Baas DEBITELE DE TUTUN DIN CAPITALA IS! IN- CEP PROGRAMUL LA ORA 6 DIMINEATA. FARMACIILE, IN SCHIMB, SE DESCHID SUUN CeAs MAIR: PINATTIFACIRETETA, RABDARE SI... TUTUN! ‘AUREL BARANGA FABULA / ILUZIEI Se-oglindeste luno-n baled, ‘Mediteasd un mormoloc ea sb vezi ce nenoroc! De pe botta cea inaka A cézut lo minen bolté. Sem acuma loolaté fn ocelos loc». lar "MORALA nue alta: Confundo bolta cu bala. * POH a Cea on Fat = sossscecavcconsees QIETERMEEIND oeenseeenscsonssces DRAGOS ANTON {ares contranlor. aces lege fia spus el pregiteste per- ndameneall 2 sleet tru tiparolucrare: eTreeate fst ilrtrah aie de pectect, ieg de mame si mamiten in carul acest, Incl mas Dar, mt vet! Inreba. in trace Madam lonesu, mem: sfirgt prin co care ih meri beh In comicetul de stead i Madam Tonescu. aceats in otodats in comitetul de spri- ‘omparabils glorie materns? lin al Bieri Sha Elefeerie Ineredutit #83168 ribdare Vechisi nu absolve cindva. elev in clasa a 1V-a, va rog st Cece mi cunoseindeaproape el putin anul nal vreunul binevoiti a aproba etcetera, iu el nu obignuiese 58 inal ure de flozofie. Poste cind etcetera. {iirambi firs acoperire. chiar ra funcfionard in petete-. Din acet moment — Arh dacl « vorba de-nessemuita TAceard perioadi t rimasveleStatul vi pot implreigi_ mea vecind Madam lonescu insidemult in uri. pecet: cu precizle date — Madam Si asta se va veden de Indaté luis de o deme etre fu: lonescu a Tnceput a3 concu: Afadar, Madam lonescu are (malo inimi de. mama 2 reze simu fk succes, gloria pe Ceriricl — i Cezrich are putut dicta argumentele, snr legendark a Cornelia, mama 4 It istorie. Osre — ma ferizace Ip faa fi Grahilor. inacebs— pute nglege, vot Wasa incl pentru a mi Nu vol inera in amfnunte | piri carenusineei mame, putea dedicsingru tatu! edu deonrece sine convins ol Ma itll copllla’ meu CexiricS, damlonescuipvagisibiograi (urmare tm pag. 14) Manne OS) SansVALENTIN SILVESTRU Mai inti a fost ideea. Apoi, au venit acei oameni minunati in frun- te cu un primar minunat, i-au dat grai si inima si au numit-o «festival al umorului». Cu doar 500 de suflete prezente la prima editie, astazi, la a patra, trecuram de o mie. Atunci in clidirea veche a casei de cultura din centrul orasului abia mijit din temelii, vasluienii au intimpinat cu line si sare primii soli ai umorului. Acum, gospodari cu drag de frumos si de oaspeti au ridicat casi noud,iar Stefan, Domnul Moldovei, durat in bronz, a fost inconjurat nu de osti ci de blocuri $i palate, fara primej- duire. Dacd ne gindim c& Vasluiul e prin- tre judetele cu cea mai mare natali- tate din tara — semn de om vesel si hotarnic, legat de pamint nu prin poeme de hirtie, ci prin poeme cu nume de fete si feciori, nu-ia mirare & si umorul si-a gisit mated aici C& doar de-aici porni spre lume si acel fecioras biruitor de rele, cu nume de osie romaneascd, cel care a fost Constantin Tanase. In ricoa- rea zimbetului lui si sub privirile blinde si impacate ale sotiei si fiului, s-a desfagurat sirbatoarea. Veti fi banuind, cred, c& putinul paginii nu poate cuprinde tot, nici pe toti cei care au dat fiinta cu fiinta 2 uRZICA cS lor, festivalului. Nedreptate fi- reasca, deci cu iertare. Voi incepe prin a spune ci Asocia~ tia Scriitorilor din Bucuresti (si din alte judete) a adus, nu cu poruncd ci gind la gind, peste 50 de scriitori, numar imprecis fiinde’ tot veneau si (spre bucuria celor care i-au ascultat) nu se mai terminau. Au venit scriitori de toate inaltimite: de la Mircea Sintimbreanu $i pind la Vasile Baran. $i de toate greuti- tile, cam de la Fanus Neagu si pind fa mine. Dar sé lasim ierarhia valorilor in seama criticii si pe cea a inaltimi in seama croitorilor. Acum, ar fi normal si citez macar citeva nume, dar cum si-i impac cind sint atit de multi si de sensibili? Daci-| pomenesc pe Petre Barbu- lescu se supara Stelian Filip, daci-l citez pe Viad Musatescu slabeste Silviu Georgescu. Admigind c& |-as omite pe! Marin Traian, s-ar bucura Alexandru Stark si s-ar lisa de umor Petre Bokor. Citindu-i pe toti trei ag fura spatiu! DREPTUL DE A ZiMBI (din cuvintul rostit la deschiderea Festivalului umorului de scriitorul UMOR FANUS NEAGU) Cine stie sé ridd este un om sdndtos. Cine glumeste mereu cu bundvoie e un om tindr. Nu putem crede cd omul viitorului va fi un ins posac sau morocdnos. Trdim intr-o tard mult prea incercatd in dureri, ca sé nu Ie transmitem fiilor nostri datoria si mai ales dreptul de a zimbi, de a ride si de a fi mereu frumosi. Noi construim sub un cer senin, sub un cer albastru, sintem un popor care s-a bdtut pentru locul luj sub soare, pentru gradinile si lumina caldd din fereastra casei lui. In ziua in care nu vom mai sti sé ridem, sd ridem chiar de lucrurile care ne dor, in ziua aceea nu vom mai fi. Dar ziua aceea nu va veni niciodaté ! vazut de RODICA TOTT lui George Balaité si m-ar huidui tot Bacdul. Cit despre Petre Dragu si Dumitru Solomon, blinzi cum sint, cine stie ce-ar mai face si-ar mai scrie. Pe Mircea Micu I-am lasat mai la urma, fiindcd daca-1 pome- nesc pe el, m& supar eu si ma apuc de parodii. Mai bine nu citez pe nimeni. lon Baiesu a fost prezent si el, de-adevarat. N-a venit singur ci impreuna cu «Pompierul si opera», foc din care a iesit nevatimat. Valentin Silvestru (inima nu numai a festivalului ci si a fratelui séu mai mic, «Cenaclul umoristilor» de lo Casa Scriitorilor, care si-a incheiat vacanta cu primul spectacol dat aici) ne-a daruit «Zodia comediein, zodie care s-a dovedit a fi de exceptie. Vasile Baran sia lansat «Ambarca- tiunea eroic’» mai mult decit eroic, iar Florin Andrei lonescu ne-a oferit © «Friptura de lebada», portie mica, dar consistenta. Doar Vlad Musa- tescu a fost unicat: singurul autor lansat fara carte. Tot jucindu-se «De-a Baba-oarba», cartea n-a ni- x FANUS NEAGU Vazuti de CIK DAMADIAN merit libraria Vasluiului. S-o fi dus la Braila! Apoi, cei peste 50 de scriitori (dintre care n-au lipsit nici «cuge- tatorii» |. Velican si A. Pirvulescu, nici epigramistii Gh. Zarafu si |. Mar- tin) s-au_impartit in grupuri — «obiectiven — si au citit secondati de actorii Paul Sava, Mircea Diaconu, Anca Pandrea si Arsinel, in tata muncitorilor. sitenilor si cadrelor didactice din Vaslui, Birlad si Ne- gresti, Dar pe unde n-au citit? Pind si pe strada, intre ei, Pe urma (vorba vine, fiindca toate au fost deodata) s-a deschis muzeul C. Tanase precum si expozitii de caricatur’, fie de ansamblu, fie per- sonale,cum au fost cele ale lui Nel! Cobar, Alexandru Clenciu si a vas- luianului Nicolae Viziteu. A mai existat o gal a teatrelor, a avut loc © siptamin’ a comediei cinemato- grafice, dar ce n-a avut loc? Ospita- litatea vasluienilor a fost nemargi- nits. Treizeci si sase de judete au prezentat in concurs un numar im- Presionant de brigazi artistice si interpreti individuali. Juriul (si el impresionant), prezidat de scriitorul Valentin Silvestrua impartit premii, dupa stradanie. Un premiu spontan, si de acees pretios, a «obtinuty o echipa ne- cistigitoare: cea din Sibiu. Venise»CONSTANTIN TANASE“ V A S_L_U Pentru brigazi artistice de agitatie @ Titlul de faureat si medalia de aur: Intreprinderea de Transporturi Bucuresti. Medalia de argint: formatia Casei de culturé Medgidia, Judetul Constanta. Medalia de bronz: formatia reprezentativa a judetului Dimbovita Mengiuni: formatia Casei de culturd Alba lulia si formatia Casei de culturd Vaslui. Premiul Centrului jude- gean de indrumare a crea- tiei populare si a miscarii artistice de mas Vaslui: formatia |.H.R. Eforie-Nord, PREMIILE CONCURSULUI DE INTERPRETARE judetul Constanta. Premiul Comitetului jude- tean al U.T.C.: formatia CFR. Linie-Ploiesti si Cami- nul cultural Macea, judetul Arad. Premiul Consiliului_ jude- fean al sindicatelor: formo- tia Spitalului judetean Brdila, Premiul Uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie: formatia Ca- minului cultural Puiesti, ju- detul Vaslui $i formatia Ca- minului cultural Curcani, judetul Ilfov. © Premiul ziarului «Vremea Nou» Vaslui: formatia Ca- sei de culturé Caracal, ju- detul Dolj. cu tot sufletul si plingea. Atunci, Tudor Gheorghe, acest artist minu- nat — vorba lui Fanus Neagu si a noastra, a tuturor — intilnindu-i cu margiritare de tristete in ochi, le-a spus: «va dau eu un premiu de consolare». $i numai cu ei, ca si le poata sterge lacrima cu demnitate, s-a dus intr-un loc de liniste si a cintat toati noaptea pentru sufletul lor. Medalie de aur! Vorbind despre Tudor Gheorghe n-am sa insist asupra aplauzelor de taifun din piata orasului sau din silile satelor, ale fabricilor si ale scolilor pe unde a fost. Vreau s& vorbesc mai ales despre tacerea (Intilnit’ poate doar pe Luna) de dinaintea rostirii cuvin- tului. Tacerea graieste, adesea, mai mult decit aplauzele. Pentru oragul Vaslui, Aure! Giro- veanu a compus un cintec, iar Du- mitru Lupu a dedicat festivalului o melodie, ambele pe versuri de Aris- tide Mircea. Cele dou’ cintece au fost interpretate cu multa sensibi- litate de Doina Morosanu si Viorela Filip. Despre noaptea carnavalului, cu focuri de artificii, cu tovaragul pri mar la tribuna inconjurat de intregu! oras si de noi toti, cei veniti de pe alte meleaguri, nu se pot spune cuvinte de evocare exacté. Specta- colul din fata Casei de cultura, para- da mistilor, hora din piata, glasul lui Tudor Gheorghe desenind chipul t&rii, trebuiau vazute si ascul- tate. Se cuvine si adaugim un cuvint cald organelor locale care au giz- duit festivalul, precum si celor care au muncit anonim pentru buna lui desfigurare. Se cuvine s& amintim de cele trei echipe ale televiziunii (in prim plan cu Aristide Buhoiu) care de multe ori, uitind si ia masa, nu s-au despartit de aparatele de inregistrare. Pe lon Vova (regizorul radio-ului) [-am vazut cu ochii mei luind micul dejun la ora zece seara. Se cuvine si multumim, deci, tuturor, atit forurilor superioare cit si forului interior al fiecdrui participant la festival. la masa de adio, eram putin tristi. Dar Cik Damadian a ridicat paharul si a spus: «De ce si fim trigti? Din aceasta clipa am intrat in a cincea editie a festivalului!» Si am devenit iar umoristi.... DIN PROGRAMUL BRIGAZII ARTISTICE @ Premiul Uniunii judetene a cooperativelor mestesu- giresti: formatia Intreprin- derii «Metrom» Brasov. Pentru _interpreti int duali si cupluri de inter- preti © Ticlul de laureat si medalie de aur: Paul lonescu, de la C&minul cultural Muntenii de Jos, judetul Vaslui @ Medalia de argint: Aurel Cohan, de la Caminul cul- tural Macea, judetul Arad. @ Medalia de bronz: lon Fo- gas, de la Clubul tineretu- lui Satu Mare. @ Mentiuni: cuplul de inter- A INTREPRINDERII DE TRANSPORTURI BUCURESTI REVIZIA VICTOR: Ce cursi e asta? MELANIA: Prima. Trolei- buzul 4397 de pe linia 86 VICTOR: Cum se prezint&? (noteazé tot ce i se spune) MELANIA: Are defectiune tehnica la mecanismul de frinare. VICTOR: Altceva? MELANIA: Pneuri uzate! VICTOR: Altceva? A |l-A MELANIA: Sistemul de ilu- minare defect. VICTOR (supérat): Pai bine. tovarase sofer, cu defectele acestea dumneata vrei sa mergi in curs? Te rog sa intri a Revizia a Il-a! MELANIA: Pai de-acolo a iesit troleibuzul! De la Re- vizia a Ilea! Din expozitia caricaturistului NELL COBAR preti Lucian Psaropol si fon Tudorascu de la Clubul Combinatului de hirtie Braila, Radu Atanase de la Clubul «Moldoplasts lasi si grupul Toni Percea, Con- stantin Donose i lon Bostan de la Casa de cultura Husi, judetul Vaslui. @ Premiul Teatrului de Stat «V.1. Popa» Birlad: inter- pretul de pantomima Gheorghe Mirescu de la Clu- bul Filaturii de miéatase Lugoj. @ Premiul special de popu- laritate: Elena Cioata (ani) din Negresti, Vaslui CIK DAMADIAN Vazut de A. POCH DIN PROGRAMUL MICROSATIRIC PREZENTAT DE CASA DE CULTURA DIN MEDGIDIA EL (la un telefon public): Alo! Cu maestrul X, daca se poate! VOCE DE BARBAT: Greseala! EL (formeazé din nou numdrul de telefon): Alo! Casa maestrului X? VOCE DE BARBAT: Nu! Maestrul X nu mai locuieste aici! S-a mutat. EL: S-a mutat din Medgidia? VOCE DE BARBAT: Nu! Intrebagi la doamna Y. S-a cisatorit cu dinsa... EL: Dar dumneavoastra cine sinteti? VOCE DE BARBAT: Domnul Y, sotul fostei doamne X... EL Scuzati! (Pune receptorul la loc Noteaza): Va s& zicd x—x=y—x. (urmare in pag. 4) URZICA 3iistsa a hVZ=) (0) umorului (urmare din pag. 3) EL (formeaza un nou numdr): Alo? Doamna Y? VOCE DE FEMEIE: Greseal: EL: N-aveti numarul 92 53 VOCE DE FEMEIE : Ba da, dar doamna Y s-a mutat de aici, deoarece s-a casa- torit cu maestrul Zet... EL: Dar acolo cine e? VOCE DE FEMEIE: Doamna Zet, a treia sotie a maestrului X... EL: $i maestrul X unde s-a mutat, c& peel il cautam..? _ VOCE DE FEMEIE: intrebati-o pe doamna Y, a doua sotie a maestrului Zet... EL (notind in carnetel) :x-y=y -Zet (formeazd un numér de telefon): Cu maestrul, va rog! VOCE: Nu mai sta aici... EL: Nu cumya stiti unde s-a mutat? VOCE: La doamna X... EL: Bine, dar doamna X nu este sotia maestrului? VOCE: A fost... Maestrul Y s-a casa- torit cu:doamna Zet si s-a mutat la ea... Doamna Zet, care era casatorita cu maestrul X si-a dus lucrurile in lo- cuinta maestrului Y, care a facut schimb, a SA se casitoreasca cu doamna X. Doamna X si-a lsat apartamentu care locuia cu cel de-al doilea sot, maestrul Y, si s-a mutat in garsoniera maestrului Z; acesta a fost casitorit prima dati cu doamna Y, de la care a rimas cu apartamentul si numarul de telefon al fostului’ ei sot, maestrul X, care nu mai convietuieste cu doamna Zet, fosta nevasta a maestrului Y, asa &, maestrul Zet nu mai e cu doamna Y, ci cu doamna X. Doamna X, fosta sotie a maestrului Zet, a locuit cindva la <4 maestrul X s-a intors la fosta | sotie Zet, care s-a impacat cu maesti Y, sotul celei de-adoua sotiia maestrul Y, sotul doamnei Zet, astfel “<3 nului Z... (Pauzd ca sd ras Ironic): x? yo? EL: Sin-aveti nici un «matematician» in Medgidia care si rezolve ecuatia? MIHAI MATEI asta? —A aflat ca a fost sanctionat! 4 URZICA Din expozitia tinerilor umoristi deschis4 la clubul tineretului Din expozitia caricaturistului vasluian N. VIZITEU dL OD ‘Desen de CONST. AGHION DIN PROGRAMUL xo BRIGAZII ARTISTICE DE mae N ls U [= A CASEI DE CULTURA \ a A S R E E A SINDICATELOR - VASLUI y jin autobuz, mi-a sarit ure de la hain’. As ; p>? FATA: Noi nu coasem nas- tur. CLIENTUL: Aici nu e croi- torie? FATA: Este. CLIENTUL: Si-atunci, hai- nele pe care le coaseti n-au nasturi? FATA: Au. Dar noi n-avem preturi fixate pentru cusutul unui singur nasture... Le 0 ee an CLIENTUL: in cazul acesta, MITICA (apare, cerceteazé oe ies a ie, ta in ce-mi_propuneti? haina): Da! Veniti peste o : ' ind! tora Po aed ‘tia, FATA: S4 rupeti toti nas. siptimina! enuatient: Ss) CLIENTUL: Buni idee (exe- DUPA © SAPTAMINA im! Aveti : ina? a Mina incinpiee PERE telco CENT Faas ats un ident. Cind si co- 2 . ; FATA (striga catre culise): Mitica, ai de cusut noua nasturi... lao haina. Primesti comanda? VOCE: Avem plan de inde- plinit. N-avem timp de nas- turi... FATA (clientului): Ati auzit, nu se poate! CLIENTUL _(desface_mine- cile hainei): Dar acum? FATA: Mitica! Primesti de cusut 0 hain’ fara o mineci $i fara nasturi? STELIAN FILIP RON CLIENTUL (isi imbraca hai- na): Bine, -dar lipseste un nasture... Cel mai important... ic? Clien- lipseste un nasture... la haina. VOCEA LUI MITICA: Spune-i clientului. ci s-a-mboinavit ucenicul care cosea nasturii! FATA (clientului): Ati auzit? CLIENTUL: Bine, dar nu pot si umblu asa... Ce fac? FATA: Va dau eu ac $i ata... Poate il coaseti singur! jn verbul «a muncin e-0. bucurie Pe e care chiar $i gizele o stiu! Prin muncé faci dovada cé esti viv, Folositor si altora $i tie. — Gz tragism,autentic, ce tréire sublandl: Cet cu el ve 5 ye Trindavul, om cu spiritut pustiu, Ignoré ca, tréind pe veresie, in verbul «a munci» e-o bucurie Pe care chiar $i gizele o stiu. Lui nu-i suride nici 0 meserie, lar viitoru-i pare rozaliu l J $i, totusi, mai curind sau mai tirziu, it vom convinge, orice-ar fi sd fie, Cé-n verbul «a munci» e-0 bucurie! aEUGEN FRUNZA VORBE @ Gurmandul pune pret si pe vesela in care e servit ; mincdciosul manincé si din troacé. @ Mi-e mild de omul trist, dar si mai mult de cel care simuleazé tristetea. COSTICA @ Se poate muri in mijlocul amintirilor, ca floarea sufocaté de buruieni. @ Un suflet cdlcat in picioare nu se curdta cu peria de dusumea. E intotdeauna grabit, agi- tat, vijelios, e glontele pro- priei sale tinte. Alearga de la cal cind de altul, dar e prea lenes, prea orgolios, prea li- ber profesionist ca si-si piar- @ Ipotetic, te poti intoarce oriunde, in afard de locul unde ai murit. © sueta la alta, zboara ca un da. speranta. vultur de la un pocheras la alt Crede cu disperare mai de- @ Daca vrei sd stii ce este Timpul, rdsfoieste un registru de intrari si iesiri. pocheras. parte... @ Se intimpla uneori ca, stind intre prea multi destepti, sé te imbolndvesti de prostie. Nu e un secret pentru nimeni cd, sfirsit de saptamina sau in ultimii ani, numarul celor doritori in timpul vacantei . 35% sa posede un automobil, fie «Dacian, ¢) Pentru a scipa de com- mai lesne accesibil, fie alti marci plexe in contactul cu (dupa posibilitati) a crescut simtitor prietenii sau colegii pose- $i 4 nenumarati oameni asteapta cu sori de masina - + A% nerabdare ziua cind vor urca lad) Pentru a crea complexe volanul masinii proprii, facind pen- prietenilor si colegilor tru aceasta eforturi remarcabile. in neposesori de masina. . .26% dorinta de a afla mai in amanunt _e) Pentru ca nevestelor res- cauzele ce determina pasiunea amin- pective si li se spun’ titd (si, in acelasi timp, la solicitarea pretutindeni «doamna» . 3% fabricilor producitoare de auto- f) Pentru a creste in ochii turisme care, firesc sint interesate propriilor sai copii. . . 8% a-si stabili, pe baza unei temeinice * g) Pentru a dobindi un atu analize socio-psihologice, planurile decisiy in legitura cu de vitor), Institutul nostru s-a adre- persoanele de sex sat unui numar de 17 875 cetateni, ‘opus «5 1 cu rugimintea de a furniza clarifi- Garile necesare. Intrebare: in ce scop anume v-a cumparat (sau doriti si cumparati) un automobil? *) Referitor la aceasta chestiune, cetatenii interogati au afirmat ci automobilistii au sanse mai mari cu 28% fati de posesorii de mo- tociclete cu atas, cu 37.5% fatd a — Unde te duci, Costi De cite ori il intreb se uita la mine nemultumit ca un martir deceptionat la cei pen- tru care a hot&rit sa se sacri- fice. — Am un pocheras in virful E brazdat de riduri si de anecdote in egala masura. Anecdotele, odata povestite, odat& aruncate in lume, se transforma in riduri_si devin astfel proprietatea lui pe veci, inatacabila. — Unde te duci, Costica? muntilor. Da. Costica e un erou in E foarte grabit si impor- felul lui, se duce si joace tant. Pentru el o partida pocher in mijlocul naturii, e gata si strabata in acest scop sute de kilometri. Fie ploaie, fie vint, el bate cu fanatism circiumile, stapinit de focul sa Speranta lui era s& cistige «austriacul». De ani de zile "nu face nimic in speranta c& - aaustriaculy © sé-I scoata din impas. Asteapti ca un cal si-i dea gloria si bani, pe care el n-a putut si le cistige. Dar caii sint cai. Au si ei treburile lor, parerile lor, preferintele lor. Se simte tradat cind de un de pocher are amploarea unei expeditii la Polul Nord. Alerg dup’ el cu disperare, ici nu mi-e cu desivirgire antipatic —Unde te duci, Costica? N-are timp si-mi raspunda Aleargi spre felul lui mare. Ochii sint iluminati de pa- siune. Transfigurat, nu mai observa pe nimeni. El e dea- Supra noastra a tuturora. In departare zireste culmile inal- te, vesnic acoperite de zipada, ale unui pocheras sau m&car al unui saizeci-sase. unde te duci, Costicé... 990000000 O00000000000 POMPILIU DUMITRESCU. Réspuns: de motociclistii far& atas, cu 52,5% a) Pentru a ajunge = mai fata de posesorii de motorete —De-o ploua mai tare? Nici o grija, doar ma pricep. repede $i comod la «Mobran si de 98% fata de pietoni. leather EER Sanaa serviciu 12% 1 b) Pentru a iesi din oras la P. conf. AL. MIRODAN 0900006000666000060000 URZICA 5la Drobeta-Turnu Severin co- boara un ceferist si urci un ofiter, fa Craiova coboara ofiterul si urcd un individ cit muntele, a carui profesiune m-am tot straduit s-o descopar in orele urmitoare, pina la Gara de Nord a Bucurestiului. De cum se asazi pe locul iui din compartiment, muntele inaugurea- zi un bogat gi interesant program feroviar: mai intii, isi angajeaza vecinul la o partida de table, pierde onorabil, apoi trece la o disputé sahista (pentru care are toate unei- tele necesare) si la un joc necunos- cut, cu poze duble, trase pe hirtie fotografica scortoas: cai cu cai, Gioconda cu Gioconda, ploaie de vara cu. c inteligent, acaparator, la care cistiga absolut — el deoparte si toti ceilalgi din compartiment, de cealalté parte. Pe la Magurele, inepuizabil, da semnalul partidei de ghicitori, cistiga net, trece la baba- oarba si la hotii si vardistii, antre- P. BOTEZATU ALECU INGRATITUDINE Cum se poate si nu am dreptate? Adevarul este de partea mea gi iese la suprafati ca untdelemnul din apa! Cum s& mai continui viata cu Maria? Din pricina ei s-au produs importante pierderi materiale — alimentind nera- tional copiii, acestia au crescut intr-o asemenea misura, incit toate hainele le-au rimas mici. lar acum baiatul ma face de ris, uriblind prin oras cu panta- loni trei sfertu i lungi si nici scurti. A crescut (din lipsa spiritului de prevedere al mamei sale) intr-o ase- menea masur, incit nu mai poate purta hainele ramase de la mine, ci mai de- grab invers. Apoi mai exista si alte nemultumiri justificate: copiii la scoala nu sint atenti la lectii si motaie in banci. Somnorosii! Dorm destul! Eu, cind vin acasi la 2 sau la 3, ii trezesc si stau de vorba cu multa plicere cu ei si le povestesc diferite lucruri folosi- toare in viat’, c& doar se tie ci expe- rienta e mama intelepciunii si dack nu esti cit de putin atent, aia de la restau- rant te-nsala, te fura. Fetita imi face de asemenea greutiti. A refuzat si se mai joace in curtea interioara a blocului. Din cauza nume- iui meu. Ingrata. Se rusineazi de pro- 6 URZICA nind in joc nu numai pe cei din compartimentul nostru, dar si pe cigiva de pe culoar. in continuare, se bate frateste o biza strasnic’, dupa care se fac pregitiri pentru sotron, la care se renunta inst repede, descoperindu-se ci spatiul dintre banchete nu e prea generos. Dirz si inventiy, individu! neobosit mai conduce pin sub copertina girii de destinatie minunatul joc popa-prostul, crabii si crevetii, sila~ bele juciuse, poarca de salon si urma scap turma (tot de salon), jocuri vioaie si pline de haz, antre- nante, relativ potolite, in limitele prevazute de regulamentele C.F.R. Simpatia mea pentru animatorul acceleratului de dupa-amiaza ajunge pe la barierele Bucurestiului la cul- me: iat un om care stie si invingé napoleoni cu plictiseala — lati un ingelept! E probabil delegat comercial, cilatoreste mult si, bra- vissimo lui, stie si micsoreze distan- POPOVIC! fele cit se poate de inteligent... inainte de coborire, adunindu bagajele, neplictisitul, cel admirat pentru verva si ingeniozitate, simte nevoia de-a se prezenta: —Mi&numesc A., imi pare bine de cunostinta, sint de meserie ceasor- nicar, imi petrec o bun’ parte din viati pe scaun, cu lupa la ochi; concediul il petrec compensator de vreo zece ani incoace, colindind fara, ca si ma dezmortesc. lau bilet in circuit (convenabil!), prilej de-a parcurge atitea peisaje interesante... Fie c&alerg cu trenul, fie c& poposesc undeva la vreo cabana sau la yreun hotel, organizez peste tot partide de neuitat. Pe Retezat am invins la tabinet 0 intreagi scoala de trac- toristi, in Delta am petrecut o noapte pina-n zori, luptind la do- mino, n-am s& uit un septic de pomina intr-o barci la Portile de Fier, printre ecluze... — Dar peisajele nu va cam scapa? priul ei nume de familie, Familia mai intii, chiar dac& numele meu e scris pe 0 oarecare tabela cu oameni distrati care au intirziat cu plata intretineri la bloc. Jocul si tabelele nu au ni ° legitur’. $i fiica mea nu vrea si facd sport, desi am lisat-o, dincolo de prin- cipiile mele, si priveasc in fiecare sear, pe trotuar, la televizorul din vitrina magazinului de viza din principiu impotriva acestu ment care invita la viatd, sedentara. Asa c&, atunci cind e o emisiune mai mai fac $i miscare: interesanta — copi trec strada! Pind si mama mea are o atitudine cel putin ciudaté fata de mine. Nu mai trimite lunar fiecérui copil cei 100 de lei Si ce bine le-ar fi cu care i-a obignuit. prins la majorat acesti bani pe care i pastram eu pentru ei. Meschinarii. Si cind te gindesti ci mai e si bunica! Zadarnic! Aceasti lume nerecunos- catoare nu mi intelege! $i mai ales colegii. De ce a fost nevoie si mi puna in discugie pe tema «noi si famili Chiar dacd n-ar fi fost decit faptul.ci-eu »? le-am dat singurul exemplu. concret, si tot ar fi trebuit si-mi fie recunos- c&tori! Ingratitudine! —Vezi, Mito? MIRCEA HORIA SIMIONESCU indrazneste o student ce fusese mai inainte infrinté la silabe, neputin- du-si lua revanga la sotron. Jocul @ acaparator, distrage. — De peisaje nu sint preocupat in cdlatorie. Esential e ci nu ma plictisesc... Tot restul anului, asezat pe scaunul meu, in atelier, visez peisaje... Le vad limpede printre rotite si remontoare, parc sint aievea... Am o fantezie formidabili... Dar iata cA intram in Tirgu Jiu, am ajuns! Va salut cu amicitie... —Ei, si dumneata! Tirgu Jiu, spusesi? Nu vezi, domnule, c& intram in Bucuresti? — Nu ziu! facu inspaimintat cea- sornicarul. Asta insemneazi ci am gresit trenul. La Craioy: — Ocazie de-a mai calatori inci, de-a mai face citeva jocuri intere- sante, spuse studenta. Pacat ci nu Va putem insoti, ci nu avem ocazia de-a risipi impreuna plictiseala cir- cuitului scurtcircuitat... MATTY . Cum ai tacut, a inceput s4 muste!VASILE BARAN CONST. ClOsU : . J U R N A L E +, + ® EUGEN TARU DUMITRU SOLOMON OrertA [)eE SERVICIU — Dumneavoastra cdutati —Dack nu vrei sé menajera? treaba, de ce ai mai v — Noi, da. — Aha, ma luati la — Pai de ce n-ati scris la fie... Spuneti mai ziar c& sinteti doi? ea dumneavoastra? —Am cris persoane in virsta. — Si de unde sé stiu eu c& persoane in virsté inseamna doi? —Ati fi preferat mai multe? \e, obiecte 2 strins nimic. oameni zgirciti nu — Asfipreferat mai putine. ma jez! Ce aveti, cucoana? — Zgirciti?! es «BU R/CUL PAMINTULUIn — Eu am reumatism, sopul © — Pai cind o si muritidum- meu are hipertensiune arte- _ neavoastra, eu cu ce ramin? riala. — Las asta! Copii aveti? De —Nu. = Keen CURTOAZIE — Nici. —Frati, surori, cumnati, » ee ee ‘ MIRCEA PAVELESCU —Nu. pos —Alte rude? — Cum: va numiti? Aha! imi pare bine. — Nu avem pe nimeni. —Si cine 0 si vA facd treaba, ca vi vid cam prapa- digi? — Deaceea am dat anungul. Ayem nevoie de o menajera (Si totusi ma gindesc cé-mi pare réu Cé nu |-am cunoscut la timpul sdu, Sa-I fi tratat asa cum se cuvine). — Desigur, nu sinteti un fitecine! (De fapt e un sinistru nétérdu LEONTE NASTASE care si ne facd treaba. — Eu si fac treaba, si dum- neavoastra si stati degeaba? — Noi am muncit toata viata. Dumneata esti tind’... — Si vreti s8 ajung si eu ca dumneavoastra? — Noi nu vrem nimic... —Atunci de ce ati dat anuntul? Cu dibécii abjecte de lingdu $i fara nici o umbré de rusine.) — Pe dumneavoastrd, de demult, stimate, V-am pretuit si cu sinceritate V-am deslusit ca valoros model. (Si uite-asa 0 fac pe incintatul, Desi mi-o scirba groaznicé de el, Dar parcé mult mai mult de subsemnatul). URZICA 7Ja murat!... Din procesul-verbal al sedintei de analiza a muncii, de la noi, reiesea clar: «..au luat cuvintul: tovarasul M, tovarasa N, Etc.» Eu, fire dreapti de om sucit,am cautat si stau de vorba cu tovarasul Etcetera Lam gisit la focul lui, ta margi- nea vietii, respirind zilnic 715,30, cu pauza de prinz. Acasi ajungea cu troleul, asa c& prindea «noapte bund copii» cu lingura-n mina. Emotionat de faptul c& se ocupa cineva de exis- tenta lui minora, a exclamat sur- prins: —Dacé ai ajuns si scrii despre mine inseamna'ca anu’ asta mizgs- lesti hirtia pentru ultima oara! si putea permite orice glum’; 1am cunoscut pe Etcetera, demult, in primele clase, cind i-am vazut numele trecut cu initiale spre sfir- situl unei liste cu elevi ludati —Ce faci, mai Etcetera? — imi vad de treaba. Nu raspund, & nu_ma-ntreaba nimeni. Nu ma stii? In orice clasament, dupa mine urmeaza data. Poate nici n-am avut . Si lumea m-a obisnuit —Bine, mai Etcetera, dar aveai calit&ti: aveai consecventi, perseve- rent’, ambitie si... —Si = etcetera. —Vezi?h.. Cind Asta e obiceiul. Oam 8 URZICA — Dragul meu, last acum repetitia la Hamlet, $i pune capatinile de varza in coada enumerari cum vreau eu? —Dar tu, tu, ceva ca s&.urci in © singur& dat’ m: ta, stars’, si rasto gind? Vrei si dupa ultima vi — Pai dac& asta-i gramatica vietii? Ai timp? — Mai am. Adica imi fac Trebuia SS scriu o gluma cu un demagog, un banc cu un carierist, etcetera —Si-ai inceput cu’ mine. Nu e bine. Nu-mi place cind se ocupa cineva de mine. Eu am viata mea linistita, modest’ si anonima. Nu doresc nimic. imi duc traiul meu nestiut in coada frazei. Dupa mine, puncte-puncte si neantul. Stii ceva? Daca tot vrei si schimbitu fata lumii scrie despre Puncte-puncte. —Nu vorbi! Mii, Etcetera, tu prost nu esti! Dar cum Iti aperi tu situatia ta de Etcetera, imi apar si cu existenta mea de umorist. Ce-mi trebuie mie sa scriu despre Puncte- puncte?! Despre Puncte-puncte nu se stie mai nimic... De obicei Puncte- puncte fine locul cuiva. —Aici am vrut si te-aduc. Tu, de fapt, ce esti? —Umorist. —Mai zi, N-ajunge. Ce faci? —Glume. Fac lumea sa rid’. —Si nu ti. asta? —Stai mai, Etcetera! Nici asa, jena s& traiesti din —...Las’ mi, c& n-a murit nimeni de biciuirea ta! Esti un moft. Ce, ew romane, tu scrii etcetera. Traiesti la granita literaturii. Si frizerii scot misele, si eu pot si fac o glum’. —Fi o gluma —Esti_scriitor. —Veche. Fi una nous. — Va primeste in Uniunea Scriito- rilor. Stii ce? Eu tot mai insemn ceva: Etcetera. Tu esti tovarasul - Nimeni. Acum, in clipa asta, ai ecazia si promovezi si tu. Cum ai de gind si semnezi discutia asta cu mine? — Cum s-o semnez? Petre Barbu- Jescu, —Ludarosule! Fii, mi’, si tu o data cinstit si semneazi corect: Etcetera. — SA stii_ cd mai er [A ETERA CORNEL UDREA UNCA Marti, Minodora nu a gitit nimic, ba mai mult, cind Ahile Bila sa intors de la serviciu a gisit-o imbra- cati cu rochia de evenimente, un sac stralucitor, care fosnea la fiecare pas. Minodora arta mai mult ca oricind minunat. Ahile, aflat i tr-una din zilele lui de revolté in genunchi, s-a trintit pe divan, tacind indardtnic. Stia c& Minodora tre- mura de nerabdare si-i dea expli- cai. h tirziu i-a facut hatirul: — Clitorim, cilavorim? — Nu departe, Ahilug3, numai judetul nostru! Mergem in colectiv! — Sicce faci tu in colectiv? Sector netic le airerel nines “sau numai intempestiv? 0 ironizi Ahile. — Intempestiv pleci tu, rise Mi- nodora, eu plec numai pin’ seara. apoi cu voce groasi: fac parte din- tr-o brigad obsteasca de control a activitagii femeilor in comuna Briul, ai ingeies? Ahile ridici din umeri indiferent. —Tovarasul vice a trimis deja masina dupe mine, soseste imediat! Statea ling fereastra pindind ma- sina, Ahile n-o mai putea opri decit cu propriul deces, dar n-avea chef de scene... Din stradi se auzi un claxon, dar pind si i se stings ecoul, Minodora era deja la etajul intii, se scutura casa scirilor sub entuzias- mul ei general. Ahile mai gindi doug idei: «Cine © fi propus-o, frate. in brigada?» si aNumai de n-ar face vreo prostien, cel de al doilea gind devenind, in citeva ore, fapté: fa trei noaptea, Minodora a forzat pur si simply yalele cu cheia de jos si a intrat cintind puternic un cintec haidu- cesc. Restul la aflat Bila de la soferul vicelui, om batrin, cu care mai mergea citeodati la pescuit * Elanul Minodorei s-a topit foarte repede: mercedesul care trebuia si © astepte era un IMS, destul de uzat, iar tovarasul vice «era» doi tineri. aflati la prima lor chenzina si indis- cutabil prima iesire pe teren. Mino- dora a preluat frinele actiunii, insta- lindu-se in fara. Dupa iesirea din oras a inceput si le explice tinerilor c& cea ce vid este griu, ovaz, tarani, moari, plopi si, fara agi ascunde virsta, doar se afla in interes de serviciu, c& pe vremea ei griul era altfel de griu, ovazul altfel de ovaz, raranul altfel de tran, si cind spunea taran, arata cu_mina in sus, izbind in prelata. inainte de a intra in comuna Briul, a impartit sarcini precise, si ie-a facut baietilor o critica preventiva pentru mutismul lor defetist. Au sosit in comuni cu toate pinzele sus FOARTE OBSTEASCA... si o doringa ferma de activit linie culturala. Oficial facusera_ in seala si se afle inci la muncil pului, asa ca, linga sediul con: popular nu i-a intimpinat de cline negru, foarte nervos. dora a inaintat cu poseta i fapt ce le-a insuflat oarecare si celor doi colegi care s-au jin spatele umerilor ei lati. Astfel, in formatie de lup intrat in sediu. Minodora a in toate usile, la ultima a avut s dar, din pacate, incaperea f destinata pentru birou. Dup: douazeci de minute de astept drum, s-a deschis o fereastra, batrinel simpatic i-a intreba au venit pentru contractari. dora i-a raspuns rastit ci misuri, dar batrinelul inc geamul. Li se facuse o foame plita, ins’ Minodora nu p postul de observatie. De-abia 8 seara au ficut cunostinta cu torul ciminului cultural, ins pleca la oras, astfel ci de probl femeilor a fost insarcinat ocupe agentul sanitar, céruia t fi niscuse nevasta, si i-a invi sirbitoare. Intr-adevar, activitatea de r fost peste asteptari: brinza de ardei, pui cu muj masé lunga in jurul clreia s-au 2 de-o parte Minodora si ce tineri, de cealalt& parte a bari tronind, agentul sanitar si soae © batrina de 80 de ani, cu stirba, care ridea timid. La 2 nea masi imbelsugata s-a adu mai ceea ce trebuia: 0 tuica ce inlocui cu succes petrotul in | siun vin rece si parfumat. Min: a trasat la repezeala citeva s pentru activitatea viitoare 2 nului cultural si a corului fer dupa care s-a trecut la un pl masuri concrete.in ceea ce pr vinul. Prima care a dat’semne de seal a fost soacra agentului dupa ce a pupat-o pe Minodox declarat ci seamana cu Tomazi: plecat si se culce. Cei doi | s-au retras pe sub mese inst neu, asa ci numai Mino si ag sanitar au ramas fata in fat cimpul de bataie si, spre Minodorei, gazda a inceput st citeva marguri invatate in ari La ultimul a cintat numai refr dupa care s-a ridicat, si Minod ramas singura. Soferul a gasit capul in palme, plingind pes rosie. Activitatea obsteasci ah dorei a dat rezultate, dar nu scontate! Cei doi tinerei, dat faptului c& aveau o durere de formidabila, au intocmit un re tendentios si au blestemat | botezat.NEL UDREA MUNCA FOARTE OBSTEASCA — MICA —— = ANTOLOGIE = DIN = LITERATURA = =—<= GREACA —— i, Minodora nu a gitit nimic, i mult, cind Ahile Bila s-a de la serviciu a gasit-o imbra- 1 rochia de evenimente, un sac sitor, care fosnea la fiecare finodora arata mai mult ca 4 minunat. Ahile, aflat in- din zilele lui de revolta in hi, s-a trintit pe divan, tacind tnic. Stia cA Minodora tre- de nerabdare si-i dea expli- ntr-un tirziu i-a facut hatirul: “alatorim, clatorim? du departe, Ahilurs, numai in I nostru! Mergem in colectiv! i ce faci tu in colectiv? Sector anic? Plecati pe mai multe zile umai intempestiv? o ironizi ntempestiv pleci tu, rise Mi- 2. eu plec numai pind seara, Ww voce groasi: fac parte din- rigada obsteasci de control a ii femeilor in comuna Briul, les? e ridica din umeri ovarasul vice a trimis deja ; dape mine, soseste imediat! ee ee piedind me hile n-o mai putea opri decit ppriul deces, dar n-avea chef me... Din stradi se auzi un . dar pind si i se stingi ecoul. era deja la etajul intii, se 2 casa scirilor sub entuzias- bra a fortat pur si simplu cu cheia de jos si a intrat puternic un cintec haidu- Restul Ia aflat Bil de la vicelui, om batrin, cu care ergea citeodati la pescuit. * al Minodorei s-a topit foarte : mercedesul care trebuia si te era un IMS, destul de uzat, arisul vice ceray doi tineri. prima lor chenzina si indis- prima iesire pe teren. Mino- preluat frinele actiunii, insta- fin faa. iesirea din oras a inceput plice tinerilor ci ceea ce vid u, ovaz, tarani, moara, plopi a-si ascunde virsta, doar se interes de serviciu, ci pe ei griul era aitfel de griu, titfel de ovaz, saranul altfel 1, si cind spunea tdran, arata 1 in sus, izbind in prelata. e dea intra in comuna Briul, ‘tit sarcini precise, si le-a ietilor © critic’ preventiva mutismul lor defetist. Au comuni cu toate pinzele sus si o doringé ferma de activitate pe linie culturala. Oficialitagile facusera insi gre- seala si se afle inci la muncile cim- pului, asa 3, ling’ sediul consiliului popular nu i-a intimpinat decit un je negru, foarte neryos. Mino- dora a inaintat cu poseta in fata, fapt ce le-a insuflat oarecare curaj gi celor doi colegi care s-au postat in spatele umerilor ei lati. Astfel, in formatie de lupta, au intrat in sediu. Minodora a incercat toate usile, la ultima a avut succes, dar, din pacate, incdperea nu era destinata pentru birou. Dupa vreo douazeci de minute de asteptare in drum, s-a deschis o fereastra, si un batrinel simpatic i-a intrebat daca au venit pentru contractari. Mino- dora i-a raspuns rastit ca va lua masuri, dar batrinelul inchisese geamul. Li se facuse 0 foame cum- plita, ins’ Minodora nu pirisea postul de observatie. De-abia pe la 8 seara au facut cunostint’ cu direc- torul ciminului cultural, ins’ acesta pieca la oraz, astfe! ci de problemele femeilor a fost insarcinat si se ‘ocupe agentul sanitar, cdruia tocmai fi nscuse nevasta, si i-a inyitat la sarbatoare. intr-adevar, activitatea de masa a fost peste asteptari: brinzi de bur- duf, rosii, ardei, pui cu mujdei, o masé lung’ in jurul careia s-au asezat, de-o parte Minodora gi cei doi tineri, de cealalt& parte a baricadei, tronind, agentul sanitar si soacra-sa, © batrin’ de 80 de ani, cu gura stirba, care ridea timid. La aseme- nea masi imbelsugati s-a adus mai ceea ce trebuia: 0 t tea inlocui cu succes petrolul in lampa si un vin rece si parfumat. Minodora a trasat la repezeala citeva sarcini pentru activitatea viitoare a cimi- nului cultural si a corului feminin, dupa care s-a trecut la un plan de misuri concrete:in cea ce priveste vinul. Prima care a dat semne de obo- seal a fost soacra agentului sanitar: dupa ce a pupat-o pe Minodora, i-a declarat ci seamin& cu Tomazian sia plecat si se culce. Cei:doi tineri $-au retras pe sub mese instanta- neu, asz A numai Mino si agentul sanitar au ramas fati in: fata. pe cimpul de bataie si, spre. lauda Minodorei, gazda a inceput’si cinte citeva marguri invatate in armata. La ultimul a cintat numai refrenul, dupa care s-a ridicat, si Minodora a ramas singur&. Soferul a gisit-o cu capul in palme, plingind. peste o rosie. Activitatea obsteasca a Mino- dorei a dat rezultate, dar nu cele scontate! Cei doi tinerei, datorita faptului cd aveau o durere de cap formidabila, au intocmit un referat tendentios si au blestemat vinul botezat. Gah akermart ees oss NAAAAADAAAAAA EE oS aaa “y Apropierea batrinetii $i tineretea mea, si batrinetea, Sint inamice, cum au fost intruna. ind vine cea de-a doua, frumusetea-i Cé pleacé prima pentru totdeauna. THEOGENIS * Pe un portret al lui Pythagora Pe pinza asta este Pythagora, fireste. De ce nu scoate-o vorbd? Asa-l fécu penelul. Tabloul de la sine, precum vedeti, voi Si sigur cd 0 face mai bine ca modelul. a (ANONIM) inihes> Cind vreau sé am 0 pe Imi place s-o petre O zi uritd si cetoa: Pot s-o petrec cu | orisicine. * Unui actor ‘Ai excelat prin jocul cuprins de inspiratii, Prin arta ta, cu care poporul I-ai sedus, In piesele pe care Menandru le-a compus Neinspirat de Muze, nemingiiat de Gratii. CRINAGORAS Traducere de GABRIEL TEODORESCU ae ; V. TIMOC 9 ¥ PALLADAS 7 1, ROSS vazut de M. GION x A, al UN MARE CARICATURIST: 1. ROSS Ne-a parisit, in zilele acestei neobisnuit de colorate toamne, cu contrastele tulburatoare de gri-uri reci si exploxit albastre solare, ne-a parasitun mare artist, care si-a inchinat toata arta lui, toata viata lui Caricaturii: 1. ROSS. in aceasta art’, caricatura, pindita din toate colgurile —in vremuri nu tocmai de demult apuse — de gratuit, vulgaritate, bufonerie si pornografie, in aceasta arta in care pitrundea usor agramatismul artis- tic, oportunismul moral $i politic, prostul gust, in aceasta arti cireia i se contesta insisi legitimitatea ei de arti, L Ross intra cu o impresionanti demnitate. De pe pozitiile unei inalte constiinte demo- crate, cu marele lui talent, Ross spulbera prejudecitile vulgare despre profesia ca- reia li va inchina toata viata. Cu un mare curaj si perseverenta care au produs stupoare, el a luat parte luminii, intr-o epoca in care intunericul se as- ternea gros si opac, intunecind mintile eamenilor, el afirma demnitatea umana intr-o lume in care demnitatea ne era stil- cit si torturatd, el lupti cu condeiul im- care slutea constiinta umanita¢ii. Dupi eliberare, consecvent cauzei de- mocratiei si luptei pentru socialism, Ross sia continuat activitatea la «Romania Libera», Scinteia» si in paginile revistei «Urzica». Pentru meritele sale patriot a fost decorat cu ordine si medal $i distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei. Caricaturistul L Ross, cu arta lui acid’, uRZICA Ss@ Ciun zero are valoare, o poate confirma Combinatul chimic din Orasul Victoria, judetul Brasov. Una dintre sectii solicitase 60 kg de email siliconic. Din greseala, s-a comandat insi o cantitate cu doi de zero in coadi, in loc de unul singur. Fireste, contravaloarea a fost de zece ori mai mare. Pind la urma fa un contro! s-a descoperit eroa- rea, iar surplusul cauzat de acel zero buclucag a fost restituit furni- zorului. Uite asa, fara si joace fotbal, cei de la Combinatul chimic erau — vorba ceea—si piardi la zero! @ loan Vasiloni era tehnician de transporturi la Intreprinderea de livrare a produselor petroliere din Timisoara. Acum nu mai este. S-a apucat si misluiasci niste foi de parcurs, trecind curse fictive care insemnau combustibil in plus. Con- travaloarea plusului, vreo 86 000 lei, si-a insusit-o. Mai mult n-a putut scoate, pentru ci a fost prins. S-a volatilizat din intreprindere combustibilul, dar si tehnicianul. Pe ultimul nimeni insa nu-| regreta! —la te vita! Cingi? —Cint. Ce te miri? —Inseamna ci esti multumita. — De ce n-as fi? Buletinul meteo- rologic a anuntat c& cerul va fi rt dar yremea se mentine frumoas’. —Ai inceput s& cauti prilej de multumire in starea vremii. Siraca de tine! Alte motive n- —Ba da. Mi-am cumpirat pan- tof. — Sa cumperi pantofi nu e un merit. Si te mai si rod. — E normal si ma road. Sint noi. —Prin urmare, noul te roade. $i tu gisesti asta normal. — N-ai dreptate. Sint o adepta a noului. Dar trebuie si pastram si vechiul, dacd e necesar, Leucoplas- tul, de pilda. E vechi, dar il pastrez pina cind n-au si m& mai roadi pantofii. — Obsery cite eschivezi de lao dezbatere teoretica asupra noului. Neai suflu. — Parca tu ai! — Atunci si vorbim la concret. 10 URZICA @ Pentru unii, anul trece foarte repede. Daci nu credeti, intrebati-l pe Nicolae Nemulescu, merceologu! CAP-ului Ladesti-Vilcea. Parci a fost ieri (de fapt era prin toamna lui 1975) ziua in care a semnat actele de primire a 49 tone de c&rbuni sosite in statia C.F.R. Bibeni. $i acolo stau si in prezent. Se zice ca, vazindu-se uitati pe rampa girii de un an de zile, carbunii turba! @ intr-o zi, autobasculanta nr. 31-Mm-1455 se intorcea de la balas- tiera Lapusel-Maramures, suprain- carcaté cu piatré de riu. Totul a mers bine pin’ la o curba, cind piatra a inceput si sara din magina aflati in plina vitez3. Citeva pietre au nimerit in parbrizele unor auto- turisme care treceau pe sosea, f3- cindu-le zob si punind tn pericol vietile goferilor respectivi. Cel care se afla la volanul auto- basculantei, probabil, a plitit cu bani stricaciunile cauzate. Dar putea plati si cu carnetul de conducere _ auto! DACA NE TINCA SILVESTRU Alarma falsa te dulapuri de haine, un con- tor electric, dou’ mesute. Im- putati urj gajatei Siminic’ Elena, care Ceea ce ati receptionat este strigitul disperat, de alarm’, al vigilentului sef de birou, nase, pe baza chruia conducerea intreprinder' detene de gospodarie comu- nal si locativa Buziu sem- neazi apoi decizia de impu- tare pe numele neglijent functionare (ca s& nu spunem altfel —dupa parerea celor de _mai_sus). Calma, fara si se piard’ cu firea, Elena Siminicd s-a adresat justitiel. La proces, vainicii apardtori af avutului CERT AM, Stii de ce te rod pantofii? Ai vizitat vreodat’ o fabrica de plelinie? Stil cum trebuie tabacita —Pielea trebuie sabacits ie — Asta e rispuns de prescolar. —Mi se pare ci se pune in otet ca si se inmoaie, dar nu sint sigur’. —A\i lacune serioase. Mai iesi si tu in lume, pe teren, sa afli, s& te documentezi. — Te rog nu-mi da lectii. Nici tu nu stii mai mult decit mine. Ti-e necaz c& ma vezi multumita. — Dar ce-ai facut ca si fii multu- mita? Asta e problema. —Nu-mi place si ma laud, dar mi-a apirut o cronica rimata, foarte indrazneata, in care biciuiam faptul ci la gradina braseriei «Cismeauay berea s-a servit asta-vara in pahare obisnuite, nu la sonda. — Ostiu. Ai-scris acolo ci mesele sint asezate sub un pile de cedri. Vazut-ai in viata ta cedri? — Nu, dar imi trebuia o rima la romboedri. —Se spune romboedre. M-am uitat in dictionar. IUTE NE-MPACAM —M& rog, La o licenti poetica am si eu dreptul, nu? — De ce scrii despre lucruri pe care nu le cunosti? —Stii ce-a rispuns odati un pictor criticat pe tema asta? Nici Michelangelo n-a vazut vreodati ingeri, si totusi i-a pictat. — Ma miram sa aud de la tine un banc nou. Iti atrag atentia ci esti superficial. —la mai slibeste-ma! —N-ar fi rau deloc. Te-ai cam ‘ingrasat. Nu esti in pas cu viata. Te ameninti stagnarea. —Tu vorbesti? Tu, care n-ai pus in viaa ta piciorul pe o scheli? ce te infurii? Parca erai mulgumits de cronica ta satiric’. Ramine de vazut dacé a $i citit-o cineva. — $tii bine c& am cititorii mei. — Care sint aia? — Mama... bunica... — $i pisica. Spune sincer: chiar esti multumita de cronica aia? — Ei bine, da. De ce? obstesc vin pleostiti si rusi- nati Pentru c& trebuie si recunoascd — in adresa ce 0 prezint’ in urma unui nou inventar, 4 totul este la locul su ca mai inainte. Mai putin rspunderea pe umerii cui trebuia! Bine-i cind omul nu se gra- beste si dea cu batu-n balta! (in cazul nostru, si In sufletul semenului sau!). Putin s& fi gindit numai Radu Tanase, si tot ar fi ajuns la concluzia ci nu poti scoate din intreprindere, bagindu-le in sin sau in poset, 7 dulapuri. Nici daca le-ai cAra, pe rind. A gindit ins instanta pen- tru stabilind adevarul. Cine vine la rind, sa stabileas- c& si competentele? TRAIAN FURNEA — Of, ce mA sicii! Din moment ce s-a publicat inseamna ci e bund. —Ha, ha, ha! Pentru raspunsul sta plin de haz, te iert. Nu te mai intreb nimic. Te las si cinti in continuare. —Nu mai am chef si cint. —De ce? Vremea e frumoasa, pantofi ti-ai luat, cronica ti s-a publicat... — Da, dar nu mai sint multumita. — Asta e bine. Automultumirea e mama regresului. Trebuie si te indrepti si sé mergi inainte. Din tot ce ti-am spus, ce concluzii ai tras? — Ca trebuie si slibesc. De miine incep s& méninc pline prajita. De acord? —De acord. Pa! — Pa, tu! Asa s-a terminat, in deplina inte- legere, disputa pe care am avut-o cu fiinga care mi-e mai scump& decit orice pe lume: cu mine insimi. *) citat dintr-un celebru text de muzicd usoard.N. 1ONITA VASILE RADULESCU Grigore iese astazi la pensie! M-am trezit mai devreme, vi- zibil _marcat de plecarea lui Grigore. Stiu, e firesc. Toti iesim la pensie! Dar plecarea colegului meu Grigore imi lasé in suflet un gol plin de tristete! Ce coleg, Grigore asta! Socia- bil, corect, altruist, exceptional pregatit profesional si, in plus, ori de cite ori a fost nevoie a sdrit la indltime, in cadrul formatiei sportive a intreprin- derii noastre. Nu, nu-i usor sé te desparti de un om cu care ai lucrat doudzeci de ani! Si iatd, omul dsta bun iese astdzi a pensie! Tocmai astdzi, cind ceilalti patru colegi de birou sint pe santierele noastre din provincie! Pécat! Impreund, ‘am fi suportat mai usor golul provocat de plecarea lui Gri- gore. Tristetea md copleseste. Prea mare tristete pentru un economist asa de mic, ca mine (economist Ill). Fie! Indur tris- tetea! $i nu concep sé md despart de Grigore fara sé-i iau ceva, ca amintire. Bine, ii iau biroul ! Fag curbat si cristal! Lucrez la el si voi fi mereu aldturi de Grigore!... Nu, in cazuri d-astea se oferd un cadou... Sé vedem ce... Exact, ii iu un pachet cu lame «Va- let». Ce conteazé citiva lei pe lingd trei mii cit am lunar? Nimic! «Valet», zic?! Dar «Rubi» ce cusur are? Costa numai doi lei si-i tot lama de ras. Medical vorbind, «Rubi» e in qyutorul lui Grigore! Ca una e cind te razi sé te tai de patru lei, si cu totul alta de numai doi lei! Téietura se reduce la jumatate! Asta e, «Rubi» fi iau! — Ii tei "pe: dhaeul: strigar catunci, eul meu. $tii doar cé Grigore se rade cu briciul!... Are dreptate, eul. Sd caut altceva! Ceva care sé-i amin- teascé_mereu de mine. Dar ce?... Colosal! Am gésit! Feri- cit, il sun pe Grigore: — Alo! Grigoras dragé, bund dimineata! Pentru tine! Pen- tru mine e tristd. Ne despar- tim, Grigore. Si n-as vrea sd ma iti niciodata! — N-am sé te uit niciodaté, dragé Margirescule... Iti pro- mit! — $i dacd uiti cé nu trebuie sé mé uiti, ce faci? —Nu uit! Acum, fii calm. Te copleseste emotia! Ce sd fac pentru tine? — Pai, uite ce faci, draga Grigofas: acum, cind pleci spre birou, ia cu tine aparatul foto. Jn birou imi faci 0 pozd, mé developezi acasé si mé asezi cu drag pe lada studioului tau! — Asa fac, dar de ce pe ada? —Sé fiu mereu lingé tine, Grigore. $tii, dimineata, cind te trezesti, iti zimbesc sincer din pozé gi te salut mut, dar cordial, cu un: «Bund dimi- neata, Grigore, ai dormit bine, baiete 2» Zz < = = - a 2 Zz < = La un cinemato- graf scria: «S-au terminat bilete- le», Preferam: «S-au_ terminat speculantii de bi- lete!» |. VLASCEANU ee cantante te ee Locul lor este prea ingust si vesmintele prea strimte. O stare de imponderabilitate a pus stipinire pe ei. Sint in cdutarea unor ¢inuturi mai calduge, se misci de la umbri la soare, si ar fi in stare si ocoleasci pamintul intr-o singura noapte, si poati fi la lumina. De obicei calci gresit, si din strachini dau in gropi, si-atunci fuga de intuneric e zadar- nic&. Unul din stolul lor e si Aurel Farcas din’ comuna Volovit, Su- ceava, aparut pe lume in 1952, care si-a facut un penaj biografic cuceri- tor. Oriunde s-a prins, repede s- desprins. Nici la sera din Popest Leordeni nu gi-a gasit rasadul, nici la mina din Petrosani n-a prins «subteranele», nici la «Fructus» Fetesti nu i-a dat activitatea pe rod, Ba mai mult, pentru potlogarii, s-a ales de aici cu un certificat de un an si trei luni, pentru cit a stat dupi gratii. Apoi, si-a urmat zborul in susul fluviului, pind la Drobeta- Turnu Severin, ca, in sfirsit, s&-| giseasci ordinul de incorporare la Timisoara. La 24 de ani, Aurel Farcas rimine inci o promisiune pentru numeroasele locuri de munca ale fri. Numai printr-o intimplare, no- rocul lui Constantin Margarit din Bucuresti, str. Brasoveni nr. 33, a stat intr-o arip’ de broasca. ochiul lui sting au cSzut lacrimi amare, si hainele pe care le vindea in spatele judecdtoriei sectorului 4 au fost udate pind la saturatie, dar tirziu, prea tirziu, a incercat si se spele pe miini. Murdaria s-a sedi- mentat in straturi. Pentru Stoica Aldea din comuna Slobozia Bradului, judetul Vrancea, anul nou cadea in fiecare zi. Cu tolba incircata de cercei, piepteni. globulete, portofele si alte cele ducea de nas copiii, de multe ori si pe cei maturi, vinzind pe barba |ui si pe banii celor paciliti. Trecerea lui prin girile Bucurestilor a suferit destule deraieri, si ele nu yor inceta si se arate, dac& Stoica Aldea nu va schimba macazul. O soarti lipsita de griji se pirea cA vor avea fratii Nicolae si Bebe Cri- visin, mari precupeti de oj, element care s-a dovedit pind la urma vopsea de cea mai buna esenta. Novatorii de pe plaiurile Vrancei sperau si obtina si un brevet pe misuri, daci nu li se atragea atentia c& inaintea lor a existat Mendeleev cu un tablou ce elimina confuziile. Cu preparatele topite, lis-a topit si speranta traiului usor in care credeau cu strignicie. La o aparitie vopsiti, o disparitie in culori nu prea vesele. Un tinar bucurestean, Nicolae Dinc&, 21 de ani, isi cauta norocul prin gunoaie. Viata lui se sprijinea pe resturi. Stringea piesele de radio si televizoare aruncate, le curata si le slefuia (munc, nu glum: concurind magazinele de speci tate. Zborul lui «pe unde» n-a durat insi mult. A fost obligat si coboare pe pamint. O perdea de fum ameninta zborul prea jos al acestor ae Fie pe calea aerului, fie pe Calea Victoriei, specia este amenintata s& dispara Deocamdaté, au loc sortarile: juci- tori, voiajori, infractori. Aceste pi- siri daun&toare au inceput si fie jumulite la timp, sa li se arate goli- ciunea, dar, cele cu pene «tari» nu trebuie sé uite c& mai exist si colivii... uRzica 11GEORGESCU, GEORGEASCA S$! RESTUL LUMI! — Subalternul_ dumneavoas- tra este un birocrat perfect! — S& nu exagerém! Nimeni nu-i perfect! MANUSCRISUL - RIERDUT ‘gy LUI Fratilor si tovarasi, Haralut& a lui Maglavitu tot nu s-astimpara... lar mi-a facut una de mi-a stricat sfintul somn toata iarna. Pentru c& stie cA mi pricep la thiat porci, meserie de aur, im spune in seara de /gnat, ci indata ce-s-o ziri de ziud sé fiu la el cu uneltele ascutite. Ma gindesc: «pore la Haraluta?... Cu ce si-l hraneasca, dacd el, din toati piinea, face chimie? (Asa-i zicem noi la tuica de piine: chimie sau rachiu de miezul nopt imi grijesc uneltele decuseara, ma cule cu gainile si dimineata, pe-ntuneric, la Haraluta. Inca de la poarti mirosea a chimie, in casa lumina si risete si galagie din mai multe gitlejuri. Strig. Haraluta iese si m& pofteste de-a mirare de poli- ticos. Cu el in casi, inc& trei... era S& zic, oameni... Costici Baboi a stat, de destept ce era, in intfia pind I-a luat la armata, Vasile a lui inmormintatu’ — porecli dupa tati-su, care sa imbatat cu unil si-a cerut si-| ingroape si vad’ cum fi pe lumea cealalta....si cei cu esperenta au uitat si-| dezgroape la i ‘u-Potrivit — care-i caute imanuscrisul, pesemne o lucrare de o deosebita valoare literar’... Desigur, o asemenea opera nu poate fi realizati a doua oai Probabil c& anuntul nu a dat rezultate, intrucit, la citeva zile, mi-a fost dat s& citesc in acelasi ziar un nou anunt: «10 000° de rului care i ra scrisul 1 toarea». probabilitatile, Lam in tramvoiul nr. 4. Al. scriitor, str. Cirpita _Trebuie si recunosc ci, dupa ‘citirea anuntului, m-am gindit ‘cu sincera compatimire la nefe- ricitul scriitor, neyoit — prin acest mijloc costisitor — sa-si «50 000 forinti recompensé! in tramyaiul nr. 4 am pierdut ma- nuscrisul romanului meu «Scuipd- DIN PLINGERILE PANTELIMON HARNICU mesc bucurosi, imi dau un pahar de incalzire si coraj, si eu cu mina pe unelte... $i Haraluyé imi mai intinde un pahar $i face: — Pantelimoane, iti plac racitu- rile? —Da’ cui nu-i plac, Haraluta — Te-ntrebam, zice, cd m-am gin- dit daca faci treaba gospodareascs, picioarele si capu’ s& le iei tu... — Nici coada nu-i rea pentru ré- cituri! face Costica Baboi. $i ce coada are... Eu n-am mai vazut asa coad’, numai din par poti face cinci bidinele... Si-al dracului... era serios. — Da, face si Negru-Potrivit... $i Asta tot serios. —Da’ nu ti-am adus o ali Meereat singestyecienceucs pas faci dobi... si ride pe nas. Ma uit la Haraluta si nu ma du- miresc de unde atita bunatate in sufletul lui... De la un timp vad cd ei nu se grabesc... — Hai sa-! taiem, fac, ci dupa chimia asta, @ bucktic’ de friptura ar_merge la casa sufletului. Ti vad pe toti bucurosi de parci i-ar fi decorat cineva pentru prostie, mai golim cite-un pahar si iesim. —Eu stau-mai deoparte, face toarea». Impart bucuros cu gasi- torul toate drepturile de autor. Al. Ovsik, scriitor, str. Cirpita nr. 7/Co. M-am decis. In prima dumini il voi ciuta pe acest nefericit scriitor. Asta atit din compa- siune, cit si din curiozitate L-am gisit' intr-o camera mo- dest mobilata, la un birou plin cu manuscrise. S-a uitat la mine de dupa ochelari, banuitor. ( MARIA BYSKINIEWICZ de ta revista 12 URZICA «Szpilkis — Varsovia ~eT de ALEXANDRU D. LUNGU eee Vasile a lui Inmormintatu’, ci sint milos... Si, pe urma... daci. musc — Cum si muste? zic. Si-n gin «esti prost ca drumul; calcd toti pe tine de prost ce esti Ajungem la cotet, era inci intu- neric, Cei trei se trag intr-o parte, eu in alta. Haraluti dibuie zivorul usi — Atin-te! face si deschide. Eu, gata pregatit cu toporisca si cutitu’... Cind colo... din cotet iese 9 jigodie de cline cu-n codoi cit un plop, spintec& noaptea cu un sche- lalait si-o ia la fuga. — Gramada, Pantilimoane! —la-te dupa el! joarele $i coada is a matale... Am iesit pe poarta in risul lor si schelalditul cfinelui.< da’ am zis ca este cineva sus gi-o comisie de impiciuire in comuni. Drept pentru care, ci iar m-a facut de ris, il chem in judecata cu cei trei martori... si spund legea daca un potlogar si-un teleleu, care te cheama sa-i ele, are drept la respect de om, cum pretinde... Daci legea spune da, eu toata viata fi dau respectul... Pentru ci eu pe unde-s prost, platesc; dar sa pla- teasci si altii... — Ati gisit manuscrisul? m-a intrebat cu o nuanta de plicti- seali in voce. — Nu, am raspuns, doar soli- daritatea profesional, colegiala, ma facut sa. S-a uitat la mine atent: — Sinteti singurul pe care |-a interesat povestea! Sa stiti a acel roman e aici, nu l-am pierdut deloc... Am sperat doar ci voi putea crezi putin interesul edi- turilor pentru creati es Vedeti, acesta este destinul scrii- torului care re ee : — Vreti si spuneti ca anuntul n-a avut ni rezultat? am intrebat du ipa, mai mule ca si nu tac. ju tocmai... mi-a rispuns Ovsik. Au fost la mine doi bar- 4 ti, care $-au interesat de unde n atitia bani pentru recompen- sarea gasitorului... DMLND “4 ap e4a2npesy URZICA 13MARELE DARWIN ce inseamni aceasta? Ei bine, pentru Madam lonescu acest duh necurat al cataloguiui este o dureroasa lovitura per- so-na-lé. Caci Madam lonescu nu este numai mami, ci si eleva. Da. Dinsa are orar, da teze face harti, rezumate, si bine- inteles, ia note. Un fel de eleva cum s-ar zice la fara frecventa. Cind Cezirick pleact Ia scoala pentru cele cinci ore, Madam lonescu rmine acasi si cu ochii la pendula din perete suspina: — Acum, in aceasti clip3, a sunat de intrare. Da doam- ne, si fie intr-un ceas bun... Da doamne... sub pleoapele ei tremu- rinde, filmul primei ore se desfigoara mai departe. —Acum a intrat Popescu, la romana... Acum pune ab- senta... Acum controleazi ca- ietele... Acum fi scoate la lectie... Acum o fi la litera «in... $i inima ei de mama palpita, in timp ce jumuleste, fulg cu fulg, ca pe o margaret, gaina pentru prinz: — L-ascultd? Nu-| asculta? Cind, in sfirsit, oracolul a fost jumulit, pendula indica... ora de istorie In acest moment lonescu, cu g fe, se las& sfirgita in fotoliu si pri- veste palida limbile metalice ce parci au intepenit. Pe buzele ei un singur cuvint se zbate si isi cauta iesirea: —Acu’... Acu’. Dar restul frazei: «il ascul- t& |a istorien, nu mai poate iesi, cuvintele se intorc in gitlej, stringindu-i-l ca intr-o menghin’, apoi din nou se zbat si iasd pina ce le vine intr-ajutor cu valerian’. A- tunci fraza ingrozitoare iese — qa un dop dintr-o carafa gilgiitoare — insotit’ de un lung suspin, si,cu ochii la ceas, Madam lonescu invocd, timp Madam (urmare din pag. 1) de 25 de minute, cit dureaza ascultarea, pe cine credeti? Pe Creator. —Doamne _Dumnezeule Atotputernic, Tu care faci rand si tot tu o legi, Tu care ai facut Cerul si Pamintul in sapte zile, f sil asculte pe Cezirica despre aparitia cul- turii vechilor egipter care te-ai aratat in vis lui Lot, f&-1 pe profesor si sari peste caracterul de cla- si al legilor babiloniene si, asa cum ai indreptat pasii [ui Moise prin pustie, ajuti-! si pe Cezirici si-si aminteasca despre dezvoltarea produc- tiei mestesugaresti care a ge- nerat elementele de cultura lacs. Doamne Dumnezeule Mare care ai luminat mintea lui Ahia si ai binecuvintat pe Amalec, fiul lui Habacuc, a- du-i aminte Atoate ziditorule. de marile piramide cladite din sudoarea robilor Tai in mileniul al 2-lea inaintea erei noastr La orele zece fara zece Madam lonescu trece la Nou! Testament. E si firese ora de matematic firea fractiilor. — Tu, Isuse Cristoase, care ai impartit trei pesti si dou’ piini la cinci mii de oameni. ajuté-| pe Cezirici si nu uite impirtirea fractiilor... Adu-i aminte «prima cu a doua rasturnata $i in timp ce pune sfecta la fiert si intoarce friptura in cratita incinsa, unghiul din- tre aripa si tirtit’ ia deodata in mintea ei forma patrula- tera a notei patru. Madam Jonescu isi face semnul crucii: —Piei Satano! Piei. Satana piere intr-un nor de fum de-abia la a 11-a batae a pendulei: ora cind chestio- narea a luat sfirgit. La orele 12 si 30 Ceziri se intoarce de la scoala. Madam lonescu il intimping palida si din nou simte gilg’ tul unei fraze ce i s-a prins in beregata: —Te-a... te-a ascultat? iz- buteste ea, in sfirsit, si-i dea drumul. —Nu. Mama igi face 0 cruce mare spre risirit si isi séruté odo- rul. Apoi, cu glasul cu care conduce pe stradi campania de deratizare, intreaba: —Miine aveti naturale? «Teoria darwinista a speciilor?» Insira pe masa, asteptind si se mai riceasci supa, macu- latoarele, cirtile, caietele, a- poi, obosité dar cu un nou avint, inalt& ochii spre ceruri, intr-o rugs muta: —Doamne, Dumnezeule, Atottiitorul, facdtorul cerului si-al pamintului, ajuti-ne sé invatim bine de tot despre selectia natural... Tu, care ai zidit pe primul om, suflind duh sfint asupra f&rinii, f€ Si-si indrepte nota 3 de la extemporal pe care a luat-o la «Aparitia vietii pe pamint». Caci tot Tu ai spus: «De sase ori te voi izbavi de necaz si de sapte ori nu te va atinge raul. Amin... Madam lonescu isi priveste induiosat’ fiul si adaug cu glas tare —Puiu’ mamei, la natu- rale ai nota 3... Fa-ti, mama, trei cruci si zi de trei ori «Doamne ajuti»... Asa, mi- micule dragi. Apoi incepe si citeasca lectia cu glasul cu care ar citi versetele, subli- niind cu creionul: —Marele Darwin, savant materialist... se opreste, igi face o cruce si murmura —Doamne, tu care te-ai aratat lui Ezechiel i lui Isaia, fi si nu uite acest cuvint... Apoi se indreapta spre baiatul ce asteapté continuarea lec- turii — Tine minte, puiule: ma- terialist, ma-te-ri-a-list! 14 URZICA VLAD GHEORGHIU AL. VLADESCUCE «Ca sa va t ringa ceruta, primiti mai inti un sfat: Urcati-va dv. frumu- sel in tren sau in autobuz (ce aveti mai la indemina, ca doar n-o s& veniti pe jos), luati-va de-ale gurii pentru cel putin © zi (pentru cd, probabil, n-o s& vreti si flminziti si nici s& cheltuigi bani, umblind prin restaurante), clutati-va o ru- da — fie si de rangul al zece- lea, ca sa aveti unde innopta la nevoie (daca nu doriti si trageti la unul din primitoa- rele hoteluri ale orasului nos- tru)». Carn aga s-au gindit, proba- bil, tovarasii din conducerea Directiei sanitare judetene Arges, sa-i scrie petitionarei Ana |. Elena din comuna $te- finesti, care ceruse o adeve- rinta din care si reiasi a fusese internata cindva in Spi- talul Calinesti. Pind la urma, ratiunea a triumfat. S-a facut economie de cuvinte (si de efort!), iar susnumita a primit numai te- legrama nr. 226/76, in care, pe scurt era invitaté si se prezinte personal pentru hir- tia_solicitata. De ce si se rezolve, simplu, adic’, trimitindu-i-se femeli adeverinta prin posta. cind se poate complicat? Lafel fi rispunde si UJ.C.M. Timis cet&teanului loan Nec- sa din Lugoj, care se declara nemulgumit de modul in care i s-a reparat un ceasornic de citre cooperativa «Dinamo» din Timisoara. «Poftiti. dv. personal cu ceasul, ca sd vedem despre ce este vorbap. Sa facd, deci, omul, drumul Lugoj-Timisoara si retur, s& piarda o zi de lucru (pentru c& jin zi de repaus legal nici UJ.C.M.-ul nu lucreaza). Daci mai adaugam si cheltuielile de-intretinere credem ci a- vem si acordul dv., dragi cititori, si-l sfituim pe loan Necga si-si cumpere mai bine un ceas nou. |-ar reveni mai ieftin, si fara atita bataie de cap! Unde esti, Tindala tata, si-ti vezi progeniturile _luptin- du-se si-ti perpetueze faima!? — Esti santos tun, de ce vrei trei zile invoire?! —Nu vreau sa lipsesc nemotivat de /a serviciu. "=" VICTORIA Ce fericit sint! M-a vizitat Victo- ria, fiica mea. Bineingeles, nu cu mina goal8. Purta niste m&nusi aduse de barbatu-siu de la Paris. Nici pe mine nu m-a uitat bilatul. Mi-a adus salutéri de la un fost coleg de-al meu, de la Sorbona... Ce e drept, fata trece des pe fa mine. Pe strada mea, unde locuieste croitoreasa ei. Daca se inp fiu la geam, imi face semn cu si ma retrag. Ca si nu cufa, stie c& nu-mi pl ingo- septul»! Mi-ag ve des fata daci a5 sta tot timpul la geam. Dar ce, eu sint ps an ct oad mai mult in f ifia de mireasé. De-adevarat, n-am vazut-o. Nu m-am primarie. Nici n-am _ : cununia. Victoria n-a s& am emotii. De aceea nici la nu m-a chemat. A servit salam de Sibiu, sarmale, curcan si sam- panie. La ulcerul meu astea mai lipseau! Fiicd-mea vorbeste mereu cu bir- batu-siu e mine. Numai ce-o auzi: « tata?» Apoi ofteazi a = e-0 face cu ceasul ala cee din secolul trecut, de i-| da odat&? Destul a stat la Si-I ducem la «Consignatia» pe ling’ «tic-tac», ceasul face i citeva miisoare oune! Dinsul ce ne dit» Are dreptate fetita. Eu ce le dau? Cite un telefon pe sapta- min’, si aflu ce mai fac. As putea si-i vizitez, dar nu stiu unde s-au mutat. Victoria nu mi-a dat adresa. Cica, liftul din bloc se strica mereu si obosesc pe scéri pind In etajul doi. unde locuiesc. Numiru! de tele- fon al fetei I-am afiat de‘la ea. Mi I-a spus singura. Vroia si-i platesc abonamentul. lot ieseam din casi sa-mi iau ziarul. De ce si nu iau si autobuzul pina la Telefoane? M-am dus si le-am plitit telefonul. Ci banii mei. Victoria si-i lasase pe toti la CEC. Mi-a promis ci mi-i inapo- iazi cind fi scoate de pe libret. Dar de trei luni, cica, agentia CEC din SI AL El cartierul lor este in renovare. Fata nu are nici o vind. Doar nue ICRAL, si grabeasc’ lucrarile. Acum, cind a venit la mine, Victo- ria mi-a adus gi o suti de grame de cafea. Nu miacinats, nici boabe. Numerar! 10 lei si 30 de bani! Ea na putut si-mi cumpere de la Ali- mentara, fiindci acolo nu-i permis parcajul autoturismului. $i de ce s-o amendeze? Nu-i ajunge ci pli- teste amenzi pentru exces de viteza? Vorba este ce fac eu cu cei zece lei de la Victoria? Cafea nu beau. Sint cardiac, iar fetei nu-i sta bine in negru. O prinde vernilul. De aia si-a luat si un Fiat 1500 tn culoarea asta.. Deci, ce si fac cu bani? Si-mi iau un pachet de Snagov si zece cut cu chibrituri? Pai am si bri- chet, am $i astm. Sé-mi iau bom- boane? La virsta mea?... Am gisit! La cei zece lei dati de fiicé-mea, pun si eu ceva din pensie si-i cumpar niste pantofi. Cadou. Miine doar e ziua ei. De coafor! CONSTANTIN PAVEL uURZICA 15op claxonatului? PA. POCH sf »DRAGA URZICO“ Pera OL Aho Ai eh —E un claxon muzical. Recunoastefi aria? «Pentru mine femeile toate sint la fel»..@ | i—Pentru mine «claxoanele toate sint la fel»! in apartamentul meu s-a ivit o ~ defectiune la baie. Am apelat la s serviciile instalatorului Panciu de la ' asociatia de locatari nr. 8. El mi-a fagiduit ci-mi va procura piesa ne- cesara si o va monta in locul celei defecte. Dupa care, s-a facut ne- vazut, lisindu-mi ca amintire figi- duiala. Va spun sincer, am crezut Se un om comod, care fuge de treaba. Dar m-am ingelat. Pentru ci, desi nu mi-a facut nici o reparatie, Panciu s-a muncit totusi si ping la urma a gisit o solutie: in caietul lui de sarcini de serviciu, in dreptul recla- matiei mele a scris «rezolvat». Cit $0 fi ostenit omul ca si giseasci 0 idee atit de stralucit’! $i eu care-I credeam comod... Ducindu-ma la complexul comer- cial din cartierul Ostroveni ca si fac un abonament pentru lapte dulce, nu ma asteptam sa fiu primit atit de... acru. Vinzatoarea loana Serban m-a lsat mai intfi s astept un sfert de ord, apoi m-a anuntat ci nu se fac abonamente dupa ora 17 (cu toate & magazinul e deschis pin3 la ora 22), si dupa ce geful de unitate i-a dat dispozitie si m& serveasci, in loc si-mi faci abonamentul pentru lapte mea facut cu ou gi cu ofet. Din punct de vedere medical m-am ales totusi cu un cigtig. De la intilnirea cu loana Serban, nu mai pot suferi acriturile. ILIE V RIMNICU VILCEA Pe strada Uzinelor din Oradea si doua camine pentru muncitori) e atita praf incit, cind treci pe acolo, trebuie si-ti pui o masc& protectoare Se pare c& nici gospodiria comunala, nici intreprinderile situate in aceasti zona nu se prea intrec si ia masuri de combatere a polvarii. lar praful continu’ si fie stapin pe strada Uzinelor, ca intr-un desert. Noi nadajduim totusi c& situatia se va limpezi intr-un fel. Cu aite cuvinte, scrisoarea noastra nu va fi in desert. Am vizitat impreun’ cu fat statiunea Lacu Sarat, cu care ocazie am consumat trei sticle de bere la restaurantul din localitate, aparti- nind de Oficiul judetean de turism Braila. La plata, lam intrebat pe cospitarul Tudorel Costache cit cost’ consumatia, El mi-a raspuns ci 16,50 bere. De data asta mi-a rispuns c& 14,50 lei si mi-a dat 5 lei rest, destul de iritat dealtfel de insistentele mele. ‘Am ramas cam nedumerit. Vasi- zicd pretul celor trei sticle de bere era de 16,50, care de fapt era de 14,50 care de fapt a fost de 15 lei. As fi preferat ca osp&tarul Tudorel si mi serveasci doar cu bere, nu gi cu enigme. AUREL’ DIMAC BRAILA FOTBALISTIL NOS TREREZISTA PE TE- REN CEL MULT O CONSTANTIN OTTESCU CEO SCH Coana rata, Coadé-creata, Spintecind cu albul ei Apa fixé de ulei, Se grabeste sd ajunga Pilcul de surates*Nu-ngé- duie-sé stea la sobor Régusit, clevetitor, Celelalte ford ea: — Ma cétat, mé, careva? Sint de-un an, sint mature Nu vor sé se sature Ratele de-otitea chestii : Ce se pot vorbi prin trestii. Deci incep cu cic de rata Trancéneala latareata, Suprapusé, iute, multé: Toate zic, nimeni n-ascultd. REDACTIA: STR. BREZOIANU-NR, 2325, TELEFON 14.28.15 TEHNOREDACTAREA: ION ROMEO TIPARUL: COMBINATUL POLIGRAFIC ueasn sclnreit cua Doica lor, batrina closcé, Tot aduné oud-n cos cad Le-au lasat pe mal toptan Ratele de-acum un an. Le adund, le-oblojeste. le-ncdlzeste, géineste. Cind i-om spus cd le cloceste, Ea mi-a zis cotcodeschis: — Esti un om denaturat, Incuiat si demodat: Ratele sint tinere, Ca ratoiul ginere, Si-i modern pe dia micié Sé-i «cloceascé» tot bunicii.