Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Revista Urzica, nr.8 (638) Din August 1978

    Încărcat de

    Revista Urzica
    183 vizualizări16 pagini
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Titlu original

    Revista Urzica, nr.8 (638) din august 1978

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    183 vizualizări16 pagini

    Revista Urzica, nr.8 (638) Din August 1978

    Încărcat de

    Revista Urzica
    Revistă de satiră şi umor editată în România în perioada comunistă. Sursa: https://tvarheolog.wordpress.com Vizitaţi-ne şi pe blog la www.revistaurzica.blogspot.com

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    SUPREMU POMPILIU DUMITRESCU ANOTI de FLORIN COSTINESCU — Ce-mi puteti oferi foarte rece? Un snitel ! NELL COBAR P Asa te sum si te -unoastem August Jumin&'seménind In veac i-n noi acl, laté-ne, iubind pring si glie am fost si sintem si vom fi erot ‘Mari ctitoril trec din cuvint in fapta int ale noastre, ale tale— toate August viteaz, inalté implinire si anotimp suprem de demnitate. Un timp tn amen i un vis tn timr mtoarce August chip solar spre fare El vine din istorie, ca_noi din existenfa noastré milenara. A fost aici de cind da spicu-n rod, de cind ne stim prin veacuri zbuciumate céci August e un dor si un drapel gi lupta este— pentru libertate, > et ~~ FESTIVALUL NATIONAL CENACLUL TINERETULUI , APOLLO” VINCZE LASZLO CENACLUL TUDOR MUSATESCU” BUCURESTI AN Tl Cl 2uRZICA MINDRU-! JOCU-N SAT LA NOI STRIGATURI DIN TRANSILVANIA Culese de . IONEL BULBOACA Bade cind erai micut Tu veneai la noi descult Da’ de cind te-ai ridicat N-ai venit nici incalyat. Gildu, jud. Cluj ASTEPTARE GREA TG. MURES batrinetiie.. DAN CAPRUCIU «TUDOR MUSATESCU” CIMPULUNG ARGES OCHIUL MEL- CU- LUI «.$i-acum cind cronica s-a incheiat, Pot spune ca aceasta carte are Un continut modest si totusi mare, Cuprinzator si totusi limitat. Dar chiar in numarul ei mic de pagini, Pe ici pe colo tot s-au strecurat Lungimi abstracte ori un timbru plat, Fastidios in unele imagini». Cu-aceste vorbe, criticu-a sfirsit Un foarte lung articol, intocmit C-o exigent profesionala... $i-acum asteapti plin de nerabdare Prin librariile din Capitala, S-apara-o carte... corespunzatoare. VICTOR HILMU C-o luat de jos o pi $i-o zicut de boalii-o luna. De ridica un bostan, Nu se mai scula un an. Cornesti, jud. Cluj Vin mindri dup’ mine Cai vedea ci ti-a fi bine Te-oiu tinea cu lapte dulce Numai vaci de-i aduce. Dragu-mi-i cimpu cu iarbi Si mindra cu groapi-n barbi Dragu-mi-i cimpu cu fin $i mindra cu flori in sin. Bistra, jud. Alba CENACLUL opi »TITU MAIORESCU” , BUCURESTI TRENUL DE NOAPTE Trenul alerga in noapte. Adica, ce zic eu noapte, cA era mult dupa miezul noptii! M-am urcat la Drobeta-Turnu Severin si am gisit un compartiment cu un singur c&litor. Am dat cbund dimineata si am ocu- pat un loc. Omul g&sit aici n-a scos 0 vorb&. Pe la Lugoj, colegul meu de compartiment, cdruia fi dadusem bund dimineata fara si primesc rispuns, se uitd atent pe geam, apol se intoarse c&tre mine si, foarte pol ticos, Imi rispunse la salutul adresat la Severin, si de care ar fi putut uita de o mie de ori pind acum. — Buna dimineata, tovardse. Afar& tocmai se cripa de ziua De aici a iegit probabil vorba: «unde dai si unde crapal>. ION DIANU = BPN apResa 2. eee eee eee Compensatie Consacrare jioaré NOM a ieslen atrer el led reeled In lumea noastré carpatina: «Nu-i nimica surioaré, Roménul e néscut poet, Roménca, gospodina! ANGELA CHIUARU Cenaclul epigramistilor «Cincinat Pavelescun, Bucuresti Arivistul Soafa dintii creindu-i atmosfera Critica Caci pe tine te si tundel» C. CONSTANTINESCU DB Cenaclul «Tudor Musatescu», Bucuresti XN Nedumerire Te-ntrebi cli Triptic micro... bistic CONCURSUL DE FOTOGRAFII oe e cul slab In lume Critici fara s& alegi = hs "i A reusit sé-i faca-un rost in viafi. $i un lucru ne confirmi: Ee es pre, sake: Deci, ei fi datoreazé cariera Nu-i suficient s negi Deu ET nevecteirohe? lar carierei pe a doua soaf. Ca In viaté sé te-afirmi. GHEORGHE LEU |. PETRONE & eg Cenaclul «Satiricon», Braila Cenaclul epigramistilor, lasi secceecesecese CENACLUL ,,RIDENDO” TIMISOARA cl EI lor, Bucuresti. Nee CUM SE OBTINE Oo INVOIRE Discutie cu secretara: — Seful e in birou? — Este. Ce ai cu el? — Vreau o invoire pentru miine. Se cisitoreste un nepot si sint invitat. — Intra, dar nu cred ca ai sanse. Echipa lui preferat’ a pierdut in meciul de ieri. Si inca pe teren propriu! — Eu intru, fie ce-o fi... In biroul sefului: — Buna ziua — Noroc. Ce e? — in legitur’ cu meciul de ieri, agi auzit? — Ce si aud? — Se rejoaci. Conducerea clu- buluia facut contestatie la Federatia de fotbal. Se zice ci oaspetii au marcat un gol din ofsaid. — Ce vorbesti? la loc... Nu acolo, vino aici, pe fotoliu. Asa, mai expli- ca-mi 0 data. — Pai, la meciul de ieri a asistat si cineva mai mare de la Feder si a vazut cu ochiul lui e& golul nut era _valabil. FRONIE. de umor al Asociatiei — Sigur, asa a fost, c& ai nostri sint specialisti in jocul la ofsaid! Nu trebuia validat golul. Toat& tri- buna a observat ca extrema lor dreapta era in afara jocului, numai arbitrul n-a vazut... — Arbitrul a fost suspendat pe trei etape. : — Pe zece trebuia suspendat! ag fi scos chiar din viata spor- Spune-mi, bei o cafea? — N-as vrea si vA deranjez... — Dimpotriva, sint bucuros s& te vid, n-ai mai trecut de mult pe la mine. $i zi, asa, cei de la Federatie lau suspendat pe arbitru, Cind se joaci meciul? ine. | — Perfect. Mergem impreuna! E i CENACLUL CADRELOR SANITARE S \ a _ CUGETA RI @Gindirea e ca un copac: se joate altoi. \ceputul pare mereu aproape. @Risul e molipsitor; transmisibil. @ in imensitatea Universului sin- tem pierduti dar nu rataciti. MARIETA SAVA-BURSUC wy Zs BUCURESTI plinsul MIHAI ZEGREA — Nu pot, sint invitat la casatoria nepotului meu. Imi puteti da invoire pentru o zi? . — De ce numai o zi? Doar o singura data ti se insoara_nepotul.. Ai trei zile de invoire. Si petrecere frumoasi, iar miine, si n-ai nici o grija, am s& strig eu si pentru dumneata. Nu scapa ei ard dou’- trei_ bobite... Omul iese din birou. Secretar il intimpin’ cu un zimbet sarcast’ — Vezi cd n-a tinut? — Cum pea tinut? In loc de 0 z invoire, am trei. — Vorbesti serios? — Foarte serios. Daca ai ceva de semnat, du-te azi, c& mine rist si fii sanctionata... URZICA 3 SOLOMON Directorul -zimbea suav, re- velind trei masele de aur, do- bindite in urma cu citeva zile. Lui Arhip, zimbetul ji amintea, nu se stie cum, de tezaurul de la Pietroasa. —Tovarage Arhip, ia loc. Te-am chemat s&-ti Incredin- fez_o sarcin& de raspundere. Citeva sintagme fl inspaimin- tau in mod cu totul deosebit pe Arhip: wexamen de_bacalau- reat» (spaima ramasa din fra- geda tinerete), «inainte mars» (ceea ce fi amintea un cdlcfi ros de bocanc), «condica de sugestii si reclamatiin (pentru c& nimeni nu dadea sugestii). Printre acestea se afla si «sar- cind de raspunderen. Un cum- nat al s&u, dup nici doi ani de la primirea unei sarcini de ras- pundere (responsabil de ceva), se si gasea in puscari —De ce esti palid? so mira directorul. Arhip lu8 intrebarea ca pe un pai (salvator). —Sint boinav. —Ce boala ai? Vocea de aur a directorului ascundea 0 ingrijorare greu reprimata. rememora nu faré nos- toate bolile pe care le cunostea din «Medicina in fa: milien (editia a ll-a), citité si rascitita in lungile seri de iarna gi comentaté impreund cu so- fia, ca_un roman de Alain Robbe-Grillet. Cel mai mult i-ar fi placut s& spun oA are pi- tiriazis versicolor, fiinde& suna wY 4 treacd la atac deschis: —Nu pot primi sarcina de raspundere, tovarase director. Am motive temeinice. —Motive temeinice! repeta uluit directorul, Arhip incerca s& cistige timp. VS —Nu e ruda directa, spuse directorul sec, ca si cum ar fi completat un formular. —N-am studi! tsi umfla piep- tul Arhip, cu gindul la exame- nul de bacalaureat, pe care nici macar noaptea, in visurile sale, care se repetau de doua-trei ori pe saptamina, nu reusise sé alunge. —Nu4 nevoie de studii, ci de pricepere. Arhip apuc& lancea adver- sarului_ si o intoarse cu virful spre pieptul acestuia. —B bine, nu ma pricep! Vorbise cu mindrie si demni- tate, ridicindu-se in picio: si, din pricina emfazei, scut scrumul de la figara in cafeaua directorului. ‘\ —Mai sint oameni care nu pricep $i care... — —Imposibil rotesta Arhip. De unde stiti? 2 —Din proprie experienta. Dire se exprimase pri- pit, d nu-l convinse pe Athip. Nu pot primi, va rog s& ma eg jeti. V-am relatat motivele insdsi, corecté pentru ul- ara directorul, cu obo- —Cind © s& aflati motivel i. inusi —Insaisi, corecté, pedant, lalatt, “"” seala in glas. (Si metalele nobile sisi, se ob i s& corijeze erata directorului, cAutind in gind motivele insesi —Bine, se directorul c& accepté cor subalter- nului. S& auzim motivele insasi. (Ce fermitate lingvistica! In fond aectoral uw cedase nici un pas). frumos si elegant, ca intr-o Nea vrea s& abuzez de cronica de arta. Dar snintea cn | dumneavoastra, trase ca boala asta dadea alte culori decit cea palida, de unde si numele, Sa fi pronuntat cuvin- tul paludism? Nu. A fost era- dicat. Atunci icter? FereascA dumnezeu! $i, rasfoind in min- te editia a Il-a, gsi. Patruns de sonoritattle ei de ev mediu spa- nicl, Arhip numi o boala care-i sugera castele, cavaleri raté- citori, cai blindati, turniruri stra- lucitoare si femei frumoase im- bracate in rochii de matase naturala... —Lumbago. —Nu e gray, decise directo- rul. A avut si bunicul meu si a purtat-o pind la nouazeci si ‘opt de ani. Dac& nu murea intoxicat cu ciuperci, tréia pi- na-n zilele noastre. Arhip simti o ura istoric& impotriva evului mediu spaniol, cu castelele si cavalerii si ré- tAcitori, care-i ademenise ca pe un naiv sil féicuse s& rosteasca tocmai numele unei boli cu efecte de longevitate atit de clare si atit de familiare (si fa- miliale) directorului. Se hotart 4 URZICA de propriul séu_ timp. _ —Te rog sé abuzezi de tim- pul meu ca de propriul dumitale timp, tovarage Arhip. ‘Multumesc. Despre ce dis- cutam? —Despre sarcina de ras- pundere pe care voiam sé ti- incredintez. —A, dal isi aminti ipocrit Arhip. Nu pot s-o primesc. —De ce? —Am familie. —S$i cei cu asta? —Daca primesc o sarcina de raspundere, cine 0 s& aiba griji de familia mea? Directorul il privea stupefiat, incapabil s& inteleagi logica subalternului. 1e, dar si eu am fam si detin o sarcina de raspun- dere mai mare... Arhip se gindise la familia cumnatului si nu la cea a direc- torului. Arunca in lupt& 0 noua ceata de calareti. (Desi il de- zamagise profund, evul mediu continua s&-1 inspire). —Am un unchi schizofrenic. oboses: Tmi pare rau. —Si mie, spuse cu glas gl- tuit de emotie Arhip, urmarind scrumul din cafeaua director lui, Pot pleca? (Arhip se gin- dea fa raionul de palarii pe care lasase in grija provizorie a unel colege de la raionul de clorapi barbatesti). —Da, off directorul, ridi- cindu-se de pe scaun. Am s& incredintez sarcina altcuiva, Arhip se indrepté spre usa, cind un fior rece (or fi si fi calzi ?) li trecu prin sira spinai (Caz clasic. Sint foarte putini aceia c&rora fiorii le trec prin = alte parti ae tupulu, «De ce —se intreba Arhip in sinea lui, fiindca n-ar fi fost nici frumos, ni epee s& se Intrebe in- tr-o sine strain’ — si Incre- altcuiva? Doar m-a chemat pe e in acest scop, doar...». Py sarcina de raspundere _ —..€ sarcina mea! isi con- tinua el gindul cu glas tare, intorcindu-se cu fata cétre di- rectorul inconsecvent. —De ce esti rosu la fata? intreba directorul nelinistit. Arhin se gindi cé de data asta nu e cazul s8 invoce o boa- 1a, cu atit mai mutt cu cit nici prima oara nu-i fusese de folos. Asadar, o tinu una si buna (buna ?): —E sarcina mea! —A dumitale 7! Doar ai re- fuzat-o. —Nu va gindifi c& sint un om bolnav? incerca, totusi, vinzé- torul de la raionul palarii. —Ba da. Tocmai de aceea. Nu va ginditi c& am fa- milie? se ambalé Arhip. —Ba ma gindesc. Cine ar fi avut grijé de ea? Argumentele cu unchiul schi- zofrenic, cu studiile si cu ne- priceperea nu mai puteau fi utilizate si in sens invers. Pa- cat! Ar mai fi unul... —Dar mi se potrivea ca o manusa! —De unde sti torul ochii mari. Chiar, de unde stia? Dar nu facu direc Desen de CIK DAMADIAN a 4 A era o crim& s& lase altcuiva o sarcina de raspundere ? —Simt! Sint un om foarte sensibil! —Tocmai de aceea ma gin- disem initial la dumneata. —Va rog s& va ginditi din nou la mine! tsi mai pierdu Arhip 0 picdtura de demnitate io farimi de mindrie. Va rog din suflet! —MA gindisem, relua direc- torul, nu fara o ezitare fireasca, s&-ti Incredintez raionul de ma- nusi... Dar... Arhip se f&cu din nou palid, La raionul palarii veneau cam doi-trei cumparatori pe zi si se vindeau cam doué-trei_palarii pe trimestru. Nu toaté lumea poarta palarii, ce s&-i faci? Dar la raionul manusi era un du-te-vino perpetuu si se vin- deau cam cincisprezece pe- rechi pe zi! Ce-i trebuia lui raio- nul manusi, cind avea o viata atit de linistita la raionul pala- rii2l —Tovarase director, cum v-am spus: am lumbago, am familie, am un unchi schizo- frenic, n-am studii si, mai ales, nu ma pricep. Manusile sint alt domeniu, cer alté competen- 4& Cu palariile m-am obisnuit, am inceput chiar sa le iubesc. Ce sa fac? Sint un om sensibil si pasionat! Directorul il intelese. Zimbe- tul sau sclipi incurajator si op- timist. ZGIRIETURI PE CELULOID sau Ceea ce nu se poate filma —Era frumoasa, dar talentataé. Cu toate acestea, jerdu trenul de 22,45. — Soferul intra’ in cladirea cooperativel. Trase frina de mina. — Are un nas care nu scapa nimic. — Se iubeau tnc& din copilarie. Ea, insa, nu-! iubea. — Era plind de nuri. Cifiva fi cdzura pe jos. — Regizorul st — Un cetfean sincer trecu pe vizavi. — Infiintaré impreuna o asociatie de idei. — Trecuse prin dou procese: unul de delapidare si unul de constiinfa. — 9 privi ca pe o icoan& si o sdrutd patimas pe gura. -Farmecul el era mai m: — Avea un ochi format. Celalalt era in curs de formare. in spirale stralucitoare din strungul lui Gelu, Florica se — Vazind spanul care ie: indragosti nebuneste de v ; are decit salariul lui. «motor», dar se infundase carburatorul sau pocnise un cauciuc. inc&pere miroase a flori de cimp ca intr-o farmacie. FRED ghenadescu pas M-am nascut in anul... Dar ce important& are cind am venit pe lume?! Un desen umoristic poate, din ne- fericire (pentru public), avea riduri chiar dac& autorul lui si-a lepadat pantalonii scurti cu o zi inainte, Pe omul de rind nu-l inseli cu poze abil ticluite, dar c&rora li s-a lsat umorul la vestiar. In ce ma priveste, decenii de-a rindul am cdutat s& satisfac acest Ilustrul Forain, singurul caricaturist ajuns vreodata la Academia Francez&, spunea deseori: adevarata caricaturd este o treaba care se face greu $i se intelege usor. Nu-mi lag decit sé cer scuze acelora care nu infeleg caricatura mea care... «prea se inte- leg .S. In luna iulie am-primit trofeul «Cupa de cristal» pentru participarea la o expo- zit 14 «Turismul», organizat& de C. C. Juriul a fost alcatuit, pentru prima oara, din reprezentanti ai publicului. Errare humanum est! —Toaté lumea m-a recunoscut, in afaré de unul singur. —De cine?! —Fred Ghenadescu. INFLAMABIL URZICA 5 CONTRAFABULA TRIP L ERA MANOLE AUNEANU Stejarul — el insusi cineva, ca nu intimplator la consemnat fa- bula! —a acceptat sa gazduiasca, cu generozitate, trei animale sca- patate. Sus, in crestet, s-a cocotat Pajura, pasare, cindva, cu emble- ma, astazi nici vultur, nici stema, sau cum se mentioneaza in dictio- nare, un soi de rapitoare de po- pindai, ce vineaza prin sesuri si vai. La _mijloc, intr-o firida, s-a cuibarit Pisica- felida, si ea, zice-se, nepoata de regi, dar devenita, cu timpul, mincatoare de soareci. In sfirsit, jos, la radacina, s-a aciuat © porcina care, abia scapata de la vier, isi tinea sfircul de coada in aer, ca s& se creada alaturi, in ostret, ca-i soaté de mistret. —Stii, dumneata, Pajura — in- cepu Pisica sa atite jarul — ca Scroafa incearca s4 doboare ste- jarul si s& ne saraceasca de pu —Nu cred, pizmaso, ce spui croncani aceasta lugubru. Si e un animal insalubru, d hahalera... Pisica se arcui_c apoi riposta abila: —Atunci, de ce sai marita acvila ? —Asta mi Pajura banuit PLAFONUL TRAIAN SELMARU Cunnastet desigur istoria cu cetateanul care, supus la grele incer- cari de o nevasti cam rea de musc& (dup «Dictionarul explicativ al limbii romane»: rau de musca = care nu-si poate infrina simturil hotarit s4 vinda canapeaua. Nu stiu ce rezultate a obtinut — el, si ca el, pentru ca se pare ca pilda lui ¢& experimentul s-ar meniu mai familiar. Ideea i mai fost urmatd — dar ma loses putea extinde. In featru, ca s ma opresc la un do- la inceputul ji ii ai da nu stiu ce ca sa bei jumioara la sosea, presup! pe vremea lansarii. slaghrulul foarte in mod azl In epoca retron-uia de pe Calea Victoriei, re-refacuta de harnicii indoliate, vechea comedie a lui Nusici. lafonul se descoperea, lasind s4 pa- trunda printre fotoli si loji 0 prevestire de racoare gi un crimpel de bolt did instelaté. Din momentul acela, spectacolul a devenit mirific. si eu —facu Jupa care slo- acuta: Vrea, oare, are gsi, coborind jute la m-am simtit ca Iona in pintecele chitului. Era intuneric si aerul vis- cos si fierbinte mi-a cuprins trupul, ghemotocindu-se in git, de unde a refuzat cu inddrdtnicie si treacd mai departe, spre plimini. Mai tr- lumina Hinceda a trei becuri obosite am descoperit cé mu eram singura victima. Palizi si asudati, intinzin- du-si madularele maltratate de sea- sunele din scindura, vreo cincizeci de spectatori fluturau frenetic ziare Jsi batiste, in cautare de oxigen. Le-ar fii prins bine niste baloane... 6 URZICA e, continua sa bage ziza- : Ap&ré-ti purcelusii, soro, ca-i eapta pierzanial Pajura e tur- ti, le-a pus gind rau... UN CLASIC ROMANESC LA ,,DOIN M-am aldturat resemnaté grupului de voluntari la aceasté probé a rezistentei fizice si proiectia a in- ceput. Eram imbrécat cu 0 rochic dintr-un material sintetic bleu cu dungi albe, pe care l-am simtit cdpatind treptato rigiditate ciudata. Aveam si constat la iesirea din sala-etuvd cd, nerezistind se vede Ja temperaturi inalte, prin cine stie ce proces chimic misterios tesétura rochiei d&duse la iveald miriade de buline portocalii, Dar ce conta, vazusem un «clasic romanesc! Mi-am amintit de aceasté intim- acelasi inimos animator tise si transforme cinematograful ‘Viitorub dintr-o obscura sali de cartier intr-o sali cu «profil de art, printr-un repertoriu judicios alcdtuit. Asa va deveni fara indoiala si Doin, dar oare se poate obtine un climat propice «Arte in aseme- nea conditii ca cele oferite deocam- data la sDoina, intr-un decor de baraci de santier cu scaune de lemn $i difuzoare ragusite? Si asta unde, in inima Capitalei! ‘Nue nici un secret cf de la o vreme frecventa spectatorilor nostri la ci- nematograf e in vertiginoasi scii- dere. Ca si atragem inapoi publicul comoditatea spectacolului une va trebui sa-i oferim minim confort. Sali cu —Nu, zau! grohai cealalta inta- ritata. Sa vind, cé o scarpin indata! La citeva zile dupa discutia rela- tata, intre cele trei locatare atmosfe- ra deveni extrem de incordata, Pa- jura dadea tircoale, in raiduri re- petate, purceilor de lapte. Bine- inteles, Scroafa trecu si ea, de la vorbe, la fapte. Urmarindu-si ad- versara cu suspiciune, aceasta se apuca, indirjita, sa rime, cu gind sa-si facd un adapost subteran, ca s& zadarniceasca un eventual atac aerian. Pina la urma, simtind c& gluma se ingroasé, felida incerca sa stinga conflictul in fasa (sarjele contondente ce se incrucisau, ne- maifiind simple artificii, izbeau si in culcusul pisicii). lat-o, deci, cum \gace, mediind prima run- , insa, se dovedi dificila. goasa acvila refuza sa livreze roafei cantitatea de ghinda ce- ruta, ceea ce dadu nastere la o noua disputa, intrucit purceaua a- meninta, la rindu-i, cé va usca, din rad&cini, copacul: «Va invat eu minte; o sa dati de dracu’ly In disperare de cauz&, Pisica su- geraé urmatorul edict: —Ce-ar fi sé revenim la bunele relatii de dinainte de conflict? —Asa ceva nu se poate! stri- garA, la unison, partile beligerante. Ca s& incheiem pace, vrem o ma- sura eficace! Intr-un tirziu, tripleta accepta, totusi, prin consens, ideea sa in- ceteze calvarul. Drept care hota- rira sa darime, cu eforturi comune, stejarul. pucTiUN! LATE. IN az. ATA C EU et AL TABLA PUNGA Th Sia ESFACE PURZA TIMISOAR, "pg muait® § eal INT os Se OEECINAT! eae pe_ (OAR SET Cn SDN eoine VA "psi. CU! Sa MEN ENA Se Si SCOR wsrauCT™ Sedanane stoesies DA PI sufoce vara si si dirdiie iarna cu ciciula in cap si paltonul infasurat pe corp, scaune capitonate care sd nu mai geamA la fiece migcare, difuzoare care sé nu mai miorlaie. E drept, se tot fac pasi in directia asta, dar mérunti, prea mérunti. © ambianté care sé Hi impuni res- pectul ROXANA PAICU AMINTIRI Niste povesti printre ai ciiror eroi fi intilnim pe Homer, Balzac, Don Quijote, Cavalerul de Larcin, Don Juan, Alexandru, Cleopatra, Pe- nelopa, Winnetou, Columb, Bonaparte, Murat, Salomeea, Dante, Beatrice... Parc am cunoaste de undeva numele astea, veti spune. Desigur, vi vom rispunde, altfel cartea gi-ar pierde din haz. §i ar fi picat Numai cl, citind «Amintiri inventate, vi veti da seama c%, desi ii cunoasteti... Schiele lui Laurentiu Cemet, scrise intr-un ritm alert, cu nerv si umor, sint nigte intimpliri inverse, sau, poate, mai bine-zis, altfel poves- tite, Personajele sale, ein timpul liber, judect unele fapte aproape... contemporane» saproaps: nelnsemnind, in nici un caz, aga cur probabil sintefi tentati sf va inchipuiti, un trecut apropiat, ci un vitor destul de indepartat, adi- i... zilele noastre. Si, astfel, +fabular (in sensul existengei smoraleir) ¢ gata, O fabul& in care Cleopatra e preocupatit de problema bacsisului. Dante n-o iubeste pe Beatrice, Salomeca ¢ fica tovarigului inspector scolar, Don Juan nu prea e «don juam, iar Cristofor Columb rosteste inainte de plecarea in marea expeditie: «Plec si descopir Americal America este un continent inapoiat din punct de vedere economic. Acolo ne vom plasa capitalurile, ii vom invita pe bistinasi si fabrice chewing-gum, le vom acorda credite in vederea popularizirii folclorului ne- gru si-i vom ajuta si-si dezvolte miscarea spor- tivale. C&ci efabula» se nagte, de ast dati, din mu- tafia in timp a intimplirilor, din inc&rcarea lor cu sensuri contemporane, $i mu numai fabula. Gi_ si hazul Imi amintesc ultima mea ‘discugie cu Lau- rentiu Cerne, (El a inventat atitea amintiri! ‘Am gi en dreptul la unal). ‘Despre toate lucru- rile astea, spunea, s-au scris atitea cirgi, incit ar plirea stupid si mai incerc gi cu si adaug ceva. Totusi aj vrea si clarific citeva chestiuni pe care istoriografii le-au omis din nestiinyd Find martor ocular al evenimentelor, binein- eles cam cunostingl de fapte care le-au sci- pat printre degeter. Aga s-au miscut paginile amintirilor inventate. Depun oricind mirturie, in perfecti cunostingil de cauzi, lampa lui aladin EUGEN TARU ter necesar iin, se afl Inventayi dupaé modelul din carte, o povestire intitulaté ,O faptaé nedemna* Vineri a fost ziua mea si au venit multi copii cu tatii i mamele lor. A fost foarte fru- mos. Copil-ai furat piersicile. Piersicile nu erau ale lor. Mama lui Sorin a zis c& Sorin n-a furat. Dar furase si eu am iesit in fata si am spus ca el a furat piersicile. Atunci tatal lui I-a tras de urechi si copiii au ris de urechile lui Sorin care erau rogii si lungi. Atunci mama lui a plecat si mama mea a fugit dupa mama lui si s-a impiedicat gi Sorin a ris de mama mea. Atunci tatal lui Sorin i-a tras o palma dup& ceafa si Sorin n-a mai ris si dupa ce n-a mai ris, Sorin a inceput sa plingd. Ne-am distrat foarte frumos. Cu Sorin nu s-a mai jucat nici un copil si i-am spus s4 nu mai fure piersici niciodata gi strigam «Sorin furacio- su». Si un copil i-a pus si piedicd si atuncea tatal lui Sorin a zis ca bine i-a facut, dar mama s-a suparat si tatal lui Sorin |-aluat-pe Sorinsi au plecat, iar noi am ris ca s&-l in- vatim minte. De atuncea Sorin n-a mai furat niciodata piersic! INCOMPETENTUL _E£ TIFNOS Suficienta, ca defect de caracter, nu este, din pacate, atit de raré pe cit s-ar cuveni, Urmériti cu atentie o discufie despre orice subiect. Veti constata, cu neplacuta surprin- dere, c& cel care se pricepe cel mai putin in domeniul in chestie este si cel mai activ si —crede el —peremptoriu’ in opinii. Daca yreunul dintre cei mai in materie incearca, timid (stiutorul se mai indoieste, neprice- putul e sigur de sine) s8-1 corecteze, omul nostru, in loc s& se fisticeascé sub macar adierea unei umbre de scepticism, devine fifnos si agresiv. Pentru el, crezind ca stie, nestiind c& nu stie, dubiul nu s-a nascut. In plus, e si dornic de afirmare. Numai c& pro- punerile si sugestiile lui sint ca nuca in perete si n-au de ce sai fie Iuate in seama. In acest fapt, incompetentul vede, insa, 0 atingere a dreptului democratic, aflindu-se iaragi_ in confuzie. Se crede chemat sa arbitreze con- flicte de idei, ca si disensiuni dintre vecini, da ca sigure informafii dupa ureche si se jura cd ceea ce nici n-a vazut e asa si pe dincolo. Incearca sa-| pui la punct, te besteleste, de cred martorii intimplatori c& I-ai atins grav in demnitate, Dacé-I iei la bani marunti, constafi cd in munca {ui e, in cel mai fericit caz, mediocru, @ nemultumit de sefi (fata de care e insa servil) si, ca forma a lasitatii, tiranic cu subalternii, La nepricepere se adauga un strat des de invidie, crezindu-se mereu nedreptatit, o permanenta stare de neliniste la gindul (are, vezi bine, i stari de luciditatel) c& se zbate in van, impulsuri neslabite de a parveni (tot el, puteti fi siguri, produce anonimele calomnioase); apetitul cultural fie la un barem ca si nul, iar talentul de disimulare remarcabil (cind reclama, esti inclinat, la prima vedere, s&-i dai dreptate). Trebuie insd sé-i recunoastem gi merite: ambitios si perseverent (are tinere de minte ca sa nu ierte ceea ce considera el ofensa), e neobosit si silitor (tenacitate cu unic sens: parvenire), nu-i lipseste o oarecare elocventa (cu putere numai in fafa celor slabi). Dar e o dreptate in toate: societatea se pazeste de el tinindu-I, centrifug, in marginea fAspunderilor, fifna nefiindu-i acoperire,. ci eticheté demascatoare. EN @ & GOPO a Cc. ClOSU Un reclamant se adreseazé ofiterului de serviciu. — Saptamina trecuté v-am semnalat disparitia sotie’ mele. Ei, bine, putefi abandona cercetarile, Ali gasit-o? —Nu. Dar intre timp am mai reflectat. finiti ee Un pustl vrea sé stle: ~ Tali, ce este acela un «bigamy? — Un bigam, réspunde tatal, este un barbat care spald de doué ori mai multe vase decit mine. ION TIPSIE BRIGADA DIVERSE IN ACTIUNE CTT Morel ae wel LOS ONDE Ae Roe eRe eC nears re CONC Mac i Re ecru caee urs eee une eu ere eric) Ceca ce rae localurilor de munte si aero- solii de calitate ireprosabila (bine kent-uiti si dunhill-iti PUB una mor Nam ofits PCC i a ee Luce tA Cra Crom MEM ur rs Din nord, din sud, din est, CTS ee Cie ORC PC LC LY CC CUR Tay Ce Sean aren PMC MLC Di mee ae menintarile cu arsita ale bu- eMac Ce eet PIO Cin: (eT ie cri Ct iaer te CeCe CUCU ae cee eg ier eects flecteaza mult mai realist a- Ce ECan ay Co Me eds TELEPATIC Dear mer ic Cee are) UCI eta eee LPM cet DCCL dotare a sarit gardul cAminu-. tei eT OCCT aa eae PO US Cane tig Sec i Pore cre tate terului, nefericitul, sot, prin Dulecie chor ete RICiae MCE MU Cee a aa Tat tente ale.lozefinei Chiciu, ere oes mda beta-Turnu Severin. CO tuner es MUU tae MULLET (CCG ORLY sectoristului»), au baut ce: Coc ustiimetienic Meats tes Creo were ts POU Chee Nari PUR CULT) Petia Mee ate tT UCU mae eel tut fi teleghidati in sinul familiei iubite. Perce Cea eecine ents TC CEM te Rue ety ea pe mina sectoristului. Moise Lae Weiss ta) Pe Valea Oltului, s-a pre- gatit de plecare spre zari al- Pema iar cc UNC Setar eI So tha Cate ee ari Cay is PGR On ee uimart tt ambiant, a apelat la clasicul ToC Un Creare Pac ie Grunt ees da aga ceva), ci la un altul er OMe Lite tee a PEGE Cente} te, cind se odihnea proprie- tarul. si dormeau constiin- Cerin (eae SUC e kre iag Rn Tee mes Se. ken cee uns ecru seme Ls eeu Uh Din sursa sigura, am aflat eee eM Sil ACMULI tae dT GC Lume ettien CeCe ce ot COE mene tt ee Pe ELC ee COON CIE) ys Me Cre ur eC AT tC Cn ete Te Torte stanta, a fost gasiti Sofia eeu ae ett es ia Co aCe eae I game Tce! marturisit cd este vorba de Creer era ee nt ea ee eee Ted ices CCE Gmc urcin RECIDIVA CHIRURGICALA Cie maa CEE PLCC cL ute ais CO ee reer | PCE cind intrau in port, agatate Peet nea eC CRM CCM rt ot a eoioee caret ‘obeze, mai si le crape cusa- a Alarmate, organele de mi ie le-au facut consultat Scena eh Cee utes seedy CONE Ue uEL ot a eclia PUMICE eee teau_contravaloarea_inter- ventiilor si se angajau ca vor OES mer uray Ce Mm Cea heed mai patrunda in. buzunare. La un nou control s-a con: See RICO ean Ue Clr Cm EUni ch Cie] Cael SUE t Coty Ee Tree rete ocean tities BeOS arene ew ure mre gim. Beneficiaza si de su- ccs ee sc a Nc ms CAROSABIL ROU ae cue iy TYCO LTS ac eee Porc alee Tomy parcaj auto, de unde le facea Cee reir tuna iet es Cah eee et CTU eres OE a eae tat) PCat Ree mean Lie mtr a eet eet ee Cee a Me ee tabla galvanizata, a tusi Pct Do ee Ua Poa mmTT: UCC UMC TCs Ono ee ett aU eC TR SH Bol 2e2 1 ERO Cn mane ma de transport a refuzat din ORI nee wt res eee rs tori ji sint cetatenii asistenti ur eae EUR Cn ae Secrets © cunostinté de neuitat cu Pu ee od er uM ere rae DULCIURILE $1 ZECIUIALA Aflim de la un grup dé cititori iegeni ca Ia raionul de dulciuri_al/Complexului comercial din dealul Copoului,ande functioneazi, ca vinzlitoare, Elena Vulpe, “prefurile mirfurilor suferé un curios proces de cregtere... zecimalii, Ca sf mu se asteni- zeze ficind socoteli cu subdiviziuni de un leu, vin- zitoarea «rotunjestey maruntisul. Sesizata, responsabila unititii nu pare deloc sur- prins&, intrucit — afirma ea — «vinzitoarea cu- noaste preturile si stie doar ce face», Se pare insi ci organele de resort nu stiu cum se desfagoara comertul in amintitul magazin. O pot afla pe aceasta cale. LEONTE NASTASE Intr-un magazin de inciltaminte, un client Incearct 0 multime de pantofi faré s& se declare mulfumit. —Luafi-i pe acestia, insisté vinzétorul. Sint foarte frumosi. — Imi sint mici, observa clientul, = Sint: conform modei. Anul acesta se poartt pantoff — Poate, dar eu ani Inca picioarele de anul trecut, Anecdote culese de H. LEREA Un pusti vrea s& stie: — Tali, ce este acela un «bigam»? — Un bigam, réspunde tatal, este un barbat care spalt de dou’ ori mai multe vase decit mine. PAVEL CONSTANTIN De multa vreme, devotatul meu amic, Eduard Tunsu, coleg de banca, coleg de facultate, coleg de birou, coleg de barou, incerca sé ma prinda in cap- cana unei invitafii dintre cele mai ospitaliere. —Amindoi ne iubim, amindoi sin- tem gurmanzi. Sotia mea, care ca si tine e buzoianca, te apreciazé foarte mult, vino simbéita s& iei masa cu noi. N-am fost niciodata la Buzdu, asa c am interpretat aceasta confuzie grosolana drept o amabilitate iesité din comun. Mi-am luat inima-n dinti si m-am dus, fie ce-o fi. Voi minca stoic icre de Manciuria, Nu voi privi cu ironie deplasata eterna friptura de purcel. In fafa Galbenei de Odobesti Au ma voi pierde cu firea, 0 voi sorbi cu demnitate, picaturé cu pic&tura. Dac mi-a fost scris s8 iau 0 masa copioasé, o voi lua, imi voi purta cu ene eran yrs irom CeeN cure cto tori ii sint cetatenii asistenti la incercarile temerarilor ca- oe CeCe care CUCM) Enea POMC Reece tos tarul si dormeau_constiin- Cem cuicime iee oo te Meme aC ment ae la marginea comunei a fost Bona) eC CS ae Seog t Cate Chr lida: buzunarele lor nu urma- Peo OMe Cicer ets (rece omn mis UC murray rian cre Dae MARIN SORESCU Mé dezbracard de palton Patru-cinci insi vorbind jargon. Stricd si limba roméneascé!) Cind detera sd-mi ia si blugi Eu le-am strigat: ofard, slugi! Mi-e casa goald, paparudé, (C& ploud-n ea) Cin’ sd te-audd? Ee Cnr Tai Peter naa CONTRA FURILOR Parodie dup& Romulus Vulpescu e ) (vaicirealat medievala, in loc de acatist?) m7 (Nu i-i de-ajuns, oh! sd ciordeascé, 1. variant in manuscris se afl la Academie. igubasul i, [a gim. Beneficiaza si de su EWE G TU BENSON ire a Pe unde ati intrat? Pe & Mi-ati pus in gurd-un coco Dar eu rdcnesc si- tare. Cin’ sd te-auda? Te nal \ NX ) Unde € G voastré hoti? Stre sapd-njurdturi la tofi! 2. Forma fixa care nu se mai tine deloc, N.B. in varianta de la Academie urmeazs \ vee modestie crucea. Sotia nu era Gs _ gazdi, cu abilitatea unui fachir. era plecata lao prietend unde un tort tn cinstea mea, o s& ai tirziu si daca nu vine, rare, ne descurcam noi, barbatii. —Draga, incepu gazda care in vir- tutea vechii_amiciti mitea s& vorbeasci deschis ca intre bérbati, stiu ca iubesti ica de aceea am luat nigte brinz’, dai nu-mi place, e prea sarata, nu-mi inspira incredere, eu zic si n-o mincam. L-am inteles, n-am mincat delicioasa brinz& anume achizitionata pentru mi- ne si am mers mai departe. Meniul se anunta atit de variat, atit de luxu- riant incit n-avea nici un rost s& or- becaim in amanunte. Farfurioarele cu argintiile, atitatoa- rele scrumbii spre care imi indreptam © neinduplecata privire laica, au fost smulse din fafa mea de fermecatoarea —Intoxicatiile cu peste sint cele mai primejdioase, intelege-ma si pe mine, nu ma judeca gresit. Vii pentru prima oara la mine, ne vedem atit de rar si s& te intorci bolnav acas@, n-ar fi o nebunie? Spune sincer, iti plac scrumbiile? —Da. —Dar sénatatea nu-i mai importan- 18? ma intreba el cu o evidenta ironie in glas. Daca mi-ai fi dugman, te-as lisa s& maninci, nu m-ar interesa viata ta, dar eu care te cunose de mic copil, nu pot s& te las s& te intoxici, nu mi-ag ierta-o niciodata. Am scdpat deci cu bine de deli- cioasele /aperitive-si-in»clipa in care privirea mea zabovea asupra unei oale aburinde aud din nou, ca un sunet de gong, vocea lui patern, justitiara, autoritara: apostrofain prozi aU, —Nu e buna supa, eu am gustat-o, e lamentabilé. Ag fi un criminal, un om fra caracter dac& te-ag lasa sé sorbi macar o linguraé din ea. Nu stiu ce dracu’ a pus nevasta-mea in ea. Deci si peste supa am trecut cu bine, am scdpat si de delicioasa supa si mergem voiniceste mai departe. —Stai c& mai avem inc& ceva, ma anunfa prietenul meu incintat de ban- chetul pe care mi- oferea; o fripturaé admirabila. Pastore! spunea s& izgo- iim vaca din buc&taria noastra. Are dreptate, porcul e totul. Si dupa ce examina foarte exigent friptura de purcel, tres&ri ingrozit de ceea ce descoperise. —Ce bine ca n-am servit-o! Te nenoroceai si tu $i eu, mergeam direct la «Urgent», cu totii! Mi se faicuse sete si m-am Indreptat = Poate, dar'ew ani Thea picioarele de anul trecut, Anecdote culese de H. LEREA spre paharul de vin din fafa mea. Cu o miscare energicé m-a oprit la timp. —WM-aingelat omul meu. E 0 posirca, o mirgavie. |-am maritat fata cu un compozitor de muzicé ugoara si el mi-a dat o posirca. O sa te doara capul © saptaimina. Si asa, depanind amintiri din copila- rie, glume faicute pe seama cadrelor didactice, am ajuns si la desert. —Nu te-atinge de caisele astea, te implor. Nu vezi, doamne fereste, c& au viermi? Daca te-ai Imboinavi din cauza lor ag innebuni literalmente. $i am plecat acasa cuprins de o foa- me de lup, dar si incintat c& prietenul meu, de la aperitiv pina la desert, a avut grija de sanatatea si de igiena mea gi de aceea m-au emotionat cu- vintele lui de adio: «simbata viitoare, la aceeasi oral. pe Luni, plus o rachetd cosn “i Initial, pe o asemenea caniculd, doream sa «plutesc» in voie, de la Orsova pind la Marea cea mare, ca s& simt adierea apei, dar, aflind ce a facut casiera Maria Achimovici de pe nava «Sighisoara», m-au trecut toate cdldurile. La un control, sa descoperit c& din cele 49 de bi- lete vindute pasagerilor, doar unul A. PAVEN fi revenit mie? 0. prudent o asemenea aventura, nu si cAlitoria projectata, am facut rost de o mirtoaga Intr-adevar, altfel vezi lucrurile mergind calare. Primul popas I-am facut la Calafat. Inutil, pentru c&, nici la sfirsitul lui iunie, nu te puteai bucura de <= ROBINETELE RISIPEI, IN CORN Colindind ogoarele bogate de re- colte ale Teleormanului — un a- devarat corn al abundentei —, am avut intentia sd scriu despre modul cum sint folosite utilajele din dota- rea _unor LA.S.-uri din judet in plind campanie de vara. Cind am inceput documentarea, am aflat insd, cé multe din ele, de ani si ani, stau ca piese de muzeu.$i am inceput sd notez: LAS. Rosiori: 3 tractoare S. 650, 10 cultivatoare, 5 semana- tori, 4 agregate de aspersiune, doud combine de recoltat furaje etc.: LAS. Turnu Magurele: 0 freza uni- versala, o masina de spalat cartofi, © aeroterma etc.: LA.S. Zimnicea: 10 URZICA seth hy) ) toare nici Vazindu-ma asa de i de transportat, cala- fetenii sugerat si caut ré- coare in str. Gh. Doja, in dreptul umérului 42, unde a izbucnit un icrostrand, gratie E.G.C.L care a © conducta sa ldcrimeze de _-vreo doud luni. Imprumutind infatigarea Cavale- rului Tristei Figuri, am saltat in 5a, peste mormanele de pietre din str. Dobrogeanu Gherea, mi-am adapat mirfoaga la «fintina care se gasea chiar in mijlocul ei si am galopat voiniceste pe ling Dunare in jos, pina in apropierea comunei Basa- 3 platforme pentru recoltat legume, 3 masini de plantat rasaduri, o instalatie de sortat struguri etc. TAS, Piatra: ua tractar DT, dood motocositori, dou’ toctori furaje, un autogreder etc. Am mai notat surplusurile in masini si utilaje nefolosite si nede- clarate disponibile de la I.A.S. Sche- Ja, LA.S. Toporu, LS.C.LAP. Zimni- cea si, la urma, am ldsat, intentionat, LASS. Piatra, ca s& inchei foiletonul cu dnima nu fi de piatral, cind rabi. Aici, femeile de la C.A.P., legate cu marame la nas, mi-au facut semne disperate: «Cavaler ritacitor, cauta-ti alt drum. Pe sub apa, prin aer, dar nu apuca pe dru- mul asta», Intrasem, insd, prea abi- tir in pielea cavalerului de la Man- cha, ca s& mai dau inapoi. Abia cind am ‘simtit mirosul tdios, venit din conducta de deversare a Comple- xului de crestere si Ingrasare a porci- duurile porcine, de la inaltime, in Dunare. Mai Ia trap, mai la galop, mir- foaga m-a scos repede din zona greu mirositoare si iaté-ma la Co- rabia, unde totul era pregatit pen- tru ea (mlagtini, balfi, iarba) si ni- spre exemplu, in 40 de C.A.P.-uri nefolosite de peste 6 milioane lei. De toate acestea stie agricul- Directia general’ pentru turé si industrie alimentara, dar mu ia masuri de redistribuirea lor. Daca ti-as spune ci foarte multe C.A.P.-uri detin utilaje si agregate, pe care n-au la ce s& le foloseasca, neai crede. lati, C.A.P. Mavrodin n i n caricatura, momentul de virf al acestei toamne il! consti- tuie, fara indoiala, Salonu! umo- rului de la Suceava, manifestare artistica de recunoscut prestigiu si de frumoasa traditie, ajunsa Ja a cincea sa editie, ce se va desfasura, de la 14 octombrie, sub generoasele insemne ale Festivalului national «Cintarea Romaniei». Organizatorii Salonului—Co- mitetul de cultura si educatie gee al judefului Suceava iv «Urzica> — au prega- est prilej si alte activitati inte: o intilnire de lucru rat gazetelor sati- ice din intreprinderile sucevene, un simpozion privind tendinfele actuale ale caricaturii romanesti, © seara de lecturi si autografe cu cititorii culegerii «Perpetuum comic», precum si vizite de do- cumentare in unitati economice din judet. Tema Salonului din acest an va fi «SATIRA, DRUMUL CEL MAI SCURT SPRE ADEVAR», menita sa sugereze, prin inter- LATORIND CA a TE mic pentru mine; adicd un strand bun, 0 falez’-parc amenajata sau altceva Am urcat la restaurantul «Faleza», si-mi alung toropeala cu © bere rece, sub un acoperis protec- tor. Ce-i drept, acoperisul era pro- tector, dar numai pentru berea cal- a si pentru un botez ce avea si fie gazduit a doua zi, accesul meu (si al altora) find interzis in saloanele restaurantului. Aceasti practicd persist cam toat& vara la «Faleza» din Corabia, dupa cum ne-a mar popular ordsenesc, Toma Ciuca, aruncind sagetile critice in O.J.T.-ul local. lesit in oras, raticit printre semnele de circulatie cdzute si prin molozul neridicat, am escaladat crengile de tel doborite, nimerind toare de struguri, C.A.P. Radoesti are separator de lapte, dar n-are vaci, C.A.P. Balaci are, din 1969, instalatie electrificatd pentru iriga- tii, dar nu poate fi data in functiune, deoarece n-are apa suficienté, C.A.P. Rosiori are 12 incubatoare, dar n-are sector avicol de reproduc- tie s.a.m.d. Pentru ci tot sintem la ora destdinuirilor si a inventare- lor, afl c& s-au mai irosit ined vreo 6 milicane pe statiile de micinis de la asociafiile intercooperatiste pentru cresterea $i ingrasarea porci- lor din Alexandria, Scoristea, Salcia si Smirdioasa. Statiile, dupa multe téraganari, au fost construite, dar _ LA 14 OCTOMBRIE an . _ SE DESCHIDE mediul desenului satiric si umo- S A LO N U L ristic, eficienta acestei arte in perfectionarea relatiilor inter- DE TOAMNA unane, civice si sociale. Parti role telat me tri del ftp at] cipantii la concurs — artisti AL amatori si profesionisti — vor expedia, pina la 15 septembrie ; UMORU LUI a.c., pe adresa Comitetului de D E L A cultura si educafie socialista al judetului Suceava, cite doua lu- SU Gc E AN A crari, de dimensiunea 35x 50cm, 40x60 cm sau 50x70 cm, ne- expuse /a alte saloane similare, insotite de citeva note biografice ‘ (data si locul nasterii, studii, ex- pozitii personale si colective, premii obtinute), precum si o fotografie 6/9. Juriul va acorda urmatoarele distinctii: @ Premiile |, Il, Ill, oferite de Comitetul de cultura si educa- tie socialista al judetului Su- ceava; @ Premiul revistei «Urzica». Laureatii Salonului vor par- ticipa, ca invitati ai organizato- rilor, la vernisaj, in cadrul caruia vor fi decernate si premiile. AUREL STORIN eeeocecoeee: STA FIGURA TE-AM VISAT... pe drumul spre «Rosinantay. lon _poti_potoli Sa stii: azi noapte te-am visat Zarafu (sir. Carpati, Bloc A. 3, ap. In «Visul unei nopti de vara»... 16) a exclamat la dibuirile mele: Ty; 4 lard sigh, commarilay mal sapedat — receai precum o stea polard E ceva «mortal» aici! Vremurile Prin universul lor ciudat... cind ne amenajam singuri locurile i Cu dicfia usor bizara, Asta — ce-i drept... — e-adevarat, iaiaval de: Combioata : x Sa stii: azt noapte te-am visat Ingrasaminte chimice, pe un I i In «Visul unei nopti de vara»... batic, am it varat o Tristé Figuré murdara, us- cat, cu auzul lovit de promisiuni. itd ta “as tara! i pindit& dintr-un colt de Desd ay © aved on evel ok as apie Actrita cum esti tu mat es unui rezervor supraincarcat, si o lance s4 mai scormonesc si De ce nu te-or fi promovat? altul, de un cimitir de fiare vechi. Regizorul e un ingrat! Nu-i aga de lesne s&-ti gasesti un i; A loc de recreare aici, dar oricit ai Ti dau un telefon diseara, insista, cu ap& de Dunare nu-ti " Sd-i spun... ce dulce te-am visat... acum, neavind materia prima asi- acea dati, sub semnitura bene- guratd, n-au ce mécina. Asa se ficiarului. Din cele 1300 de ha, face cd, dupd ce au montat toate in primavari nu s-au insi utilajele, conducerile asociatiilor res- pective au mai solicitat forului tute- lar niste fonduri suplimentare. +Ce sa faceti cu bani? au fost intre- bati. «SA cumparam lacate pentru statiile de maciniy, au raspuns ei dar peas vrea sé acuzdm, $i acum, si-ti mai.spun ceva, printr-un simplu joc de cuvinte, ca s& nu-ti stric poanta: este in doar ILA.S. Piatra. As zice la toate curs de amenajare 0 orezarie, in acestea, c& era side datoria Directiei suprafata de 2 080 ha. Din aceasta orezirie, la 31 decembrie 1977, s-a terminat amenajarea a 1 300 de ha. Lucrarea a fost receptionata, la Ca si nu ne jucim cu URZICA 11 IN EMISIE 12 URZICA ISIN] NI BC CuiL ees Com. Driginesti_ Tecuci: Oye and informeazi ci cererea dv. a fost rezolvat favorabil, Des- eee ee eae a fost expediat’ la Coopera- tiva «Zorilen din Tecuci. O ee ny ee ese: Meet ce co] EST MU eae hey Le Ni sa confirmat c&, dintr-o SRC ae Se ected eee ey ee a Pe eee ee pas ec eT oe Ge ca brinza s& vi-o procurati Cee aia \ MODER- U citiTrori Cea ele See ie reise Pe Renn amass si industriale Braila nea in- format cd, incepind cu luna UMUC (aria ests rile binesti cuvenite pentru Cee eee ae ce rent unde va veti petrece concediul, o ilustrati pe a- Cele ee TLS Prost XY Tae Tove e134 eller wae ee Met ea mas Pesta Leas site Rea acer deen Tae Intemeiat’. ICRAL-Berceni va lua masuri in consecinta. Cre ae ee GEORGESCU MIHAI — Sa Urea ert ese csi ee ee ee cluzia c&, pe ici, pe colo, mai oe ees em Cae a eect Pare ats ere rt MOU 7 ee bi oe Tue eT te Sew sg de reparatii R.Ty. in comuna Pret Mest reece rae ewe as aes lierul se va deschide In cursul lunii septembrie ac. Pentru ee RT mai clariy a situatiei, mai vizitati-vi consiteni [ae lei/ SB e = \ y in atentia celor_care‘raspund (sau nu raspund) de rezolvarea.si lor presei’— Consiliul popu- lar judetean Bra ICR 1 Bucuresti, Consiliul popular «0 le Tien Consiliul popular Petro- sani si popular judetean Cluj — facem urmatoarea precizare: Stee intitulate: ‘Svaiter de Brailay, «Un pentru Gheorghita Burcea, «Nepdsare de fier, «O urgentd cam inceaté® si «Unul da, altul ba, ute in numerele noastre din februarie, martie :prilie, au fost trimise forurilor sus-mentionate, catastf QO _ spre cercetare si solutionare, nu pentru a fi puse la Previzarea e necesara, deoarece n-am primit nici un rdspuns, desi termenele sint nitel (cam mult) depdsite. ‘Centrazicind, pe riscul mostru, o cunos- cuta zicala, con: leram ca, in cazurife de mai sus, técerea nu e un Faspuns;.: Cititoarea Ileana Titei, din Cluj-Napoca, ne-a semnalat, in vara anului trecu! starea ne- NIZAREA S-A corespunzatoare a strazii Bran- coveanu din acest oras, stare datoraté — paradoxal — unor TERMI- lucrari de «modernizare». Con- NAT; siliul popular municipal ne ras- i punde (cu_adresa nr. 1798 din INCEPE. 9 sep. 1977) cA «lucrarile de MODER- modernizare a acestei strazi au Inceput in trim. IV al anului 1976, realizindu-se prevederile NIZAREA Uneori mingile de fotbal produse de LPM, «Caprioara» Se bes se umf si'se deformeaza dupa ci- teva antrenamente. IOAN ERNEST ILEA — Cluj-Napoca de plan pe anul respectiy (...) In prezent lucrarea de canali- zare s-a terminat, urmind s& se treac& imediat la lucrarile de modernizare a straziiy. Faptul c& lucrarile de mo- dernizare au inceput in trimes- trul IV 1976, iar in septembrie 1977 urma s& se treacd la... lucrarile de modernizare, ne-a cam pus pe ginduri. Totusi, avind in vedere adverbul «ime- diat» din sus-citatul réspuns, Desi tinaré (n-are mai mult de ani de cind a fost construi- 18), agentia C.E.C. din Jidvei araté de parca ar fi in pragul pensionarii. Acoperisul e fisu- rat, iar apa provenita din pre- cipitatii patrunde in interior, degradind peretii, care au ajuns Intr-o stare jalnica. Cind ploua, lucratorii agentiei seamana g&- i local si, intre doua ni CEC, au grid s& le goleasca. IGCL Blaj se scuzé, inc& de anul trecut, c& nu poate repara acoperisul, fiindca n-are bitum, Scuza asta e curat... apa de ploaie. P. SANTA Jidvei —Alba La bufetul din comuna Bai- culesti am avut prilejul sd... nu consum o bauturé noua: ra- chiu de ism& cu ulei! In mai multe sticle controlate, deasu- pra rachiului de isma pluteau pete de ulel. Creatoarea aces- tui «cocteil» este Intreprinderea viei si vinului Pitesti, care nu exercitd un control exigent asu- pra modului in care se spala sticlele inainte de imbuteliere. Dupa cum se vede, negiijenta iese tntotdeauna la suprafata, Ca untdelemnul. GHEORGHE P. FLORESCU Tutana —Arges toare a reparatiilor capitale efectuate de catre 1.G.C. imobilul pe care-I ocupa, in calitate de chirias. In r&spunsul s4u, Consiliul popular municipal asigura c& «toate lucrarile executate sint de bund necesitind doar remedieri minime ce au fost ad tinta Intreprinderii de gospodarie comunala si Rabdator, dar nu mai putin perseverent, dupa 7 luni nit. La fel de nemultumit, 5 as! lat&-ne, deci, la Galati, pe urmele noi zarl. Discutam cuintei sale ramas: Noi, posesorii de televizoare din Rimnicu Vilcea, nu putem viziona emisiunile programului 2, din cauza releului TV care nu functioneaza in bune condi- tiuni, Despre aceasta situatie s-a scris si tn ziarul local, dar organele de resort n-au luat masuri de remediere. De aceea, unii sustin c& adevaratul vino- vat ar fi... vintul. Cind bate un pic mai tare, defecteazé releul. Probabil cA asa si este, din moment ce reclamatille ceta- fenilor s-au pierdut in vint... ILIE VASILE Cart. Ostroveni —Rimnicu Vilcea Dupa cum prevede Mersul trenurilor intrat in vigoare la 28 mai a.c., personalul care vine de la Caransebes merge doar pind la Bucova, jar cel care vine de la Subcetate face cap de linie la Sarmizegetusa. Intre stafiile CFR Bucova si Sarmi- zegetusa nu mai circula nici un tren. Cum parcurg acum pasagerii — turisti_ sau nave- tisti —distanta de 11 km dintre cele dou& localitati? Poate... clare! Cu ocazia asta, pasc si aii iarba care creste pe por- fiunea de cale ferat nefolosita. ION STAN Ofelu Rosu i situatia lo- cu maistrul Diaconu, cel care a condus lucrarile de reparatil. Ramine surprins, aflind c& mai avea de facut nigte remedieri. La fata locului, se invoieste ins si mai cedeazA un pic («Posi- bil s& ne fi sc&pat unele am&nunte>...), recunoscind cA sint necesare refacerea timplai xterioare, revopsirea lor, fixarea crestel acoperisului, izolarea unor legaturi la instalat ctricd, introducerea luminii electrice la insta latia sanitard din curte etc., etc. Asa incit, adunind «amanuntele» ce se cereau remediate, am ajuns ia concluzia c&, la imobilul respectiv, reparafiile capitale fuseserd... decapitate. ne-am grabit s&-| comunic&am corespondentei. In mai a.c., deci dupa opt luni, aceasta revine cu o noua scrisoare: «ln réspunsul pe care |-ati pri- mit anul trecut se zice c& s-au terminat lucrarile de canalizare. Nu numai cA nu s-au terminat, dar nu_ mai lucreazi_nimeni acolo. Santierul e pustiu. Bo- lovanii de pe trotuare si san- turile adinci de pe partea caro- sabila sint adevarate capcane pentru oamenii si maginile care indraznesc s& treaca pe (fosta) strad&. VA rog s&-i mai intre- bati o data pe cei ce v-au ras- puns: de ce au intors strada pe dos si o las asa de atitia ani?». Asta si facem. Va intrebam, tovarasi de la Consiliul popular municipal Cluj-Napoca: de ce ati intors pe dos nu numai strada, ci si réspunsul pe care lati trimis redactiet? ICA VILCEANU CS POMPILIU PLU Eee) URZICA 13 EDUCATIA UNUI TINAR _ MARCHIZ Ajunsi bogati in urma unor at dubioase, domnul si doamna Jean- not au cumparat titlul de marchiz gi si-au luat numele: De la Jean- notiére. Totodaté, au hotarit s-1 introduc pe fiul lor in Inalta socie- tate. Au angajat un profesor, un ‘om din «lumea bund», dar au con- statat repede ca acesta habar nu avea de nimic. Dezorientati, par au hotdrit s4 ceara sfatul unui sc itor celebru. L-au invitat la dejun, scriitorul a acceptat invitatia, iar dup& masa, trecind in salon, st pinul casei se adres& invitatul —Din moment ce cunoastefi la- tina... COSTEL POSTOLACHE. Birlad eee een reer poorer cts Coca ree cere eae POPC aCe Caine eae uct Cures Rye ea iri CAC ee cs ee UR ee CC c cra mt ree Seine riers or a eee trl Ghie. oi 7 eS eure Leena CG mult curaj! [<-sg ere Cee eer Cee eae Lemar Poem PUES ere ceava — Nici ideile, nici desenul SCRISORI In numérul din oprilie a.c., la rubrica «Mapamond Urzicas, revista noastra a publi- cat © proza satiric a publicistului polonez Witold Filler. De la Departamentul silvicul- turii din cadrul M.E.FM.C. primim urmétoo- ea scrisoare (nr. 43968), pe care 0 repro- ducem integral, féré_comentarii: in revista «Urzica» nr. 634/aprilie 1978, la pag. 15, a aparut arti «Sperietori in pidure» de Witold Filler, traducere de T. Holban. sive, chiar in pre: dupa care le taie urechile pentru a jinecasa_un premiu corespunzit s.a.m.d. Deoarece nu se face nici o precizare aceste lucruri nu se in- timpld la noi in tard, cititorii, la prima vedere, nu sesizeazi ca este vorba de o traducere si consider’ Gi astfel de 14 URZICA APAMOND URZICA MAPAMOND e URZICA VOLTAIRE 200 Exist? capaciti{i umane intrate in constiinfa universalé care nu mai au nevoie de recomandari. Voltaire (1694— 1778) este una dintre acestea. Inzestrat cu o inegalabilé putere de muncé si for{2 spiritualé, cu o neobosit2 mobilitat= a inteligentei $i cu o strélucitoare aptitudine a ironiei, Victor Hugo— mai mulé decit um om, 2 fost un vea fata cruia piné si neintrecutul maeséru al spiritului ar rémine fara replica. — Eu, latina?! Nu stiu nici un cu- vint, réspunse- scriitorul. Si este foarte bine c& nu stiu, Se joacd vreo piesd de teatru In latina? La tri- bunal, sedintele se tin in latina? Facem dragoste in latina? In fata acestui rationament, dom- nul De la Jeannotiére ajunse ia concluzia c& fiul su nu trebuie s&-si plard& timpul spre a-i cunoaste pe Cicero, Horatiu, Virgi —$i atunci, ce ma sfatuiti? MA gindesc cA trebuie s& stie cite ceva, 5 entual si fie inifiat In geogra- e. — La ce fi va servi? Cind tindrul marchiz va calatori spre dome: sale, il vor conduce suru: de la Paris la Auvergne, se poate calatori foarte comod, fard s& stim la ce latitudine ne aflam. —Aveti dreptate, rispunse gaz- da. Am auzit vorbindu-se despre o stiin{a frumoasa. Se numeste, cred, astronomie... e MAPAMOND URZICA e MAPAMOND URZICA fapte se practick de personalul silvic i intoare din Romania, In acest idiculizindu-se pe nedrept un tei personalului si de f2 noi, rugim conducerea redactiei revistel Redactor sef * =

    S-ar putea să vă placă și