitatile lor se aflau mult sub cota pretentiilor. Cind a ajuns la Timisoara, abia i se mai tineau tefere, sub pielea pro- prietate_personala, ‘oasele din do- tare. Arata ca o mumie de faraon — Stil cine sint eu? a intrebat-o pe profesoara Vodislava Danilov. — Ramses al |l-lea?! — Nuuu! = Horia Caciulescu?! Nici! hai, ghiceste, siti dau inima_mea cu tot aparatul circulator. Sint Fat Frumos fiul. O cit te-am vi- sat, Cosinzeano! Tu esti salvarea mea, chiar daca-ti lipseste sirena si lampa_girofar. Profesoara Vodisiava Danilov nu era superstitioasa, nu i se ardtasera semne in sensul unui amor fulgera- tor, dar — ca orice femeie citita — cunostea atitea jubiri celebre, de la ima aratare... In patru luni, 38.000 lei a costat-o inima plind de doruri a lui Isaia Goicovici. $i iar I-a apucat melancolia.. Cind a fost chemat sa dea ochi cu subsemnatul, escrocul a ramas uluit de pretentiile femeilor: — Cum o sa le restitui bani? Pai, experienta de viata, pe care au cistigat-o datorita mie, nu are nici o valoare? Lovituri sub centura. Toate-s fru- moase pentru uni, tragice pentru ceilalti, depinde cine-i cu investitia de inteligenta si cine cu punga fara lacat. Dar ce se intimpla cind dau nas in nas energii egale sau apro- piate, adica patrund pe aceiasi tarla Mai multi pofticiosi de parale de altii muncite? Lupta e crincend, profitul trece de la un escroc la aitul, ba- lanja se inclina ca acele unei busole ION TIPSIE dereglate, Aflat pentru refacerea fortei de munca la Eforie Nord, loan Cercel Tataru, de loc dinspre Udesti-Su- ceava, angajat la Cooperativa__,,in- stalatorul” Bucuresti, a avut fericirea sé-| cunoasca pe Costache Fetcu, profesor in Botosani. S-au intretinut cordial la o bere’ pe faleza, ajungind la_concluzii_reciproc avantajoase: loan Cercel Tataru i-a destainuit ca are mari relafii la Ministerul Muncii (juca table, in fiecare zi — pretindea el —, cu un ministru adjunct), desi habar n-avea unde-i ministerul cu pricina, iar profesorul Costache Fetcu s-a laudat ca toate oile din nordul {ari il cunosc personal si abia asteapti sa-gi lepede pieile in bratele Iui loan Cercel Tataru, sa-| imbrace-n blénuri asemeni lui Char- lot dupa ce s-a intors din Alaska. Ri- dea, in sinea lui, loan Cercel Tataru (numai la Ministerul Muncii nu pro- movase pe nimeni!), hohotea, pe-nfundate, Costache Fetcu (el, tamai cadru didactic, sa fie confun- dat cu responsabilii de stina?!) Bat palma ca doi geambasi de profesie, apoi se intiInesc la Boto- sani, unde Fetcu face rost, totusi, de Citeva gioarse de piel. Plateste loan Cercel Tataru, in doua reprize, 1.000 si 1.851 lei, iar blanarul Gavril Si- mionca, mai de mila, mai de sila, ar- gaseste-cirpeste caricaturile acelea de piei. Cu asemenea maria vine bucuresteanul la nevasté-sa, s4 vada ce chilipir i-a czut pe cap. — Chilipir pe capul tau?! se mira femeia cind scoate la lumina baza- coniile_cu par, procurate de profe- sorul Fetou. — M-a lovit sub centurd, ticdlosul! bag de seama loan Cercel Tataru gi se repede la posta unde bate o depesa: ..Dom’ profesor, ti-am gasit post la Ministerul Muncii. Trimite urgent 5.000 lei...” nE nebun! Eu il trag pe sfoara, iar el ma serveste pe taval" si-a spus Fetcu, expediind degraba cei cinci mii de lei. Apoi, infolit ca un gine- rica, a descalecat in Bucuresti sa ia postul in primire. Omul cu ,,relatii", loan Cercel Tataru, si-a sters linistit palmele pe turul pantalonilor si i-a glasuit, clar, lui Fetci — Auzi, ba,'telectualule?! Tu nu ai priceput cu ochiul liber c& dau cu idineaua? De unde vrei sé am rela~ acolo... sus?! — Escrocule! |-a mingiiat Costa- che Fetcu. — Cine zice, ala e ! Aveau dreptate amindoil Aproape ca nu mai este loc pen= tru moral i concluzil; din pacate, in materie de escrocherii, actiunea continua. — Desene de A. POCHENERGIA SOLARA SI CEAIURILE Tocmai ma pregateam si scriu_o tableté foarte fried pe tema ninsori, subiect ce m& pasionear’ din fraged’ coniére, cind_ am fost intrerupt de aparitia in cadrul ferestrei 2 unui O.ZN. de mérimea unui dulap. Cum locuinja mea se afla la etajul Cinci, aceasta aparitie m-a tulburat mai puternic decit daca in cadrul aceleiasi ferestre ar fi frinat 0 motocicleté cu atag gi din ea ar fi descins rudele mele de la Deva. Era duminic’, zi a surprizelor, ma puteam astepta la orice. — la fereastea mea... Un obiect.. Ceva masiv, plutitor, senzafional!, am ingaimat, la bucatarie, unde familia incepuse de citeva minute sedinja saptaminala de curdjat_morcovi = Frobuie 36 fie bait tai Manolescu, a fost de parte nevastanea. Se antroneaé pent concursul do abinism.. — Presupun ca e plapuma lonestilor, 2 spus soscra-mea. — Nu, mu: corpul masiv, plutitor, senzajional e chiar un dulap, a intervenit, competent, Georgicé, varul meu de i Oe, sosit chiar atunci cu motocicleta, impreuna cu familia lui amatoare de cinematograte bucurestene. Cind am parcat, dulapul scapase din fringhii si un bérbat izbutise s&-1 propteasca cu o prajina, strigind dup& primul ajutor... — Oulapul cui? am exclamat in fortissimo, ca si ma auda intreaga suflare. » — Férd indoiala ca al avoratului, 2 spus soacrd-mea, experta in a identifica obiectele zburdtoare neide aie. st ca isi modemizeaed apartamentul? ler la aceeas! altiudine, spinzura acolo © masind de daracit impreuna cu dou’ pate- foane. \ — Patefoane? 4) — jn functiune... Cu tangouri. Muzica era incintatoare.. Pe wemea mea, tangoul. a —Noutajile erau peste masurd de ispititoare, asa cé am parésit grabnic bucataria gi am ts in apartamentul avoca- MIRCEA HORIA SIMIONESCU tulul, ca sé ma adap direct le sursa Ce se-ntimpla, vecine? Aud lucrurisenzationale. ae Avocatul, inconjurat de fii si nepotii lui, s-a grabit sé m& pund fa curent cu_evenimentele. —Din spusele lui reiesea ci, de cind a iesit la pensie, problema energiei — negiijat3 mai inainte — il preocupa arzator. Trecea drept un risipitor, Cheltuia excesiv. Nu-1 preocupase nicicind chestiunes energiei De acea perioad€ nici nu mai vrea ‘Sé-gi aminteascd. A trecut la reorganizarea intregii familii si, mai cu seamd, a mijloacelor. = Dar dulapul? Dor masina de daracit? am pus eu capat explic worind, fireste, 0 explicatie mai lémurita — Duplapul, care e; de fapt, un sifonier, are o oglinda, si-a inceput av ionstratia. Oglinda reflecta perfect razele solare Captez energie intr-un butoi de tablé. Printr-0 conducta — Perfect! am exclamat eu, infelegind din mai nimic intreaga ve nit > — Pai de ce nu? il tine de funie, de pe acoperis, lonicd in timp... Nevasté-mea le duce baietilor, la orele de masa, han’ cal ne ajunge pentru o suté de ceaiuri intr-o zi soare pe —E 0 chestie! am strigat admirativ L 4 — Pai de ce nu? Invenjia imi apartine. Am tucrat la ea cinci luni. impreuna cu colectivul apa calda si, dacd sifonierul famine bine spriji- de inclinajia soarelui, il orienteaz’ Migu din timp in vorbe de imbarbatare, ceaiur fierhing. Energia captaté — Cu colectivul? — Da: cu toti cei care au injeles s8 ma sjute: cu Georgestii de ta IV, cu Zemfiresti de la Vil, cu Marieta de la IL... Te-am fi solicitat si pe dumneata, stiam insé c& prefen soarelui nori si ninsoarea liricS...Poetl... Dumitale ili convine sé cumperi © instalatie de-a gata. Vrei sd te b energia solard, dar s3 nu transpiri deloc. M-am simgit mili, am trecut peste asta: — Da rezultete? Vreau $8 zie: randamentul @ mulfumitor? — Va fi neindoieinic. Cu conditia efectuarii unor perfectiondri. Nu tot ce-i nou merge de la inceput, precum ai vrea. — Aiea? — |n momentul de fata, me preocupa cum sai dam jos de pe cas& pe Misu $i pe lonicd. isi termina luni concediul, Dula- pul_nu poate rémine fara operator. intro @ dova etapa, trebuie s-o eliber’m pe Marieta de la Il, casnicd, actualmente blo tata in debara cu operajia de transbordare a apei calde. Ibricul cu care lucreazd e obositor... Abia intr-o etapa ulterioard ne propunem s& renuntém la cazanul cu arzator — Folosiqi si un cazan? — Unul de mare capacitate, a continuat avocatul. Din cauzé e& soarele std ascuns in nori mai tot timpul. Nu ne putem lipsi de apa calda promisé locatarilor. = $i de ceaiuri.., am adaugat eu. — Evident. Misu si lonied ramin pe acoperis si noaptea... Sitonierul trebuie orientat din vreme, inainte ca soarele sé-si arate faja... in fine, toate aceste perfecjionari efectuate. nu ne rimin decit s8 degrevam echipa de biciclsti. Cei sase — Scérlatescu, Petrescu, Buiuc, Bldni{a, Doicescu si Ipsilanti — dau la pedale din zori si ping-n noapte. E un efort dispropor- , fionat faja de rezultate: divanul pe care-| pun in migeare e vechi si greoi. Fara energie electricd, apa se raceste gi Ei intretin circuitele pind ce iese soarele. Dar si cind iese. — Caldurs mare. — Evident. de ce nu? inte-o zi senina am ridicat mercurul termometrului ta 25 de grade. Un record! Pind la temperatura ceaiului mai ramin citeva lini de trecut.. Le vom trece! Mi-am luat inima in dingi si_am_indréznit: — Domnule avocat, mai intrevad o chestiune pe care n-ati prevazut-o: coborirea sifonierului din fereastra mea. Magioaia imi ia perspectiva, spectacolul ninsorii, lumina natural. Sint nevoit s3 stay cu focul aprins in miezul ail — Eviden!. De ce nu? in proiectul nostiu @ prevézuté trecerea sifonierulii nostiu chit in apartamentul dumitale, unde soarele @ darnic. Va trebu sa i feteastra deschisé in permanenja... Altfel, randamentul — Perfect am spus Nu € nevoie de prea multe cuvinte spre a ma convinge si a ma trece si pe mine in combinajia dum- neavostra. Cu condijia sa nu-mi mai aduceti masina de daracit la fereastra — Masina de dardcit? a exclamat avocatul, Dar aceea nici nu ne apartine. Cu ea lucreazd Praporgescu, de la mansard3, cate si-a propus s& realizeze o centrala termicd pe baz’ de resturi menajere. O fantezie a |uil Nu va reusi, Sint convins, pen tru 3 lucreazé de unul singur, pe terasé. lipsit de cunostinje elementare si de ceaiuri calde.. Ceea ce lace el e departe de ultimele cucerisi ale stingei in materie Georgie’. varul meu de la Deva, at fi vrut s& fie cooptat si el in afacere. Ne-am spus cu merge {a solutii eoliene, stiind ci heat’ oti: el, in motoriclete ui, poate in vitezi — motacicleta produce curent si poate pune in migcare gi-o moata de vin. TUDOR GEORGE BACANALII SINGAPORENE Sonete Desen de NUNI ANESTIN. Invidie S-a reintors ciocanitoarea Woody, Virtej, dintr-un copac intr-alt copac, Giupind furnicé, vierme ori gindac, C-un ritm de pianist - noi fugi, preludii! $i io bateam, ca ea, c-un desti: tac-pac! - Dactilograf de casa, fara studii - Tot ciocaneam, sperind ca-n toiul trudii La vierm&noase versuri vin de hac! Dar n-am putut, nicicind, pe biata-mi coala Sa-nsir, ca ea, atita capiala - Sa-mi scot din scoarfa, din circumvolutii, Cum scoate ea viermusii-n cioc - dragutii! Vai! N-am s& pot, zmintit cum ma vedeti, Sa dau, ca ea, cu capul de perefi! Turnir Zmintitii gugustiuci se bat, se zbat, Se ciondanesc, fac cremeni din aripe Izbindu-se-n amnar, au chef sa tipe Si guruie, intr-un turnir turbat! Se bat, probabil, pentru niscai tipe Din neamul lor cu gitul colerat! Or pentru spatiu? Pentru-un dumicat? Ce zarva-n confruntari stereotipe! Ce gugustiue burghez, daca s-ar bate Asa, din pur instinct de proprietate! In lupta dirza cade cite unul: Al de-a rémas pe ram, ala-i stapinul! Ci-i loc in codru stolu-ntreg sa-I pui, Dar Una-i creanga gugustiucului! *Mini- poeme * STELIAN FILIP * PORCUL rea oon Daca porcul Nu e-n stare Sa-si dea seama Ce valoare Are Un margaritar Si-i capabil Chiar sa-l roada Cu-alte boabe, La gramada, Pentru asta, Lucru garantat, Nu-i margaritarul Vinovat! REUSITA Comparativ Cu ceilalti, Si el S-a afirmat Intr-un anume Fel: ° A reusit Mereu Sa dovedeasca Cum cé e om De-o mare .. Micime Sufleteasca. ESOP Marele noroc Al lui Esop A constat In faptul Ca oamenii Nu i-au luat Intelepciunea In serios $i nu |-au facut imparat. Cine poate Sa tina minte Toti imparatii Lumii? TUDOR OCTAVIAN Biblioteca de carti uti Un cetatean, imbracat in haine de gata, a carui infati: sare nu spune, se infelege, mare lucru, fiinded astazi, cum $-a mai remaroat, exista atitia profesori cu maniere de negustori si in consecinta, atitia negustori cu aerul abstract al unor Universitari care tocmai I-au citit pe Joyce, merge agale pe o ulicioara povinita si pustie, ui- tindu-se din cind in cind la pagina de anunturi a ziarului local. Omul cauta un apartament situat pe strada Ghiventu- lui, fosté Empedocle (fil. gr.) si-l gaseste, in sfirsit, la etajul unei case demodate ori, mai curind, neingrijite. O cladire intunecata, pierduté in fundul unei curt, la care duce o alee cu asfaltul pe alocuri spart si biruit de ier buri. Intr-o astfel de curte ai sa intilnesti, aproape la orice ora a zilei, un barbat in virsta, dar inca in putere, preo- Cupat s4 curefe uscaturile unor tufe de trandafiri. Un om atit de cufundat in lucru incit nu observa nici cine intra in casa, nici cine iese de acolo. Cetateanul descopera, in sfirsit, casa si baga ziarul in buzunar. Ca sa miste poarta de fier forjat, o impinge pur si sim- plu cu umérul. La intrarea in cladire exista o usa groasa de stejar pe care, de asemenea, se osteneste s-o ur- feasca. Strabate pe urma un hol, din cele pe unde odi- nioara se puneau statui, trece pe sub citeva bolti cogco- vite, prin dreptul unor dulapuri mirosind a unsoare si a rugina si, fireste, urea o scard. lar scara il duce inaintea unei alte usi, marete si sumbre, cum doar prin cazarmile cladite la inceputul veacului se mai vad. Astfel de case nu se mai construiesc de mult, Privesti in jur, te simti, dumnezeu stie ce, nitel infricosat si te in- trebi:' ce fel de oameni or trai aici? Cetateanul suna, suna si dupa o vreme, cind aproape ca-i gata sa renunte, i Se deschide. — Buna ziua, zice'el. Am venit pentru anunt. Persoana care-] intimpina e un batrinel marunt si supt, cu 0 fafa cenusie, nefiresc de lunga. Poarta oche- lari negri, papion negru, vest neagra si, in general vor- bind, ca’un cioclu pensionat pe motiv de boala. Vilele acestea tacute, cu odai inalte si afumate, multe coridoare si cémari, locuite de oameni tre nouazeci de ani, cel mai adesea singuri, de batri poarté tot timpul galosi si-i tirasc, si-si duc mina la ur che in timp ce li te adreseziy te fac sa ‘Somene f : cu lu dupa un numar de ani, gamenii incep s erurile care-1 inconjoara. Desi-i mai probabil. altminterea, ee Baitrinul il cerceteaza pe vizitator, cum s-ar spune, din talpl pind-n crestet, nu insa fara un dram de curtenie foarte, foarte demodata. Le, — De la o anumita virsti, gindeste cetéteanul imbra- cat in haine de gata, totul devine o problema de princi- piu. A a Batrinul i invité s4 intre, dar lasd usa intredeschisa. —Am citit anuntul, > oaspetele stréduindu-se dintr-un inceput sa vorbeasca tare $i deslusit, si am tre- cut s4 vad despre ce-i vorba. intr-adeva resati au putut citi in ziarul local Zari larg di Ja rubrica_,Vinzari, cumparari, di- verse", urmatoarele: \,Ofer biblioteca de cari utile. Stare perfecta’ — Cum va Intreba batrinelul tinindu-si, nu se stie de c cei negri cu mina. — Ce importanta are? S& zicem Dumitrescu. — Cum va numifi? insist plecindu-si capul batrinul. Cetateanul venit sé vada o biblioteca plina de carti utile se recomanda pentru a doua oara, ceva mai tare: — Dumitrescu. — Fiti amabil, spune proprietarul bibliotecii, ducin- du-si miinile pilnie la urechi, numele meu e Dumitrescu, As vrea sa stiu cu cine am onoarea. Dumitrescu simte ca n-are de ales $i racneste: — Dumitrescu! In curte, pensionaru! ce ingrijeste trandafirii intirzie o clipa cu foarfeca in aer. Un cine incepe sa latre. Undeva e trintité 0 usa. Lucruri, deaitfel, explicabile daca ne gindim ca ne aflam intr-o curte vasta, pe o strada putin ferecata, ca © dupa-amiaza de vara extrem de fierbinte si ca casa cu peretii rosi de intemperii cineva racneste cit il fine pieptul: Dumitre-e-e-scu! \ Cit despre batrin, el are chef de vorba. — Am cunoscut ‘un Dumitrescu in °914. Un domn foarte bine, subsecretar de stat la Ministerul Treburilor Dinafara. Ma uit la dumneata si constat ca-i semeni. Da, da, extraordinar ce-i semeni ) Cetateanul asculta si n-are nici 0 parere. Din cind in cind se uita la ceas. Ay fe spre tavan, observa cé-i lasat mult si c fasungul |Ampii grele ce spinzura exact deasupra sa e gol | vorbeste despre barba- tii importanti pe unoscut si tinarul se consi- dera dator si-\ at ia c& au trecut de atunci sap- tezeci de ani. O fa liticos, desi nu-i tocmai simplu sa-ti pastrezi Infatisarea de om ce respecta opinia inter- locutorului si, in acelasi timp, s& urli. SA rostesti propo- zitiuni tee ‘mai banale cu aerul ca anunti sfirgitul rin | lumii. 4, continua batrinul, am cunoscut un Du- u la Ministerul de Razboi. i seman. Nu infeleg. mi = Ati cunoscut un Dumitrescu la Ministerul de Raz~ si constatati ca-i seman. Te rog s& repeti, cere cam iritat batrinul Oaspetele trage aer in piept, holbeaza ochii, dar se razgindeste. — Daca afi cunoscut un plugar care se cheama Du- mitresou, spuse el, ca pentru sine, sa stiti cé era tai- ca-meu. — V-aud atit de greu, zice mai moale batrinul. De la 0 vreme mi-a cam siabit auzul Cetateanul venit s4 vada 0 biblioteca de carti utile se aproprie de fereastra. Gradinarul e tot ja tufele lui de trandafiri. Batrinul se. vaita: — Nu aud nimic. — E firesc, v-a slabit auzul, De fapt, si vederea. Uneori simtiti ca va sufocati. E din cauza inimii. Oasele va dor, memoria va lasé, ficatul se umfla, rinichii se usuca. Casa e goala, sufletul pustiu. Parca ar trebui si_so- seasca cineva si nu mai soseste. Para ar trebui sd se intimple ceva si nu se intimpla nimic. Batrinul tine in miini o carte. — Romanele, nu mi-e rusine s-o recunosc, ma plicti- sesc. Eu, ca s4 spun asa, sint omul realitatii Dumitrescu da aprobator din cap. De ce 0 face e greu de spus. — Unde am ramas? intreba nelinistit batrinul. — Discutam despre realitate. — Aveam o idee interesanta, se lamente si, _uite, am pierdut-o. Dumitrescu se apropie de batrin, se aple striga: — Sinteti omul realitatii! Romanele va pl simtiti ca nu mai puteti de singuratate, lua biblioteca. De pilda, asta. Titlul cartii este: ,Sfaturi pentru timpla Cetiteanul o deschide si citeste prima cade sub ochi. — ... Stifturile sint necesare pentru scaur La_siejer e nevoie de cuie... Batrinpl e atent, fata lui cenusie arata c dar dq duzit, evident, nu aude nimic. Dumit n-are otro $i racneste mai tare decit a acum? — Ciltam despre stifturi! La brad ¢ nevo la _stejar sint bune si cuiele! Gradinarul, pasionat de trandafirii_lui, : acestea dar nu se impacienteaza. E si f trandafiri sint 0 specie vestita, Rosa Rosae se crede ca e sensibila la afectiune umana. s-au deschis, rosul petalelor seamana cu r florilor piantate de municipalitate prin parct nu trebuie sA ne mire. Multe lucruri, la asemanatoare sau chiar identice, vadesc Ic dat deosebiri de fond. Gradinarul umbIa ci totusi, un spin ii zgiriie podul palmei. Prude gele sil scuipa in buruieni. Daca ar fi un om curios, ar fi cazul 88 : semnificatie au cuvintele ce razbesc in re casa. la brad trebuie stifturi® aude gr urma, 6 propozitiune fara nici o legaturd cu tul e fictiune”. Omul ingrijeste de trandafi nu conteaza, 0 afirmatie atit de categorica - tiune ! nu gaseste la el nici un ecou, cindy se gindeasca la asta, dar acum e preocupa Buruienile erau cit pe ce si-i sufoce grac le-ai curafat o data pentru totdeauna si nou. $i in cas, cetéteanul tot strig&: .,Un stre mort peste planeta" Ce nunta ‘in pad Terre’, ,Prin pustiul mare, mai era un minz” au pasaport de ani", lluzia sfirgeste spre g rig". Dumitrescu, sau cum s-o fi numind, ex. blioteca: 0 constructie simpla, incdpatoar practic toti peretii. Ferestrele par tdiate dire: cari, la fel si deschiderile spre camerele ala nuindu-se cu intunericul, constata ca in ine gaseste nici o alta mobila, nici scaune, nic scrinuni, nimic. Intr-un raft zareste o farfur razlete, 0 furculita, o solnita, un cutit. O sea iti sarin ochi, desi in camera e semiintun de carti legate trainic, avind titlurile tiparite lori deschise, pe inaitimea cotorului. Remarc nie de dictionare, ghiduri, regulamente, agende tehnice, farmaceutice, medicale, ag zugravi, electricieni, samotori, hoti de cai Exista aici si ,Cheia succesului" si vestita marilor averi", si tomuri mai obscure. De pi neagra a averilor mijlocii si una verde, a a itreg € plin cu cari care interzirti utile — Discutam despre realitate. Be — Aveam 0 idee interesanta, se lamenteaza batrinul, si, uite, am pierdut-o. Dumitrescu se apropie de batrin, se apleaca spre el si striga: — Sinteti omul realitatil! Romanele va plictisesc. Cind simtiti c& nu mai puteti de singuratate, luati o carte din biblioteca. De pilda, asta Titiul earfii este: ,Sfaturi pentru timpiarii amatori*. Cetaleanul o deschide si citeste prima frazi care-i cade sub ochi. Stifturile sint necesare pentru scaunele din brad. la stejgr e nevoie de cuie... Batriqil e atent, fata lui cenusie arata ca e incordat, dar it, evident, nu aude nimic. Dumitrescu stie ca / n-are inpotro si racneste mai tare decit a facut-o pind acum: — Citbam despre stifturi! La brad e nevoie de stifturi! la stejar sint bune si cuiele! Gradinarul, pasionat de trandafirii_lui, asculta toate acestea dar nu se impacienteaza. E si firesc intrucit trandafiri sint 0 specie vestita, Rosa Rosae, despre care se crede ca e sensibila la afectiune umana. Bobocii abia $-all deschis, rosul petalelor seamana cu rogul banal al fiorilor plantate de municipalitate prin parcuri, dar faptul nu trebuie s4 ne mire. Multe lucruri, la prima vedere asemanatoare sau chiar identice, vadesc la un moment dat deosebiri de fond. Gradinarul umblé cu multa grila, - totusi, un spin fi zgirie podul palmei. Prudent, suge sin | gele si scuipd in buruieni. - “Daca ar fi un om curios, ar fi cazul sa se intrebe ce semnifieatie au cuvintele ce razbeso in rastimpuri din /, casa. la brad trebuie stifturi” aude gradinarul. Pe urma, 9 propozitiune fara nici o legaturé cu aceasta: ,,To- tul e ‘fistiune’. Omul ingrijeste de trandafirit lui, timpul nu conteaza, o afirmatie atit de categorica — totul e fic- tiune | nu gaseste la el nici un ecou, cindva poate o s& se gindeasca la asta, dar acum e preocupat de altceva. Buruienile erau cit pe ce sa-i sufoce gradina, crezi ca le-ai curatat o data pentru totdeauna si ele apar din nou. / Si in casa, cetateanul tot striga: ..Un streang se bate mort peste planeta” Ce nunta ‘in padurea_blindei Terre”, ,Prin pustiul mare, mai era un minz", ,Secundele au pasaport de ani", lluzia sfirgeste spre gr cu-n dulce rig | Dumitrescu, sau cum s-o fi numind, examineazé bi- blioteca: © constructie simpla, inc&patoare, imbracind | practic toti peretii. Ferestrele par taiate direct in zidul de Arti, la fel si deschiderile spre camerele alaturate. Obis- nuindu-se cu intunericul, constata ca in incapere nu se gaseste nici o alta mobila, nici scaune, nici masa, nici scrinuri, nimic. Intr-un raft zareste o farturie, intr-altul, razlete, 'o furculita, o solnita, un cutit. O seama de titlurl iti sar in ochi, desi in camera e semiintuneric. E vorba de cari legate trainic, avind titlurile tiparite mare, in cu- . lori deschise, pe inaltimea cotorulul. Remarci o sumede- | nie de dictionare, ghiduri, reguiamente, indre; agende tehnice, farmaceutice, medicale, agende zugravi, electricieni, samotori, hoti de cai, Exista aici si ,Cheia succesului" si vestita Ca marilor averi", si tomuri mai obscure. De a ' a rilor mijlocii" si una verde, rill ‘Un perete intreg e plin cu cArti care interzic, n-are im- é } a ‘Carte care portanta ce, un altul cu cari ce ingaduie t ga- sesc acolo tiparituri care4i spun ce e bint -@ rau, cum trebuie sa vorbesti, cum trebuie sa te imbraci, ce trebuie s4 simfi si ce nu-i cuviincios cil ma rs gin- desti. Gasesti aici sfaturi pentru n albe si pentru cele fara nici o culoare, idei pentru zilele cind n-ai nici o idee, ocupatii pentru momen iti vine sa pui punct la toate, breviare de distra patate si placeri rezonabile. ‘ »Doamna sansa de viez, ,Noroc si probabili- tate" de acad. S. Savul i colectiv, .Cum a facut avere Rockfeller de E. V. Johns, ,,De officiis" de Cicero i ,Omule, ajuta- de Ruxandra Movileanu-Vra- bie, absolventé a -$coli confesionale de fete din Birlad sint titluri care, ca sé spunem asa, se impun. Im- presia de ai , cu toata remarcabiia diversitate a titlurilor, inei Tntreprinderi In care s-a pus tot sufletul.” Put int bibliotecile unde gasesti, atit de bine joare, carti de bucate cu titluri absolut incu Cum s4 obtinem o masa imbelsugata cu bani *, Din nimic, aproape totut" de Sandu, bu- gatar licentiat, .0 mie de retete din fasole" de preotul u din Viagca, ,Ciorbe si borsuri_economice” de r M. Panciuc, ,.Supe frantuzesti far carne, zarzava: -turi gi taietei, adaptate de maica Sidonia de la minast rea Pasarea". Tomurile, in cea mai mare parte, se refera la o viata de rasfat gastronomic obisnuita, in chip inge- nios, din ce-i mai ieftin pe piata. Dumitrescu, oaspetele, ia in mind cartea «Retete economice pe timp de razboi" si, deschizind-o la intimplare, citeste: morun gatit eco- nomic. Batrinul se invirte in jurul lui, respiratia Ti trideaza oboseala, lentilele mici ale ochelarilor te fac s4 te gin- desti la doua gauri de soareci. De ce neaparat de soareci, © greu de spus. — Cineva s-a ocupat de toate, spune mindru batrinul, incit nu-i este prea clar daca se refera la cei care au scris cartile sau la el, omul ce le-a adunat. Volumele cu sfaturi practice abunda. Linga ,Manualul barbatului perfect" de avocat Miron Lengheriu’$i ,,Etica” de Aristotel gasesti ,Lecturi rapide, Metode germane garantate" si ,,Lecturi lente. Curs danez garantat". Apoi ‘Taiem porcul — ce facem mai departe. Invatatura din or, ,,Trup si suflet. Scrieri pentru tineret’ de dr. H. vinsohn, Hortus deliciarum” de Herrada de Lan- dsperg, Cum s& urci o scara fara efort’, un studiu bine documentat din care rezuité ca nu se poate urca o scara faré efort, ,Cum sa traversezi un oras singur’, Cum ajungi la intrerupator pe intuneric, ,Cum se constru- leste 0 niga", Cum pofi sa fii din’ nou tindr, ,Sexul, blestem sau ‘necesitate. Manual de luminare a junilor’ de Maria Cucu, invatatoare decorata, ,,Trepetnicul cel mere sau ce inseamné cind {i se bate ceva si undeva". Nu e nevoie sa fii un specialist, daca se poate vorbi cumva de un specialist in cazul unei colectii atit de di- verse, ca s8-{i dai seama ca stapinul bibliotecii a fost 0 persoana cu fler in chestiuni de anticariat. Scindura rafturilor se indoaie sub greutatea enciclo- pedillor, a seriilor tematice,-2 ae profesionale. Gasesti’ sfaturi pentru vopsitorii de , pentru dela- tori, pentru cei care vor sa urce pe un munte iarna, in- dreptare pentru scris romane, scrisori anonime, memo- BENEDICT GANESCU Desene de tli, protocoale pentru activitati diplomatice si scheme de speech-uri, colectia intreaga a _,Distractiilor in socie- tate", cu anexele si reeditarile, indrumari autorizate in cami destinate tratamentelor si interventiilor medicale in absenta medicului, Un titlu interesant e Cum sa+ti scoti singur splina", un altul dezvalule cele o suta de feluri in care poti $8-ti’ plombezi, ca dentist amator, maselele. Un tom scund si gros te invaté Cum sa distrugi o idee”, un altul, numai_piele si ferecaturi, te indeamna s2-ti cunosti caracterul.Cartile colectind cugetari se numara cu si tele, in toate limbile pamintului, iar invatatura lor tin in esenfa, o norma simetrica. Daca, de exemplu, citesti intr-una din ele ca ,Omul chibzuit pune ban peste ban", vei afla, cu siguranta, intr-o carte la fel de inteleapta, »A_gramadi galbin prasté galbin, nebunie mare iasti". Dumitrescu, oaspetele, umbla din camera in came! Unde ar trebui sa se afle un pat,vede un sifonier fara usi burdusit cu tiparituri, peretii au’ un singur rost, sa sus- tina ori sa sprijine etajere, rastele, dulapuri, scrinuti si lazi pline cu cari. Gasesti carti peste tot: in baie, in ca- marile cu usile date de pereti, pe jos, in teancuri aliniate ca_soldatii. — Cum va numiti? intreabé pe neasteptate batrinul. Dumitrescu_urla: — Dumitrescu. : — Am cunoscut un Dumitrescu, face nostalgic batri- nul. Prin ‘905, Era ministru de finante... — Afi cunoscut un Dumitrescu in 1914, spune ceta- teanul care a venit s& vada o biblioteca de cari utile, stare perfecta. Un domn bine, subsecretar de stat. li se- man, s-ar parea, foarte mult. Pe urma inca un Dumi- trescu, in 1924. Acesta era ministru de razboi si, fapt cit se poate.de interesant, fi seman si lui. Un alt Dumi trescu, pe care |-ati cunoscut prin 1932, era sef de cabi- net {a’ interne. Inainte de al doilea razboi mondial, ati cunoscut un Dumitrescu, adjunct la finante. Citiva cu numele de Dumitrescu insé v-au sodpat. Unul era hamal si a murit exact in anul cind primea numirea subsecreta- rul de stat. Un altul, fierar, mai traieste. E pensionar, sufera de catar la stomac §i vecinii il cheama sa le re- pare robinetele de la baie. Pe Dumitrescu, plugarul din Gradistea, s-ar parea ca nu l-ati intilnit niciodata. Acesta era taicé-meu. 2 ‘AS vrea SA ofer biblioteca unei persoane de incre- dere, hotaraste batrinul. Ma intelegi? Cuiva care sa aprecieze tot ce e in ea. Vizitatorul Tl asigura ca intelege. Batrinul vrea sa fie sigur ca tinarul a priceput exact fondul problemei. Tind- tul, ori mai bine zis, cetateanul imbracat in haine de gate, spune o& fondul problemet It Intereasaza in primul ni Cind doi oameni isi dau atita silinta 4 se faca intelesi, ei cauta sa se mai intiineasca. Pentru batrin, vizita unui om care arata anume curiozitate pentru cartile sale in- seamna aproape 0 solutie. O gindeste si chiar o spune, dar tinarul nu promite sa revina. De fapt, pleaca fara sa spun nimic. E ca si cum un film se rupe in scena cind urmeazd a se lamuri ceva important. : Continua sa fie foarte cald, iar strada continua s& ra- mind. pustie, ‘ $i toate acestea se petrec in mai putin de o ord, intr-o casa veche de pe strada Ghiventului, fosta Empedocle.nu prea vesela a Atrasi_ de afigul scris cu litere mari, trecdtorii se abateau din drum si intrau in incdperea puternic luminata. Acolo, pe perefi, sub aplicele cu brate lungi, se aflau zeci si zeci de desene in tus, pe care ei le priveau cu atentie si solemni- tate chiar, Ceremonialul se. desfisura intr-un salon’ al caricaturii. [ntr-un sa- Jon al caricaturiii in care nimeni nu iz- buenea in ris, asa cum ar fi fost de ay- teptat ‘conform celei mai elementare lo- ici. Este adevarat ca existd gi reacfii: mai subtile decit risul propriu-zis, c& In fata unet caricaturi rafinate putem trai un moment de amuzament interior cu ni- mic mai prejos ca intensitate afectiva decit hohotele cele mai rasundtoare. insa, in cazul despre care vorbesc, dese- nele insele, privite fie si cu bunivointa, se dovedeau lipsite aproape complet de umor. ituatia aceasta este mult mai raspin- dita decit s-ar crede, Exist in viaya noastr cultural 0 mare cantitate de umor fri umor. Nu am la indemina statistici si, dealtfel, nici nu mi erijez in specialist, dar in calitate de consumator de culturé — si cine nu este astizi un asemenea consumator? — nu pot si nu observ c& intr-un spajiu spiritual tutelat de amintirea unor personalitati ca 1. L. Caragiale sau Constantin Tanase, risul adevirat, adic& risul tonic, rdsundtor, Congresul culturii, Pretutindeni cloco- teste viafa, apar situagii pline de drama- tism dar si intimplari ndstrusnice, de un haz extraordinar, iar in vremea aceasta diferiti caricaturigti deseneaz’-mereu aceleasi insule pe care se afla cite un naufragiat si cite un palmier si mereu acelasi coy de hirtii in care un birocrat cu chelie — neaparat cu chelie — arunca teancuri de cereri. In filme isi face loc tot mai mult un alt gen de surogat de umor si anume umorul sfatos si vulgar, care nu mai are prizd — sint convins — nici la matusile operatorilor de la ciminele culturale, mitusi intrate in sala de proiectii pe gratis si ayezate in primul rind de scaune de Tinga ecran. Cum s& rizi ur- mirind — cu alte cuvinte cum s& iei in serios? — gagurile, fic ele si .eastman color", cu giste care ies pe neasteptate din cosurile finute conspirativ sub brag de pasagerii unor autobuze de fara sau cu femei matahdloase care tin 0 mind in sold si se cearta mahalageste? S-ar putea crede c& in teatru — ruda aristocraticl a cinematografiei — nu se ajunge la o asemenea desconsiderare a spectacplului. In realitate, inst, in afari de tot felul de comedii ridicole, cu olteni sau fara, aici mai sint folosite pen- tru indeplinirea planului la ris si diferite piesete frantuzesti de mina a paispreze- planeta. La radio si televiziune, unde umorul are inck o anumité tinwta, gragie unor tineri autori de azi ca Lope de Vega si Molitre, moda umorului care nu te face si rizi, ci s& rosesti este adoptata in ul- tima vreme cu tot mai mare interes. Un loc aparte ocupa, in aceast_ privinga, cupletele, rostite cit mai explicit posibil, ca pentru copiii retardaji — la televizor nu lipseste nici acea miscare a degetului care inseamnd ia aminte!” — si cu- prinzind ironii c&znite la adresa celor ce intirzie la serviciu, a sotilor care declard sojiilor c& trebuie si raming la sedinya desi in realitate isi petrec dupd-amiaza la restaurant, a locatarilor de bloc obis- nuiji s4 creasc4 animale in balcoane si asa_mai departe. Situatia mi se pare de’ neinjeles inacceptabili mai ales in literat Verbul presi ride minzeste", ride in pumni", ,a-si ride in barba", ,a ride pe sub mustaji", ,a ride la cor % a izbucni in ris", .a pufni in ris", .a se umfla de ris", Ja rid crimi™, .a se tavali de ris”, wide shade oa tide cu pofta", a ride din toatd inima”. Exist, agadar, in acest colt de lume si talentul de pune cuvinte de spirit si dispoziia sufleteasca potrivité pentru a le recepta. Cum de nu p&trunde in li- seint ride intra in nenumérate ex-_ ALEX. STEFANESCU umoristicd propriu.zisi glumele devin deodaté fade si minore. Ironia taioasa si precisa ca laserul, jocul de cuvinte nastrusnic, expresia plind de pitoresc — adic& toate acele instrumente ale umo- rului de care dispune orice om de pe strad& si pe care mari nostri scriitori le-au perfectionat de-a lungul secolelor — rimin strdine autorilor de cronici ri- mate, de foiletoane, de epigrame. Fard indoiala cA in fiecare dintre do- meniile pe care le-am trecut in revista exist. si reusite in materie de umor, ins de data aceasta am urmarit cu pre- cadere expansiunea de o amploare fara precedent in falsul umor. Care este ex- -plicatia acestui fenomen? Dupa pirerea mea, principala cauz4 const in ruperea de realitate. Mari umoristi — -deauna si de pretutindeni — s-au impli cat cu intreaga putere de creatie in pro- blemele lumii in care au trdit Chiar s1 autorii de umor fantezist, absurd sau abstract au creat un aseme- nea umor nu din lips’ de ocupatie, ci ca o reactie plind de vitalitate la o anu- mit stare de lucruri. Viata, cu inepui- zabila ei varietate de situajii, viata de zi cu zi, din jurul nostru, oferd surse de inspiratie suficiente pentru orice artist — cu o menire clara a actului creatici sale. Menirea de artist si de pedagog, in sensul cel mai inalt al acestui cuvint, care n-are teratura “umoristict aproape nimic din © legatura cu sictitorul obicei_de-a moraliza al domnigoare Cucu. mai eficient in plan educativ decit orice cea — de preferinta din secolul trecut, "a verva popular’? Curios prelegere de morala, trece printr-o ca si nu cuprinda vreo referire inconve- este c& in unele romane sau poeme de eriza, cum observa chiar un scriitor a abil la modul cum se traieste a7i pe valoare patrunde. fnsa in literatura UN EVENIMENT: Daca neam apucat si facem categorisiri, am putea spune, printre altele, ca tot ce exista in lumea mare, dar absolut tot, se poate imparti in ceea ce stimeste hazul si in ceea ce nu-l stir- neste. Ce intra in fiecare dintre cele doua emisfere, e alta treaba. Dar e sigur c& desenele lui Stefan Popa-Popas, nu au loc in pri- mul compartiment al impartelii noastre. La o uitatura - e nece- saré una atenta - ele pot provoca cel mult un ha!“ singular, dupa care, chipul privitorului poate deveni oarecum zimbaret. Oarecum. ‘ Recenta si complexa ,,personala‘ a lui Stefan Popa, localizata intr-o frumoasa sala a intreprinderii ,Electrotimis* - locul de ingi- nerie al autorului - subliniaza, pe ling’ certele calitati ale tinaru- lui grafician ~ care pe ici, pe colo, se mai risipeste si in gratuitati ~ un fapt ciudat. Avem sub ochii nostri o lume cu problemele ei dure si acute, dar o lume inregistrata de retina unui bonom, a unui artist care atrage atentia asupra unor lucruri grave pe care le semnaleaza, facindu-le cu degetul in timp ce le spune: ,V-am prins, nu fiti rele!“. Si atunci, ele nu mai sint rele, se string ca nigte arici surpringi si ne asigura ca sint solvabile, ca problemele problemelor lor, adica segregatia, tendinta de acaparare, deterio- rarea naturii si a spatiului vital, egoismul si multe, multe altele, ar putea fi rezolvate si anulate daca toti oamenii lumii ar avea sufle- tul bun al lui Popas, chiar daca si-ar numara virstele dincolo de cei 28 de ani ai lui. La vernisajul timisorean au fost oameni multi, colegi din intre- prindere, confrati, gazetari, scriitori, oficialitati, intr-un cuvint prieteni. Au fost foarte multe fete. Pentru cine or fi venit ele, fe- tele? Pentru Popa? Pentru lucrarile lui? Inclin sé cred ca pentru el, deoarece creatiile acestui tinar pe care trebuie si-l memoram, sint mult mai mature decit autorul lor. GIUSEPPE NAVARRACRONICA (NE)DRAMATICA AL. CORNESCU »sPLOSNITA* Dupa incheierea spectacolulul, la vestiar, doud plognite in haine negre, camagi albe $1 cravate multicolore strimbau din nas: .Ce risipa, dragi, de personaje! i pentru ce? Care-i mesajul? Tocmai am vazut ala — cum fi zice? — cu balansoarul: numal dou personaje, dar cite idel! Pe cind aici, mult vinzoleala pe scena pentru mai_nimic...’ Sa fiu lertat daca incep aceste insemnari cu micul dialog — da, dialog, flindea cel de-al doilea aproba de zor folosind cunoscuta interjecsie: thi! —, pe care lam surprins in timp ce agteptam rindul la garderobi ca si-mi iau paltonul. Ma gin- desc, insa, cd neatengi, cei doi n-au sesizat cum trebule, ceea ce prezentatorii re- petau mereu, anume ca pofi ride oricit, atita vreme cit ai impresia ca nu despre tine este vorba. Idee pe care, dupa cum se stie, Maiakovski o imprumutase de la Gogol, care, in finalul ,Revizorului*, ti avertiza pe cei aflagi in stal ci rid de ei in- sisi. Faptul ca n-au sesizat acest detaliu poate fi pus, insa, si pe seama prezentato- tilor, actori tineri, fermecatori, care au fost foarte elegangi in interpretare, dar au avut_pugin causticitatea necesara. Cit priveste piesa, ea-si pastreaza actualitatea nestirbiti, desi ne apropiem ver- tiginos de anul in care, potrivit aprecierilor lui Malakovski, obiectul satirel arf trebuit sa fie depasit (def futurologia este o sting care a aparut cu mult mai tir- ziu!). Nu-i nimeni de vina, in afari de el insisi, c& Prisipkinil pus pe capatuiala, in loc si fi disparut, prolifereazi continuu; de asemenea, Baianil care dau Prisipki lor lecpii de cum s& se poarte in societate. E adevarat, nu-i mai invafi tango, ci rock, muzica n-o mai asculté la acordeon si balalaica, ci ia casetofon cu orga de lu- mini (atagat la magina personala) sau chiar la videocasetofon, ambele hi-fi. In or: nizarea nungilor, eroii lui Maiakovski sint nigte dulci copii fara de izatorii din zilele noastre ai unor nungi cu dar, lar manicuristele s1 coafezele din familia Roza- lia si Elvira Renaisance nu sint decit niste naive fa de demnele lor urmase. 's& zic asa, autorul a vazut in perspectiva, dar nu si-a co imagina cum si in ce masura va evolua insecta. De aceea, ‘ci unora li se pare fenomenul plosniga depasit, desi plosniga nu numai ci n-a disparut, dar, dimpotriva, a dobin- dit proporgiile corespunzitoare erei cosmico-nucleare in care ne aflam (chiar daca nu stiu exact daci printre vietigile purtate de navele spasiale s-a aflat si 0 plos- niga, dar n-as vedea nici de ce-ar lipsi de la asaltul cosmosului aceasta insecta cu singe atit de... uman!). Oricit ar parea de curios, civilizatia moderna, atit de anti- septic’, este gi ea cit se poate de favorabila dezvoltarii regnului plosnifa, atit pe plan material cit sl moral. §! aceasta va diinulatita vreme cit vor exista i diferif risipkini, a ciror supremd fercire este si se scarpine, pe cit se poate de o statule din casele mai avute ale altora, cit mai departe de locul lor si de conditia lor fi- reasci, desi, oriunde s-ar duce pe lumea asta, daci e si aibe plosnige, le poarta pretutindeni cu ei in lada. Si-mi este greu sa le prevad disparigia, in orice caz, dis- paritia spontanee. ‘otusi, e bine ci ne despargim de Prisipkini rizind. Dar ne despargim oare? $I ind? Teatrul Nagional bucurestean a facut mult pentru a ne da senzatia unei despar: tiri in hohote de ris de asemenea fantome in carne si oase, ceea ce este pe deplin reconfortant. La aceasta a contribuit echipa unor remarcabili actori de comedie, care, sub conducerea regizorala a lui Horea Popescu, s-au numit Dem. Radulescu, Gheorghe Dinics, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Draga Olteanu, Radu Gheor- ghe, Cristina Bugeanu, Simona Bondoc, lon Henter, Marian Hudac, Gheorghe Co- Zorici, Didona Popescu si mulsi, mulgi algii, cu togii foarte buni, foarte SP foarte in verva, dar avind, in afara primilor dol. cu un strop de virulenga mal fin decit cereau personajele. Or, plagnigel pun 1 past de elegants pamfletulu, ascugimea polemicii si, uneori, chiar de verde de Paris*. Ea trebuie str — atengie — plosniga, chiar strivica, lasi urme pe perefi... 0 vazuradm si pe astal... Repede ochire de POLIFEM ~ Daca umorul in viefa este de dous feluri SB inch ous cu un zimbet cald, de felul inti’ si felul doi, la televiziune este si ei —_recunostin{ realizatoriiprimului serial voluntar si involuntar. Cel voluntar: Planificat —romanesc wiziune .Lumini si Umbre™ si cu saptamini inainte, discutat, repetat. retw- $4 ne facem ecoul unui telespectator, care mea: Mira placut atit de mult serialul si ales personajul .Sapte traf. inet ag dari ceilalti sase fragi ai acestuia sa fie in at, stlzat, aprobat si in sfisit vieionat, mai jesatura dramatical” ales simbata si duminica, Cel involuntar: Ase ‘meni unui mitiapod. Qricite picioare ‘-ai ¢aia, tot mai gaseste unul-doua, cu care sa se sire- clus! coare pis-pis. pe cele unu-doua canale - x levieiunit aproape in fiece zi Za Cite ceva despre umorul programat. De exemplu, pe 16 mm. Autor, Marin Traian. Uneori bun, aspirind catre foarte bun, hitru, acidalat, ironic. surizator. Alteori. de servic, sec petivit, banal, logoreic Prea mult text Spnjinitor de imagine si de parce nu s-ar cu- hnoaste c& vorba lunga @ saracia imagini, ve- dem saptimind de saptomind aceleasi (sau Bltele) mormane de !azi vitate pe lings maga- ‘tne inchise, aceleasi strazi destundate si vi- tine cu Hori de plastic. in shirt, 0 vazurbm si pe astal .0 seri soare pierduta” in distribuyia de ta Bulandra pe micul ecran. Parca tat pe Cheiul Dinbovi fei ni s-a parut mai spumoasé... Aici. tot ce am observat, a fast 3 spectacolul s-a dat in doud seri Caragiale, taial in doua, ca parize. ul, sunca, sau ma rog orice vreti dumnea- woastra, 0 bucaté marp, alta miercuri. sa nu ni se aplece. Poate din cauza asta, spectaco- ul mi sa parut cam (aqit, textul intrerupt uneori de 0 miscare inutilé si cuplul Fartur: diBrinzovenescu parca. era unul dintr-o seard, celélalt din 2 dowa: Incole. nimic de zis, tot mai bine cu un Caragiale ta televizar decit fara el i inchei cu 0 ghicitoare; Cum poate fi semnata 0 montare Ja televiziunea din Doro banji cu numele tui Livia Ciulei in timp ce ‘preopinentul ia premiul Tony” fe Mineapo- 1s? Concursul municipal (Bucuresti) al brigazilor artistice, cu traditionala titulatura ,Avem cuvintul" din cadrul recentei decade a culturii, s-a in- cheiat cu premii si cu pareri de rau. In concursul municipal, desfasurat de-a lungul a doua zile la Clubul |. C. T. B. $i la Teatrul de estrada ,,C. Tanase", au evoluat 24 de brigazi, dupa o’ selectie riguroasi. Textele (desi nu au fost toate noi sau prea noi, motiv care a inclinat usor ba- lanta spre notele de mijloc) au fost prezentate in concurs cu mult mai multa grija. S-a mal facut auzit, cind si cind, ecoul unor vechi incropeli_ EE ———— Unu, doi, trei MARIUS TUPAN “frat Dolanesti, alelei! “as stie ca unul din secretele perenitai -—dinuirt peste veacuri a cintecului popular, ¢ perpetuarea lui din taté-n fiu, din mamé-n fi. ic, de la frate la trate si sora, de la barbat la nevasté ga, Folcloristica perindata pe scend la ora actuala ne confirma acest feno- men pe viu, prin numeroase exemple. $i docs recent sorfi nu ne-au suris s@ le surprindem jin duet pe cele doud soliste Ciobanu, mama i fiied, nici pe familia Vaduva,mama $i fiu, alii exponen) ai cintecului popular in vicu nea difuzait sale modeme, norocul ni i@ scos in cale pe cei trei legendari fraji Dole hescu. $i ined nu oriunde. ci chiar in sala principals a Radiotelevriuni, int-un_specta ol patronat de chiar aceasta institute cultu- ral ce reprezint3 primul canal de difuzare a cintecului popular. Dupa sugestille sali (Mihai Florea, maes- tru de microfon la acest spectacol i-a prezen tat in bloc), primul a cintat Constantin, Ce drept, se gasea intro mare forma. De mult chingile portativlui au devenit prea strime Brigazile RODICA TOTT estradistice, cu finta ratacita printre nori, s-au mai vazut, pe ici pe colo, scalambaieli de comici cu exercitii de biici, dar nu acestea au fost ma- tile.. lipsuri, Ceea ce a lipsit (spre meritul celor prezenti) @ fost vulga- ritatea, diletantismul obosit al textie- filor naraviti, imprumuturile — nici macar revizuite — din programele altor brigazi, anecdotica de almanah aparut intre cele doua razboaie, destinaté sA escamoteze problema- tica realé a institutiilor si intreprin- derilor reprezentate etc. Daca au disparut.e bine. Daca nu vor reveni e si mai bine! pentru el (dacd le-o fi luat in seama vreo- datal), ne-a demonstrat c& poate emite su: fete mai ales din git, pe nas, cu gemete, cd poate cinta in incordare, in tansd, saltarey, cc innoada ritmurile, chiar riscind s& se su- foce. Cu un tub de oxigen prin. apropiere, poate c& repertoriul lui putea fi si mai vast! Pe Nicolae il deosebesti de ceilal\i doar prin coafurd. Ba nu, nu e lipsit chiar de niste particular} din vocea inecata si noduroasa sfichiviese sunete violent-tipatoare sau sisi turi tandru-melancotice. Punctul lui forte re pertoriul Una din piese evocd intinivea ciu- data ce are loc intre un hatrin (care la feje, zice-se, era pui de lele) si un flacdu amaril, care tat n-a avut. $i ca in romanele ‘cu suspans, din varb in vorba, din gifiala in als, flacdul (ce revelatie!) descopera ca batrinul era chiar tatal_ lui. Cintecul urmator ate in centru tot un pui de tele, dar de data asta un flécdu a cérui inima se Imparte inte lana si Maria. Dar, lovitura de teatrul 0 pre- ford pe a wreia. Uite asa, ca sé se. impli- nneascd citerea cu al treilea cistiga” Odatd aparut pe scend lon, am fost fulge- rat de 0 intrebare: dar lonuf? Parc si el, ful Jui ton, cinta in spectacole. O avea teze, nu se simte bine?! Intuind nelinistea_ publiculy, tatalne-a linigtit repede. Fiul lipsea din scena. dar era prezent intr-o romana. Una in care tat8l isi deplingea nefericirea sii dorea otiasier sa aib3 0 alta soarta. lonut isi in treaba tatal, (in cintec, fireste) cind se mai insoara. fon ins&, imbrécat ca un toreador, se plinge c& are mulfi dugmani, te face in numrindu-le anii, aceasta fiind in sa un fel de biestem. Se hucurd c& traieste cu ai s&i in apropiere (0 vedem si noi}, trage 3i un cintec bahic, se laudé ca e mai .oy" de- Git tatdl séu (n-am spus-o noil) gin acest mo- ment reapar frat pentru a-i sustine moral in repertoriu intervine si mama care e fericita @ are trei feciori ca trei bujori. Un mic acci- dent in aceastd euforie generala, fiindcs cint& in tot locul/ $i igi cauté norocul” bucuria se leagd, legendars familie Dolénescu revine in prim plan: .Noi maicd pentru ma tale/ Sintem rBsérit de soare/ Sintem gr3- dina cu flori/ Cinci baioti gi tre surori” tata un amnunt care ne scdpase. Mai departe aflam chiar si numele celor doi baieli, deo: camdata necintareti: Pun si Gheorghe. De surori nu se mai sufld ins o vorba. Cine ste, spectacole vor mai fi: ars longa, vorba latinu lui, Ne putem. astepta chiar la un cor al fami liei Dolinescu Fie si de camera ctRISUL LUMII WILLIAM SAROYAN (S.U.A.) Portocalele — Si te opresti la colt, cu doua portocale in mina, si, cind trece o masina, sA arati portocalele si sa zimbesti, isi sfatui_unchiul Jack nepotul. Cinci' centi o portocala, trei pentru zece centi, do- uaspreceze pentru treizeci si cinci de centi. Vezi 8a _zimbesti cit mai frumos. Copilul. incerca s4 zimbeasca, dar unchiul Jack se posomori. Baiatul infelese cé nu era multumit de zimbetul lui. Se stradui sa rida cu voce tare, asa cum vazuse ca fac oamenii mari cind sint foarte vesel — N-am vazut in viata mea un copil atit de se- rios! exclama unchiul Jack Barbatul ingenunche, astfel cd obrazul sau se afla acum la inaitimea baiatului putindu-! privi drept inochi. rosetta, Spuse unchiul, n-al s& poli vinde portocalele daca nu zimbesti ca lumea. Oameni- lor mari le place foarte mult s4 vada copiii zim- bind. Asta fi face fericiti. Baiatul intelese gindurile unchiului si isi dadu silinta s@ rida din nou, dar acesta se ridica oftind, a§a cum pe vremuri ofta si tatal sau cind Il privea. — Baiete, zise unchiul, straduieste-te sa capeti mina necesara. Altminteri nu vad cum ai s-o scofi la capat. — Lasa-| in pace, interveni sotia lui Jack. Da- ca-i atit de tantalau, o sa gasim pe altcineva sa Vinda portocalele, Femeia fi privea senin, dar tonul ascutit cu care i ataca pe Jack, il sperie. Cum il putea determina pe baiat sa rida ‘cind repeta mereu ca nu sint buni amindoi de nimic si ca intreaga familie e o adu- natura de papa-lapte? Unchiul Jack era fratele mai mic al tatdlui, ra- posat, de pe urma cAruia ramasese, singur pe lume, biatil. Bineinteles ca sotia lui Jack spunea mereu despre raposat ca a fost un om bun, dar nu uita s& adauge ca a murit fiindca n-a fost’ pre- gatit niciodata pentru negustorie. ,Asta-i Ame- Tica, obignuia ea s4 spuna. Daca nu $tii sa-+ti vinzi mara, mori’ Unchiul Jack raspundea: ,Cum pot obliga copilul asta s4 rida? E copil, ce pot sa-1 fac?" ,,Du-I la coltul strazii si lasd-! acolo, Il in- demna ea. N-are ce cauta acasa daca nu’ vinde Portocalele si nu ne aduce bani de mincare, Sa vezi ca de nevoie o sa rida cu gura pind la urechi Copilul plecd. In mintea lui se iveau tot felul de intrebari: Ce sens are sa fii viu, daca in jur totul e putred $i trist? Ce sens are s& te duci la scoala, 4 inveti aritmetica, s4 citesti poezii, sa desenezi tot felul de animale si cite altele? La ce te poti astepta cind stai intr-o camera neincdlzité pind cind vine vremea sa te culci si auzi cum unchiul Jack se cearta neincetat cu nevasté-sa, sa adormi cu lacrimi in ochi si 88 te trezesti cu ele inghetate Pe obraz, sa te imbraci apoi in haine reci, sa iegi afara descult si s4 maninci portocalele, pe care nu_le-ai vindut, in loc de piine? Copilul scoase doua portocale din traista si le teza dar nu se opri. Chipurile celor doi copii se zareau insd foarte bine. Scoteau, fara doar si poate, limba la el. Baiatul sari inapoi pe trotuar $i un gind foarte trist i se cuibari in minte: ce sens are SA stai la colt de strada chinuindu-te sa. vinzi portocale unor oameni care-ti arata limba flindca le zimbesti si incerci_sa le indulcesti viata cu ci- teva fructe gustoase? Pe sosea se zari venind alta masina. Baiatul ri- ica miinile cu cele doua portocale si rise, dar ‘omul de la volan nu-| observa. Apoi mai trecura citeva masini. Cu portocalele in mini copilul le iesi in intimpinare zimbind adaugind de data aceasta cu glas tremurator: ,Cumparati portocale. Cinci centi una. Prind foarte bine la drum. Dupa © masa cu carne gi piine, portocalele sint un de- sert foarte sanatos. Cumparati portocale , sint proaspete si gust Stradanie zadamica. Spre seara mai trecu o masina. De fapt, un autocar mare, cu excursio- nisti. Baiatul zimbi si incerca sa-si miste picioa- rele i te, dar calatorl ge mukumira sa se la el curiosi, il fotografiara gi nu-i cumparara lacs una din portocalele care i se pareau tina acum in traisté ca niste pietroaie. Asta a ridica deasupra capului, cu ambele miini. | se tot. Copilul intelese ca nu interesa pe nimeni paru un veac pind cind zari venind, in sfirsit, o masina dinspre oras. Cind se apropie, deosebi stind la volan silueta unui barbat, iar pe bancheta — din spate pe aceea a unei femei insotita de doi copii. Baiatul zimbi, agita cele doua po iegi, in intimpinare, pe sosea. Vazu fetele lor foarte aproape si schité un zi a mai larg. Prea tare nu putu sd zimbeasca deoarece durea cum- incetini vi- pielea buzelor, subtiaté de f plit. Ajunsa in dreptul lui, m: \ 45h zimbetul lui despre care vorbise unchiul Jack $i _ ¢@ oamenii se uitau pur si simplu la el fara sa do- reasca_nimic altceva. Afara_se intunecase, alte masini nu mai tre- ceau, dar baiatul nu se putea intoarce acasa, Nu-i mai raminea decit un singur lucru: sa stea acolo in coltul soselei, cu portocalele-n mina si sa zim- beasca asa, pina la sfirsitul pamintului. Traducere de T. Holban poate scoate din fire. niu. poate si crveve.. Spre fata usii, repede cu pana pe hirtie uimiti", pentru peste vai de tine! Teri, de exemplu, am invitat la mas clteva inalte fete biserice: dus de dimineaja la Wolfgang al meu — acesta-i este numele mic — si at c& pentru seara am niste invitaji de va: pastravi, fripturd, potimichi in unt, fazan vienez, Desertul va fi compus din tarte, salata de fructe si fructe. Vinul e frantuzesc, rosu Bourguignon” si alb ,Cha d'Isere”. $i. i-im mai spus: ia aminte, vreau ca muzica sd fie adecvata acestui me- Dar el. ce credepi? A inceput SA se scuze, s& Nemaipomenit! Ce mare lucru e s& scrie 0 i. pe lt yuse, tree pe la el sa vad ce face. Orchestranfii asteptau afard, in nervosi, iar el se uita pe pereti nota. .Ce faci, mizerabile?! i-am strigat. N-ai terminat muzica pentru dineul meu? Bucatarii au pus deja friptura la cuptor, iar dumneata iti RUMEN BELCEV (Bulgaria) »EINE KLEINE NACHT MUSIK“ Dumneata, draga conte, cu siguranja ca nu-fi imaginezi cite neplaceri poate avea omul cu muzicienii! E un adevarat chin si ai de-a face cu ci Cred cd ai auzit de cel care ma serveste pe mine, ¢ unul, céruia i se zice Mozart Talentat, ce-i drept, cinta la orice instrument fi cade in mind. Dar, clteodatd, te Meniul va fi, cu aproximatie, acesta spun c& in aceste conditii nu uzicd la friptura? i zdranganea la pian, fara s& fi scris o lar Wolfging al meu clipeste, se face mic, transpira si se apucd si 2mingileasci Am gasit un astfel de rondo incit musafirii vor ramine -am nevoie de rondo, i-am spus, Mie imi trebuie muzici jesert. Si dac& pind la ora sase si jumatate nu esti gata, c irtie! A scris S4 fi vAzut, draga conte, cum ii zbura pana pe ntr-o clipé titlul Eine kleine nacht music” si a continuat cu hieroglifele lui, Muzica, e drept, mi s-i Parut scurta, dar n-am dat atenjie faptului. Eu sint de vind. Ce rusine, mia fost sd trdiesc asemenea scena! Muzica, la peste, a fost atit de ri- pili incit Prea Sfintia Sa Cardinalul, s-a innecat cu un os. Ceilalfi au inceput im. diat i discute, sustineau cd la Salzburg au apérut obiceiuri stranii, c& ei au fost in loaté Europa dar o asemenea muzicé iute, la peste, n-au auzit nicdieri, Abia ajunsesem cu friptura la jumatate cind muzica a devenit mai lejerd si sx oprit. In primul moment am crezut cu tofii ca © vorba de o scurté pauzi si chiar um privit spre orchestra amuzafi. Dar muzicanii s-au ridicat in picioare si s-au in- clinat-in fafa noastra, de plecare. Ce rusine! A trebuit s& mine&m puiul gi desertul muzica! in cazul acesta, te intreb, ce rost mai are si-i plitim pe compozitori? Traducere de Antigona Grecu ~ Tine-I putin, mama. - Cit? - Pina cind devine major. —. E. SUKAEV (U.R.S.S.) 121 Ee ee = $i acum un cintec impotriva acestei civilizagii a maginismului excesiv, care nu are alt scop decit sa striveascd omul. yey any ee. oa Sey TH LUMII CEE DE TOATE. ZILELE Pentru cei care vin in contact, in mod curent, cu desenele lui Sempé, el este, pur si simplu, caricaturistul admirat, cautat, publicat gur, in apropierea mesei de lucru, cu un raft doldora de decizii elo- gioase. Pentru un sociolog insé, Sempé este un caz aparte. El este ras- punsul (unul din cele posibile) la intrebarea: ce este viata noastra de sa, azi dupa azi, din caricaturist, Sempé a intrat in rindul croni- ra sa, cel putin o latura a ei, ne pune imperativ in fata exis- tentei lumii contemporane - ai carei martori si co-autori sintem - va- .Zuta prin intermediul acelor fapte sau conjuncturi care constituie com- Ponente definitorii, chiar dac&é nu intotdeauna onorabile. Dealtfel, toc- mai racilele, naravurile sau actele nesabuite il retin pe Sempé. Si e nor- mal sa fie asa, caci el este constient de datoria sa de a contribui la asa- narea unei atmosfere impinse la o atare tenga incit seamana cel pu- fin cu 0 groapa pe care omenirea si-a sapat a, dack nu chiar cu un sac cu pulbere. Razboiul, excesul de tehnicizare, a area, angrenarea intr-o existenta ce tinde sa devina imposibi doar citeva din temele pe care cronicarul francez le sul u fiecare nou desen al sau. Virtuoz al minuirii creionului nitei, Sempé, cu aparenta spon: taneifate, compune scene cu nenumérate persgnaje, imagini ample de orase sufocante sau, i desernie, fr toate artistul este ui- mitor ca siguranté, stint entivitate. Personal, ma simt mai putin apropiat de ades ce sla texte ce insotesc desenele, insa, r, nu ‘Se hazul. Si, dealtfel, parca spuneam de la finceput, c& S ia, ta primal dads ox cronioar, Tocului de la predecesorii sai, el i-a adaugat creionul stapi- nit de i Ge. at maestru intr-ale desenului. ASS bun si, cit de cit, folositor. RADU IONESCUVAZUTE CU OCHIUL LIBER PAGUBA-N CiSTIG Salgjenii se pling pentru faptul c&, Ia platforma de deporitare a utlajelor si instalatilor apartindtoare Intreprinderii de electrocen- trale Zaléu, materialele si utilajele se balacesc in apa si noroi, lo- cul de depozitare fiind mai mult cimitir de fier vechi. Moftuti! 8 fie. dumnealor séndtosi: p&i, daca ar sli cit de strasnic sau prote jat materialele vecinii lor din jud. Cluj, de la unitatea de prefabri- cate a Grupului 7 santiere, n-ar mai scoate 0 vorbulit3. Au in stor la adapost. de vreo doi ani, 17 000 metri patrati PVC. 900 cen- turi de siguranga, 1 200 pelerine de ploaie.. 6, si dacé le-au tinut ia adapost, la ce lea Toles? Ca tot nu mai sint bune de nme sau apréape.. lar daca ar alls de isprévile bistrifenilor, chiar c& fe-ar veni inima la loc: numai sub soproanele LLF. Bistrija se as cund, ronjdite de rugind, sumedenie de benzi trensportoare, ma sini $i utilaje pentru sortarea fructelor, aparate de preparat sifon, autovehicule i temorei. Majoritatea n-au fost folosite de cind le-a dat nastere mamica for, fabrical’Au imbatrnit (mare minune ca nu lea crescut barbal) la adapost, iar acum sint tocmai bune si le recolteze tinerele mladije, pentru a-si indeplin’ planul Ia fier vechi. Dupa cum se observa cu ochiul fiber, faptul cd au stat sub soproane mu le-a fost de folos nici eit o frectie la un picior dé lemn! Asa ca, dragi sélgjeni, fruntea sus! La dumneavoastra pagube-1 mai mic8: macar n-aji mai cheltuit bani cu depozitarea. Puteti sé V8 felicity si s8 va acordayi_ prime! BARBIERIT CONTRA... TUNSOARE Duinittu Nicusor din Craiova, de profesie fra, aves dificultati de vedere, parul impiedicindu:l s8 observe cu ochiul liber pe un- e-| purtau pasii. Sia cautat salvarea la frizeria din str. Reforma agrar, numat ca — pina s& tunda fizerul — |-a barbierit el pe imeseriagul in halat de... 875 lei, aflai int-un sertar. | s-2 pregatit un serviciu complet! La... zero! D’ALE EDUCATE! Pind la inceputul trimestrului IV. din “82, cooperativele agricole de productie si asociatile legumicole interconperatiste din jud Tuleea au tras clapa elovilor: au uitat sd-i mai pléteasc® pentru munca prestat8. Entuziasm-entuziasm, dar s&-i trimiti la plimbare dupa ce au pus umarul s& ajute, mu are nimic comun cu efica si echitatea, Ca sa nu mai vorbim despre aspectul educativ al celor in culpa. Alt insa s-au indurat sa se scotoceasca prin punga, dar $-ail purtat cu pustit de parc ar fi fost la piat& elevil Scolii g nerale ne 2 au fecoltat 14 tone de siruguri iar Asociatia viticols Somova i-a platit doar pentru... dowa tone... Nu stim ce @ fost in mintea ,tirgovetilor” din Somoval Gere, nu au priceput c& valoaree morala “a trasului pe sfoard este mult mai mare decit cee mateiala a 12 tone struguri PACALEALA PRIN SEMNE Turigtt rétdcii prin pérjile comunei Stulpicani, jud. Suceava, se ‘jung into intersectie, dau cu banul.. Un timp, sau inte prin viu gral la cetafenii din comund, daca nu-si doreau s& ni clectric3, .sirind” peste un trafic feroviar atit de incdtcat, ce Jeaga Ploiestii de Buzdu. Entuziasmul realizarii unei asemenea lu- crari 2 atins cote inalte la inaugurare, cind ceferisti' cu mic cu mare, au venit s& asiste la izbinda lor. Desi dotaté cu aceleasi nu: mar de cai putere ca si suratele ei din ciccuitul feroviar locomo- tiva gamiturii a duduit neputincioas8 chiar de 1a primi metri ai urcusului, néruind toate speranjele euforicilor ceferist Cercetarile ulterioare au demonstrat c& panta abrugta, sbsenta -unui_cimp de demaraj, vor impiedica pentru totdeauna folosirea acestei pasarele... de milioane. Sigur, ar exista totusi 0 variant’ pentru acoastd arterd: remorcarea garniturt la mai multe locomo: tive. Numai c3, in acest caz, consumul energiei ar depasi cu mult alanificarite regionalei, Calea cea, mai economicoas® de-acum e ca pasarela s& rémind, tristd si neatins’, in... aer VECINA, DRAGA VECINA! Impiegatul Liviu Gotea, de ta staiia Gura Belisi, este o per- soana lind de idei si un credincios nedezmingit al inspiratiel de moment. Mistuit de 0 atractie magneticd. care-si avea polit intr-o casa din apropiere, o eliberat gara de un tren, a asigurat parcursul pentru intrarea celui de-al doilea si a prdsit biroul de miscare Orbit de ochii vecinei, Liviu Gatea a putut fi readus ta post doar de suieratul sirenelor care vesteau ca trenurile asteapta mai de mult la semnale, RECLAME, ANUNTURI, RECLAMATII PLOIESTENE -Executim fotografii pentru fruntasii in productie, diferite as: pecte din intreprinderi cu plata in rate, in numerar, CEC io y ment” (Teleprecizia — Unitatea 23) -Executam foto-color portret si pentru nunji cu program: pra "(Te leprecizia — Unitatea 68) Croitorie modema de pantaloni tineret la Ninel, BL Bc. be .Obiectele expuse se vind in curte” er Doja) love [Executdim comenzi pe talps EPA cu lientului” (Coopera tiva_lncaltamintea” Unitatea nr. 9) Lamers mobilata dou’ fete gaze Ay Telefon 47687" Vind magazie pentru develope rie ier cu 2 usi, telefon 72664 sau strada Razboieni nr 9 prin. pielari” Executdim ascutiri de instr on cuite pentru ma gini_ de tocat® De vinzare capela am (De vinzare aparate su lucrari tot ce se vede" (Strada V up, nw. 2) Coloana infir Yn monument sculptural de genialul Con- stantin Brincusi, tatal_sculpturii moderne” (Gara de Sud) Tov. ospatar Nedelcu: Lucreyia impune primires comenzit numai ‘he de se descoperd. Menjionez cd port un are o consider 0 parte integrala din finuta of ee aceasta rugaminte” lipsitd de stil pro- at oficial nu exist un regulament si certifice rina” (Braseria Continental) 6 1982 am fost seri foarte bine in acest local, sunt de - cazuri.” (Aceeasibraserie) descurca dupa metoda umoristicd devenit& clasicd. de. indaté = 2 Bagov vi fog a se un mou sd mse mal weasel asemenea easca prin cine stie ee coclauri, dar oamenii locului au eo ‘bed -muscularé indicindu-le punctele cardinale, a waibile cu ochiul liber, au trecut neobservate de catr le rumuri si poduri. Le-am ardtat noi si au ramas impresionayi... Ba, Chiar au mulumit redactei pentru sprijin Cu placere! Speram sa fu top ered sci hows. oven gi ate tren, deck 9 le arata lipsurile celor de la Directia i si poduri Su- ceava CRESCATORIT oe rn q Subsolurile a 37 blocuri de pe ales: Bue din Craiova sint aproape inaccesibile. De asemenea, la alte opt blocuri, subsolurile nu au fost racordate la canalizare, pentru evacuarea apei acciden- tale. Au focatarii apa berechet. Pind ii vor da o utilitate preci (c&ci s& scape de ea nu-i chip), nu se pot plinge ca le lipsest {i {aril nici iarna METAMORFOZA 0 mind de flac8i entuziasti si talentati (ce-i drept e drept). din Tulcea, au dat nastere formatie’ instrumentale Accent”. Au fost aplaudati, felicitayi, pupati... care felict’ri si pupaturi in fata fron- tului au facut mari st pretenjiosi, asa cum se intimpll cu toti cei care nursi mai incap in propria pile. dup un polonic de succes au. in oe de grup ue — verbal in seis — Group", Cups cum ne avertizeaz’ un atis al Casvi tieretuius din Tulcea, meta moffoza este mult mai profunda si vizeazd insdsi identitatea .groupului", poartd buletin de... Country Rock Progresiv Folk” Ghi- veciul linguistic de pe afig este condimentat si cu denumirle strainesti ale instrumentelor cu care se produc artist: ,keybo rds”, drums”, -twelve-strings” etc. Ne-am dat naibii de tot! MILIDANE IN SUSPENSIE Odata cu dezvoltarea combinatului petrechimic Teleajen, mane wele vagoanelor intre stale Ghighiu-Dimbu-Ploiesti Est-Teleajen au devenit tot mai anevoioase, motiv pentru care Sectia L4 Ploiesti @ hotarit sa construiascd 0 pasarela, in lungime de 1 km Se realiza asttel o arterd modema, dotaté cu semnale si rejea 14 ——.Paharal cv ap& plin de yj (oare de unde?) eu si comesenii fi ind barbaji au ramas surpring! de revoltayi, Dar cu microhii ce ta: cem?" (Aceeasi braserie) PAVEN A. OMUL DE ZAPADA: - Asta CITATE SURESCITATE »Majoritatea acestor edificii da- teaza din epoca interbelica la care s-au adaugat construclii succesive, cubiste, si moderne, creind un com- Pendiu’ urban valoros.” De aici la Adriatica e cale destul de lunga, spre orice punct ai apu- ca-o. Mai bine de 200 de statiuni turis- tice concentreaza pe acest litoral un compendiu de frumusete naturala, perle de arhitectura veche, culoare locala plina de farmec si o' baza tu- ristica recreativa in expresie, mo- derma in continut si comoditati. »Numele unor insule ( asezari (...) nu spun mare lucru, dar imaginile lor sint ,carti postale", de vis dominate de albastrul Adriaticii si_al cerului pur, intr-o natura pling je culoare in care oamenii si-au in- is culorile existentei lor secole 4 indul.” la piatra seaca, a inaltimilor cu iarba aspra (ca orice versant me- iteranean) muntii se-mbracd deo- data la ,mirosuf* apei in trene de chiparosi, ulmi si mesteceni". (Dorin lancu, ttinerar jugosiav, — ALMANAHUL AUTO 83) cerbul, lopatarul, cocosul de munte au epocile de vinatoare toc- mai in perioada de imperechere, Aceasta se explica prin faptul ca in restul anului ar fi greu de des- coperit, observat si vinat corect dar si prin aceea ca frumusetea vinatorii la aceste specii consta tocmai in a le urmari in timpul imperecherii" (Va: jaugu — Ce vinam, cind vi- nam — Almanahul satelor, 1983) ~Acest_ sat (romanesc n.n.) € 0 adevarata expansiune a vietii etnice, revarsata intr-o ampla doctrina des- pre om, societate, lume, despre in- tregul efort al generatiilor trecute si prezente de a prelungi o traditie, o actiune a comunitatii rurale, a tutu- ror celor ce alcatuiesc satul, ca o colectivitate inchegata”. (V. Vetiganu-Mocanu — Manuscrisele satelor — ALMANAHUL SATELOR, 1983) vine la primavara!Toate discutiile despre intiietatea desenului ori a ideii de caricatura sint fara obiect, intrucit, la un caricaturist de marca, desenul e o chestiune de adecvare a mijloacelor la scop $i adecvarea aceasta se intimpla fara prea multé tocmeala. O caricatura pusa pe o simezé de grafica pentru calitatea liniei nu face doi bani daca hazul ei @ spalé- cit. indeobste avanseazé problema prioritatii desenului unii priceputi in desen dar cu un simt al umorului oarecare. Un om daruit pentru caricatura stie sa-| amuze $i pe cel mai scorfos estetician, ca abia apoi sa-] puna in situatia de a se intreba asupra facutului, asupra me- canicii gindirii comice si, din aceasta, asupra felului desenului. La expozitia lui Nic. Mirodone - Clubul Casei de culturd a studen- filor din Bucuresti - trebuie sa incercém o lamurire a raporturilor din- tre desen si viziunea ironicé pentru c& Mirodone e student la Institu- tul de arte plastice Nicolae Grigorescu" si, cum se poate banui, Rersoana cu un desen scolit, cu o find sustinere teoretica. Putini sint Caricaturistii cu studi! superioare de grafica, iar cind se dedau carica- turii, putini din ei izbutesc sé se dezbrace’ de unele prejudecati uni- versitare in ce priveste umorul. Mirodone este un observator innascut al absurdului cotidian, al catastrofei fara anunf. El - cum spunea Elu- ard - este unul din ,,fratii care vad" in contul nostru, unul din melan- colicii surizatori din clipele cind sare sa se aleaga praful de tot si de toate. Ca sé intelegem mai bine cum devine - vorba lui nenea lancu ~ treaba aceasta cu primatul desenului la un caricaturist, sA bagam de seama ca expozitia lui Mirodone se deschide fara nici un desen, cu 0 oglinda, semnata eeblgacgety See $i cu observatia tipica: ,,Fara cu- vinte". Omul vine in expozitie pregatit s& rida si aflé cé humorul sau lipsa de humor a lumii @ ceva ce-! priveste. Oglinda Ti zice $i cum @ 91 $i ce-i inféuntrul fiinfei sale. In fafa unei oglinzi, orice fel de public se imparte net in doud: un public bun pentru caricatura $i unul indi- ferent. Numai publicul bun va observa c expozitia se termina cu un splendid desen-idee, lucru de gratician autentic $i de caricaturist au- tentic: un mar spinzurind de o craca, dar un mar in bikini! jteva zeci de caricaturi ce nu se prea pot povesti, fiindcé o povestita e didactica pura ori meritul caricaturistului de e c& face didactica impura, ca aproximeaza acolo unde toate ar fie clare $i constituite. Specialitatea lui Mirodone este exa- in termenii firescului. El stie s& scurtcircuiteze situafii incom- patibile altfel, de unde surpriza $i plécuta buimacealé a celui ce-i vede desenele. Adicé: ,,ia te uita, domnule, ce-i mai trazneste astuia mintear* Cum Casa de cultura a studentilor e numai a studentilor, s8 conve- nim la ideea ca dingii au - pind la deschiderea unei galerii numai de caricatura ~ privilegiul expozitiei lui Mirodone. Cit despre o galerie a caricaturii in Capitala, iata un gind ce merita luat in consideratie, dat fiind multimea tinerilor, indeosebi, ce-ar avea putinta sa-i dea notorietate. Poate ca printre proiectele revistel ,,Ur- zica" TUDOR OCTAVIAN — PENTRU STRAINATATE, ABONAMENTE. NICULAE STOIAN, Perec sef, a eco ae PARTAMENTUL EX. COLECTIVUL DE REDACTIE: MANOLE AUNEANU, Redactor sef adj., GH. D. CON- a aCe WR 2 IP-OBOX iat--i27, STANTINESCU, ILEANA GARBACI, NICOLAE GAR- LEA, LUCIA ILLES, ROMEO ION, A. POCH, ION TIPARUL EXECUTAT LA TIPSIE, |OSEF TOTH, RODICA TOTT, MARIUS TUPAN COMBINATUL POLIGRAFIC «CASA SCINTEII» (44601) 15TICLEANU Oi fi eu Trésor (comoard), dar si dsta prea multé camétd ia. Stadionul e un vulcan (Cristian Topescu) TEASCA Cartonasul galben sau Jina la Bele STANESCU Nationalii mei, olteni de soi, ce m-as face fard voi?! wet Colaj de GH. D. CONSTANTINESCU si EMIL COJOCARU