ELEMENTE DE CONSTRUCTIE SI STRUCTURI DE

REZISTENTA DIN LEMN

Elementele de constructie sau structurile de rezistenta , diferite ca

forma geometrica , dimensiuni, mod de alcatuire, functiuni etc se obtin prin
asamblarea dupa anumite reguli a diferitelor produse din lemn cu ajutorul
mijloacelor de imbinare. Se pot realiza astfel grinzi cu sectiune simpla sau
compusa, cu inima plina sau cu zabrele, arce, cadre, cupole, bolti, case
integral prefabricate etc.

1. Grinzi cu sectiune simpla sau compusa

Acestea se utilizeaza ca elemente de rezistenta la alcatuirea planseelor

din, ca elemente e acoperis (pane, capriori) sau ca grinzi la poduri. In mod
obisnuit grinzile cu sectiune simpla se considera simplu rezemate. La
deschideri mai mari, in cazul incarcarilor uniform distribuite, pentru
reducerea momentelor incovoietoare si implicit a consumului de material
lemons se recomanda utilizarea grinzilor cu articulatii dispuse la aproximativ
0,15 … 0,20 m din deschiderea grinzii fata de reazeme:

De desenat fig 4.46 pag. 131 Const.

-01-
 Intrucit atit la grinzile cu articulatii, cit si la cele continue momentele
din prima deschidere, pe reazem si in cimp sunt cu 15 … 20% mai mari decit
in deschiderile curente, pe prima deschidere se intareste sectiunea sau se
micsoreaza deschiderea (prin contrafise).
Pentru a putea utiliza grinzi cu sectiune simpla la preluarea unor
eforturi mai mari se poate recurge la reducerea deschiderii prin introducerea
unor elemente speciale, obtinindu-se:

a- grinzi cu subursi;

De desenat fig. 4.47 a pag. 132

b- grinzi cu contrafise;

De desenat fig 4.47 b pag. 132

-02-
c- grinzi cu subursi si contrafise;
 De desenat fig. 4.47 c pag. 132 Constr.

d- grinzi cu subgrinzi.

De desenat fig 4.47 d pag. 132 Constr.

-03-
In cazul unor elemente cu deschideri si incarcari relativ mari la care
grinzile cu sectiune simpla sunt insuficiente atit sub aspectul rezistentei, cit si
al deformatiei se folosesc grinzi continue cu sectiuni compuse realizate din
doua sau mai multe elemente in sectiune, dispuse alaturat sau pe verticala.

De desenat fig. 4.48 pag. 132 C

De desenat fig. 4.49 pag.132 C

-04-
Grinzile cu sectiune compusa , constanta sau variabila, simplu rezemate
sau continue se pot realiza si din scinduri sau dulapi incleiati. Grinzile
realizate din lemn lamelat incleiat, avind intradosul curb si moment de inertie
variabil, datorita avantajelor pe care le prezinta din punctual de vedere
constructive si tehnico-economic, se utilizeaza pe scara tot mai larga la
rezolvarea structurii de rezistenta a acoperisurilor unor constructii civile,
industriale si agricole.

De desenat fig. 4.50 pag. 133 C

In vederea imbunatatirii comportarii lemnului la diverse solicitari (in

special la tensiune din incovoiere), pe baza studiilor privind perfectionarea
tehnologiei de incleiere si de realizare a constructiilor incleiate au aparut si
sau extins elementele armate sau pretensionate din lemn incleiat, utilizate in
special, in acele sectoare sau domenii in care constructiile metalice sau din
beton armat nu sunt eficiente (industria chimica).
Elementele armate se realieaza cu cleiuri pe baza de epoxid, bare de
otel beton obisnuit (circulare sau dreptunghiulare) si au forme ale esctiunii
transversale current utilizate si la elementele obisnuite
-05-
 Dedesenat fig 4.51 pag. 133 C.

Elementele pretensionate din lemn incleiat sau din placaj se realizeaza

dintr-o grinda din lemn lamelat incleiat si tiranti din otel obisnuit sau de
calitate superioara, in functie de marimea deschiderii si destinatia
constructiei.

De desenat fig. 4.42 pag. 133 C.

-06-
2. Grinzi cu inima plina

In functie de sortimentele de material lemnos si de mijloacele de

imbinare utilizate, grinxile cu inima plina pot fi realizate cu inima din
scinduri incrucisate sau din placaj.
 Grinzi cu inima plina din scinduri incrucisate. Se
folosesc la acoperisuri cu panta redusa (p ≤ 10%) si la deschideri relativ mici
(6 …12 m). Pot fi de forma:
- dreptunghiulara;

De desenat fig. 4.53 a pag. 134 C.

- trapezoidala cu doua pante;

De desenat fig. 4.53 b pag. 134 C.

-07-
- trapezoidala cu o panta.
 De desenat fig. 4.53 c pag. 134 C.

Inaltimea grinzilor depinde de deschidere si de forma: astfel, inaltimea

maxima h a grinzilor cu talpile paralele, a celor trapezoidale cu o singura
panta la mijlocul deschiderii, iar a celor cu doua pante la l/ 4 din deschidere,
se ia de cel mult 1/9 din deschidere. Inaltimea la reazem h′ la grinzile
trapezoidale cu doua pante si inaltimea minima h′ la grinzile prapezoidale cu
o singura panta trebuie sa fie cel putin ½ din inaltimea grinzii la mijlocul
deschiderii. In cazul unei inaltimi mai mici pe reazem, asezarea cuielor in
panoul de la reazem este mai greu de realizat si rigiditatea grinzii se
micsoreaza mult.
Elementele principale ale grinzii sunt: talpile, inima si nervurile de
rigidizare. Talpile si nervurile se fixeaza de inima cu ajutorul cuielor.
Talpile grinzilor se executa din scinduri sau dulapi de aceeasi sectiune,
cu grosimea de 3,8 … 5,8 cm si latimea de 15 … 22 cm. Inima se realizeaza din
doua rinduri de scinduri, inclinate fata de talpa inferioara sub un unghi de 30
… 45º. Grosimea scindurilor inimii este de 1,8 … 2,4 cm, iar latimea de cel
putin 15 cm; in cazul unei latimi mai mici a scindurilor, numarul rosturilor
inimii creste si, ca urmare, creste si numarul cuielor care nu lucreaza.
-08-

De desenat fig. 4.54 pag. 135 C.

 Nervurile intermediare de rigidizare se monteaza la distanta de 1/8 … 1/10
din deschidere; grosimea lor este aceeasi cu grosimea scindurilor talpii, iar latimea,
de doua ori mai mica.
Nervurile de rigidizare de la reazeme constau din fururi si eclise cu
aceeasi sectiune ca si scindurile talpii. Rolul nervurilor este sa mareasca
rigiditatea inimii si sa distribuie incarcarea locala intre talpa superioara,
inima si talpa inferioara.
Imbinarea de prelungire a talpii superioare supusa la compresiune se
face cap la cap, iar pentru asigurarea rigiditatii in planul grinzii, talpile se
acopera cu doua eclise fixate cu buloane de stringere. Imbinarea talpii
inferioare se realizeaza de obicei la mijlocul deschiderii grinzii (unde
eforturile de lunecare sunt mici) prin intermediul a doua eclise si o furura
care se fixeaza de talpa cu buloane sau cuie cu diametre mari (diametrul
tijelor si numarul lor rezulta din calcul). Marginea inimii intrerupte se fixeaza
de talpa cu ajutorul unor rigle speciale, imbinate cu cuie, de inima si talpi.
-09-

De desenat fig. 4.55 pag. 135 C.

 Grinzile cu inima plina din scinduri incrucisatepreiau solicitarea de
incovoiere din incarcarile exterioare prin eforturi normale care apar in talpi,
iar inima lucreaza la eforturi de lunecare

De desenat fig. 4.56 pag. 136 C.

-10-
Dimensionarea talpilor grinzii in sectiunea de efort maxim se face la
solicitarile: T = C = M/ho;
- talpa intinsa se verifica cu relatia:
T
бef = —— ≤ бet, [N/mm²];
Anet
- talpa comprimata se verifica cu relatia:
T
бef =—— ≤ бac [N/mm²].
Aφy
in care:
T si C sunt eforturile de tensiune, respectiv de compresiune din
talpi, in N;
 M – momentul incovoietorin sectiunea considerata, in Nmm;
ho-distanta intre axele talpilor, in mm;
Anet – aria neta a talpii comprimate, in mm²;
Aφy – coeficientul de flambaj in raport cu axa y.
Pentru determinarea coeficientului de flambaj, trebuie avute in vedere
urmatoarele considerente:
- talpa comprimata nu-si poate pierde stabilitatea in planul grinzii, fiind
impiedicata de prinderea de inima prin cuie care lucreaza la solicitarile
obisnuite ale imbinarilor cu tije (incovoiere si strivire);
- in plan perpendicular pe planul grinzii insa, iesirea din plan a unei
scinduri a talpii nu este impiedicata, cuiele lucrind in acest caz la smulgere.
Lungimea de flambaj se considera distanta dintre pane, care trebuie prinse de
talpa superioara in mod corespunzator; daca distanta intre pane lf
indeplineste conditia lf ≤ 25 tt, talpa poate fi vderificata la compresiune
simpla.
La dimensionarea talpii intinse se parcurg urmatoarele etape:
- se determina incarcarile, momentul incovoietor si forta taietoare;
1 1
- se alcatuieste grinda pe criterii constructive luind h = —— ∙ ∙ ∙ ——
7 9
din l;
- se aleg elemente pentru talpi din sortimentul standardizat si se verifica
sectiunile alese.
-11-
Calculul inimii se face la solicitarea de lunecarece apare intre talpa si
inima. Considerind lunecarea L pe un metru liniar aceasta determina aparitia
unor eforturi de compresiune in scindurile inimii de pe o directie si a unor
eforturi de intindere in cele de pe cealalta directie.
Cuiele care prind inima de talpa preiau eforturile de lunecare ce apar
intre inima si talpa in timpul incovoierii; lunecarea se determina pe unitatea
de lungime a talpii cu relatia:
QxS
L = ——— ,
I
unde:
L este lunecarea dintre inima si talpa pe un metru, in N/m;
Q – forta taietoare in sectiunea considerata, in N;
S – momentul static al sectiunii care luneca, in mm³;
I – momentul de inertie al sectiunii in raport cu centrul de greutate, in
mm³.
 Numarul de cuie pe unitatea de lungime, luind in consideratie doua
sectiuni de forfecare se stabileste cu relatia:
L
ncuie ≥ ————————,
cui
2 x 0,8 x T
cap
cui
unde: T este efortul capabil
cap