6.

Alcatuirea geometrica si constructiva pt fermele din lemn

Grinzi cu zabrele sau ferme sunt considerate, in general, sisteme compuse

din bare articulate in noduri, actionate in planul lor de un sistem de forte
concentrate aplicate in noduri. In baza ipotezelor admise barele sistemului
lucreaza, in principal, la eforturi axiale de intindere sau compresiune.
Capacitatea portanta a unui sistem cu zabrele depinde de capacitatea
portanta a fiecarei bare in parte si in special a celor mai puternic solicitate.
In consecinta, la realizarea sistemelor cu zabrele, o atentie deosebita trebuie
acordata sortarii materialului lemnos, mai ales pt executarea barelor
puternic intinse si a imbinarilor care lucreaza la intindere sau forfecare.

Se utilizeaza ca elemente principale de acoperis (structuri de rezistenta pt.

acoperis). Fermele se considera static determinate, barele fiind articulate in
noduri.
Grinzile cu zăbrele, în funcţie de schema geometrică şi de alcătuirea
constructivă pot acoperi deschideri relativ mari.

Ca forme geometrice, grinzile cu zăbrele pot fi:

- triunghiulare, cu un singur montant, cu reazemele la acelaşi nivel şi cu grinda
dezvoltată la partea superioară (figura 17, a) sau cu reazemele decalate şi cu
grinda dezvoltată la partea inferioară (figura 17, b şi c);
- triunghiulare cu montant şi contrafişe sau numai cu contrafişe, cu reazemele la
acelaşi nivel sau decalate şi dezvoltate la partea superioară sau la cea inferioară
(figura 17, d…g);
- triunghiulare cu două pante cu zăbrele multiple (montanţi şi diagonale, figura
17, h…m);
- triunghiulare cu o singură pantă (figura 17, n);
- poligonale cu fascicol de contrafişe (figura 8, a), cu montanţi (figura 18, b), cu
diagonale (figura 18, c), cu diagonale şi montanţi (figura 18, d) sau cu diagonale
încrucişate şi cu montanţi (figura 18, e);
- trapezoidale cu montanţi (figura 18, f), cu contrafişe (figura 18, h), cu montanţi
şi diagonale (figura 18, g şi l…m) sau cu diagonale încrucişate (figura 18, n şi
o);
- cu tălpi paralele, realizate cu diagonale sau cu diagonale şi montanţi (figura 19,
a…f);
- cu ambele tălpi curbe şi cu reazemele amplasate median (figura 19, g).

La grinzile triunghiulare efortul maxim in talpi apare in reazeme si in zabrele la

mijlocul deschiderii.
Pentru fermele dreptunghiulare, efortul maxim in talpi apare in panoul central si
in zabrele la reazeme.
In cazul fermelor trapeziodale si poligonale eforturile maxime in talpi apar spre
mijlocul deschiderii, dar nu in panoul central. De remarcat sunt de asemenea
valori ridicate ale eforturilor in zabrele pentru aceste tipuri de ferme, in timp ce
pentru feremele cu talpa superioara curba, eforturile sunt mult mai mici.
În cazul în care se urmăreşte asigurarea unei iluminări suplimentare în zona
centrală a clădirii, grinzile cu zăbrele se pot realiza cu luminator (figura 20).

Figura 17
Figura 18

Figura 19

Figura 20
Performanţele geometrice şi mecanice ale grinzilor cu zăbrele depind de
forma în elevaţie, alcătuirea constructivă, tipul materialului lemnos utilizat,
natura îmbinărilor, astfel:
- la fermele triunghiulare (v. figura 17, h…m):
 deschiderea uzuală L = 7,50…30,00 m;
 înălţimea optimă h optim = L/10…L/4;
 traveea t = 4,00…10,00 m;
 unghiul de înclinare a tălpii superioare  = 12…30.
- la fermele triunghiulare cu o singură pantă (v. figura 17, n):
 deschiderea uzuală L = 7,50…20,00 m;
 înălţimea medie hmed  L/10
 traveea t = 4,00…10,00 m;
 unghiul de înclinare a tălpii superioare  = 12…30.
- la fermele trapezoidale de tipul celei din figurile 18, j, h şi m:
 deschiderea uzuală L = 7,50…35,00 m;
 înălţimea minimă hmin  L/12
 traveea t = 4,00…12,00 m;
 unghiul de înclinare a tălpii superioare  = 3…8.
- la fermele poligonale (figura 19, c, d şi e):
 deschiderea uzuală L = 20,00…50,00 m;
 înălţimea maximă hmax = L/6…L/8;
 traveea t = 4,00…10,00 m;
- la fermele cu tălpi paralele (figura 19, a…f):
 dacă sunt elemente secundare:
 deschiderea uzuală L = 5,00…15,00 m;
 înălţimea h = L/8…L/12;
 traveea t = 0,80…1,25m;
 dacă sunt elemente principale, realizate din lemn masiv:
 deschiderea uzuală L = 5,00…25,00 m;
 înălţimea h = L/10…L/14;
 traveea t = 2,50…6,00m;
 dacă sunt elemente principale realizate din lemn lamelat încleiat:
 deschiderea uzuală L = 20,00…80,00 m;
 înălţimea h = L/10…L/15;
 traveea t = 2,50…6,00m.
In cazul fermelor la care sunt respectate rapoartele recomandate, verificarea
sagetii nu este necesara, in schimb la fermele cu o inaltime mai mica decat cea
recomandata, sageata se calculeaza luand in consideratie si deformarea (cedarea)
elementelor de imbinare. La realizarea grinzilor cu zabrele se recomanda ca
prinderea barelor in noduri sa fie facuta centric. Prinderea excentrica a
zabrelelor de talpi se admite numai in cazul fermelor la care zabrelele sunt slab
solicitate.

Masuri de protectie impotriva putrezirii si a incendiului:

- ferma trebuie sa se gaseasca in intregime in interiorul constructiei;
- trebuie sa se asigure o buna aerisire a tuturor elementelor de rezistenta
precum si posibilitatea de control a fermei;
- nu este permisa inzidirea elementelor portante;
- la zidurile exterioare ale incaperilor incalzite, locasurile reazemelor se
izoleaza termic;
- capetele nodului de reazem trebuie sa se gaseasca la minimu 5 cm distanta
de perete;
- se trateaza lemnul impotriva putrezirii;
- se recomanda utilizarea elementelor din lemn masiv si ignifugarea
acestora.

Alegerea tipului de ferma se face dupa: cerintele arhitecturale, tipul

invelitorii, deschiderea necesara, tipul si marimea incarcarilor, materialul
lemnos de care se dispune, tipul imbinarilor, conditiile si posibilitatile de
executie, destinatia si importanta constructiei.
Ca principii de calcul ale fermelor, acestea se considera cu barele
articulate in noduri, lungimea de flambaj este egala cu lungimea dintre noduri a
barelor iar eforturile sunt centrate la noduri.

Ferma cu consum redus de otel (ferma dulghereasca) – figura 21.

- este realizata din scanduri sau dulapi, imbinati cu cuie sau buloane;
- barele grinzii cu zabrele au sectiune compusa;
- se utilizeaza la deschideri mici, de pana la 12 m, avand schema de ferma
cu noduri apropiate (1,5-2 m);
- metalul se utilizeaza numai pentru imbinari.
 Figura 21

Ferma cu consum mediu de otel (ferma dulghereasca) – figura 22.

- realizata din lemn masiv, rotund sau ecarisat, imbinarile sunt pasuite, prin
chertare, si transmit numai eforturi de compresiune;
- zabrelele intinse sunt realizate din metal, preferandu-se schemele
geometrice cu montanti intinsi;
- se accepta deschideri de 10-20 m, pentru fermele triunghiulare si de
10-25 m pentru fermele dreptunghiulare sau trapezoidale, intrucat
imbinarea prin chertare are capacitate de rezistenta relativ mare;
- aceste tipuri de ferme sunt reglabile, intrucat eventualele cedari in timp se
regleaza prin strangerea montantilor, ceea ce ofera siguranta in exploatare;
- au dezavantajul de a nu permite industrializarea si necesita muncitori de
inalta calificare.
 Figura 22

Ferma cu consum mare de otel (ferma inginereasca) – figura 23.

- sunt ferme mixte din lemn si metal, folosind avantajos proprietatile
fiecarui material;
- toate elementele comprimate sunt din lemn, iar cele intinse din metal
(consum de otel 20-40%);
- prinderea zabrelelor de talpi se face cu elemente metalice cu capacitati
mari, iar deschiderile acoperite pot fi mari, maximum 40 m, cu panouri de
3-6 m;
- permite executarea unui numar mic de noduri, ceea ce simplifica executia;
- piesele intinse permit reglarea in timpul exploatarii;
- detaliile de nod se realizeaza in ateliere, permit o asamblare usoara pe
santier;
- confera siguranta mare in exploatare, sunt economice si permit
industrializarea.
Figura 23