EVOLUŢIA TURISMULUI LOCAL ÎN CONDIŢII DE CRIZĂ

ECONOMICĂ

.prof. Dedu Elena Mădălina, madalinnad@yahoo.com

prof. Pascal Irina, irina_pascalro@yahoo.com
prof. Munteanu Amalia Mihaela, munteanu_amalia@yahoo.com

ABSTRACT
Economic crisis -is an intensively mediated concept during the past years- it issues with
the situation when the business medium confronts with the perspective of a fundamental change,
usually sudden and unexpected, that threatens to significantly disturb the present socio-economic
perceptions and the daily practice.
History shows that the biggest challenges provide the biggest opportunities. Today world
leaders are working together in ways that would have been unimaginable at any time in the past, to
coordinate and collaborate on their economies, their climate response and their development
agenda.

Cuvinte cheie: turism, criza economica, dezvoltare economică

JEL code: L83, G01, O10

Introducere

Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii date turismului, general acceptată pe plan
mondial, este cea a profesorului elveţian dr. W. Hunziker: „Turismul este ansamblul de relaţii şi
fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât
deplasarea şi sejurul nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare.”
Turismul este considerat un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne,
ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de evoluţia acesteia. Adresându-se unor segmente sociale
largi şi răspunzând nevoilor acestora, turismul se caracterizează prin dinamism, atât la nivel
naţional cât şi internaţional.
Prin caracterul său de masă şi prin conţinutul său complex, turismul antrenează un
potenţial imens material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii,
asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale. Totodată, fiind o ramură importantă a
economiei, turismul este puternic influenţat de starea şi evoluţia acesteia. Orice creştere sau regresie
a activităţii economice la nivel naţional sau internaţional afectează în acelaşi sens activitatea
turistică.
Criza economică mondială actuală este un subiect mult discutat în această perioadă; în
acelaşi timp, este un fenomen care afectează toate ramurile economiei, inclusiv pe cea a turismului.
De aceea, consider ca fiind oportună prezentarea în cadrul Conferinţei a unei lucrări pe tema
„Evoluţia turismului local în condiţii de criză economică”.
Criza economică este un concept intens mediatizat în timpul ultimilor ani şi presupune
situaţia în care mediul de afaceri se confruntă cu perspectiva unor schimbări fundamentale, de
obicei neaşteptate, care ameninţă să tulbure în mod semnificativ situaţia socio-economică prezentă.
Ca parte integrantă a economiei globale, industria turistica este de asemenea afectată de
declinul economic. Practicarea turismului presupune cheltuieli în plus şi se consideră că în timpul
crizei economice oamenii au tendinţa de a-şi păstra veniturile pentru procurarea strictului necesar.
Din practica perioadelor de recesiune din trecut, s-a observat că turismul nu-şi încetează activitatea
pe durata crizei ci sunt înregistrate modificări în modul de luare a deciziilor de călătorie de către
turişti.
 Importanţa dezvoltării turismului

Turismul, ca fenomen economico-social, are implicaţii pozitive asupra economiei ţărilor,

ceea ce justifică interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia. Desfăşurarea călătoriei turistice
presupune o cerere şi, respectiv, un consum de bunuri şi servicii specifice, ceea ce antrenează o
creştere în sfera producţiei acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care
se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi, indirect, în
stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi
alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii pentru
agrement.
În cele mai multe ţări, turismul este o ramură a economiei naţionale, deci are un obiect
propriu de activitate şi se desfăşoară în baza unor legităţi specifice. De asemenea, beneficiază şi de
o organizare proprie. În toate ţările există un organism (guvernamental sau ministerial ) care
coordonează activităţile turistice.
Din punct de vedere economic, încasările obţinute din activitatea turistică participă la mai
multe cicluri economice, până când părăsesc acest sector de activitate şi intră în circuitul economic
general. Implicaţiile turismului asupra celorlalte ramuri şi sectoare de activitate ale unei economii
naţionale sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de efect multiplicator. Acest
concept a fost formulat de renumitul economist englez John Maynard Keynes, stipulând faptul că „o
cheltuială iniţială făcută de un turist se transformă succesiv în venituri pentru alte domenii ale
economiei (construcţii, agricultură, etc.)”.
Turismul are, totodată, şi un important efect de antrenare, de stimulare a producţiei în alte
domenii, rezultat al caracterului său de ramură de interferenţă şi sinteză. Studii elaborate în acest
sens au evidenţiat că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului.
În conexiune cu dezvoltarea şi modernizarea economiei unei ţări, turismul se manifestă şi
ca un mijloc de diversificare a structurii aceseia, ducând la apariţia unor ramuri (activităţi)
specifice, precum industria agrementului, transportul pe cablu, agenţiile de voiaj, producţia de
artizanat, etc.
Turismul reprezintă, totodată, o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de
resurse, şi mai ales, a celor naturale – altele decât cele tradiţionale şi/sau a celor de mici
dimensiuni. Elemente cum sunt peisajele, condiţiile de climă, apele minerale şi termale, monumente
de artă, vestigii istorice, tradidiţia populară, etc, îşi găsesc prin turism cea mai bună valorificare, sau
chiar singura, în unele situaţii.
Turismul poate detemina mutaţii în dezvoltarea în plan teritorial, fiind considerat o soluţie
de atenuare a dezechilibrelor interregionale. Turismul apare în primul rând cu rol distructiv, dar
amenajările turistice pot spori valoarea turistică a zonei şi pot contribui la protecţia mediului.
Vorbim de noţiunea de capacitate optimă de primire a unei zone, care reprezintă acel număr maxim
de turişti posibil să existe într-o zonă, astfel încât, turiştii să beneficieze de tot confortul vacanţei,
iar mediul să-şi păstreze echilibrul.
Turismul joacă un rol important în economie şi prin faptul că generează noi locuri de
muncă, contribuind astfel la atenuarea şomajului.
Din punct de vedere calitativ, relaţia turism – forţa de muncă poate fi exprimată printr-o
multitudine de aspecte, între care nivelul de calificare al celor ocupaţi în turism, proporţia
angajaţilor sezoniri şi fluctuaţia personalului, costul formării profesionale.
În privinţa pregătirii profesionale, o bună parte a specialiştilor consideră că turismul
reclamă un personal cu un nivel ridicat de calificare, cu un orizont larg de cunoştinţe, cunoscător de
limbi străine, capabil să recomande şi să promoveze produsul turistic. În paralel, un segment
important al experţilor în domeniu apreciază că turismul este un debuşeu pentru forţa de muncă
necalificată şi slab calificată, că activităţile care nu necesită o pregătire de specialitate au o largă
reprezentare în turism. Distribuţia opiniilor pe cele două curente este susţinută de structura pe nivele
de calificare a celor ocupaţi în turism. În principalele ţări turistice europene, cca 40% din totalul
personalului din turism este necalificat, cca 42 % are pregătire medie generală, 8% au studii de
specialitate şi numai 10% au studii superioare.
 Din punctul de vedere al fluctuaţiei, se apreciază că, în medie, 35-40% din totalul
lucrătorilor din turism, iar în hotelărie 60%, sunt angajaţi temporari, situaţie care influenţează
negativ deopotrivă calitatea serviciilor precum şi nivelul satisfacţiei lucrătorilor (nu există garanţia
unui loc de muncă, câştigurile salariale sunt mai mici). Costurile creării unui nou loc de muncă în
turism şi al întreţinerii acestuia sunt relativ ridicate, comparabile cu cele din industriile cu nivel
ridicat de tehnicitate.
Un aspect particular al relaţiei turism – forţă de muncă îl constituie efectul indirect al
creşterii numărului celor ocupaţi în acest sector. Studii realizate în această direcţie arată că 100 de
locuri de muncă direct în turism pot crea 60-80 de locuri de muncă în agricultură şi construcţii, iar
un loc de muncă din turism poate crea de la 1 la 3 locuri de muncă indirecte.

Turismul litoral românesc în contextul crizei economice actuale

Persistenţa crizei economice globale şi mai ales fragilitatea pieţei turistice fac imposibil de
estimat evoluţia industriei ospitalităţii pentru următorii doi ani. Totuşi s-au realizat unele estimări
ale evoluţiei turismului încă din anul 2008 de către diferiţi analişti economici şi consultanţi în
domeniul turismului.
Astfel, domnul dr. Mircea Drăghici, consultant în turism, spunea „Criza financiară are un
efect negativ asupra bugetelor companiilor, economiilor populaţiei şi implicit asupra consumului”.
În ceea ce priveşte activitatea operatorilor hotelieri, domnul Drăghici anticipa pentru anul
2009 următoarele: menţinerea sau chiar creşterea tarifelor cu 10 - 15% la hotelurile de 2* şi 3*;
scăderea cu 30 – 40% a pieţei de business ceea ce alimentează concurenţa între tarife ale
operatorilor hotelieri; scăderea duratei medii a sejurului şi creşterea preocupării pentru călătoriile
de afaceri tip round-trip fără înnoptare; reducerea costurilor de către hotelieri şi impulsionarea
vânzărilor prin sisteme globale de distribuţie şi programe de fidelizare a clientelei.
În rândul consumatorilor, domnul Drăghici estima următoarele tendinţe pentru anul 2009:
„- Cererea pentru pachetele de servicii turistice va rămâne constantă dar va suferi unele mutaţii în
privinţa duratei medii de şedere şi a costului final al pachetului turistic;
- Clienţii se aşteaptă să plătească mai puţin pe mâncare, băuturi şi entertainment şi să-şi scurteze
durata sejurului. Vacanţele scurte vor fi la modă;
- Clienţii vor fi reticenţi să-şi cheltuiască banii pe orice. De aceea agenţiile trebuie să le ofere
suficiente motive pentru a cumpăra un pachet turistic. Pachetele turistice scumpe vor fi mai greu de
vândut;
- În cazul deplasărilor de 2, 4 persoane, companiile vor solicita camere duble pentru economii la
bugetele de deplasări;
- Clienţii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse şi implicit valoare
adăugată”
Pentru contracararea efectelor negative ale crizei actuale, Asociaţia Naţională a Agenţiilor
de Turism (ANAT) mizează pe trei măsuri anti-criză importante: tichete de vacanţă, înscrierile
timpurii care reduc preţurile biletelor de vacanţă cu 30%, promovarea agresivă a destinaţiilor
turistice în străinătate cu un buget mai mare.
Oficialii ANAT considera ca agenţiile de turism care vor veni în întâmpinarea clienţilor cu
pachete noi, atractive si competitive vor supravieţui, în timp ce agenţiile care nu sunt specializate pe
un segment anume vor avea de suferit, si unele chiar vor dispărea de pe piaţa.
Se observa ca efectele crizei financiare asupra turismului romanesc sunt percepute diferit,
de către operatorii din domeniu.
Aşadar, în condiţiile actuale, generate de cutremurele din pieţele financiare, nu putem
decât sa aşteptăm rezultatele unor analize referitoare la impactul acestora asupra turismului
comparativ cu evoluţia macroeconomica a României, pentru ca în baza lor să estimăm volumul
general al pieţei de turism pentru 2009.
 Turismul litoral în vara anului 2009

Pentru a observa evoluţia fenomenului turistic în perioadă de criză economică am analizat

informaţii apărute în diverse publicaţii de-a lungul anului 2009 cu privire la numărul de turişti sosiţi
pe litoral, grad de ocupare a unităţilor turistice, număr de rezervări, etc. De asemenea, am studiat
buletinele statistice lunare prezentate de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada ianuarie
2008 – iunie 2009.
În perioada 1 februarie – 31 martie 2009 s-a desfăşurat Programul Naţional „Înscrieri
timpurii” care, în opinia organizatorilor, a înregistrat un mare succes.
Primele acţiuni turistice pe litoral ale acestui an au avut loc încă din data de 1Mai.
Sărbătorirea tradiţională a zilelor muncii şi tineretului a avut un mare succes pentru agenţii
economici din turismul de litoral, fapt ce reiese din comunicatele şi declaraţiile oferite de Ministerul
Turismului. Aproximativ 100.000 de turişti s-au aflat pe litoralul romanesc al Marii Negre in
minivacanţa de 1 Mai si au cheltuit intre opt si zece milioane de euro.
"Conform rapoartelor oficiale ale Politiei, in structurile clasificate de cazare de pe litoral
au fost găzduiţi, in aceeaşi perioadă (1-3 mai), intre 46.000 si 50.000 de turişti, alţi 50.000 de
turişti au preferat să-şi petreacă vacanţa în case de vacanţe, corturi, la rude şi prieteni", se arată in
comunicatul Ministerului.
De asemenea, ministrul turismului a declarat că a reuşit să atingă „obiectivele
evenimentelor de promovare desfăşurate pe litoral , contribuind la creşterea substanţială a
numărului de turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.”
După această perioadă, activitatea turistică pe litoral a cunoscut un declin, în ciuda
programelor speciale, cu preţuri mici, oferite de Minister şi a intensei promovări a cestora. Un
articol scris pe site-ul www.ştiri-turism.com arată că pe 19 mai 2009 „Litoralul e gol şi plictisitor
chiar şi la preţ redus”.
Reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Dragoş Răducan, spunea
la aceeaşi dată că "din cele 3.000 de locuri disponibile pe serie, s-au vândut 20%. Cele mai multe
rezervări s-au făcut pentru primele săptămâni din iunie, respectiv 80%".
Un nou „urcuş” al activităţii turistice litorale s-a realizat cu ocazia „mini-vacanţei de
Rusalii” din perioada 5-8 iunie când „s-au înregistrat cu 70% mai mulţi turişti pe litoralul
românesc, faţă de weekend-ul precedent (29-31 mai)”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Corina
Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
La data de 15 iunie 2009, o declaraţie a doamnei Corina Martin arăta că peste 3.000 de
turişti au ales să-şi petreacă o vacanţă pe litoralul românesc prin programul "Litoralul pentru toţi",
desfăşurat în perioada 4 mai - 15 iunie.
În aceeaşi perioadă, site-ul www.dailybusiness.ro prezenta un raport al Mediafax, conform
căruia în luna mai gradul de ocupare la hotelurile incluse in acest program a fost de 45%, iar in
iunie de 80%, existând şi unităţi care au avut un grad de ocupare de 100%.
În ziua de 1 iulie site-ul www.standard.money.ro anunţa că în săptămâna 22-28 iunie
numărul turiştilor aflaţi în unităţile de cazare de pe litoralul Mării Negre a crescut de la 46.500 la
începutul săptămânii, la aproximativ 55.600 în weekend, potrivit unui comunicat al Asociaţiei de
Promovare Litoral - Delta Dunării, pe baza informaţiilor primite de la Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa.
Pe data de 6 iulie 2009, aceeaşi Asociaţie de Promovare a Litoralului Românesc şi a Deltei
Dunării oferea date conform cărora numărul turiştilor români prezenţi pe litoralul românesc pe 4 şi
5 iulie a fost de peste 71.800 în medie pe zi, în creştere cu 40% faţă de numărul mediu al turiştilor
prezenţi pe litoral pe 27 si 28 iunie, week-end-ul precedent. În ceea ce priveşte numărul turiştilor
străini de pe litoralul nostru, acesta a crescut cu aproape 30% pe 4 si 5 iulie, când au fost prezenţi pe
litoral în medie 3.600 de turişti străini pe zi, faţă de 2.790 în finalul de săptămână precedent.
Pe 13 iulie, site-ul www.wall-street.ro propunea spre lectură un articol cu declaraţii ale
unor hotelieri optimişti din staţiunea Mamaia dar şi a unora pesimişti din Saturn. Astfel, Virgil
Cristea, directorul general al Mamaia S.A., care deţine şi hotelul Mamaia de cinci stele din aceeaşi
staţiune, considera că „în mod paradoxal, într-un an de criza, hotelurile de cinci stele sunt mai
căutate. Astfel, in weekend, gradul de ocupare ajunge şi la 100%, iar in timpul săptămânii este de
circa 80%, mai mare decât in sezonul trecut. Estimăm ca in acest an sa avem încasări cu circa 10-
15% mai mari comparativ cu 2008”.
Situaţia era însă diferită la singurul hotel de cinci stele din sudul litoralului, în Saturn,
unde aproape jumătate din camere erau goale, iar încasările din acest an erau estimate a fi cu o
treime mai mici faţă de 2008.
Un nou record în rândul turiştilor de week-end la mare a fost atins în zilele de 18 – 19
iulie, perioadă în care şi-au petrecut vacanţa pe litoral aproape 130.000 de turişti, reprezentând un
grad de ocupare de 100%, conform datelor transmise de Asociaţia Litoral – Delta Dunării.
Reprezentanţii acestei asociaţii spun că turiştii au fost atraşi în număr atât de mare de evenimentele
organizate în acest week-end pe litoral, cum ar fi Liberty Parade, Mamaia Milano Night,
spectacolele de samba.
Pe data de 24 iulie 2009, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism
(ANAT), Corina Martin, a declarat că tarifele hoteliere de pe litoral au scăzut în această perioadă
cu 20% spre deosebire de acelaşi interval al anului trecut, când acestea au crescut cu 15%. Potrivit
acesteia, la sfârşitul săptămânii trecute, pe litoralul românesc s-a înregistrat pentru prima dată în
acest an un grad de ocupare de 100%.
"S-a mers progresiv cu creşterea gradului de ocupare şi sperăm ca şi în week-end-urile
viitoare, dar şi in timpul săptămânii, gradul de ocupare să se apropie de 100%. Sunt foarte multe
evenimente pe litoral şi sperăm să atragem turiştii cu ajutorul acestora", a afirmat preşedintele
ANAT.
Site-ul www.gardianul.ro propunea pe 31 iulie un articol intitulat „Criza fură clienţii
agenţiilor de turism din România” care se referea la faptul că oamenii nu au renunţat la vacanţe ci la
achiziţionarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism. Astfel, turiştii aleg să meargă în
concedii pe cont propriu, aceasta reprezentând o opţiune mult mai ieftină decât pachetele oferite de
agenţii.
Într-un comunicat de presă din data de 3 august 2009 al Inspectoratului de Poliţie
Constanţa se arăta că în ceea ce priveşte numărul turiştilor prezenţi în judeţul Constanţa în perioada
01.07.2009 – 31.07.2009 se poate observa o creştere a numărului de turişti prezenţi pe litoralul
românesc, aproape similară cu cea din anul precedent, în special în zilele de sâmbătă şi duminică,
aspect reprezentat în graficul de mai jos.

Se poate observa un vârf al acestei perioade la data de 18 iulie 2009 când au fost
prezenţi pe litoral 126.453 de turişti, cu 46.594 turişti mai mult decât în data de 18 iulie 2008.
Un alt comunicat de presă al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, preciza faptul că la
începutul lunii august a crescut din nou numărul de turişti aflaţi pe malul mării în week-end la
140.000 de persoane. Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei, cea mai căutata staţiune a fost şi în
această perioadă Mamaia, unde s-au aflat 30.420 de turişti, conform raportării trimise de
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa.
În perioada 1 septembrie – 18 octombrie au fost în derulare două programe cu oferte
speciale pentru turiştii care au dorit să-şi petreacă vacanţa pe litoralul românesc, în extrasezon. Unul
din aceste programe a fost "Litoralul pentru toţi", desfăşurat de Asociaţia pentru Promovarea si
Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării, cu sprijinul ANAT si al hotelierilor de pe Litoralul
Romanesc in perioada 11 septembrie - 18 octombrie 2009. Cel de-al doilea a fost programul "O
săptămână la mare", organizat de Federaţia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), fiind
derulat în perioada 1-30 septembrie 2009.
Reprezentanţii instituţiilor organizatoare au declarat, în 25 august că aproximativ 70%
dintre biletele aferente primei săptămâni (seria I) din programele "Litoralul pentru toţi" şi "O
săptămână la mare" au fost vândute pana la acea dată.
"Probabil că un an de criză ca acesta a făcut mai mulţi turişti să se gândească la
«Litoralul pentru toţi» şi mai puţin la o vacanţă în timpul sezonului. Cei care nu şi-au permis să
vină în timpul sezonului la mare, în mod cert au aşteptat acest program. Vânzările merg mai bine
decât la orice ediţie a acestui program, avem deja vândută prima săptămână", a declarat într-o
conferinţă de presă Corina Martin, preşedintele ANAT.

Concluzii

Deşi nu este încă oficial, deoarece statisticile întârzie să apară, este clar pentru oricine ca
turismul estival a suferit în acest an de pe urma crizei economice. Recesiunea, care a condus la
scăderea puterii de cumpărare a românilor, nu este însă singurul motiv pentru care tot mai puţini
români au ales să îşi petreacă o vacanţă la malul mării în România. Şi in acest an, turiştii au
reclamat aceleaşi probleme ca şi in anii trecuţi şi pentru care nimeni nu se străduieşte sa găsească
soluţii: serviciile de proastă calitate, preţurile mari, lipsa posibilităţilor de agrement şi infrastructura
turistică deficitară.
Anul acesta, criza a modificat comportamentul turiştilor, care au alocat mai puţini bani
pentru vacanţe, au optat pentru concedii mai mici, pe final de sezon şi şi-au îndreptat mai mult
atenţia către destinaţiile interne sau către cele apropiate. De asemenea, au predominat turiştii de
week-end care au profitat de scurtele vacanţe de două zile petrecute pe cont propriu în afara
localităţilor de reşedinţă. Turismul de week-end a fost încurajat şi prin programul "Litoral - Week-
endul pentru toţi" lansat de Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta
Dunării în scopul de a creşte numărul de turişti de la sfârşit de săptămână în extrasezon.
Datorită aceleiaşi crize, mulţi turişti au renunţat vara aceasta la concedii iar cei care şi-au
procurat totuşi pachete turistice au făcut-o cât mai aproape de data plecării, în speranţa de a găsi cât
mai multe oferte speciale.
Bugetele turiştilor pentru călătorii pe litoral au scăzut în această perioadă, determinându-i
să caute sejururi la preţuri accesibile şi să aibă mai puţine pretenţii privind clasificarea hotelurilor.
De asemenea, şi hotelierii s-au adaptat noilor condiţii şi nu au mai operat creşteri
săptămânale ale tarifelor. Spre deosebire de anul trecut, când hotelierii de pe litoral şi-au permis să
menţină tarifele ridicate până la finalul lunii august, pe fondul unei cereri mari, anul acesta, pentru
a-şi păstra un grad de ocupare bun, aceştia au operat reduceri chiar şi în vârf de sezon şi au acceptat
să participe la programele speciale cu tarife mici desfăşurate în extrasezon.
Pentru a depăşi perioada crizei cu bine, hotelierii au lansat oferte promoţionale care să
atragă cât mai mulţi turişti şi să asigure un grad de ocupare optim; astfel, în preţurile pachetelor
turistice au fost incluse servicii suplimentare (sauna, jacuzzi, fitness), copiii sub 12 ani au beneficiat
de gratuitate, turiştii au plătit cinci zile şi s-au cazat şapte, au fost oferite reduceri clienţilor fideli şi
celor care au ales să servească toate cele trei mese zilnice la restaurantul hotelului, etc.
În ciuda tuturor acestor efecte negative antrenate, criza economică a avut şi un efect
benefic asupra turismului românesc, şi anume faptul că pentru prima dată hotelierii si reprezentanţii
agenţiilor de turism şi-au dat mâna, au colaborat, au devenit mai flexibili, mai dinamici in ceea ce
priveşte tarifele şi politica de marketing.
Turismul este un sector important în economia românească, el poate deveni o cheie a
recuperării economice în cazul în care se iau măsuri stimulative pentru diminuarea efectelor crizei.
Unele dintre aceste măsuri ar putea fi:
- crearea, menţinerea şi dezvoltarea locurilor de muncă în sectorul turistic prin realizarea de
programe educaţionale şi vocaţionale pentru industria ospitalităţii;
- turismul poate beneficia mult din realizarea investiţiilor în infrastructură (amenajarea
portului, aeroporturilor, autostrăzii, îmbunătăţirea locurilor de cazare, etc.)
 - înlăturarea tuturor obstacolelor din calea dezvoltării turismului (reducerea taxelor şi
impozitelor);
- îmbunătăţirea facilităţilor de călătorie;
- dezvoltarea unor sisteme financiare care să sprijine întreprinderile turistice;
- îmbunătăţirea promovării turismului şi valorificarea evenimentelor importante. Programele
de marketing trebuie să se adreseze cererii de bază şi preferinţelor clienţilor, promovarea să
se realizeze pe toate căile (Internet, multimedia) etc.
Istoria arată că cele mai mari provocări determină cele mai bune oportunităţi. În prezent,
liderii lumii încearcă pe toate căile să colaboreze şi să-şi coordoneze economiile şi programele de
dezvoltare.
Criza economică prezentă determină mai multe oportunităţi pentru sectorul turismului:
- susţine dezvoltarea turismului prin investiţii importante în resursele umane, în cunoştinţe de
piaţă mai bune, în tehnologie şi inovaţie;
- maximizează valoarea turismului în dezvoltarea ţărilor unde acesta reprezintă o sursă majoră
pentru creşterea forţei de muncă şi a câştigurilor valutare;
- creşte cooperarea între părţile interesate ca şi cooperarea regională şi subregională

Bibliografie

HAPENCIUC Valentin
STANCIU Pavel
CONDRATOV Iulian (2009). Relaunching Of Romania's Tourism - The Controversy of Safe
Tourism during Global Economic Crisis. Revista de turism 7/2009

IOAN COSMESCU Economia turismului

WORLD TOURISM ORGANIZATION (2009) www.unwto.org

MIRCEA DRĂGHICI (2009) Impactul crizei economice asupra industriei ospitalităţii

www.touristmedia.ro

www.dailybusiness.ro
www.standard.money.ro
www.wall-street.ro
www.gardianul.ro
www.stiri-turism.com