TOXICOLOGIE CURS 8

DEPENDENTA DE AMFETAMINA

La un consum regulat de amf. tolerant se dezvolta rapid ajungandu-se la doze mari; de ex la

metamfetamina se ajunge la adm zilnica a unor doze de cateva sute de ori mai mari decat doza
terapeutica zilnica si de cel putin 3 ori mai mare decat dozele consummate de un dependent de
amfetamina ce foloseste doze mari IV.

Mecanismul de actiune- stimularea eliberarii central si periferice a monoaminelor, justifica si potentialul

dependogen al amfetaminei

Manifestarile sindromului de abst sunt depen de modul de consum; in general la intreruperea adm
cronice i.v, manifestarile imbraca forme mult mai grave decat in cazul consumului oral, se manifesta
depresia ce poate duce la suicid, asociata cu oboseala, crampe abdominale, agitatie extrema,
hipersomnie etc

Consumul cronic pe termen indelungat implica riscul de inducer a unor stari linistite,determinand
instalare psihozelor caracterizate prin comportament agresiv-violent, fenomenul e insotit de scaderea
ponderala a individului. Cercetarile au aratat ca persoanele ce consuma metamfetamine pe termen lung
sunt expuse riscului de leziuni cerebrale.Forma si modul de consum al metamfetaminei influenteaza
gravitatea efectelor pe termen lung.

In caz de supradozare se instituie un tratament simptomatic si de sustinere; acifierea urinei ,cresterea

cantitatii eliminate prin urina de amfetamina iar pt combaterea efectelor stimulante, se administreaza
barbiturice

In cazul amfetaminei nu exista practic medicatie de detoxifiere in care sa se utilizeze tratament

medicamentos, deoarece sindromul de abstinenta include frecvent ca manifestare majora
depresia=medicatia anti-depresiva poate fi eficienta.

In tratamentul dependentei se utilizeaza tratamentul medicamentos pt diminuarea simpotmelor acute

de abstinenta;

a)DOM

-e de 50 pana la 100 ori mai activ decat mescalina, dar are doar 1/30 din potenta LSD-ului

-latenta efectelor dupa adm orala e de 90 min iar timpul se atinge dupa 3-4 ore

-produse euforie , halucinatii, care dispar 6-24 de ore

-doza letala 60mg/kg inregistrata la sobolani

-nu s-au inregistrat cazuri letale de ingestie de DOM, dar reactiile adverse sunt legate de stimularea
simpatica ce determina hipertensiune, tahicardie, medriaza,transpiratie.

1
-efectele DOM asupra snc-ului include anxietate, tensiune tremor, oboseala, transpiratii

b)MDA

-derivat al amfetaminei cu propietati destul de apropiate , util ca drog de abuz , incadrat in categoria
drogurilor de petrecere/ club, datorita efectelor sale psihoactive

-doza psihotropa e de aprox 100 mg

-in ceea ce priveste act halucinogena potenta MDA e de 3 ori mai mare decat a mescalinei

-o particularitate acestui compus e reprezentata de faptul ca perturbarile de perceptie sunt mai putin
marcate, efectele psihice parand a fimai bine controlate de catre consummatori spre deosebire de alte
halucinogene LSD sau mescaline

-fenomenele iluzorii si halucinatiile apar mai ales at cand subiectul e f relaxat

-MDA ii determina subiectului o st de disponibilitate pt anturaj si autocunoastere, subiectul manifestand

un interes deosebit pt relatiile interumane si o placere imensa sau necesitatea de a fi cu alte personae

Modalitate consum: oral-cps, cpr; prin inhal; injectare foarte rar

Incertitudinea privind identitatea si puritatea produsului folosit reprezinta pericol major al

consumatorului

Reactii adverse: se manifesta o stare de tensiune muscular in special la nivelul gatului cu un

comportament straniu, oscilant,delir si prezinta o serie de sechele neuro-psihice.

Au fost raportate si cazuri letale dupa consumul de MDA, acestea au fost associate cu o concentratie in
sange: 0,4-2,6 mg

c)MDMA (ECSTASY)

-deriv al metamfetaminei , sintetizat in 1914, este un deprimant al apetitului dar niciodata comercializat
ca medicament

-din 1970 a fost recunoscut de unii psihoterapeuti drept adjuvant in psihoterapie, dar nu a fost niciodata
aprobat pt utilizare terapeutica, si nu exista studii controlate care sa sustina o astfel de utilizare

In cursul anilor 1980, ecstasy a devenit popular in campusurile universitare pe baza ideii ca ar stimuli
capacitatea psihologica si de auto cunoastere si ca ar fi un drog lipsit de riscuri si fara capacitate de a
dezvolta dependenta. Acesta se deosebea de drogurile tari:heroina, cocaine

In perioada 1999-2001 productia si consumul de ecstasy a crescut masiv rezultand o crestere de 71%

-sinteza substantei se realiz in laboratoarele ilegale,acestea fiind concentrate in Europa Occidentala,

America de Nord, Asia

2
-principalele tari in care se produce sunt Olanda, Belgia, Germania , SUA. In Australia se comercializeaza
substanta produsa in Germania

-la niv mondial , ultimul raport al drogurilor indica un nr de 8 milioane de consumatori de ecstasy,
consumul fiind in crestere in China

-in 2002 consumul sa diminuat pt prima data in randul adolescentilor din SUA

-in RO prevalenta consumului de ecstasy, la populatia generala (15-65 ani) e de 0,3% conform .A.N.A.-
2004

-grupa de varsta 15-24 ani inregistreaza maxim de 0,8%

-consumul de ecstasy e prezent in : Bucuresti-1,3%, in Transilvania 0,2%, Oltenia 0,6%

FORME DE PREZENTARE:

-cpr -300 mg si continut de 75 pana la 100 mg

-cpr au diverse forme si culori inscriptionate cu diferite desene, litere, cifre in functie de producator;
(producatorii fol denumiri comerciale diferite pt a deosebi produsele lor de altele si pentru a le face mai
atractibile pt tinerii consumatori.Adesea denumirile coincide cu sarbatori sau evenimente special. Cele
mai frecvente Mitsubishi, rolex, adidas sau diverse inscriptii: pantera roz, future, fulger,trifoi cu patru foi)

Un pericol legat de consumul de ecstasy depinde de incertitudinea privind produsul consumat, in

compozitie putand intra o diversitate de substante medicamentoase sau toxice in functie de producator

MODALITATE DE CONS.

-oral-cpr

-prizare

-injectare

-folosire de supozitoare, de combinatii cu marijuana

Ca simptomatologie MDMA e un drog complex avand o strucrura asem cu a matamfetaminei si

mescalinei.Efectele produse sunt de stimulare

MDMA e un drog de abuz , produce halucinatii, iar pe termen lung tulburari neuropsihice poate
determina depresie, psihoze

Efectele produse sunt explicate de actiunea acestor substante la nivelul neurocortexului implicat in
gandire memorie, perceptiel.

3
. Efectele principale dureaza 4-6 ore si constau intr-o stare placuta de bine , cu dispozitie afectiva
pozitiva, dorinta crescuta de comunicare, energizare; de crestere a increderii in sine, crestere a
capacitatii de concentrare. La doze mari apar halucinatii vizuale, agitatii, stare de panica

EFECTE ADVERSE

-anorexie

-tahicardie

-dureri muscular, slabiciune, dificultate de concentrare

-in unele cazuri s-au semnalat crize hypertensive cu hemoragii cerebrale, psihoze si tulburari de
memorie

-ingerarea de doze massive det rigiditate muscular, hipertermie, tahicardie, transpiratie, acidoza
metabolica, stop cardiac. In cazul unor astfel de manif e necesar interventia prompta cu masuri de
tratament adecvate

Efectele consumului regulat include scaderea ponderala, epuizare, iritabilitate, depresie cu idei de suicid,
psihoze. Studii experimentale pe animale, utilizand tehnici imagistice performante au aratat distrugeri ai
neuronilor serotoninergici.(exemplu un studio pe rozatoare in care sa administrat MDMA timp de 4 zile a
relevant leziuni cerebrale la 6-7 ani dupa experiment).

Studii folosind teste de memorie standardizate realizate comparativ la consumatori /neconsumatori au

aratat ca marii consumatori au tulburari importante ale memoriei verbale si vizuale, la cei cu
performante scazute ale memoriei s-au determinat nivele scazute ale metabolitilor serotoninei. Lezarea
neuronilor serotoninergici ar fi responsabila de tulburari persistente de memorie la consumatori.
Serotonina avand rol in controlul memoriei.

Desi nu exista date care sa indice ca dozele administrate in asa numitul scop recreativ produc distrugeri
permanente la niv creierului; observatiile consumatorului de MDMA au aratat ce aceasta substanta se
deoseb de alte subst utilizate in acelasi mod si scop

De regula utilizarea se face facand o pauza de 2-3 saptamani intre dozele de MDMA ; utilizarea frecv
scade efectele dorite si creste incidenta efectelor adverse.Efectele dorite sunt diferite cu fiecare doza
administrata. Nu exista rapoartare despre indivizii care util frecvent doze mari pe perioade lungi de timp,
desi se dezvolta tolerant la efectele positive, placate, sunt exacerbate efectele la folosirea repetata de
doze mari;

Toate aceste observatii ar sugera ca exista un potential effect ireversibil pe termen lung a MDMA-ului
asupra creierului la om. Nu exista dovezi care ar produce dependenta, totusi sa raportat un grad de
dependenta psihica la consumul repetat.

In prezent MDMA e clasificat ca substanta de abuz si inclusa in tabelul 1 al Conventiei Asupra

Substantelor Psihotrope.

4
d)PMA : 4 metoxiamfetamina

e cunoscut sub numele fals de ecstasy deoarece se comercializeaza sub forma de cpr cu aceleasi
dimensiuni, culori, inscrisuri ca si ecstasy, avand chiar si acelasi prêt.

In ultimii ani consumul de PMA a crescut in special in randul tinerilor

Consumul a fost inregistrat pt prima data in 1973 Canada.

Forma de prezentare in traficul illicit este cea comuna pt stimulante de tip amfetaminic, respective CPR
sau CPS, albe sau roz, uneori se intalneste sub forma de pulbere alba sau roz, administrata pe cale orala
uneori inj.

Latent efectelor e mare, fapt care prezinta risc de intoxicatii acuta deoarece consumatorul repeat
administrarea crezand ca drogul e subdozat.

Consumul de aceasta substanta include atat efecte similar celor produse de LSD: \halucinatii, delir, cat si
MDMA :agitatie psihomotorie tahicardie, spasme muscular, convulsii.

Efectul advers cel mai grav este hipertermia, cauza deceselor frecvent inregistrate

e)Cocaina: reprezinta alcaloidul principal din frunzele de coca, raspandita peste tot, scoarta arborelui e
cafeniu-roscata, frunzele diverselor specii variaza ca forma si aspect. La toate speciile fata superioara e
mai inchisa la culoare decat cea inferioara pe care se afla 2 nervuri subtiri paralele cu nervura principala,
aspect characteristic.

Frunzele proaspete sunt verzi, cele mai vechi verzi-brun, au miros slab characteristic gust amar
astringent, provoaca o usoara anestezie

Cocaine a capatat faima pt capacitatea de a inlatura oboseala si de a creste rezistenta la eforturi inca din
1880, facandusi intrarea in arsenalul medical ca anestezic local.

Popularitatea cocaine a crescut odata cu aparatia elixirelor tonice: vin mariani-vin tonifiant, dezvoltat de
un farmacist

In 1968 legea farmaciei din Anglia a restrictionat vanzarea cocaine si a derivatilor inregistranduse o
crestere a disponibilitatii de cocaine, un consum masiv, aparand o epidemie in SUA, iar in 1930 sa
constatat o ameliorare a situatiei privind consumul.

In europa au existat preocupari si ingrijorare generate de consumul de cocaine in timpul primului razboi
mondial unele tari introducand legi special pt controlul producerii, vanzarii, consumului de cocaine.

In prezent rapoartele Organismelor international arata ca in intraga lume consumul illicit de coca sa
diminuat cu 18%. In romania studiul Agentiei nationale antidrug realizat dupa o metodologie adecvata a
drogurilor si dependentei de droguri indica o prevalent a consumului de 0,4% : 15-24 de ani cat si 15_64
de ani

5
Prevalent consumului in functiew de regiuni: 1,9% in Bucuresti, 0,3% in Oltenia si 0,2% in Transilvania

Obtinerea cocaine din frunzele de coca e un process relative simplu, in America de sud exista laboratoare
clandestine, o parte a cocainei fiind din Columbia, frunzele sunt recoltate in Bolivia si Peru, toate
utilizand tehnologii similar

Dupa recoltare frunzele sunt tratate cu apa iar dupa alcalinizare se supun extractiei cu kerosene.

Extractul obtinut se trateaza cu apa ascidulata ( acid sulfuric) apoi se alcalinizeaza cu var si ammoniac pt
a precipita cocaine baza. Rezulta pasta de coa care se purifica prin tratare cu acid sulfuric diluat si
permanganate de potasiu

Dupa decantare Solutia diluata e tratata cu ammoniac, rezulta cocaine baza ce este extrasa cu
eter/acetona apoi transformata in clorhidrat prin tratare cu acid clorhidric.

Din 150 kg de frunza rezulta 1 kg pasta de coca.