TULBURARILE DE

CONDUCERE
CONDUCEREA IMPULSULUI LA NIVELUL CORDULUI

Nodulul SA (postero-superior în AD,

frecvența descărcărilor 60-90/min, viteza
propagării impulsului 0,5m/sec)

Nodulul AV ( în planșeul AV lângă septul

interatrial, cu forma de 9 cu capul spre atriu,
viteza propagării impulsului 0,05m/sec)

Fasciculul His

Ramurile fasciculului His ( viteza de

propagare a impulsului 2m/sec)

Rețeaua Purkinje (viteza de propagare

a impulsului este 4 m/sec)
PRINCIPALII VECTORI AI
DEPOLARIZARII NORMALE
•  PQ/PR= 120-200msec (3-5 pătrățele mici) reprezintă
întârzierea stimulului electric la nivelul joncţiunii atrio-
ventriculare, poziţia sa fiind izoelectrică

Se măsoară de la debutul undei P până la

debutul QRS
 TULBURARILE DE CONDUCERE
Reprezinta intarzierea in conducerea undei de depolarizare la nivelul
uneia sau mai multor cai de conducere preferentiale.

CLASIFICARE:
1.  Intra-atriale:
•  fasciculare si sino-atriale
2.  Atrioventriculare: Blocurile AV
•  BAV gradul 1
•  Bav gradul 2
•  BAV grad III sau Disociatia atrio-ventriculara
3.  Blocurile intraventriculare
•  Blocurile majore:
•  BRS: blocul major de ramura stg
•  BRD: blocul major de ramura dr.
•  Blocurile fasciculare:
•  BFSA – blocul fascicular anterior stg
•  BFSP – blocul fascicular stg posterior
 MODIFICARI ALE INTERVALULUI PR
(normal: 0.12-0.20 s)
PR scurt < 0.12s
Sdr de preexcitatie:
1. Sdr. WPW (Wolff-Parkinson-White) :
cale accesorie (fascicului "Kent”)
conecteaza AD de VD sau AS de VS,
determinand activarea precoce a
ventriculilor (unda delta) si scurtarea
intervalului PR.
2. Sdr. GL (Lown-Ganong-Levine): cale
accesorie care ocoleste nAV legand AA
direct de fasciculul Hiss; rezulta o excitare
precoce a VV fara unda δ (activarea VV se
petrece normal).
Dg diferential PR scurt:
1.  Ritmuri jonctionale cu activare AA
retrograda (P inainte de QRS cu PR
scurt, sau P inclus in QRS sau dupa
QRS)
2.  Ritm ectopic cu focar in apropiere de nAV
3.  Varianta normala
PR>20 s
Blocuri atrio-ventriculare:
1. Gradul I (PR constant)
–  Intarzierea conducerii intra AA (rar)
–  Conducere prea lenta in nAV (cel
mai frecevnt)
–  Conducere prea lenta in fasc. His
(rar)
2. Gradul II (PR normal sau prelungit; unele
unde P nu sunt conduse)
–  Tip I (Wenckebach): crestere
progresiva PR pana cand o unda P
nu mai este condusa (modif can Ca
din nAV
–  Tip II (Mobitz): Intervale PR fixe si
unde P care nu sunt conduse
(modif can Na din fasc Hiss si rr)
3. Gradul III si Disocierea AV: undele P si
complexele QRS sunt disociate. Unele
intervale PR pot fi prelungite.
Sdr. WOLF PARKINSON WHITE

UNDA δ PR
(DELTA) scurt
 INTERVALUL PR PATOLOGIC

Sindromul Wolff–Parkinson–White

Sindromul Wolf Parkinson White

O depolarizare de pe traseul de ritm
V2 demonstrează aspectele
caracteristice ale sindromului WPW.
Observați unda delta caracteristică
(deasupra liniei albastre), intervalul
PR scurt (linia roșie) de 0.08
secunde, și complex QRS larg (linia
verde) de 0.12 seconds
Cale accesorie (Fasciculul
Kent) permite activarea
precoce a ventriculului (unda
delta și interval PR scurt)
BLOCURILE ATRIO-VENTRICULARE
BAV grad 1 = Alungirea intervalului PR (PQ) peste
limita superioară a normalului (0,20 sec la adult), fiecare
undă P fiind urmată de complexul QRS corespunzător

Intervalul PR constant dar

PR > 0.20 s
orice P este urmat de un complex QRS
Cauze : organice (leziune), tulburari vegetative (tonus vagal crescut)
INTERVALUL PR PATOLOGIC

Bloc atrio-ventricular de grad I

Complexele QRS sunt precedate de unde P dar intervalele PR sunt alungite (>5
pătrate mici) dar constante.
BLOC AV GRAD I
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR DE GRAD II

Din totalitatea activărilor atriale, o parte nu se

transmit miocardului ventricular determinand un
ritm de bază (ventricular) neregulat

- rata de conducere - exprimă raportul dintre

numărul total de activări atriale (P) şi cele care
se transmit la ventriculi (QRS).

- rata de blocare - exprimă numarul de activări

atriale ce nu sunt conduse.
 Tipuri de blocuri AV gradul II

•  Mobitz I (perioadele Luciani-Wenckebach) -

alungirea progresivă a conducerii AV, pana la
blocarea unui stimul atrial, după care ciclul se reia,
fenomenul repetându-se periodic.
forma cea mai comună a BAV grad II

•  Mobitz II: Blocarea izolată sau sistematizată a unui

stimul atrial, neprecedată de încetinirea progresivă
a conducerii stimulilor anteriori – rezultă bradicardie,
cu scăderea DC. Apariţia unei unde P blocate, fără
modificarea prealabilă a intervalelor PR
 BAV grad II – tip I
Intervalul PR (PQ) se alungeşte progresiv până când unda P nu mai este
urmată de un complex QRS (P blocat)
•  După o pauză, intervalul PR îşi reia valoarea sa iniţială şi secvenţa se
repetă.
•  Undele P au o succesiune regulată
•  Intervalele R-R sunt mari, dar mai mici decât dublul intervalului R-R de
bază
 INTERVALUL PR PATOLOGIC

Bloc atrio-ventricular de grad II tip Mobitz I

1. Tip Mobitz I sau Wenckenbach

Prezintă ciclitate, primul interval P-R este de obicei normal. Cu fiecare bătaie se
alungește intervalul PR până când o undă P nu va mai fi urmată de complex QRS.
Poate fi asimptomatic.
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ I)
 Criterii de dg BAV grad II tip Mobitz I:
•  variabilitatea intervalului P-R (clasic, alungirea lui) înaintea
undei P blocate
•  relaţia de proporţionalitate inversă între intervalul RP şi PR
(cu cât intervalul RP este mai scurt, cu atât intervalul PR
este mai lung)
•  intervalul P-R cel mai scurt este cel care urmează imediat
pauzei
Cauze: Medicație, ischemie arteră coronariană dreaptă
BAV grad II tip Mobitz I (perioadele Luciani-Wenckebach)
BAV grad II tip Mobitz II

- Blocarea izolată sau sistematizată a unui stimul atrial,

neprecedată de încetinirea progresivă a conducerii
stimulilor anteriori – rezultă bradicardie, cu scăderea DC.

-  apariţia unei unde P blocate, fără modificarea prealabilă

a intervalelor PR
 BAV grad II tip Mobitz II

Intervalul PR constant
Intervalul RR, care cuprinde unda R blocata, este
dublul intervalelor R-R de baza
Raportul intre activarile atriale si cele ventriculare
poate fi de 3:2, 4:3 (cel mai frecvent), 5:4, etc
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ I)
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ II)
 IMPORTANTA DIFERENTIERII
INTRE BLOCURILE AV DE GRAD II

•  Blocul Mobitz I este datorat de obicei blocarii conducerii in

portiunea superioara a nodului AV. IN mod tipic este tranzitorie
si benigna si rareori progreseaza la BAV III.

•  Blocul Mobitz II se datoreaza de obicei blocarii conducerii sub

nodul AV, in faciculul His. Desi mult mai rara decat Mobitz I,
este mult mai severa, semnificand o boala cardiaca mai severa
cu progresie spre BAV III.

•  Tratamentul pentru blocul Mobitz I nu este de cele mai multe ori

necesar, in timp ce pacientii Mobitz II ajung deseori purtatori de
pacemakeri.
 BAV DE GRAD “INALT” sau“AVANSAT”

•  blocarea a două sau mai multor impulsuri atriale

consecutive.
•  undele P blocate sunt mai numeroase decât cele
conduse.
•  bătaia condusă la ventricul -“captură ventriculară”.
•  raport mare al blocării conducerii AV (3/1; 4/1; 5/1; 6/1).
•  ritmul undelor P este constant,
•  intervalul P-R pentru bataia condusa este acelaşi
•  intervalele R-R sunt multipli ai intervalului P-P.
BAV gradul III
BAV gradul III: AA si VV sunt controlate de pacemakeri
diferiti (este o forma de disociere AV completa)
•  QRS inguste sugereaza faptul ca pacemaker-ul
ventricular este situat in jonctiune si ca blocarea
conducerii este proximal de bifurcatia fasciculului
Hiss
•  QRS largi indica faptul ca focarul ritmului de
“scapare” este situat in ventriculi.
SEDII POSIBILE ALE LEZIUNII IN BAV III
 BAV III - criterii EKG:
•  undele P se succed regulat, ritmic, cu frecventa variata
•  complexele QRS se succed ritmic, regulat, cu o frecventa
mai mica decat cea a undelor P
•  intre succesiunea undelor P si cea a complexelor QRS nu
este nici o relatie constanta, repetabila
•  undele P – sunt localizate inainte de QRS, suprapuse
peste QRS, sau dupa QRS
INTERVAL PR PATOLOGIC

Blocul atrio-ventricular de grad III ( blocul complet)

Nu există relație între undele P și complexele QRS

Un pacemaker accesor din camerele inferioare vor activa ventriculii-
ritm de scăpare.
Frecvența atrială= 60-100/min. Frecvența ventriculară este dată de un
focar ventricular. Frecvența atrială și cea ventriculară sunt regulate.
BLOC AV GRAD III
DISOCIAȚIA ATRIO-VENTRICULARĂ
 DISOCIEREA ATRIO-VENTRICULARA
Disocierea AV poate fi:
–  Completa – identica cu BAV III, AA si VV se
depolarizeaza/repolarizeaza independent
–  Incompleta – exista o captare intermitenta retrograda
(pacemaker in ventricul) si anterograda (pacemaker in
atriu)
MECANISME DE PRODUCERE:
1. Incetinirea ritmului pacemakerului sinusal si preluarea
automata a functiei de pacemaker de catre un focar ectopic
2. Accelerarea unui pacemaker peste frecventa ritmului
sinusal
3. BAV gradul 2 sau 3 cu ritm de scapare jonctional sau
ventricular
DISOCIEREA AV
Incetinirea ritmului pacemakerului sinusal si
preluarea automata a functiei de pacemaker
de catre un focar ectopic
 DISOCIEREA AV

•  Accelerarea ritmului unui

pacemaker peste
frecventa ritmului sinusal
•  Din cand in cand prin
stimularea atat sinusala,
cat si din focarul ectopic
apar ritmuri de fuziune
ANALIZATI MODIFICARILE ECG
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE
INTRAVENTRICULARĂ

Fasciculul His se divide in:

•  ramura dreapta,
•  ramura stg care se imparte in
–  fasciculul antero-superior stâng şi
–  fasciculul postero-inferior stâng.
Fiecare fascicul poate fi blocat complet, rezultând blocurile unifasciculare:
–  bloc de ramura dreaptă (BRD),
–  bloc de ramură stângă (BRS),
–  hemibloc anterior stâng (HBAS) şi
–  hemibloc posterior stâng (HBPS).
Blocurile se pot asocia între ele rezultând blocuri bifasciculare.
Blocul complet trifascicular echivalează cu blocul AV complet subhisian
FIZIOLOGIE
•  Depolarizare septala
•  Depolarizare ventriculară

FIZIOPATOLOGICE
–  Ventricul blocat – se activează cu întârzâiere, din alt punct,
–  Ventricul neblocat – se activează normal,
–  ATS-activarea trans-septală – transmiterea undei de la
ventriculul neblocat la cel blocat
BRS apare prin intarzierea/blocarea conducerii in sistemul de conducere
intraventricular stg, incluzand ramuri principala stg, ambele fascicule, sistemul de
conducere distala a VS, sau, mai rar, fibrele fasciculului His care se constituie
ramura principala stg. → reorganizare extensiva a activarii si repolarizarii VS. →
modificari majore ale QRS si ST-T.
MOMENTELE DEPOLARIZARII VENTRICULARE
TRANSMITEREA NORMALA A
DEPOLARIZARII ATRIALE
TRANSMITEREA NORMALA A
UNDEI DE DEPOLARIZARE
TRANSMITEREA NORMALA A
UNDEI DE REPOLARIZARE
 CONSECINTE ELECTROFIZIOLOGICE
ALE BLOCULUI DE RAM

Durata complexului QRS crește

(0,16-0,18s)
ST-T prezintă deviere secundară,
atât ca orientare cât și ca formă
Imaginea directă a blocului se obține
în derivațiile a căror ax de
înregistrare are aceeași orientare cu
a ventriculului blocat
BRD în V1, aVR
BRS în DI, aVL, V5 și V6 și ST-T
este negativ
Devierea de ax
COMPLEX QRS în blocurile de ramură

BRS BRD
activarea indirectă face ca ventriculul stâng să acivarea indirectă face ca ventriculul drept
se depolarizeze mai târziu decât cel drept. să se depolarizeze mai târziu decât cel
stâng
Complexe QS sau rS in V1 - în formă de W Complexe rSR’ în V1 – în formă de M
Complex RsR' in V6- în forma de M Unda S în V6 - în formă de W

Mnemotehnic: WILLIAM Mnemotehnic: MARROW

 BRS: MECANISME
•  Activarea initiala septala apare tipic pe latura dreapta a
suprafetei septale. → activare de la dreapta la stg a
septului, → absenta undei q normale
•  Locul si momentul activarii portiunii stg a septului in BRS
este variabila:
–  Uneori activarea precoce a portiunii stg apare la nivel inalt de-a
lungul septului, la distanta de sistemul de conducere stg. → activare
trans-septala.
–  In alte cazuri, activarea precoce a portiunii stg apare in portiune
medie a septului chiar inainte de de FPS → activare prin conducere
incetinita in sistemul de conducere a VS mai degraba decat o
transmitere transseptala.
–  1/3 din pacientii cu BRS au o activare a septului aproape normala →
bloc cu localizare periferica
 BRS: MECANISME
•  Dupa activarea septului, e nevoie de încă 40 de msec pentru a se
produce activarea peretelui endocardic a VS (durata totală a activării VS
poate ajunge la 180 msec, depinzând de starea functionala a ramurii
stg și a sistemului Purkinje) → complex QRS prelungit

•  Activarea peretelui liber al VS apare la sfârșitul complexului QRS. După

ce începe activarea VS, ea se extinde relativ normal spre peretele
inferior și apoi spre pereții laterali, către baza inimii.

•  Propagarea depolarizării în BRS se realizează prin fibrele musculare de

lucru mai mult decât prin sistemul specializat de conducere →
propagare lenta.

•  Acest mod de activare este în contrast cu patternul multicentric de

activare observat în condiții normale.
 ST-T DISCORDANT IN BRS

Pattern ST-T discordant este rezultatul gradientelor de repolarizare

transventriculare.
In BRS, VD este activat și se repolarizează mai devreme decât VS →
vectorii de repolarizare sunt direcționați de la stg spre dreapta
→ unde ST-T pozitive la nivelul VD și
→ unde ST-T negative la nivelul VS.
Acești gradienți transventriculari joacă un rol minor în timpul conducerii
normale datorită activării simultane a mai multor regiuni care anihillează
forțele care ar putea produce gradientii.
Cu un fascicul major blocat, activarea este secvențială și această anihilare
este redusă.

Pentru ca modificarea undelor ST-T în BRS este generată de anomalii

de conducere, sunt denumire anomalii secundare de fază terminala,
spre deosebire de anomalii ST-T produse de afectarea directă a
procesului de repolarizare (anomaliile primare).
BLOCUL MAJOR DE RAMURĂ STÂNGĂ
Ramura stanga a fasciculului His este
blocata

Exagerarea asincronismului depolarizării

miocardului ventricular
Ordinea de depolarizare este normala
Repolarizrea se realizează complet
desincronizat, primul teritoriu miocardic
ventricular complet repolarizat fiind
peretele liber drept
DEPOLARIZAREA VS IN BRS
•  ca urmare a întârzierii marcate a
activării ventriculului stâng se
scurtează etapa depolarizării
simultane a celor doua mase
ventriculare.
BRS
 BRS – CRITERII DE Dg.
Durata QRS> 0.12s in toate derivatiile
Fortele de depolarizare terminale ( a 2-a jumatate de QRS) sunt
orientate spre stg si post datorita faptului ca VS este depolarizat tardiv
fata de VD.
Rezulta:
S tardive in V1 (semn al fortelor posterioare)
R tardiv in DI, avL si V6 indicand fortele indreptate spre stg
QRS in DI, avL si V6 monofazice (fara q initial sau s-terminale). Aspectul
este de R sau RR´. Prezenta q in aceste derivatii poate fi semn de
necroza.
Raportul R/S - normal (>1) în toate derivaţiile datorită păstrării
succesiunii dreapta-stanga de activare ventriculară.
Tulburari secundare de repolarizare:
T negativ in derivatiile stg
T pozitiv in derivatiile dr
 1.Durata QRS -crescută (0,13-0,18 sec) în toate
cele 12 derivaţii.

BRS 2.Raportul R/S normal (>1) în toate derivaţiile

datorită păstrării succesiunii dreapta-stanga de
activare ventriculară.

3.Aspectul complexelor ventriculare:

•  QS sau qrS în derivaţiile V1-V2
•  RR’ sau rR’ în derivaţiile DI, aVL, V5-V6.

4.Faza terminală (ST-T) -modificări de tip depresia

segmentului ST şi inversarea undei T de partea
blocajului (derivaţiile stângi).

5.Axa QRS- orice valoare

6. Amplitudine sub 15 mm

7. Lipsa undei q in deriv stg

8. TADI – 0,06 sec

 BRS

OBS. Un bloc incomplet de ram stg poate apare in HVS cu evolutie

indelungata si se caracterizeaza prin durata intre 0.11-0.12 s, iar
modificarile de repolarizare pot fi mai putin pregnante.
BRS
 BLOCUL MAJOR DE RAMURA
DREAPTĂ (BRD)
Ramura dreapta a fasciculului
His este intrerupta complet

Primul ventricul care se

depolarizeaza este ventriculul
stâng (contrar normalului)

DEPOLARIZAREA -VD se
activeaza într-o a doua etapă
prin transmiterea undei de
excitaţie dinspre stânga spre
dreapta – de 10x mai lent
decat in mod normal
ACTIVAREA VD IN BRD
•  Depolarizarea septului – normala (r in
V1)
•  Depolarizarea peretilor ventriculari –
intarziata (inregistreaza in V1 unda S)
•  Depolarizarea VD tardiva a VD (R´in
V1)
Repolarizarea se realizează de
asemenea, desincronizat, conform
principiului că primul teritoriu activat
este primul repolarizat.
Apar modificări secundare de fază
terminală în derivaţiile V1-V2
(depresia segmentului ST şi
inversarea undei T)
REPOLARIZAREA VD IN BRD
Repolarizarea se realizează de asemenea,
desincronizat, conform principiului că
primul teritoriu activat este primul
repolarizat.
Apar modificări secundare de fază terminală
în derivaţiile V1-V2 (depresia segmentului
ST şi inversarea undei T)
 BRD
•  IMAGINI DIRECTE

–  V1, V2, DIII, aVR,

•  IMAGINI INDIRECTE

–  V5, V6, DI, aVL,

BRD
 BRD – CRITERII DE Dg.
Durata QRS> 0.12s
Fortele de depolarizare terminale ( a 2-a jumatate de QRS) sunt
orientate spre dr si ant datorita faptului ca VD este depolarizat tardiv,
dupa VS.

Rezulta:
RR´(de obicei rSR´ ) in V1 (semn al fortelor tardive orientate spre
anterior)
S terminal in DI, avL si V6 indicand fortele indreptate spre dr
R terminal in aVR indicand fortele indreptate spre dr

Tulburari secundare de repolarizare:

T negativ in derivatiile dr (V1)
T pozitiv in derivatiile stg (DI, avL, V6)
Axul QRS e de obicei in limite normale. O deplasare spre dr
sau stg poate fi semn de blocuri fasciculare
BLOCUL MAJOR DE RAMURA
DREAPTĂ
BLOCUL MAJOR DE RAMURA
DREAPTĂ
 BRD

Un BRD incomplet are o durata a QRS intre 0.10-0.12s.

De cele mai multe ori este o varianta a normalului, dar poate fi asociat HVD.
BRD incomplet – CRITERII ECG
•  Durata normală, maxim 0,11 s
•  Imagine in V1- rSr” sau rsR”
–  R” – sub 7 sau sub 10 mm, daca exista si HVD
•  Imagine normala in V6
•  Deflexiune intrinsecoida – de la inceputul
depolarizarii ventriculare pana la varful
ultimei unde pozitive < 0,05” in V1
•  De cele mai multe ori este o varianta a
normalului, dar poate fi asociat HVD.
 BFSA
In mod normal, fasciculul anterior stg activeaza precoce portiunea antero-
superioara a VS. Existenta unei blocari a acestei ramuri face ca depolarizarea
portiunii antero-superioare sa fie intarziata → in prima parte a depolarizarii
ventriculare apar forte de depolarizare inferioare si posterioare mai mari
(nebalansate) decat cele antero superioare (care vor aparea cu intarziere).
→ pattern rS in deriv inf (DII si DIII) si qR in derivatiile stg (DI, aVL)
Cea mai frecventa forma de tulburare de conducere
•  Ax QRS deplasat la stg: -45 pana la -90°
–  rS in DII, DIII, aVF
–  S in DIII > S in DII
–  R in avL > R in aVR
–  q mici in DI si aVL
–  R max in aVL si > 0.04s
•  QRS < 0.12s
•  Zona de tranzitie in precordiale deplasata la stg
Poate mima voltajul de HVS in aVL sau masca voltajul de HVS in V5,6
CONSECINTELE INTRERUPERII CONDUCERII PRIN
FASCICULUI ANTERIOR STG SI POSTERIOR STG
BFSA
 BFSA
•  Afectarea BFSA este frecventa pentru ca structura acestui
fasciul e foarte delicata.
•  Apare in:
–  Afectiuni coronariene – este un risc mai mare de moarte subita
–  IMA, in special ocluzia coronarei descendente ant stg
–  HVS
–  Cardiomiopatie hipertrofica si dilatativa
–  Boli cardiace degenerative
–  Descoperirea unui HBSA cu complexe rS in II, III, si aVF pot
masca undele Q intr-un IMA inferior
BFSA
BFSP
•  BFSP e mult mai rar decat BFSA,
deoarece are o structura mult mai groasa.
•  Intarzierea conducerii prin fasciculul
posterior stg → activarea peretelui antero-
superior stg urmata de activarea peretelui
infero-posterior → initial forte antero-
superioare carora nu li se opun forte
infero-posterioare, urmate de de forte
tardive infero-posterioare →pattern rS in
Di si aVL si qR in DII si DIII.
•  Pot aparea in orice tip de patologie
cardiaca
 BFSP
Izolat, este o forma foarte rara de tulburare de
conducere
•  Ax deviat la dr > 110°
–  rS in DI
–  qR in DII, DIII, aVF
–  R in DIII > R in DII
•  QRS< 0.12 s

ESTE OBLIGATORIE EXCLUDEREA INITIALA A ALTOR CAUZE DE

DEVIERE AXIALA DREAPTA:
•  Cord pulmonar
•  TEP
•  HTP
BFSP
 BLOC BIFASCICULAR= BRD+ BFAS
Cel mai frecvent se asociază BRD cu HBAS.
datorita vascularizarii r. dr. si fasc. ant-sup al r.stg de
catre coronara stg.
Activarea inimii se va face numai prin intermediul
fasciculului postero-inferior.
1.  Se activeaza initial septul stang prin fasc. postero-
inferior → vector orientat de la stanga la dreapta →
Se inscrie o unda r in precordialele dr si unda q in
precordialele stg.
2.  In continuare se activeaza normal zona post-inf VS si,
din aproape in aproape, zona ant-sup, ultima
determinand orientarea vectorilor de la dreapta la
stanga, inapoi si in sus. Acest al doilea moment al
depolarizarii va provoca o deviere a axei QRS mult la
stanga.
3.  Depolarizarea VD: excitatia vine tot din fasc. PI → al
treilea moment vectorial orientat de la stg spre dr. →
Se va inregistra o deflexiune pozitiva terminala in
precordialele dr (R´) si o deflexiune neg. larga in
precordialele stg→ cresterea depolarizarii |> normal.
 BLOC BIFASCICULAR= BRD+ BFAS

Cel mai frecvent se asociază BRD cu HBAS.

datorita vascularizarii ramurii drepte si fasciculului
antero-superior al ramurii stangi de catre coronara
stanga.

Cea mai frecventă cauza este ischemia difuză care

afectează ambii ventriculi: IMA, cardiomiopatii, HTA

La 2 ani de la apariție aprox 20% din cazuri manifestă și

aspecte pe fasciculul posterior= bloc complet !!!!
necesită peace maker
•  Caracterele ECG pot fi ușor deduse dacă se adună
semnele de BRD cu HBAS sau dacă la un BRD se
adaugă o axă mult deviată la stânga la debutul
complexului QRS. Prin BDR se vor explica următoarele
semne:
-  Creșterea duratei QRS
-  Creșterea duratei deflexiunii intrinsecoide în
precordialele drepte
-  DAD apreciind partea terminală a QRS
-  Modificările secundare ale repolarizării

Prin HBAS se explică numai:

-  Hiperdevierea axială stângă apreciată pe debutul
depolarizării
-  Prezența undelor q în DI, aVL și eventual în precordialele
V5-V6 este comună ambelor anomalii
BLOC BIFASCICULAR= BRD+ BFPI
•  Formă mai rară deoarece fasciculul
posterior primește adesea sânge din
ambele coronare.
•  Se poate vorbi de această formă când
BRD are deviere acccentuată a întregii
depolarizări, mult peste 120°
BLOCURILE TRIFASCICULARE
•  HBAS asociat cu BRD la care se adaugă o
tulburare de conducere și pe fasciculul
postero inferior de gradul I sau II
•  HBPI asociat cu BRD și BAV de grad I
sau II

Și în aceste două situații se păstrează

legatura atrio-ventriculară. Trecerea către
blocul de gradul III atrio-ventricular este
oricând posibilă