s

....
0
.....
~
0
(.)
'ro
+'
'c
>ro
S
....
;::s
Q)
+'
'"
Q)
+'
ttl
+'
U'1
Q)
'''0
....
0
Q)
"0
....
."...., ttl
"0
~
. .:,~-~. ttl
+'
U'1 REPUBLICA SOCIALIST A ROMANIA

STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA

OEIn;ME rrOJIOlliEHMH PACqETA CTPOMTEJIbHbIX HOHCTPYHIJ,hIMll M COOPYlliEHMll

•

PRINCIPII GENERALE Inlocuieste :

DE VERIFICARE A SIGURANTEI

CONSTRUCTIILOR Clasificarea alfa-numerlca

G 10

CONSILIUL NATIONAL PENTRU ~;;rIiNTA

~I TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

General principles for the verification of the safety of structures

Principes generaux pour verifier la securite des ouvragE(s

Standardul corespunde standardului international ISO 2394-73 si standardului international CAER ST 25-73

The standard corresponds to ISO 2394-1973 and to CMEA ST 25-73

1. GENERALITATi

1.1. Prezentul standard contine prevederi generale, pe care se bazeaza calculul elementelor -de constructie ~i structurilor, in vederea 'obtinerii unei asigurari rationale a constructiilor in raport cu starile lirnita.

Pe baza acestor prevederi se elaboreaza standarde ~i alte categorii de reglernentari tehnice utilizate in proiectarea constructiilor cu diferite destinatii, alcatuite din diferite materiale.

In masura in care nu exist a alte reglernentari tehnice de specialitate, prevederile prezentului standard se pot utiliza ~i la expertizarea ccnstructiilorexistente, cu luarea in considerare a conditiilor reale de exploatare si a altar inforrnatii disponibile, referitoare la constructiile respective.

1.2. Metoda de calcul continuta in aceste prevederi, denurnita "metoda serni-probabilistica a starilor Iimita", se distinge prin doua trasaturi esentiale :

a) se considera in mod sisternatic diferitele stari limita posibile pentru 0 constructie data;

b) se considera in mod independent variabilitatea diferitilor factori care afecteaza siguranta constructiilor, stabilindu-se in consecinta datele cantitative care deterrnina nivelul de

asigurarea constructiilor. /

Pe baza acestei metode, asigurarea constructiilor se realizeaza in practica conform regulilor de ca1cul date in capitolul ~ al prezentului standard, cu considerarea definitiilor ~i precizarilor date in capitolele 3 ~i 4. (In anexa 1 a prezentului standard slnt date elemente de terminologie specifice acestei metode).

1.3. In cazuri justificate, cu avizul organelor cornpetente, se ad mite utilizarea unor metode probabilistice de evaluare a sigurantei ~i a unor criterii explicite de optimizare a gradului de asigurare in raport cu diferitele stari limita. De regula, aceste metode ~i criterii vor fi utilizate:

a) in vederea sporirii asigurarj] in situatiile izolate in care metodele curent utilizate conduc la 0 asigurare insuficienta (spre exemplu, in cazurile cind trebuie considerate intensitati cu caracter exceptional ale unor actiuni climatice in proiectarea unor constructii usoare

sau zvelte); ,

b) in vederea optirnizarii dimensionarii, in cazurile in 'care eventualele avarii sau defecte in constructii nu implies un pericoI pentru viata ~i sanatatea oamenilor ~i cind se pot preciza criterii de natura econornica pentru <l evaluare cantitativa a urrnarilor

atingerii sau depasirii j diferitelor stari li mita, ...

Se tntelege prin stare limita' 0 stare a carei atingere implica :

- pierderea reversibila sau ireversibila a capacitatii unei constructii de a satisface conditiile de exploatare legate de destinatia stabilita, sau

- aparitia unor pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, respectiv pentru bunuri • materiale sau culturale a carer conservare depinde de constructia respectiva.

Statile limita se impart de regula in doua categorii :

a) stari limita ultime (stari limita care corespund epuizarii capacitatii portante sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatarii constructiilor};

b) stari limita aleexploatarii normale (start lirnita care corespund Intreruperii capacitatii de asigurare a unei exploatari normale a constructiilor).

Principalele fenomene care pot sa conduca la aparitia starilor limita din prima categorie

[4.

stnt :

Aprobat de:

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Edgar Quinet nr. 6 BucureJti Telex /) 1.3'12 CNST R

Reuizuit in -

Elaborat initial in 1973·

Data Intrarii in vigoare: 1975-07-01

STAB 10100/0-75

-2--

stnt :

- ruperile de diferite naturi(tupere plastics, rupere prin oboseala etc.) ;

- pierderea stabilitatii formei unei parti a constructiei sau unei constructii de ansamblu;

- pierderea stabilltatii pozitiei (prin rasturnare, lunecare etc.) ;

- stari care Implies scoaterea din lucru a constructiei datorita unor deforrnatii sau fisuri

remanente excesive.

Principalele fenomene care pot sa conduca la aparitia starilor Iimita din a doua categorie

"

- deplasarile statice sau dina mice excesive;

- fisurile excesive.

In analiza starilor limita care trebuie considerate pentru 0 anumita constructie, este necesar sa se aiba in vedere faptul ca fenomenele care conduc la aparitia acestor stari pot fi tnttlnite individual s~u in combinatie.

In functie de specificul constructiei (solutie constructive, mod de comportare fizico-mecamea, destinatie §i Importanta functional a) se poate ca, pe baza unei analize corespunzatoare, sa se iain consideratie 0 diferentiere mai accentuata a starilor limita decit cea corespunzatoare trnpar-

tirii de mai sus in doua categorii. .

Aceasta eventuala diferentiere poate sa fie justificata printr-o gravitate apreciabil diferita

a urmarllor atingerii sau depasirii starilor limitadiferite. .

1.5. Scopul de baza al calculului elementelor de constructie ~i structurilor este obtinerea unei asigurari rationale a constructiilor, tintnd seama de importanta functional a a acestora ~i de durabilitatea necesara, Aceasta asigurare se diferentiaza in Iunctie de consecintele depasirii diferitelor stari limita, de costul asigurarii ~i, uneori, de masura in care aparitia starilor lirnita se produce fara avertisment prealabil, in vederea obtinerii unor solutii cit mai apropiate de cea optima.

De regula 0 asigurare rational a urrnareste evitarea aparitiei sau depasirii starilor limits, lirnittnd la valori reduse probabilitatile respective.

Pentru unele cazuri speciale, corespunzind ,unor actiuni de natura sau intensitate excep[ionala (exemple : efectele unor explozii, ale unor socuri generate de ciocniri violente, ale unor schimbari .radicale ale configuratiei terenului),in absents unor prescriptii specifice, masurile de asigurare corespunzatoare se vor lua, numaipe baza unei fundamentari avind la baza aprecierea probabilitatii de producere a fenomenelor respective, a gradului de pericol al consecintelor ~i a implicatiilor economice ale masurilorspeclflce de asigurare.,

1.6. Prevederile prezentului standard ~i ale prescriptiilor elaboratepe baza acestor prevederi

presuptin:

a) o- proiectare competenta, cu respectarea regulilor de alcatuire constructiva ~i de calcul;

b) 0 executie corecta a constructiilor, in conlormitate cu reglementarile tehnice ~i legale in vigoare ;

c) 0 exploatare a constructiilor corespunzatoare conditiilor admise la proiectare;

d) 0 urmarire a comportarii conform regulilor stabilite la proiectare, in cazurile in care aceasta urmarire este necesara datorita conditiilor specifice de lucru ~i importantei Iunctionale a constructiei.

2. REGULI DE BAZA PENTRtJ ASIGURAREA CONSTRUCTIILOR

2.1. Diferitii pararnetri care intervin in calcule (intensitati, amplitudini, frecvente etc., pentru . actiuni ; rezistente, moduli de elasticitate etc., pentru materiale) stnt reprezentati in calcule prin valorile lor -norrnate ~i de calcul.

L, Valorile normate slnt valori de referinta, stabilite dupa reguli date in prezentul standard

~i in aIte standarde ~i normative de specialitate. '

Valorile de calcul stnt valori utilizate in diferitele verificari ~i sint stabilite tintndu-se

seama de abaterile posibile in sens defavorabil fata de valorilecaraderistice. De regula, fata de valorile normate, se considera valori sporite pentru intensitatea actiuniloj ~i valori reduse pentru rezistente, In cazurile ctnd unele actiuni permartente au efect favorabi, intensitatea lor se considera cu valori reduse. In cazurile speciale, cind valorile sponte ale rezistentei sau rigiditatii materialelor in anumite zone ale constructiei au efed defavorabil asupra comportarii, aceste valorise considera drept valori de calcul, In' calculese considera probabilitatea redusa de realizare simul.tana a unor valori defavorabile pentru parametrii 'care caracterizeaza actiunile, prin coeficlentii de grupare prescrisi conform prezentului standard ~i aItor standarde ~i normative.

2.2. Verificarea sigurantei constructiilor seelectueaza in. principiu prin compararea gruparilor

de actiuni datecu sistemele de valori omologe, care corespund aparitiei diferitelor sUri limita.

Aceste comparatli se eiectueaza in practica prin intermediul unor efeete ale actiunilor (ten:siuni,'.eforturi, deformatiivete.). In diferitele verificari se considers valorile de ca1cul pentru parametrii care caracterizeaza rezistenta ~i rigiditatea constructiilor sau actiunile,

. In Iunctie de natura stariiliinita considerate criteriul de comparatie poate sa fie constit1iH

de diversi parametri, efectutndu-se, ca exemple:

~ comparareatncarcarflor aplicate unui element de constructie sau unei struduri cu tn.c3J:~rile capabile (in cazurile ctnd se adrnite redistribuirea plastica a eforturilor pe int,reaga structura, .sau ctnd Sf facverlflcar! de stabilitateapozltlel) ;

'. ~

- 3~·

ST AS 1010010.71

Ij

~

- compararea eforturilor sau sistemelor de eforturi din sectiunile cele mai solicit ate cu

capacitatile portante ale sectiunilor (in cazurile cind se admite numai redistribuirea plastica a tensiunilor pe sectiune) ;

- compararea tensiunilor din punctele cele mai solicitate cu rezistentele materialelor de constructie (in cazurile cind nu se ad mite redistribuirea plastid. a tensiunllor) :

- compararea deformatiilor elementelor de constructie cu deforrnatiile capabile (a carer depasire implies ruperea elementelor) ;

. - eompararea deplasarilor sau deformatiilor statice sau a amplitudinilor deplasarilor dinamice cu valorile limita omologe (in cazul verificarii unor conditii de exploatare);

- compararea deschiderii fisurilor cu deschiderile limita (in cazul unor verificari spedfice elementelor ' de beton armat).

OBSERVATIE - Verificarea sigurantei constructiilor in raport cu diferitele stari lirnita trebuie sa se efec- ' tueze avtndu-se in vedere:

a) 0 ipoteza realista asupra cresterli Intensitatii actlunilor ptna la intensitatea corespunzatoare starilor llmlta pentru schemele de tncarcareconsiderate :

b) specificul de comportare a strueturii in stadiul considerat, tlntndu-se seama din acest punet de vedere de contributia actiunilor de diferite tipuri (care se manifesta sub forma de forte date, sub forma de deforrnari impuse, sau sub 0 formii combinatii) la atingereastarii limita considerate; de exemplu, actiunile de categoria deiorrnatiilor irnpuse (actlunea ternperaturii, a tasari! reazemelor etc.) sint in majoritatea cazurilor nesemnificative pentru stari limitli corespunzatoare unei comportari in stadiul plastic.

\

2.3. Valorile de calcul pentru parametrii care caracterizeaza actiunile in cadrul gruparilor, res-

pectiv materialele, elementele de constructie sau structurile, se deterrnina in proiectare conform prevederilor capitolelor 3 ~i 4 ale prezentului standard.

2.4. In cazul verificarii sigurantei unei constructii existente, se va urrnari sa se obtina prin determinari directe 0 inforrnatie suplimentara, referitoare la caracteristicile constructiilor (caracteristicile materialelor, conditii de rezemare, caracteristici globale de rigiditate, eventuale degradari sauavarieri partiale etc.) sau actiunilor (intensitatl ale tncarcarilor statice, amplitudini ~i freevente ale incarcarilor dina mice etc.) tn vederea precizarii valorilor de calcul.

2.5. In verificarea sigurantei constructiilor se considera de regulaactiuni care intervin tn mod normal in decursul exploatarii. Cu exceptia cazurilor prevazute tn prescriptiile speciale, se negli[eaza actiuni cu caracter catastrofal (datorita starii de razboi, unor fenomene naturale imprevizibile etc.)

2.6. In Iunctie de importanta constructiilor sau a unor partl ale lor, de natura actiunilor considerate ~i de aIte considerente (vezi pet. l.5 al prezentului standard), poate sa apara 0 diferentiere a nivelului de asigurare. Aceasta diferentiere se realizeaza de regula prin modificarea unor va .. lori de ca1cul eare caracterizeaza actiunile in cadrul gruparilor considerate, conform prevederilor unor prescriptii referitoare la anumite categorii de constructii, actiuni etc. sau pe baza unor [ustlficari avizate de organe competente. (In anexa I I a prezentului standard este data 0 clasificare orientativaa constructiilor, tn vederea adoptarii de criterii de diferentiere a nivelului de asigurare).

3. CARACTERISTICI ALE ACTIUNILOR ~I GRUpARILE LOR

3.1. . In verificarea sigurantei constructiilor se considera actiuni :

- de diferite proveniente, datorite :

- greutatti proprii a elementelor de 'constructie ;

- destinatiei Iunctionale ;

- unor factori naturali ca cei climatici sau.'§eismici etc. sau

- in anumite cazuri, unor cauze cu caracter exceptional ca exploziile, schim-

barea radical a a configuratiei terenului, ruperea unor clemente de construetie cu irnplicatie asupra altor elemente etc. ;

- puttnd sa se manifeste sub diferite forme :

. - ca sisteme de forte date;

- ca sisteme de deplasari sau deforrnatii

- in cazuri mai complexe, ca rezultat al

constructie si mediul ambiant ; - puttnd avea un caracter :

- static sau

impuse, sau

unor fenomene de interactiune tntre

- dinamic

- ~i puttnd avea diferite distributiiIn spatiu,

In calculeeste necesar sa se tina seama despeclflculectnmllor din toate punctele de vedere

enumerate. .,

»:

,

STAS 10100/0-75

4 -

3.2. Actiunile sint reprezentate in calcule prin incarcari (scheme de incarcare), in cadrul carora sint definite sisterne de forte, de deforrnatii sau deplasari impuse etc. caracterizate cantitativ prin parametri de natura unor intensitati, pulsatii etc.).

Valorile acestor parametri se stabilesc conform. prevederilor prezentului standard ~i ale standardelor ~i aItor prescriptii de specialitate referitoare la actiuni (ST AS 101 01 /0 ... -75).

3.3. In vederea verificarii sigurantei constructiilor, criteriul principal de clasificare a actiunilor este acela al frecventei cu care ele sint intllnite la anumite intensitati. Clasificarea actiunilor are in vedere probabilitatea aparitiei lor, in anumite intervale de timp, la valori situate in anumite domenii defavorabile, care afecteaza in mod determinant siguranta constructiilor, In anumite standarde ~i normative pot sa fie date clasificari suplimentare, avind in vedere durata aplicarii asupra constructiei, care are irnplicatii asupra cornportarii materialelor de constructie, modul de manifestare (ca sisteme de forte sau deforrnatii date etc.), sau aIte criterii.

Clasificarea actiunilor, in vederea verificarii sigurantei constructiilor, este data in STAS 10101/0 ... -75 .

. 3.4. Valorile normate ale parametrilor care caracterizeaza ~ actiunile reprezinta valori de referinta, stabilite in standardele de specialitate, cu considerarea specificului variabilitatii statistice pentru

fiecare tip de actiune (STAS 10101/0 ... -75). .

3.5. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile se deterrnina, de regula, prin tnmultirea valorilor normate cu coeficienti ai incarcarilor prin care se tine seama de abaterile posibile, in sens defavorabil in raport cu valorile normate ale acestor parametri, datorite variabilitatii statistice a actiunilor. Acesti coeficien]i se stabilesc, pentru fiecare actiune ~i pentru verificarea la anumite stari lirnita, in standardele ~i normativele de specialitate (STAS 10101/0-75.

Acesti coeficienti au, de regula, rolul de a spori intensitatile norrnate.

OBSERVATII:

. 1. Valorile de calcul utiIizate in verificarea la starile limita ultime se numesc, prescurtat, valori

limita ;

Valorile de calcul pot fi determinate ~i direct, pe .baza datelor statistice referitoare la actio uni.

Valorile de calcul utilizate in verificarea.la startle Iirnita ale exploatarii normale se numesc,

prescurtat, valori de exploatare. .

2. In cazurile in care efectele actiunilor (tensiuni,eforturi, deplasari, deformatii etc.) se determina prin calcul in .stadiul de comportare Iiniara din punet de vedere fizic ~i geometric, se admite aplicarea coeficientilor tncarcarllor direct asupra valorilor intensitatilor sau arnplitudinilor acestor efecte, in locul aplicarii asupra unor parametri de natura intensitatilor sau amplitudinilor care apar in schemele de incarcare.

3.6. Gruparile tncarcarilor, considerate in verificarea sigurantei constructiilor, se stabilesc conformprevederilor STAS 10101/0-75. In cazuri deosebite se pot aduce precizari privind aceste grupari, prin standarde sau normative speciale sau prin justificari tehnice corespunzatoare.

In stabilirea acestor grupari este necesar sa se tina seama de specificul modului de aplicare a actiunilor in functie de natura starilor limits considerate,

Valorile de calcul determinate pentru diferitele actiuni sint aiectate, in stabilirea gruparilor, de coeficienti de grupare. Acesti coeficienti sint introdusi cu considerarea probabilitatii red use de aparitie simultana a actiunilor la intensitatile cele mai defavorabile, in vederea obtinerii prin grupari a unor intensitati ale incarcarilor rezuItante, eforturilor sau tensiunilor totale etc., care sa duca la 0 asigurare rational a a structurilor.

4. CARACTERISTICI ALE MATER IALELOR, ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE, STRUCTURILOR ~I TERENURILOR DE FUNDARE

{

In verificarea sigurantei constructiilor se considera caracteristici de:

- rezistenta : ...

- rigiditate ;

(de asemenea, in cazul solicitarilor dina mice de: - inertie,

- absorbtie a energiei).

- materiale de constructie ;

- elemente de constructie ;

- structuri ~i

- teren de fundare.

4.2. Valorile considerate pentru caracteristicile enumerate se stabilesc conform principiilor din prezentulstandard (inclusiv anexele III, IV, ~i V) ~i prevederilor din standardele ~i prescriptiile de specialitate, referitoare la calculul ~i proiectarea elementelor de constructie alcatuite din diferite materiale sau la ca1culul ~i proiectarea constructiilor de diferite tipuri.

:4:3~~, Valorile normate alerezistentelor materialelor reprezinta valori caracteristice normate, adica valori minime cu asigurare de minimum 0,95, in conditiilor unei calita]i a materialelor care corespunde calitatli garantate prin standarde sau nor me referitoare la aceste materiale.

4.1.

pentru :

,

\ ..

-

si'AS 11>100/0-75'

4.4. Valorile normate ale mcdulilor de elasticitate ~i ale caracteristicilor reologice ale materialelor, ca si ale caracteristicilor parninturilor (unghi de frecare interns, caracteristici de coeziune, moduli de deformare etc.) se stabilesc de regula ca valori medii statistice.

4.5. Valorile de calcul de baza ale rezistentelor (rezistentele de calcul de baza ale materialelor) se deterrnina prin aplicarea unui coeficient de siguranta pentru material, prin care se tine searna de posibilitatile de depasire in sens defavorabil a valorilor normate ale rezistentelor, datorita variabilitatii statistice a calitatii materialelor si, in anurnite limite, a caracteristicilor geometrice ale elementelor de constructie. Acest cceficient se stabileste pentru fiecare material in standardele de proiectare ~i caIcul de specialitate si, de regula, are rolul de a reduce valorile nor mate (in cazuri deosebite, ,: in care valorile ridicate ale rezistentelor in anumite zone ale constructiei sint defavorabile pentru comportarea in ansamblu, cceficientul de siguranta pentru material poate sa aiba rolul de a ridica

aceste valori).· ...

Valorile de calcul de baza ale rezistentelor se afecteaza, in caz de necesitate, de un coeficienf al ccnditiilcr de lucru pentru material, prin care se corecteaza sirnplificarile introduse de schemele admise in calcule ~i se considera abaterile sistematice datorite diversilor factori.

4.6. Valorile de calcul pentru mcdulii de elasticitate, densitati si caracteristicile reologice se determina de regula prin aplicarea unui cceficient care are rolul de a modi fica valorile normate in sens .defavorabil. Acest cceficient poate fi aplicat fie caracteristicilor materialelor, fie caracteristicilor de rigiditate, inertie, amortizare etc. ale elementelor de constructie SaU structurilor, in functie de metoda de ca1cul utilizata.

4.7. Valorile de calcul ale capacitatilor portante ale sectiunilor sau ale elementelor de construetie se deterrnina confcrmprevederilcr standardelor sau normativelor in vigoare pentru constructii alcatuite din diferite materiale. Aceste valcri se aiecteaza, in caz de necesitate, de un coeficient al conditiilor de lucru pentru element, prin care se corecteaza simpllficarile aduse in calcule si se considera abaterile sistematice datorite diversilcr Iactcri. Astfel de corectii urrneaza sa fie introduse, dupa caz, pentru evaluarea capacitatii portante a sectiunilor mici, pentru evaluarea capacitatii portante in cazul zonelor de imbinare ~i de concentrari de tensiuni (in special pentru solicitari variabile in timp, repetate de multe cri) pentru evaluarea capacitatii portante in cazul solicitarilor dina mice intense (spre exemplu seismice) etc.

4.8. Valorile care caracterizeaza rezistenta ~i rigiditatea (rezistente, capacitati portante, moduli de elasticitate, etc.) se stabilesc cu considerarea influentei variatiei in timp a solicitarilor; tinlndu-se seama, .dupa caz , de durata lunga sau scurta a starii de solicitare, de caraderul repetat a,1 acestora etc.

4.9. Schemele de calcul trebuie sa reflecte cornpcrtarea reala cu un grad de aproximare cores-

punzator,

In schemele de calcul adoptate pentru structuri se recomanda sa se tina seama de complexul Iactorilor care deterrnina starea de eforturi si deformare. Se recornanda astfel sa se tina searna, pe cit -posibil, de conlucrarea spatiala a diferitelor elemente portante, de conlucrarea cu ' terenul de fundare etc.

Se recornanda, de asemenea, sa se tina seama de forma in care se rnanifesta actiunile ~i de influenta diferita pe care pot sa 0 aiba sistemele de forte date, respectiv sistemele de deforrnarl impuse, asupra atingerii anumitor stari lirnlta.

4.10. In evaluarea caracteristicilor de rezistenta ~i rigidltate ale structurilor se admit urrnatoarele

ipoteze:

a) Elernentele de constructie ~i condi tiile de rezemare corespund schemelor adoptate la proiectarea constructiei.

b) Stadiul de solicitare corespunde starii limita considerate (considerlndu-se, dupa caz, deforrnatii plastice, conditii de echilibru pe schema deforrnata etc.),

4.1 I. In cazuri speciale, cind pentru 0 constructie exista posibilitatea unei prabusiri sau avarieri in Ian], se adrnite, pe baza unei justificari corespunzatoare, ~nsiderarea unei scheme de calcul in care anumite elemente de constructie sau anumite legaturi stnt iesite din lucru.

4.12. In cazurile in care metodele d,e calcul utilizabile sint insuficiente pentru obtinerea unor rezultate sigure, se recornanda efeduarea de studii experimentale pe modele, in natura etc. sau initierea unor studii teoretice corespunza toare.

STAS 10100/0'-75

-6 ....

ANEXA I

T E R MIN 0 LOG IE

Nr. Termen I Dsfinijie Simbol
crt.
-- --
0 1 2 3
1 Actiune Orice cauza capabila de a genera stari de solicitar.e mecanical
tntr-o constructie
--
Incarcare -
2 Reprezentare a unei actiuni, utilizata in calculul structurilor.
In cadrul lncarcarilor. apar : sisteme de forte, de deplasari
sau deforrnatii impuse etc. pentru care se precizeaza para-
metrii de natura: punctelor de aplicatie, orientarilor, inten-
sitatilor, arnplitudinilor, frecventelor ' etc. Incarcarile sint
reprezentate grafic prin scheme de incarcare
--
3 Coeficient al Incarcarii Coeficient care face legatura intre 0 valoare norrnata ~i 0
valoare de calcul a unui parametru care intervine in sche-
mele de incarcare, in vederea considerarii abaterilor in-
timplatoare practic posibile, in sens defavora bil fata de
valorile normate
-- --
1 Grupare de incarcari Ipoteza de calcul in care se considera simultan mai multe
incarcari prin intermediul unor valori de calcul afectate
de coeficientii de grupare
--
5 Coeficient de grupare Coeficient care afecteaza 0 valoare de calcul pentru 0 actiune
considerata intr-o grupare, astfel inclt efedele acestei gJ"U-
pari sa corespunda unei asigurari rationale
-_
6 Coeficient de sigu- Coeficient aplicat valorilor normate ale rezistentelor, in ve-
ranta pentru mate- derea obtinerii valorilor de calcul de baza omologe. Prin
dale acest coeficient se introduc efectele variabilitatii statistice
a calitatii materialelor si, in anumite limite, a caracteris-
ticilor geornetrice ale elementelor de constructii
-_
7 Coeficient al condi- Coeficient aplicat valorilor de calcul de bazaal rezistentelor,
tiilor de lucru respectiv capacitatilor portante.. prin care se corecteaza
sirnplificarile introduse de schemele admise in calcule ~i
se considera abaterile sisternatice datorite diversilor Iactori
OBSERVATIE. _ Coeficientul conditiilor de lucru poate sa se refere la
un material sau la un element de constructie.
--
8 Stare lirnita Stare a carui atingere implies pierderea capacitatii unei cons-
tructii de a satisiace conditiile de exploatare legate de des-
tinatia stabilita sau aparitia unor pericole pentru viata sau
sanatatea oamenilor, respectiv pentru bunuri materiale
sau culturale a caror conservare depinde de constructia
respectiva
-- --
9 Siguranta a unui ele- Proprietate caracterizata "'~ suficient de
printr-o probabilitate
ment de constructie mare de a satisface pe toata durata de serviciu prevazuta
sau a unei construe- o conditie de neatingere a starii limita considerate
tii in raport cu 0 ,"_
stare lirnita
-- --
10 Asigurarea unui ele- Adoptarea unei solutii care sa implice limitarea, la valori do-
ment de constructie rite, a probabilitatilor de atingere ~i depasire a diferitelor
sau a unei constructii stari lirnita
--
11 Valoare norrnataa Valoare de referinta, stabilita ca 0 caracteristica globala a
unui parametru , distributiei valorilor acestui parametru, considerat ca 0
variabila aleatoare
OBSERVATIE. _ Valorile norm ate pot sa se refere la actiuni, materiale
sau elemente de constructle, I -_

7

(continuare)

0 I 1 I 2 I 3
12 Valori de calcul ale Valori, obtinute de regula prin inmultirea valorii normate
unui parametru cu un coeficient prin care se introduce influenta variabili-
tatii statistlce a parametrului considerat, ~i care sint de-
pasite tn sens defavorabil cu 0 probabilitate redusa
OBSERVATIE. - Valorile de calcul pot sii se refere la actiuni, mate-
- riale sau elemente de construct ie.
-- --
13 Valoare lirnita Valoare de calcul, definita-pentru un parametru al unei ac-
tiuni, utilizata tn verificarea la 0 stare Iirnita ultima
. --
14 Valoare de exploatare Valoare de calcul, definita pentru un parametru al unei ac-
tiuni, utilizata tn verificarea la 0 stare limita a exploa-
tarii normale CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR DupA IMPORTANTA

1. Incadrarea constructiilor In clase de i mportanta se face cu considerarea urrnatorilor factori .:

a) consecintele depasirii starilor lirnita pentru viata ~i sanatatea oarnenilor ; .

b) importanta econornica a exploatarii continue a constructiei si consecintele, directe sau indirecte, ale iesirii, partiale sau totale, pe 0 perioada de timp mai lunga sau mai scurta, din exploatare;

c) irnportanta pentru viata spirituals a colectivitatii a exploatarii continue a constructiei si consecintele depasirii unor stari lirnita pentruvalorile cultural-artistice;

d) durata prevazuta p entru exploatare

2. In vederea incadrarii concrete a constructiilor in clase de importanta, in standarde sau in alte reglementari tehnice, se da exemplificativ, tabelul de mai jos

STAS 10100/0-75

ANEXA II

. Tabel

Caracterizare

Observatii asupra modului de asigurare

Clasa de importanta

I

Con s t r u c t i ide imp 0 r tan t a e xc e p t i o n a l a

Constructii a carer avariere are urrnari catastrofale

Constructii a carer exploatare neintrerupta este indispensabila

In afara unor sporuri mai importante de asigurare, prescrise tn reglementari tehnice cu caracter general, pot sa fie stabilite, de la caz la caz, criterii speciale de asigurare, pe baza unei justificari corespunzatoare

Pe baza prevederilor unor reglementari tehnice Sail pe baza unor justificari corespunzatoate, se adopta unele sporuri fata de asigurarea obisnulta

Se utilizeaza valorile de baza ale coeficientilor tn verificarea sigurantei. De regula nu se introduc diferentieri din punetul de vedere al asigurarii necesare

II

Constructii de i m p o r t a n t a deo s e b i t a

Constructii a carer avariere are urmari deosebit de grave

Constructii necesare pentru recuperare in urma unor evenimente catastrofale (constructii a carer supravietuire este necesara pentru asigurarea unui minim de rnasuri tn vederea mlaturarii urrnarilor unor catastrofe),

Constructii de valoare cultural a deosebita

Con s t ruc t l i de imp 0 r t ant a m edi e

Clasa cuprinde majoritatea constructiilor.

Constructlile pentru care nu exist a indicatii de tncadrare tn alte clase se Incadreaza tnaceasta class

III

,?X

!~tn:AS 10100/0-75

-8-

, .=---------------------....;..---------::o----~----------. i:;"

fl'abel (eontfnuare)

1 2 I 3
IV Constructii de i m p o r t a n t a Pe baza prevederilor unor reglernentari
s e cu n d a r a tehnice sau pe baza unor justiflcari co-
Constructii a carer avariere implica un pericol respunzatoare, se adopts unele reduceri
redus pentru viata ~i sanatatea oamenilor fata de -asigurarea obisnuita
~i produce pagube materiale reduse
V Constructii neimportante Unele criterii de asigurare pot sa fie mult
Constructii provizorii, de valoare redusa, a mai putin severe dectt in mod curent sau
carer avariere nu prezinta pericole pentru chiar sa nu fie luate in considerare
viata ~i sanatatea oamenilor, constructii
pentru adapostirea temporara a anima-
lelor OBSE~VATIE :' Dlferentierea nivelului de asigurare, Iegata de tncadrareatn clase de Importanta, este legata de valorile considerate pentruactlunile exceptionale sau pentru intensitatile exceptlonale ale

~ actlunllor temporare, considerate tn grupiirile speciale.

3. Incadrarea in clase de importanta poate sa fie dilerentiata pentru diferitele obiecte ale unui ansamblu de constructiii, De asemenea, se pot introduce diferentieri in criteriile de asigurare pentru diferitele elemente ale unei constructii, tinlnd seama de natura' ~i urmarile aparitiei diferitelor stari lirnita (spre exemplu, acordtndu-se atentia cuvenita posibilitatllor de rupere tn Ian] sau de avariere fara un avertisment prealabil).

4. In standarde ~i tn alte reglementari tehnice pentru diferite categorii de' constructii, de

actiuni etc. pot sa se indice, cu diferentieri, tn functie de clasa de importanta a constructiilor r

a) modificliri ale valorilor de caleul pentru intensitatile Incarcarilor sau pentru alti p'arametri utillza]i tn verificarile sigurantei ;

b), diferentieri tn tehnica de calcul, necesitatea unor studii speciale de proiectare, sau necesitatea unor .masuri speciale de control al executiei, de urmarlre a comportarii tn exploatare etc.

ANEXA III CONDITII DE LIMITARE A DEPLASARILOR $1 DEFORMATIILOR

, 1. Limitarea deplasarilor sau a deforrnatiilor statice sau dinamice poate sa corespunda con-

siderarii unor stari limita din oricare categorie.

Deplasarille lirnita se evalueaza :

a) din punetul de vedere al capacitatii de deformare fara avariere a elementelor de eonstructie factnd parte din structura :

b) din punetul de vedere al capacitatii de deformare fara avariere a unor elemente de cons-

tructie secundare (pereti despartitori, ferestre etc.); .

c) din punetul de vedere al capacitatii de deformare fara avariere a instalatiilor cu diferite , destina tii ;

d) din punctul de vedere al asigurarii unor conditii corespunzatoare de activitate pentru oameni;

e) din punctul de vedere al asigurarii unor conditii corespunzatoare de functionare a uti-

lajelor ~i aparaturii; -

f) din punctul de vedere al asigurarii unor conditii estetice.

2. Evaluarea deplasarilor sau deformatiilor limita pentru elementele de constructie, sau -constructii din punctele de vedere a ~i b de la pet. precedent se efectueaza adoptlndu-se valori de calcul pentru deformatiile limita ale materialelor de constructie, conform ~ndardelor sau norma-

tivelor de specialitate, sau pe baza unor fundamentari corespunzatoare, .'

3. Evaluarea deplasarilor sau deformatiilor limita in cazul solicitarilor statice sau dina mice din celelalte punete de vedere se face conform standardelor sau normativelor de specialitate, sau pe

. bazaunor fundamentarl corespunzatoare, in functie de natura solicitarilor, dupa destinatia functionala a constructiei.

4. In vederea stabilirii parametrilor ~i metodelor de caleul pentru limitarea deplasarilor ~i deformatiilor, se va proceda in conformitate cu prevederile standardelor ~i riormativelor de specialitate •. sau se vor da [ustificari corespunzatoare.

ANEXA IV

EVALUAREA CAPACITATII PORTANTE SAU A CAPAC I TAT II DE -OEFORMARE A STRUCTURILOR IN STADIUL PLASTIC.

, 1. Prevederile prezentei anexe se aplica tn ea1culul structurilor alcatuite din materiale ca-

pabilede a dezvolta deformatii plastice, tn vederea verificam slgurantei In raport cu starile limits

-tn ca,re pot sa apara astfel de deformatii. ~

" ..

L 1

1 ~ i i

1

~

-~ ;-.

-9

2. In afara unor indicatii speciale, 'prevederile de mal jos se aplica in cazul unor actiuni statice,

..

3. Evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor in stadiul plastic poate sa fie facuta, in Iunctie de natura starilor limita considerate, in una din urmatoarele

ipoteze: .

a) avtndu-se tn vedere utilizarea partiala a capacitatii de deformare plastica (comportarea in stadiul elastoplastic);

b) avindu-se tn vedere epuizarea capacitatii de deformare plastics, prin care 0 parte a structurii sau toata structura se transforma tntr-un mecanism plastic (cedarea structurii).

4. In evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor in stadiul plastic se poate admite ipoteza ca pentru materiale sau pentru sectiunile plastificate, dupa atingerea limitei de curgere, respectiv a sistemului de eforturi Iirnita, comportarea este ideal plastica (cresterea deforrnatiilor materialului se produce fara modificarea tensiunilor, respectiv a sistemului de eforluri de pe sectiune). Aceasta ipoteza se admite daca stnt satisfacute urrnatoarele conditll :

a) cresterea tensiunilor, respectiv a sistemului de eforturi, datorita fenomenului de consolidare, nu are un efect defavorabil asupra cornportarii de ansamblu a structurii;

b) in stadiul in care se evalueaza capacitatea portanta nu sint depasite valorile limita ale

deforrnatiilor, ale materialelor de constructie, .

5. In afara calculelor de evaluare a capacitatii portante sau a capacitatii de deformare stnt necesare verificarl din care sa rezulte ca nu se produc distrugeri locale datorite unor fenomene ca : epuizarea capacitatii de rezisterita a unei bare la forte taietoare sau strapungerea unei placi, pierderea stabilitatii locale sau generale etc.

6. in calcule este necesar sa se tina seama de marirnea deplasarilor tn stadiul de cornportare considerat. Se admite formularea relatiilor de calcul pe schema nedeformata numai dupa 0 prealabila verificarea faptului ca deplasarile tn stadiul de comportare considerat nu due la efecte defavorabile, sau pe baza Indicatiilor unor prescriptii de specialitate.

7. Evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor in stadiul plastic se va face tintnd seama de:

a) gruparile de actiuni stabilite conform prevederilor prezentultii standard;

b) ipoteze justificate de crestere a Intensitatii actiunilor ptna la valorile care corespund stadiului limita considerat in calcule.

8. In cazul solicitarilor dinamice se admite utilizarea, pe baza unor [ustificari corespunzatoare, a unor metode energetice de evaluare acapacitatii portante sau a capacitatii de deformare pentru structurile solicitate in stadiul plastic.

1

ANEXA V CONSIDERAREA IN CALCUL A SCHEMEl CONSTRUCTIEI DEFORMATE

1. In verificarea sigurantei constructiilor este necesar sa se considere schema constructiei deformate de fiecare data, cu exceptia cazurilor tn care neglijarea deformarii nu conduce la dife-

rente impertante fata de comportarea reala, -

\

2. Calculele cu considerarea schemei constructiei deformate trebuie sa perrnita t.

a) considerarea modificarii pozitiei punctelor de aplicare ~i a _ orientarii, ca ~i a intensi-

tatH fortelor exterioare, ca urmare a deformarii constructlei : -

b) considerarea modificarii pozitiei punctelor de aplicare si a orient arii , ca ~i a intensi- .

tatH Iortelor interioare, ca urmare a deforrnarii constructiei, .

3. Considerarea schemei constructiei deformate trebuie sa se Iaca pebaza considerarii stadiului de solicitare corespunzator. De asemenea, la stabilirea ~hemei de calcul, vor fi luate in considerare fenomenele de fluaj sau relaxare, la intensitati defavorabile.

4. In calculul structurilor cu considerarea schemei deformate se admite luarea in considerare a lungimii conventionale de flambaj daca se justifica Iaptul ca deformarea de ansamblu a constructiel nu duce la 0 cornportare a elementelor comprimate sensibil diferita fata de cea presupusa de aceasta metoda. In utilizarea acestei metode se va tine seama de deformabilitatea legaturilor barei (trnbinari, - bare tncovoiate, teren de fundare etc.).

5. In cazurile cind in calcule se amplifica anumite eforturi din elementele comprimate (de regula momentele Incovoietoare) cu un coeficient _ care corespunde flexlbilitatii unui element (fiind determinat eventual pe baza lungimii de flambaj) se vor considera sporuri corespunzatoare ale eforturHor in legaturile acestor bare, ca ~i in elementele - de care acestea stnt legate (elemente tncovoiate, Iundatii, teren de fundareetc.).

6. Pentru elemente1e de constructie sau structurile susceptibile de a suferi deformatii sau deplasari mari (in special placi curbe, structuri spatiale de mare deschidere etc.), este necesara considerarea ordinului real de marime al deplasarilor ~i deformatiilor, neadmittndu-se met ode bazate pe ipoteza deplasarilor mici dectt pe baza unei justificari corespunzatoare,

$T AS· 1010Q/0-75

-10-

!~ 1--_;_--------------;-----------------1

l~:

p~ r,.

,;

:;':f~

I I

1 ~

Elaborat de: MINISTERt)L CONSTRuqIILOR INDUSTRIALE

Institutul de cercetlri in eonstruettt ~i eeonomta eonstruejttlor

Responsabilul proiectului: Dr. Ing. Horea Sandi Redactat final: Institutul Roman de Standardlzare Serviciul constructil ~i materiale de constructii

Ing. Alexandra Cristescu .'

)

Colaboratori :

- Inspectoratul General de Stat pentru Directivare

~i Control in Proiectarea ~i Executarea Constructiilor. - Institutul de constructll din Bucurestl

- Institutul politehnic "Traian Vuia"-Timi~oara

- Institutul de proiectari constructii industriale

- Institutul- de proiectare tehnologlca de uzine ~I

. instalatll metalurgice .

- Institutul deprolectarl transporturi auto, navale ~i aeriene

- Institutul de proiectarl cai ferate

- Institutul ,de studii~i proiectarihidrot.ehnlce

.....;

i

Q)

o M

+

o

"" N

N