Evaluarea capacității de a conduce în cazul pacienților cu demență

Capacitatea de a conduce autovehicule scade odată cu creșterea gradului de demență. Cu

toate acestea, deși pacienții cu demență ușoară, ca și grup, au un risc crescut de accidente
rutiere, circa 76% sunt capabili să treacă testele de evaluare a capacității de conducere a
autovehiculelor1.
Următoarele caracteristici sunt utile pentru evaluarea riscului la șoferii cu demență:
 Nivel A – scala CDR (Clinical Dementia Rating Scale)
 Nivel B – părerea unui aparținător referitoare la existența unei abilități marginale
sau absente de a conduce autovehicule
 Nivel C
o Istoricul de amenzi
o Istoricul de accidente
o Scăderea numărului de kilometri parcuși
o Comportamente de evitare situațională identificate de către pacient
o Scoruri MMSE sub 24
o Personalitate impulsivă sau agresivă
 Nu sunt utile:
o Evaluarea de către pacient a abilității de a conduce
o Absența comportamentului de evitare situațională2
 Alte caracteristici ce pot crește riscul în trafic (nedeterminate direct de demență):
consum de alcool, medicamente, tulburări de somn, afectare vizuală, afectare
motorie, etc(vezi graficul de mai jos).

Exemple de întrebări ce pot fi puse solicitantului în vederea stabilirii riscului în trafic:

 Care este părerea ta referitoare la capacitatea de a conduce autovehicule?

1
Laura B Brown et al., "Prediction of on‐Road Driving Performance in Patients with Early Alzheimer's Disease," Journal of the American
Geriatrics Society 53, no. 1 (2005).
2
DJ Iverson et al., "Practice Parameter Update: Evaluation and Management of Driving Risk in Dementia Report of the Quality Standards
Subcommittee of the American Academy of Neurology," Neurology 74, no. 16 (2010).
 
Alte persoane te-au informat referitor la faptul că aparent ai o capacitate scăzută de a
conduce autovehicule?
 Eviți să conduci în anumite condiții cum ar fi noaptea, în trafic aglomerat, pe ploaie?
 Simți că ai nevoie de cineva în mașină atunci când faci drumuri cunoscute?
 Cât de mult conduci în medie pe săptămână?
 Iei medicamente care te fac să te simți mai puțin alert decât în mod obișnuit?
 Cât de des depășește limita legală de viteză?
 Cat de des treci pe roșu?
 Conduci după ce bei alcool?
 Te enervezi ușor în trafic?
 Cît de des ai comportamente agresive la volan ( claxonezi, gesticulezi, înjuri)?
 Ai primit amenzi pentru viteză excesivă, condus periculos, etc în ultimii trei ani?
 Ai fost implicat în accidente rutiere în ultimii trei ani? Cine a fost de vină? 3
Exemple de întrebări ce pot fi puse aparținătorilor:
 Consideri că ruda ta are probleme în a conduce autovehiculul?
 Alte persoane ți-au spus că ruda ta are probleme a conduce autovehiculul?
 Ai observat anumite comportamente de evitare a unor situații dificile în trafic precum
conducerea autovehiculului în timpul ploii?
 Simți nevoia să mergi cu el în mașină?
 În medie cam câți kilometri parcurge pe săptămână?
 Ați observat depășirea frecventă limitei de viteză sau faptul că nu observă lumina roșie
a semaforului?
Apoi stai
Cât de des are comportamente agresive la volan?
 Considerați ca prezintă semne ale unor comportamente impulsive sau iritabilă?
 Consumă alcool înainte să conducă?
 A avut amenzi de circulație în ultimii trei ani?
 A fost implicat în accidente rutiere sau a cauzat accidente rutiere în ultimii trei ani? 4

Evaluarea capacității de a conduce în cazul pacienților cu schizofrenie

Schizofrenia poate afecta capacitatea de a conduce prin existența unor simptome
pozitive (halucinații), negative (retard psihomotor), sau cognitive (deficite de atenție sau
dificultăți în discriminarea stimulilor)5.
3
http://research.ncl.ac.uk/driving-and-dementia/downloads/Sample%20questions%20to%20guide%20discussion_PDF.pdf
4
http://research.ncl.ac.uk/driving-and-dementia/downloads/Sample% 20questions%20to%20guide%20discussion_PDF.pdf
 Studii efectuate în anii 60-80 au arătat faptul că pacienții schizofrenici au un risc de
circa două ori mai mare decât grupuri de control de aceeași vârstă, raportat strict la numărul
de kilometri parcurși6. Studii efectuate pe simulatoare de condus au arătat că pacienții
schizofrenici încalecă mai frecvent linia continuă de pe partea dreaptă, conduc cu o viteză
mult mai mică sau au șanse de circa 2,5 ori mai mari să fie implicați într-un accident7. Studiul
IMMORTAL, finanțat de UE, sugerează, pe baza unei meta-analize, faptul că riscul relativ
pentru accidente rutiere este de 2,01 pentru afectări mentale severe, 1,45 pentru demențe
severe, 2,00 pentru alcoolism8.
Majoritatea studiilor efectuate pe șoferi diagnosticați cu schizofrenie au evaluat efectul
diferitelor medicamente antipsihotice asupra condusului. De exemplu Brunnauer, Laux și
Zwick au analizat performanța în cadrul unui simulator de conducere pentru pacienți
schizofrenici tratați cu Amisulprid, Quetiapin, Flupenthixol și Halperidol, constatând faptul că
majoritatea pacienților nu au trecut testul necesar în Germania pentru a putea păstra carnetul
de conducere; cu toate acestea, pacienții tratați cu neuroleptice atipice (Amisulprid,
Flupentixol) au avut un grad mai scăzut de afectare comparativ cu pacienții tratați cu
Haloperidol și Quetiapin9. În alt studiu Brunnauer et al au dovedit faptul că pacienții tratați cu
neuroleptice atipice sau Clozapină au avut rezultate mai bune în simulatoarele de condus
comparativ cu pacienții tratați cu Haloperidol10. Wylie et au au arătat faptul că pacienții
schizofrenici tratați cu neuroleptice depot (Flupentixol decanoat sau Flufenazin decanoat) au
avut o acuratețe scăzută în timpul condusului, un timp de reacție crescut la frânare și non-
răspuns la culoarea roșie a semaforului11.
Deși aparent riscul de apariție a unor accidente rutiere este de circa două ori mai mare
raportat la persoanele fără această patologie de aceeași vârstă, acest lucru per se nu este
suficient pentru a interzice acestor pacienți dreptul de a conduce autovehicule. De exemplu în
Germania circa 40% dintre persoanele diagnosticate cu schizofrenie utilizează în mod regulat
autovehiculele12. În SUA procentul este chiar mai mare – 43%13. UN-CPRD, coroborată cu
Ordinul 1162/2010 sugerează faptul diagnosticarea unui pacient cu schizofrenie nu este
suficientă pentru a anula/suspenda carnetul, acest lucru putând fi considerat discriminativ14,
mai ales că studii care să obiectiveze asocierea dintre riscul de accidente rutiere și această
patologie fiind puține și în general pe un număr scăzut de cazuri. Anularea/suspendarea
carnetului ar putea fi permisă doar dacă există date medicale obiective care să arate faptul că
acea persoană nu este capabilă să conducă.
Testarea capacității de a conduce în cazul pacienților schizofrenici se poate face după
multe metode. Una dintre cele mai utilizate și descrise în literatura de specialitate include
următoarea baterie de teste:
 Percepția vizuală, testată cu ajutorul testului tahiscopului, ce măsoară capacitate de a
percepe rapid informație vizuală. Subiectul trebuie să răspundă la întrebări cu mai

5
Steinert et al., "Participating in Mobility: People with Schizophrenia Driving Motorized Vehicles."
6
Robert C Eelkema et al., "A Statistical Study on the Relationship between Mental Illness and Traffic Accidents--a Pilot Study," American
Journal of Public Health and the Nations Health 60, no. 3 (1970)., Julian A Waller, "Chronic Medical Conditions and Traffic Safety:
Review of the California Experience," The New England journal of medicine 273, no. 26 (1965)., Matthew J. Edlund, Charles Conrad, and
Philip Morris, "Accidents among Schizophrenic Outpatients," Comprehensive Psychiatry 30, no. 6 (1989).
7
Sarah A. St. Germain et al., "Driving Simulator Performance in Schizophrenia," Schizophrenia Research 74, no. 1 (2005).
8
https://www.toi.no/getfile.php/Publikasjoner/T%C3%98I%20rapporter/2003/690-2003/690-2003-el.pdf
9
Alexander Brunnauer, Gerd Laux, and Sarah Zwick, "Driving Simulator Performance and Psychomotor Functions of Schizophrenic
Patients Treated with Antipsychotics," European Archives of Psychiatry and Clinical Neuroscience 259, no. 8 (2009).
10
Alexander Brunnauer et al., "The Impact of Antipsychotics on Psychomotor Performance with Regards to Car Driving Skills," Journal of
clinical psychopharmacology 24, no. 2 (2004).
11
Kevan R Wylie, David J Thompson, and Hiram J Wildgust, "Effects of Depot Neuroleptics on Driving Performance in Chronic
Schizophrenic Patients," Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry 56, no. 8 (1993).
12
A Brunnauer et al., "Mobility Behaviour of Patients with Mental Illness," Dtsch Z Nervenheilkd 27, no. suppl (2008).
13
Barton W Palmer et al., "Heterogeneity in Functional Status among Older Outpatients with Schizophrenia: Employment History, Living
Situation, and Driving," Schizophrenia research 55, no. 3 (2002).
14
Steinert et al., "Participating in Mobility: People with Schizophrenia Driving Motorized Vehicles."
 multe variante de răspuns după ce i se prezintă diferite situații din trafic vizualizate
câte 0,75 secunde
 Reactivitatea și toleranța la stres, testate cu ajutorul testului reactiv de toleranță la stres
(RST3). În acest test stimuli de culoare, tonalitate și lumină sunt prezentați în trei faze
de test cu 180 de semnale fiecare. Intervalele interstimul diferă la cele trei faze de test,
fiind de 1,58, 0,95 și respectiv 1,07 secunde. Pacienții trebuie să apese butoane, bare
sau pedale corespunzătoare cu mâinile și picioarele.
 Concentrarea, măsurată cu ajutorul testului de flexibilitate și atenție (FAT); în acest
test subiecților li se prezintă o serie de figuri simple o anumită perioadă de timp, după
care sunt întrebați dacă figurile sunt identice sau diferite.
 Vigilența, care se măsoară cu ajutorul testului de vigilență (VIGIL), ce măsoară
capacitatea de a menține atenția în condiții monotone. Mișcarea unui punct pe un
traseu circular trebuie urmărită iar dacă apar deviații de la traiectorie subiectul trebuie
să apese pe un buton. Durata testului este de 25 minute.
 Utilizarea unui simulator de conducere15
Evaluarea capacității de a conduce în cazul pacienților alcoolici
Ordinul 1162 prevede faptul că persoanele alcool-dependente nu au dreptul de a conduce
autovehicule. Dependența de alcool este definită drept un cluster de fenomene fiziologice,
comportamentale și cognitive în contextul cărora utilizarea alcoolului reprezintă O prioritate
mai mare raportat la alte comportamente care aveau au o prioritate mai mare pentru acel
individ anterior instalării dependenții de alcool. O caracteristică centrală ca dependenții de
alcool este dorința de regulă foarte puternică salut chiar imposibil de combătut de a consuma
alcool.
Diagnosticul cert de dependență de alcool ar trebui pus doar dacă sunt îndeplinite minim
trei din următoarele condiții în ultimul an :
 dorință puternică sau consum compulsiv de alcool
 dificultăți în controlarea consumul lui de alcool relative la debut, terminare sau
cantitate
 Sevraj atunci când a fost încetat să o reduci consumul de alcool (tremor transpirații,
tahicardie, anxietate, insomnie, mai rar cum si dezorientare sau halucinații), simptome
atenuate de reluarea consumului
 Obiectivarea tolerantei la alcool, respectiv creșterea dozelor necesare pentru
atingerea efectelor care anterior au necesitat doze mai scăzute de alcool
 Neglijarea progresivă a unor plăceri sau interese alternative datorită consumului de
alcool și creșterea timpului necesar pentru a obține sau bea alcool sau pentru a se
recupera după consum
 Continuarea consumului de alcool în ciuda faptului că este conștient de consecințele
negative ale acestuia, precum afectare hepatica, depresie, afectare cognitivă.
 Dorința persistentă sau una sau mai multe tentative nereușite de încetare consumului.
Dependența de alcool nu trebuie confundată cu abuzul de alcool care este definit drept un
pattern de consum de alcool ce duce la o afectare clinică semnificativa manifestată prin cel
puțin una dintre următoarele caracteristici în ultimele 12 luni:

15
Brunnauer, Laux, and Zwick, "Driving Simulator Performance and Psychomotor Functions of Schizophrenic
Patients Treated with Antipsychotics."
  Consum care curent de alcool ce afectează semnificativ obligații ale consumatorului la
muncă, școală, acasă (absență repetate sau performanțe scăzute la servici sau școală
sau neglijarea copiilor sau a familiei)
 Îmi consum recurent de alcool în situații cu risc crescut(de exemplu la volan sau
conducând utilaje sau în timpul unei operații)
 Probleme recurente juridice determinate de consumul de alcool(arest, prins la volan
sub influența băuturilor alcoolice)
 continuarea consumului de alcool în ciuda faptului că el duce la probleme recurente
sociale sau interpersonale(violență domestică)16

16
DSM-IV-TR Diagnostic Criteria for Alcohol Abuse and Dependence