Memoriu Transee + Tunel

DENUMIREA LUCRĂRII:
Elaborare detalii de execuție și asistență Pag:

tehnică pentru “Reabilitarea liniei c.f. Contract nr. 26/06.05.2015 1/23
Brașov – Simeria, tronson Coșlariu – Simeria,
Lot I Vințu de Jos - Simeria”,
Beneficiar: ASOCIEREA STRABAG –
Obiect: Interval Orastie - Simeria
SWIETELSKY - ARCADA – EUROCONSTRUCT
Lucrări: Consolidări
– TRANSFEROVIAR
MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

PROPUNERE DE OPTIMIZARE
Capitolul I. DATE GENERALE

Prezenta documentaţie cuprinde lucrările care fac obiectul propunerii de optimizare
pentru tunelul Turdas amplasat pe intervalul Orăştie - Simeria între km 456+295 şi km
457+075, precum şi pentru consolidarea debleului înainte şi după tunel, zona km
454+950,00 ÷ km 457+265,00, proiectate în faza “Proiect Tehnic şi Detalii de Execuţie”.
Lucrările prevăzute în prezenta documentaţie au fost întocmite pe baza următoarelor
date:
1. Documentaţia “Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, parte componentă
a coridorului IV Pan European, pentru circulaţia trenurilor cu viteza
maximă de 160 km/h.
Tronsonul: Coşlariu - Simeria. Lot 1: Vintu de jos - Simeria”, Faza:
Proiect Tehnic si Detalii de Execuţie.
2. Ridicări topografice actualizate realizate de Antreprenor.
3. Studii geotehnice complementare şi analize de laborator.
4. Expertiza Tehnica proiect 2011 tunel Turdas “P.Th.” + “DE” + “CS” - Martie 2015
5. Expertiză Tehnică asupra soluţiilor tehnice aferente realizarii tranşeelor de la tunelul
Turdaş - aprilie 2015
6. Date actualizate culese pe teren.
Capitolul II. LUCRĂRI PROIECTATE INIŢIAL ÎN FAZA PROIECT

TEHNIC ŞI DETALII DE EXECUŢIE
În proiectul iniţial, pus la dispoziţia Antreprenorului de către Beneficiar pentru tunelul
Turdas, faza P.Th.+DDE, au fost prezentate lucrările de executie ale tunelului, tinând cont de
studiile topo si geo întocmite la acea dată.
Tunelul a fost prevăzut a se executa cu metoda cut and cover, pe zonele intrare si
iesire sub protectia unei incinte de coloane, iar pe zona cu acoperire mare de pământ,
executia să se realizeze în subteran astfel:
- Metoda de execuţie la zi (cut and cover) pe zonele de la capete
km 456+295 – km 456+520 (L=225 m) la intrare
km 457+030 – km 457+075 (L=45 m) la ieşire
- Metoda de execuţie convenţională, în subteran, pe zona centrală km 456+520 –
km 457+030 (L=510 m)
Pentru a preveni scurgerile de apă şi sol spre interior, care ar putea să iniţieze o
instabilitate a frontului de lucru al tunelului, la metoda de executie în subteran a fost prevăzut
un sistem de consolidare a solului necoeziv.
Acest sistem de consolidare utiliza tehnologia “jet-gruting” direct de la nivelul terenului
iar în interior consolidarea frontului cu injectii si ancore din fibre de sticlă.
Timpul total pentru execuţia lucrărilor de tunel era de cca. 27 luni.
În proiectul de CONSOLIDĂRI iniţial, faza P.Th.+DDE, înainte de tunelul Turdaş, s-au

prevăzut urmatoarele tipuri de lucrari
Este interzisă copierea, multiplicarea și împrumutarea documentației fără aprobarea scrisă a PROIECTANTULUI
– TRANSFEROVIAR
● consolidare terasament cu coloane din balast

- km pr. 454+950,00 ÷ km pr. 455+050,00, L=100m
- pe o lungime de cca. 350m sub radierul cuva, pe zona unde acesta este
fundat in stratul de nisip
● ziduri de sprijin din pereti de coloane secante din beton armat:
- km pr. 455+050,00 ÷ km pr. 456+295,00 dreapta c.f., L=1245m
- km pr. 455+050,00 ÷ km pr. 456+295,00 stânga c.f., L=1245m
● radier (cuva) din beton armat km pr. 455+050,00 ÷ km pr. 456+295,00, L=1245m
În proiectul de TUNEL iniţial, faza P.Th.+DDE, la iesirea din tunelul Turdaş, s-au
prevăzut urmatoarele lucrări:
● ziduri de sprijin din coloane de beton armat:
- km pr. 457+075,00 ÷ km pr. 457+190,00 dreapta c.f., L=115m
- km pr. 457+075,00 ÷ km pr. 457+230,00 stânga c.f., L=155m
● decapare suplimentara pe 50cm de la baza substratului căii, zona km pr.
457+075,00 ÷ km pr. 457+265,00, L=190m
Capitolul III. PROPUNERE DE OPTIMIZARE LA NIVEL P.TH. + DDE
III.1. AVANTAJELE SOLUŢIEI OPTIMIZATE

III.1.1. TUNEL TURDAŞ
Noile studii geotehnice au pus în evidenţă elemente noi, deosebit de inportante, care
au impus reanalizarea şi revizuirea proiectului iniţial:
- distribuţia stratelor, caracteristicile acestora şi nivelul apei în secţiune transversală, diferă de
cele iniţiale şi au impus analizarea unor noi soluţii şi alegerea soluţiei optime pe baza unei
noi analize structurale;
- identificarea unor minerale argiloase care se umflă şi determinarea unor presiuni de umflare
cuprinse între 100 – 400 kPa, au inpus o analiză structurală care sa ţină cont de aceste
presiuni;
- considerarea noilor condiţii de agresivitate a apei la proiectarea noii structuri.
Analizarea în cadrul expertizei din martie 2015 a proiectului existent şi a studiului
geotehnic nou, conţinând o bună identificare a poziţiilor stratelor acvifere şi a nivelului pânzei
freatice (şi care a furnizat informaţiile de proiectare suficiente nefiind necesară realizarea unui
studiu hidrogeologic mai detaliat) , a condus la necesitatea adaptării proiectului iniţial, în scopul
optimizării structurale şi economice şi a reducerii timpului de execuţie, după cum urmează:
- utilizarea unei soluţii de execuţie la zi pe toată lungimea tunelului cu folosirea pereţilor
mulaţi impermeabili ca soluţie provizorie de sprijinire în loc de coloane cu goluri între ele.
Această solutie a fost impusă de noile condiţii geologice şi geotehnice care solicită împiedicarea
patrunderii apei în incinta interioară şi deci la radier şi eliminarea sau reducerea efectului
fenomenului de umflare pe perioada execuţiei.
- execuţia de la suprafaţă comportă mai puţine dificultăţi şi riscuri faţă de execuţia în
subteran şi corespunde mai bine noilor condiţii geotehnice;
- dupa realizarea radierului boltă întoarsă se execută un sistem de colectare şi evacuare
a apelor din stratul drenant conform “Plan colectare si evacuare ape” care anuleaza fenomenul
de baraj şi asigură o bună comportare a ansamblului teren – tunel pe perioada exploatarii, atât
din punct de vedere al scurgerii apelor cât şi al evitării fenomenului de umflare.
- corelarea lucrărilor de consolidare, racordare a terenului şi a scurgerii apelor în zonele
adiacente dintre tunel şi tranşei;
– TRANSFEROVIAR
- eliminarea unor lipsuri din proiectul iniţial, privind includerea unor cerinţe impuse de
normele şi standardele în vigoare.
III.1.2. TRANŞEE DE ACCES TUNEL

Studiul geotehnic din 2015 a fost realizat cu scopul detalierii conditiilor geotehnice pe
lungimea transeelor. Din punct de vedere al impactului acestuia asupra proiectului facem
următoarele precizări:
I. Din punct de vedere al solutiei ingineresti putem considera că nu s-a adus o
modificare a solutiei, atât solutia initială (perete din piloti secanti) cât si cea optimizată (perete
din panouri de pereti mulati) încadrându-se în categoria sprijinirilor de tip perete îngropat
(conform clasificării lucrărilor de sustinere prezentate în normativul NP 124-2010 " Normativ
privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de Susţinere"). Deci, estimarea impactului, din
acest punct de vedere, este zero. Această modificare de solutie este mai mult o modificare
din punct de vedere tehnologic, al utilajelor folosite si a tehnologiei de operare a acestora.
II. În proiectul initial, peretii din piloti secanti ai transeei de acces dinspre Bucuresti
(în lungime de 1245m), nu au fost prevăzuti cu barbacane, datorită armării dese atât a
pilotilor primari cât si a celor secundari. Acesti pereti ar fi urmat să se comporte etans fată de
apa subterană din exteriorul transeei. În opinia noastră această soluţie prezintă un risc major
de neasigurare a etanseitătii în perioada de executie si exploatare cu afectarea comportării în
timp a structurii.
 În propunerea de optimizare, s-a urmărit ca apa subterană din exteriorul
transeelor să fie drenată la interiorul acestora si condusă în lungul transeelor, înspre exterior,
cu ajutorul drenurilor de platformă, respectiv a rigolelor laterale. Astfel, solutia dată a fost ca
peretii ambelor transee de acces să fie prevăzuti cu barbacane.
III.2. STUDII GEOTEHNICE SUPLIMENTARE REALIZATE PENTRU TUNEL

La întocmirea documentaţiei de optimizare la nivel P.Th. + DDE s-au realizat investigaţii
geotehnice, analize de laborator și întocmirea unui studiu geotehnic nou.
Tunelul Turdaş este situat pe malul stâng al râului Mures, într-o zonă colinară cu pante
domoale, a caror înclinare depăşeşte rareori 4 – 5°.
Structura geologică este cea caracteristică zonelor de luncă şi terasă joasă cu depozite
aluvionare de vârsta Cuaternar reprezentate la partea superioară de argile şi prafuri şi
continuate în adâncime de nisipuri medii şi mari ce trec treptat spre pietrişuri, având o
dispoziţie cvasiorizontală şi o uşoară înclinare spre albia Mureşului. Sub aceste formaţiuni de
terase sunt semnalate depozite de vârsta Neogen reprezentate de marne argiloase şi
nisipoase, argile marnoase, gresii, nisipuri marnoase, argile şi tufuri.
Structura litologică a amplasamentului a fost determinată în doua etape de investigare:
- Studii geotehnice iniţiale realizate de Geotesting JV in 2011;
- Studii geotehnice noi realizate de ISPCF SA in 2014.
Investigaţiile initiale de-a lungul aliniamentului tunelului au constat din:
- 3 foraje:
- BH–V-23 – km 456+280, cota = 225.6m, NST=214.24, 8m st. , H=31m, SPT; Transee
- BH–V–24 – km 456+760, cota = 235.84m, NST=212.90, 3m dr. , H=50m, SPT ;
- BH–N–24 bis. –km 457+045, cota = 223.00m, NST=211.50, 4m dr., H=50m, SPT ;
- 3 investigaţii geo-electrice SEV3 - km 456+880 , SEV4 - km 456+650, SEV5 - km
456+400
- 2 sondari cu penetrometrul greu in DPH-V21- km 456+880 si DPH-V22- km 457+000
– TRANSFEROVIAR
Din punct de vedere geotehnic, conform investigaţiilor iniţiale, tunelul traversează

următoarele 3 formaţiuni:
- depozite aluvionare de grosimi variind între 3÷7 m constituite din strate de praf şi
argilă cu intercalaţii locale de nisip;
- strat de nisip – pietriş cu grosimi de 3÷10m ;
- complex prăfos marnos.
Nivelul apei determinat doar în forajul BH –V–24 se situează aproximativ între 1.50 şi
2.00m.
Apa subterană prezinta o agresivitate moderat sulfatică şi moderat carbonică asupra
betoanelor şi este corozivă asupra metalelor.
Investigaţiile noi realizate în 2014 au constat din:
- BH – N – 8 – km 456+280, cota = 225.20m, NST=214.65, 27 dr. , H=30m; Tranşee
- BH – N – 7 – km 456+420, cota = 225.60m, NST=214.24, 22m st. , H=35m;
- BH – N – 6.2 – km 456+540, cota = 228.30m, NST=214.05, 20m st. , H=40m;
- BH – N – 6.1 – km 456+540, cota = 228.50m, NST=214.05, 29m dr. , H=40m;
- BH – N – 4 – km 456+880, cota = 235.10m, NST=212.34, 17m dr. , H=45m;
- BH – N – 3.2 –km 456+995, cota = 229.00m, NST=211.80, 14m st. , H=45m;
- BH – N – 3.1 –km 456+990, cota = 228.00m, NST=211.80, 16m dr. , H=45m;
- BH – N – 2 –km 457+045, cota = 224.70m, NST=211.50, 20m st. , H=21m;
În foraje, s-au realizat teste in situ de tipul încercărilor de penetrare standard (SPT).
De asemenea s-au executat 8 teste de penetrare cu con cu măsurarea presiunii în
pori (CPTu) la o adâncime maximă de 25.00m, în scopul obţinerii unor informaţii detaliate cu
privire la caracteristicile geomecanice in-situ ale formaţiunilor detritice străbătute de tunel.
Noile investigaţii de teren şi de laborator realizate au permis definirea profilului
geotehnic nou, arătat în Fig. 2, şi deducerea formatiunilor geologice traversate, după cum
urmează:
- Complexul de suprafaţă, stratul alterat: constând în principal din argile şi prafuri, cu
consistenţă ridicata, de culoare maron închis, cu grosimi de până la 3.50m;
- Complexul de acoperire cu grosimi de 8-13m: Sedimente cu granulaţie fină cu
intercalaţii de nisip şi pietriş: cu consistenţă în principal tare până la plastic vârtoasă, cafeniu
- galbui. Pietrişuri şi nisipuri: nisipuri si nisipuri prafoase până la argiloase şi pietrişuri
nisipoase până la argiloase cu compoziţie şi grosime variabile, corpuri cu formă lenticulară,
maron. Secvenţele de nisipuri şi pietrişuri din complexul de acoperire nu apar ca un strat
continuu, ci ca numeroase corpuri individuale, cu formă în principal alungită, lenticulară.
- Formaţiunea de bază: Depozite de argile marnoase/marne neogene: în principal
plastic vârtoase dar cu secvenţe intercalate cu consistenţă compactă până la foarte vârtoasă,
concreţiuni calcaroase frecvente de culoare gri. Intercalaţii şi strate intermediare nisipoase: în
principal nisipuri fine până la medii, cu cantităţi mici de argilă, praf şi mai rar pietriş.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele 4 tipuri caracteristice de terenuri (GT) care
au fost delimitate ca strate de bază pentru previziunile şi calculele geologice-geotehnice
ulterioare:
Tabel 2
GT1 Stratul alterat, constând în principal din prafuri şi argile, tare, maron
închis. şi argile în cadrul complexului de acoperire cu cantităţi variabile
Prafuri
GT2
de nisip, consistenţă tare cu secţiuni plastic vârtoase
– TRANSFEROVIAR
GT3 Straturi de nisip şi pietriş în cadrul complexului de acoperire

Argile marnoase(nisipoase) şi marne neogene cu intercalaţii nisipoase,
GT4a
plastic vârtoase până la tari
Argile marnoase(nisipoase) şi marne neogene cu intercalaţii nisipoase,
GT4b
de consistenţă tare
Apa subterană a fost interceptată în toate sondajele realizate ca strat acvifer, în

general cu suprafaţa liberă. În zona tunelului nivelul liber al apei subterane se afla în jurul
cotei 221.00m topo (-4m, -11m de la suprafaţă), cu un maxim de 221.90m înregistrat în
sondajul BH – N – 4, aceasta urmând un gradient decrescător normal, uniform, către pârăul
Turdaş, respectiv care râul Mureş (spre aval).
O situaţie aparte se remarca în zona de ieşire din tunel, unde foarte probabil la
realizarea lucrărilor de excavaţie se vor intercepta doua nivele de apă subterană, primul în
jurul cotei 215.00m (~8m de la suprafaţă), iar cel de al doilea, în jurul cotei 217.00m topo.
Sondajele efectuate au permis o bună cunoaştere a poziţiei stratelor acvifere şi a
nivelului pânzei freatice nefiind necesarealizarea unui studiu hidrogeologic suplimentar.
Din punct de vedere al chimismului, apele subterane din perimetrul tunelului prezintă
agresivitate slab carbonică, general acida slabă faţă de betoane. Betoanele se vor încadra
conform indicativului NE 012-1/2007 în clasa XA1.
Analize de laborator.
Au fost prelevate un număr important de probe tulburate şi netulburate, din toate
forajele care au fost analizate în laborator în vederea determinării parametrilor fizici şi
mecanici necesari calculelor structurale. În plus, au fost realizate, analize difractometrice cu
raze X (mineralogia argilelor şi determinarea sulfaţilor) pe mai multe eşantioane pentru a
determina compoziţia secvenţelor bogate în argilă şi a intercalaţiilor de gips/anhidrit.
12 eşantioane prezintă conţinut semnificativ de minerale argiloase care se umflă
(procentul compoziţiei mineralogice complete):
Tabel 3
de la la % minerale argiloase
Forajul
[m bGl] [m bGl] care se umflă
BH-N-3.1 23,50 23,55 14,00
BH-N-3.1 19,50 19,55 25,00
BH-N-4 18,00 18,25 8,00
BH-N-4 32,80 32,85 17,00
BH-N-5 28,00 28,25 18,00
BH-N-6.1 16,40 16,65 8,00
BH-N-6.1 32,20 32,25 79,00
BH-N-6.2 14,20 14,50 8,00
BH-N-6.2 6,25 6,65 20,00
BH-N-7 12,50 12,55 12,00
BH-N-7 26,20 26,45 13,00
BH-N-8 12,70 12,75 24,00
Au fost executate teste pentru a determina presiunea de umflare. 7 eşantioane

prezintă presiuni de umflare semnificative (> 50 kPa) cu valori cuprinse intre 100 – 400 kPa,
care caracterizeaza terenuri active spre foarte active:
– TRANSFEROVIAR
Tabel 4
de la la Presiunea de
Forajul
[m bGl] [m bGl] umflare [kPa]
BH-N-3,2 13,30 13,70 155,00
BH-N-4 31,75 32,00 95,00
BH-N-4 18,00 18,25 430,00
BH-N-5 15,00 15,50 315,00
BH-N-5 28,00 28,25 420,00
BH-N-6,1 16,40 16,65 420,00
BH-N-7 12,00 12,30 280,00
Pe baza testelor in-situ şi a rezultatelor de laborator şi în conformitate cu EC-7 au fost
determinaţi parametrii specifici tipurilor caracteristice de terenuri.
Tabel 5
GT- Tipul de sol greutatea greutatea unghiul coeziunea Modul Modul de
Tipul umedă efectivă de efectivă edometric elasticitate
de γ γ' frecare
φ' c' M2-3 Es
pământ
[-] [kN/m³] [kN/m³] [°] [kN/m²] [kN/m²] [kN/m²]
GT1 Stratul 19,5 10 25 5 8737 14296
alterat –
(Complexul
de
suprafaţă)
GT2 Prafuri- 19,5 10 25 5 10604 17350
Argile
(Complex
de
acoperire)
GT3 Nisipuri- 19* 10* 30 0 26000 40910
pietrişuri
(Complex
de
acoperire)
GT4a/b Argile 19,5 9,5 24 25 14392 23550
* marnoase
şi marne
neogene
(Formaţiun
e de bază)
III. 3 LUCRĂRI PROIECTATE TUNEL TURDAŞ

Documentaţia prezentă cuprinde propunerea de optimizare la nivel P.Th. + DDE conform
conditiilor specifice existente în teren şi a condiţiilor geotehnice si hidrogeologice identificate de
investigaţiile efectuate.
– TRANSFEROVIAR
Varianta locală de traseu a noii căi ferate proiectate a fost aleasă pentru a realiza viteza
dorită de160 km/h. Aceasta a impus necesitatea construirii tunelului Turdas L=780m (km
456+295 – 457+075). În plan, tunelul este în curba R=3000m (456+295 –456+900, L=705m),
CR (456+900 - 456+980, L=80m), aliniament (456+980 - 457+075, L=95m). In profil in lung
panta este i=5‰. Acoperirea maximă este de cca. 14 m.
III.3.1 Determinarea gabaritului interior şi a secţiunii interioare libere.
Aceasta analiză constituie prima fază a concepţiei unui tunel şi s-a bazat pe
următoarele elemente:
- caracteristicile liniei în plan (R=3000m, CR, aliniament) şi în profil în lung (i=5‰);
- caracteristicile liniei în profil transversal (distanţa între linii 4.2m, supraînălţare
30mm, distanţa dintre axul cf şi banchina de 2.2m);
- gabaritele de construcţe şi de liberă trecere pentru material rulant şi de izolare
pantograf şi catenară, conform fişelor UIC, SR EN 15273 şi STAS 4392 şi sporul
semilăţimii acestora de 15mm datorat curbei;
- gabarite instalaţii, echipamente etc;
- gabarit cale de circulaţie personal (banchina) 1.2m;
- toleranţe de execuţie.
Secţiunea interioară liberă obţinută are Ri=5.80m şi Sint=73.75mp faţă de 82.9mp
secţiunea iniţială.
III.3.2 Descrierea şi justificarea secţiunilor adoptate.
Structura de rezistenţă (tipul de susţinere) a secţiunii transversale a tunelului a fost
stabilită în concordanţă cu metoda de execuţie adoptată.
Metoda de execuţie adoptată depinde de natura terenului străbătut şi acoperirea de
teren deasupra secţiunii tunelului.
În noile condiţii, utilizarea unei soluţii şi metode de execuţie de la suprafaţă (cut and
cover) şi pe zona centrală, este justificată şi susţinută de următoarele argumente:
- acoperirea este redusă (5 –13m) iar zona expusă exproprierii temporare este cca.
70m latime;
- împiedică pătrunderea apei în incinta interioară şi deci la radier şi elimină sau reduce
efectul fenomenului de umflare.
Pe baza cunoştinţelor actuale privind efectele umflării la tuneluri, procesul de umflare
are loc, într-o măsură relevantă conform practicii, numai la suprafaţa săpăturii radierului şi în
funcţie de facilitatea de accces a apei.
În aceste condiţii utilizarea unor pereţi continui din pereţi mulaţi în loc de
coloane cu goluri între ele va împiedica pătrunderea apei în incinta interioară şi deci la
radier şi va elimina sau reduce efectul fenomenului de umflare.
Noul tip de secţiune transversală adoptat este compus din următoarele elemente:
- o susţinere primară exterioară, formată din pereti mulati de 80cm grosime amplasati
la 14.4m distanta si lungimi variabile cuprinse intre 20 si 23m;
- o căptuşeala interioară, finală, din beton armat cu grosimea de 60cm, având la
partea de jos un radier bolta intoarsa de 100cm grosime si fundatii de 1.6m
grosime.
Pe baza configuraţiei terenului în profil longitudinal şi a datelor geologice şi geotehnice
s-a realizat o împărţire ipotetică a terenului străbătut de tunel în 6 tipuri comportamentale.
– TRANSFEROVIAR
- Tipul I: cu o acoperire de teren cuprinsă între 1,75-2,79m şi următoarea stratificaţie:

sol vegetal 2.9m, argilă prafoasă 1m, nisip + pietris 3.1m, argilă prafoasă 2m, marnă, pe
cca. 165m;
- Tipul II: cu o acoperire de teren cuprinsă între 2,79 – 5,79m şi următoarea
stratificaţie: sol vegetal 3.6m, argilă prafoasă 6.6m, marnă, pe cca. 60m;
- Tipul III: cu o acoperire de teren cuprinsă între 5,79-10,49m şi următoarea
stratificaţie: sol vegetal 2.7m, argilă prafoasă 8.3m, nisip + pietriş 1.0m, argilă prafoasă
1.35m, marnă, pe cca. 80m;
- Tipul IV: cu o acoperire de teren cuprinsă între 10,49-13,79m si urmatoarea
stratificatie: sol vegetal 2.5m, argila prafoasa 4.15m, nisip + pietris 2.5m, argila prafoasa
5.3m, marna, pe cca. 380m;
- Tipul V: cu o acoperire de teren cuprinsă între 5.59-10.0m şi următoarea stratificaţie:
sol vegetal 3m, argilă prafoasă 5.5m, nisip + pietriş 5.4m, marnă, pe cca. 50m;
- Tipul VI: cu o acoperire de teren cuprinsă între 1,85-5,59m şi următoarea stratificaţie:
sol vegetal 2.7m, argilă prafoasă 1.80m, nisip + pietriş 6.4m, marnă, pe cca. 45m;
Pe baza celor 6 tipuri comportamentale au fost adoptate, pe baza calculelor
structurale, următoarele tipuri de secţiuni:
1. Pentru susţinerea primară exterioară, formată din pereţi mulaţi:
- PM1 de 20m lungime corespunzător Tip I;
- PM2 de 20m lungime corespunzător Tip II şi Tip VI;
- PM3 de 22m lungime corespunzător Tip III şi Tip V;
- PM4 de 23m lungime corespunzător Tip IV.
Pereţii mulaţi se execută cu panouri de 7.5m lungime şi carcase de 2.0m lungime
pentru panoul de start şi 2.1m lungime pentru panoul curent. Pentru realizarea nişelor mari
se vor realiza panouri speciale de 2.5m şi 5m lungime cu carcase de 1.7 şi 2.0m lungime.
Prin amplasarea nişelor mari mai rezultă panouri de 5.65m lungime cu carcase de 2.25m
lungime.
Pe perioada execuţiei pereţii mulaţi sunt sprijiniţi cu două rânduri de spraiţuri metalice,
asezate la 6m distanţă în şah, din ţevi rezemate pe filate din profile metalice. Spraiţul
superior este din ţeavă de 406.4x14mm, cu scaune cu prindere în grindă, pentru PM1 şi
PM2 şi ţeavă de 609.6x14mm, cu filata 2 x HEM260 pentru PM3 si PM4. Spraitul central este
din ţeavă de 609.6x14mm,cu filată din 2 x HEM280, pentru PM1 şi PM2 şi ţeavă de
812.8x14mm,cu filată din 2 x HEM300, pentru PM3 şi PM4.
Pereţii mulaţi sunt dimensionaţi ca să preia împingerea pământului fără a se lua în
considerare o suprasarcină la partea superioară. După decopertare, excavaţiile între pereţii
mulaţi se vor face numai din interiorul tunelului. Este interzisă circulaţia utilajelor de mare
tonaj, care transmit vibraţii, pe platformele superioare ale pereţilor mulaţi.
2. Pentru căptuşeala interioară cu radier boltă întoarsă:
- CI1 corespunzător Tip I, Tip II şi Tip VI;
- CI2 corespunzător Tip III, Tip IV şi Tip V;
Nişele mici sunt amplasate stânga/dreapta la 25.00m interax iar cele 3 nişe mari la
cca.195m.
Sistemul de colectare şi evacuare a apelor este compus din următoarele elemente:
- tuburi D=90mm găurite şi învelite în geotextil realizate prin pereţii mulaţi între carcasele de
armătura, de 3.0m lungime, pentru colectarea apelor din stratele de nisip cu pietriş;
- tuburi verticale D=110mm realizate pe pereţii mulaţi în spic în continuarea celor de sus şi
racordate la tuburile longitudinale;
– TRANSFEROVIAR
- tuburi longitudinale D=160mm înglobate în beton poros, care colectează apele din tuburile
verticale;
- tuburi transversale D=125mm care descarcă apele din tuburile longitudinale în canalele de
evacuare ape de la marginea banchinei.
III.3.3. Calculul secţiunilor tip:
Pentru validarea şi verificarea secţiunilor tip propuse au fost realizate calcule
numerice, cu ajutorul programului de calcul cu elemente finite MIDAS GTS NX pentru
susţinerea primară exterioară, formată din pereti mulati (PM1 – PM4) şi pentru căptuşeala
interioară cu radier boltă întoarsă (CI1 – CI2).
Modelul adoptat este tridimensional cu un domeniu de 120m lungime, 12m lăţime şi
60m înălţime. Acoperirea luată în calcul corespunde tipurilor T1 -TVI.
Terenul a fost modelat cu elemente triunghiulare, pereţii mulati si căptuşeala interioara
cu elemente tip placă iar ancorele cu elemente tip bară.
Caracteristicile terenului luate în considerare după aplicarea coeficienţilor geotehnici
din NE 1997-2006, au valori ale caracteristicilor geotehnice conform Tabel 5.
Programul de calcul (Midas GTS NX) permite simularea in faze de executie, astfel că
s-au luat în considerare 15 faze de executie pentru fiecare sectiune in parte.
Fazele luate în considerare au fost:
- Tensiuni iniţiale teren;
- Excavarea platformei de realizare a pereţilor mulaţi;
- Execuţia pereţilor mulaţi şi a grinzii de rigidizare a pereţilor mulaţi;
- Excavarea pana la nivelul primului rând de şpraiţuri;
- Montarea primului rând de şpraiţuri;
- Excavarea până la al doilea rând de şpraiţuri;
- Montarea celui de-al doilea rând de şpraiţuri;
- Excavarea totală până sub nivelul fundaţiilor şi a radierului;
- Betonarea fundaţiilor şi a radierului;
- Scoaterea celui de al doi-lea rând de şpraiţuri;
- Execuţia captuşelii şi a umpluturii cu beton stanga dreapta tunelului;
- Executia umpluturii până la nivelul primului rând de şpraiţuri;
- Scoaterea primului rând de şpraiţuri;
- Execuţia umpluturii totale peste tunel;
- Aplicarea presiunii de umflare şi acţiunea seismică.
În amplasament au fost identificate minerale argiloase care se umflă în contact cu apa
rezultând presiuni de umflare cuprinse între 100 – 400 kPa, impunând o analiza structurală
care să ţină cont de aceste presiuni.
S-a aplicat bolţii întoarse o presiune de 200kN/m 2 pe direcţia spre suprafaţă, valoare
apreciata calitativ ţinându-se cont de toate măsurile avute în vedere pentru evitarea
pătrunderii apei în incintă, căptuşeala calculându-se atât la presiunile pământului active şi
pasive cât şi la presiunea de umflare, alegându-se eforturile secţionale acoperitoare.
Pentru calculul acţiunilor seismice a fost utilizată metoda coeficienţilor seismici (formula
Mononobe-Okabe).
Modelul de comportare al terenului a fost Mohr-Coulomb. Breviarul de calcul înpreună
cu principalele rezultate sunt prezentate în Anexa 1.
Armarea pereţilor mulaţi şi a căptuşelii interioare s-a făcut în baza eforturilor secţionale
M şi N prezentate în diagramele din Anexa 1.
Portaluri.
Portalul intrare şi portalul ieşire au aceiasi alcătuire.
– TRANSFEROVIAR
Inelul portal are 5.85m lungime este similar cu căptuşeala interioară ca grosime
(60cm) şi alcătuire, cu hidroizolaţie la extrados şi protecţie din şapă de beton si cu timpane
de 80cm grosime care se prelungesc la partea superioara pentru a prinde taluzul consolidarii
din exterior.
Prelungirile timpanelor sunt încastrate cu grinda de coronament de la peretii mulati si
legate prin armături de timpanul portalului.
III.3.4. Tehnologia de execuţie
Metoda aleasă pentru execuţia tunelului este metoda de execuţie de la suprafaţă (cut
and cover).
Construcţia tunelului prin aceasta metoda necesită următoarele faze de lucru:
1. Realizarea în trepte a excavaţiei deschise temporare necesară execuţiei pereţilor
mulaţi. Excavarea pana la cota grinztilor de ghidaj cu taluzarea sapaturii la panta de 2/3 in
prima etapa si ½ in etapa doua si inaltime de cca. 6,00 m si banchete orizontale de 4,00 m;
2. Realizarea platformei pentru execuţia pereţilor mulaţi. Pentru asigurarea condiţiilor
de calitate cerute la execuţia săpăturii (în primul rând asigurarea verticalităţii panoului) este
necesară execuţia unei platforme de lucru a utilajului de săpat. De asemanea, este necesară
execuţia unor drumuri tehnologice pentru circulaţia mijloacelor auto ce transportă pământul
rezultat din săpătură.
3. Realizarea grinzilor de ghidaj monolite necesare ghidării cupei utilajului de săpat;
4. Execuţia săpăturii pereţilor mulaţi pe lungimi limitate (panouri) cu instalaţii speciale
de săpat, sub protectia noroiului bentonitic, montarea carcaselor de armatura si betonarea
peretilor. Traseul în plan al pereţilor mulaţi este determinat prin coordonate topometrice.
Noroiul bentonitic este o suspensie de argilă bogată în montmorilonit (bentonita). Suspensia
de argilă colmatează pereţii săpăturii pe o adâncime de câţiva centimetrii, formând o
membrană etanşă ce separă pământul de săpătură. În acelaşi timp noroiul bentonitic exercită
o presiune laterală asupra pereţilor săpăturii. Membrana ce se crează şi presiunea laterală a
noroiului asupra pereţilor asigură stabilitatea acestora, indiferent de natura terenului.
5. Execuţia grinzii de coronament a pereţilor mulaţi.
6. Realizarea excavaţiei între pereţii mulaţi până sub nivelul primelor şpraiţuri (1-4m).
7. Montarea primului nivel al filatelor şi al şpraiţurilor.
8. Continuarea excavaţiei până sub nivelul randului 2 de spraiţuri (cca. 5m).
9. Realizarea scaunelor şi montarea nivelului doi de filate şi şpraiţuri. În dreptul nişelor
mari se vor realiza mai întâi grinzile de rigidizare.
10. Continuarea excavaţiei până deasupra radierului boltă întoarsă (cca. 5m).
11. Excavarea terenului necesară realizării fundaţiilor şi a radierului bolta întoarsă pe
şliţuri de 5m lungime.
12. Turnarea betonului de egalizare de 10cm.
13. Perforarea pereţilor mulaţi şi montarea armăturilor de legătură între fundaţia
tunelului şi pereţii mulaţi.
14. Montarea carcaselor de armătură pentru fundaţii si radier, a barbacanelor, a
cofrajelor şi betonarea fundaţiilor şi radierului boltă întoarsă.
15. Realizarea sistemului de colectare şi evacuare ape compus din tuburi PVC
înglobate în betonul poros cu racordurile corespunzătoare pe tronsoane de 5m lungime.
16. Perforarea pereţilor mulaţi, introducerea tuburilor PVC (D=90mm) găurite şi învelite
în geotextil drenant.
17. Montarea tuburilor verticale din PVC (D=90mm), care descarcă în tuburile
orizontale din PVC (D=160mm) din lungul tunelului şi scoaterea rândului doi de şpraiţuri.
18. Realizarea stratului suport pe pereţii mulaţi, pentru montarea sistemului
hidroizolator;
– TRANSFEROVIAR
19. Montarea sistemului hidroizolator (geotextil drenant şi folie din PVC) pe pereţii
mulaţi pe zona picioarelor drepte.
20. Montarea carcasei de armătură si a cofrajelor pe zona picioarelor drepte si
betonarea acestora inclusiv spatiul dintre captuseala si peretii mulati pe inele de10m
lungime.
21. Montarea carcasei de armătură pe boltă, montarea cofrajului atât la intrados cât şi
la extrados si betonarea bolţii pe inele de10m lungime.
22. Realizarea betonului de umplutură pe radier inclusiv canalele laterale de scurgere
a apelor.
23. Montarea sistemului hidroizolator pe extradosul bolţii tunelului.
24. Realizarea şapei de protecţie a hidroizolaţiei pe bolta tunelului.
25. Realizarea umpluturii pe tunel cu material impermeabil (argilă bine compactată în
straturi de 20 cm).
26. Refacerea terenului natural pe zona excavaţiei exterioare.
Echipamente
- Montarea liniei de contact
- Montarea cablelor
- Instalarea prizelor în tunel
- Montarea mâinii curente (balustradei)
- Instalarea conectorilor de împământare între cale şi mâna curentă
- Instalarea luminilor de urgenţă
III.3.5. Măsuri de siguranţă (analiza de risc în exploatare)
Specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la „siguranţa în tunelurile feroviare”
din sistemul feroviar transeuropean convenţional şi de mare viteză (STI 2008/163/CE) cuprinde
un set coerent de măsuri pentru infrastructură, subsistemele de energie, control-comandă şi
semnalizare, material rulant şi exploatare şi management al traficului, oferind astfel un nivel
optim de siguranţă în tuneluri.
Dintre aceste masuri la tunelul Turdaş se aplică următoarele:
1. Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri
Această cerinţă se aplică tuturor tunelurilor, indiferent de lungimea lor.
Integritatea structurii va fi menţinută, în caz de incendiu, pentru o perioadă de timp
suficient de lungă pentru a permite auto-salvarea şi evacuarea pasagerilor şi personalului şi
intervenţia serviciilor de salvare fără riscul prăbuşirii structurii.
Pentru îndeplinirea acestei cerinte, în căptuseala interioară a tunelului au fost
introduse fibre de polipropilenă.
2. Căi de evacuare
Această specificaţie se aplică tunelurilor cu mai mult de 500 m lungime.
Căile de evacuare sunt prevăzute pe ambele părţi ale tunelului.
Lăţimea căii de evacuare este de 1,20 m.
S-au prevăzut balustrade la înălţimea de 1 m de la banchină
3. Iluminatul de urgenţă pe căile de evacuare

Această specificaţie se aplică tunelurilor continue cu lungimea mai mare de 500 m.
Va fi asigurat iluminatul de urgenţă pentru a ghida pasagerii şi personalul spre o zonă
sigură în caz de urgenţă. Luminozitatea va fi de cel puţin 1 lux la nivelul căii de evacuare.
– TRANSFEROVIAR
4. Semnalizarea căilor de evacuare

Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor cu lungimea mai mare de 100 m.
Semnalizarea de evacuare indică ieşirile de urgenţă, distanţa şi direcţia spre o zonă
sigură. Toate semnele vor fi proiectate conform cerinţelor Directivei 92/58/CE din 24 iunie
1992 referitoare la dotarea cu semne pentru sănătatea şi/sau siguranţa în serviciu şi ISO
3864-1.
Vor fi montate semne de evacuare pe pereţii laterali. Distanţa maximă între semnele
de evacuare va fi de 50m. În tunel vor fi montate semne care să indice poziţia echipamentului
de urgenţă.
III.4. STUDII GEOTEHNICE SUPLIMENTARE TRANŞEE TUNEL

La întocmirea documentaţiei propunerii de optimizare la nivel P.Th. + DDE, s-au
realizat investigaţii geotehnice suplimentare menite să reliefeze conditiile geologice si
geotehnice ale amplasamentului. Au fost realizate 17 foraje geotehnice, în cadrul cărora au
fost efectuate si încercări de penetrare dinamică standard, 6 puturi de testare si 10 încercări
de penetrare statică cu măsurarea presiunii apei din pori (CPTu).
Pe baza informaţiilor obţinute în urma forajelor efectuate, corelate cu rezultatele
încercărilor de penetrare dinamică standard, penetrare statică, sondaje electrice verticale,
precum şi a încercărilor de laborator, rezultă următoarea stratificaţie a terenului:
- 0,00 ÷ 3,50m: Complexul de suprafată constituit din argile si prafuri maron închis
cu o consistentă ridicată, de la plastic vârtoasă la tare.
- Conform încercărilor SPT, NSPT = 10÷50 lov./30 cm, ceea ce denotă o stare de
consistentă de la plastic consistent la tare. Compresibilitatea este foarte mare (E =
aprox. 5000 kPa). Coeziunea efectivă este cef=5kPa, iar unghiul de frecare internă
Φef =25˚;
- 3,50m ÷ 13,50m: Complexul de acoperire ce este compus din două subdiviziuni.
Prima cu sedimente de granulatie fină, si anume argile prăfoase plastic vârtoase,
iar cea de-a doua din corpuri individuale nisipoase cu sau fără continut ridicat de
pietris;
- Conform încercărilor SPT, NSPT = 25÷50 lov./30 cm, ceea ce denotă o stare de
consistentă de la plastic consistent la tare. Compresibilitatea este foarte mare în
cazul primei subdiviziuni (E = aprox. 5000 kPa), respectiv mică pentru cea de-a
doua (E = aprox. 45000 kPa). Caracteristicile de rezistentă la forfecare pentru
prima subdiviziune sunt reprezentate prin coeziunea efectivă c ef=5kPa si unghiul
de frecare internă Φef =25˚, în timp ce, pentru corpurile individuale cu particule
grosiere, pentru coeziunea efectivă a fost considerată o valoare subunitară, în timp
ce unghiul de frecare internă Φef =30˚
- - 13,50m ÷50m: Formatiunea de bază reprezentată în general de argile
marnoase si marne neogene, cu consistente de la plastic vârtoase la tari.
Conform încercărilor SPT, NSPT>50 lov./30 cm, ceea ce denotă o stare de consistentă
tare. Compresibilitatea este mare (E = aprox. 10000 kPa). Coeziunea efectivă c ef=25kPa, iar
unghiul de frecare internă Φef =24˚.
Nivelul hidrostatic stabilizat al apei subterane a fost găsit în forajele efectuate la
adâncimi de aproximativ 3,00÷4,60m în zona transeei de acces dinspre Bucuresti, respectiv
4,40 ÷ 6,90m în zona transeei de acces dinspre Turdas.
Rezultatele acestor investigatii au pus în evidentă noi conditii hidrogeologice fată de
cele cunoscute în urma primului Studiu geotehnic din anul 2011. Aceste noi informatii au
impus adaptarea proiectului atât din punct de vedere al solutiilor cât si din punct de vedere al
tehnologiilor de executie.
– TRANSFEROVIAR
III.5. LUCRĂRI PROIECTATE TRANŞEE TUNEL

Documentaţia prezentă cuprinde optimizarea soluţiei proiectate în faza P.Th. + DDE la
teren şi la condiţiile geotehnice şi hidrogeologice identificate de investigaţiile efectuate.
Transeea Bucureşti
a) dreapta c.f.
- şanţ ranforsat monolit km 454+950 ÷ km 455+241, L=291m
- cameră de colectare km 455+242.50
- consolidare cu pereţi mulaţi din beton armat, ancoraţi km 455+244 ÷ km 456+295,
L=1050m
- dren longitudinal în faţa sprijinirii km 455+242.50 ÷ km 456+294.50, L=1051m
- şanţ de gardă din beton monolit km 455+244 ÷ km 456+295, L=1050m
- gard de protecţie km 455+244 ÷ km 456+295, L=1050m
b) stânga c.f.
- şanţ ranforsat monolit km 454+950 ÷ km 455+244.70, L=294.70m
- consolidare cu pereţi mulaţi din beton armat, ancoraţi km 455+247.80 ÷ km 456+295,
L=1050m
- dren longitudinal în faţa sprijinirii km 455+246.20 ÷ km 456+294.50, L=1051m
- sant de garda din beton monolit km 455+247.80 ÷ km 456+295, L=1050m
Lucrările proiectate sunt raportate la kilometrajul firului I.
c.) lucrări de consolidare in zona platformei c.f.
Pentru asigurarea capacităţii portante necesare la nivelul platformei căii, au fost
proiectate următoarele lucrări:
- eliminarea materialului necorespunzător de la partea superioară a terasamentului
(săpăturile se vor realiza cu pante transversale de 5% spre exterior până la adâncimea de
-1.50m fată de NSTpr în axul căii);
- aşternerea unui material geotextil de separaţie la baza decapării şi a unei geogrile
triaxiale (pe toată lăţimea decapării);
- umpluturile până la nivelul substratului căii se vor realiza după cum urmează:
- din material necoeziv, sort 0-70mm şi Un>15, cu grosimea de 50cm, compactată
la un grad de compactare de 98% Proctor Normal, pe zonele unde terenul natural
este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri, respectiv km 454+950 ÷ km 455+325, L=325m
şi km 455+425 ÷ km 455+750, L=325m.
- din material coeziv categoria CIV3 ce(corespunde prevederilor STAS 7582/91
(QS2 conform fisa UIC 719 tabelul 5), pe zonele unde terenul natural este alcătuit
din argile marnoase (pentru a împiedica infiltrarea apelor în argile), respectiv km
455+325 ÷ km 455+425, L=100m şi km 455+750 ÷ km 456+150, L=400m. Pentru o
bună hidroizolare la partea superioară a stratului de umplutură se va aşterne un
material geocompozit cu bentonită conform detaliilor din profilele caracteristice.
Notă: zonele cu umpluturi din material coeziv sau necoeziv se vor adapta la
teren, în momentul realizării lucrărilor de săpătură până la nivelul terenului
natural.
- din balast stabilizat cu ciment pe zona km 456+150 ÷ km 456+200, L=50m,
înainte de zona cu radier de beton, (la trecerea de la infrastructura rigidă din zona
radierului la secţiunea de terasament obişnuit care are o elasticitate ridicată)
- aşternerea geogrilei triaxiale de 4m laţime în zona fiecărui fir de circulaţie, simetric faţă
de axul c.f. şi realizarea substratului căii cu grosimea de 45cm, conform profilului transversal
caracteristic.
– TRANSFEROVIAR
- pe zona km 456+200 ÷ km 456+295, L=95m, înainte de intrarea în tunel, suprastructura

căii se va realiza direct pe un radier de beton armat cu dimensiunile conform detaliilor.
Considerăm că soluţia proiectată asigură o portanţă sporită la nivelul platformei căii,
colectarea şi evacuarea controlată a apelor din precipitaţii.
Transeea Turdaş
a) dreapta c.f.
- consolidare cu pereţi mulaţi din beton armat, ancoraţi, km 457+075 ÷ km 457+195,
L=120m
- rigolă acoperită, executată monolit, în faţa sprijinirii km 457+075 ÷ km 457+195,
L=120m
- şanţ din beton monolit, h=0.50m, km 457+198 ÷ km 457+274.35, L=78m
- şanţ de gardă din beton monolit km 457+075 ÷ km 457+195, L=120m
b) stânga c.f.
- consolidare cu pereţi mulaţi din beton armat, ancoraţi, km 457+075 ÷ km
457+232.50, L=157.50m
- rigolă acoperită, executată monolit, în faţa sprijinirii km 457+075 ÷ km 457+232.50,
L=157.50m
- cameră de colectare km 457+234
- şanţ din beton monolit, h=0.50m, km 457+235.50 ÷ km 457+264.05, L=29m
- şanţ de gardă din beton monolit km 457+075 ÷ km 457+232.50, L=157.50m
- gard de protecţie km 457+075 ÷ km 457+232.50, L=157.50m
Lucrările proiectate sunt raportate la kilometrajul firului I.
c.) lucrări de consolidare în zona platformei c.f.
Pentru asigurarea capacităţii portante necesare la nivelul platformei căii, au fost
proiectate următoarele lucrări:
- eliminarea materialului necorespunzător de la partea superioară a terasamentului
(săpăturile se vor realiza cu pante transversale de 5% spre exterior până la adâncimea de
-1.50m fată de NSTpr în axul căii);
- aşternerea unui material geotextil de separaţie la baza decapării şi a unei geogrile
triaxiale (pe toată lăţimea decapării);
- umpluturile până la nivelul substratului căii se vor realiza după cum urmează:
- din balast stabilizat cu ciment pe zona km 457+095 ÷ km 457+145, L=50m, după
zona cu radier de beton, (la trecerea de la infrastructura rigidă din zona radierului
la secţiunea de terasament obişnuit care are o elasticitate ridicată)
- din material necoeziv, sort 0-70mm şi Un>15, cu grosimea de 50cm, compactată
la un grad de compactare de 98% Proctor Normal, pe zona unde terenul natural
este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri, respectiv km 457+145 ÷ km 457+265,
L=120m.
- aşternerea geogrilei triaxiale de 4m laţime în zona fiecărui fir de circulaţie, simetric faţă
de axul c.f. şi realizarea substratului căii cu grosimea de 45cm, conform profilului transversal
caracteristic.
- pe zona km 457+075 ÷ km 457+095, L=20m, la ieşirea din tunel, suprastructura căii se
va realiza direct pe un radier de beton armat cu dimensiunile conform detaliilor.
Considerăm că soluţia proiectată asigură o portanţă sporită la nivelul platformei căii,
colectarea şi evacuarea controlată a apelor din precipitaţii.
– TRANSFEROVIAR
III.5.1. Descrierea generală a sistemului de sprijinire a tranşeelor

Realizarea transeelor tunelului se va face sub protecţia unor sprijiniri din pereti mulati
având având o lungime însumată de cca. 2377,5m (pentru intrarea Turdas si Bucuresti).
Elevaţia acestei incinte va avea o înălţime ce variază între 3,50m si 10,50m, măsurată de la
săpătura finală adiacentă peretilor mulati până la cota superioară a grinzii de coronament.
Pentru realizarea peretilor mulati, se vor realiza platforme de lucru la cotele grinzilor
de coronament. Racordarea cu terenul natural se va face prin taluzuri cu panta 2:3.
Peretii mulati vor avea grosimi de 60cm si 80cm cu lungimi între 8,00m÷24,00m, în
functie de înăltimea taluzului vertical sprijinit, pentru a se asigura o încastrare
corespunzătoare în teren.
Pentru realizarea peretilor mulati vor fi folosite următoarele materiale:
- beton clasa C 25/30 pentru transeea Bucuresti (datorită clasei de expunere XA1);
- beton clasa C 35/45 pentru transeea Turdas (datorită clasei de expunere XA2);
- otel BSt500 S (C) pentru armăturile longitudinale (pentru ambele transee);
- otel PC52 pentru etrierii din pereti (pentru ambele transee).
Pentru ca peretii să poată prelua solicitările din împingerea pământului, acestia vor fi
ancorati. Ancorajele sunt dispuse pe 1 sau mai multe rânduri (maxim 5) pentru a reduce
deplasările peretilor si valorile momentelor încovoietoare pe care acestia le preiau.
III.5.2. Etapele de realizare a excavatiei în transee
Pentru realizarea lucrărilor este necesară parcurgerea următoarelor etape:
ETAPA 1
- excavaţie pentru realizarea platformei de lucru pentru execuţia peretilor mulati;
- realizarea platformei de lucru (min 30cm de pietriş sau piatră spartă) la o cotă
aproximativ egală cu cota superioară a grinzii de coronament;
- execuţia peretilor mulati;
- spargerea betonului contaminat de la partea superioară a peretilor mulati;
- realizarea grinzii de coronament.
ETAPA 2 ÷ ETAPA FINALĂ
- excavaţie cca 1,0m sub cota de realizare a orizontului de ancoraje;
- execuţia orizontului de ancoraje si pretensionarea ancorelor;
- executia orizontului de barbacane cu cca 0,50cm sub cota orizontului de ancoraje,
unde este cazul (conform planselor din proiect).
ETAPA FINALĂ - excavatie până la cota finală.
III.5.3. Analiza prin calcul a stării de eforturi şi deformaţii induse de execuţia
incintei
Calculul stării de eforturi si deformaţii în amplasamentul incintei şi în vecinătatea
acesteia s-au realizat cu ajutorul programului Plaxis (v.2D 2015), program ce are la bază
metoda elementelor finite.
Datorită eforturilor mari induse în elementele de sprijinire prin executia excavatiei, se
interzice orice depozitare de materiale sau trafic de utilaje în imediata vecinătate a incintei,
pe perioada execuţiei. Din acest motiv, nu au fost considerate nici un fel de încărcări
suplimentare din suprasarcini, în vecinătatea incintei.
Pe baza litologiei considerate a fost alcătuit un model geotehnic al lucrării de
excavaţie, pentru fiecare tranşee de acces.
– TRANSFEROVIAR
Geometria modelului şi litologia terenului de fundare considerată în calcul pentru secţiunea

de la km 456+295 a Tranşeei dinspre Bucureşti
Geometria modelului şi litologia terenului de fundare considerată în calcul pentru secţiunea

de la km 457+075 a Tranşeei dinspre Turdaş
În continuare, sunt prezentate, în formă grafică, rezultatele analizei stării de eforturi şi
deformaţii în amplasamentele transeelor de acces dinspre Bucuresti, respectiv Turdaş şi în
vecinătatea acestora, pentru fazele critice ale execuţiei excavaţiei, în secţiunile cele mai
defavorabile:
– TRANSFEROVIAR
Diagrama deplasărilor orizontale ale peretilor incintei dinspre Turdas km 456+295.

Etapa a 13-a: Săpătură finală. (Deplasarea orizontală maximă = 51,20 mm)
Diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare în peretii incintei dinspre Bucuresti

km 456+295. Etapa a 13-a: Săpătură finală. Mmax,s= Mmax,d=1009 kNm/m
– TRANSFEROVIAR
Diagrama înfăşurătoare a fortelor tăietoare în peretii incintei dinspre Bucuresti km

456+295. Etapa a 13-a: Săpătură finală. Qmax,s= Qmax,d=276,1 kN/m
Diagrama deplasărilor orizontale ale peretilor incintei dinspre Turdas km 457+075.

Etapa a 16-a: Săpătură finală. (Deplasarea orizontală maximă = 48,50 mm)
– TRANSFEROVIAR
Diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare în peretii incintei dinspre Turdas km

457+075. Etapa a 16-a: Săpătură finală. Mmax,s=1286 kNm/m; Mmax,d=1026 kNm/m
Diagrama înfăşurătoare a forţelor tăietoare în peretii incintei dinspre Turdas km

457+075. Etapa a 16-a: Săpătură finală. Qmax,s=297,5 kN/m; Qmax,d=272,4 kN/m
III.5.4. Sistemul de ancoraje
– TRANSFEROVIAR
Se vor realiza ancoraje permanente dispuse la distante interax si distante pe verticală

care vor fi precizate în plansele din proiect. Ancorajele vor fi pretensionate cu forte ce variază
în functie de tipul de panou pe care acestea sunt pozitionate după cum se arată în tabelul de
mai jos.
Forta de pretensionare a ancorajelor pe tip panou
Tip panou Pozitie km Forta de pretensionare
Transee acces Bucuresti tip IV 455+486 ÷ 455+590 100 kN
Transee acces Bucuresti tip V ÷ IX 455+590 ÷ 456+295 200 kN
Transee acces Turdas tip I 457+075 ÷ 457+098 200 kN
Transee acces Turdas tip II & III 457+098 ÷ 457+150 200 kN
Transee acces Turdas tip IV & V 457+150 ÷ 455+203 100 kN
Ancorajele folosite pentru Tranşeea Bucuresti au lungimile libere de 8÷14m si lungimile fixe
(bulbii ancorajelor) de 9m. Ancorajele folosite pentru Transeea Turdas au lungimile libere de
10÷14m si lungimile fixe (bulbii ancorajelor) de 10m. Diametrul bulbilor a fost considerat în
calcul cu o valoare de 250mm. Pentru atingerea capacitătii portante exterioare a ancorajelor,
este strict necesară reinjectarea bulbilor.
Armătura ancorajelor considerată în calcul este de tip Ischebeck Titan Hollow Bar
52/26 sau echivalent. În calcul, s-a tinut seama de reducerea sectiunii transversale în urma
coroziunii datorată agresivitătii apei subterane (clasa XA1 pentru transeea de acces dinspre
Bucuresti, respectiv XA2 pentru transeea de acces dinspre Turdas) pentru o durată de viată
de 120 de ani, ce trebuie considerat si în cazul unei eventuale echivalări.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile capacitătilor portante (interne si externe),
estimate prin calcul, precum si solicitarea maximă estimată în ancoraje, în etapele de
executie a incintei.
Eforturi maxime si capacităti portante ancoraje
Tip panou
Lf (m) Pt,k (kN) Pt,d (kN) Ra,k (kN) Ra,d (kN) Pd (kN)
Transeea Bucuresti 9 730 453 763 427 337

Transeea Turdas 10 730 453 804 450 361
unde:
Lf lungimea zonei de ancorare a ancorajului;
Pt,k capacitatea portantă internă caracteristică;
Pt,d capacitatea portantă internă de calcul;
Ra,k capacitatea portantă externă caracteristică (a bulbului de ancoraj);
Ra,d capacitatea portantă externă de calcul (a bulbului de ancoraj);
Pd solicitarea maximă în ancoraj;
Înainte de începerea lucrărilor la ancorajele de serviciu vor fi realizate şi încercate un
număr de patru ancoraje suplimentare la încercări prealabile, două dintre ele în zona
tranşeei de acces dinspre Bucuresti, iar două în zona transeei de acces dinspre Turdas.
– TRANSFEROVIAR
De asemenea, dintre ancorajele de serviciu, un număr de sase ancoraje vor fi supuse

încercării de control, trei dintre ele în zona transeei de acces dinspre Bucuresti, iar trei în
zona transeei de acces dinspre Turdas.
Toate ancorajele de serviciu vor fi supuse unor încercări de receptie înainte de
blocarea capului si înainte de a devedeni operationale. Ancorajele de serviciu vor fi
pretensionate astfel încât forta operatională de pretensionare (după scăderea pierderilor de
tensiune din frecare si lunecare in blocaje) să fie între 100 si 200 kN.
III.5.5. Monitorizarea deplasărilor pereţilor mulaţi
Pentru monitorizarea deplasărilor peretilor transeelor, se vor instala 8 coloane
inclinometrice I01 ÷ I08 având lungimi egale cu fişele peretilor mulati în care sunt introduse.
Măsurătorile deplasărilor peretilor transeelor, în coloanele înclinometrice, se vor
efectua conform unui program pentru urmărirea comportării în timp a construcţiei nou
proiectate, atât pe perioada execuţiei lucrărilor, ţinându-se seama de etapizarea acestora
(etape de excavatie si de instalare a ancorajelor), cât si în exploatare.
Poziţia coloanelor inclinometrice este stabilită de către proiectant, de comun acord cu
executantul lucrărilor.
III.5.6. Lucrări de epuizmente şi drenaje
Pe amplasamentul construcţiei, conform studiilor geotehnice, nivelul apei subterane
este situat la adâncimi de aproximativ 3.00 ÷ 6.90m sub cota terenului natural.
Drenarea apelor de infiltratie si monitorizarea apei subterane sunt necesare atât pe
perioada execuţiei lucrărilor de excavaţie a transeelor cât si în timpul exploatării.
În peretii mulati se vor dispune mai multe rânduri de barbacane conform proiectului,
pentru coborârea si mentinerea nivelului freatic la o cotă prestabilită.
Pe fundul excavaţiei se vor construi santuri colectoare pentru drenarea gravitatională
a apelor de suprafaţă (apa de ploaie şi apa de infiltraţie).
Pentru monitorizarea nivelului apei subterane în afara excavaţiei, pe durata executiei,
vor fi instalate în afara transeelor 8 piezometre, cu un diametru minim de 20 cm si o
adâncime variabilă, cu 2m sub săpătura finală. Poziţia piezometrelor va fi stabilită de către
proiectant, de comun acord cu executantul lucrărilor. Aceste piezometre vor fi protejate
împotriva vandalismului, cu scopul de a putea fi folosite la măsurarea nivelului apei
subterane în cadrul unui program prestabilit.
Precizia de măsurare a apei subterane în puţurile de observare (piezometre) va fi de
±5.00 cm.
Frecvenţa măsurătorilor este stabilită în cadrul unui program unic de monitorizare a
lucrărilor, în corelaţie cu execuţia lor.
Măsurătorile vor fi efectuate pe toată perioada execuţiei lucrărilor, prin grija
Executantului, de către personal calificat, iar înregistrările măsurătorilor privind nivelul apei
subterane vor fi păstrate în şantier si transmise periodic proiectantului de specialitate.
De asemenea, măsurătorile vor fi efectuate si în perioada de exploatare, prin grija
Beneficiarului lucrărilor, de către personal calificat, iar înregistrările măsurătorilor privind
nivelul apei subterane vor fi păstrate de sectia CF pe teritoriul căreia se află lucrarea.
Apariţia oricărui fenomen neaşteptat sau a oricărui eveniment neplanificat va fi
comunicată de-îndată proiectantului de specialitate.
III.5.6. Măsuri de siguranţă (analiza de risc în exploatare)
Având în vedere existenţa tranşeii cu pereţi mulaţi de peste 1km la intrarea în tunel
este necesar, conform STI, realizarea unei facilităţi de ieşire spre o zonă sigură. În acest
– TRANSFEROVIAR
scop, în proiect s-au prevăzut scări metalice poziţionate la aproximativ mijlocul tranşeei şi
aproape de intrarea în tunel, pe ambele părţi ale căii ferate.
Scările metalice se vor fixa de pereţii mulaţi şi sunt prevăzute cu mănă curentă.
Întrucât scarile se află în zona căii ferate electrificate se va realiza protecţia acestora
prin legături duble la stâlpii metalici şi prize de împământare.
La partea superioară a pereţilor mulaţi, după şanţul de gardă, pe taluzul de săpătură
proiectat, s-au prevăzut deasemenea scări. Acestea se vor realiza din beton şi sunt
prevăzute cu mână curentă.
III.6. CONCLUZII
III.6.1. TUNEL TURDAŞ
Noile studii geotehnice au pus în evidenţă elemente noi, deosebit de inportante, care
au impus reanalizarea şi revizuirea proiectului iniţial. ISPCF în documentaţia înaintată a
realizat îmbunătăţiri ale unor soluţii din proiectul iniţial.
Soluţia proiectată prezintă următoarele avantaje:
- s-a revizuit profilul în lung la intrarea în tunel pentru dirijarea corectă a apelor (care în
proiectul iniţial erau dirijate spre tunel);
- s-au revizuit lucrările de consolidare, de racordare a terenului şi a scurgerii apelor în
zonele adiacente dintre tunel şi tranşee cu efecte asupra mentenanţei;
- s-a mărit distanţa dintre axul c.f. şi banchină la 2.20m (de la 2.02m în proiectul iniţial)
iar acest lucru permite refacţia mecanizată şi reduce costurile mentenanţei;
- execuţia de la suprafaţă (metoda cut and cover) comportă mai puţine dificultăţi şi
riscuri faţă de execuţia în subteran şi corespunde mai bine noilor condiţii geotehnice (la
partea superioară a tunelului s-a întâlnit un strat de nisip cu pietriş, care punea în pericol
execuţia din subteran). La metoda de executie în subteran, din proiectul iniţial, a fost
prevăzut un sistem de consolidare a solului necoeziv. Acest sistem de consolidare utiliza
tehnologia “jet-gruting” direct de la nivelul terenului, iar în interior se realiza consolidarea
frontului cu injectii si ancore din fibre de sticlă.
- utilizarea unui perete continuu (pereţi mulaţi) în loc de coloane cu interspaţii între ele,
va împiedica pătrunderea apei în incinta interioară, în frontul de lucru şi deci la radier şi va
diminua fenomenele de umflare;
- corecţie gabarite, şi nişe pentru siguranţa circulaţiei;
- protecţia împotriva incendiului a structurii prin introducerea în căptuseala interioară a
tunelului a fibrelor de polipropilenă;
- realizarea unui sistem de colectare şi evacuare a apelor din stratul drenant conform
“Plan colectare si evacuare ape” care anuleaza fenomenul de baraj şi asigură o bună
comportare a ansamblului teren – tunel pe perioada exploatarii, atât din punct de vedere al
scurgerii apelor cât şi al evitării fenomenului de umflare;
- revizuirea soluţiei de descărcare a apelor din barbacane în prismul de piatră spartă,
datorită amplasării canalului de colectare şi evacuare în poziţie centrală, care conduce la
colmatarea prismului, prin realizarea unor canale laterale care preiau apele şi împiedică
colmatarea prismului şi reduce astfel intervenţiile şi uşurează mentenanţa;
- corelarea lucrărilor de consolidare, racordare a terenului şi a scurgerii apelor în zonele
adiacente dintre tunel şi tranşei;
- s-au prevăzut căi de evacuare pe ambele părţi ale tunelului şi balustrade cu înălţimea
de 1 m de la banchină;
– TRANSFEROVIAR
- s-a asigurat iluminatul de urgenţă şi s-au semnalizat căile de evacuare pentru a ghida
pasagerii şi personalul spre o zonă sigură în caz de urgenţă.
- având în vedere că modificările din documentaţie sunt legate în special de tehnologia
de execuţie a tunelului, pentru întreţinerea în exploatare nu apar costuri suplimentare.
III.6.1. TRANŞEI TUNEL TURDAŞ
Din punct de vedere al soluţiei inginereşti putem considera că nu s-a adus o
modificare a solutiei, atât soluţia iniţială (perete din piloţi secanţi) cât şi cea optimizată (perete
din panouri de pereţi mulaţi) încadrându-se în categoria sprijinirilor de tip perete îngropat
(conform clasificării lucrărilor de sustinere prezentate în normativul NP 124-2010 " Normativ
privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de Susţinere"). Această modificare de soluţie este
mai mult o modificare din punct de vedere tehnologic, al utilajelor folosite şi a tehnologiei de
operare a acestora.
Soluţia proiectată prezintă următoarele avantaje:
- asigurarea gabaritului prin mărirea distanţei dintre pereţi de la 12.70m la 15.20m
(interax);
- distanţa mărită între pereţii mulaţi asigură şi o mai uşoară întreţinere în exploatare
(ex: la dezăpeziri)
- prin adaptarea tehnologiei de realizare a sprijinirilor se reduce timpului de execuţie a
lucrărilor cu 60 de zile;
- în propunerea de optimizare, s-a urmărit ca apa subterană din exteriorul transeelor
să fie drenată la interiorul acestora si condusă în lungul transeelor, înspre exterior, cu ajutorul
drenurilor de platformă, respectiv a rigolelor laterale. Astfel, solutia dată a fost ca peretii
ambelor transee de acces să fie prevăzuti cu barbacane. Soluţia de la P.Th. cu coloane
secante din beton armat nu mai permitea realizarea de barbacane şi implicit nici evacuarea
apelor din spatele lucrării de sprijinire.
- soluţia proiectată asigură o portanţă sporită la nivelul platformei căii, prin eliminarea
materialului necorespunzător de la partea superioară a terasamentului, aşternerea unui
material geotextil de separaţie la baza decapării şi a unei geogrile triaxiale (pe toată lăţimea
decapării) şi realizarea umpluturilor până la baza substratului în trei variante:
- din balast stabilizat cu ciment la trecerea de la infrastructura rigidă din zona
radierului la secţiunea de terasament obişnuit care are o elasticitate ridicată
(s-au eliminat coloanele de balast care favorizau pătrunderea apelor de
suprafată în terenul de bază alcătuit din formaţiuni argiloase care prezintă
fenomene de umflare - contracţie);
- din material necoeziv, pe zonele unde terenul natural este alcătuit din pietrişuri
şi nisipuri;
- din material coeziv + geocompozit cu bentonită pe zonele în care terenul de
bază este alcătuit din argile care prezintă un indice de plasticitate foarte mare şi
o presiune de umflare medie spre mare (pentru a împiedica apele din
precipitaţii să pătrundă în aceste argile).
- realizarea gardului de protecţie la partea superioară a lucrării de sprijinire împiedică
pătrunderea accidentală a oamenilor sau animalelor în zona căii ferate;
- având în vedere lungimea tranşeii cu pereţi mulaţi de peste 1km la intrarea în tunel,
în proiect s-au urmărit realizarea unei facilităţi de ieşire spre o zonă sigură. În acest scop,
s-au prevăzut scări metalice poziţionate la aproximativ mijlocul tranşeei şi aproape de
intrarea în tunel, pe ambele părţi ale căii ferate.
– TRANSFEROVIAR
Proiectat, Verificat,
ing. Simona Enache ing. Ioana Craciun

Memoriu Transee + Tunel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Transee + Tunel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DENUMIREA LUCRĂRII:

Elaborare detalii de execuție și asistență Pag:

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

Capitolul I. DATE GENERALE

Capitolul II. LUCRĂRI PROIECTATE INIŢIAL ÎN FAZA PROIECT

În proiectul de CONSOLIDĂRI iniţial, faza P.Th.+DDE, înainte de tunelul Turdaş, s-au

● consolidare terasament cu coloane din balast

Capitolul III. PROPUNERE DE OPTIMIZARE LA NIVEL P.TH. + DDE

III.1. AVANTAJELE SOLUŢIEI OPTIMIZATE

III.1.2. TRANŞEE DE ACCES TUNEL

III.2. STUDII GEOTEHNICE SUPLIMENTARE REALIZATE PENTRU TUNEL

Din punct de vedere geotehnic, conform investigaţiilor iniţiale, tunelul traversează

GT3 Straturi de nisip şi pietriş în cadrul complexului de acoperire

Apa subterană a fost interceptată în toate sondajele realizate ca strat acvifer, în

Au fost executate teste pentru a determina presiunea de umflare. 7 eşantioane

III. 3 LUCRĂRI PROIECTATE TUNEL TURDAŞ

- Tipul I: cu o acoperire de teren cuprinsă între 1,75-2,79m şi următoarea stratificaţie:

3. Iluminatul de urgenţă pe căile de evacuare

4. Semnalizarea căilor de evacuare

III.4. STUDII GEOTEHNICE SUPLIMENTARE TRANŞEE TUNEL

III.5. LUCRĂRI PROIECTATE TRANŞEE TUNEL

- pe zona km 456+200 ÷ km 456+295, L=95m, înainte de intrarea în tunel, suprastructura

III.5.1. Descrierea generală a sistemului de sprijinire a tranşeelor

Geometria modelului şi litologia terenului de fundare considerată în calcul pentru secţiunea

Geometria modelului şi litologia terenului de fundare considerată în calcul pentru secţiunea

Diagrama deplasărilor orizontale ale peretilor incintei dinspre Turdas km 456+295.

Diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare în peretii incintei dinspre Bucuresti

Diagrama înfăşurătoare a fortelor tăietoare în peretii incintei dinspre Bucuresti km

Diagrama deplasărilor orizontale ale peretilor incintei dinspre Turdas km 457+075.

Diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare în peretii incintei dinspre Turdas km

Diagrama înfăşurătoare a forţelor tăietoare în peretii incintei dinspre Turdas km

III.5.4. Sistemul de ancoraje

Se vor realiza ancoraje permanente dispuse la distante interax si distante pe verticală

Transeea Bucuresti 9 730 453 763 427 337

De asemenea, dintre ancorajele de serviciu, un număr de sase ancoraje vor fi supuse

S-ar putea să vă placă și