CLEPSIDRA ALBASTRA

Anul 1 Numărul 9 IULIE 2007 apare bilunar

clepsidra_albastra@yahoogroups.com C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

ISSN 1842-9513
6

CLEPSIDRA ALBASTRA 2 NR. 9/IULIE 2007

ISSN 1842-9513

***

Copyright ® 2007

Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta

revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un
mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris,
al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de
suflet”.

***

Fondatori:
Carmen Moraru
natura_si_culoare@yahoo.com

Roxana Velea
perla_neagra_2007@yahoo.com
6

CLEPSIDRA ALBASTRA 3 NR. 9/IULIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRĂ
Revista ta de suflet
Anul 1 Numărul 9
Echipa de redacţie:

Redactor şef:
Carmen Moraru - natura_si_culoare@yahoo.com
Redactor-şef adjunct:
Roxana Velea - perla_neagra_2007@yahoo.com

Redactori: Foto:
Carmen Moraru
Mihai Costin Vasile Kuron
Popescu V.
Atman Ioana Luiza Vlad
Călugărul Alb Video:
Vasile Kuron Carmen Moraru
Alice
Cosmin Haiduc Tehnoredactare computerizată:
Stradivarius Carmen Moraru -
Ioana Luiza Vlad natura_si_culoare@yahoo.com
Clarissa
Marius Florescu Administrare resurse internet:
Mirela Simonescu Carmen Moraru -
Arcturian7 natura_si_culoare@yahoo.com
Adina Constantinidi
Cristina Dumitrascu

clepsidra_albastra@yahoo.com
http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/
C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca

CLUJ-NAPOCA
IUNIE 2007
www.clepsidraalbastra.home.ro
CLEPSIDRA ALBASTRA
EDITORIAL
CONCERT NOCTURN
Cocosul. Este o specie de curte foarte
raspandita la noi. In noaptea aceea a cantat.
Nu de trei ori ca si atunci cand s-a lepadat
Iuda de Isus, ci a doinit toata noaptea. Mi-a
inspirit atat de multa prospetime si
splendoare. M-a incarcat energetic. Avea un
“glas” atat de frumos!
Cateva zile mai devreme asistasem la o
procesiune cu lumanri aprinse in jurul
Bisericii Sfanta Fecioara Maria din cartierul
Grigorescu. Era in jur de 22.30 si se lasease
intunericul. A fost ceva cu totul deosebit.
Imi amintea de procesiunile din Sfanta
Noapte a Invierii Domnului Nostru Isus
Hristos, cand toata omenirea canta “Cristos
ainviat din morti/Cu moartea pe moarte
calcand/Si celor din morminte/Viata
daruindu-le”.
Dupa sfintirea lumanarilor si reinoirea
legamintelor facute la botez (care au facut
parte dintr-un program special de exercitii
spirituale menit sa faca o trecere in revista
amisterelor de Lumina), oamenii au iesit din
biserica si au facut inconjorul ei, oprindu-se
la Statuia Fecioarei Maria. Era un peisaj
mirific. De data aceasta lumanarile aprinse
si sfintite simbolizau Lumina spirituala,
Lumina Raiului.
Intamplator sau nu, in timpul
procesiunii, de pe Cetatuie (care se afla in
vecinattea bisericii) se vedeau focuri de
artificii. Se sarbatorea ceva acolo. Dar ceva
sesarbatorea si in inimile credinciosilor. Un
foc de artificii divin.
Carmen Moraru
4 NR. 9/IULIE 2007
EXPERIENŢE INEDITE
NUNTA DE AUR
Sa iubesti... Sa iti unesti destinul cu al
altcuiva... Sa pornesti pe un drum alaturi de
persoana iubita, sa-i fii alaturi la bine si la
rau, pana cand moartea va va desparti. Ce
poate fi mai frumos decat asta? Si – 50 de
ani mai tarziu – sa poti privi in urma fara
regret si sa iti amintesti cu bucurie de toate
lucrurile frumoase pe care le-ai realizat.
Finalul lunii iunie a marcat la Cluj
implinirea unei jumatati de secol de
casnicie, o jumatate de secol in care Domnul
Vasile si Doamna Vilhelmina Kuron au fost
alaturi la bine si la rau si au oferit toata
dragostea din inima baiatului lor Vasile.
Pentru a marca aest eveniment unic in
felul sau, pentru ca nu multora dintre noi ne
este dat sa traim a cincizecea aniversarea
casatoriei sau sa fim martorii aniversarii a
cincizeci de ani de casnicie a parintilor
nostri, Vasile
Kuron jr. le-a
pregatit
parintilor sai o
surpriza:
marcarea
evenimentului a incept vineri seara, in data
de 28 iunie 2007, cu o dedicatie speciala la
Radio Cluj in cadrul emisiunii „In gradina
cu flori multe” (hosted by Gelu Furdui).
Dedicatia pe care le-a facut-o Vasile a sunat
in felul urmator:
La aniversarea primilor 50 de ani de
casatorie, alaturi la bine si la rau, in
armonie si iubire adevarata, respect,
hatnicie si sacrificiu de sine pentru toti cei
dragi lor, in data de 29 iunie, Mimi si Laci
Kuron primesc de la Fiul lor, Vasile, cu
toata dragostea ce le-o poarta, multumiri
din suflet pentru tot ceea ce au facut, fac si
vor mai face pentru el. Sarutandu-le
CLEPSIDRA ALBASTRA
mainile, le cere iertare pentru eventualele
greutati si greseli pe care le-a facut – dar
fara voie – de-a lungul anilor, alaturi de
urari de sanatate, viata lunga, intelegere,
iubire, la fel de adevarata ca si pana azi. Si
la a 75-a aniversare a nuntii dragilor
parinti sa fim la fel de veseli ca si azi.
Dumnezeu sa va binecuvanteze”.
Iata niste
cuvinte care vin
din suflet!
Pe data de
28 iunie, tanti
Mimi – asa cum
ii spunem noi – a implinit 72 de ani, iar ziua
de 29 iunie a marcat 50 de ani de casnicie..
Tanti Mimi, intreaga echipa de redactie a
publicatiei „Clepsidra albastra – revista
ta de suflet” va doreste sa aveti parte de
tot ce este mai fumos si mai bun pe lumea
aceasta si in urmatorii 50 de ani, alaturi
de Vasile sr. si jr.!
Un alt moment deosebit pe care l-a
pregatit Vasile pentru parintii sai a fost un
tort de biscuiti a carui preparare nu a durat
nici mai mult nici mai putin decat 12 ore.
Deoarece pentru Vasile totul este o arta.
Iata cum arata
proodusul finit –
tortul aniversar.
Pentru cei dintre
dumneavoastra
carevor dori sa
inverve acest tort pentru ocazii speciale, iata
si reteta:
Ingrediente:
- 1 kg biscuiti simpli
- 4-7 margarine Unirea de 250 g
(nesarate) - (Numarul de margarine este
ales in functie de dorinta de a face ornare
vasta sau ornare simpla).
- 5-8 linguri de zahar pentru fiecare
margarina, in functie de cat de dulce
doriti sa iasa.
5 NR. 9/IULIE 2007
- Cafea INKA solida sau solubila
( poate fi inlocuita si cu cicoare sau ceai
negru) conplet fara cofeina
- Esente (de rom, migdale etc.)
- Fructe pentru ornat sau impodobit
- Ornamente suplimentare in functie
de dorinta (bilute colorate, flori din
zahar, ciocolata alba sau neagra, mimoze
etc.)
Se pregatesc 4-6 litri de cafea
aromata si indulcita dupa gust. Se raceste
si – intre timp – se pregatesc biscuitii
pentru a fi umectati deodata intr-un vas,
asezati astfel incat dupa ce vora bsorbi
cafeaua turnata peste ei sa poata fi
manuiti cu usurinta. Se toarna cafeaua
racita peste biscuiti. Dupa aceea, din
partea superioara a biscuitilor se
indeparteaza surplusul de cafea care a
ramas neabsorbit. Se alege tava in care
va fi cladit tortul, dupa forma si marimea
dorita de cofetar.
Prepararea cremei se face prin
amestecul margarinei cu zaharul cristal
sau pudra, pana cand compozitia capata
un aspect aerisit-omogenizat.
Pentru ornare, se poate separa crema
alba si aromatiza dupa preferinte,
eventual colorata cu colorant alimentar.
Pentru umplutura se poate utiliza o
crema in care - pe langa ingredientele de
baza – se adauga cacao, alaturi de esenta
preferata, omogenizandu-se cu
componentele adaugate ulterior.
Culorile si aromele cremei de umplutura
sau a celei de ornament se aleg aleator,
in fuctie de preferintele fiecaruia.
Dupa ce se termina cladirea si
ornarea tortului, acesta se pastreaza la
rece cateva ore, dupa care se serveste ca
atare.
Va dorim
spor la treaba si pofta buna!
Carmen Moraru
Vasile Kuron
CLEPSIDRA ALBASTRA 6 NR. 9/IULIE 2007

SUFLETE PERECHE
IN REZONANTA CU
ENERGIA PURA A IUBIRII
Auzisem de el. Si am vrut sa aflu cat mai
multe. Voiam sa-l intalnesc. L-am cautat.
Cateva zile mai tarziu, l-am gasit. Nu va
puteti imagina ce am simtit cand l-am vazut.
Este cea mai frumoasa fiinta din univers.
Cand ochii nostri s-au intalnit, am simtit ca
am intrat in rezonanta cu energia pura a
iubirii. Aiubirii neconditionate.
El se bucura ca eram acolo. Si cu acea
bucurie imi umplea inima. Comunicam
telepathic, aproape fara cuvinte. Gandurile
noastrea se contopeau in energia pura a
iubirii.
Nu astepta nimic in schimb. Pur si
simplu ii placea sa daruiasca. Sa daruiasca
iubire si fericire celor din jur. Mi-a umplut
golul din inima cu atata puritate si armonie,
cu atata speranta si gingasie.
El este tot timpul cu mine. Tot timpul se
afla in gamdul meu, in inima mea. Cred ca o
a acestei stari interioare de beatitudine –
daca ar fi posibila – ar face cu adevarat
minuni. Minunea se afla in interiorul
nostrum, trebuie doar san e deschidem sprea
ea. Sa o lasam sa iasa la iveala. Sa o lasam
sa se petreaca.
Ea este minunata simfonie a iubirii.
LEGILE UNIVERSULUI
7 PASI PENTRU UN SUFLET DE EX­
CEPTIE
1) Iubeste neconditionat pe toata
lumea, inclusive pe tine!
2) Nu te critica NICIODATA pe tine
(si nici pe altcineva)!
3) Fii recunoacator pentru toates it­
uatiile din viata ta, indifferent daca
le vezi ca fiind “bune” sau “rele”.
4) Deschide-ti inima in fiecare zi
sifa oa legere constienta sa iti pas­
trezi inima deschisa orice s-ar in­
tampla.
5)Poarta un dialog zilnic cu Dum­
nezeu sic ere-I ceea ce ai nevoie (in
concordanta cu Binele).
6) Fad oar ceea ce te face sa te
simti viu si bucuros!
7) Ai incredere in tine, pastreaza-ti
credinta si NU RENUNTA NICIODA­
TA!
Carmen Moraru

REALITATE INTERIOARĂ
MARE SI IUBIRE

Ajung prea
tarziu pentru
rasarit. Soarele
se ridicase deja.
Ma uit la ceas si
Carmen Moraru
imi propun ca
data viitoare sa
ma trezesc cu cel putin 15 minute mai
devreme.
CLEPSIDRA ALBASTRA
Inca e putin rece. Inca se doarme pe la
majoritatea caselor din zona. Ma asez pe
cearceaf, scot pixul si caietul.
Astazi vreau sa scriu despre relatia mea
cu marea, despre sentimentele mele legate
de aceasta de-a lungul anilor.
Relatia noastra, daca imi este permis sa
spun asa, a inceput la varsta de aproximativ
un an, cand regasesc un zambet firav alaturi
de o mama firava intr-o fotografie color.
Aveam palariute si ne tolaneam pe nisispul
umed in bataia soarelui.
Ai mei parinti m-au adus de atunci in
fiecare an la ea pana la adolescenta.
De 6 ani vin singura sau insotita de
prieteni sau cunostinte. Sapte ani i-am dus
dorul in fiecare vara, insa curajul de a veni
la ea, indiferent de faptul ca nu aveam de
cine sa fiu insotita, l-am avut abia in anul 3
de facultate.
Am pasit atunci fericita in bratele marii
si am facut prima baie seara tarziu, imediat
ce ajunsesem. Era Vama Veche si eram
acolo pentru prima data. Am ramas zece zile
pe plaja. Nu aveam cort, dar aveam sac de
dormit. cinci nopti le-am petrecut sub clar de
luna, direct pe plaja, iar urmatoarele cinci le-
am dormit in cort, in cortul primului iubit
intalnit la mare.
Imi zambise si ma privise cu interes; ma
invitase apoi la o plimbare in doi. Ma
indragostisem si urma sa imi petrec
urmatoarele zile alaturi de el; zile calde si
fermecatoare.
Marea se rasculase in prima noapte si
avusesem parte de prima furtuna langa ea.
Era insa prima noapte ce aveam adapost in
cort si lacrimile ei nu ma atinsesera. Era
vijelie si cortul se
clatinase din
profunzime. Ne
iubisem adanc
inca din prima
noapte.
Prima noapte de iubire cu primul iubit de la
mare, intr-un cort, pe vijelie. Era un fel de
vijelie si in sufletele noastre. Dar una
minunata, plina de candoare si iubire.
7 NR. 9/IULIE 2007
In anii urmatori am intalnit la mare
cunostinte dragi. Ne-am impartasit
sentimente si zambete calde.
Apoi, peste trei ani, l-am intalnit la
Costinesti pe iubitul meu actual. Aveam deja
o relatie atunci, o relatie calda si frumoasa,
cladita tot pe malul marii; o relatie ce insa
si-a privit nejunsurile si s-a incheiat, facand
loc noului suflet iubit.
Au fost zile de vis; una din cele mai
frumoase perioade din viata pe care am trait-
o pana acum. Zile lungi de plimbari sub clar
de luna, de imbratisari adanci, de regasiri
patimase.
Si iata-ma acum pe plaja, langa marea
putin involburata, rememorand amintiri
despre mare.
Soarele astazi nu arde asa de mult ca in
zilele precedente, lasand briza sa isi faca
simtita prezenta.
Am venit de atatea ori la mare pentru a
ma vindeca.
Pentru a-mi spala ranile si a le lasa sa se
afunde in nisip pentru totdeauna. Pentru a-
mi obloji ranile sangerande si pentru a le
astupa cu valurile sale sarate, grabindu-le
procesul de vindecare. Pentru a le curata
apoi si a le da drumul, adanc, in vazduh, in
mare, in pamant si in nisip.
Marea le-a preluat intotdeauna. Le-a luat
cu ea si mi-a daruit in schimb iubirea sa.
M-a mangaiat cu briza sa, m-a atins adanc
cu valurile sale de catifea verde-albastruie,
mi-a gadilat auzul cu sunetul sau inspumat si
m-a chemat la ea de mai multe ori pe an.
Am venit de cate ori am putut. Am
imbratisat-o adanc, am iubit-o asa cum am
stiut si i-am soptit versuri adanci. Am rugat-
o sa ia cu ea ce doare si sa-mi lase in schimb
alinare.
M-am “prajit” uneori putin prea mult din
dorinta de a-i sta mai mult timp aproape.
Chiar ieri, desi am stat langa ea la ore
rezonabile (6.00-9.30 si 16.00-21.00),
Soarele mi-a mangaiat putin prea mult
umerii, picioarele si bratele, inrosindu-le
putin. Isi vor schimba culoarea curand,
lasand sa iasa la iveala aramiul tulburator.
CLEPSIDRA ALBASTRA
Imi acopar acum trupul putin ars cu
hainele de in si bumbac si palaria de soare.
Las pixul jos si merg spre ea sa-mi mangaie
picioarele. Imi uda talpile si imi zambeste
parca. E inca rece si putin involburata.
Ridic apoi caietul si ma indrept din nou
spre ea. Ma plimb usor pe tarm, langa limita
magica a apei si a
nisipului si privesc
cum norii se apropie
tot mai mult si
acopera cercul solar.
Raze pustii de lumina si
caldura razbat uneori,
incalzindu-ne pe cei
putini aflati acum pe
plaja. Un trecator
aramiu ma priveste curios scriind si alearga
apoi continundu-si incalzirea de dimineata.
E rece si vant deja; ma indrept spre
cearceaf pentru a-mi acoperi mai mult
trupul. Soarele e pierdut sub plapuma groasa
de nori intunecati.
Imi pot dezgoli picioarele, caci nu mai
pot fi arse acum.
E racoare si adiere de pace.
Imi iau la revedere de la mare cu gandul
la apropiata regasire. Nu va mai trece mult si
voi cauta sa o imbratisez din nou. Sa o ascult
din nou, sa o rog sa vindece din nou. Sa o
chem iar adanc in inima mea, sa o cuprind
cu intreaga mea fiinta si sa-i sarut valurile
sarate.
Pe curand, fiinta draga albastra de aer,
apa si nisip…
Clarissa
8 NR. 9/IULIE 2007
TEHNICI DE RELAXARE
TEHNICA VALULUI
Daca te-ai asezat comod, inchide ochii.
In cateva momente am sa te rog să respiri
profund. Si sa expiri lin. Relaxeaza-te…
Inspir profund, lent, expir lin.
Inspir profund, lent, expir lin.
Inspir profund, eu stiu ca inspir profund.
Expir lin, eu stiu ca expir lin.
Inspir lent. Inspiratia mea devine tot mai
profunda
Expir lin, expiratia mea devine tot mai
calma.
Devin constient de corpul meu.
Inspir. Relaxez intregul meu corp.
Expir. Lunistesc corpul meu. In timp ce
inspire. Linistesc mintea mea in timp ce
expir
Zâmbesc corpului meu. Inspir
Eliberez tensiunile din corpul meu. Expir
Zâmbesc corpului meu Inspir
Imi simt corpul usor. Expir
Imi imaginez ca sunt pe malul unui
ocean
In imensitatea lui este plin de armonie.
Si pace.
Albastrul lui profound este desavarsit de
valuri albe si delicate care înaintează şi se
retrag. Privesc cum devin si cum se
destrama. Picioarele mele se scufunda usor
in nisipul cald si fin.
O briza delicata imi mangaie obrajii.
Inspir aerul proaspat al oceanului. Simt
bucuria de a fi viu. Ma simt fericit.
Devin constient de un val din ocean.
Zâmbesc valului. Devin constient de apa din
val. Zâmbesc apei. Observa nasterea
valului. Zâmbesc naşterii valului. Observa
moartea valului. Zâmbesc morţii valului.
Recunosc natura nenăscută a apei din val.
Zâmbesc naturii nenăscute a apei
Recunosc natura nemuritoare a apei din
val. Zâmbesc naturii nemuritoare a apei
Valul se naste si moare, se înalţă şi se
prăvăleşte,înaintează şi se retrage. Apa
rămâne mereu aceeaşi. Sunt nenumărate
CLEPSIDRA ALBASTRA
valuri şi totuşi sunt unul. Apa este mereu
aceeaşi.
Imi imaginez naşterea corpului meu.
Zâmbesc naşterii
Imi imaginez moartea corpului meu.
Zâmbesc morţii
Recunosc esenţa nenăscută a fiinţei
mele. Zâmbesc esenţei nenăscute.
Recunosc esenţa nemuritoare a fiinţei
mele. Zâmbesc esenţei nemuritoare
Recunosc
natura nenăscută a
conştiinţei mele.
Zâmbesc naturii
nenăscute.
Recunosc
natura
nemuritoare a
conştiinţei mele.
Zâmbesc naturii nemuritoare…
PUNCTE DE VEDERE
DEZVOLTAREA AGRESIVITǍŢII
DIN
PERSPECTIVA
TEORIEI SOCIAL-COGNITIVE A
PERSONALITǍŢII
Teoria social-cognitivǎ a personalitǎtii
pune accent pe faptul cǎ comportamentele se
achiziţioneazǎ prin învǎţare socialǎ
(modelare) şi aratǎ importanţa studierii
proceselor cognitive. Cei mai de seamǎ
reprezentanţi ai sǎi sunt A. Bandura şi
Walter Mischel. Aceşti doi teoreticieni au în
comun faptul cǎ la începutul actvitǎţii lor au
lucrat cu adolescenţi agresivi, studiind
delincvenţa juvenilǎ.
Bandura este cel care a studiat pattern-
urile familiale care determinǎ agresivitatea
la copii. In momentul în care sunt expuşi în
mod repetat unor scene de violenţǎ, copiii îşi
vor însuşi aceste comportamente.
Psihologia socialǎ contemporanǎ
defineşte agresivitatea ca fiind
comportamentul intenţionat de a rǎni o altǎ
persoanǎ. Agresivitatea instrumentalǎ se
referǎ la situaţiile în care recurgem la forţǎ
9 NR. 9/IULIE 2007
pentru a obţine un anumit lucru. Însǎ existǎ
şi unele forme de violenţǎ care sunt
acceptate de societate, cum ar fi: boxul,
kick-boxing-ul, luptele etc.
Putem afirma cǎ omul este în mod
natural un animal agresiv. Pentru cǎ şi la
animale existǎ agresivitate ca dispoziţie
comportamentalǎ înnǎscutǎ, ca urmare a
selecţiei naturale; ca şi alte dispoziţii, cum
ar fi creşterea puilor, agresivitatea sporeşte
şansele de supravieţuire şi conservare a
speciei. Agresivitatea face ca membrii
aceleiaşi specii sǎ nu trǎiascǎ rea aproape
unii de ceilalţi, ci – mai degrabǎ – sǎ se
împrǎştie pe un areal mai mare, oferind
astfel mai multe resurse pentru generaţiile
urmǎtoare. Luptele dintre rivali servesc
pentru a selecta cei mai puternici şi mai
sǎnǎtoşi lideri ai turmei. Cum spuneam, şi
omul este un animal agresiv, însǎ violenţa
lui poate fi controlatǎ prin educaţie.
Revenind însǎ la teoria social-cognitivǎ
a personalitǎţii, vom spune cǎ copiii sunt cei
mai predispuşi a rǎspunde pozitiv scenelor
de violenţǎ şi la a le repeta. In lumea
contemporanǎ existǎ parcǎ mai multǎ
agresivtate decât exista în trecut. Astǎzi,
mijloacele de comunicare în mǎssǎ – în
special televiziunea, cinematograful,
Internet-ul, jocurile de strategie pe calculator
– sunt cele care prezintǎ agresivitatea şi o
amplificǎ chiar. Copiii sunt expuşi aproape
zilnic unor astfel de scene: le plac filmele de
acţiune (care – cel mai adesea – prezintǎ
scene de violenţǎ), dintre eroii acestora
creindu-şi uneori un ideal (Rambo,
Predator, Terminator etc.). Studiile de
psihologie socialǎ aratǎ faptul urmǎrim
filmele agresive pentru a ne satisface nevoia
de agresivitate.
Mai sunt apoi ştirile - cu latura lor
negativistǎ - care sunt mereu în cǎutare de
senzaţional. Desenele animate prezintǎ şi ele
scene de violenţǎ, ascunse în spatele
inocentelor personaje de basm. Cert este cǎ
copiii sunt expuşi unui flux continuu de
scene de agresivitate, dar pentru ca sǎ nu
rǎspundǎ pozitiv la acestea trebuie sǎ li se
dea o riguroasǎ educaţie antiviolenţǎ încǎ de
la o vârstǎ foarte fragedǎ.
CLEPSIDRA ALBASTRA
Carmen Moraru
ARTA SI CULTURA
TIMP ŞI ETERNITATE
Vorbind despre o săgeata a timpului,
oamenii de ştiinţă şi filosofii, preocupaţi de
această problemă, au reliefat cu deosebire
caracterul de ireversibilitate al timpului,
demonstrabil cu diverse argumente. Cel mai
general aspect al unidimensionalităţii este
cel al trecerii de la trecut prin prezent spre
viitor ; în cadrul unidimensionalităţii se
poate discuta şi sensul unic al curgerii
timpului, deci imposibilitatea realizării
drumului invers. Argumentul principal îl
constituie în acest caz lanţurile cauzale,
imposibilitatea apariţiei efectului înaintea
cauzei şi, de cele mai multe ori, nota de
succesiune în relaţiile cauzale, efectul
continuând să existe şi să acţioneze după
încetarea acţiunii cauzei, dar ca rezultat
evident al acţiunii acesteia.
Demonstrarea unidimensionalităţii
timpului (chiar când acesta este gândit ca
volum) şi în cadrul acesteia — a sensului
timpului dinspre trecut spre viitor — nu este
epuizată de teoretizarea momentului de
succesiune în relaţia cauzală, în teoria
relativităţii, fenomenul de dilatare a timpului
precizează transformările posibile ale
timpului în trecerea de la un sistem de
referinţă la altul, prin aceea că acest
fenomen (ca fenomen de relaţie) nu schimbă
întru nimic sensul desfăşurării
evenimentelor dinspre trecut spre viitor în
sistemul propriu de referinţă. Fenomenul
dilatării duce doar la mărirea distanţei dintre
evenimente în cazul raportării unui sistem de
referinţă la altul.
Concluziile teoriei relativităţii întregesc
deci argumentul relaţiei cauzale şi cu
conservarea sensului în cazul succesiunii
unor evenimente, chiar dacă acestea nu sunt
legate cauzal între ele.
Dar tipice pentru ilustrarea unui anumit
sens al timpului sunt sistemele variabile.
10 NR. 9/IULIE 2007
Astfel, în sistemele reale termodinamice
starea mai probabilă urmează stărilor mai
puţin probabile. Această caracteristică este
redată de conceptul de entropie. Creşterea
entropiei înseamnă creşterea stării de
dezordine în raport cu ordinea, deci
existenţa unui anumit sens al devenirii
sistemelor analizate.
In sistemele, în care predomină ramura
ascendentă, putem vorbi despre un sens al
desfăşurării proceselor invers celui dintâi,
sens de creştere a ordinii, de creştere a
opoziţiei la dezordine. Această trăsătură,
caracteristică sistemelor cibernetice
autoreglatoare, a primit de aceea denumirea
de negenlropie.
În orice caz, cu cât schimbările
sistemelor depind mai mult de istoria lor
anterioară, cu cât se poate aplica mai
adecvat conceptul de „îmbătrânire" a
sistemului sau cel de mişcare progresivă, cu
atât sistemul are mai multe note de
ireversibilitate.
Desigur, problema sensului curgerii
timpului poate fi corelată cu cea a
reversibilităţii şi ireversibilităţii lui. Re­
versibilitatea timpului va fi corelată cu
posibilitatea curgerii evenimentelor în sens
invers, cu reversibilitatea schimbărilor,
ireversibilitatea cu imposibilitatea întoarcerii
spre faze, etape, evenimente anterior
parcurse, cu ireversibilitatea schimbărilor.
In descifrarea acestor aspecte, ştiinţa
contemporană aduce argumente
preponderente în sprijinul ireversibilităţii,
deşi nu anulează, cu totul ideea momentelor,
aspectelor de reversibilitate parţială pe
fondul ireversibilităţii fundamentale.
Cu alte cuvinte, în curgerea eternă
dinspre trecut spre viitor este posibilă si
schimbarea dinspre A spre B şi schimbarea
dinspre B spre A', analog cu A, dar având —
de bună seamă — particularităţile sale. în
sistemele mai simple predomină aspectele
de reversibilitate a tipurilor de procese, nu a
proceselor concrete, care — în curgerea
timpului — sunt de fiecare dată altele.
Ecuaţiile reversibile ale dinamicii, ale
câmpului electromagnetic nu pun problema
scurgerii reale a timpului, ci posibilitatea
CLEPSIDRA ALBASTRA
principială de desfăşurare a fenomenelor
studiate în ambele sensuri, fără ca să existe
mijloace de detectare a stărilor ulterioare
faţă de cele anterioare.
Fără să fie excluse momentele reale de
ciclicitate, de repetabilitate, de reversibilitate
(în acest al doilea sens), în colţul nostru de
Univers se poate vorbi de o săgeată a
timpului, legată de ideea de progres.
Extinderea ideii de ireversibilitate
fundamentală a timpului la întregul Univers
se leagă de ideea dialectică a
inepuizabilităţii calitative şi cantitative a
materiei în mişcare, de infinitatea
posibilităţilor de structurare şi de
interacţiune caracteristice Universului.
De existenţa
trăsăturilor de
ireversibilitate a
timpului, ireversibilitate
concepută ca trecere de
la trecut spre viitor şi
nici o dată invers, se
leagă în filosofarea
asupra timpului şi
constatarea că timpul
apare ca unitate între
real (timpul scurs) şi posibil (timpul
nescurs), ca naştere a realului din posibil şi a
posibilului din real.
Varietatea calitativă
a structurilor temporale
Treptat se conturează pentru secolul XX,
tot mai insistent, abordarea diversificată
calitativ a timpului. Specificitatea
coordonatei temporale obligă la diferenţierea
între timpul cosmic (astronomic), timpul
fizic, cel biologic, uman (individual şi
social). Timpul biologic, amplu cercetat,
deşi încă într-o formă incipientă, pune în
primul rand problema deosebirilor între
timpul fizic (cronologic) Şi cel biologic, în
aşa fel încât timpul biologic nu poate fi
totdeauna măsurat cu unităţile timpului fizic.
Acest aspect poate fi ilustrat cu ritmuri
11 NR. 9/IULIE 2007
diferite de maturizare şi îmbătrânire a
diferitelor organisme. Dar. evidenţiind rit­
murile diferite, se poate afirma că timpul
organismului tânăr este mai dilatat decât cel
al organismului îmbătrânit, întrucât secunda
de viaţă a unui organism tânăr este mai
bogată în procese fiziologice. Pentru copil,
deci, ziua este mai lungă decât pentru omul
matur, căci în cadrul ei se petrec
incomparabil mai multe evenimente şi în
plan fiziologic şi în plan psihic, deci
activitatea e mult mai intensă.
Din punctul de vedere al timpului fizic,
copilăria apare scurtă, iar bătrâneţea - lungă.
Din punctul de vedere al timpului biologic
situaţia se prezintă diametral opusă :
copilăria este îndelungată, iar bătrâneţea -
scurtă.
De aceea se poate vorbi despre un timp
intern propriu fiecărui organism, care se
modifică de a lungul dezvoltării sale
individuale. Din punct de vedere filozofic,
aceste constatări sunt importante prin
consecinţele lor „antropologice", căci
valoarea în timp a zilelor, fiind invers pro­
porţională cu vârsta, rezultă necesitatea
utilizării la maximum a posibilităţilor tuturor
vârstelor, cu deosebire a anilor tineri.
Timpul biologic individual se corelează
apoi cu timpul speciei, calitativ deosebit de
cel dintâi prin legităţi caracteristice. Durata
de existenţă a speciei se supune altor criterii
decât durata de viaţă a fiecăruia din indivizii
săi. Dacă în cazuri individuale, esenţiali sunt
parametrii fiziologici, în cazul speciei apar
alţi parametri, ca densitatea populaţiei,
lărgirea arealului, existenţa unei capacităţi
generale de adaptare, capacitatea de a birui
în concurenţa interspecifică etc.
În cercetarea timpului biologic, un
aspect important îl reprezintă modurile
specifice ale „simţului timpului", care
trebuie înţelese ca o capacitate de a percepe
curgerea timpului, de a acţiona în anumite
ritmuri regulate, de a măsura timpul cu
mijloacele proprii organismului. Existenţa
„orologiilor biologice" constituie principala
particularitate a organismului de a aprecia
durata unor procese sau succesiunea lor
(reflexele condiţionate legate de timp,
CLEPSIDRA ALBASTRA
migraţia păsărilor etc.).
Organismul viu posedă asemenea
ceasuri, care sunt corelate în esenţă cu
procesele periodice din mediu : zi-noapte,
anotimpuri etc. Temelia ceasurilor biologice
rudimentare o constituie caracteristicile
periodice ale reacţiilor chimice ale
diverselor structuri subcelulare. La
organismele superioare, ritmul fundamental
este dat de activitatea ritmică automată a
scoarţei cerebrale.
Nivelul reprezentării conştiente a
timpului presupune o multitudine de factori
psihici şi biologici. Toate evenimentele
vieţii lasă urme în noi, personalitatea noastră
se îmbogăţeşte neîntrerupt şi nu ne putem
rupe nicicând de trecut.
Studiile închinate timpului uman relevă
particularităţile acestuia raportate la indivizi
şi la societate, din multiple unghiuri de
vedere, impunîndu-se cu deosebire
abordările de ontologie socială.
În concepţia lui Bergson, îndreptată
împotriva mecanicismului, se semnalează
unele aspecte ale problematicii filosofice şi
ştiinţifice care erau neglijate sau simplifica­
tor prezentate de materialismul metafizic
anterior. Dar respingând îngustimile
materialismului, Bergson ajunge să respingă
materialismul în genere ; încercând să depă­
şească limitele unui anumit mod de a face
ştiinţă, el a respins ştiinţa în general,
caricaturizîndu-le pe amândouă.
Astfel, pentru Bergson ştiinţa naturii
spaţializează timpul, absolutizând aspectele
de discontinuitate şi ucigând orice
dinamism, orice viaţă. Prezentând astfel
tabloul ştiinţei, lui Bergson nu i-a fost greu
să releve necesitatea de a lua în considerare
alte aspecte ale realităţii ; în locul abordării
cantitative, necesitatea abordării calitative,
în locul omogenităţii - heterogenitatea, în
locul discontinuităţii - continuitatea
fundamentală.
Relevînd aceste particularităţi, care
scăpau în parte reducţionismului scientist,
clădit pe fizica clasică, Bergson, în loc de a
surprinde saltul calitativ realizat de ştiinţă şi
de filosof ia aliată cu ştiinţa, respinge, ca
insuficientă, abordarea ştiinţifică clădită pe
12 NR. 9/IULIE 2007
inteligenţă şi elaborează o teorie iraţionalistă
a existenţei, izvorînd dintr-o biologie şi o
psihologie speculativă.
Astfel, el a fost total nereceptiv - după
cum au arătat comentatorii ulteriori - la
progresele realizate de Einstein în teoria
relativităţii. Şi tocmai în perioada în care
Einstein reuşea să demonstreze
interdependenţa între spaţiu şi timp,
evidenţiind aspectele de continuitate în
abordarea spaţiului şi a timpului şi apoi
varietatea calitativă a structurilor spaţiale şi
a celor temporale, Bergson învinuieşte
ştiinţa pentru un mod de gândire ce nu îi mai
era propriu.
Deşi a pus cu acuitate anumite probleme
reale şi importante pentru sintezele de care
avea nevoie secolul XX, Bergson s-a
apropiat de ele cu o atitudine unilaterală, de
aceea metafizică, absolutizînd rupturile,
revăzând continuităţile.
Teoretizând ruptura totală între materie
şi viaţă (inclusiv conştiinţă), între
cunoaşterea intelectuală şi intuiţie, între
timpul spaţializat şi durata pură, H. Bergson
conferă duratei pure virtuţi de creaţie
continuă, de curgere continuă indivizibilă şi
deci inanalizabilă. Realitatea duratei pure
constă - pentru el - în devenire, într-un
curent vital unic, pe care numai intuiţia
directă şi interioară o poate cunoaşte.
Ca un filosof de răscruce, trăind deci în
epoca de depăşire a mecanicismului spre
organicism, Bergson surprinde unele aspecte
ale dialecticii realului, dar se lasă copleşit de
„cutiile negre" ale ştiinţei anterioare şi res­
pinge ştiinţa în numele iraţionalismului.
De aici, pe de o parte, respingerea oricărei
abordări cantitative a duratei, de aici, pe de
alta, absolutizarea deosebirilor calitative, aşa
cum se manifestă ele la nivelul biologicului
şi al umanului, în aşa măsură încât pentru
Bergson ele par a rămâne inaccesibile
oricărei investigaţii raţionale.
Incontestabil însă că marea influenţă pe
care a avut-o creaţia bergsoniană asupra
secolului XX se explică mai cu seamă prin
semnalarea unor probleme reale şi acute ale
filosofiei acelui timp.
În prelungirea preocupărilor filosofice
CLEPSIDRA ALBASTRA
închinate timpului în secolul XX, un loc
special revine existenţialismului
heideggerian. În clădirea teoriei
heideggeriene a existenţei în general, apare
centrală cercetarea existenţei autentice
umane, prin intermediul căreia şi prin
depăşirea căreia Heideg-ger năzuieşte să se
apropie de existenţă în general. Şi întrucât el
relevă temporalitatea ca sens al existenţei
umane autentice, îşi extinde concluziile şi
asupra timpului, ca orizont al existenţei în
general. Dar numai ca o sugestie, căci în
esenţă Heidegger dezbate problema
coordonatei temporale a existenţei mai ales
din unghiul de vedere al existenţei umane.
Sein und Zeit se dovedeşte în
fundamentul său o lucrare închinată omului,
deşi Heidegger doreşte permanent să
depăşească orizontul restrictiv uman. Şi, în
acest cadru, timpul este abordat din unghiul
de vedere al devenirii (în opoziţie cu
conceperea existenţei ca nemişcare), al
devenirii omului, al permanentei sale
schimbări, rezultând din tensiunile ce-i sunt
definitorii, tensiuni între ceea ce este şi ceea
ce ar trebui să fie.
Dar proiectul acţiunilor umane (deci
raportarea umană la viitor) este strâns legat
de condiţionarea spaţio-tempo-rală a
trecutului. Dacă viitorul este elementul
principal pentru om în devenire, al doilea
moment hotărâtor este trecutul, omul având
datoria să-şi asume răspunderea pentru tot ce
ţine de trecutul său, de originea sa, căci e cu
neputinţă să-şi proiecteze viitorul, fără a
avea o temelie în trecut.
Şi din confruntarea celor două momente
ale timpului se naşte prezentul, în care omul
îşi ia propriul destin în mîini. Deşi
Heidegger a insistat asupra deosebirilor
dintre concepţia sa proprie şa existentialism,
toţi interpreţii filosofici sale sunt înclinaţi să
releve faptul că problematica sa
fundamentală a rămas problematica omului,
aşa cum s-a. pus ea în filosofia occidentală
la începutul secolului XX, inclusiv în
privinţa problemei timpului.
Ar fi important de relevat că atat la
Bergson. cat şi la Heidegger, dar mai cu
seamă la acesta din urmă, accentul cade pe
13 NR. 9/IULIE 2007
filosofia timpului, evidenţiindu-se la cel
dintai devenirea ca permanentă creaţie, la
cel de al doilea realizarea complexă a
omului în devenire, dar tot în termeni de
„totalitate", ca unitate intre diverse
posibilităţi şi realitate, între realizarea
autenticităţii şi smulgerea din ne-
autenticiate. Heidegger delimitează existenta
autentică de existenţa cotidiană, banală, care
însemnează acceptarea situaţiei date fără
nici o problematizare, un fel de conservare a
trecutului, un fel de prezentificare a datului
imediat. Existenţa cotidiană e un fel de
abandonare în prezent. Prin aceasta,
existenţa cotidiană, banală, îşi manifestă
inautenticitatea. In termenii filosofici
timpului la Heidegger, o astfel de atitudine
poartă numele de intra-temporalitate.
Şi ea se caracterizează prin neglijarea
temporalizării timpului însuşi. Cu alte
cuvinte, la Heidegger, timpul autentic este
cel legat de activitatea omului autentic.
Privind teoria generală a timpului la
Heidegger, prin prisma existenţei autentice
umane, ar rezulta că existenţa nu este
gândită ca identitate cu sine, ci ca devenire,
după cum devenire, istorie este şi existenţa
omului autentic, care se desăvârşeşte în
permanenţă.
De remarcat ea problematica timpului,
deşi centrală la ambii filosofi, antrenează -
în fond - o multitudine de probleme
filosofice ale destinului uman, cm deosebire
creativitatea umană la Bergson şi
responsabilitatea umană la Heidegger.
Ea rămâne însă unilaterală în raport cu
deschiderea interpretativă incomparabil mai
complexă, pe care o permite gândirea
nuaterialist-dialectică contemporană.
Marius Florescu
GHEORGHE ADOC
- Sculptor şi grafician -
În comuna Socodor,
judeţul Arad, la 22
februarie 1926, s-a născut
maestrul Gheorghe Adoc.
CLEPSIDRA ALBASTRA
A urmat cursurile Liceului Industrial
„Aurel Vlaicu” din Arad, Secţia Sculptură şi
Institutul de Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu” din Bucureşti.
Colaborează din anul 1949 cu reviste şi
edituri unde realizează grafică de carte.
Participă frecvent din anul 1953 la
diferite expoziţii anuale şi bienale din ţară şi
străinătate.
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici
devine din anul 1954.
Fiind recunoscut pentru valoarea sa
artistică, este invitat cu lucrările sale la
expoziţii importante în străinătate: Sofia,
Budapesta, Berlin, Praga, Bratislava, Roma,
Veneţia, Florenţa, Paris, Helsinki,
Barcelona, Leipzig, Madrid, Geneva,
Moscova, Riga, Edinburg, Tokio,etc.
Până în prezent a susţinut numeroase
expoziţii personale:
• 1996 - Expoziţie personală
retrospectivă, Palatul Parlamentului;
• 1997 - Expoziţie personală, Veneţia
(Italia);
• 2001 - Expoziţie personală
retrospectivă, galeria „Orizont”,
Bucureşti.
Maestrul Gheorghe Adoc a realizat
numeroase şi impozante lucrări de artă
monumentală:
• 1974 – Basorelieful comemorativ
„Dimitrie Cantemir”, din bronz,
Istanbul, (Turcia);
• 1976 – 1979 – Basorelieful din bronz
pentru „Monumentul
Independenţei”, din Iaşi;
• 1983 – Basorelieful „Şerban
Cantacuzino”, Viena, (Austria);
• 1991 – Basorelieful „Abrud 2000”;
• 1993 – Bustul „Mihai Viteazul” la
Buenos Aires (Argentina), bustul
„Nicolae Bălcescu” la Santiago de
Chile (Chile), bustul „Alexandru
Ioan Cuza” la Bogota (Columbia);
• 1995 – Basorelieful „Mihai
Viteazul” la Clugăreni, jud. Giurgiu;
• 1995 – Statuia „Mihai Eminescu”,
din bronz, la Chişinău;
14 NR. 9/IULIE 2007
• 1998 – Monumentul „Onisifor şi
Octavian Ghibu”, la Chişinău.
Legat de lucrările
monumentale, în
special de
basoreliefurile
maestrului Gheorghe Adoc, Ion Irimescu
spunea în anul 1987 : „Gheorghe Adoc a
abordat problemele basoreliefului. Acestea
sunt cu totul remarcabile, singulare aş
putea zice în acest gen de artă”.
Aflându-ne în apropierea zilei de 15
iunie, când îl comemorăm pe Luceafărul
poeziei româneşti, nu putem să nu amintim
că în anul 1989, maestrul Gheorghe Adoc, a
realizat o medalie Eminescu cu cel mai
frumos portret al poetului, portret care a
luat, la aceea vreme, un premiu din partea
Ministerului Culturii.
Prezentăm alăturat frumoasa medalie
Eminescu.
În finalul acestei prezentări a maestrului
Gheorghe Adoc, reproducem cuvintele
artistului plastic, George Dumitrescu, stabilit
în Lausanne, Elveţia, pe care i le-a adresat
direct printr-o scrisoare: „Dintr-o datorie de
onoare faţă de memoria sorgintei şi
adevărului istoric, ce tind să se estompeze în
neguroasele valuri ale uitării, prin ocultări
complice şi matracaj revizionist, opera Dvs.
revizitează trecutul glorios, anihilează
impulsurile vindicative şi trezeşte
conştiinţele, legitimând îndrituitul
simţământ de mândrie naţională”.
Mihai Costin
(Bucureşti)
MIRACOLE
O SAPTAMANA CU ISUS
In perioada 18-23
iunie 2007, la Biserica
Greco-Catolica „Sfanta
Fecioara Maria” din Cluj-
CLEPSIDRA ALBASTRA
Napoca a avut loc o sapatamana de
reculegeri spirituale si rugaciuni de
vindecare pentru credinciosii clujeni si nu
numai, oficiata de Parintele Joseph Bill, aflat
la cea de-a doua vizita a sa la Cluj-Napoca.
In cele sase zile, au avut loc meditatii pe
teme spirituale zilnic intre orele 09:00-12:00
si 16:00-18:00 si in fiecare seara s-a celebrat
Sfanta Liturghie. Pe durata celor sase zile,
parintele Bill a vorbit despre vindecarea
sprituala si cea trupeasca si despre misterele
de Lumina prin care trebuie sa treaca
sufletul pentru a ajunge in stadiul respectiv.
„Vindecarea miraculoasa vine din
suflet. Din deschiderea sufleteasca catre
Divinitate. Acesta este taramul fertil pentru
ca miracolele sa se poata intampla” (Father
Bill).
Dupa trei zile de
pregatire spirituala in care
oamenii au cantat, s-au
rugat si au fost atinsi pe
cap de Parintele Bill –
primind aastfel harul lui Dumnezeu, au
urmat trei zile in care Parintele a facut o
trecere in revista a misterelor de Lumina:
Postul, Spovada, Sfanta Impartasanie,
Exorcizarea, Botezul etc, explicand
credinciosilor sensurile profunde ale
acestora si necesitatea indeplinirii lor. O
doamna ne- a relatat ca anul trecut cand a
fost Parintele Bill la Cluj in viata ei s-a
intamplat o minute. Se operarse la inima si
acum era necesara o a doua interventie pe
cord, Dar faptul ca Parintele Bill o atinse si
ii transmise harul lui Dumnezeu a facut ca
acea a doua interventie chirurgicala sa nu
mai fie necesara.
Cea de-a patra zi de
exercitii spirituale a fost
o zi de post, in care
credinciosii au avut
voie doar sa bea apa,
cafea sau ceai. Parintele a baut Coca-Cola.
Si chiar a zis la un moment dat in gluma:
„Cand veti ajunge in Rai, Isus va va judeca
dupa fapte si va zice: Mi-a fost foame, mi-
ati dat sa mananc, Mi-a fost sete, Mi-ati dat
Coca-Cola”. In ziua respectiva, credinciosii
15 NR. 9/IULIE 2007
s-au spovedit sio s-au cuminecat in cadrul
Sfintei Liturghii care a inceput la ora 21. In
pozele care au fost facute in timpul Sfintei
Impartasanii, au iesit niste sfere de lumina,
care sunt considerate a fi un fenomen
supranatural si nicidecum reflectarea
becurilor aflate in biserica. Maicutele cu
clarvedere spun ca – in timpul Sfintei
Liturghii – se coboara sfintii in Biserca.
In dupa-amiaza celei de a cincea zile, in
cadrul meditatiilor spirituale, parintele Bill a
facut si o rugaciune de exorcizare, menita sa
„scoata diavolul din oameni”. Parintele Bill
vorbea in limba engleza si era asigurata
traducerea simultana in limba romana. Insa
aceste rugaciuni de exorcizare nu au fost
traduse. Rugaciunile sunt la fel de puternice
in orice limba ar fi fost spuse. Rezultatele nu
s-au lasat insa foarte mult asteptate.
O femeie s-a aruncat pe jos si a inceput
sa tipe. Vocea sa era ata de puternica. Cei
din jur s-au speriat. Apoi enoriasii au
inceput sa cante „In numele luiIsus/In
numele lui Isus/Suntem invingatori, In
numele luiIsus/In numele luiIsus/Demonii
vor fugi”. Pe fundalul acestor cuvinte,
preotiis-au ocupat de femeia respectiva.
Dupa ce s-au calmat spiritele si a trecut
putin timp, femeii respective i-am zambit.
Mi-a raspuns si ea cu un zambet. Am
empatizat cu ea. M-am dus si am imbratisat-
o. Am simtit o caldura sufleteasca frumoasa
cand am imbratist-o. Dupa aceea a inceput
din nou. Parintele Bill a spus sa nu ne mai
apropiem de ea, ca s-a vindecat si ca numai
face scandal ca sa ii oferim bani. Parerea
mea e ca in momentele respective femeia
avea nevoie de intelegere si de iubire.
In aceeasi seara, dupa oficierea Sfintei
Liturghii, parintele Bill a facut impreuna cu
credinciosii reinnoirea legamintelor facute la
botez, pentru ca nu ne-am luat aceste
angajamente in mod constient , ci nasii le-a
facut in locul nostru. Inainte de rostirea
acestor legaminte, lumanarile pe care le avea
fiecare in mana au fost sfintite de catre PS
Florentin Crihălmeanu, Episcop Greco-
Catolic de Cluj-Gherla.
CLEPSIDRA ALBASTRA
„Te lepezi de Satana? Il accepti pe Isus
ca mantuitor personal si Dumnezeu?”
Dupa finalizarea botezului, s-a realizat o
procesiune in jurul bisericii, punctul de
oprire reprezentadu-l Statuia Fecioarei
Maria aflata in curtea bisericii. Acolo a avut
loc o ceremonie solemna in cadrul careia PS
Florentin Crihalmeanu i-a inmanat
Parintelui Joseph Bill o medalie, cu ocazia
implinirii a 150 de ani de eparhie, „ca sa isi
aminteasca de clipele petrecute impreuna.
Saptamana de reculegeri spirituale s-a
incheiat cu o liturghie colectiva de
vindecare.
Pentru mine, saptamana petrecuta alaturi
de Father Bill a insemnat o mai buna
intelegere a sacramentelor si a mai multor
concepte relogioase, cum ar fi pacatul,
iertarea, Sfintele Daruri etc. Si o apropiere
mai mare de Isus.
„Credeti ca Isus este Dumnezeu? Daca
credeti ca Isus este Dumnezeu, atunci El nu
Va va insela si nu va va spune minciuni. Isus
este cel mai bun psiholog din lume” (Father
Bill).
Carmen Moraru
SIMBOLURI
SEMNIFICATIILE PROFUNDE ALE
RUGACIUNII “TATAL NOSTRU”
Iata ce ne relateaza Evanghelia in Matei
cap. 6,
“Tu însă, când te rogi, intră în cămara
ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău,
Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care este
în ascuns, îţi va răsplăti ţie. ” (Matei 6:6)
Isus spunea ca rugaciunile trebuie sa fie
o conversatie particulara intre noi si
Creatorul nostru. Poate avea loc acasa sau –
asa cum facea Isus cateodeata – poate fi un
loc in natura: in padure, pe o poteca
montana, intr-o zona izolata a plajei unui
ocean… La urma urmei, rugaciunile sunt
discutii intime, personale cu Tatal Nostru
Ceresc. Insa Isus ne prezinta urmatoarea
precautie: “Când vă rugaţi, nu spuneţi
16 NR. 9/IULIE 2007
multe ca neamurile, că ele cred că în multa
lor vorbărie vor fi ascultate. ” (Matei 6:7)
Pentru cei mai multi credinciosi de acum
200 de ani, rugaciunea se centra adesea pe o
forma repetitiva a invocarii sau a
incantatiilor magice. Forma rugaciunilor si a
acestor repetitii era considerata mult mai
importanta decat atitudinea persoanei care se
ruga. Isus a spus: “Nu fiti ca ei”. Isus ne
spune ca simpla repetitie a cuvintelor nu e
acelasi lucru cu exprimarea proprilor noastre
ganduri si sentimente.
Din multe puncte de vedere, viata
noastra religioasa poate fi similara cu relatia
dintre un parinte si un copil. Legatura de
intimitate care se formeaza intre un parinte
si un copil este un rezultat al petrecerii
timpului impreuna. Astfel se dezvolta
afectiunea reciproca: un copil ajunge sa-si
cunoasca parintele prin faptul ca pterece
timp cu parintele, iar parintele isi cunoaste
copilul petrecand timp alaturi de el, fiecare
ascultandu-l pe celalat si raspunzand
nevoilor celuilalt. In acelasi mod, Dumnezeu
doreste sa ne cunoasca mai bine. Sa
analizam ce spunea Isus despre rugaciune si
sa vedem cum ne putem imbunatati viata
religioasa: In Matei versetul 9, Isus ne
spune:
“Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru,
Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele
Tău; “ Observati ca Isus spune “Rugati-va
in acest fel”, nu spune ca trebuie doar sa
repetam aceasta rugaciune. Ne ofera o
temelie pe care sa ne construim rugaciunile
personale. Isus spune ca nu trebuie sa il
privim pe Dumnezeu ca pe o divinitate
abstracta si distanta, ci ca pe un parinte, ca
pe Parintele nostru. Sa avem incredere ca El
ne va ajuta la nevoie. Oamenii care au avut
relatii bune cu parintii lor stiu cat de
reconfortant este acest lucru. Cei care sunt
parinti stiu cate satisfactii iti ofera faptul de
a-ti incuraja copiii. Ne simtim bine cand le
oferim ajutor si recompense.
In versetul 5 din Psalmul 68 citim
urmatoarele
“Un parinte al celor fara parinti, un
aparator al vaduvelor este Dumnezeu in
taramul sau sfant”.
CLEPSIDRA ALBASTRA
In urmatoarea prezentare a viziunii lui
Isus asupra rugaciunii, El identifica tronul
lui Dumnezeu din Ceruri si Gloria numelui
Sau. Cand abordam prezenta lui Dumnezeu,
venim in fata tronului Creatorului
Universului. Scriptura ne spune ca tronul lui
Dumnezeu se gaseste in cele mai indepartate
regiuni ale Cerurilor. Acesta este centrul
Universului, un loc de o frumusete
nemaintalnita, splendoare si activitate.
Majoritatea dintre noi ne-am simti
privilegiati de-a dreptul daca am putea avea
o “audienta” personala cu Conducatorul
lumii. In timpul rugaciunii - printr-un
miracol inexplicabil – putem avea o
conversatie personala cu cea mai puternica
fiinta din Univers. Sfantul Apostol Pavel ne
relateaza despre acest tron maiestuos
“Să ne apropiem, deci, cu încredere de
tronul harului, ca să luăm milă şi să aflăm
har, spre ajutor, la timp potrivit. ” (Evrei
4:16)
S-ar putea sa simtim ca nu suntem demni
ca sa fim ascultati de Dumnezeu, insa El ne
intelege inima si slabiciunile.
In continuarea versetului 9 din Capitolul
6, citim:
“Sfinteasca-se numele Tau”.
“Sfinteasca-se” este un cuvant stravechi si
are sensul de a atribui caracterul de sfant sau
a sanctifica. Este opusul lucrurilor banale.
Aceasta este descrierea atitudinii pe care ar
trebui sa o avem fata de Dumnezeu.
Urmatoarea sintagma din rigaciunea-
model este:
“Vie imparatia Ta”
In rugaciunea crestinilor ar trebui sa
existe o tanjire pentru venirea Imparatiei lui
Dumnezeu pe acest Pamant.
Uitati-va odata imprejur si veti intelege
de ce este necesara imparatia lui Dumnezeu
Doar puterea divina si intelepciunea lui
Dumnezeu poate aduce acea pace si
prosperitate pe care o cautam cu totii. Sa ne
gandim putin la evenimentele din ultimul an,
care au zguduit intreaga lume. Am vazut
cum forrtele naturii se revarsa pe
neasteptate. Am vazut cum razboiaele
tulbura pacea tinututlui in care traim, am
vazut revolutii in formare, mii de oameni
17 NR. 9/IULIE 2007
stramutati in mod tragic din cauza
razboaielor, a dezastrelor naturale si a
crizelor economice.
A ne ruga pentru ca Imparatia lui
Dumnezeu sa vina in curand pe Pamant
arata dorinta noastra de a vedea o alta lume,
unde oameni sa poata avea vieti mai
sanatoase, mai fericite, in armonie cu legile
divine. Ar trebuie sa ne rugam – ca si
crestini – de asemenea ca sa putem reflecta
Imparatia lui Dumnezeu in vietile noastre zi
de zi. Ar trebui sa traim in armonie cu legile
divine, sa ne iubim aproapele si sa reflectam
pacea interioara care vine de la Spiritul lui
Dumnezeu.
“Faca-se voia Ta. Precum in cer asa si
pre Pamant”.
Isus ne spune ca rugaciunile noastre
trebuie sa fie in armonie cu voia Domnului,
nu cu a noastra. A dat chiar un exemplu in
aceasta privinta cu o seara inaintea
Rastignirii. Din punct de vedere uman, nu
ar fi dorit sa fie nevoit sa treaca prin durerea
si suferinta pe care urma sa le traiasca. Si
totusi a subliniat faptul ca dorea sa se faca
vioia Domnului si nu voia sa.
“O, Tata, daca este posibil, fa ca aceasta
cupa sa treaca de la mine; insa nu dupa voia
mea, ci dupa voia Ta.” (Matei 16:39)
Biblia ne invata cum sa traim in armonie
cu voia Domnului. Si daca vom trai in
armonie cu voia divina, ne vom ruga asa
cum s-a rugat Isus. Daca facem acest lucru,
putem avea increderea ca Dumnezeu ne va
da raspunsurile de care avem mare nevoie.
Acum ajungem la partea personalizata a
rugaciunilor noastre:
“Painea noastra cea de toate zilele da-
ne-o noua astazi”
Este important sa facem rugaciunile atat
de personale si de specifice pe cat putem.
Dar observati faptul ca Scriptura spune
“Da-ne NOUA painea NOASTRA cea de
toate zilele”, nu spune “da-mi MIE painea
MEA cea de toate zilele” si nu spune nici
“da-mi MIE o mie de dolari ca sa nu-mi mai
fac niciodata griji pentru ziua de maine”,.
Insa unii oameni cred ca rugaciunile sunt un
mod convenatbil de a ne prezenta dorintele
in fata lui Dumnezeu, astfel incat – daca nu
CLEPSIDRA ALBASTRA
suntem atenti – ajungem la “da-mi asa, da-
mi aceea” sau ‘Da-mi o masina noua”,
“Doamne, da-mi o sotie sau un sot”, “Tata
ceresc, da-mi o multime de bani”. Cu alte
cuvinte, lista noastra de dorinte se bazeaza
adesea pe dorintele noastre materiale. Isus
ne spune sa cerem painea noastra cea de
toate zilele, nu neaparat pentru hrana pe
termen lung. La multe rugaciuni nu se
raspunde pentru ca nu cerem ceea ce trebuie,
ne rugam in concordanta cu voia noastra si
nu cu cea a Domnului. Apostolul Iosif a
scris despre acest lucru:
“Tanjesti si nu poti avea. Ucizi si nu
obtii ceea ce vrei. Te lupti si te razboiesti. Si
totusi nu ai ceea ce iti doresti pentru ca nu
ceri. Ceri si nu primesti, pentru ca ceri
lucruri care sa le cheltuiesti pentru placerile
tale proprii” (Iosif 4:23)
Acesta este unul dintre motivele pentru
care cei mai multi oameni nu primesc
raspunsuri la rugaciunile lor. Fie ca ceea ce
isi doresc nu este bine sau isi doresc ceea ce
trebuie dar motivele lor nu sunt cele mai
bune sau la momentul nepotrivit. In
continuare Isus a spus ca iertarea este o parte
necesara a rugaciunilor noastre obisnuite.
In versetul 12, se spune:
“Si ne iarta noua pacatele noastre
precum si noi iertam gresitilor nostri”.
Atat de multe dintre grijile si temerile
noastre omenesti iau nastere din
incapacitatea noastra de a ierta si de a fi
iertati si rezultatul vinei. In primul rand,
trebuie sa invatam sa iertam alti oameni care
ne-au gresit noua. Toti suntem imperfecti.
Dar avem timp sa jignim o alta persoana.
Chiar si jignirile neintentionate ne pot cauza
suferinte. Cand altii ne jignesc, ar trebui sa
exersam milostenia, iertandu-i. Facand acest
lucru, demonstram ca vrem sa fim ca
Dumnezeu. Este un act de milostivire. Si asa
cum spunea Isus in Matei 5 “Fericiti cei
milostivi caci aceia vor obtine indurare”
Trebuie sa ne marturisim in mod deschis
pacatele. In particular, inaintea lui
Dumnezeu. Si sa-l rugam sa ne ierte
greselile noastre precum iertam si noi
gresitilor nostri. Si uneori chiar trebuie sa ne
marturism pacatele si in fata altora, mai ales
18 NR. 9/IULIE 2007
dupa ce am facut sau am spus un lucru gresit
prin care am ranit o alta persoana. Cereti-i
iertare omeneasca iar intr-o rugaciune cereti-
I siDomnului iertare. Fiecare dintre noi
pacatuieste si nu se ridica la standardul
perfectiunii divine. Insa Domnul – prin
sacrificiul Fiului Sau – ne-a platit pacatele si
a facut in asa fel incat noi sa primim iertare.
In continuare, rugaciunea-model ne arata ca
trebuie sa-I cerem lui Dumnezeu:
“Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne
mantuieste de cel rau”.
Uitati-va in jurul vostru in ziua de azi.
Exista o multime de tentatii satanice care il
indeparteaza pe crestin de Dumnezeu. Exista
filme si carti care promoveaza imoralitatea,
exista ispitele de a trisa si a fura, exista
tentatia de a minti pentru a evita stanjeneala,
exista tentatia de a avea incredere in noi
insine si in proprile mijloace, mai degraba
decat sa avem incredere in Dumnezeu.
Cel rau la care se referea Isus este Satana
sau Diavolul, care in Corinteni 2:44 este
numit “Dumnezeul acestei lumi”. Nimeni nu
este imun fata de tertipurile si ispitele
Diavolului, de aceea trebuie sa ne rugam in
mod regulat cu puterea lui Dumnezeu sa
reziste celei a lui Satana.
Si iata ca ajungem la ultima parte a
rugaciunii-model:
“Ca a Ta este Imparatia, si Puterea si
Marirea, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin”.
Ne intarim credinta concentrandu-ne pe
puterea si maretia eterna a lui Dumnezeu,
mai degraba decat pe propriile slabiciuni. A
spune “Amin” la sfarsitul rugaciunii este un
alt mod de a spune “Asa sa fie”. Din nou,
este modul nostru de a recunoaste si de a fi
de accord din nou cu vointa divina in
rugaciune si in viata. De fapt, rugaciunea
trebuie sa fie sincera si sa vina din inima.
Trebuie sa fie personala si specifica. Si
trebuie sa includa preocuparile noastre
referitoare la nevoile celorlalti.
“Pentru ce se roaga oamenii?
Pentru pace. Pentru pace in lume. Pentru cei
fara adaposturi
CLEPSIDRA ALBASTRA
Insa unii oameni nu s-au mai rugat pana
acum sau au facut acest lucru foarte rar si ar
putea sa gaseasca rugaciunea ca fiind dificila
sau incomoda. Insa conversatia cu
Dumnezeu se aseamana conversatiei cu un
prieten. Mai tineti minte cand v-ati intalnit
pentru intaia oara cu unul dintre prietenii
vostri cei mai buni? Probabil ca nu ati avut
conversatii lungi, dar pe masura ce ati ajuns
sa ii cunoasteti mai bine, aceste conversatii
au devenit mai usoare, mai lungi, mai intime
si ofereau siguranta mai mare. Cu cat
petreceati mai mult timp impreuna, cu atat
mai mult va bucurati unul de compania
celuilalt. Imi amintesc cand am avut prima
tema la facultate si a trebuit sa tin un discurs
de 6 minute in fata colegilor mei. Credeam
ca 6 minute inseamna o eternitate. Insa dupa
cateva discursuri, aveam nevoie de 10
minute. Apoi 20 de minute, pentru a putea
acoperi un subiect. Rugaciunile se aseamana
in mare parte cu aceasta situatie.
La inceput conversatia cu Dumnezeu
poate fi un lucru peste care treceti foarte
repede, te rogi si te rogi, iar dupa aceea esti
surprins sa vezi ca doar trei sa patru minute
au trecut. Insa dupa ce inveti sa te rogi in
mod obisnuit, vei purta conversatii mai lungi
si mai intime cu Dumnezeu. Deci, vedeti,
ceea ce numin “Rugaciunea Domnului” este
de fapt o rugaciune-model. Ne ajuta sa ne
organizam rugaciunile astfel incat sa fie in
armonie cu legile divine si sa fie mult mai
eficiente. Acesta este cel mai bun mod prin
care ne putem apropia de Dumnezeu si de a
ne cladi increderea prin rugaciune ca
instrument puternic care va va schimba
viata. Unul din multele beneficii ale
rugaciunii este bucuria si pacea pe care le
avem toti prin petrecerea timpului in
prezenta lui Dumnezeu. In acest fel vom
putea intelege mai bine ceea ce spunea plin
de inspiratie Apostolul Paul:
“Nu tanjiti dupa nimic, dar in toate prin
rugaciune si implorarea gratiei divine, fa ca
rugamintile tale sa-I fie cunoscute lui
Dumnezeu” (Filipeni 4:6)
19 NR. 9/IULIE 2007
SPECIAL: CRONICA DE FILM
DURERI ASCUNSE
Persecurtia rromilor din România intre
anii 1942-1944
“Dureri ascunse” este un film
documentar despre deportarea rromilor in
timpul celui de-al doilea Razboi
MONDIAL. Acest film a fost realizat de
Michelle Kelso in anul 2006.
Din acest film aflam cateva aspecte
referitoare istorai rromilor in Romania.
Rromii isi au originea in India si au venit in
Romania in secolul XIV. Mult timp au fost
inrobiti. Si-au castigat libertatea cu putin
timp inaionte ca sa fie abolita sclavia in
Statele Unite.
In deceniula treilea al secolului XX,
erau bine integrati in societatea romaneasca.
Se indeletniceau cu vanzarea de cosri si
flori si flori, cu diverse mestesuguri – erau
potcovari, lautari, fierari, carutari.
Insa in anul 1942 25.000 de rromi sunt
deportati in lagarerele de concentrare.
Acesta spect este mai putin cunoscut, iar
sociolgul Michelle Kelso il face cunoscut
publicului prin intermediul acestui film
documentar.
Documentarea pentrua cest film a durat
10 ani. Totul a inceput in anul 1993, cand
Michelle Kelso a vizitat Casa de copii orfani
de la Raul Vadului de langa Sibiu.
De atunci a inceput sa studieze
fenomenul persecutiei rromilor din Romania
in perioada 1942-1944, in colaborare cu
Muzeul Holocaustului din SUA.
Filmul documentar imbina intr-un mod
armonios elmentul visual cu cel auditiv.
Desi subiectul filmului este unul trist,
prezentanda trocitatile din timpul celui de-al
doilea razboi mondial, finalul filmului este
unul vessel: un cal care zburda si niste tigani
care danseaza. Dintre cei 22 de intervievati
care apar in film – multi dintre ei
supravietuitori ai holocaustului, numai 7 mai
sunt in viata.
“Dureri ascunse” este un film document,
pe baza caruia afost redactat si un manual
CLEPSIDRA ALBASTRA
pentru profesorii de istorie si care este
distribuit prin intermediul inspectoratelor
scolare.
Per ansamblul sau, filmul invita la
toleranta. Dup ace il vizionezi, iti dai seama
ca – de fapt – cei pe care i-ai privit cu teama
pana mai ieri sunt si ei oameni, ca au si ei un
suflet, ca merita compasiune. Acum incepi
sa intelegi de ce se poarta asa – de teama, de
teama de a nu mai trece prin ceea ce au
trecut cand erau tineri, ei sau inaintasii lor.
Carmen Moraru
INEDIT:
O NOUA VIZIUNE
ASUPRA
VIETII, UNIVERSULUI SI EXISTENTEI
Acesta este titlul
conferintei care a avut loc
la Casa Municipala de
Cultura din Cluj-Napoca
in data de 3 iulie 2007 si
care a fost prezentata de jurnalistul clujean
Cristian Muresan.
Aceasta conferinta se inscrie in ciclul
reconfigurarilor realitatii prin prisma
multiplelor nivele de realitate, aspecte care
au fost prezentate si in cele doua editii ale
filmului documentar “What the bleep do we
know?”. In deschiderea conferintei a fost
prezentata “Cartea alba” a lui Ramtha,
aparuta la Editura For You, fiind urmata – in
cea de-a doua parte a conferintei – de
comentariile si relatarea experientelor
personale ale prezentatorului.
“Cartea alba” reprezinta rodul
comunicarii telepatice a autoarei J.Z. Knight
cu o entitate pe care o numeste Ramtha,
pentru a putea interelationa mai bine cu
aceasta. Prezentatorul a mentionat faptul ca
la lecturarea acestei carti este necesar “a citi
dincolo de cuvinte, de a vedea cu ochii
mintii semnificatiile si nu adevarurile
absolute”.
20 NR. 9/IULIE 2007
Iata cateva dintre ideile expuse in cadrul
conferintei:
• Oamenii sunt fiinte care poseda
aceleasi calitati ca si Creatorul
• Starea anterioara creatiei este
Nemanifestarea
• Calitatile noastre potentiale mult
mai importante se afla intr-o stare
latenta
• Experienta personala este singurul
lucru care va poate propulsa pe
calea cunoasterii. Esenta expresiei
sale in om este starea de A FI.
• Starea actuala a universului este
starea de existenta, care este
precursoare starii de nonexistenta
• Expansiunea este evolutia ghidata
prin intermediul unor procese
evolutive, cunoscute sub numele de
“actiune si reactiune”.
• Existenta sau manifestarea se
supune legilor naturale, cu
character evolutiv, cum ar fi: legile
vietii sociale si individuale (bucurii
vs. suferinţe – oscilatia permanenta
intre acestea doua)
• Constiinta noastra se expansioneaza
prina cumularea de cunostinte si
capacitati noi, fiind in ton cu
expansiunea universului. La nivel
biologic, acest aspect poate fi
explicat prin activarea in profunzime
a glandei pineale si pituitare.
• Existenta noastra in cadrul
Existentei universului
• Starea de A FI este singura care
poate fi traita plenar la momentul
present: A FI fericit, A FI bucuros,
A FI inconjurat de afectiune.
Marele mister al vietii se afla in
profunzimea infinitezimala a clipei
prezente.
• Prezentul este singura realitate care
poate fi traita
• Starea de A FI este o stare nonduala
Carmen Moraru
CLEPSIDRA ALBASTRA
RELIGO
PROFEŢII
VECHIULUI TESTAMENT
Vrednicia morală
În
actul vocaţiei divine
Intervalul de timp cuprins între secolele
XIII-III a Hr. este caracterizat prin apariţia
pe firmamentul istoriei poporului lui Israel a
două instituţii paralele şi totodată
antagoniste: Regalitatea şi Profetismul1.
Ne este bine cunoscut că până în epoca
Judecătorilor a existat în sânul poporului
evreu, ca singură formă de conducere,
teocraţia. Dumnezeu era Regele suprem al
poporului biblic. Toate acţiunile poporului şi
toată trăirea lui se raportau la Iahve,
Singurul Dumnezeu adevărat şi punct
central de orientare pentru Israel.
Nu mai puţin cunoscut ne este faptul că
Dumnezeu şi-a ales un popor, pe care să-l
pregătească în vederea primirii lui Mesia şi
prin care să înştiinţeze omenirea întreagă de
mântuirea ce avea să vină prin Hristos. În
călăuzirea acestui popor spre scopul urmărit,
adeseori Dumnezeu a chemat bărbaţi
luminaţi şi plini de râvnă sfântă care să
vegheze la bunul mers al poporului pe calea
cea adevărată şi care, în caz de rătăcire, să-l
readucă pe Israel la adevăr. Aceşti bărbaţi
luminaţi au fost profeţii Vechiului
Testament, al căror şir este început prin
Moise2, căci din ziua în care au ieşit din
Egipt până în vremea proorocului Maleahi
neîncetat a trimis Domnul prooroci (Ieremia
7,25). Profetismul a fost unul din cele mai
importante elemente din structura religiei
1
Profetismul este o instituţie religioasă specifică
poporului Israel. A început a se dezvolta odată cu
Samuel şi a durat până în timpul lui Neemia (mijlocul
secolului V), vezi Studiul Vechiului Testament, man­
ual pentru Facultăţile de Teologie, îngrijit de Pr.
Conf. Dr. Ioan Chirilă, Ed. Renaşterea, 2003, p. 188.
2
Pr. Ec. I. Popescu Mălăeşti, Studii şi comentarii.
Proorocii, Bucureşti, 1926, p. 13
21 NR. 9/IULIE 2007
israelite, care a avut o influenţă decisivă în
creşterea şi dezvoltarea de mai târziu a lui
Israel.
Cuvântul profet provine din greacă şi se
traduce cu: a vorbi pentru altul, în locul
altuia, a fi interpret al cuvintelor altuia.
Locul clasic unde întâlnim interpretarea
autentică a cuvântului profet îl găsim în
cartea a doua din Pentateuh: “Iată, Eu fac
din tine un dumnezeu pentru Faraon, iar
Aaron, fratele tău îţi va fi prooroc. Tu dar
vei grăi lui Aaron toate câte îţi voi porunci,
iar Aaron fratele tău îi va spune lui Faraon”
(Ieşirea 7, 1-2). Acest text scripturistic ne
lămureşte că profetul este gura lui
Dumnezeu către credincioşii Săi. Acesta este
adevăratul sens al cuvântului profet.
În vorbirea curentă însă, profetul este
considerat doar un prezicător al viitorului, al
unor evenimente care se vor întâmpla în
viitor. Am greşi văzând doar acest aspect ca
fiind esenţial în desfăşurarea misiunii
profetice.
Considerându-i pe profeţi doar
prezicători ai viitorului, misiunea profetică
în conţinutul şi importanţa ei, ar fi mult
sărăcită. Profeţii nu au fost doar simpli
prezicători ai unor evenimente viitoare care,
oricum, ştiute sau nu mai dinainte, tot aveau
să se împlinească, ci au avut o menire mult
mai însemnată, ei fiind direct implicaţi în
procesul de pregătire a mântuirii. Hotărârea
de izbăvire a omenirii, descoperirea voii lui
Dumnezeu trebuia revelată oamenilor prin
oameni, pentru ca aceştia să o poată
înţelege.
Ca oameni de vocaţie, profeţii Vechiului
Testament au fost înzestraţi de către
Dumnezeu în cel mai înalt grad.
Experienţele şi stările sufleteşti pe care le-au
trăit profeţii sunt rare şi greu de explicat în
cuvinte. Ei au fost chemaţi la înalta lor
misiune prin vocea lui Dumnezeu, care s-a
îndreptat către ei în chip extraordinar. În
felul acesta oficiul profetic nu s-a întemeiat
pe autodeterminare, ci pe o chemare şi o
trimitere specială din partea lui Dumnezeu.
Impactul chemării a fost atât de puternic în
intensitatea lui, încât a învins orice opoziţie
şi sfială a celor chemaţi la slujirea profetică.
CLEPSIDRA ALBASTRA
În scrierile lor mesagerii Domnului relatează
convorbiri intime cu Cel ce i-a chemat şi
experienţe religioase de ordin mistic, pe care
ei le-au trăit intens şi care le-a cutremurat
toată fiinţa lor.
Profeţii şi-au îndeplinit misiunea lor în
virtutea acestei chemări tainice a lui
Dumnezeu. Solia divină îi era transmisă
profetului de cele mai multe ori de o voce
interioară care-l determina pe cel ales să
asculte cuvinte tainice. Alteori, comunicarea
mesajului divin i se făcea profetului prin
viziune sau prin vis, dar această din urmă
modalitate o întâlnim mai rar.
Profeţii nu s-au hotărât cu de la ei
putere, să profeţească “pentru că niciodată
proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci
oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit
purtaţi fiind de Duhul Sfânt” (II Petru 1,
21). Duhul lui Dumnezeu a fost cel care i-a
impulsionat pe profeţi. El le-a luminat
mintea, le-a mişcat inima şi le-a întărit
voinţa.
În perioada imediat premergătoare
chemării, profeţii au trăit din voia lui
Dumnezeu viziuni şi teofanii. Ele nu sunt
relatate la toţi profeţii, dar se oglindesc în
mod indirect din mai toate scrierile lor. În
aceste viziuni inaugurale, ca de altfel în
toate viziunile profeţii sunt convinşi că au
comunicat cu Dumnezeu în mod direct, pe o
cale extraordinară, necunoscută muritorilor
de rând. Pentru ei, toate acele comunicări
erau realităţi vii.
Chemarea profetică nu se impunea cu
de-a sila, ci ea era acceptată de profeţi în
mod liber. Era irezistibilă mai ales că venea
din partea lui Dumnezeu. Acest fapt îl
desprindem din mărturia lui Amos: “Dacă
leul mugeşte, cine nu se va înspăimânta, şi
dacă Domnul grăieşte, cine nu va
prooroci?” (Amos 3,8). Darul profetic nu
afectează în mod negativ individualitatea
sau personalitatea celui chemat la misiunea
profetică. Fiecare profet îşi păstrează
individualitatea sa personală care
conlucrează cu acţiunea divină, în aşa fel
încât descoperirile divine se amestecă cu
ideile şi sentimentele fiecăruia şi sunt
înţelese potrivit personalităţii bărbatului
22 NR. 9/IULIE 2007
inspirat, în contextul culturii şi mentalităţii
în care trăia3.
Chemarea lui Moise la înalta misiune
religioasă este descrisă amănunţit în
capitolul 3 din Exod. Marele legiuitor al lui
Israel ne spune că a comunicat direct cu
divinitatea, care i s-a descoperit într-o formă
accesibilă simţurilor sale. Dintr-un rug care
ardea şi nu se mistuia, Moise a auzit vocea
lui Dumnezeu. Acum este chemat Moise de
către Domnul: “Vino dar să te trimit la
Faraon, regele Egiptului, ca să scoţi pe fii lui
Israel, poporul Meu, din ţara Egiptului!”
(Ieşirea 3,10). După o mică ezitare Moise se
înduplecă şi primeşte misiunea încredinţată
lui de către Dumnezeu, convins fiind că El îl
doreşte în mod deosebit pe alesul Său.
Chemări miraculoase ne descriu şi
profeţii de mai târziu. Profetul Samuel spre
pildă, aude glasul lui Dumnezeu în locul
sfânt (I Regi 3, 1-14), iar Ilie aude acelaşi
glas într-o adiere lină (III Regi 19, 9-18).
Acest glas îi întăreşte şi îi umple de râvnă
pentru lucrul Domnului.
Criteriul după care Dumnezeu i-a ales pe
profeţi trebuie să fi fost cu siguranţă
vrednicia lor morală. Nu poate fi observat un
alt criteriu atâta vreme cât, în rândul
profeţilor s-au numit bărbaţi tineri şi bătrâni,
apoi femei, oameni cu multă ştiinţă de carte
(Daniel), simpli păstori (Amos)
reprezentanţi ai clasei nobile (Isaia), ai
preoţimii (Ieremia şi Iezechiel) şi ai
poporului de rând (Miheia).
Pentru a deveni profet nu se cerea ca
cineva să facă parte dintr-o anumită seminţie
(aşa cum era cazul preoţilor aleşi numai din
seminţia lui Levi). Singur Dumnzeu hotăra
cine să meargă pentru Sine şi să facă
cunoscută voia Sa oamenilor.
Autoritatea morală era elementul
indispensabil pentru a putea desfăşura o
astfel de misiune. Numai în virtutea ei,
profeţii i-au putut înfrunta pe regi, nobili, pe
preoţi şi pe toţi cei ce nu erau la înălţimea
chemării lor. În cuvântările lor, profeţii
foloseau adesea cuvântul pocăinţă. Acest
3
Pr. Lect. Viorel Cristian Popa, Vocaţia profeţilor
vechiului testament, revista Orizonturi teologice,
Ed. Buna Vestire Beiuş, 2001, p. 95
CLEPSIDRA ALBASTRA
cuvânt ar fi fost absurd în gura lor dacă ei
înşişi nu ar fi fost străini de greşelile pentru
care cereau pocăinţă de la alţii. Fiind
purtători ai Duhului lui Dumnezeu, profeţii
nu puteau fi decât vase de cinste, oameni cu
o vrednicie morală recunoscută.
Uimirea, teama, conştiinţa nimicniciei şi
a păcătoşeniei firii omeneşti sunt stări
sufleteşti trăite de toţi cei ce s-au întâlnit cu
misterul divin. Aceste stări sufleteşti sunt
urmate de prefacere interioară, de
transformare în făptură nouă înălţată şi
transfigurată.
Un serafim din ceata cerească a zburat
spre profetul Isaia, ca să-i atingă buzele cu
un cărbune încins luat de pe altarul de jertfă,
gest prin care Isaia a fost purificat. După
această purificare şi schimbare a omului
celui vechi, Isaia a putut sta în prezenţa
divină şi a oştii cereşti. El acceptă de
bunăvoie sarcina uriaşă de a întoarce la
Dumnezeu o lume care apucase o direcţie
tocmai opusă. Nu era deloc uşoară sarcina
de a determina un popor, care îşi astupase
urechile, să asculte şi să înţeleagă chemarea
la mântuire. Odată hotărât să-şi ducă la
îndeplinire misiunea, Isaia nu se pleacă în
faţa obstacolelor, care nu au fost puţine nici
chiar în faţa martiriului. Din tradiţie aflăm
că profetul Isaia moare ca martir în vremea
necredinciosului rege Manase, fiind tăiat în
două cu fierăstrăul.
Spre deosebire de atitudinea fermă şi
curajoasă a profetului Isaia, alta este
atitudinea în faţa vocaţiei dumnezeieşti a
urmaşului său Ieremia. Acestuia i se face
cunoscut prin cuvântul Domnului, că încă
înainte de ase fi urzit el în pântece a fost
sfinţit şi rânduit să fie profet al neamurilor
(Ieremia 1,5).
La auzul cuvintelor Domnului, Ieremia,
înfricoşat de greutatea poverii ce se punea
pe umerii săi, încearcă să se eschiveze: “O,
Doamne, Dumnezeule eu nu ştiu să vorbesc
pentru că sunt încă tânăr” (Ieremia 1,6).
Această scuză arată clar agonia interioară a
profetului. Timid din fire, el se dă înapoi
când aude chemarea lui Dumnezeu de a se
duce să profeţească poporului din Iuda şi
Ierusalim, şi luptă împotriva ei. Îi este frică
23 NR. 9/IULIE 2007
să ia asupra lui această sarcină şi să
răspundă afirmativ chemării. Se simte că
este prea tânăr şi nepregătit pentru a duce
mesajul lui Iahve poporului Său. Dumnezeu
cunoştea însă posibilităţile lui Ieremia, îi era
cunoscut curajul său.
Cel chemat să îndeplinească o astfel de
misiune se consumă el însuşi odată cu
misiunea despre care este convins că nu are
cum să o evite. Datoria împlinirii ei vine cu
putere dinăuntrul său, din inima sa, din
conştiinţă, din măduva oaselor sale.
Acceptând această slujbă, profetul se
zbuciumă necontenit, trăieşte stări de
tensiune profundă, de multe ori este
întâmpinat cu batjocură, adversităţi şi ură,
iar în final, în loc de răsplată profetul se
alege cu suferinţă şi chiar moarte.
Referindu-se la purificarea ce premerge
actul vocaţiei, Origen4 face o comparaţie
între chemarea la profeţie a acestor doi mari
bărbaţi, Isaia şi Ieremia. “Potrivit
mărturisirii lui Isaia: <Om cu buze spurcate
sunt şi locuiesc în mijlocul unui popor cu
buze spurcate…>” (Isaia 6, 5), rezultă că el
avea dacă nu fapte necurate, cel puţin
cuvinte necurate. De aceea spre Isaia nu a
întins Domnul mâna sa, ci doar unul din
serafimi a atins cu jar încins buzele lui şi i-a
zis: “Iată s-a atins de buzele tale şi va şterge
toate păcatele tale şi fărădelegile tale le va
cureţi” (Isaia 6, 7). Lui Ieremia, pentru că a
fost “Sfinţit din pântecele maicii sale”
(Ieremia 1, 5) nu i s-a trimis nici cleşte nici
cărbune luat de pe altarul de jerfă, căci nu
avea nimic pentru a fi curăţat cu foc, ci
însăşi mâna Domnului a fost cea care l-a
atins.
Chemarea şi trimiterea din partea lui
Dumnezeu necesită activitate, mesaj,
indiferent dacă mesajul este receptat sau nu.
Profeţii trebuiau să aibă conştiinţa datoriei
împlinite, să facă simţită prezenţa unui
prooroc al Domnului în mijlocul poporului.
Este cunoscut faptul că în Regatul de
Nord, pe vremea regelui Ieroboam al II-lea,
4
Origen,Scrieri alese, în colecţia Părinţi şi Scriitori
Bisericeşti, vol. 6, Ed. Institutului Biblic şi de Misi­
une al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981,
p. 355
CLEPSIDRA ALBASTRA
idolatria, luxul, imoralitatea şi nedreptatea
erau la ele acasă. Aici este trimis să
rostească solie divină profetul Amos. Prin
activitatea sa în regatul păcătos al lui
Ieroboam, profetul atinsese orgoliul mai
marilor timpurilor, care i-au sugerat să plece
în Iudeea. Amos nu părăseşte ţinutul în care
a fost trimis de Dumnezeu, ci plin de curaj şi
îndrezneală ripostează: “Eu nu sunt prooroc
şi nici fecior de prooroc, ci sunt păstor şi
adunător de sicomore; şi de la turmă m-a
luat Domnul şi mi-a zis: <Du-te şi
prooroceşte în poporul Meu Israel!>” (Amos
7, 14-15).
Din aceste cuvinte se vede că profetul se
legitima nu ca un profet de meserie ci ca un
profet de vocaţie. El nu se înfăţişează din
proprie iniţiativă, ci ca trimis al Domnului,
pentru că “Domnul nu face nimic fără să fi
descoperit taina Sa proorocilor, slujitorii
Lui!” (Amos 3, 7).
Din clipa în care sunt chemaţi de sus,
profeţii trebuiau să se lase preocupaţi până
la obsesie de grija propovăduirii cuvântului
descoperit lor de către Cel ce i-a chemat.
Fiind chemaţi de sus, profeţii vorbesc în
numele lui Dumnezeu şi cu a Lui putere.
Cine îi aude pe ei, în realitate îl aude pe
Dumnezeu prin gura lor. Dumnezeu se
serveşte de profeţi pentru a exprima voia Sa
în limba omenească într-o formă accesibilă
poporului.
Profeţii coborau în arenă, în mijlocul
credincioşilor, tulburând tihna primejdioasă
a sufletelor înrăite, biciuind şi răsturnând
necruţător situaţii comode, scuturând din
lâncezeală mulţimile şi îndrumându-le pe
calea îngustă a credinţei, a înnoirii. Prin
chemare, profetul este învăluit de un foc
mistuitor şi orice încercare de a opri
cuvântul Domnului este de prisos. Nu era de
ajuns însă ca profetul numai să vorbească, ci
viaţa lui practică, conduita lui morală trebuia
să fie în concordanţă cu învăţătura
propovăduită. Aceasta este o coordonată
firească a vocaţiei divine, fiind şi una din
caracteristicile ce deosebeşte falşii profeţi de
adevăraţii profeţi.
Oameni de adâncă seriozitate morală,
profeţii erau conştienţi că învăţătura
24 NR. 9/IULIE 2007
propovăduită nu-şi dobândeşte eficacitatea
deplină, numai dacă este asociată şi
susţinută consecvent de pilda unei vieţi
ireproşabile.
Idealurile mesianice le ofereau forţa
necesară în lupta lor pentru crearea unei
lumi mai bune şi mai drepte, începând cu
prezentul. În numele dreptăţii ultragiate,
profeţii au fost apărătorii celor asupriţi şi
fără sprijin, apărându-le interesele împotriva
poftelor nesăţioase a celor arbitrari şi fără
milă. Cu autoritatea lor incontestabilă, ce le-
o dădea conştiinţa vocaţiei, profeţii se sileau
să îndrepte viaţa socială a timpului lor prin
purificarea moravurilor. Profeţii nu trăiau în
izolare ci asemenea unor luptători, căutau
învălmăşeala vieţii5.
Simţindu-se în permanent contact cu
Dumnezeu, îmbărbătaţi şi întăriţi mereu de
El, proorocii certau, mustrau, ameninţau,
scuturau pe credincioşii de rând, pe preoţi,
pe falşii profeţi, căpeteniile poporului, chiar
pe regi, atrăgându-şi din partea lor ură,
dispreţ, închisoare, exil sau moarte în
chinuri grele.
De la Moise până la Ioan Botezătorul,
toţi proorocii au plătit tributul greu al
martiriului, fie prin moarte, fie prin
necazurile sau suferinţele abătute asupra lor.
Nu a existat pericol sau piedică în faţa căreia
profeţii să se clatine sau să dea înapoi, ei
rămân ca un zid de neclintit chiar şi în faţa
celor mai grele ameninţări şi lovituri.
Călugărul Alb
SPECIAL:
AMINTIRI DIN TRECUT
Ceea ce va voi istorisi acum nu
reprezinta un channeling, Sint amintiri.
Odata demult... dar nu foarte demult
in termeni paminteni... locuiam in Brazilia.
Ma numeam Raman si aveam o conditie
sociala undeva spre medie.
5
Pr. Prof. Vladimir Prelipcean, Probleme sociale în
Vechiul Testament, în revista Studii Teologice, anul
I, 1949, nr. 1-2, p. 67
CLEPSIDRA ALBASTRA
Imi amintesc ca era o zi frumoasa...
Soarele imi mingiia trupul, copacii imi
sopteau Iubirea, iarba imi vorbea...
Ma aflam intr-o caruta trasa de un
singur cal. Ma intorceam spre casa si
simteam nerabdarea celor 2 copii ce ma
asteptau sa sosesc.
Drumul era oarecum serpuit, in dreapta
erau stinci, jos era Oceanul. Intotdeauna
Apa m-a chemat, intotdeauna am simtit ca
Apa reprezinta ceva special pentru mine.
In dreapta... un colt de rai... totul era viata.
Mergeam... mergeam... simteam Viata.
La un moment dat, din spate s-a apropiat o
masina neagra, model de inceput de secol.
Il cunosteam pe cel ce conducea acea
masina.
Nu a avut rabdare, a trecut pe linga noi
cu ceea ce pe vremea acea se numea a fi o
viteza ametitoare. Calul s-a speriat. Ramon
nu intelegea ce se intimpla... sau poate
intelegea. Timpul s-a dilatat brusc... si
totul s-a terminat cu caderea de pe stinci.
Caderea... hmmm... a fost ceva inaltator.
Imi amintesc ca si cum acum s-ar intimpla.
Calul a cazut peste Ramon si totul s-a
terminat pentru acel moment si pentru aici.
M-am intors Aici. Am schimbat insa
Momentul. Acum vreo 2 ani mi-am
reamintit aceste secvente din existenta mea
si am inteles ca persoana ce era in masina
este in acelasi timp aici si nu poate pleca
pina nu va avea iertarea mea.
Imediat cum am inteles acest lucru,
mi-a aparut in fata ochilor chipul bunicii
mele. OK. Am iertat-o din toata inima.
Asta a fost acum 2 ani, iar bunica mea a
continuat sa experimenteze aici si acum.
La un moment dat m-am indoit de ceea ce
a stiut inima mea, si am lasat oarecum in
suspans aceasta nelamurire. Ma gindeam
ca poate intr-un alt moment voi intelege
cine este acea fiinta ce era pe linga mine si
nu poate pleca pina nu are iertarea mea.
Ieri, brusc am simtit ca vreau sa-mi
vizitez bunica. Am fost la ea si fara
cuvinte pamintene, i-am cerut iertare. Am
inteles instantaneu ca nu eu eram cea care
trebuia sa ierte. Ea trebuia sa ma ierte pe
mine. Acea viata, in care m-am numit
25 NR. 9/IULIE 2007
Ramon... nu era singura in care noi ne-am
intilnit.
I-am cerut iertare si desi nimic nu s-a
facut la nivel de pamintean, m-a iertat din
toata inima ei.
Aseara, spre miezul noptii, am primit
un telefon de la fratele meu care mi-a spus
ca bunica mea si-a incheiat deocamdata
drumul de aici. Avea 94 de ani si astazi era
ziua ei de nume.
Am simtit Iubirea si un sentiment de
usurare. M-am intins in pat, mi-am lasat
aici trupul de carne si am plecat s-o
intilnesc. Mi-am creat un fel de obicei, ca
atunci cind cineva pleaca, sa ne intilnim si
sa-i explic... sa-i explic... pentru a usura
trecerea. Am ajuns acolo, nu a trebuit sa-i
explic eu prea multe. Deja erau atitea
spirite ce eu le cunoscusem in aceasta
trecere. A fost... sublim. De fapt... nu as
putea explica cum a fost. Dar a fost si este.
Am venit Aici si Acum pentru a-mi
plati multe, multe din datoriile pe care eu
le-am facut in diverse locuri si timpuri.
Am inteles multe si am simtit multe. Un
singur lucru nu intelegeam. De ce tot
timpul aveam senzatia ca bunica mea nu
ma iubeste asa cum o bunica ar trebui sa
iubeasca o nepoata.
Ieri am inteles. Iubirea are multe
moduri de manifestare. Iubirea ne poate da
sentimentul pamintean ca ne-ar „lovi” pina
ce intelegem si simtim. In acel moment,
Iubirea se dezvaluie in fata ochilor si
Inimilor noastre.
Va multumesc ca m-ati ascultat.
Va doresc sa puteti simti Iubirea Pura
si Neconditionata in orice moment al
existentei voastre de Aici si Acum.
Mirela Simonescu
CUPLU
ROLUL TASTEI ‘DELETE” IN
RELATIILE DE CUPLU
De multe ori in viata noastra sunt relatii
care cu timpul devin toxice. Multi citori ne
CLEPSIDRA ALBASTRA
intreaba despre tehnici psihologice optime
care sa ii ajute sa treaca peste momentele
dificile din viata lor.
Cei mai multi dintre noi suntem
utilizatori ai calculatoruilui. Calculatorul a
fost inventat de mintea umana, este o
transpunere tehnica a cesteia – se – de multe
ori – ne ofera solutii la care nici nu ne-am
gandit.
De exemplu – tasta “Delete”. Cred ca
sunteti familiarizati cu totii in ceea ce
priveste functiile acesteia. Daca ea poate
fiutilizata pentru a sterge un fisier nedorit
din sistemul informatic, de ce nu ar putea fi
utilizata pentru a “sterge” ceva nedorit din
sin sistemul cognitiv?
Haideti sa vedem acum cateva dintre
mesajele care insotesc actionarea tastei
DELETE. De obicei, mesajele care apar la
actionare tastei delete sunt urmatoarele:
Confirm File Delete: Are you sure you
want to send this file to the Recycle Bin?
Raspunsuri posibile
YES si NO
This file is too big for the Recycle Bin.
Are you sure you want to permanently
delete this file?
Are you sure you want to delete thie file
forever?
Chiar daca doare uneori, atitudinea e cea
care conteaza.
Dar ce ne facem daca sistemul da mesaje
de eroare, cum ar fi:
Unable to delete this file because it is
being used by another or program. (Nu se
poate sterge acest fisier deoarece este utilizat
de un alt program sau de o alta persoana).
Este nevoie de vointa. De a avea vointa
de a avea stari bune si nu stari rele.
Cat de bine este atunci cand te simti
eliberat de constrangeri! Lumea e altfel doar
26 NR. 9/IULIE 2007
pentru ca ti-ai schimbat atitudinea in
legatura cu un anumit aspect!
Sia cum poti zice cu bucurie:
Your system is free from any viruses.
Your system has been updated!
Carmen Moraru
REVELAŢII
NIMIC NU E INTAMPLATOR
Pentru ca nimic nu e intamplator. Pentru
ca totul exista dinainte de a se manifesta.
Imi place teoria cu nimic nu e intamplator.
Parca ma simt pusa la adapost atunci cand
ma gandesc la viata mea, care are o
traiectorie pe care eu o simt protejata.
Important e sa nu las semnele sa treaca
neobservate. Sa-mi organizez dorintele, care
vor prinde viata, la vremea lor.
Am ascultat un Cuvant adevarat. Fiecare
vorba desi o stiam in mare parte pe dinafara,
m-a surprindea intr-un mod placut, avea
esenta, energie, vibratie in strafundurile
sufletului. Constiinta simtea ca dimensiunea
e mai profunda, ca mesajul este insusi
Cuvantul, care avea o greutate si o
credibilitate netagaduita pentru perfidia
iscoditoare a ratiunii.
Simturile sufletului nu se inseala.
Adevarul e simtit, trait. Nu te poti insela
atunci cand intelegi ca partii spirituale din
tine i se adreseaza mesaje de care ai atata
nevoie, nu mai esti carcotas, traiesti pentru
ca simti, simti pentru ca intelegi. E poate cea
mai puternica stare de siguranta pe care de
multe ori nu o avem fata de lucrurile cele
mai simple.
Am participat la o sedinta de exorcizare.
Am incercat sa simt cat mai multe lucruri.
Nu mi-am prefabricat senzatii. Nu m-am
asteptat la nimic, de fapt nici sedinta in sine
nu era un lucru pe care il asteptam. Simteam
forta si durere. In mine se petrecea o zbatere
incarcata cu ganduri haotice despre bine sau
rau. Nu m-am pozitionat pe nici unul din
talere, pentru ca simteam oarecum ca
CLEPSIDRA ALBASTRA
teritoriul de batalie facea parte din ceva aflat
in afara mea, care insa emana o irezistibila
dorinta de eliberare. Dar de ceva extern, de
un fel de extensie ce imi era familiara. Am
inteles ca elementele care ma perturbau
aveau de a face cu felul de a privi lucrurile,
cu nivelul mental, nicidecum cu corpul fizic.
Eram parca in cadrul unei sedinte mai grele
de bioterapie. Asta pentru ca omul care se
ocupa de ritual era foarte inaltat, imi
castigase increderea prin discursurile pe care
le tinuse.
Simteam multa protectie in jurul meu.
Stiam ca omul era stapan pe sine, m-am
permis sa inteleg si sa constientizez fiecare
senzatie, din crestet pana-n talpi. Energiile
exterioare de fiecare data starnesc fiori,
misca un echilibru, ofera senzatii, produc
haos, iar in cele din urma devin familiare, se
contopesc cu fiinta care le imbratiseaza si isi
ating telul. Si eu am simtit tot vartejul
transformarii. M-am simtit bulversata, dar
stiam ca e ceva de bine, percepeam un usor
iz de eliberare, de armonizare care treptat a
umplut marele gol initial.
Pot cu certitudine afirma ca aceste stari
nu s-au petrecut in transa, sub aspectul
halucinant al constiintei modificate, pentru
ca multe din senzatii aveau argumentele pe
care le-am experimentat in domeniul
bioenergetic. De aceea nu se poate pune
problema nici unei forme de manipulare. M-
am deschis atat cat am avut nevoie, cu
dorinta sincera de a purifica ceva greoi,
apasator, in deplina cunostinta de cauza.
Acum la cateva saptamani de traierea
acestei experiente pot spune ca mi s-a oferit
sansa de a vindeca o mica particica alterata
din mine, ca nu a existat doar o bucurie
inselatoare, de moment, ca e vie si nu inteleg
de ce nu am recurs mai de mult la acest
tratament, daca il pot numi asa.
Sau poate ca asa cum m-am exprimat in
inceputul materialului, poate doar acum era
timpul nimic nefiind intamplator.
Nu stiu pana unde pot merge cu
sinceritatea. Unde sa ma opresc cu
dezvaluirile… deoarece zilele trecute am
ascultat o experienta personala spusa cu
atata aplomb, incat desi se vorbea despre
27 NR. 9/IULIE 2007
Dumnezeu am simtit o banalizare fara
margini, pe o tema atat de mareata.
Daca si cei care in acest moment citesc
aceste randuri ma judeca asa cum mi-am
permis eu sa o cataloghez pe individa ce se
expunea pe tava publica… probabil ar trebui
sa inchei aici.
Dar cu orice risc a mai ramas de povestit
un nepretuit amanunt.
…s-a facut o rugaciune colectiva de
vindecare. Respectand canoanele trebuia sa
ridic mainile spre cer. Preotul ne-a spus ca
Iisus ne va atinge… Am simtit toata jena
sacrilegiului cand mintea mi-a fost
strabatuta de acest gand. Mana stanga mi s-a
intors intr-o pozitie de implorare, nu era
nimic agresiv, insa parca multe alte gesturi
se petreceau in interior, iar acest lucru m-a
atentionat. Ma intrebam daca s-a petrecut
ceea ce spusese preotul, dar atat de tare m-a
rusinat aceasta idée, incat am preferat sa
inchid ochii si sa fac abstractie de ea. In
timpul acestui dialog interior, in urma caruia
mi-am adus mana la pozitia initiala,
experienta s-a repetat. Din nou mana stanga
a luat pozitia de implorare, fara ca eu sa
coordonez acest lucru. Insa de aceasta data
am simtit fericire. Aveam o stare profunda
de bucurie, pe care de mult nu o mai
simtisem. Cu adevarat cred ca M-a atins!...
Roxana Velea
PARANORMAL
POVESTE DIN ALBASTRU
Rindurile de mai jos se doresc a fi o
redare cit mai exacta a ceea ce la un
moment dat de timp terestru, s-a petrecut
in Realitatea pe care am ales-o s-o
experimentez Aici si Acum. Totul fiind
subiectiv si relativ… probabil ca unora,
rindurile, le vor parea a fi interesante…
altora nu. Indiferent de ce sentimente va
trezesc rindurile de mai jos, totul este
conform cu ceea ce fiecare am ales sa
experimentam de aceasta data. Parerea
mea este ca indiferent de cit de diferita
este Realitatea cuiva, de Realitatea mea,
CLEPSIDRA ALBASTRA
asta nu inseamna ca Realitatea mea ar fi
mai Reala decit alta. Pur si simplu cred ca
fiecare am ales sa experimentam ceva…
de care avem nevoie Acum.
O sa va spun despre prima mea
intilnire constienta, din punctul de vedere
al celei de a “3”-a dimensiuni in care
“traim” acum, cu o Entitate pe care noi o
cunoastem sub numele de Ashtar.
Acum aproximativ 4 ani terestrii, in
una din plimbarile mele nocturne, am
intilnit o Entitate ce s-a prezentat sub
numele de Hilarion si care mi-a spus ca
sint asteptata pe nava Ashtar-ului.
( Trebuie sa precizez ca la momentul
respectiv, nu auzisem de Ashtar si nu
aveam nici cea mai vaga idée cam despre
ce ar fi vorba. )
Cum, de cite ori mi se face o invitatie,
imi place s-o onorez, am acceptat.
Hilarion, arata ca un om, si nu prea. Avea
o oarecare forma, dar parca mai mult era
sfera. Sau daca as putea spune, avea in
acelasi timp 2 forme: una umana, de
consistenta unui abur, predomina culoarea
galbena si alta forma sferica luminoasa, tot
de consistenta Aburului, sau cel putin asa
l-am perceput eu in acel Moment. Parerea
mea este ca Entitatile ce ni se prezinta,
apar in fata noastra exact sub forma in care
noi am dori sa-I vedem ( cu ochii fizici sau
spirituali ). Cred ca ni se arata exact in
forma in care noi sintem in stare sa-I
percepem constient in Acel Moment al
Evolutiei noastre. Poate ca in acest
moment ni se infatiseaza intr-un fel, iar
dupa 1 an terestru ( sa spunem ) ni se va
infatisa altfel, deoarece intre timp sintem
sensibili la alte vibratii si la alte Realitati.
Sa revenim. Am plecat cu Hilarion,
deplasarea facindu-se oarecum Ascendent
si avind ca ghid o Raza de Lumina.
Culoarea predominanta era Alb, dar puteai
vedea distinct cu vederea periferica orice
alta culoare. Daca imi mutam privirea pe
punctul unde tocmai vazusem o culoare,
aceasta se transforma instantaneu in Alb.
Am ajuns intr-un loc ce semana si nu
semana cu navele pe care le stim noi din
filme. Nu realizez ce forma exterioara
28 NR. 9/IULIE 2007
avea nava in care am intrat ( erau multe,
foarte multe ) deoarece am ajuns direct in
interiorul acesteia. Informatia ca erau
multe astfel de nave... a fost o informatie
ce am stiut-o instantaneu, nimic vizual,
doar sentimentul ca acesta este Adevarul
la momentul respectiv.
In interiorul navei, din nou, totul parea
asemanator, dar nu era asemanator cu ceea
ce mi-as fi inchipuit eu ca o sa gasesc
acolo. Erau multe Entitati, fiecare de alta
culoare, de alta nuanta, nu am vazut doua
Entitati identice. Poate ca erau, dar mie nu
mi s-au infatisat.
Totul era Lumina, nu doar Entitatile
( ce intre noi fie vorba, nu ma bagau in
seama, fiecare si-a vazut de lucru ). Doar
cind treceau in dreptul meu, aveam
senzatia ca m-au salutat, dar nu cu vorbe.
Era ceva telepatic si instantaneu.
Am raspuns si eu cum ma pricepeam
mai bine. La un moment dat, o Entitate m-
a intrebat ( tot telepatic ) ce misiune mai
am. Era clar ca ma cunoastea, dar eu... nu
stiam cine este... sau poate ca atunci cind
m-am trezit, mi s-a sters acea parte din
memoria terestra.
Trebuie sa mai spun ca tot ceea ce m-
as fi asteptat sa fie in forma fizica, nu era
asa. Mai précis, forma era cum o stim noi,
pereti, usi, coridoare, obiecte de mobilier
(mai degraba mobilier de birou decit de
apartament), dar consistenta era ca cea a
Aburului. Era ca si cum Lumina se juca
luind diverse forme pe care eu sa le pot
constientiza.
In tot acest timp Hilarion mi-a stat in
stinga si ma ghida pe acel traseu de
Lumini.
Totul era perceput ca o singura fiinta, o
fiinta ce era compusa dintr-o infinitate de
fiinte. Imi cer scuze, dar cuvintele mele
omenesti nu prea stiu sa descrie. As putea
spune ca totul era mai mult sentiment decit
senzatie fizica.
Am intrat intr-o incapere in care totul
parea a fi Albastru. Dar, la fel... cum imi
fixam privirea intr-un punct, punctul
devenea Alb. Aveam o stare de Iubire
CLEPSIDRA ALBASTRA
Albastra, daca pot spune asta. Pe un scaun
( sa-I spunem scaun ) statea Ashtar.
Nu s-a prezentat, si nici nu am avut
nevoie de prezentari. Pur si simplu am
stiut ca este Ashtar. Nu am perceput alt
nume in dreptul lui ( cum am gasit dupa
aceea cind am cautat pe internet sa vad
daca am "luat-o razna"... hehehe ). Pur si
simplu El era Ashtar. Avea infatisare de
om, doar ca era mai inalt ( dar si eu eram
mult mai inalta, acolo ).
Nu era facut din carne cum sintem noi
in dimensiunea aceasta. Era facut din
Lumina. Erau atitea nuante de Albastru...
si... instantaneu am stiut ca si eu arat la fel.
Avea ochii Albastrii. Tin minte privirea,
calda, iubitoare, clara, patrunzatoare.
Vorbea cu ochii. Vorbeam cu ochii.
Aveam o stare ... super... Cuvintele... sau
ceea ce noi numim cuvinte... ajungeau
instantaneu in Inima... nu in creier cum s-
ar crede. Comunicam cu ochii si cu Inima.
Si pe masura ce imi vorbea, stiam.
De fapt aveam senzatia ca stiam
inainte de a-mi spune ceva. M-a
imbratisat. Imbratisarea aceea avea ceva
de nivel celular. Pur si simplu am simtit
fiecare celula a mea cum si-a gasit un
corespondent in celulele Entitatii ce se
numeste Ashtar.
Am stiut ca El este Comandantul Flotei
Stelare, am stiut ca exista Flota Stelara, am
stiut ca Ne aflam Aici si Acum ca sa
asistam Entitatea ce se numeste Planeta
Albastra, Mama Geea, Planeta Pamint...
cum vreti sa o numiti... in trecerea intre
dimensiuni... am stiut ca sintem aici ca sa
asistam fiintele sa simta Iubirea ... am
stiut... am stiut... dar oare de ce nu mai
scriu ce am stiut...? sa fie oare faptul ca
Simt ca Voi deja stiti ce urmeaza?
Mai vedem.
29 NR. 9/IULIE 2007
Primiti, va rog, o imbratisare din
Eternitate, din Lumina Albastra, din
Iubirea Albastra.
Arcturian7
ARHEOLOGIE
OLYMPIA
CENTRU ARHEOLOGIC
SI
IDEAL CONTEMPORAN
“Nimic din Grecia antica nu m-a
indemnat la meditatie mai mult decat vechea
Olyumpia. Acest oras al viselor isi ridica,
fara incetare, galeriile si sirurikew sale de
coloane in fata gandurilor mele de
adolescent; se consacra unei sarcini pur
umane si exterioare, innobilata insa de ideea
de patrie, care ii era un nesecat izvor de
putere” (Pierre de Coubertin).
Litoralul Peloponez occidental, asa cum
se intinde el don Patras pana in sanctuarul
Olympiei, cuprinde regiuni favorizate de
natura. Un sirag de targusoare se intinde de-
a lungul drumului care duce de la Patras la
capitala Peloponezului si al treilea oras din
Grecia, la Olympia.
Intreaga regiune, udata de raurile alfio si
Pinios cu afluentii lor si marginita la est de
Muntele Erymanthos, este presarata cu
vestigii ale oraselor antice, narturiia le unei
istorii neintrerupte. Drumul care porneste
de la PIrgos catre est traverseaza campia
inverzita a Eladei, care era in Antichitate
unul din statele Peloponezului.
In centrul acestei campii, la confluenta
fluviilor Alfios si Eladeos, se intend ruinele
unuia dintre cele mai mari sanctuare
panelenice ale lumii antice. In acest peisaj
linistit, cu nuante calde, au fost venerate mai
mult decat in orice alta parte forta si
rezistenta umana si tot aici au luat nastere
frumoasele legende din ziua de azi –
Legendele Oplimpului.
Aiici, fluviile se indagosteau de nimfe
chiar sub privirile luiKronos. Miturile
Alphiei si ale lui Attheus, ale lui Apollo si
CLEPSIDRA ALBASTRA
Daphne, iubirile Hipodamiei si a lui Pelops
– raspunzatori de moartea lui Oemomaos si
de blestemul lui Zeus asupra lui Pelops si a
urmasilor sai – incadreaza acest peisaj
armonios.
Ansamblul de edificii care a fost inaltat
in acest loca l anticei Pisa si care poarta
numele “OLYMPIA” nu era un oras, ci un
vast sanctuary cu diferite temple, bogatii,
altare ale diverselor divinitati, statui ale
zeilor si ale invingatorilor Jocurilor. Zeus
era patronul spiritual al acestor Jocuri.
Jocurile – perpetuand celebrarea vechilor
culte - au facut din Olympia centrul lumii
elenice. Gratiea cestei perioade de incetare
a ostilitatilor, popoarele grecesti uitau pe
moment de conflictele lor, elenismul
devenind un tot unitar.
La origine sanctuar national care reunea
capodopere inestimabile, Olympia s-a
imbogatit din donatii, devenind in curand un
centru cultural international, fiecare popor
grec putandu-si gasi aici radacinile propriei
sale istorii. Olympia a dainuit mai mult de
10 secole, din timpuri eroice pana in anul
393 d.Cr., cand s-au desfasurat ultimele
Jocuri Olimpice antice.
Istoria cultului olimpic este legata de
cea a diferitelor invazii care s-au succedat in
Elada. Poparele care ocupau Altisul
aduceau cu ele proprii zei; se gasesc urme
ale trecerii lor in miturile aflate intr-o
permanenta transformare. Spre sfarsitul
mileniului II si inceputul mileniului I, elenii
au ajuns in nordsi s-au asezat foarte aproape
de Olympia, aflata sub dominatie pisana. In
secolul VI i.Cr. izbucnesc primele razboaie
intre cele doua orase – Elis si Pisa.
Noii imigranti au fost – probabil – primii
care au consacrat acestr tinut lui Zeus si l-au
numit Olympia ina mintirea muntelui lor din
Thesalia. Dar serbarile organizate anterior
in Olympia nu erau celebrate in onoarea
zeului cerului, ci in onoarea lui Pelops, cae a
obtinut Victoria in fata lui Oemenaos,
Regele Persiei, la intoarcerea cu carele de
lupta si care s-a casatorit cu Hipodamia,
fiica acestuia din urma. Cultul lui Zeus –
care predomina in Olympia in epoca clasica
– nu era insa cel mai vechi de acest gem. Ca
30 NR. 9/IULIE 2007
si la Delphi, o divinitate feminina pare sa fi
preexistat lui Zeus in preistorie; probabil
aceasta a fost Rhea – pe tinuturile Kronos.
Dar – la inceputul miuleniului I i.Cr. –
Zeus a devenit patronul spiritual al acestui
sanctuary si – dupa cum spune legenda –
Heraclea insemnat limitele Altisului,
plantand pomi.
Jocurile Olimpice erau celebrate – ca
multe alte serbari – in onoarea lui Zeus.
Legenda spune ca ele au fost intemeiate de
insusi parintele zeilor si ca primele Jocuri
Olimpice aua vut loc intre zei si eroi.
Oficial Jocurile Olimpicea u fost inaugurate
ina nul 776 i.Cr., an in care incepe
consemnarea numelor castigatorilor si a
datei fiecarei olimpiade. In anul 576 acestea
ajung la apogeu. Jocurile olimpice aveau loc
din patru in patru ani, din luna iunie pana in
luna septembrie. Pindar asociaza originea
Jocurilor Olimpice cu ceremoniile liturgice
celebrate la mormantul lui Pelops. Cu putin
timp inainte de deschiderea Jocurilor,
oamenii plecau in toate partile pentru a
anunta inceperea lor, care punea capat
provizoriu certurilor si conflictelor dintre
greci. Orasele cele mai importante erau
reprezentate de ambasadori oficiali numiti
“teori”. Concursurile durau 5 zile, intre
datele de 12 si 16 ale lunii si cuprindeau
probe cum ar fi marsul, lupta, exercitiile de
gimnastica combinate cu box, pentatlonul,
cursele de care de lupta si de cai, ca si
concursurile intelectyuale.
Jocurile Olimpicea u fost celebrate – fara
intrerupere – timp de 1000 de ani, In zilele
noastre, Jocurile Olimpicea u fost reluate
datorita Baronului Pierre de Coubertin care -
- in anul 1896 – a organizat primele Jocuri
Olimpice moderne pe Stadionul din Atena.
De atunci, ele se tin din 4 in 4 ani in diferite
orase ale lumii, atraganda tleti de diferite
nationalitati.
In anul in care Jocurile Olimpice
moderne si-au marcat centenarul – 1986 –
Jocurile Olimpice de vara s-au dersfasurat la
Atlanta, Georgia, oras care si-a intrecut cu
51 de voturi “contra” 35 principala rivala –
Atena, capitala olimpiadelor.
CLEPSIDRA ALBASTRA
La mai bine de 1200 de ani de la Primele
Jocuri Olimpice din istoria omenirii,
Jocurile Olimpice moderne reprezinta una
dintre cele mai nobile preocupari ale omului
la acest inceput de secol XXI, o manifestare
a umanitatii care reuneste – sub cele cinci
cercuri – sportive din cele cinci continente
ale lumii.
Forta acestei traditioi este ca – chiar si in
epoca decaderii sale – Olympia mai
sarbatorea inca aceste Jocuri. Declinul
sanctuarului incepe in anul II i.Cr. odata cu
venirea romanilor, dar – mai tarziu – Caesar,
Hadrian si Atticus ii redau stralucirea,
acoperind-o cu monumente si statui.
Crestinismul adduce profunde reforme
sociale si religioase, iar monumentele sunt
folosite pentru construirea unei fortificatii.
Jocurile continua pana in anul 393 d.Cr.,
data de la care sunt interzise printr-un decret
de catre Teodosiu I. In anul 426 d.Cr.,
Teodosiu ordona distrugerea tuturor
templelor si a sanctuarului. In secolul IV au
loc o serie de miscari tectonice, pamantul
inghitind astfel ceea ce omul – cu atata truda
– a realizat.
Incetul cu incetul apele Alfiosului spala
Pamantul de pe vestigiile Altisului sacru,
ramase ingropate pana in anul 1875, data la
care incep sapaturile arheologice.
In ciuda deeriorarii lor, ruinele Altisului
sacru si-au pastrat grandoarea, stralucirea
edificiilor de alta data ramanand aceeasi.
Monumentul cel mai impresionant al
Altisului este emplul nlui Zeus, construit pe
la mijlocul secolului V i.Cr. de catre Libon.
TEmplul Templul adapostea statuia lucrata
din aur si fildes a lui Zeus – opera lui
Fidias, cel mai ilustru sculptor al Greciei
antice, statuie care se numara printer cele
sapte minuni ale lumii – de care v-am vorbit,
dragi cititori, in numarul sapte al revistei – si
despre care filosoful Dion spunea “Cel care
o priveste isi uita toate necazurile”.
Templul zeitei Hera este tot atat de
impresionant si cu mult mai vechi decat cel
dedicate sotului ei.
Codrul Sacru cuprinde Prytaneul si
Philippeionul, inaltat de Philippe de
Macedonia cu ocazia victoriei obtinuye la
31 NR. 9/IULIE 2007
Cheronee, in anul 338 i.Cr. La poalele
Muntelui Kronion se gaseau comori si mici
edificii aduse ca ofranda de diferite orase. S-
au gasit ruinele a 12 dintre aceste edificii,
toate construite in stil Doric. La este se
situeaza celebrul Stadion, nu s-a gasit insa
nici o urma a hipodromului. Dintre toate
stadioanele antice, acesta era cel maim mare,
cu o capacitate de 20.000 de locuri. In partea
de vest se gasea Gymnaziul.
In exteriorul Altisului Sacru se inaltau
Euleuteriomul (sau Palatul Senatului
Olimpic), vila lui Neron si Leonidionul, un
fel de han – care era cea mai mare cladire a
Olympiei secolului IV. O biserica bizantina
se inalta azi pe locul atelierului lui Fidias.
Muzeele arheologice ale Olympiei
adapostesc diferite obiecte si opera de arta,
gasite in timpul sapaturilor arheologice.
Frontoanele Templului lui Zeus – frontonul
oriental reprezentand intrecerea de acre de
lupta dintre Zeus si Oemenaos, cu Zeus in
centru si frontonul occidental reprezentand
lupta dintre Centauri si Lapiţi – sunt doua
dintre cele mai impresionante sculpturi ale
Greciei antice, iar metopele Templului sunt
exemple ale perfectiunii artistice care
caracteriza Olympia.
Olympia este astazi sediul Academiei
Olympice Internationale.
Muzeul Jocurilor Olimpice contine
documente referitoare la J O dintre anii
1870-1906 si o colectie filatelica avand ca
tema Jocurile Olimpice.
Carmen Moraru
CONDEIE
Dragi cititori, incepand din acest numar
inauguram rubrica “CONDEIE”. La aceasta
rubrica va vom prezenta cxreatii literare.
Din aceasta editie inceem sa va
prezentam lucrarea LOCUITORII
ASTRALULUI, scrisa de doamna Adina
Constantinidi.
CLEPSIDRA ALBASTRA
LOCUITORII ASTRALULUI
(I)
INTRODUCERE
Aceasta lucrare se adreseaza tuturor
celor care doresc sa afle anumite aspecte
ascunse ale vietii, in special tinerilor ce
sunt la inceput de drum pe marea Cale a
Cunoasterii si realizarii spirituale si am
scris-o pentru un grup de prieteni, fara sa
ma gandesc vreodata s-o public. Treptat
insa mi-am dat seama ca ea poate fi un
indreptar foarte util pentru toti cei care se
intereseaza de ovultism, parapsihologie,
yoga, metafizica, teozofie, gnoza etc., cu
atat mai mult cu cat abunda in cazuri reale
si exemplificari interesante care fac
intelegerea mai clara si mai placuta.
Am recurs atat la cazuri petrecute
acum mai bine de un secol, cat si la cazuri
recente.
Se stie ca ocultismul schimba viata
unui om in foarte multe privinte si, mai
ales, il indreapta spre un singur scop, acela
de a se uni cu Divinitatea. Aceasta nu
inseamna ca il face sa le neglijeze pe
celelalte, din contra, il ajuta sa
indeplineasca mai bine orice datorie. In
plus, ii face sa inteleaga o data pentru
totdeauna un lucru pe care nu-l va mai
putea uita si anume datoria de a ajuta
omenirea, inscriindu-se in planul
Logosului si cooperand cu acesta. Pentru a
putea ajuta in acest mod, este nevoie in
primul rand sa cunoastem, sa intelegem
ceea ce cunoastem, iar apoi sa
intreprindem un antrenament serios cu
propriul nostru sine, eliminand defectele si
cultivand calitatile.
Pornind de la lucrarea teozofului
englez C. Leadbeater intitulata “de
Cealalta Parte a Mortii”, am incercat sa
arunc putina lumina asupra unei lumi
ascunse inca pentru cea mai mare parte a
oamenilor. In baza acestor teorii, viata
devine mai usor de inteles si
demonmstreaza ca dreptatea si iubirea
ghideaza evolutia lumii, in timp ce ura si
32 NR. 9/IULIE 2007
nedreptatea duc la regres si decadenta. De
asemenea, moartea este privita din
adevaratul sau punct de vedere, ca un
incident periodic intr-o existenta fara
sfarsit, prezentand astfel viata sub un
aspect eminamente grandios. Aceste idei
isi au originea in marea Stiinta a
Sufletului, care il invata pe om ca sufletul
este el insusi in timp ce corpurile fizic,
astral si mental sunt doar niste instrumente
de care se serveste.
C.W. Leadbeater a fost un clarvazator
ce a reusit sa patrunda prin experienta
personala in lumea celei de-a patra
dimensiuni, care este astralul, tinutul pe
care il vom locui si il vom explora imediat
dupa aceasta viata terestra. Evit sa spun
“dupa moarte” deoarece dau deplina
crezare celor ce spun ca adevarata viata
incepe abia dupa ce iesim din trup. Cred
ca multi au auzit sau chiar au avut
posibilitatea sa citeasca lucrarea “Life
After Life” (“Viata dupa viata”) – de dr.
Raymond Moody. Foarte putini dintre cei
care au murit au mai revenit printer cei vii
pentru diverse comunicari, spontan sau
prin intermediul sedintelor de spiritism. In
schimb, foarte multe persoane au reusit sa
treaca pe plan astral, pastrandu-si
luciditatea si aducand dovezi serioase si de
incredere pentru lume asa-zisa “de
dincolo”. De fapt, cu totii trecem in
fiecare noapte in aceasta lume, mai mult
sau mai putin constienti si, cu un mic
efort, am putea dobandi luciditatea.
Tuturor celor ce doresc acest lucru in
scopuri benefice, le recomand cu caldura
cartea celebrului Lama Tibetan Lobsang
Rampa, intitulata “Secretele aurei”,
deoarece e necesara o pregatire temeinica
in prealabil. Altfel surprizele pot fi mari si
pot impresiona, chiar zdruncina sufletul
unor finite sensibile si necunoscatoare.
Este bine sa lasam capacitatile
paranormale sa se dezvolte de la sine prin
purificarea constanta a spiritului nostru,
purificare la care trebuie sa lucram in
fiecare clipa. Fortarea acestor capacitati
intarzie dezvoltarea noastra spirituala.
Chiar si cei la care aceste capacitati apar in
CLEPSIDRA ALBASTRA 33 NR. 9/IULIE 2007

mod nativ se afla in marele pericol de a le functie de finetea materiei din care sunt
folosi in mod egoist si malefic, facand sa formate. Corpul astral, format din materie
se nasca o karma negativa pentru ei si astrala mult mai fina decat material fizica,
pierzand puterile de care se bucurau. este mai expansibil si depaseste granitele
Totusi, din punct de vedere teoretic, e corpului fizic. La fel corpul mental, fiind
bine sa cunoastem aceste lucruri; de format din materie mentala, mai fina decat
asemenea, aceasta lume nevazuta care se material astrala, il depaseste pe cel astral.
intinde dincolo de planul fizic e bine sa fie In afara de aceste invelisuri, materia fizica
studiata temeinic, in ea trebuind sa ne are un dublu numit “dublu eteric”, format
dintr-o materie subtila mai fina decat cea
fizica, dar mai densa decat cea astrala.
Dublul eteric este specific materiei fizice
si orice obiect poseda un astfel de dublu,
dupa cum poseda reprezentari respective
pe plan astral si mental, intocmai ca si
petrecem o perioada insemnata din
corpul uman. Deci orice particula de
existenta noastra viitoare. Cu cat vom
materie fizica isi are dublul sau eteric si
cunoaste mai mult, cu atat ne vom putea
corespondentul astral si mental. Acesti
adapta mai repede noilor conditii cat se
corespondenti se intrepatrund, coexista si
poate de placute comparativ cu viata dusa
se depasesc putin ca intindere ins patio, in
de noi pe pamant. Insa exista niste legi si
functie de finetea materiei.
niste reguli ca aceste conditii sa devina
Ar putea sa para complicata si
placute pentru noi. Cea mai importanta
incurcata aceasta descriere, dar trebuie sa
este marea lege a naturii, legea de la cauza
tineti cont de dificultatea de a explica niste
la efect, numita in termeni sanscriti
lumi invizibile si multidimensionale, prin
KARMA. Aceasta lege se refera la faptele
cuvintele tridimensionale ale lumii noastre
noastre incepute in viata fizica si apoi
fizice. Voi relua aceste probleme cand voi
continuate in astral sau “lumea de
vorbi despre planul astral, mental si cauzat
dincolo”.
si despre dublul eteric.
In religie se insista foarte mult asupra
In afara ideilor si exemplificarilor
pacatului cu fapta, cu vorba sau cu gandul,
extrase din lucrarile folosite la realizarea
in special cu gandul. Cei mai multi nu pot
acestei carti am redat si unele experiente
intelege de ce cu gandul, cand acesta e ca
personale, ori ale unor persoane pe care le-
si inexistent pentru ca nu se vede. In
am cunoscut. Una dintre aceste persoane
realitate, gandul este la fel de material ca
se afla cu mult peste media evolutiei
si orice alt corp, iar forta lui este mai mare
spirituale umane si reprezinta, intr-un fel,
decat a faptei materiale in sine, putand fi
propriul meu ghid spiritual demn de toata
mult mai periculoasa, tocmai pentru ca
increderea pe care il voi numi aici
este invizibila ochilor nostril fizici. Un
“invatatorul meu”; ideile si sfaturile sale
clarvazator insa este capabil sa vada aceste
m-au influentat mult in scrierea celor de
ganduri, asa cum noi vedem lucrurile care
fata si voi incerca sa redau chiar unele din
ne inconjoara.
invataturile si sfaturile primate de la
Pe langa invelisul carnal al sufletului,
dansul, asa cum mi le-a spus ori mi le-a
invelis pe care il cunoastem si il numim
scris.
trup, omul mai poseda trei invelisuri (de
Pornind deci de la niste simple note
fapt mai multe, dar acelea sunt prea putin
dedicate unui grup restrans de prieteni,
cunoscute) si anume: corpul astral sau
aceasta lucrare s-a transformat intr-o carte
corpul de dorinta, corpul mental si corpul
utila oricarui incepator ins tiintele oculte,
cauzal. Aceste invelisuri se intrepatrund,
adrsata tuturor celor insetati de cunoastere,
depasindu-se putin unul pe celalalt in
dornici sa inteleaga tainele vietii si mortii,
CLEPSIDRA ALBASTRA 34 NR. 9/IULIE 2007

iar astazi ei sunt cu totii prietenii mei, pe Tratamentul prin joc nu presupune re­
care ii iubesc in egala masura. Lor, tuturor, nunţarea la citostatice sau la medicaţia pre­
le dedic si le daruiesc aceste randuri. scrisă, ci vine ca o completare la acestea.
Rolul jocului este tocmai acela de a comple­
(va urma) ta terapia cu o stare psihică propice vin­
decării, cu atât mai mult cu cât pacienţii in­
Adina Constantinidi tră în contact "direct" cu tratamentul, "împri­
etenindu-se" cu celulele dendridice, celulele
de tip T şi plateletele, esenţiale în lupta con­
ŞTIINŢĂ tra cancerului.
Jocul care ucide cancerul
Preluare de pe :
http://www.click.ro//articole/jocul-care-
După lansarea jocului 3D pe computer
ucide-cancerul/24684
care combate cancerul, medicii au rămas
surprinşi de eficienţa acestuia. Câteva zeci
de copii bolnavi de cancer au reuşit să
PROGRESE TEHNICE
învingă boala, împuşcând celulele canceri­
IN TELEVIZIUNE :
gene din organism şi activând capacităţile
- 2012 INCOTRO ? -
naturale ale organismului de a anihila boala.
Jocul pentru computer "Re-Mission",
In anul 1962 in SUA se sarbatorea
acum disponibil gratuit şi pe Internet, la
implinirea unei jumatati de secol de la
adresa www.cancergame.org, a reuşit să facă
infiintarea Institutului de Inginerie Electrica
furori în lumea ştiinţifică internaţională după
si Electronica. Cu aceasta ocazie s-a publicat
ce câteva zeci de copii care au urmat trata­
o voluminoasa lucrare originala, semnata de
mentul prin joc s-au vindecat miraculos de
numerosi experti, avand ca tema generala
cancer.
prognoza evolutiilor tehnologice pentru
Realizat de Yuko Oda şi Dave Kristula,
urmatoarea jumatate de secol, deci pana in
jocul îi pune pe bolnavi în postura unui mic
anul 2012. Presedintele Laboratorului
nanobot, numit Roxxi, care intră în organism
Tehnic al Companiei de Televiziune CBS
şi începe să distrugă toate celulele bolnave.
formula – printre altele – urmatoarele
Fiecare din cele 20 de misiuni îl poz­
prognoze pentru 2012 : esecul transmissilor
iţionează pe jucător în corpuri diferite, infec­
prin sateliti, realizarea legaturilor
tate cu forme diferite de cancer. Conceput ca
transoceanice prin cablu (fibra optica),
un joc de acţiune, "Re-Mission" le pune la
reducerea dimensiunii audio-amplificatorilor
dispoziţie jucătorilor un arsenal complet de
pana la 5 cm (intre timp s-au produs audio-
arme precum Chimio Blasterul, Racheta An­
amplificatori masurand o fractiune dintr-un
tibionică şi Puşca Radioactivă, cu ajutorul
milimetru), generalizarea undelor ultrascurte
cărora pot fi curăţate organele atacate de
(care – dupa ce au urmat o mare extindere –
celulele distrugătoare. "Este foarte important
au nceput sa fie inlocuite), aparitia
faptul că pacienţii conştientizează prin joc
microcamerelor TV (carea u aparut pe piata
procesul de vindecare.
doar dupa cativa ani.
Acest lucru asumat mental poate avea
In ceea ce priveste esecul transmisiunilor
rezultate incredibile în lupta cu boala. De
prin sateliti, Presedintele CBS avea – partial
cele mai multe ori, organismul este slăbit în
– dreptate. Un pas inainte in transmisiunile
perioada tratamentului din cauza descura­
transoceanice l-a constituit cablul de fibra
jării, iar "Re-Mission" nu permite tocmai
optica. In anul 1996 s-a introdus un cablu
acest lucru să se întâmple", a declarat unul
de fibra optica intre Europa de Vest si
din creatorii jocului.
America Rasariteana, scotand astfel din
functiune mai multi sateliti. La scurt timp
CLEPSIDRA ALBASTRA
dupa aceea, s-a instalat un cablu de fibra
optica intre Romania si Republica Moldova.
Tot in acea perioada, mai exact pe data de 9
decembrie 1997, in ziarul clujean « Ştirea »,
a aparut un articol pe prima pagina, potrivit
caruia « un deranjament intr-un cablu optic
perturba telefonia mobila din Cluj ».
Defectiunea se afla undeva intre judetele
Cluj si Alba, afectand intreaga telefonie
mobila din judet, precum si centralele
digitale din Cluj.
Legaturile transoceanice s-au realizat si
cua jutorul televiziunii prin cablu. In
Romania, acest fenomen a luat amploare
dupa Decembrie 1989. Acest fenomen s-a
materializat in statiiTV cablu (TV Cablu,
Storm TV, ASTRAL TV, UPC, DOLCE
etc.), care transmit o mare varietate de
programe (canale) din intreaga lume, printre
care se numara TV 5 si EuroNews (Franta),
RTL1 si RTL2 (Germania), TVE (Spania),
RAI UNO (Italia), Discovery, National
Geographic, CNN etc.
Daca – in trecut – antenele parabolice
erau foarte raspandite, acum ele sunt
substituite de retelele de televiziune prin
cablu.
Tot dupa 1989, in Romania au aparut o
serie de posturi private de televiziune (PRO
TV, ANTENA 1, PRIMA TV,
REALITATEA TV, B1 TV, OTV,
NATIONAL TV), Televiziunea Romana
nemaifiind singurul post TV.
Lansat pe data de 1 Decembrie 1995, de
Ziua Nationala a Romaniei, PRO TV este
rodul investitiilor straine ale CME,
Novrocom si Gari Music Productions.
Impreuna cu CME (Central European Media
Enterprises Group Ltd.), cel mai mare
investitor in mass-media din Europa
Centrala si de Est. PRO TV a dezvoltat
conceptia de televiziune-spectacol,
achizitionand cele mai bune pachete de
programe de pe piata internationala, pentru
a implini nevoia de divertisment a
elespectatorilor si pentru a ridica nivelul
televiziunilor din Romania. Grafica de
identitae a Pro TV a fost conceputa de firma
Novrocom din los Angeles, autoarea
identitatii vizuale pentru RTL, SKY, ABC si
35 NR. 9/IULIE 2007
pentru multe programe precum The
Academy Awards (Premiile Oscar).
Identitatea sonora a postului a fost creata de
firma californiana Gari Music Productions,
cunoscuta pentru inconfundabilele semnale
ale CNN, NBC si si ale multora ltor canale
TV. Profesionistii PRO TV si-au indeplinit
cu succes PRO Misiunea, astfel incat – la 1
Decembrie 1997 – dupa doi ani de existenta,
postul PRO Tv ocupa primul loc in topul
televiziunilor din Romania, urmat de Antena
1 si de Televiziunea Nationala. Daca pe
plan mondia l aparitia televiziunilor private
s-a produs cu mult timp in urma, pentru
Romania acest lucru a reprezentat un
progres.
La 70 de ani dupa prima transmisiune
publica de televiziune din lume (care s-a
efectuat ina nul 1923 intre New York si
Philadelphia, constand intr-un film), in
cadrul Expozitiei Internationale de Radio si
Televiziune de la Berlin a fost lansat noul
sistem de televiziune PAL-plus, bazat pe
sistemul PAL (Phase Alternate Lines, dar
caruia i s-au acordat mai multe intelesuri
glumete, cum ar fi : Pictures At Last, Pay for
Added Luxury sau People Are Lavendar),
comparabil cu acesta.
In luna noiembrie 1994 a aparut pe piata
primul produs al noului stanfdard, fabricat
de firma Nokia. Incepand cu aceasta data,
fiecare mare firma producatoare si-a lansat
propriul aparat in standardul PAL-plus. Din
luna ianuarie 1995, se emite in mod curent
in standardul PAL-plus.
Calitatea imaginii este ne superioara si
se datoreaza – in primul rand – marimii
latimii de unda folosite pentru sistemul de
luminanţă si crominanţă şi – in al doilea
rand – unui nou procedeu tehnic care a
eliminat defectul specific sistemului PAL
traditional – nde desincronizare, de
incalecare a informatiilor de inalta frecventa,
de crominanta si luminanta. Televiziunea
moderna este bazata pe frecventa de 100 Hz
din standardul PAL-plus.
Televiziunea de inalta definitie (HDTV)
este un nou mod de prelucrare al canalelor
video, cu o imagine care nu mai palpaie.
CLEPSIDRA ALBASTRA
Spectacolul audio-video a devenit parte
integranta a vietii cotidiene, de la vizionarea
si stocarea filmelor preferate pe casete video
Beta sau digitale, CD-uri sau DVD-uri pana
la crearea propriilor videoteci cu amintirile
cele mai frumoase din viata.
Revolutia digiotala a juns la maturitate si
o noua geneeratie de produse multimedia va
permite utilizatorului sa interactioneze cu
mediul.
In domeniul video profesional, s-a reusit
digitalizarea cu succes a a intregului proces
de producere a televiziunii – de la filmari si
montaje pana la realizarea de emisiuni
complete, eliminandu-se total degradarea
semnalelor legata de interferente. Sistemele
video cu echipamente foarte mari si
echipamentul audio profesional creeaza o
ambianta deosebita pe stadioane, arene si
Sali de concert in toate orasele lumii.
DDD (Dynamic Digital
Definition/Definitie Digitala Dinamica) se
refera la cea mai avansata tehnologie
digitala Panasonic dezvoltata pentru a se
utiliza la maximum potentialul ecranelor late
in prelucrarea digitala, semnalele de la sursa
analogica fiind transformate in date binare,
formate din 0 si 1. Aceste date pot fi
prelucrate si manipulate pentru a obtine
functii evoluate de Multi-Window,
permitand vizionarea mai multor imagini pe
acelasi ecran, cu o varietate de efecte
speciales i fara pierderi de calitate.
Circuitul de Aspect Digital Automat
realizeaza o vizionare facila prin setarea
automata a modului de ecran lat. Se
detecteaza rata aspectului corespunzatoare
semnalului de la ecran, , iar apoi se
selecteaza modul corespunzator pentru
imagini. Tehnologia avansata Panasonic de
prelucrare digitala a imaginilor permite
obtinerea unei calitati deosebite, inlaturand
ambiguitatea specifica prelucrarii analogice.
Toate aceste inovatii duc la un lucru foarte
important : o noua dimensiune dinamica
digitala care ofera o vizionare de exceptie pe
ecran lat.
In istoria sa relativ scurta de 84 de ani,
televiziunea a inregistrat cateva recorduri
amintite in « The Guiness Book of
36 NR. 9/IULIE 2007
Records ». Ecranul televizorului color Sony
Jumbo Tron masoara 24.3 x 45.7 cm si – cu
toate acestea – a aparut pe piata cu mai mult
de 20 de ani in urma, la Expozitia
Internationala Tsukuba ; este televizorul cu
ecranul cel mai lat din lume (1985).
Cele mai multe televizoare : numarul
caselor cu televizoare din lumea intreaga a
depasit cifra de 300 de milioane in anul
1987. In mai 1996, 94.5 milioane de case
din Statele Unite aveau televizoare, iar 62.9
milioane dintrea cestea erau abonate la TV
Cablu.
Cel mai mic televizor – folosit in scopuri
comerciale – este televizorul marca Seiko
Tv Wrist-Watch. Cantareste numai 320 g si
si are un ecran lat de numai 30.5 mm.
Emisiunea difuzata de cel mai mult
timp : NBC’s MEET THE PRESS (Intalnire
cu presa) : a fost transmisa pentru prima
oara la data de 6 noiembrie 1947 si este
transmisa saptamanal pe canalul american
de televiziune NBC din luna septembrie a
anului 1948. Pana in luna iulie 1996
fusesera transmisa mai mult de 2400 de
emisiuni.
Tot canalul NBC a inregistrat cea mai
mare audienta (de 138.5 milioane
telespectatori) pe data de 28 ianuarie 1996,
cand a transmis finala de baschet Super
Bowl. Rata cea mai mare a spoturilor
publicitare s-a inregistrat tot in timpul
transmisiei finalei de baschet Super Bowl
(2.2 milioane $ pe minut).
Ina nul 1991 s-a scris in presa ca un grup
de investitori americani si europeni au platit
pentru drepturile de ecranizarea romanului
« SCARLETT » de Alexandra Ripley –
continuarea celebrului roman « Pe aripile
vantului » scris de Margret Mitchel – suma
de 8 milioane $. Mini-serialul de 8 ore a
fost ecranizat ina nul 1994.
Cel mai urmarit program din lume este
BAYWATCH (Echipa de Interventie) cu o
audienta saptamanala estimata la 1.1
miliarde in mai mult de 103 tari.
Carmen Moraru
CLEPSIDRA ALBASTRA
SOCIAL
INVATAREA CODURILOR
Acesta este un studio al impactului pe
care îl are învǎţarea unui cod nou, a unui
nou mijloc de comunicare asupra unui
subiect nefamiliarizat cu acest alfabet.
Scrierea telegraficǎ este un tablou de
corespondenţe între semnele unui cod şi cele
grafice pe care le reprezintǎ. Aşa-numitul
alfabet Morse este compus din combinaţii de
puncte şi de linii care reprezintǎ literele alfa­
betului, cifrele şi semnele ortografice. Sis­
temul a fost inventat de cǎtre americanul
Samuel B. Finley Morse – pǎrintele telegra­
fului electric – în anul 1832. Acestor semne
le corespund semnalizari cu aparate şi lumi­
ni. În radio, acestea sunt transpuse în sem­
nale sonore lungi şi scurte – utilizate şi la in­
dicarea orei exacte.
La nivel intelectual, dezvoltarea unor
astfel de sisteme de gândire bazate pe
simboluri abstracte dǎ naştere unor forme
logice sau conceptuale, imposibil de evitat
de cel care doreşte sǎ vorbeascǎ şi sǎ
raţioneze corect.
Dupǎ cel de-al doilea Rǎzboi Mondial,
psihologii comunicǎrii au manifestat un
interes deosebit pentru modul de desfǎşurare
al comunicǎrii. Behavioriştii au încercat sǎ
priveascǎ comunicarea în termenii unei
relaţii între stimul şi rǎspuns între sursele de
comunicare şi indivizii sau grupurile care le
percep. Cei ce subscriu analizei freudiene
asupra psihologiei de grup şi a teoriei ego-
ului tind sǎ priveascǎ interacţiunile din
cadrul comunicǎrii ca reverberaţii ale
dinamicii grupului de familie experimentate
în copilǎria timpurie.
Pe la mijlocul anilor ’50, interesul
psihologilor era centrat – în mare mǎsurǎ –
asupra aspectelor persuasive a diferitelor
tipuri de mesaje. Psihologii au încercat sǎ
afle dacǎ unul dintre factorii generali ai
personalitǎţii numit “persuabilitate” poate fi
identificat într-o populaţie numeroasǎ. S-a
pǎrea cǎ oamenii sunt într-adevǎr persuabili
37 NR. 9/IULIE 2007
şi cǎ uneori factorii personalitǎţii sunt
implicaţi în aceasta.
Alţi psihologi au studiat receptorii
comunicǎrii, încluzând concepte cum ar fi
“percepţia selectivǎ”, “atenţia selectivǎ” şi
“reţinerea selectivǎ” a informaţiei pentru a
explica nu numai felul în care comunicarea
modificǎ atitudinile, ci şi motivele pentru
care se produce aceastǎ modificare. Printre
punctele de interes se numǎrau dinamica
comnicǎrii zvonurilor, gradul de credibilitate
al unor prestigioase surse de informaţii şi
presiunea grupurilor asupra percepţiei
individulale a comunicǎrii.
Teoretizǎrile psihologilor moderni ar
putea fi reunite sub deumirea de “teoria
disonanţei cognitive” care se bazeazǎ pe
observaţia cǎ majoritatea oamenilor nu pot
tolera decât un anumit grad de inconsistenţǎ
a mediilor pe care le percep. Un exemplu de
disonanţǎ este acela al unei persoane care se
considerǎ un jucǎtor foarte bun de popice,
dar care de fiecare datǎ obţine un punctaj
foarte mic. Elementele disonante sau
inconsistene includ percepţia jucǎtorului
asupra aptitudinii sale şi scorul scǎzut
obţinut de el. Acest lucru dǎ naştere la
tensiune. Pentu a reduce aceastǎ tensiune
(disonanţǎ), jucǎtorul îşi va modifica
comportamentul, va interpreta greşit sau va
reinterpreta elementele disonante pentru a
micşora diferenţa dintre ele. El ar putea – de
plidǎ – da vina performanţei lui scǎzute pe
calitatea bilei sau pe temperatura camerei,
cǎutând astfel sǎ atingǎ echilibrul
psihologic.
Aceastǎ modificare a percepţiei
individuale a realitǎţii este de un real interes
pentru psihologul comunicǎrii. Deoarece
acordul sau dezacordul actului de
comunicare cu structura cognitivǎ a
individului nu-i afecteazǎ numai
comportamentul ci şi percepţia, principalul
criteriu pentru analiza psihologicǎ a
comunicǎrii nu este nici mesajul, nici mediul
(canalul de transmtere), ci expectanţele
persoanei care recepţioneazǎ mesajul.
Comunicarea poate fi verbalǎ sau non-
verbalǎ. Ea se realizeazǎ prin intermediul
limbajului.
CLEPSIDRA ALBASTRA
Limbajul reprezintǎ acea funcţie de
exprimare şi comunicare a gândirii prin
utilizarea unor semne care au o valoare
identicǎ pentru toţi indivizii din aceeaşi
specie, în limitele unei arii determinate.
Limbajul, care este - în acelaşi timp - act şi
instrument de comunicare, constituie primul
pas cǎtre existenţa socialǎ a individului.
Se disting mai multe forme de limbaj:
a) pasiv - acela pe care îl inţelegem;
b) activ - pe care îl folosim, dar care este
întotdeauna mai redus decât primul;
c) verbal - ceea ce comunicǎm cu
ajutorul cuvintelor;
d) nonverbal - ceea ce comunicǎm cu
ajutorul mimicii feţei (s-a constatat cǎ existǎ
peste 7000 de grimase ale feţei), prin gesturi
(cum ar fi limbajul semnelor pentru
comunicarea între surdo-muţi, numit şi
dactilologie), prin pozitia corpului. De multe
ori se intampla sa spunem un lucru, dar
pozitia corpului sa denote altceva.
Ne aflǎm în era comunicǎrii, în care “nu
cunoaştem decât ceea ce putem comunica”6.
Abordarea modernǎ a comunicǎrii poartǎ
numele de “semiotica comunicǎrii”.
Semiotica se ocupǎ cu studiul semnelor
indiferent de cauza şi natura acestora şi de
funcţiile lor în cadrul vieţii sociale.
Elemente ale semioticii se întâlnesc de la
primii oameni pânǎ astǎzi: istorie (istoria
Imperiului Roman, istoria religilor, istoria
costumului, istoria cinematografului),
moravuri, legi (Declaratia Universalǎ a
Drepturilor Omului şi Cetǎţeanului, Codul
lui Hammurabi, Codul Bunelor Maniere,
Codul Muncii, Codul Civil etc.), arte si
stiinţe (progrese ale spiritului uman) -
semne, sisteme inteligibile de semne, coduri
(codul genetic, codul Morse, alfabetul
Braille, stenografia), semnale si simboluri
(hieroglifele egiptene, scrierea chinezeascǎ,
picturile rupestre etc.).
Carmen Moraru
6
Cea de-a treia mare tematizare a filosofiei, prefigu­
ratǎ în Trilema lui Gorgias
38 NR. 9/IULIE 2007
CALENDAR BISERICESC
2007
Iulie – Cuptor
(31 de zile – ziua are 14 ore, noaptea 10 ore)
1 D Duminica a 5-a după Rusalii (Matei
5) Sf. mucenici doctori fără-de-arginţi
Cosma şi Damian din Roma; Sf. Ier. Leontie
de la Rădăuţi
EV 5; Rm 10,1-10; Mt 8,28 - 9,1 (Vindecarea demonizaţilor)
Săpt. a 6-a după Rusalii: Glas 4, Apostol 6, Matei 6
2 L Aşezarea veşmântului Maicii
Domnului; Sf. Ier. Iuvenalie al
Ierusalimului; Sf. Voievod Ştefan cel Mare
3 M Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie al
Constantinopolului
4 M Sf. Ier. Andrei criteanul (al Cretei);
Cuv. Marta
5 J Cuv. Atanasie atonitul; Cuv.
Lampadie
6 V Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia
fecioara din Campania
7 S Cuv. Toma din Maleon; Sf.
Muceniţă Chiriachi
8 D Duminica a 6-a după Rusalii (Matei
6)
Sf. Mare Mc. Procopie; Sf. Mc. Epictet şi
Astion
EV 6; Rm 12,6-14; Mt 9,1-8 (Vindecarea slăbănogului)
Săpt. a 7-a după Rusalii: Glas 5, Apostol 7, Matei 7
9 L Sf. Ier. Mc. Pangratie al
Tavromeniei
10 M Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea
Armeniei
11 M Minunea Sf. Mc. Eufimia; Sf.
Olga, împărăteasa Rusiei
12 J Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Cuv.
Mihail; Sf. Veronica; “Prodromiţa” (icoana
schitului românesc de la Atos)
13 V Soborul Sf. Arhanghel Gavriil;
Cuv. Ştefan savaitul; Sf. Muceniţă Golinduh
14 S Sf. Ap. Acvila din cei 70; Cuv.
Nicodim aghioritul
15 D Duminica a 7-a după Rusalii
(Matei 7). Sfinţii Părinţi de la Sinodul IV
ecumenic (Calcedon 451)
Sf. Mc. Chiric şi mama sa Iulita; Sf. Ier.
Mărt. Iosif al Tesalonicului; Sf. Vladimir,
luminătorul Rusiei
CLEPSIDRA ALBASTRA
EV 7; Rm 15,1-7; Mt 9,27-35 (Vindecarea orbilor şi a mutului)
Tit 3,8-15; In 17,1-13 (ale Sf. Părinţi)
Săpt. a 8-a după Rusalii: Glas 6, Apostol 8, Matei 8
CUGETĂRI
VARIATIUNI DESPRE IUBIRE
Iubirea crede.
Minciuna sau prefacatoria este dispusa
sa ,,nu vada''.
In iubire ,,POTI,, inseamna A VREA! :
unde a vrea este infinit.
A vrea sa poti este intrebarea,
neintrebare…
A vrea in iubire inseamna moartea
ratiunii.
Totul seamana cu toate…
A privi in tine este a vedea in moarte,
a iubi in tine este a incepe abisul, a cata
in umbrele visului.
Iubirea este a pleca mai departe, dar a
iubi in totul este a iubi pur, ermetic si eroic
de banal.
Din oricare punct, iubirea e orice alt
punct si toti oamenii sau tu esti vis, in apa
viselor: un alt vis!
Cristina Dumitrascu
Primim de la cititori
Scumpa mea, am "rasfoit" revista si mi-
a placut mult ceea ce contine. Se pare ca
noi avem ceva in comun: inclinatia spre
parapsihologie, dragostea pt natura,
preocuparea pt. remediile naturiste. Te
39 NR. 9/IULIE 2007
felicit pt. ceea ce realizezi. Sincera sa fiu,
revista redactata de tine a fost pentru mine
o revelatie si o surpriza extrem de placuta.
(Adina Constantinidi., Cluj-Napoca)
“Scumpa mea, iti multumesc foarte mult
pentru ceea ce faci si sper din tot sufletul ca
vei fi rasplatita pentru munca ta.
M-am intalnit ieri cu Vasile si mi-a spus
ca tot ceea ce faci este darul tau pentru
oameni, iar asta e minunat in lumea asta
care alearga numai dupa profit. Te felicit si
te iubesc”. (Adina Constantinidi., Cluj-
Napoca)
“Articolul .e complet si bine
documentat, atent scris... Ma refer la cel
despre “Bautura zeilor” ... uimitor.
.Felicitari . Este vorba de multa
spiritualitate in articolul “In memoriam
Adrian Pintea” (este votba de doua planuri
– unul emotional si unul
intelectual.Sspiritualitatea le uneste de
obicei.....)” (Alina, 24 ani, Bucuresti)
Cititoarea noastra fidela din Arad –
Mariana S. – ne scrie:
NOUTATI MEDICALE
Atentie cum privim la televizor !
Privitul unui ecran irita ochii. Problema
aceasta nu o au numai aceia care lucreaza
mult cu computerul, ci toti cei care stau
multa vreme in fata televizorului.Dupa o
vreme, privitul devine tortura, ochii parca
ard si parca totul se afla sub apa.
Specialistii japonezi au descoperit care
este motivul: majoritatea oamenilor
deschid ochii mai mult cand
se uita la televizor si din cauza incordarii
clipesc numai de
7 ori pe minut, normal fiind de 22 de ori.
Suprafata
ochiului se "inseteaza" in acest fel, pentru
ca nu mai primeste acea substanta
umezitoare - lacrimile. Un truc simplu
ajuta: asezati televizoarele mai jos, sa nu
CLEPSIDRA ALBASTRA
fie la aceeasi inaltime cu ochii. Sa
trebuiasca sa va uitati in jos, cam ca la o
carte, cand cititi. In acest fel, ochii nu
raman decat pe jumatate deschisi.
Avantajul: pentru ca suprafata ochiului
care ia contact cu aerul este mai mica,
lichidul ce o pastreaza umeda nu se
evapora la fel de repede.
ASUL VERDE , NR 39, iunie 2007-
Supliment lunar de terapii si viata
naturista, al revistei "FORMULA AS "
Reteta de bomboane, tot de la Mariana:
O cana fulgi de ovaz , o cana nuca
macinata, 2 mere razuite (eu le razuiesc
pe raratoarea mare, ca sa pastrez si
coaja), 2 linguri de miere si 2 linguri de
zahar brun....Se pot adauga stafide,
curmale, seminte ... Se amesteca si se fac
bilute, care se dau apoi prin nuca de
cocos .La nuca de cocos, eu am adaugat
cacao sau praf de roscove si o parte din
bilute le-am dat prin polen (asa au
devenit bomboane medicament-
sanatos,cu aspect frumos ).Totul este
fara foc exceptand modul de producere a
fulgilor de ovaz. Cand nu am avut nuca,
am pus nuca de cocos si in compozitie..
Va doresc POFTA BUNA !
Tot de la Mariana primi 41 de sfaturi
pentru 100 de ani:
Sa traiesti cat mai mult, in stare de
sanatate si multumire, nu este prea
complicat. E suficient sa aplici
consecvent cateva retete simple. Si
longevitatea se invata, ca orice lucru de
pe pamant...
SANATATE
1. Mizati pe verde
Ceaiul verde este o bautura traditionala in
China, tara care numara o multime de
persoane trecute de 100 de ani.
40 NR. 9/IULIE 2007
Cercetatorii de la Medical College din
Ohio au descoperit, in 1997, ca - pe langa
antioxidantii pe care-i contine - ceaiul
verde inhiba formarea si dezvoltarea
celulelor canceroase.
2. Adoptati o pisica
Karen Allen, cercetator in medicina la
Universitatea Buffalo (Statele Unite),
afirma ca "pisica joaca rolul de tampon
asupra efectelor patogene ale stresului".
O pisica in casa inseamna, deci, scaderea
tensiunii arteriale si - ca urmare - si a
riscurilor unei boli cardiace...
3. Descoperiti algele tineretii vesnice
Spirulina constituie, realmente, o sursa
unica de oligoelemente si de acizi grasi
esentiali, ale caror proprietati in
prevenirea imbatranirii nu mai trebuie
demonstrate... Rezultatul: o cura cu
spirulina (capsule) aduce un surplus de
tonus si de vitalitate.
4. Luati aspirina !
Aspirina nu mai este doar o arma
impotriva febrei si a durerilor de cap.
Conform studiilor efectuate de dr. Mary
Beth Terry de la Universitatea Columbia
din New York, folosirea regulata a
acestui medicament in doze minime
(exista in farmacii aspirina ASPENTER
de 75 mg) scade simtitor pericolul
imbolnavirii de cancer mamar.
5. Imitati albinele
Si convertiti-va la... miere si polen. Un
studiu recent efectuat intr-un spital din
New York a demonstrat ca ele actioneaza
pozitiv asupra colesterolului si a
trigliceridelor. Este de retinut faptul ca
speranta de viata la apicultori este
superioara celei a populatiei in general.
6. Crutati-va partenerul (partenera) de
viata
5% din cazurile de cancer pulmonar nu se
datoreaza fumatului activ, ci celui pasiv,
cand fumator este tovarasu de viata sau
CLEPSIDRA ALBASTRA
colegii de birou. Un studiu american a
constatat o crestere cu 23% a mortalitatii
coronariene la barbatii nefumatori,
casatoriti cu femei fumatoare.
7. Tineti sub control tensiunea
arteriala
Odata cu trecerea anilor, tensiunea
arteriala afecteaza tot mai grav speranta
de viata. Prevenirea ei se bazeaza pe
punerea in practica a unor reguli de viata
bine cunoscute: exercitiile fizice, regimul
alimentar echilibrat, sare cu masura si -
daca e necesar - reducerea excesului de
greutate.
8. Beti apa cu paharul mare
Cercetatorii americani au demonstrat ca
peste 5 pahare cu apa baute zi de zi reduc
cu 60% riscul afectiunilor cardiace.
9. Atentie la insulina!
Hormon-cheie al metabolismului - adica
al utilizarii energiei alimentare -, insulina
accelereaza procesul de imbatranire,
atunci cand este produsa in cantitate prea
mare. Morala: zaharul putin va mentine
tineri. Mancati miere!
10. Supravegheati-va ereditatea
Fiecare dintre noi este dotat cu o
mostenire genetica pe care ar trebui sa o
studiem indeaproape, pentru ca - adeseori
- prezentam aceleasi predispozitii la o
boala sau alta ca si parintii sau bunicii
nostri.
11. Spalati-va pe maini
O igiena ireprosabila a mainilor (4 spalari
pe zi) va permite sa contractati cu 25%
mai putine guturaiuri si cu 50% mai
putine gastroenterite, comparativ cu
persoanele cae se spala pe maini o
singura data pe zi.
12. Faceti siesta
O echipa de cercetatori de la
Universitatea din Boston a demonstrat ca
o siesta facuta la mijlocul zilei poate face
41 NR. 9/IULIE 2007
sa dispara semnele de oboseala a
creierului si sa sporeasca performantele
de memorie. Ei au constatat, de
asemenea, o ameliorare cu 20% a
capacitatii de invatare la persoanele care
pot sa doarma in orele de pranz...
13. Evitati medicamentele combinate
Cardiacii care iau medicamente pentru
inima, dar si aspirina, prezinta un risc de
criza cardiaca cu 75% mai mare decat cei
care evita aceasta combinatie - arata un
studiu efectuat recent in Scotia pe 7000
de subiecti.
14. Inveliti-va
Conform unui studiu realizat la
Universitatea din Lille, scaderea brusca
de temperatura sporeste cu aproape 13%
riscul unei crize cardiace.
15. Curatati tastatura calculatorului
Bacteriologii de la Universitatea Arizona
au constatat ca aceasta contine - in medie
- 25.000 de germeni microbieni, adica de
300 de ori mai mult decat colacul toaletei
de la o institutie publica.
16. Testati unul din secretele sanatatii
detinute de Kneipp: mergeti cu
picioarele goale prin iarba udata de
roua (atentie la viespi!). Acest pastor din
secolul 19, precursor al terapiilor
alternative, o facea in fiecare dimineata,
pentru antrenarea rezistentei fizice...
17. Incercati Homeopatia
&nsp; Studiile tind sa demonstreze tot
mai mult ca homeopatia face sa dispara
numeroase simptome, mai ales cele ale
fibromyalgiei, adica oboseala cronica, de
care sufera 1-2% din totalul populatiei de
pe glob.
ALIMENTATIE
18. Ciocniti paharele
Pentru dr. Leonard Guarant de la
Institutul de tehnologie din
CLEPSIDRA ALBASTRA
Massachusetts, consumul zilnic de vin
(maximum 3 pahare) prelungeste speranta
de viata cu aproape 30%.
19. Limitati consumul de carne
De aproape 50 de ani, studiile
epidemiologice atrag atentia oamenilor de
stiinta asupra anumitor patologii cronice
asociate consumului de carne. La modul
ideal, un adult n-ar trebui sai ngereze mai
mult de 120 g de carne de vita pe
saptamana.
20. Votati cu otetul de mere
Utilizarea ca remediu a otetului de mere a
fost popularizata de un medic american
din Vermont, dr. Jarvis. Acesta a
constatat longevitatea exceptionala a
persoanelor care-l consumau si a inceput
sa il prescrie pacientilor sai (in doze
moderate) datorita virtutilor sale
drenante.
21. Mancati ciocolata
Prestigiosul "British Medical Journal" a
publicat recent un studiu efectuat pe 8000
de subiecti, demonstrand ca la cei care
consumau o cantitate modesta de
ciocolata (intre 1-3 tablete pe luna), riscul
mortalitatii era mai scazut cu 36% decat
la cei care nu consumau ciocolata deloc.
22. Nu neglijati usturoiul !
Dupa ce-au descoperit un numar foarte
mare de centenari in comitatul Jinshan,
specializat in cultura usturoiului,
cercetatorii chinezi au ajuns la concluzia
ca acesta prelungeste viata. Usturoiul are
capacitatea de a reduce tensiunea
arteriala.
23. Nuci, tofu si fasole
Cercetatorii din Toronto au descoperit
faptul ca la persoanele care au introdus -
timp de o luna -, in alimentatia lor
obisnuita, nuci, tofu si fasole, nivelul
colesterolului a scazut cu 30%.
24. Nu sariti peste micul dejun !
42 NR. 9/IULIE 2007
La persoanele care obisnuiesc sa manance
dimineata, cazurile de obezitate sunt cu
44% mai putine decat la cele care se
abtin.
25. Banane in fiecare zi
O banana pe zi aduce 400 mg de potasiu,
care permite reducerea cu aproape 40% a
riscului unui atac cardiac!
26. Nu uitati merele
La persoanele care cedeaza in mod
regulat tentatiei de a musca dintr-un mar,
riscurile unor boli cardiace sunt cu 30%
mai mici decat la persoanele care rezista
acestei tentatii.
27. Salata la ordinea zilei
Foile de salata verde contin luteina, o
substanta din familia carotenoidelor, niste
antioxidanti puternici. Luteina pare -
astfel - sa joace un rol benefic pentru
sanatatea inimii si pentru sistemul
imunitar.
28. Savurati desertul "anti-varsta"
Luati doi pumni de fructe rosii (cirese,
capsuni, zmeura, coacaze etc.) si stropiti-
le cu lapte acru. Indulciti desertul - dupa
gust - cu miere si veti obtine un adevarat
regal de flavonoide, substante care
combat oxidarea, cea care ne
imbatraneste celulele.
PSIHOLOGIE
29. Plangeti !
Lacrimile permit evacuarea unui exces de
tensiuni daunatoare sanatatii. Unii afirma
chiar ca longevitatea femeilor s-ar datora
capacitatii lor de a elimina toxinele
plangand...
30. Vorbiti cu copacii
Conform invataturii taoiste, copacii au
efecte benefice asupra longevitatii:
transforma energiilen egative in energii
pozitive. Strangand in brate un copac, va
CLEPSIDRA ALBASTRA
reincarcati de energie vitala.
31. Iesiti din cochilie
Activitatile sociale si relationale
imbunatatesc speranta de viata:
persoanele mai active social fumeaza mai
putin, mananca mai sanatos, fac regulat
exercitii fizice si stiu sa vorbeasca despre
problemele lor.
32. Priviti partea buna a lucrurilor
Optimistii traiesc mai mult decat
pesimistii si prezinta mai putine riscuri de
deces prematur. Fericirea si optimismul
par, de asemenea, sa sporeasca numarul
celulelor noastre imunitare, armele cele
mai eficiente ale organismului impotriva
bolilor.
33. Traiti momente de frica
Cercetatorii israelieni afirma ca tot ceea
ce este susceptibil a ne faca inima sa bata
mai tare, deci sa-i relanseze din cand in
cand activitatea, este in favoarea
longevitatii. Amatori de filme de groaza,
la treaba!
34. Recitati poezii
Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca
persoanele care recita poezii, cate o
jumatate de ora in fiecare zi, isi reduc
considerabil nivelul de stres si deci si
riscurile unor maladii cardiace.
35. Studiati
Cercetatorii californieni au descoperit
faptul ca femeile care au luat un
bacalaureat sau o diploma de studii
superioare sunt mai putin predispuse la
bolile de inima decat tovarasele lor mai
putin instruite.
36. Bizuiti-va pe inteligenta
De curand, oamenii de stiinta englezi au
publicat un studiu legat de relatia dintre
coeficientul de inteligenta (IQ) si
longevitate. Conform rezultatelor
prezentate pentru o perioada de 60 de ani,
indivizii cei mai inteligenti au cele mai
43 NR. 9/IULIE 2007
mari sanse sa moara ultimii...
37. Oferiti-va o planta verde
Persoanele care locuiesc in zona rurala au
o speranta de viata superioara celei a
orasenilor. Un studiu al Centrului medical
din Tokio a demonstrat ca populatia
urbana care traieste in apropierea spatiilor
verzi imbatraneste mai greu.
38. Raporturile cu mama
Un studiu al Scolii medicale de la
Harvard a demonstrat ca persoanele aflate
in relatii "reci" cu mamele lor sunt expuse
unor riscuri mult mai mari (cu 91%) de a
cntracta o boala grava, in perioada vietii
adulte.
39 . Asterneti-va sentimentele pe hartie
Dr. Pamela Peeke de la Universitatea din
Baltimore va informeaza: "Trei minute
pentru a exprima cateva ganduri intr-un
jurnal sau cateva cuvinte adresate in scris
unui prieten sunt suficiente pentru a
calma starile de stres". Dovada? Dupa 4
luni de incitare la scris, 47% din pacientii
astmatici aflati in tratamentul ei au a
nifestat o ameliorare a simptomelor .
40 . Mergeti la cinema
Vizionarea unui film sau a unui spectacol
de teatru sau prezenta in sala de concerte
ne ajuta sa traim mai mult - acestea sunt
concluziile unui studiu suedez realizat pe
12.000 de persoane. 36% dintre pasionatii
de manifestari culturale au atins, efectiv,
suta de ani, fiind inca in putere, pentru ca
aceste distractii stimuleaza functionarea
sistemului imunitar!
41 . Visati
Conform neurologilor, visele servesc la
stabilirea unor legaturi intre amintirile
inmagazinate de creier pe parcursul zilei
si amintirile mai vechi. Pentru
psihanalisti, visele permit exprimarea
unor aspecte neglijate ale personalitatii
noastre.In ambele cazuri, visarea este o
cale de a fi in armonie cu noi insine, deci
CLEPSIDRA ALBASTRA 44 NR. 9/IULIE 2007

de a evita irascibilitatea si tulburarile de

comportament care pandesc persoanele VARST ____ NIVEL ________
private de somn. A: __ STUDII: _
SEXUL: ____ OCUPAT ________
__ IA _
www.clepsidraalbastra.home.ro

iar numerele revistei noastre în format Va multumim pentru timpul acordat.

pdf le găsiţi pe grupul de discuţii
Asteptam raspunsurile voastre.
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
Redactia

CHESTIONAR Dragi cititori,

“CLEPSIDRA ALBASTRĂ”
DESPRE SUFLET Dacă v-a plăcut acest număr al revistei
noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
Intenţionăm să realizăm un studiu
şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
referitor la percepţia socială a oamenilor
suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
în ceea ce priveşte sufletul şi pentru
adresa redacţiei:
aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In
continuare urmează un set de 3 întrebări
la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA
a ne răspunde. Menţionăm că datele
furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale. sau la adresele de e-mail:
Vă mulţumin.
clepsidra_albastra@yahoo.com
1. Ce este sufletul? clepsidraalbastra@home.ro
si
__________________________
clepsidra_albastra@yahoogroups.com
_____________________________
_____________________________
_____________________________ Din numărul următor vom avea rubrica
_____. “Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”
2. Cum hranim sufletul?
__________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
Dragi cititori,
_____.
3. Cum ne trezim sufletul? Dacă v-a plăcut primul număr al revistei
__________________________ noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să
_____________________________ citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri
_____________________________ şi sugestii sau dacă doriţi informaţii
_____________________________ suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe
adresa redacţiei:
_____.
CLEPSIDRA ALBASTRA 45 NR. 9/IULIE 2007

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

clepsidra_albastra@yahoo.com
si
clepsidra_albastra@yahoogroups.com

In curand, ne veţi putea găsi online la

adresa:

http://www.geocities.com/clepsidra_albastra

Din numărul următor vom avea rubrica

“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”