de I, AVIAN aout loc intre directia Scolii medii tehnice de instaloyit din calea Dudesti si Intreprinderea 101 constructii, antreprenoarea si executanta con- structiei amintites gcoli. Intrep. 101 citre Directia scolii Cu prilejul terminirii monumentalei cor structit a gcolii, primiqi odaté cu cheia eitidirii si felicittrile noastre, Totrep. 101 Directia gcolii citre Intrep. 101 Primit felicitiri, multumim, Primit si cheia dar nu 9 putem (olosi deoarece au am primit usile, Muljumim pentru terminarea clidiri Rispundey! urgent cind terminasi constractia. Directia scolii Intrep. 101 eitre Directia seolii Felicitiri, Totul pus Ia punct. Plafoanele reparate. Pardoselile reparate. Lumina func- fioneazk. Apa curge ‘ atrep. 101 Directia gcolii eftre Intrep. 101 Apa curge dar prin pereti. Raspundeti imediat unde se afli plafoanele si pardose- file spre a constata daci sint sau nu reparate. Rispundeyi de asemenea unde agi pus sala de gimnasticl, Muljumim pentru felicitiri, Directia scolin fatrep. 101 citre Directia scolii FFiti ftra gril. Sala de gimnasticd am pus-o in project. Instalajia de cdldurt complet ter~ minatd, Tostalayie lux, nemaivazuta, Intrep. 101 citre Intrep. 101 ia calorifer. Rugim constru- sobe, contrar togheata calorl- ferul. Instalstia intr-adevar nemaivazutd: cazan spart, radiatoare lips’, injector defect, evi sstupate, jnstalajia nu vrea funcfioneze cu nici {ya pret. Probabil, mic defect, Mulgumim fel citi. Direetia scolii intrep. 101 citre Directia scolit Felicitér. Clidirea aproape terminatd. Ci- teva mici retuguri: giurit plafoane pentru introducere jevi, spart dusumele pentra in- Wwoducere cazan, spart ziduri pentru nu stim ce, Clidirea in plind reclidire, Felicitiri. {nteep. 101 Directia scolii cdtre Intrep. 101 Primit felicitiri, Rispundeti cind primim si cliidires. Directia scolii. ntrep. 101 eltre Directia scot fea terminal, Amindm predarea mo- tive objective: reparat constructia st stricat poi eparat instalagia st stricat Renunfim felicicir, Intrep. 101 Directia scolii citre Intrep. 101 ‘Trimitegi tutan, Terminat rabdarea. Directia gcol 2 ,,URZICA® Intrep. 101 eétre Directia scoli In sfirsit situatia schimbat simpito: si clidirea gi instalasia, Acum insisituatie fatisfedtoare si limpede: Iwi totul de la inceput. Intrep. 101 scolii cltre Intrep. 101 Co prilejul tmplinirii a doi ani de terminat, predat, reparat, aminat, si stricat, primigi felicitirile noastre. Pe frontispiciul sehelfriei scris cu litere mari motto: ,.Nu. spera gi nu ai team’, Directia- scolii Intrep. 101 citre Directia scolit Felicitiri. Constructia complet terminati. Preluati de urgent. Totul pus la punct. Intrep. 101 Directia gcolit eatee Intrep. 101 Totul pus la punct dar nimic’ pus la ten— cuiala. Cedim felicitari contra tencuiald. Directia scoli Inteop. 101 citre Direcsia scolii Reclamat for superior deoarece clutayi_ nod papurd. Tntrep. 101 Diirecyia gcolii citre Inteep. 101 Reclamat for superior, nu elutim nod purd, clutim gard, cli acces gi instalage ealdurd, Directia seolii Intrep. 101 cltte Dieectia seoli Felicitiri Constructia complet’ terminaté. Preluati de’ argents Inerep. 101 Directia scolii citre Ministerul Constructéilor Preluat constructia complet terminat¥. Ru- izati de urgent o clidire pentru Directia scoli — Dormnilor, am 0 idee: nu se mai giseste nimic de mince = Ai fost diminoats la piafé? . — No, dar am colindat Desen de GIC SAVULESCU =Se ite vezi2... D-aia nu-mi ple ce mie sf cilftorese cu 8027. Nu fiindet’ mi-am obignuit co dichisul din trenurile accelerate eala de bolid a auto- miturisese cf-misint chiar deagi acele tre- hari personale care te duc fart grabd, dindu-ti uacori impresia is Incrtineseanume mers in apropierea draperiilor de mun- Wi ofl # altor. splendori care-i faciatd Ia nesfiryit ochiul, Dar laraa?! Ge bine te simps ayipind ce ua sine ta leginaul moicom al rotilor, in vreme ce, pe bavea din fata, um mosnegei Su priviri poznaye Flstoaral sacul eu znoave si amintiri (0 cliduré plicutd rizbate de jot, de sub bincile capitonate ca” muyeme, — Si mai deschidem niselust sseamul, propune cineva. Prea e ald, xia! Tnchipuiti-vi, si, dumncavoas- ted dup o astfel'de eliftorie cu teenul de persoane ‘Timigoara~ Bucuresti sf ai ghinionul sf dai peste 8027, Dicdlind de frig, inte-un com partiment dea Til-a, ollie Ini vared tot gof*-ul pe tia de la C.F.R care ith simneit- eased vagoancle. Sivntuneric!... Bean peste tot. Nici un bec, Niel o lumini de niclieri Pe culoar forfott de pasi stri- fulgeraté de cite-un ,Aoleu Un'te mai bagi, mi? Bicioruli.. Mai fncet cu lada Cineva smuseste indiriit ma- nivela de la grecetla ald", De- teaba, — Tiiuys, msict! risare de undeva, pe-aprospe, un glas sub= firel de babi. Nu cumva #8 uigi lamigeana, auzisi? ‘Si-mi trage-un_ghiont, ~Greseald! zic, Nu-s Hiugd. Aya. Prin, bati-te oi te hati, si eu care credeam of esti fiemiu Unde ejti, mi? N-auzi? — Hil se ristegte cineva pe latunerie. —Damigeana, Iliuti! zie sf no uitim.. Citva timp au se mai aude decit scfryitul indelung al o- siilor si bodogineala batrinei de bagaje. grimada de pleduri si boccele Iintre care mi-am instalat nevasta, Deodati o dud pe babi stri- wind: = Fereste, maici! $i de sus,’ din plasi, 0 ade~ ploaic de saci si colet imi f pin peste ochi pi Wiria noul-nourd de plus Neapuc sii mi dexmeticese si mi pomenesc fn brate cu coj- coges lidoial fn care cotcodicese vi milctie 0 ogradi de orltinii, firygi odatd ca vrem si dormim! Mat a lu a Ca bine zici, maich! Sx tute, mi, cd rhmil dortoim!.,. 1M at Duimac pe, forests emi arde una cu cotul Intuncric ea plcura. Nici 0 mis~ SeRlesgned fomeie, nye? thie eaten No se vede nicl mfcar este uj, cltaman...Bi beti-te! Tar Indeplrtatl a cimpiei te lust drept miu Trenul s-a oprit undeve $i pu- Si adoarme. Iliugi sfordie yi ‘Sie linigti. el'eu capul pe lada cu oritinii. Dire now Linigte. Trenul aleargi meres, — Hai, m, 3 imi in Fra- In fereastracompactimentului ‘riplice ! Mai ey smocurl albisteii de fume Nu se poate, Cum?. eM“, ircolesc tnrogite de mii de Frajesti? » Selatei. Osille sctncesc "islnic. Mi reped la usd, O smucese Sieun frig Nu-mi aduc_aminte cit am dormit, sau dact am dormit mi — faylant © ~ car. Stiu ch m-am dezmeticit i Arune una peste alte pledu- lips in care 0 voce rigusitd de ii wGuenabele of tee bas risuna tocmai de la celdlalt evastinmes ai dim ‘Secs be eapat al vagonului. coridorul tixit, = Aoleul... = Un'te bagi, mi? = Piciorul |... Coborim in clipa in care por- neste treaul, _ Vintul sufid din toate pire dar/parcd torusi, aicispe peron A Sete € mai cald ca-a compartimeat, ei Sonic eee adie ‘MA intore spre_nevasti-mea ‘} ‘mi consoleaz bitrina. Asa e le = Ce zici? Parc-am scipat. a Mea... Cui nu-i place... gura ciscatd a venit maicé, s* jue dim’ jos in Frajesti?... Ai2.. iu; iar-te- luai-drept fi-miu = hs, vanish sige fupem fainsle.. St ne urcim cu gaini, cu rate, cu co- teh ~ $i ce deck ne urcim cx sini sare_ anol grat. de" lng fereastri.,. E-te mot! Bine cl te Paste —Dioesia a6 or te best! eeveatenl ce] avecr™ vag ce bagaje? = Drea Ge stesrsbe dae nesta sate gi Tliuglo namild de edd aren abe eeiimcaas SF" age calablical ts oo. —"“iniyor, maici! Binior cu covey Sd nu spargicumva damigeana, ci-i de rau. ~ Nu vesi dumneata, id iote grisunul, comfuctoral we ee timic si dumm. Te vezi, drguyd, c-aveam si cu trei aaa Sireani eo purine brtaes = Sintiré acilea, ovards” joy spector! raporteattnamilee Tot eine, sanktost oe Sasieare| velpeocaed po sunul Dupi care mie Ea isiearetlaieine ex"dln de Olteiia, OF cu 08 Sf clitoregi! Acolo — face un ert de dlapres spre lads: din brajele lui Iliugs — giste, rage, fini. mezelit, covdrijele! p Am adus odati si o capri de ay Boers M& pregitesc tocmai si-i trin- tese vico teva tovarsquiui asta sepector, Inveserst cuncscitor fn len. terenului, cing, dood, pontine, voces. nevestc Ate, aya. Cereatiovil, Numai Gi "noi, chipurile. mai rem si dornim! Chir aga, mficulips! of teaak babe: Ge ciorilor aves ‘de imptee? — Dumnealui e de vind! se cust grisuaul, = Dumneats... domoeslu. Tlustrajie de E. ARNOSM DE 1ARNA ‘wai telelon public |= AUREL SCHWARTZ ‘ Mustrapii de TIA PELTZ Ginduri deyore Cinerefe Oricit ai fi tu de destept Tot n-ai sd stit un mes, cum poate Sa poarte-un sac cu ani in spate ‘$i torusi 58 se find crepe ! $i azi ¢ baba Tui frumoasa! (Desi imi pare-ntr-adevar (CA prea fi stdruie in par Cuiloarea rochiei de mireasd) Si poate cresi cam anit grei Tubirea lor sa stins cumva? Doar tw pori crede-aga ceva Pentru 6d esti cum nu sint ei mA Nig oe iy Ea tot vioaie, el tot blind De-accea sint aga cum sint ‘$% mus deloc de lepédat... Tes, neai s& treci ca ef prin ani Gici mumeri fetele in viata Precium sarzavagin-n piaja [si mumard un rest de bani, ‘$i-aya_precum wn prune nu poate Sa face zece pagi deodars. Nici tu nu poti iubi 0 fara Ciici vrei 28 Te iubesti pe toate. Ba chiar mai serii si versuri, nu? Ca nucide izbind peresi. Vest, ferelor li-s dragi poetit De ce’ neat fi poet" $i tu? Pentru pldcerea ta cea vand (Cred cd mui cazul si-yi mai spur Ca ori si ce iti pare bun, ind picd prada la capeana. Stiu co siti pard rdw cindve + Steatunci.. ‘Dar poate vrei 52 sti De ce fi-am amintit ach De mosul meu, de baba mea? Sa-mi strige cat gresesc, oricine | Eu am saeti spun ce port in gind : Batrinit med — batrini cum sint — Sint mult mai tineri decie tine ! = PicTionaR Encicuorevic de C. CRISTOBALD Excursie — Plimbare in grup, in scop instructiv sau_de_plicere Exemplificare: studengii universitiyi .Alexandra Ton Cuza" dia. Ia9i fac, de la inceputut anului scolar, dese excursii de placere prin oragu! asi, umblind din camin ia elmin, dupt placul administratorilor res~ pectivelor cimine, In trei luni, acesti studengi au fost plimbati prin Crmétoarele focutis la. eiminal. ,Mihail Emiaeseu™ al universiti apo: la ciminul Facultayii muncitéresti, apoi in. clidirea Tastivatulut fe industrie usoard, 91 tardgi Ia ciminal Mihail Eminescu‘ unde nu Sint sigarl citi yreme vor imine, Aceste”plimbiri le fac student sita plicere, incft— nefiind ef nigte egoisti — ar vrea si se mai plimbe si alfi Deci ei propun ea, atuncf cind se va mai pune problema nor ssemenea plimblct, sf fle.. teimigi [a plimbare cei respoasabili cu, plimbarile. Hectar — Masuri de suprafaya. hectare, ea se numeste gospodii intreprindes din Gaiayi, Cind de’ pe aceste 0 sutd de hectare nu se recolteazi ni— mic, faptul... intrece misura, Anul trecut au fost aici doud intreceri. Una, intre responsabilii gi geidinarii gospodsriei (care de care sf nu fact 'nimic) i alta intre tovarlgul Popicl Vento, directoral intreprin~ detii, $1 tovardgul Blendea, presedintcle comitetului sindical (care de care’ si nu-i controleze niciodatl pe primii, ce fac). Rezul- tatul: destinatl si aprovizioneze cu legume si zarzavaturi, pe munci tori si cele dowd cantine ale intreprinderii, aceast’ gospodirie anexi a aprovizionat cu... bani, pe producdtorii de pe piatl, de la care s-au cumparat asti-vard legumele si zarzavaturile necesare, iar pentru iarna aceasta aprovizioneazi_muncitor nntinele eu... speranta ci ia anul vor aves zarzavaturi. Accasti lirie anexi are si 0... anexi: 0 creseitorie de porci, fark un bun adipost. La anexa anexci sint 230 de capete de vietByi, prost adipostite, iar la gospodiria anexi nu € nici un cap. Inovatie.— E ceca ce a realizat Ministerul Industriei Lemoului Hirtiei 51 Celulozei si Ministeral Agricalturii gf Silviculturil, Aceste foruti au realizat 0 inovatie, cu ejutorul ciceia izbutesc 38 nu rispli— teased gi sf nu extindt aplicarea....unei inovagii realizate de ingineral M. Colgiu, tehniciansef, impreund cu mecanicul agricol T. Stoicescos Js Gospodaria agricola Mi, I. L. H. C., din comuna Taadirei, raional Fetesti, regiunes Constanga. Cu 0 betozi obisnuiti, de treierat cereale, eireia j s-au ffeut uncle anensiisi, s-a reugit sf se batd porumb stiv— Tei, atit curdayi de foi cit si cu f0i, precum gi stivleyi snopi, ea co— ceni cx tor, ca 91 cercalele piioase, toate operatiiie cu un mate ran— Gament si cu thari avantaje, intre Care mirirea productivitatii muncii, ‘economisire de masini si unelte, si reducerea prefului de cost. Ino~ vajia celor doi tovarisi reduce, cum spuseriim, pretul de cost, iar ino- vafia celor dowd foruri reduce... Ia zero inovagia de mai sus; Medic — Om de sting, Spre exemplu, medicul Gh. Oproiu. Do- vedeste.. stiinga de-a fi in grafiile sefilor. Unul din gratiosii sti sefi este tovardga Ella Rotary, secretara sindicatului sanitar regional Stalin. Altul este tovardgul Dr. Emil Dinild, medicul-sef al regiuaii, iar altul fovardgul Negreana, de la Comitetul Central al Sindicatalui Sanitar, fin Bucuresti. Cu gtiinga sa medicall 9i cu... stiinja protectoare a gra— tiosilor, medicul Glick (... cum {i zice tovardga Ella) a izbutit 0 inte- Fesantd.,. operatic, Element tindr, trimis la stagiu in circumscripyia Hendorf, din raionul Agnita, regiunea Stalin, tovarigul doctor Gh. Oproiu a fost neplicut impresionat de urale in care nu intrezdrea, ca divertisment stiingific, decit eventualii pacienti de Ia trei gospodarii agricole colective si de'la doui sectit de gospodirit gricole de stat. Dar nu tu teatru, cafenca, 0 gratioas’ societate cu monden schimb de vizite, etc. Deci, chirurg energic, 2... thiat pofta Celor care il doreau apostol al medicinii la fara — gia operat 0 ur- gentd permutare la oras: medic la o intreprindere E drept, in Orasul Stalin, mai sat 34 de mediei de intreprinderi, pe clad ia raionul Agaita aici unul dia cele patru posturi de medic, aflate vacante, nuavea la ora aceca titular, — dar ce conteazi aceste mptice amionte pe Nag faptal A. stings & teiumfat (de Fo fine triumful, mult. Surub — Ustensil de ofel, folosit la ,,asamblarea pieselor compo nente ale scaunelor de lemn, cuierclor $i altor produse curbate', Asemenea guruburi fabricl intreprinderile tutelate de Ministerul Tn- dustriei Metalurgice gi al Construcsiilor de Masini, care le furnizeai intreprinderilor tutelate de Ministerul Industriei Lemnului, Hirtiel gi Celulozei, Dar le fabricd prost: ,o-au virf si n-au_filetul ascutit’, ceea ce diuneaz’ rezistenjei scaunclor, cuierelor, etc Intreprinderile ‘care fabric asemenea juruburi de proasté calitate sint urmitoarele: jMuncitorul Liber" din Backu (juruburi patente de ofel pentru lemn, Cu cap exagonal de 8x45), si ,Brainer Bella” din Oragul Stalin (gu- Tuburi de ofel pentru lemn, cu cap lat si semirotund). O solutie ca aceste intreprinderi si fabrice suruburi bune, ar fi si se. stringl... qurubol la. directia.respectivé dia Ministerul Industciei Metalurgice Bibliografie La redactarea acestui dictionar enciclopedie au fost cor torii autori: Radu Paranici si on Mocanu, studenti, Tasi; C, Stamates corespondent, Galasi; ing. M. Colgiu, Tandarei-Fetesti; loan Moti, secretar al Sfatului popular raionul Agnita; ing. Mihai Baldovin din MLL. H.C. »URZILA™ 5Aplecat peste biroul shu, directorul fabri ii de incilyiminte Sevzoul" studiazl. De inci ile studieed difectorul gi mereu il in trerupe ‘ba telefonul — prin care un glas itigtiat fi anunge convocarea ‘uel impor- Site gedinge la mioimter — ba stehnicul? fare propune 0 noul metodi de"croire rafio- half 2 pielei — be financiaral* —~ cu ves Bicsle sale problemd de repertiare @ fondu flor — ban, dar cine muri tulburl pe diz fectorul mostra din profundul siu stadia? Pentru es dircctoral frbricii- de fncslfiminte Sevroul* mu este preocupat nici de interest Bersonale, ‘nici de miruntiquri vrednice de Rengia sii su cBroisalariat. din adminis tratie. Singur el. pricepe mireyia clipe! pe care. teste. intreprinderes ce cu onoare conduce, si insist congtiinfa acestul fapt fi 4a ghies gict face ca de cine ile #8 au mai cunoates odihni. Fabrica ySevroul* si indeplinit planul anual, Plandll anual ay se indeptineyte fa fie- Gare 2i ci. odatl pe an. Eun eveniment, deci. Se cere sirbatorit. Dar diectorul noo tru, care isi fabeste Intreprinderes din tot sufltul, nici mu concepe o sitbitorire ea oricare‘lla, Usebltorite cares mu fe indltimea evenimentutu De cum au iesit cet doi tehnicient din bi- oul slu, soneria a qirit scurt de dout ot Secretara igi ridicd Schelari care au alune= at pial spre virful nasului si ofteasd adine, Stie™ ce are de ficut. Axa'a fini soneria, Iereu, de la 3 ianvarie incoace, de clad dit fectoral a anuntat pe un ton solemn! = Am indeplinit planul, tovarigis. Cred 4 veyi fi de acord aa sirbitorim fealiniie foastre 252 eum se cuvine. Secretara nici nu mai’ intrebi ce are de facut, Il chem pe tovarigul Neacys, presen dinteie comitetului de. intreprindere, 1 a= ith cu capul spre upa masivd: ‘K tinit de dowt ori, seart 1 = Aha | — i tovanigul Neaoyu fyi scu 9 sami imaginari de pe reverifl haine pol apast pe clantd cu o expres grav = Tovarlse Neacsu, lath la Ge imam sindit.. ~ Th legiturd cu aplicarea metodei Kora~ belnikova in ateliersle de croit ? — anticls Deqel presente runtea direstorului se increteyte uo = Mméa... Moam gindit qi° la metoda Korabslnikova.. Dat nu de asta. vorbeam a= cum... Mai e timp. Da, timp berechet.. Se apropic, insl, sirbiiorirea... ‘Trebuie sll fle ceva grandios... Vom invita si pe eitiva dine te tovarisii gostei de la ministers ca sf 36 vadi cH Ja'noi, ‘plan! anual nue oat aya cu uyuriotl.. Ziccam cla. cu ocaria, asta a ¢ bath raporuil in jase exemplare gi si se fack sase coperte de’ piele de" sevr0y rope Din cconomii, bineinfeles_ of din economi, Gf do a0 i epi pices apt. ct a fa, % MH, tovariye director, si se —"E vorba de obrarul nostru, tovarige Neacsu, = Ce'mai incoace - incolo, toturige direc tor! Are sf fie 0 sisbitorire,. pe’ cinste Banourile din atclicre lenati vizut? Din now se Increjeste fruntea directorului: — Midas... Siabute, = Tre ile au vopsit a ele citiva dintee cei mai buni biieti din sccyia de ganjet — Sitbute, tovartge Neacyu, witbufe.. E vorba de obrazul nosteu, Dé cite ori pe sn indeplinim noi planul anual! Eu ay prow pune scoaterea acestor panouri gi refaceres for integreld.. $i cind avert nevoie de pi tori buni, ducefioes Is sectia “de croit ip tuyeols.. Cunose eu citiva biieti acolooo. “Ii jtiu, tovarige director, i tiu.. Poimti~ ae avem niste panocri-. ce mal? siet em praf pe tovarisil’ de Ia minister. $i tapertele acclen de sevr0 rosu. Tovarisul director e mulqumit. Poate tee- ce acum la analiza repartifel de materie pric mi dar..2 uitat! Cum de a putut uita ? Coperteie de picle si aibé margiaile stanjate eu aur... Day daa. Si ho. spuni lui Nesepu chiar acum. ‘Nu mai apasi pe butomul toneriei. Pune mina pe receptorul telefonului tocmat in 6 ,URZICA‘ paca. ~"Tovarige director, pregedintele sindica— tului imi ia-dol dintre’ cei mai buat comeni ‘tocmai acum, cind banda ¢ aglomerati! Cict Pentru pevonzares sii de festivity! Siat in Intrecere, tovarige director, gi Asta ¢ geful sectiei de masinisti. I-ar re~ cunoaste glasul pugin cam repezit, dintr-o tule. Noroe ei ¢ un meyer de fruste, — Eu am dat dispozitie, tovarige. = ae in urm& cu planul, tovarise director Las& planul, tovarige, ci abia am in- tat in S51"Avem un an fotreg fosintes nou tra! Vrei s& spun tovarigii delegayi ai mi- Bisteruful care vor ln parte la srbitorrea &e poimline el evem toval in, loc de obras? On! dumneats if inchipul oS dach al iade- linit planul pe 54, gata, buzna ta 581 Si Siastim ffpruirle’de esi cum ee cuvine, tomarige!Altfel, cum vom putes sealiss infiptuirile de miine ? ‘Minunat efect are o mustrare administrats pe un tom Blajin, plrintese. Tovardgul de le capitul celiilalt al firului_a ingeles. In re- ceptor s-a auzit dic‘, farl o vorb’. Acum T poate telefona fui Neaegu inovatia cu mar finite aurite, ‘Use biroului se intredeschide si ochelari sccrttarel ae streconrd discret infustru, — Aveti pe cineva > iN S Tovartgul Giruleseu tntreabl’ dacd a= veil timpt — Sa pofteasci... Aveam chiar unele crasi de\Gieutst co el! Da. De dou tile se to gindeste fi tm- partiigeascl yefului ,financiar“ planul pe care Ex'conceput. ic ovate rrr, «worse inven lie privitare la mirirea eapacitait de luc x = "Da, da, da... Las hirtiile aci, tovaraje Girulescu.. Am at le studiez, nicl ogre = E urgent, tore, & Suigy giv, suas Uite ce vroiam si-ji spun ce plrete al avea de on banchet, Supt shrbatorirea planului pe 54 ? ‘S"Banchet ? Dar fonda! directorial pe 35. = Land fondul directorial pe 351 Retinem din primele pe care le acordim cu prileul SirbMtoriil cite © cott-parte gt tnchisim ce un pahar in cinstea tovardsilor fruntagi! Contribui si eu, din banii mei, personali! Tot coti-pertel Eh? Neor af fie baie in- chntagi ? — Cam si nu sti? Tar pentru pregitires banchetului, un comitet_de tovarige.... Sint Ia sectia de rihtuit, citeva fete foarte price pute... Le scoatem’ din produetie pe ziua de miine si... Obrazul, tovariye Girulescu, se poate ? Cit despre investitile pentru miti- ea capacitigii de lucru a secjiilor, niti o gti- j&.. Timp berechet... Un an intreg insintea noastr’... Bh, ce spui? = AF trebui rezolvat cit mai... = Lash investitiile. momentan, frate! Ce spui de banchet? Si vadi si. tovarisii de la minister cum cinstim noi un plan anual! Eh? A sosit ‘ziua mult visati.” Masinile incetat sicinitul cu un ceas mai devreme, ‘Muncitorii au fost adunati, prin grija direc torului, in sala de festivitlyi minunat pavoa— zat, cu brad gi panouri decorative, ou gra ice elocvente ‘gi lozinci cam de acest fel: Anul 54 sf ne fie indema peateu 55" In biroul sia, directorul, in mare finut’, asteaptd. Timpul trece, nervozitatea creste, Ora igceperil festivitiii a fost de mult de~ piyitd: Musafirul miaisterial, invitat cu in- delungi insistente, se last agteptat, Prese- tele comitetului de intreprindere a sunat de trei ori pind acum: ,Ce facem?* Brusc, usa ¢ deschisi Ue o mind energict. Faya directorului infloreste intr-un zimbet. ‘= Bine agi venit, tovarise delegat ! = Bund ziva, tovarize director | = Din partes ministerului, nu? = Tntocmai , poftitl, vi rog ! Tn sala de fes- Un moment, sf le telefonez c¥ ati — Cui ? $i de ce in sala de festivitayi ? = Pentru sirbitorirea realizirsi pianului Re 54, tovariye!! De sapte zile ne pregitim! ‘Nu pentru asta aji fost poftit 1a noi ? — Hm! Nu prea! Adici... de fapt, tot pentru asta! Cu planul pe 55, cum stagi ? Ciudat! Musafirul s-a agczat, isi deschide cu grijf servieta si scoate 0 hirtie din ca. O fi mesajul ministerului oltre conducerea fa- bricii_,Sevroul*. — Pe55? Foarte bine! Avem proiecte = Si realiziri? = Tovarige... bm... Nea trecut nici o fun de zile.. hm... cum si spun... Ne- am pregitit pentru sirbitorlrea realizirilor de ieri.. indemn pentru realizarile de mine. te frumoase, tovarise director... Realiziri de ieri... realiziri de mline... Si vi spun care sint Tealizrile dv. de azi: pla ‘ul pe luna fn curs incl nu I-ati defalca situatia prevederilor dv. de investitii inci ‘nu neva fost inaintatd... nici situayia preve- i rezerve interne... in lovazeei i cinci din cei dowd sute de i dv. au fost folosisi in aceste cl le din urmi ja tot felul de munci inutile, risipindu-se energie si material in- tr-un mod absurd... Avem 0 plingere in. a~ erst sens... 3 0 dovadi... ‘Musafirul scoate dia serviets dovada: 0 copertS urias§ de yevro royu. Instinetiv, di- rectorul igi dé seama cil Neacyu n-a stangat a marginile cu aur. — Cite fefe puteayi realize din copertele acestea, tovarige director ? Dar ‘directorul nu mai aude si nu mai vede nimi — Sinteti- rugat si val prezentagi_miine Js minister pentru discuterea in amfnunt a tuturor acestor chestiuai ! Bund ziua ! Banchetul sa desfijurat in absenta direc torului fabricii de incliyiminte ,Sevrout" Muncitorii au afiat mai tirzin ef directo rul a avut migrend. O cumpliti migreni, provocati deun gind care i se risucea, la i finit, in minte: ,P&i, cum sisi fi dat seama cei,de 1a minister de importanta sir bitoririi noastre, dack Neacyu in loc st-si vadi de sarcina ‘trasatd, s-a gindit la alte alea 2 Po CDEP O ALP PLE MEDALION Ce Ce splendori sint tm natura! Muntele, padurea, marca... El, cu inima la gurd, Nucgi gdsesce exprimarea $i tnjura. E satul $i nu mai cere Nici vinay si nici fripewra, ‘Sime-ntr-insul 0 putere Insecitd, si injurd De placere, Vis, tubire, veselie.. a. Tatd-i sufletul sburind Catre tindra sopie Si zimbeste, injurind De bucurie, Azi e-un om gfacut", in fine, Si-gi minglie timpla surd. Vesi cauid mulpumit de sine $i edeseori injurd Ca ine bine, GP PrDG ID CD b PIS CAP BOO aD 9.9 0 CXRLS eTMOTTO , 1) Mult « dulce si frumoasa... Gh. Sion 2) »pDragii mei! sma witdm niciodata & a semnele serisului_sint roadele girdirii noastre, Ite mecazuri si rdbdare eucerite de strd- nogtri paring. Sa fim cu ele stdpini Severi, dar gi cumingi si omenosi! sd mu le cru Fam cind trebuie anume 52. ne slujeased, dar niet 8 le punem cu Wa sila la slujbe nepotrivite ox puterea lor — ctci tn amindowd cazurile trd- ‘dam egal interesul nostra propriu, pagubind 3 incenpiei gindi a (Dintr-o serisoare a lui Caragiale) tee Ynarmat cu cele doui citate prestigionse de mai sus, pescuitorul de ,,perle‘* na izbutit Sf se. convingl “deocamdati de inutilitates € ‘ocupatiei sale; dimpotriv, — destui purti- tori de condei din paginile publicatilor ‘noastre dau deplin temei unei atari indelet~ hhiciti, clznindu-se parci si reducl din ,,dul— eage i rumusejea” Timbii noastre '9i si unk ‘semnele scrisului cu d’a sila la slujbe nepotrivite eu puterea 1 th de pescuitul ,,perlelor'* pare sf fie m?nu~ Imai posibil, ii necesar, si nu numai nece- sar ci gi lesnicios, el neimplicind, ca in tunele samuri apropiate ale pescuituiui, nici micar undia 41 momeala, oat ‘ Citim, de pildi, tate-un numit recent al lnformatiei Bucurestiului*, rezultatele unui | Yraid", ,,fmpotriva celor ce’ tulburi linistea Setiijenilor. Aflim de-aici, intre altele, ci tun yofer a plecat cu mayina in stare de cbrietate™. tea ‘Cam in acelapi til" se exprimd gi Fla ira” (gumirul de Anul Nou) inal’ siu later vet”: 8 dieu cu porcaral cae fuse mat termind Tati cum neglijensa si imprecizia in minu- irea limbii, # ,semnelor_scrisului", pot da naytere unor adevirate figuri de panopticum, a ymazine in stare de ebrietate™ sau ,,por- taral care nu se mai termini", intruchipari fn stare — vorba ,,Informatiei’ — si tul~ bure linistea cetdjenilor... omnd $9 CD IO0 ies Semnele de batrinete J se-oseasd pe figura. Unde egti tu, tinereqe Generoasa? $i injurd De tristeze, a TE CT NEON A SE IIE IN Arasind aceasta gama k Luned, de simpiri variate, Dar identic exprimate Prin injurdruri de mama, Ne gindim ce-o sa mai fie Ge scandal, ce tevaturd ; Cind aceasta poezie Care nui caricaturd Ci mai mule fotografie Intro zi 0 saci parvie Prin ,Ursica" Ia lecturd | , sine sigur cd md-njura De mi IPDS CRLPL IS BEAD IE CUD Ee MIRCEA PAVELESCU. PCOREIVEG PAD OT © modi ciudats face ca, de is M vreme, covintele st-si schimbe genul: dia masculin fn feminin, dar mai eles din feminin ia mas- ulin. Poyi auzi, astfel, intro bund 2i, pe cutare ospitar care tine cu orice pret si vorteascd ,distins' (nu zice, doamne fereste, Prajiturd, chpatou — dupi franyuzescul géreau);, adresindo-ti-se pregios, din virful buzelor? =, iselop ou mal aver, vA puter servi Te tntrebi de unde pin unde omler, ind toatl lumea zice omieed, cind ia dictionar serie tot omlerd, cind pind si gustul respec Xivei preparatii ‘culinare pare asociat definitiv cu cuvintul omletd $i nicidecum cu strantul fi fandositul omlet Tot aja te minunezi cind citesti reporta~ jele pugilistice din ,Sportul Populae, unde, de pilds, in cronica uitimei seuniuni a anu- Iu recut, tov. G. Mikalache sere urmitea- Piri sf intre tn raza de bataie a direc- tubti de stinga s\_tui Godeanu — fosrte Periculos, — St. Bogdan sa migcat tot timpul, stacind prompt cu laterale si cro= seuri Gare si-eu etins ints.“ Ce vrea si zict acest ,,direct de stingat ? Dupi cit se pare, formula incerdteniti este directa ye stinga’© sau de dreapta, care subingelege, dupa toate ‘probabilitatile, cu- Vintal loviturd, — adie, fir4 prescuttiri lovitura directd de stinga, D-aia setie $i tov. Mibalache, fm acelayi citat de mai sus: ,ate- ind prompt ca laterale (si nu Jaterali!), adicd, desigur, ,,cu lovituri laterale! |. ‘Atuncl, ce ¢ cu direerul tovarigului Miha~ Jache ? Nu cumva ¢ 0 simpli transcriere, ce si zicem asa, direcka din franjuzeste, unde sublnjelesul Zoviturd (coup) e masculin ? ‘Nu devalta, der dacl mania asta = mascu~ linizasii ia proporiii, ne putem astepta sf citim intro bund 2i, In. gazerul_ tovardgului Mihalache, cine stie ce informatie cu privire Ja noul sdritur al tui Séter, la golul marcat de Ozon in coljul de sus al portului (portii), Hie, ee, ‘Siu chiar sf putem fla of in. fiaalul dtsamatic, pelpitent, al uno mect, Ciociltes ~ in eriat’ de ‘timpt — sea sacrifice rural (our. tra) ixbutiod astfel yi fock met ad Yersarul Cees ce ar fi un’ veritabil per- Jormang Cuvingetol ,,despre' face 0 cariers strilu- citi in zilele noastre. Se pare cl nu © cxa~ gerat sf spunem cl niciodati n-a fost atit de larg gi de intens folosit ca acum. $i poate nuve prea indrizney si incercim a fice 0 egiturl fotre sensurile 9¥ functiile 0 didactice ale acestui cuvingel, intre directile Jui informative si explicative (,,Despre nor ‘mele agromiaimului, Despre literatura‘, Despre schimbul dintre sat gi ora — ,,Des- re electricitate", ,,Despre enetgia atomict, Etc, $i marele avint ycolar al poporul de iavatiturl si informatie, marcle citre culturl al maselor, fenomene care de- finese in mod specific epoca noastri de re- volutie culturall. Ca stare, daci aceasti le- giturd de sensuri e cit de cit, intemeiats, Hunci e cazul sine bucurim de frecyensa extraordinari a lui despre. Pe bunt dreptate! Sint inst si cazuri unde avem, dimpotrivs, motive de tntristare si de repros. latd, de pild’, in aceastt frazi, pe care ‘0 reprodu- fem din , Rominia Liberd* (4 ianuatic): ,Constiinja pepoarelor a repurtat primele victorii mari asupra acclora care nu vor sh renunte la visul despre 0 noui virsare de singe". ‘Aci, despre € pus — vorba Ini Cara la 0 slujb& nepotrivied eu pureres Tu ii (caracteristicd esi tendinta fe a-yi intitula poemele ,Cintec simu ,,Cintecul Iui*..., ¢° yorba de up abuz al lui despre in dauna unor forme traditionale, ale graiului, pe care .le-a con sfingit folelorul 31 creayia -marilor seriitor. Spunem: ,Cintceul Ini Corbea Haiducul", pbovestea fui Harap Alb‘ $i ,,Povestea unui ovestea despre Harap Atb*. Cit priveste visu! din ,,Romtnia Liberi“, doc at fi sf adoptim accastd formulf, atunci ar teebui sf spunem, de pilds ,,Visul despre @ nospte de vari, th local titalat athe de armonios al cunoscutel ‘capodopere lui Shakespeare ,.Visul unel nopul de vark"- Fireste, sint si cazuri in care se pot folosi mai molte forme. De pild&: ,,Povestea unor neglijente stilistice din ,,Romioia Libera Sau: Despre unele greyeli de limba din Romina Liber. La alegere |... Poetul Mibu Dragomir a publicat de curind sub titul ,Un vestitor al vremutilor posstre', © ampli evocare a inaintagului sfu, Nealuya GRominia Libert" din 25 decembrie 1954), Se are cf aceastl paging, altminteri caldi si Plink de dragoste, a fost scrisi totusi cu arecare grabil pentru cl in ea sau strecurat fel putin dowd ciudajenii Asifel, descrlind sosirea reginei Ia Atenew, cu prilejul unui concert la care venise $i Neculuyl impreunl cu clyiva tovarlyi deal sli, poetul Dragomir noteazi : ,, Dou Tumi se priveau, fatten fail. Trena ef (n.1~a re~ Binei) se jerpul peste pantofii. lor ordinari dispiru, spre loja regald™. Accastl formd Fiflexivd @ verbului a gerpui apare _aict— dupt socoteala aosstel *- pentru prima oard in literatura gi limba roming. E vorba deci de o inovatie poetict. E stiut, de altfel, ch poetii au dreptul — ba chiat gi datoria utem zice — de a inova, chiar atunci cind Seriu prozi (ca in cazul de. faa). Cu con— dlitia ca asemenea preocupate,vorva poetului, sh nu se devind excesiva In cone priveste, neavind clderea #4 diseu- vim 0 chestiune atit de gingesl, sf ne serpu- fm pe lings inovayia poetulul, citre a dova Ciudijenie a articolulut stu. fat-o: ,Came~ rele erau despirite de o usd dubla, din care Pamdseserd acum mumai canavurile incie didea dintr-o odaie tate-alta". Aici chestiunes © mai simpld. Nu mai e vorba de 0 inovatie, ci dupa toate semnele de 0 confusie si de 0 lacuna. Lacuna se referd Ia datele poetului eu pri- parte migcitoare a usii. (canatul) fix’, prinsd in 2id, care, dupi cum se stie se cheam& cadru, pervaz rami, toc, uycior. Din aceast precizare de sensuri,” rezulth dou’ consecinte: a) Cind poetul afirmi cf din usa dubli rimdseserd numai canaturile — adick cele douk aripi migeltoare — inseamal ef dispéruse partea fizd,adick pervasul, cea ce ar nece- sita_o explicatie oarecare cu.privire Ia mo- dalitatea de susjinere a celor dows canaturi, b) Cind poetul afirma ch desi ramdsesera canaturile totusi déideai dintr-o odaie tntr -alta, aici nu mai e nevoie de nici o explicatie, cide forta musculari a unui campion de box la categoria grea pentru ca, ori... campi faa unor astfel de canaturi, ¢ mult mai ne si dai ascultare sfatului "strivechi: ,bate $i ti se va deschide! Sfat care se plica, in continuate, (ca si riminem Yazul problemei noastre) si in raporturile cu dictionarul: deschide si vei afta! sau : in- ti se va rispunde ! Asta ¢, desigur, bund iefire in asemenca cazuri, mai ales cind ai de-a face cu piste cuvinte ai de rar folosite ca, pervaz, cercevea, canatu1 buclue ete. si care pe dessupra mai sint si- oroare! — de origine turceasci! Tot de o- rigine turceascd ¢ si cuvintul (din fericire. pe eale de disparitie !) care poate fi adresat Jui in cazul de fayl, pentru toate ,ino- vatiile* lui: aferim. G. CATANUTA =URZICA® 7In unele lucrari personayele seamand intre ele. sf ' PRINTRE ARTISTI PLASTIC! La Expositia anuald de stat, printre alte ta- our eu rape exist 9 wal nada Ro} se / ae \ t"<8 2 PICTORUL CATRE MODEL: = Acum pune 0 basms cil trebuie 38 picter si 0 femeie |. Desen de GH, CHIRIAC INTRE RATE SALBATICE: — Il vezi per {slul Ssia ? Nu se mai poste vorbi cul de ind a pozat pentru Expozifia anual Desen de NELL COBAR I plan. Desen de A. RIK 5 & licatd: decé nu reugese 58 chndvesc de urgen{s x04 me fcebul stem! spun cuviniul fo materia de plasticdl URZICA: — In 3 le ud pufin al rexisfe mai vsor eric Desen de VAL MUNTEANU Desen de ADRIAN LUCACI Desen de BENEDICT GANESCU 1949 aeCones oonclorfisvCon = pugekar DRAGA SANDICO, Am ajuns cu bine acum sae siptimini aici pe santier si dupt cum vei mA gribesc siti scriu, Sint bine sinitos gi incadrat, casier, ecea ce dupa cum sti mi pricep de minune, fast de aci inaiate, aga cum iam promis ultima dat, cind m-a prins cu miga-n sac, mi las de Prostii, mai alss c¥ aici am sefi foarte cumsecade, care dup ce m-au incadrgt cu zece pe doi. mi-au mai dat seful-contabil gi cu ingineral-sef, fe aici sint plinea si cuyitul, inci yreo opt pe doi, asa cf impreund face doisprezece pe unu, ceea ce nici nu stiu din ce fond mi le-au dat, Seful-contabil ¢ foarte drigut cu mine, si, stiindu-mi ci sint singur aici si cu familia la tins, m-a invitat si petrec 0 dupi-amiazit plicuti la el cf sade lingh MAT, und> am stat pind a doua zi dimineata la afumiturs, ci ne-am dus direct la serviciu. Cum o duce Ionel cu co $i mama ta cu ocirile? Tot nu vrea si se impace cu mine ? Finul Matei, tot la hotel ? Te imbrifiseazi, sorul tiu cuminte 1 credincios, Costica DRAGA GOSTICA Bine cia dat dumaezeu cd am primit un sema de viayl dup! atita timp din partsa ta, cf zices mimica ,,poate a dat dumnezcu gi La cllcat vreun trea ed si scapi de cl, of niumai necazuri si ruyine nema Fieue de cin4 v-agi cunoscut Impreuni, dar numi place c€ te-a pus casicr cl vine cum ai pune capra si pizeasct varza, si vezi st nu‘ dai iar de Ducluc, ci m-am siturat sf tot spun la vecini-e% birbatul meu e im sanatoriu, ef te gtis toti ch esti sindtos ca un taur gi bei cit zece, mai ales eX fi-ai uitac si cunoytingele de aritmeticd, ol gtiu cf 2ece pe oi face odati cinci si cu opt pe doi care face patru. Care cinci gi cu patru e noud si nu doigpe pe ‘un care tot dosgpe e, gi nici nu stiu Pentru ce mai trebuie Impirtit, si zee mlmica jarde-lar focu cf tot hu se last de baururd si de prostii cl degeaba ci lupu-yi schimbi pi Ful dar pe al 1ui i. Ia tuns detrei ofl pial acum gi tor nu ia Schimbat nfraval si bine ci nu stie gi Mia de-acolo ce pramatic ¢ bir batt dsta% gi noroc ei ne fine mimica la ea, cf altiel eu cu Ionel sjungeam pé drumuri gi fioul Matei tot portar la hotel dar mic tot drag imi ojti si de aceca mi isctlesc, Sandica DRAGA SANDICO ‘Mica pirut bine de scrisvares ta si de blestemcle mimichii care~i doresc mersi la fel, dar aici nu e nici un pericol ef totul e foarte bine organizat, si pe urmi mai e si protectia Ini nea Virgilicl, geful-conts— bil si tovardgul inginer Valeriu, care ne avem toti trei ca fragii. Imi seri cf nu sint tare la socoteli, cind stil foarte bine cf nu odatk am fost chemat tocmai eu si dau socotealX mai ales ci au pricepi ck pe doi sau pe trei foseamni ci sint in clasaadoua sauatreia de salari- zare ci eu acum sint expert in state de salarii, cl eu le achit gi le semnez cu mina proprie a primitorului de unde iese si fondul de priml, care acum sa mai majorat,.ei le facem in tovirisie. $i apropo de fi- ful Matel si-i spui cl-l rog frumos si-ti dea o list de tofi pasageri are au tras 1a hotslul lor in ultima lun si numirul buletinului de indeatitate potat in dreptul fieciruia, clam trebuingd de ele i cl daci-mi trimite lista fl fac si eu cu o atenjie de bocanci care se gi- Sese aici foarte ieftini Ia mapazie fa calitate de materiale de protec sie. $i s¥ nai nici o griif cl m-am Msat complet de Mat, de cind a descoperit tovarigul inginer Valeriu un chiabur care define un risling cinstit sustras dela coti, Siptimina asta iyi mai trimit un_costamas pentra Tonel gi un rind de haine noi de al meu, pe care si-1 pui in sifonier si nu sz sifonese, cl aici tot n-am unde sil port. Asa ct Siru-mina lui mama soacrii si sii dea dumnezeu tot ce-mi doreste mie gi eu care fe iubesc tot ca un sof credincios ce sint al tu, Pese. Vezi nu uita d: chestia ca fina Matei! Costica ‘CATELL RumiCi 1952 1952 PICTORUL: — spune cé n-am fBeut progres. Am trecut doar le comporitie ? DRAGA COSTICA, Mai bine o las incurcatt cu socotelile alea, ci eu tot n-am inteles nimic cu clasele alea, fiindel stin cind ne-am’luat te credeam biiat invaat cu cinci clase primare terminate in gase gcoli diferite la virsta de 17 ani, si nu injeleg ce causi acum om tn toeti firea in clasa a doua sau a treia, si finu Matei, cf am fost la el, si icam cerut lista, a zis ©& nu gtie ce te intereseazl pe tine nume de ‘pasageri, cf n-a auzit ca aga articol si aibl cfurare la negra, si cl ele ciostit, gi nu vrea si fie bagat In invirtelile tale gi n-are’ nevoie de bocancii care insl sti i, 9145 8 fie, cf are picioral delieat sil stringe la i imediat ce Je primeste iti trimite lista, si di il si mai di=1 draculoi de chiabur eu vi~ nul lui gi pe tovarigul inginer Valeriu din partea mea, care rimin cu dor si amor nevasti-ta, ‘Sandica DRAGA SANDICO, ‘Mulsumese lui fina Matei de list si sper c§-i vin bine becancii si si-mi mai trimiti liste d2 astea fn fiecare luni contra alte materiale sau alimente. La intrebarea din scrisoares lui spune-iv cf Virgilicd are ua neam fn raionul nostra si nu stie dack mai trhieste aja cl vrea sé se consulte cu fiecare list 4 vadi daci nu-1 glseste odati pe nea- ‘mul lui, si cu numfrul buletinului ca sii giseasct adresa. Sper cl ati primit porcul care vi l-am trimis si miéitasea naturald pentru tine gi mirgelele pentru mama soacrii ca si le posrte sinitoasi pe git ci poate di dumnezeu $1 se agay undeva de ele gi rimine aga. Tham Iuat si 0 broxd de aur paiype carate pentru tine, dar nu spune fa nimeni ci lu ‘mea e tare invidioasi si nici de alea omiecincisute lei care ji le trimit ficcare luni. Sint foarte ecupat dragi Sindico aya ci ai grija ce faci cu finu Matei care te siruti birbatul thu, Telegrama Finul Matei si cerceteze in figele hotelului profesiunea numitalui Samoil Potcovaicelu lista a patra expediatd contra pereche pureei lapte Mop rispunde urgent telegrafic Costicl. Telegrama : Cercetat finul Matei profesiunea Samoili Potcovicelu Bucures revizor contabil Ministeral Constructiilor Sindica. DRAGA SANDICO, Si fie al dracului fina Matet cu listele Tui cu toc cf trebuia si se uite gi si se gindeasct ce nume imi trimite cl degeaba ficea pe pros— tul, ef sia smecherul eX numele gi buletinul oamenilor imi trebuie ca sti tree pe statele de salarii cX lucrea2i pe gantier, i sli isctlese cu propria mea mini ca sf putem tncasa lefurile cucu Virgilicd si cu fovardgul inginer Valeri. C4 daci stim cine ¢ nu-l mai puneam $i pe banditul asta de Potcovicela pe stat, care a venit n control si ne potcoveascl pe toti'si care, cind a flisfoit statele odati se zglieste si fntreabI cine ¢ Samoild Potcoviicelu de pe stat si si-i facem si Tui cu= nnosting cu el cf scrie si numfrul buletinului care era la fel cu al lui §i 8 prins gmecheria si s-a apucat si cerceteze nume cu onme $i din 352 de muncitori citi erau pe stat n-a gisit pe santier decit 213. Ca eu i-am spus lui Virgilicl si mai dim unul aferd ch numfral tr sprezece ¢ cu ghinion, gi n-a vrut si mf asculte dar acum degeaba ch prea tirziu ch sa” descoperit teat panorama si mea fisut pro- ces-verbal de delapidare de banul statului gi ew probabil o s% plee curind aga ci tu spune la vecini cl am avut iar o crizi si 0 si tre~ buiaseé si mi internez din nou in sanatoriu. Aya ci nu fii ingrijat de absenja mea cf eu tot numai pe tine te iubese gi-ti jur si rimin Costica tot barbijelul tdu iubit si scump, Pese. Ai griji d-avocat. pont. MARTIN DAWERDOCUMENTARE ADECVATA “Joke iter duller IN CAUTAREA La burs din Wall Street, prestigiu! se bucurh de mare ciutare, magnatii fimanfel simpind carccum of pretensia lor In dominatia lumii nb se poate intemeia exclusiv pe cursul acfiunilor producltosre de supradividende si pe cursa foarmirilor, ci se cere justificatd si inte-eltfel. Dar oricft lena fost stridania de mare ca sf-l vadii cotati ‘mai sus, prestigiul venea merea de-a dura. Toti voiajorii politic,” cconomici, administrativi — minigtri, senatori, bancheri, deputati, gazetari, inalfi functicnari’~ plecati si inspecteze posesiunile americane din afara Statelor U- nite # pe vitatit lor poreelidi pregedingi de republich sau gefi_ de guvern — la tnapoieres din lungile lor cBlitorii Se vaiti de fi-e mai mare mila: ,Ni se duce prestigiul de ripe S-s tinguit_ astfel Richard Bistel, director-adjonct al faimosului ,Oficiu de securitate mutualf", cf In ochii opiniei publice mondiale prestigiol Americii este complet pripidit. Importantul lider republican Thomas Dewey, upd o fungi cAlitorie, sa vazut si cl nevoit #8 constate dezastral, ‘ot atit de importantul’ lider democrat John Kennedy a recunoscut de asemenea cl ,prestigial jaterna~ tHonel al’ S.U.A, atit de strBlucit dupt rlzboiul antihitlerist, 2 pierit*. iar ua alt Kennedy Josseph), fost ambatador al S.U.A. la Londea, dapi ce s semnalat proporsiile catas trofale ia care creste pretutindeni antiamericanismul, os conchis: ,Tabloul este tragic, tntr-atita de tragic, inéit Z trebule neaplret 96 ne-ntreblim de ce? i, la fotrebarea asta rispunsufi sint multe si la indemina oricui Numai cl purtitorilor de cuviat si de condei ai Wall Street-ului nu le di mina sf le pomeneasci. Astiel ci ori se prefac a nu le cunoaste, ori arunei ving in spinarea sinfamei* propagande comuniste. Se iveste, ' Totusi, clad i cind, o sincerd gi IntemeistA mirtarisire. A pus astfel degetal pe rant insuyi Mr. John Foster Dulles. Siva varaat, ca $i cei lalti plingireti, focul: ,Sintem pe cale de ane pierde prestigiul in Jame. In numér tot mai mare igi fatore oamenii faa de a noi..." Dat a rigpuns si la totrebarea nde ce?... ,Pentro e¥ politica noastri este prea militaristd, pentru cb ‘astele si extravagantele nosstre planuri de Hiaboi insplimfot® omeniree". Toate astea le seria iost Mz. Dulles mai de mult. Precis, la 26 iunie 1952, intr-un articol aparut in revista Life. $i le sctia pentru ci se afla in toiul campaniei clectorale care a dus la intrareageneralului Ejsenhower la Casa Albi, precum si la instalarea omului de afaceri Dulles la Departamentul de Stat. Se va fi glsit atunci un numér de americani indestul de naivi ca sk Ereadi ci noul sceretar, care se ardtase atit de alarmat de halul lesi- natului prestigiu, va ciuta gi descoperi un leac suveran care si-l rea- ducd it'de cit la viagd. Cind colo, ce ak vexi 2... Autoral atticolulul din Life, Mr. Dulles, se dovedise, intr-adevar, 2 un foarte priceput Giagnostcian. Indicasé ca o remgrcabildprecziune ‘simptomele “bolt si pusese degetul exact pe rant. Dar secretarul de stat Dulles e-4 ark See aa ee ree on Pace ts fa schimb 9 tun foarte prostpractcln. T-a prescris pacieatuul ‘ tun tratament homeopatic, s-2 pornit, adicl, si salveze prestigiul cu SECRETARA: — V-am procurat niste dlscursuri din 1936 le sulliterisey, planarl cxtravagmnie de vizbol, peaaqll be fore blocret Desen de V. TIMOG DULLES: — Nu vila, Miss, si-mi pul pe birou maierialul docu- IN LUMINA FAPTELOR POR ECFIEIR ADT UL De la Nairobi, copitala co. _tismastatului Indiana, SU.A., iontei africane Keays, plod la hotirit ca boxerii si 1opti~ Kondea, calea este tare iumga,- tol sf nu poatd urea pe ring, De accta aistele din Nairobi pind au depun jurdmiatul ch arvin inmetopola MariiBri- ‘au sint comunist. fenii cu mare intirziere. Aga Tngeleaptt misur8! In felul cette, numel nasueile mmo ‘flat despre urmitearea catesr cartnte vor aves dreptul de trofail’ pétanie a obilclor sal viran slogele ‘pe altarul doamne ale colonialigilor din sportalul, emetican Nairobi ap “Nomeroase ladies din car- tichul clegentalcapitaleigaa | Pentra ca si stimuleze ze wdzut nevoite Si-gi gitenied Tul recrusilor penteu exersi- singute dineul de Criciun, de- fille de ochire cu pugca, un oncece fatregul personal cxonic, cfpitan din Geneva a inventat inclusiv bucltan, a fost tie’ 0 geniall 9 originll metods, diecat-de polities ‘A otezat intele cu numiti Tmediat dpi aceasth tire de ydagmani* gi comand mal venes in eTrigett ta chines"! Tree Un comunicat oficialanun- efi tn eehoslovacl , etc. 3808 in altimele 24 de ore su "Zeta soldatilor inss, ia loc fore ucisi incl 15. terorigti". de-a ura, coborit» mai jos Prime gtire dat loc len: chiar declt inteligensa ofife- digaeteComenterii fa. press Tulul. englesl dia Londra. Dara lar autoritiile elvetiene, ous fost iaregistrata pur foarte zelosse, precum st ste, mee si simplu. ca un neinsem- de proverbiala lor _neutrali— 4 Rat fapt divers. tate, sau gribit st... nu ia Desen de N. JURASCU, ae nici misuri impotriva aces ‘Mr, Arch Hindman, secre- tui campion al agijitorilor la taral Comisiei pentra atle- —rirhoi atlantic. 10 ,URZICA™‘agresive, etc., adick tocmai cu otrava care fi provocase lesinul. © Hotirirea de a recurge la asemenea eroice operatii Ia pus pe Mr. Dulles in fata a dou semne de intrebare : 1) Unde si le inceapt ? 2) Cu ajutorul cui ? Rispunsul la prima intrebare veoi de la sine. Lovitura care turtise complet prestigiul Statelor Unite fusese pierderea rizboiului din Co- rea. Deci, prin partea locului trebuia inceputd gi operati ‘Cu ajutorul cui ?...Amintindu-gi de faimoasa isprava a gistelor din Capitoliu, care au salvat prestigiul anticel Rome, Mr. Dulles s-a in~ trebat de ce n-ar salva prestigitl modernului Washington cu_un cird de giscani. Cu atft mai mult, cu cit Washingtomul poseda si el un Capi- toliu, iar giscani are destui ‘la tndemin’. Pri \d fi aburd, fireste, 1a vechiul si bunal alist si prieten 0 i ‘stuia ca si cucereascd China clei ametitosre! Soldat? pringi co arcanal avea berechet. Cu arme americane de toate tipurile — dela tarabing, tun, tanc, avion, lz bome bige cu materiale dezagregabile, plus o impozant® marin’ de rézboi — cra de mult inzeatrat de Pentagon, {i lipsesdoar 0 lecujf de curs} ‘A incdleest, deci, Mr. Dulles pe un avion si st. reperit Ia Taipe ca Sit innofle necesars dozi, aya cam, in ajunel lai 29 ionic 1950, {njectase In Seul o masivi dock de voinicie unui alt giscen, iui Li Sin ‘Man, spre-a-1 hotiri si sard peste paralela 38. Eléctival portiel administrate erzayalus mussolinian din Taiwan fu fulgerator. Ca un automat ruginit, brusc repus in migcare prin intoar- cerea mecanismului din burt, Cian-Karsi a declangat instantancy ata cul asupra insulei Quemoy. Totodati, imbitat’ de proaspatul ei curaj, sluns americani® (cum { se spune tn iatimitate micotului. birbat dé Hat la proprin 3i Is figurat) sa apucat sf pronunje cuvinte istorice “Ofensiva nu va sidbi pind ce dugmanal ava fi complet strivit®, Hea qecut tsk mult ff ofensiva a sibit, lat strivit a fegit tot. ictal prestigia american. : Constatind ch aglorioasa_ofensiv8" yi caraghioasa pilkvrigealt scrouluit de la Quemoy ira fdcot gi mai'de\rle #i de ocard prestigial, Rin, Duties a inctiecat iar pe avion gi s-a dus la Manilla, ande, it~ preunl eu giscanul Magsaysay, presedintele Filipinelor, sicu al cjiva Elscani din Sud-Estul asiaticy a semoat i sigilat un tratat, botezat Seato, la care, cu chiu ca vai, a inhimet apoi gi pe giscanil de rast europeans, Eden si Mendts-France. Tobogitic astfel ca prosspete ordtinit vociferante, corul de gifcani a deventt mat 2gomotoy, iar cintretii au legat” cu jurdaint, ‘pe tot Ge au mai stint (dolarii Wall Strect-ulal) of vor diatruge ci gigiiul for ssurzitor, toate meterezele Chinel Popalate, semenes teimbitagilor espre care biblia povestete ch numai pria tria suflatulul for fa ia Strumente au ditinat ziderile Terihonultl. Simjea tasi Mr. Dulles cli mai lipses parcl un muzieant deoarece cacofonia piscineasci trebuia si-si predued efectul dorit. A incflesat, deci, din now pe avion si a desctlecat fr Tokio, unde, ot” primol mioistra japoner Yoshida, a combinat un nou tritat, botezat, acesta,, Neato. Dar pint sf apuce tratatul a fi pus la punct de MrDulles, a fost pus fa punct Yoonda de parlamentul japonezex un vot de blam care Ta Jar oul presedinte al guvernalui, Ichiro Hatoyema, a declarat ch Japonia trebuie sf ia inifiaiva si st propund Repablici Populare Chineze—ce grontvie|~normalizarea relator, chino-japoneze. 3; jail cd o alld gtorivie loveyte in plin prestigiul international ai s.U A. Dopl eliberarea Vietoamulul de Nord, Vietoamul de\Sud. se afliin plind luptl pentru libertate, De ocupatia francead a fost sclpst fe eltre americans, care au luet focul francezilor eau, cum spune mai pe ocalite U.S. News and World Report, »Siatele Unite preity de la Frances! principale riopundere pentru politica din Indochine’. Dat Poporul fi jubeyte si pe unil yi pe ali ls fel, gel va trimite Impreu- Bila plimbare. De aczea i serie cunoscutul’ gazetar yonkeu Joseph Alsop. tnepolat diote-ua tarnea la fate locului ,Dact 'u vrem sf ne plerdem faya tecbule of Intocmim un bilang realist al forgelor adver= Ferului'. Or un bilang realist’ arath cf forjele adversarululsint imense, Dupt aprecicrea celor mai competenfi comentator, la slege- File care urmeati si abl loc in. 1956, candidat fortelor populare ietnameze vor obline 952 din voturl, iar sor(i de izblnds al favo Hiplor Wall Streetalui, sint de circa 53. Nfow-an sumir recent al revistel Timer ve afirmA cf ,Mz.Dulles nu prea e dispus si angsjeze_prestigiul american in Vietndmul de Sud". Koei bunt! Cum af putes angeja Mr. Dulles in Vietnamol de Sud tim prestigiu pierdut, si care pierdut va imine, oricite ocoluri cu a wlonul In jurul lumi ‘ar mai face ea sil glseascl. ‘M. EDEL MOMENTE DIN MODUL DE VIATA AMERICAN DECES Chicago mort de m2 ae DISPARITIE SE ora zece si fata nu Sé tel are e venit ince, nam Ia birou sau le morga? SPECTACOL Se amends 2 i cine spune. E 4, Doo Re a eidementtst s»URZICA® 11de C. OTTESCTY *“ Nu sund titted cocmai bine si mules lume 0 58 creada a Ga ghetele mu prea cancorda cu genul epic de ,;balada* Gu genul liric, treacd-meargd, s-ar mai putea suspine poate Cici gheata ia din eel ce-o poartd wi dram de personalitate. Ce ora ee ees ‘Si_ce denord o pereche de ghete sau pantofi de lac? en Oe 2 In liric deci, 0 simpla gheaté da loc la analize multe (Mai problematic ete cine ar fi dispur sd te asculte) dn epic insd, dintroo gheatd, ci 10° si staif aga cum exte E grou si scpi de-odatden corde desfdgurare de poveste. $i tomsi.. epicul cu ghete se mai iveste cteodata Dar mu sub forma fantezista, oi de poveste-adeviratd. De pilda Cooperatioa ,,Cizmarii progresigi™ ni. pare Ne as priejul, — elmpul epic — 34 desfdjori 0 intimplare, Gind spun 0 cooperaiv’ de ape exageres putin g Caci povestirea ia viayd daar futrum sigur magazin Al cooperative! astea, de pe Lipscani de mu ma-nil. In fapa cooperatives se-opresto-tn om 43 Uingd el ‘Sine dowd fete, sau mai bine — s-avem: din partea lor iertare — Eetite (asta fiinded mare mai mult de sapte ani cea mare) ‘$F omul cerceteaza bine vitriia, ca orice parinte Venit sa cumpere de-acolo copitlor inedlpamin Intti 0 mica lamurire: fetitele, sAptiminal, Sine la cdmin fiind interne... si simbdia — natural Vin cei de-acata sf le scoatd, ca si le-aducd iardsi luni Dar nici nu se-mplinise bine parcursuentreg al nei luni De cind ghetupelenau fost luate, 4 cet de-acasd cind sotere Sa iacnti-o simbaca coptii inchipuiti-vd: gasere Incaltdmintea praf facutd: cu faza si cu talpa roasd $i descususd, scorojitd.. Poftim de mergi asa acasat Vaentreb: mini epicd balada? mai mult: ¢ chiar dramaticd Attuned cind cateulezi bugetul cu suma sistematicd Pe care trebuie, la lund, s-0 sori mereu din. buzunare 4 Ca, vorba ceea, chiar ld propriu: 0 ealei intr-uma in picioare, Pe scurt v-am demonstrat: 9 gheatd nuci_mumai subiect pur liric, E epic cind il spui, dramatic cind fl platesti, gi e satiric Gind fact dintr-ineil 0 baladd! Dar sd vadem 0 sd-neleaed Greseala cooperatistit si-n plus mi-ntreb: 0 63 si-0 dreag Ga dacé nu, mui oare cazul — ax UCECOMUL ce ne spune? ~ ‘Sd se adopte-n consecintd cu ei mdsuri, sd zic.. mai bune? Desen de I. DORU INTERVIU PE 0 CHESTIE DE CULTURA ‘Ma affam la Gospodiria agricola de stat formim un depozit de culturd fotr-un de— Jui de intreprindere? plosif Clisci din comuna Stincuta, rsionul pozit de mei! — Pentru ci in dosul ferestrelor se tlt Ealmisui. Tree prin drepéul sit deviestivitit- “ — Avet! vreo masurd in perepectiva? aparatul de radio al intreprinderii ! si vid un tovarls, in salopeti, rezemat de | — Bine-njeles! Dupi uscare, scoatem _— Atunci, de ce nu intrd sslariatii in o~ cenatul a i daie, si asculte, ca camenii, Ia adipost? — Mata esti cu munca cultural @ gos podirie! url cu cultuta! — A, pli cultura e specialitates tovarigu- suiui disector al nostru! Cultura orezului, 2 grlului, porumbului, meiului Nu, nu la asta md refeream | Ci la activi tatea de culturalizare a salariagilor din... Stiu, stiu, gtiu! Avem ovsald de festi- vitig,"ca purine altele! Tat-ol oS "Si intunteul sali? < Einci vagome de mei! Nici o grijit Tovardgul director a dispus aplicarea a dou lacite masive la usi, ca si nu se calee cul- tura fa picioare! — Ce’ pirere au salariasii gospodtriei des pre aceasti nobill inigiativa ? —"Unii au spus ef nu se euvine sf trans 12 ,,URZICA“ Feaducefi sala de festivitiyi In ti iui adeviirat depozit de. ! Tovardgul inginer-ef a ve~ privinyd cu o propunere de-a dreptul revolusionari: dup ce punem laci— tele la us, aducem salariagi doi cite doi si le dim lecii de agrotehnie... prin fereastré! Ridicim nivelul maselor si fe imbogayim ex nostingele ! = $i mitingurile, consfituitile, sezatorile, ile de cor si’ dansuri, unde se sin? — In bithtur’, In faja ferestrelor comite— tului de intreprindere | = E un loe potrivit? — Cind nu plouf, te mingtie argigal Al fel, merge! — $i cind plout ? — Tovarisul inginer-gef da lectii aplicate de metedrologie | Culturalizare, tovarige ! — Dar de ce in fata ferestrelor comitetu~ — Se poste, tovariye? Pai, ca si sjungi Ia aparatul de rédio treci printr-o camer, care camer’ di in sediul organizatiei de partid, de unde ajungi in sala comitetului de intreprindere, prin care... pli, se poate ? Hirtil, secrete, socoteli... N-are’voie oricine si ajungi la aparatul de radio ! = Bine, dar cultura? Cultur: = Aver culturi intinse, tovarise, co te alarmezi? Are directorul griji de toate | Culturi Intinse, asta'e foarte bine, dar... + — $io si le mai intindem! — Bine, dar povestea asta cu_culturali zarea prin fereastrd, cit o s-0 mal intindeti? De ce nu cerefi tovardsului director sf scoata cel putin aparatul de radio dindiritul celor sapte upi ferecate? "Vai de mine, esti ct dX disp si ducd... acesl! sta _niciodati ! Te pome— ite #I-1 scoatd de acolo si VALERIU CORNEAeg Inginerul Stamate ¢ un om corect si ordonat in toate actiu- hile sele. Chiar atitudinea cu care ascuitl ceea ce spune acum Girectoral este corect’ si ordo- nat — Aja ch, tovartsi, cred cf ar fi bine si incepem produ- cerea de obiecte din vi felul acesta vom economisi 0 materie primi aya de scompi cum e piclea si in. acelasi timp vom miri cantitatea de bunurl produse, micsorind pretul de Cost, spuse directorul. Corect fi ordonat, inginerul Stamate a ‘ridicet dous degete. $e cepa af vorbense, aie) fe corect si ordonat: = Stimagi tovarisi. Intreprin- derea noastra si-a cistigat incre— derea publicului prin faptul cf a livrat intetdeauna_mirfuri de bund calitate, si, mai ales, trai~ nice, Am ajuns ia acest rezultat Gatoriti fapeului cX am utilizat ‘un material de primi calitare — piclea — a cirei caracteristicd Principal e re-zis-ten-ta! Oricit de bine ai lucra, dact materialul pe care-Iintrebuia- tezi 2 de proastl calitate, obiec- tul produs va fi de proasti litare. Aga cl, tovardyl, fa oume- le prestigiului de care se buct- ri ‘intreprinderea noastrd, sint de plrere si rispundem negativ propunerii ministerului, pe care tocmai ne-a trensmis-o tovardul director. In colgul lui, Nitescu de la planificare trase un cot colegu- fui shu Pascu, ~ Nu fi-am spus eu, bltri- ine? Stamate ista se ceede ¢me- cher, dar dact il perii. putin, faci din el ce vrei. — Ce si-tizic, nene, I-ai lu~ erat, pe cinste a = PG, nici nu-ti dai_tu sea ma, mii’ Pascule, ce bitale de eap era pe noi, dack se intro- dducea dricia asta de vinilin, Si te apuci si recalculezi toate nor- mele, si le corijezi, si le ur- imirejti, af le imbantciest fanebunesti. = ‘Ba mai vine unu’ cu metode noi! — Exact! Vixe veeunul cu metode noi, si-ti di norma peste cep. $i apuci-te si recalculeaz-o si rerecalculeaz-o, de-ti vine si-ti ici lumea in cap! Grea muncd si la noi la norme! — Adicl, Nigescule, ar fi grea dack ‘sar pune ‘in Jucru ul asta. CX acum, ‘slavit domoului,,nu prea avem’ cu ce ei ne spetim, cd totul merge fix. — Pai, eu’ ce-ti spun, bitrine? De ce I-am prelucrat eu pe Sta- mate? De ce mam finut 0 zi tateeagh de capul lui? — Nu era mai simplu si te ridici tu si si spui in sedingi, ‘ce-a spus el ? — Fraier esti mii, Pascule ! Pai, daci spuneam eu, eredea cineva ? Se prindeau tof, ck au tin cum dracu s-a ficut de ne-a mers vestea noui istora de la orme, ci am fi chiulangi = Gura lumii, Nitescule! Gura lumii si invidia ‘colegilor, ci ne vid desteoti. de VIRGIL PUICEA Yo acest timp in gedings erau discutii furtunoase. Lumea se imparjse in dud tabere’ file: vinilinigi 1 vinlinisto-fobt, tcate cb atgumentele si parerile e ry ae din urm& se ridic’ — Tovariisi, deoarece nu a- em o bari de diseuti, propun ‘si inchidem sedinja si si-1 ru- gim pe tovarasul Stamate si Pregitessed pentru polmiine. un feferatdoctmentat ta. care st arate toate motivele pentru carc Se" opune. procuctii® obiectelor de tail, ire, Stamate sa fatiinit ca din iatinplare” ca Nigescu i Paceu, Bravo, tovarige inginer, 1 felicitat Niescu. fmt place of afi pus problema tare! Nw e cau. SNe Be, cl cop spe cu.$i nual éu ‘ingur vi. in Jeg, tinded si pe mine mi dou fe inima cum vk doste. $i pe Gumacavostrl pentru binele tn treprinderi. SE drept cf mem legat oarecum de et “STocmai, tocmai! $i v-ar duzea sf pe dumneavoastri. cam m-ar durea gi pe mine sf pi Mustrapie de EB, ARNO. fim ca cei de la ,Steaua“ cliro- ta magazinele dz desfacere le tefuzi obiectcle facute din vi- niin! — Le refuzi ? = Pii, cum si nu le refuze, dack nu le cumpiri nimeni! SH dai bani pe o servieti din— treasta ca sh pifesti ca viru- meu ? = Cova piyit? — La pus dracu de a um- pluto prea tare cu citi, $i cind @ vrut s-o inchida, a ples— nit fn buctsi. — Poate cusiturile.. — Ce cusituri, dom'le? A plesnit vinilinul ‘ala drept pe mijloc, numsi fiindei a apisat mai tare, — Mada! Neare rezistenyt, asta e — Extraordiaar, cum compro— mit iste oameni nepriceputi prestigiul intreprinderii lor. = Tocmai. Mi ingrozese cind ‘mi gindese la faptul cf am pu- tea ajunge si noi in situayia asta! De asta vd rog sf faceti tn referat tare | — Il fac. Neaparat il fac. Doar € in joc prestigiul Intreprinderii Ma documentez puyin, $i-1 fac = As da. asta. co voiam si va propua, Vi aduc ew toatd documentaia’ necesari, copii dupi procesele-verbale de la ma- gazinele care au respins. marfa, copii dup snalize de laborator, copii dupi rapoartele maistrilor dele ,Steeua", care nu mai vor si-l mai utilieze, si, dacd vreti, i declarayiide-ale’ cetdgenilor lgubasi. — Mulyumesc, Nigescule. Mirai face un mare serviciy, daci mi-ai putes aduce toate as— tea pink mline dupé mast. — Maie vorbi'? Precis le a duc, Doar e vorba de. prestigiul intreprinderii noastre! Dupt plecarea iui Pascu. Ina’ intrebat jogs — Esti nebun, mi? Cine 0 dea toate chestille astea ? ~ Cine sf mi le dea? Nic meni, Le producem noi! ‘Noi ? De unde ? Cum? = Simplu. Copie dup pro- ces-verbal numirul... din. $i ingiri tot ce. trebaie. Pe urmi Hi arziun Conform cu origins ful! si, ,Contabil ~ gef, indesci- frabil *, — Bine, dar dack se contro leazi ? — As! Stamae e om cu greutate, Dack o spune el, ou mai controleazi nimeni |... Dout zile mai tirziv, cind st plece de acasi, ingineral Stama— fe constath lipsa servietes sale. de picle am det-o la ciamar so cossi, dar ti-o dau pe aia noua Care aia nowk? Amp compra ieri una de ‘Cum ? Bilas’ ch vorbim noi clad mi intore acasd, Acuma dicmi-o si pe ais. $i inginerul Stamate a scos cu ariji tot ce era de prise sarul cu referate, ca si fie cit mai subjire. Ba, vizind cl ce~ ral e noros, -a invelit intro musama impermeabild. Dupa ce Sinculat servieta ct chela, a Juat-o scoldreste sub bra, ca sf fie cit mai putin zdruncinats, si lergat intr-un suflet Ia serviciu, Lumes adunati in cabinetul directorului. A dat fuga in bi- rou sisi lase paltonul si _servi- eta, Dar cind so deschidi, i cheia de unde nu-i. A incercat sf scostl niturile cataramei. Dar niturile erau_ bine prinse. Atunel sa hotirit si rupt binigor vini— inulin jurul cataramelot. Era 9 striciciune ujor de reparat Dar vinilinul n-a vrut si cedeze, nici luat cu binigorul, nici bruscat, — Va cheami tovarigul direc tor la sediny’, a anunyat omul de serviciu. Atunci sa hotirit si treacd Ia metode forte ! Un cutit... Cine are un cusit? Nu s-a gisit de- cit coupe-papierul dactilografei, A ridicat mina tnarmatt incr-un gest ucigas gi a izbit, Sa auait tun zgomot sec! Se rupsese cou- pe-papierul ! = Tovariisal director intrea bi cit mai trebuie si aytepte ? spuse omul de serviciu int Cind directorul a venit per sonal a treia oari, a vizut_pe birou o grimijoari de jindiri, care odatd fuseserd 0 linie, un tampon de_marmurl, o scrami- eri de cristal, 0 cilimaré de marmuri, ua ’perforator si 0 masini de capsat. Alituri de ele, servieta inchiss, nepisitoare, ca insugt sfinxul. Inginerul Stamate, cu cravata sucitd, cu gulerul strimb, cu haina’ mototolitd si ud, cu pirul vilvoi, rotea prin © clips priviri 1u oprit asupra ma- sinii de scris, pe care dactilo~ Brafa, speriatS, a acoperit-o cu miinile intr-un gest de groazd si dragoste /protectoare, — Tovarise inginer, © gata referatal ? Inginerul tresiri, revenindu-gi din smeteala, — Referatul ? Tovarige direc tor, sf vedetin. Adie# da. refe= Cu un gest bruse lull cele dows jumitigiale coupe-papierului si le intinse directoruh — Tatts, tovarije director! Re~ feratul. Apoi fi intinse servieta. "$i asta~i_ contrareferatul ! Directorul feu ochii mari. = Nu inyeleg — Incereayi dumneavoastré si faceyi buciifele aceasti serviett si_o sf pricepeti! Eu am in- Directoral zimbi : = Si? Ai reusit? ‘Stamate este incurcat, — P&i... nu vedeti coupe-pa~ pierel ? — Atunci, tovarise inginer, care-i parerea dumitale ? — Piretea mea este ci pielea poate fi {nlocuitd cu succes de acest migunat Viailia! $i... — Gred ci ar mai fi ceva de inlocuit in fntreprinderea_noas trl, tovarige director... dar fn directia asta o sf facem un re~ ferat special. »URZICA® 13Bae Pra (COr Bae DRAGA URZICO, Am fost deuntzi Is teatrul de stat din Constanja gi am vizut cunoscuta piesd ,Vinovati {ard vini*. M-a impresionat pink 1a lactimi, Eo drama puternict. ‘Aga cel putin credeam eu gi cei lalti spectatori, urmirind desta surarea conflictului, M-am inge- Jat inst. Ama licrimet de pomand, pentru ef citind programul tea trului am constatat ef drama nu © de fapt drami asa cum se desprinde din continutul actiunii, i © comedie, ofa cum serie ne= ru pe alb in program, Presupun cX nu existf dectt singurd posibilitate : directia sus- amintitului una vdzut piesa sia tras la corti: ,dra~ mi* sau ,comedie®, ‘Siascosdin clewuis comedic“, E de dorit ca cei care se simt cu... comedia pe clciuld s& refacd de urgenti programul deoarece nu e admisibil ca _unei piese de valoare universali sh is€ schimbe genul. M, Scafar Constanga URZICO, Neagor Gheorghe, presedintele Statalst popular comune! Cinco, Tafa: Agutas este a ogc fie ce vres, Nucl “poriduce ex orbs: Bact vres, de et, ue SS) jul trebute det dant “Deck tree rachis, rachiu fi dai Aga cum: fea spus mai sus’ gic" omul fe wren Der cevial johe al tl nu pcre sectar. Il ar¢ totdea~ Gna alftari pe secrtarap sfata> tah, Secs oni nn Gee dept os cefarde_slt shoe pee ‘ele ta neers. fn schimnb "celelaite problem ‘Gimioul cultural arare niel'¢ activitate, nil 0 fereested fi niet © si, Are in schimb gugoi eit fret, ta sala de gimnastct, sin= Eu Gre ected ene vinta face faced prin fost ub, gf fese prin fostele ferestre. ‘Ma toate podurite din comund sine stricate, bineinyeles aw din Gauza presedintelul 9 secreta~ Talal Dersic ae atu pacar of fe repare. $i cite alteles Ge"tacom, Ursico, mai tnt? Repirim.ciminal, fepurden sla saa" podurile? “Orie nevoie sf Fepanion mat intl pe. presedinte spe. secretar? Gh. Mosor Orayul Stalin Ste. Gh, Barigiu 26 ‘URZICUTO, Tovarigul Zglivuys Profi, se~ ful ,Stue C. F.* Prisaca Dornei- Cimpulung, este un om tare gos— podar. Asa, spre exemplu, fi pla ce omului’ si _aibi un_ pore pe Ing’ casi. Dar cum pe lingd Pri- saca Dornei, au a gisit porci pe placul cumnealui, sa gindit si plece si caute departe. $i a ple- cat. A plecat cu turismul staji~ uni. Cum insi, chiar cind esti sef, nu port pleca cu. automobi- ul, care nu-i al thu, dup porc, 4 intrat omul in legalitate, Adi cf, a spus cl pleack In insnectic Ja'un santier din regiunea Bucu- testi, Cum ind, clad lect tn interes de serviciu nu pofi pleca fick forme, a totest da nou o- maul in legalitate, Sia intrat gi ig bani de deplasare, cl doar nu pleci pe terea cu banii thi, nu? Pleci ‘legal, cu banii statului, A Iuat deci gf banii, 2 plecat, « Iu at un pore de 150 kg, Ina frumos in turism, si a cilitorit porcul pe arcuri pind la Bucu~ Festi, de tovarapel Zgiivu i Ce zici, Urzicd? Nu crezi cl merité tovarigul Zglavuy o alt- fel de deplasare? Un muncitor de 1e°,STUC* Prisaca Dornei DRAGA URZICO, Dack nu gisesti intr-o zi pe nimeni la Sfatul popular al co munei Aref din raionul Curtea de ‘Arges, si sti: inseamal cf au sosit in -ziua ace: M.A. T. a cooperativei, biuturi, fi fotreg sfatul e... la fata localui Dar s% nu crezi cumva cl, din aceasti pricing, in ziua aceea, sfatal nu mai functioneazi Fanctioneszi... la cooperatival La o mast, presedintele Con— stantin Oaie’ iscdleste hictii i rezolvi nigte negra. virtos, la alti mash secretarul Mircéa Ble- jan.. adiet elyinu! (el nu mai funcyioneazal tocmai din aseme- nea motive asi fost scos din fanctiel), la ‘altd masd colectorul Gh. Bostinaru colecteazi tuici, Ja glta referentul Petre Stefan + referd asupra unei sticle de rom, Ja alta agentul veterinar lon Cirstea if aplict tratament tern, — mi rog, fiecare cu ma— sa, cu hirtiile si éu sticla luit “Cettyenii stiu aceasta, aga ci fn zilele cu biutari Ia coopera— tivi, nui mai aut pe respec tive stat, ei la. MALT. “Acalo ae libereazk certificate, adeveriage, ete. In acest Scop, prepedintele are la el i stampila Sfatului. Bea, semneezi i star pees ‘Stampileazi, semmeaz si ‘Noroc c& are credit 1a coope- rativd, incit nue primejdie si- ai bes gi ptampila. Horatiu M. Mahu Piregti URZICO DRAGA, Pe traseul Pesteans-fiul~Fili- asi, cizculd autobusul LR.T.A. In ‘acert autobus, circuld gi taxa~ toarea respectivi, pe numele ci mic Polina. Dacd mam nimic de spus despre felul cum circull autobusul, am ceva de ardtat teva stati sup i se spune, facultative, Statiile facultative ale tovardgei Polina au h 2 pe baza urmitoro~ = Tui principiu: dact fi este sete, x opreste gi bea. Dar ou la vreo Fintind. Nu. La bodegs. Accasta ar fi una din ipsurile tovarigei Polina. Dar dinsa gtie of are lip suri cauth si le” compense2e. Prin plusuri. $i aceste plusuri le objine a’ vinzarea_biletelor. el, pe un bilet de9,50 leiy ia Jet 10, $i iat cum reuseste si 4] acopere migusu ile intervenite Ia. staple facultative, Catitorii susyia fast cf pentru © bund circulatie, ar mai fi ne- oie de unele lipsuri si enume : lipse stagitor facultative si desi- gur si lipsa tovardyci_ Polina. Ga sh se tnregistreze gi unele plususi. Ld atelierul de reparat inedlsarkinte I. 1. L. 23 August'® din =a) Orajul Stalin, str. Armatei Rogit — Ai auzit | atelierul vr 14, Teparatiile se fac cu sm atunct de locuin{s ? felierul na ferminal ined repars Desen de C. CAZACU in Orasul Stalin eeveeLv Datoritd variatelor si multiplelor medici mu mai au timpul necesar consulttrié boluavilor. — Tovarise doctor, pe nol ne ms — Rabdare, fovarize, deocemdet: Dimineaya de iarnd cu rabufniri seurté de burnita: si vint. La S.M, T. Chircesti_in biroul to~ vardsului director Oproia gedinga OPROIU: repet, tovar’ V-am spus si vi terminarea Is veeme a reparatiilor care noi stim 8 aici in_adunarea gene 14 nu intimplitor tovarigit nog- tri sian spus deschis pirerea cu care am fost de acord si or ganizim accastl sedin{a. Bi bine, tovarigi, repararea_uneltelor.. ‘MECANICUL - SEF: — Care ‘trebuia si inceapl de acum 0 luna... OPROIU_(pitruns): ~ Da, to- varigel.., Trebuial Dar pentru ce n-a inceput de acum o luni? ING. AGRONOM: — Findci ne-am tinut de gedinjc, d-sial ‘OPROIU: ~ Just! Are dreptate tovarigul inginer-agronom. Tre~ buie si terminim odati pentru totdeauna cu acest fel de sedinge. Aga ch numaidectt, operativ, si se spuni camenilor clar 41 li- murit (adresindu-se fierarului ‘care tocmai a bigat capul_ pe ‘upi) Siotem in yedinga, tovarige... FIERARUL (amfrit): ~Iar ge- ding, tovarise director? OPROIU. " (triumfitor):~ Da! Sedingi, ca si ou se mai tink sedinge. FIERARUL (vesel):—Aga?(iese) OPROIU: — Vederi? era nelt- murit... (felutnd ides) Asadar, cum va spuneam.,. Unde am rimas? Redactfia: Calea Victoriei 25.Teleloane: 4.60.34, Sect preocupari administrative unit ai consultay! ? neonsult" dosarete | MECANICUL $EF: — Am ri- mas in urm’, tovarise director! ‘OPROTU: ~ Da" de ce am ri- mas, tovarige mecanic-gef? Fi indet uneltele, care unelte noi stim cf ministerul ne-a pus la Posisie ing.neri, agronomi, uti {aj si magaaii, r-buie reparate numaidecit, fart fntirciere gi in cft mai bune condigiunt. Deci fiecare minut. pierdut_ inseamni risipf de tone, tone de cereale, mal tovarige! FIERARUL (intrind din now): = Tovarige dizector, asteptim demo siptimint. Ce facem, feate, ca fiatele alea de plug? Le tragem ori nu le mai tragem? OPROIU (celorialti, exaspe- raijPoftim! Da’ peatra cine credepi voi cl yinem jedinya asta? ‘FIERARUL: ~ Pui. Peotru voi o tix nem, tovarigil pentra repararea Ja timp a uneltelor. FIERARUL: — Da, _tovarlge director! Eu vreau st spun. ‘OPROIU: — No spune nimic. Fiecare minut pier dut inseamai tone de cerealel ING.AGRONOM: ~ Poate ef OPROIU (enervat is cerealele, tovarige agronom! (fie- rarului) Du-te i comunicl to- varigilor dumitale cé nu plecim. de aici, ci nu ne migcim, pink ‘na stabilim un plan precis pentru buna desffgurare a reparirii uneltelor (fierarul jese: mece- niculsgef e gata si-l urmeze), URZICA AJUTA — In atticolul ,Cu_respect* din ,Urzica* nr. 19 (121) 2 fost criticat Munteanu Petre, director cirdigie cu elemente necinstite, Snsugire de buauri objtesti, no reguli binesti, ete. Forurile competente, anche- tind, au constatat juste relatirile noastre si, in consecing’, Mui teanu Petre a fost destituit din funcfie, iar gestiunes sa a fost supust verifielrii organelor con- trolului de stat, Printre metehnele fostului i rector find si betia, poate ck sanc- tiunile primite il vor... trezi. fn toate priviajel — ,Scoala_medie tehnick pen- tra Industria lemaului* din Curten de Argey ne scrie In ura interventiei do. prom blema luminit @ fost solutionata, Va mulpumim in’ numele corpului didactic. sf al elevilor. V3 vom ‘mai cere ‘concursul cind alte pro- Plame de interes obstese mu vor putea fi rezteate prin orgonele locale’ i 4, Sbetim, fu mal fe nevole Jcoarece solusiontadu-se problema luminii Ja aceasth gcoall, s-oF 4... luminat gi reapectivele organe Un'te duci, tovarige? ‘MECANICUL-SEF:—Mi duc si-i dau fiargle pentru plug. OPROIU: — Si pentru asta trebuie sf pleci din sedingi? ‘MECANICUL-SEF: — As- teaptd oamenii, tovarise director. ‘OPROTU : —Lasi-i si agtepte! Pui, dack pleci dumneata, pleack dumneaiui, plec eu, cine mai re~ part uneltele? (grav) Trecem Ia punetul 2 al ordinei de zi... Cine se-nscrie la cuvint? ING, AGRONOM:—Eu! OPROIU: — Spune, tova- nigel... Curaj! ING. AGRONOM: — Tova- rige director, si trecem la repararea_uneltelor! Ne-apuck insimingirile...* OPROIU ~ (zimbind de sus) : — Aga 2... Ma faci sd rid! Ehe, Si fii damneata ‘sinitos, cam avut eu griji de asta. Da’ ce credesi cd eu dorm ?.... Nu stiu si lupt cu greutigile ? Totul va fi gata la timp fiinded... fiindca, ‘am luat misuri, mi tovarige. ‘TOT! (bucurosi) : # Care ?... Cum 2. ‘OPROIU (grav): — Punetul 3 al ordinei de 2i: Cititi, vi rog! oi tovarisi din prezidiu des— flyoard in grabl_0 lozincl, pe care sc ie: ,Tovardyi, 12 pregd- stim din timp buna ‘desfdsurare ‘pentru répararea uneltelor !*) Ei, ce zicesi?! La asta nu v-agi gindit c-o si-mi treack prin cap! —Cortina— »U RZICA™ REVISTA BILUNARA DE SATIRA SI UMOR Secretaristul de redacfie 4.28.15. Secfia scrisoriIMPOSTORUL Desen de NELL COBAR Desen de A. POCH EE TIEA .¢ UM INT Ee