Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OAMENI
MODUL I INFORMARE
Deschiderea unei mici afaceri non-
agricole în mediul rural - salon de
frizerie-coafură
1
Capitol Pagina
Prezentarea proiectului 4
Cap. 1 Reguli de baza pentru pornirea unei afaceri 6
1.1 Definiţia întreprinzătorului 6
1.2 Avantajele vieţii de întreprinzător 6
1.3 Dezavantajele vieţii de întreprinzător 7
1.4 Reguli de aur în afaceri 7
1.5.Cum se dezvoltă o idee de afacere 9
1.6.Greşeli frecvente la înfiinţarea unui firme 10
1.7.Caracteristicile întreprinzătorul fără succes 10
Cap. 2 Înfiinţarea unei firme 11
2.1.Criterii de alegere a formei juridice 11
2.2.Persoane fizice intreprinderi familiale şi intreprinderi individuale 11
2.3.Societăţi comerciale 13
2.3.1.Societatea în nume colectiv 13
2.3.2.Societatea în comandită simplă 14
2.3.3.Societatea pe acţiuni 14
2.3.4.Societatea în comandită pe acţiuni 15
2.3.5.Societatea cu răspundere limitată 16
2.4.Mijloace de finanţare a afacerii 16
2.4.1.Capital propriu 16
2.4.2.Credit bancar 16
2.4.3.Programe de finanţare 17
2.4.4.Leasing 17
2.4.5.Credite de la furnizori şi de la clienţi 18
2.5.Înfiinţarea propriu zisă 18
2.5.1.Stabilirea locului/spaţiului pentru sediu 18
2.5.2. Stabilirea denumirii noii societăţi 19
2.5.3.Alegerea formei juridice 19
2.5.4. Întocmirea actului constitutiv 19
2.5.5.Semnarea actului constitutiv 20
2.5.6.Capital social firma, taxe judiciare 20
2.5.7. Achitarea taxei judiciare şi a taxei de timbru 20
2.5.8. Pregătirea dosarului de înfiinţare 21
2.5.9. Obţinerea Codului Fiscal 21
2.5.10. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor 21
Cap. 3 Mic indrumar practic de accesare a Fondului European Agricol de 23
Dezvoltare Rurală
3.1.Ce este FEADR? 23
3.2.Instituţii implicate 23
3.3.Priorităţile programului 23
3.4.Investiţii care pot fi finanţate prin FEADR 24
3.5.Cine poate fi beneficiar eligibil? 24
3.6.Documente obligatorii la dosar 25
3.7.Ce trebuie să ştiu pentru alcătuirea cererii de finanţare ? 25
3.7.1.Amplasamentul proiectului – terenul 25
3.7.2. Resursele umane 26
3.7.3.Elaborarea proiectului 26
3.7.4.Contribuţia financiară în proiect 27
3.7.5. Cofinanţarea privată 27
3.7.8.Cheltuieli finanţate din FEADR 27
3.7.9.Cheltuieli pentru care nu se acorda fonduri din FEADR 28
3.7.10. Concret, care sunt primii paşi 28
3.7.11.Drepturi si obligaţii ale beneficiarilor 29
2
3.7.12.Sfaturi utile 29
Cap. 4 Deschiderea unei afaceri 31
4.1.Afaceri non agricole în mediul rural 31
4.2.Cum pornesc o mică afacere cu un salon de coafura-frizerie, în mediul rural 33
4.2.1.Estimarea clientelei şi distribuţia de produse tradiţionale 33
4.2.2.Verificarea concurenţei 34
4.2.3.Stabilirea preţului 34
4.2.4.Costuri de început 34
4.2.5.Personalul ;pregatire si calificare 35
4.2.6.Condiţii pentru locaţia de producţie 35
4.2.7.Autorizarea firmei , punctului de lucru şi a activităţii de producţei 36
4.2.8.Promovarea serviciilor 37
4.2.9. Cursuri gratuite de formare profesională 37
Cap. 5 Taxe si impozite 39
5.1.Obligaţii de plată la bugetul de stat: 39
5.2.Impozite si taxe locale 40
5.3.Obligaţii de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale 40
5.3.1.Contribuţii la asigurările sociale de sănătate 40
5.3.2.Cotele de contributie de asigurari sociale CAS 41
5.3.3.Contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj in 2010 41
5.3.4.Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 41
5.3.5.Cotele de contributii datorate de angajatori în functie de clasa de risc: 41
5.3.6. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale 41
5.4.Impozitul forfetar (minim ) 42
1. 5.5.Ghid fiscal pentru persoanele fizice autorizate 42
Cap. 6 Surse de finanţare 44
6.1.FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ,pentru finanţarea 44
programelor de dezvoltare rurală.
2. 6.2.POR Programul operaţional regional 52
6.3. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 56
3. 6.4.Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 59
6.5.Programe pentru sprijinirea înfiinţării si dezvoltării IMM finanţate de la bugetul 61
de stat 2010
6.5.1.Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru susţinerea 61
meşteşugurilor şi artizanatului
6.5.2. Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea 61
culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul intreprinderilor
mici si mijlocii
6.5.3.Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a 62
produselor si serviciilor de piaţă
6.5.4. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor 62
şi facilitarea accesului acestora la finanţare START
Adrese utile 63
Anexe 65
3
Prezentarea proiectului „Activităţi non-agricole în Zona
Metropolitană Iaşi” şi a scopului acestuia
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea , în România a avut loc o migraţie masivă din
agricultură şi rural spre industrie şi urban, ceea ce a dezechilibrat structura populaţiei. După 1990
acest proces migratoriu s-a diminuat considerabil. A apărut migraţia inversă, din industrie şi oraş
spre rural şi agricultură.
În rural, şi mai ales în agricultură, avem de-a face cu o subocupare cronică, datorată
lipsei activităţilor în anumite perioade ale anului, productivităţii scăzute a muncii, dependenţei de
sezonalitate a agriculturii clasice în spaţiu deschis şi slabei dotări tehnice a lucrărilor agricole,
respectiv a lipsei resurselor materiale pentru efectuarea lucrărilor şi investiţii.
Pe de altă parte, reţine atenţia numărul mic din rural de persoane înregistrate ca şomer,
din populaţia activă.
Discrepanţa urban-rural se manifestă puternic în domeniile instrucţiei şcolare şi al accesului la
forme de pregătire liceală şi de învăţământ superior. Circa 67% din populaţia satelor a absolvit
cel mult studii gimnaziale, faţă de 55% în urban (INS, 2005).
După cum arată o serie de cercetări la nivel european, România comparativ cu ţările U.E. se
situează pe penultimul loc în privinţa multor indicatori referitori la condiţiile de viaţă ale populaţiei,
iar mediul rural atârnă greu la balanţa nefavorabilă în cazul ţării noastre. În societăţile dezvoltate,
apropierea satului de oraş în privinţa confortului şi a standardului de viaţă a devenit atât de mare,
încât percepţia tradiţională a ruralului ca zonă slab dezvoltată, şi-a pierdut semnificaţia. Unele
zone exterioare centrului urban oferă adesea un nivel de confort asemănător sau chiar superior
celui din oraşe. Acest confort nu caracterizează, deocamdată, decât în foarte mică măsură
situaţia din România (cazul grupurilor de vile la periferia oraşelor sau localizate în diverse zone
pitoreşti ale ţării).
Proiectul „Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi”, urmăreşte dezvoltarea
integrată a mediului rural prin diminuarea nivelului practicării agriculturii de subzistenţă,
dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare. Educarea persoanelor din mediul
rural, orientarea acestora către desfăşurarea de activităţi economice non-agricole , creşterea
potenţialului de dezvoltare al acestora va conduce la creşterea ratei de ocupare şi implicit
creşterea calităţii vieţii. Astfel, proiectul se încadrează în obiectivele stabilite de promovare a unor
măsuri care urmăresc creşterea gradului de ocupare al persoanelor active, inclusiv a celor din
mediul rural, îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, prin identificarea în primă fază a
potenţialului de care acestea dispun. Pentru îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, în faza a
doua a proiectului a fost planificat un program de informare şi conştientizare despre oportunităţile
din sfera activităţilor non agricole. Acest program va fi orientat cu precădere către membrii
familiilor care practică o agricultură de subzistenţă. De asemenea proiectul se integrează în
obiectivele domeniului major de intervenite al axei prioritare, de creşterea oportunităţilor de
ocupare, prin sprijinirea unor noi forme ocupaţionale pentru lucrătorii independenţi din zonele
rurale, prin promovarea culturii antreprenoriale în desfăşurarea de activităţi non-agricole. Prin
creşterea gradului de ocupare în mediul rural prin orientarea populaţiei către activităţi non-
agricole, va creşte nivelul de trai al populaţiei rurale prin obţinerea unor venituri suplimentare,
transformarea zonelor cu agricultură de subzistenţă în agricultură organizată, ecologică,
practicată prin structuri independente sau asociative între membrii aceleiaşi familii , creşterea
valorii adăugate prin transformarea produselor agricole sau dezvoltarea afacerilor în sfera non
agricolă.
4
Obiective specifice:
identificarea potenţialului tinerilor şi
femeilor care fac parte din nuclee de familie din agricultura de subzistenţă, pentru
reconversia activităţilor agricole spre activităţi non-agricole;
identificarea activităţilor non-agricole care pot fi dezvoltate în mediul rural şi/sau a
posibilităţilor de ocupare;
identificarea şi susţinerea sesiunilor de formare a persoanelor din mediul rural pentru a
sprijini dezvoltarea integrata rurală;
constituirea sistemelor informative pentru motivarea populaţiei rurale în a se îndrepta spre
activităţi non-agricole.
Grupul ţintă:
persoane în căutarea unui loc de muncă;
persoane ocupate în agricultura de subzistenţă;
şomeri de lungă durată;
şomeri tineri.
Studiul asupra oportunităţilor de dezvoltare integrată a mediului rural din judeţul Iaşi a fost
elaborat prin parcurgerea următoarelor etape:
stabilirea metodologiei de cercetare: elaborarea instrumentelor de analiza,
chestionare, fise de lucru);
stabilirea responsabililor şi a termenelor de culegere a datelor;
culegerea datelor: cercetare de teren (chestionare) şi/sau birou (cercetare
rapoarte regionale, judeţene, statistici, etc.);
analiza datelor;
obţinerea rezultatelor şi elaborarea interpretărilor.
1.1.Definiţia întreprinzătorului
Întreprinzătorul este o persoană independentă, care, din propria iniţiativă, pornește o afacere
asumându-și riscurile ce ţin de derularea acestei afaceri, în scopul obţinerii unor beneficii
personale.
O afacere nouă implică bani, timp, energie şi multă dedicare. Reuşita afacerii depinde în bună
măsură de disponibilitatea întreprinzătorului de a-şi organiza viaţa în acord cu interesele sale de
afaceri.
6
Registrul Comerţului; trebuie să-ţi alegi emblema,numele,sediul, să ai cazierul
fiscal, dovada capitalului social, dovada plăţii tuturor taxelor şi multe alte acte.
Lipsa capitalului de pornire necesar: Principala cauza a eşecului în afaceri,este
lipsa banilor.
Dobânzile mari practicate de bănci, greutăţi în obţinerea creditelor bancare,
regim de impozitare neadecvat, lipsa de acces la spatii, utilaje, mijloace de
transport sunt alte piedici în dezvoltarea unei afaceri;
Teama de risc, lipsa unor cunoştinţe în domeniul iniţierii afacerilor, lipsa unor
cunoştinţe manageriale pot duce la eşuarea afacerii.
Începe cu o afacere mică, simplă care necesită investiţii minime, bani puţini pe
care-i poţi obţine de la stat şi de la U.E!
Nu- ţi risca inutil economiile ca să începi o afacere numai pentru că altul câştigă bine
din una asemănătoare şi nu te împrumuta de la bănci decât dacă nu ai alternativă.
Dobânzile omoară afacerea. Încearcă întâi să vezi ce posibilităţi de finanţare ai prin
programele UE.
7
Determină cu exactitate necesarul de capital;
Planifică cifra de vânzări, costurile şi profiturile viitoare;
Verifică dacă dispui de lichidităţile necesare;
Apelează la un colaborator calificat pentru activitatea de contabilitate;
Verifică posibilităţile de utilizare ale tehnicii de calcul;
Informează-te cu privire la obligaţiile tale fiscale viitoare;
Alege cea mai potrivită formă de organizare pentru firma ta;
Verifică riscurile posibile şi ia măsuri de asigurare corespunzătoare;
Îndeplineşte cu grijă toate formalităţile de înfiinţare necesare.
Află ce îşi doresc consumatorii/ clienţii ! Uită proverbul „e frumos ce–mi place mie„. Nu
e adevărat. E frumos ce-i place sau îi este necesar clientului!
Hotărâţi-vă asupra unui public ţintă! Oportunităţile dvs. de afaceri sunt cu adevărat
bune dacă răspund nevoilor sau dorinţelor consumatorilor.
Mult prea multe afaceri eşuează încercând să mulţumească pe toată lumea. Poate că
ideea dvs. de afaceri are suficient potenţial pentru mai multe sectoare. Este indicat însă
să vă axaţi şi să începeţi cu principala ţintă, care are cea mai mare nevoie de ceea ce
aveţi de oferit. Afacerea dumneavoastră trebuie să atragă atenţia unui segment de
piaţa specific şi uşor de contactat. Până la urmă, o idee de afaceri se rezumă la a
furniza produsul sau serviciul solicitat sau dorit de consumatori. De ex.: Vecinii şi
cunoştinţele mele n-au în apropiere o frizerie unde să se tundă, este un grup mult mai
bine definit decât toată lumea trebuie să se tundă”. Dacă însă nu sunteţi calificat în
domeniu deci trebuie să angajezi o persoană care nici măcar nu este îndemânatică,
vorbeşte urât cu clienţii, atunci este mai bine să nu răspundeţi acelei "oportunităţi de
afaceri ".
Evaluaţi costurile!
Orice oportunităţi de afaceri trebuie evaluate ţinând cont de costuri. Oportunităţile de
afaceri pot fi extraordinare. Cu toate acestea, dacă nu aveţi cum să strângeţi fondurile
necesare pornirii şi promovării, este mai bine să vă lăsaţi păgubaş(ă). Cea mai bună
oportunitate de afaceri este aceea care se îmbina perfect cu capacitatea dvs. de a
avea acces şi dispune de fonduri.
Fii pregătit să lucrezi zilnic peste program! Un intreprinzător trebuie să fie capabil să
lucreze independent și să ia decizii rapid, de unul singur. De asemenea, va trebui
să aloce o parte de timp în căutarea clienţilor și în procesul de negocieri. Dacă
tehnica vânzărilor și relaţiile cu clienţii nu fac parte din abilităţile sale personale,
trebuie să te gândești la persoane, parteneri sau angajaţi, care au aceste
aptitudini.
Fii sigur că există o piaţă de desfacere pentru produsul sau serviciul pe care
intenţionezi să-l oferi consumatorilor! Spre exemplu, deși deschiderea unui
magazin poate fi deseori o afacere profitabilă, totuși, plasarea acestuia în
apropierea unui supermarket poate fi o decizie nu prea bună și merită o evaluare
adiţională.
8
1.5. Cum se dezvoltă o idee de afacere?
Experienţa personală. Ideile pot apărea din observaţii întâmplătoare din diferite situaţii
din viaţa de zi cu zi. Ideile pot deveni evidente în rezultatul unei călătorii în altă
regiune sau în altă ţară, din experienţa proprie atunci când cauţi anumite produse
sau servicii pe piaţă şi nu le poţi găsi. Oportunităţi pot apărea din ideile exprimate
de alte persoane care s-au confruntat deja cu o problemă sau cu un rezultat al
examinării comportamentului consumatorilor în diverse situaţii.
Locul de muncă. Acesta reprezintă una din sursele cel mai des întâlnite pentru o idee
de afacere. Ideile ce apar la locul de muncă pot evolua în diferite moduri. Ai putea
identifica o oportunitate pentru un produs sau serviciu, pe care angajatorul tău nu-l
livrează clienţilor.
Căutări sistematice. Mai frecvent, ideile de afaceri pot apărea întâmplător, însă
identificarea unor noi idei de afaceri depinde de perseverenţa ta.Această cale
presupune consultarea cărţilor şi a altor publicaţii de specialitate;
Lăcomia. Lăcomia antreprenorului poate avea diferite forme: refuzul de a plăti angajaţilor
salariul la timp și corespunzător; micşorarea calităţii produsului în folosul unui profit pe
termen scurt; implicarea concomitentă în mai multe afaceri etc. Toate acestea pot avea
drept consecinţe pierderea controlului asupra afacerii în întregime, precum și careva
consecinţe parţiale cum ar fi îndeplinirea iresponsabilă a funcţiilor de către angajaţi sau
chiar plecarea acestora, pierderea clienţilor şi altele.Lăcomia, în cele din urmă, poate
duce chiar la falimentarea propriu-zisă a afacerii.
Incorectitudinea. Afacerea merge bine cât timp întreprinzătorul este corect în relaţiile
sale cu partenerii, angajaţii, reprezentanţii instituţiilor financiare, autorităţile publice şi, mai
ales, în relaţiile cu clienţii.
Lipsa de răbdare. Uneori este nevoie de un timp mai îndelungat pentru dezvoltarea unei
afaceri. Nerăbdarea la încheierea unui contract sau la acceptarea unei comenzi rapide,
urgenţa în angajarea sau eliberarea din funcţie a unui salariat, pot avea efecte
dezastruoase asupra afacerii.
10
CAPITOLUL II. ÎNFIINŢAREA UNEI FIRME
Decizia de a demara propria afacere presupune tenacitate şi foarte multă răbdare din partea
celui interesat.
În cazul în care v-aţi decis să va deschideţi propria afacere, o societate comercială de orice tip,
trebuie să îndepliniţi mai multe formalităţi, astfel încât să fiţi în deplina legalitate din toate
punctele de vedere. Principala problemă rămâne însă birocraţia.
La alegerea formei juridice adecvate condiţiilor sale specifice, întreprinzătorul trebuie să aibă în
vedere următoarele criterii de alegere:
suma de bani necesară iniţierii afacerii şi a modului ei de obţinere;
calificarea specială şi competenţa pe care o are şi care îl vor ajuta în derularea cu succes a
afacerii;
experienţa pe care o are în sfera de activitate a afacerii;
perspectiva de dezvoltare a afacerii şi talentul managerial al întreprinzătorului;
cota-parte din capitalul social care doreşte să o deţină şi, implicit participarea la luarea
deciziilor şi împărţirea profiturilor;
taxele necesare iniţierii afacerii şi procedurii de constituire şi impozitele ce trebuie plătite;
protejarea bunurilor personale de creditorii afacerii;
responsabilitatea pe care înţelege să şi-o asume în caz de faliment;
măsura în care doreşte ca afacerea să continue în caz de incapacitate sau chiar de moarte;
dorinţa de a fi unic întreprinzător sau asocierea cu alte persoane;
dacă îl satisface obţinerea de profit din banii investiţi, fără a participa la luarea deciziilor;
răbdarea şi dispoziţia pe care o are pentru elaborarea unei documentaţii birocratice
necesare iniţierii şi derulării unei afaceri de o relativ mai mare anvergură.
Întreprinzătorul potenţial trebuie să evalueze care dintre aceşti factori sunt cei mai importanţi în
luarea deciziei sale. Dacă nu poate exista o formă ideală de formă juridică, poate exista totuşi o
formă juridică cea mai potrivită pentru fiecare împrejurare specifică. De aceea, nu trebuie pur şi
simplu copiat exemplul unui întreprinzător precedent, chiar din acelaşi domeniu, ci trebuie analizate
toate aspectele menţionate şi a alege forma cea mai potrivită potenţialului întreprinzător.
11
intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, fără ca aceasta să îi schimbe
statutul juridic.PFA nu poate angaja cu contract de munca terţe persoane pentru
desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizata şi nici nu va fi considerata un angajat
al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Intreprinderea familială este intreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizată de un întreprinzător persoană fizică împreuna cu familia sa, fiind constituită din
2 sau mai mulţi membri ai unei familii. Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan
PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi
calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât
şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-au organizat
întreprinderea familială.
Intreprinderea individuală este intreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizata de un întreprinzător persoană fizică, care are obligaţia să ceară înregistrarea
în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionarii, înainte de începerea activităţii
economice. Pentru organizarea şi exploatarea intreprinderii sale, întreprinzătorul
persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu
contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii,
şi poate colabora cu alte PFA, cu alţi întreprinzători persoane fizice titulari ai unor
întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte
persoane juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi
schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni.
12
2.3.Societăţi comerciale
Se constituie ca persoane juridice, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere
între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, pentru a efectua acte de comerţ.
Societatea comercială dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării în Registrul
comerţului. Societăţile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice:
societate în nume colectiv (SNC);
societate în comandită simplă (SCS);
societate pe acţiuni (SA):
prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către
semnatarii actului constitutiv;
cu constituire prin subscripţie publică (societate pe acţiuni deschisă);
societate în comandită pe acţiuni (SCA);
societate cu răspundere limitată (SRL).
Societatea în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni se caracterizează prin existenţa
a două categorii de asociaţi:
comanditaţi – asociaţii care administrează societatea şi răspund nelimitat
şi solidar pentru obligaţiile societăţii;
comanditari – asociaţii care răspund numai până la concurenţa capitalului
subscris.
Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică ce se înfiinţează într-una din
formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate
în care s-au constituit.
O societate comercială poate să deschidă în aceeaşi localitate cu sediul principal sau în alte
localităţi, sub diferite forme sucursale, depozite, magazine, agenţii etc.
Societatea în nume colectiv este forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor. Alegerea partenerilor
se face în primul rând în funcţie de calităţile şi interesele personale ale asociaţilor, de regulă, puţini
la număr. Fiind o societate de persoane în care calităţile personale ale asociaţilor sunt factori
hotărâtori pentru a se constitui şi funcţiona, societatea în nume colectiv realizează o concentrare
redusă de capitaluri.
Societatea în nume colectiv are atât avantaje cât şi dezavantaje.
Avantajele societăţii în nume colectiv sunt următoarele:
Nu este stabilit prin legislaţie un capital minim obligatoriu. Societatea în nume colectiv nu
are nici o restricţie legală privind nivelul capitalului necesar;
Costuri mai mici de înregistrare;
Posibilitatea utilizării sistemului simplificat de contabilitate şi a impozitării venitului, în
cazul întrunirii condiţiilor legale pentru microîntreprinderi;
Flexibilitate în organizare şi conducere. Datorită simplităţii ei şi numărului redus de
persoane, societatea în nume colectiv poate suferi uşor modificări în sistemul de organizare
şi conducere;
Păstrarea secretului. Unicul partener sau uneori şi asociatul său pot păstra mai uşor
secretul afacerii decât acolo unde mai multe persoane cunosc acest secret.
Dezavantajele societăţii în nume colectiv sunt:
Răspunderea solidară şi nemărginită. Răspunderea nelimitată presupune că
întreprinzătorul este personal răspunzător de toate datoriile întreprinderii sale. În caz de
faliment, sunt vândute toate activele firmei şi dacă acestea nu acoperă toate datoriile, îi pot
fi vândute şi activele sale personale pentru a acoperi datoria. Falimentul afacerii este de
fapt şi falimentul întreprinzătorilor;
13
Accesibilitatea limitată de capital. Creşterea sau expansiunea societăţii necesită resurse
financiare suplimentare. Totuşi, mulţi întreprinzători care aleg societatea în nume colectiv
ca formă de societate comercială îşi folosesc, de regulă, aproape toţi banii în constituirea
firmei şi adesea îşi pun drept garanţii bunurile personale. În aceste condiţii, întreprinzătorii
care constituie o societate în nume colectiv vor reuşi să-şi dezvolte afacerea numai dacă au
suficienţi bani, întrucât din împrumuturi există puţine şanse să-i obţină;
Pregătirea profesională limitată. Întreprinzătorul care constituie o societate în nume colectiv
poate să nu aibă cunoştinţe în toate domeniile de activitate pe care le presupune afacerea.
Dacă întreprinzătorul are succes într-o afacere iniţială în care are experienţă, este tentat să-
şi extindă afacerile şi în domenii la care nu se pricepe. În aceste condiţii, adesea va intra în
încurcătură şi dacă mai este şi orgolios şi nu cere sau acceptă sfaturi, falimentul este
iminent.
Societatea în comandită simplă reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi;
comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor.
Avantajele societăţii în comandită simplă sunt aceleaşi ca şi cele ale societăţii în nume colectiv, cu
menţiunea că pentru a se constitui cea dintâi trebuie să aibă cel puţin doi asociaţi: comanditaţii care
răspund solidar şi nemărginit şi comanditarii care au răspundere limitată la aportul social subscris.
Aportul comanditarilor poate fi constituit în numerar, în natură sau în industrie (aportul pe care un
asociat îl aduce prin sarcinile, munca şi cunoştinţele sale profesionale), în timp ce aportul
comanditarilor poate fi numai în numerar sau natură. Având o responsabilitate limitată, comanditarii
participă la beneficii, nu şi la conducerea societăţii.
Dezavantajul esenţial al acestei forme de societate comercială este acela că asociatul comanditar
nu are dreptul de a interveni direct în actele întreprinderii, pentru promovarea şi bunul mers al
afacerilor, el fiind un simplu consilier al administratorului.
2.3.3.Societatea pe acţiuni
Societatea pe acţiuni reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, acţionarii fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor. Această formă de societate
comercială este cea mai complexă dintre toate formele de societăţi comerciale. Ea reprezintă o
entitate distinctă de proprietarii acesteia şi poate angaja afaceri, încheia contracte, să stea în
judecată şi să plătească taxe. Datorită acestei distincţii, proprietarii societăţii, denumiţi acţionari, pot
să-şi vândă acţiunile lor fără a afecta derularea afacerilor.
Avantaje:
Acţionarii săi au o răspundere limitată, fiind obligaţi doar la plata acţiunilor lor. În acest fel,
creditorii societăţii nu pot ataca activele personale ale asociaţilor pentru a-şi acoperi
datoriile societăţii la care sunt acţionari. Această protecţie legală este de o mare importanţă
pentru investitorii potenţiali;
Posibilitatea de a atrage capitaluri mari. Bazându-se pe protecţia răspunderii limitate,
societăţile pe acţiuni s-au dovedit a fi cele mai eficiente forme de asociere în acumularea
unor mari capitaluri. Limitând doar numărul (sau ponderea) acţiunilor pe care să le deţină
un acţionar, societatea pe acţiuni poate lesne obţine bani fie pentru constituire, fie pentru
expansiune;
Durata potenţială de viaţă mai ridicată. Dacă nu este stabilită prin actele de înfiinţare durata,
societăţile pe acţiuni au o durată potenţială de viaţă mai mare decât orice altă formă de
societate comercială. Existenţa societăţii pe acţiuni nu depinde de soarta unei singure
persoane sau a unui număr redus oameni. Ea are o viaţă mai lungă decât a celor care au
înfiinţat-o. Această trăsătură îi conferă un alt avantaj major , transferabilitatea proprietăţii;
14
Transferabilitatea proprietăţii. Dacă unui acţionar nu-i convine cum evoluează societatea, el
poate să-şi vândă acţiunile altcuiva. Acţiunile pot fi, de asemenea, transferate moştenitorilor
din generaţie în generaţie;
Posibilităţi superioare de valorificare a talentului, cunoştinţelor şi deprinderilor. Societatea
pe acţiuni poate beneficia de cunoştinţele, deprinderile şi capacitatea unui număr mare de
funcţionari superiori şi a consiliului de administraţie. Chiar şi micile întreprinderi pot atrage
în consiliul lor de administraţie persoane ale căror cunoştinţe şi experienţă le vor folo şi în
restructurarea direcţiei firmei. În multe cazuri funcţionarii superiori acţionează ca sfătuitori ai
acţionarilor, având avantajul multor ani de activitate în aceeaşi societate;
Obiect nelimitat de activitate. Societăţile pe acţiuni se pot înfiinţa în orice domeniu de
activitate, desigur sub rezerva dreptului naţional al fiecărei ţări.
Dezavantaje:
Formalităţi multiple la înfiinţare care cer mult timp şi bani. Societăţile pe acţiuni pot fi
constituite numai dacă se îndeplinesc următoarele formalităţi: întrunirea a cel puţin cinci
membrii fondatori care trebuie să redacteze un proiect de statut; subscrierea publică a
capitalului social şi consemnarea lui în anumite proporţii; întrunirea adunării generale
constitutive şi adoptarea statutului etc. Aceste formalităţi cer o îndelungată activitate, ceea
ce înseamnă importante cheltuieli pe care trebuie să le avanseze membrii fondatori ;
Plafon ridicat al capitalului minim. Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în
comandită pe acţiuni trebuie să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro;
Unele afaceri, precum comerţul cu amănuntul, nu au nevoie de un capital prea mare, însă
dacă se constituie în societăţi pe acţiuni vor imobiliza fonduri care pot fi realizate şi pe alte
căi, printre care obţinerea de credite pe termen, mediu sau lung. Acţiunile au o valoare
egală care nu poate fi mai mică de 0,1 lei;
Numărul mare al membrilor fondatori. Un inconvenient important al societăţilor pe acţiuni îl
constituie dificultatea reunirii a cinci parteneri cu interese comune pentru a se înfiinţa. În
situaţia când un partener are păreri deosebite faţă de ceilalţi, acesta este pus net în
dificultate decizională;
Negociabilitatea acţiunilor. Deşi transferabilitatea acţiunilor este un avantaj esenţial al
societăţilor pe acţiuni, totuşi negociabilitatea acţiunilor permite achiziţionarea de acţiuni care
în foarte dese cazuri, nu sunt folosite pentru interesul pe care îl prezintă obiectul societăţii,
ci pentru a fi speculate, în continuare, la bursă. De asemenea, achiziţionarea unui anumit
pachet de acţiuni este determinată de interesul manifestat de un anumit grup financiar de a
interveni în conducerea societăţii, cu scopul de a o orienta într-o direcţie care să
corespundă intereselor proprii;
Posibilităţi mai reduse de manifestare a talentului managerial. Atunci când membrii
fondatori realizează că ei nu obţin toate avantajele din talentul lor antreprenorial pot avea
resentimente faţă de deţinătorii de acţiuni. Ei vor avea impresia că cei care nu au investit
"decât" bani au obţinut nişte avantaje gratuit, datorită ingeniozităţii şi muncii depuse de
fondatori. Adesea ei nu mai sunt stimulaţi să contribuie la bunul mers al afacerii.
Societatea în comandită pe acţiuni reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi,
asociaţii comanditari fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor. Ea cuprinde elemente atât din cadrul
societăţilor în comandită simplă referitoare la situaţia şi activitatea comanditaţilor, cât şi din cadrul
societăţii pe acţiuni care se referă la situaţia comanditarilor. Modul de constituire şi funcţionare al
societăţilor în comandită pe acţiuni este mai apropiat de cel al societăţii pe acţiuni decât de cel al
societăţii în comandită simplă.
15
2.3.5.Societatea cu răspundere limitată
Societatea cu răspundere limitată reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii, în număr limitat, răspund numai cu părţile lor sociale.
Avantajele societăţii cu răspundere limitată sunt următoarele:
Răspunderea limitată a asociaţilor. În cadrul societăţii cu răspundere limitată asociaţii sunt
obligaţi numai la plata părţilor sociale, creditorii neputând deci urmări averea personală a
asociaţilor pentru a acoperi datoriile întreprinderii;
Formalităţi simple la înfiinţare. Pentru constituirea societăţii cu răspundere limitată este
suficient să se redacteze statutul societăţii şi să se elaboreze contractul de societate.
Capital minim acceptabil. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui dacă aportul
la capitalul social este de cel puţin 200 lei, împărţit în părţi sociale de cel puţin 10 lei. Acest
fapt permite investirea unui volum relativ mic, capitalul nejucând primul loc, ci creditul
obţinut de la partenerii comerciali sau de la organele bancare specializate;
Limitarea superioară a numărului de asociaţi. Nu există o limită inferioară de asociaţi pentru
constituirea societăţii cu răspundere limitată. Aceasta se poate înfiinţa chiar şi dacă există
un asociat unic. În schimb, există o limită superioară care în România este de 50 asociaţi,
ce nu permite penetrarea în sânul societăţii a unor persoane neagreate. În acest fel, părţile
se cunosc, tratează avantajele, calităţile şi garanţiile pe care le prezintă, după care se ia
decizia finală;
Controlul asupra mersului afacerilor şi asupra gestiunii se poate realiza direct de asociaţi pe
parcursul anului financiar şi constituiţi la sfârşitul anului în adunare ordinară;
Este singura formă de societate comercială care poate avea un asociat unic. Toate celelalte
forme de societate comercială necesită cel puţin doi asociaţi;
Un asociat poate să înfiinţeze şi/sau să participe la oricâte S.R.L.-uri doreşte, fapt care nu
se poate întâmpla în cazul celorlalte societăţi comerciale.
Dezavantaje.
obiect limitat de activitate. Obiectul de activitate al societăţilor cu răspundere limitată este
limitat (nu se pot constitui societăţi cu răspundere limitată care să aibă ca obiect operaţiuni
de asigurare, de depuneri şi economii, operaţiuni bancare, profesia de agent de schimb,
societăţi de investiţii);
persoană poate fi asociat unic al unei singure S.R.L. O persoană poate participa la mai
multe S.R.L.-uri care au doar mai mulţi asociaţi;
lipsa de continuitate a afacerii. Acest dezavantaj se înregistrează doar când există un
singur întreprinzător. În caz de boală, afacerea poate avea de suferit, iar în caz de deces
Firma se dizolvă, dacă întreprinzătorul nu şi-a luat măsuri de a-şi pregăti un succesor.
Dacă se încalcă aceste restricţii, societatea va fi dizolvată.
2.4.1.Capital propriu
Include resursele proprii sau cele atrase de la parteneri privaţi, altele decât instituţiile financiare.
În momentul înfiinţării unei firme, cel mai bun lucru posibil este startul prin forţe proprii. De aceea,
este recomandat un început, posibil mai modest, dar care să fie continuat printr-o dezvoltare
susţinută a activităţii firmei.
2.4.2.Credit bancar
Pentru firmele nou înfiinţate, băncile sunt reticente în a acorda
credite. Banca are nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi drept credit, şi firmele
16
nou-înfiinţate nu oferă această garanţie, din diferite motive (nu au experienţă, nu au foarte multe
elemente care să facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei)
2.4.3.Programe de finanţare
Cunoscut fiind reticenţa băncilor în a acorda credite firmelor noi, există programe de finanţări,
mai ales nerambursabile care se adresează exact sectorului de întreprinderi nou-înfiinţate.
Fiind finanţări nerambursabile, există un model foarte clar de documentaţie care trebuie întocmit.
Documentaţia astfel realizată ,intră într-un proces de competiţie cu alte documentaţii ale altor
firme nou înfiinţate şi cele mai bune proiecte primesc finanţare.
Aceste tipuri de programe suport sunt atât finanţări rambursabile cât şi finanţări nerambursabile.
Finanţările rambursabile constau în finanţarea anumitor bănci din banii publici, iar banca
refinanţează afacerile.
În acest caz, dobânda este mai scăzută decât dobânda pieţei.
Finanţările nerambursabile reprezintă ajutoare financiare acordate întreprinzători, ajutoare care
provin în principal din două surse:
Bugetul de Stat;
Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale.
2.4.4.Leasing
Leasingul este o formă specială de realizare a operaţiei de creditare pe termen mediu şi lung
pentru procurarea de echipament industrial.
Leasingul se poate realiza prin societăţile de leasing unde solicitantul de echipament industrial
poate apela la această formă de creditare. Echipamentul se cumpără de către societatea de
leasing şi se închiriază ulterior solicitantului. Contractul de leasing se va încheia apoi între
societatea de leasing şi solicitant şi prin acest contract solicitantul primeşte în folosinţă
echipamentul. Această formă de leasing se mai numeşte şi leasing comercial, şi reprezintă forma
principală de leasing.
Indiferent de forma în care se face leasingul, la sfârşitul perioadei, solicitantul are opţiuni:
încetarea contractului;
continuarea lui pentru o nouă perioadă de timp;
cumpărarea utilajului la preţul prestabilit.
Leasingul se face de către bancă sau de către o societate specializată de credit. Documentele
care se vor prezenta vor fi cererea de creditare, ultimele două bilanţuri, ultimele două balanţe,
factura pro-formă a obiectului leasingului, extrasele de cont. Societatea de leasing va cumpăra
pe numele său obiectul leasingului prin contract de vânzare-cumpărare, şi apoi îl va închiria
societăţii creditoare prin contract de închiriere.
17
2.4.5.Credite de la furnizori şi de la clienţi
Finanţarea prin această metodă este numai pe termen scurt, şi este una din cele mai ieftine
finanţări.
Un cumpărător cumpără un produs de la un furnizor, şi se obligă să-l plătească peste o perioadă
de timp. În tot acest timp, el foloseşte în interesul firmei proprii banii pe care ar fi trebuit să-i
achite furnizorului. Invers, un cumpărător achită unui furnizor o sumă de bani, iar acesta livrează
bunul sau prestează serviciul la o dată ulterioară. În toată această perioadă, furnizorul poate să
folosească banii clientului în interesul firmei proprii.
Evident, acest tip de finanţare reciprocă se face între parteneri de afaceri care prezintă încredere
unul pentru celălalt, iar sumele care se vehiculează nu sunt foarte mari, dar sunt suficiente pentru
a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioadă scurtă de timp.
2.5. Înfiinţarea propriu zisă a unei societăţi comerciale necesită îndeplinirea mai
multor formalităţi pentru stabilirea tuturor aspectelor
legale ale firmei.
sediul social al firmei se poate stabili într-un spaţiu proprietatea unuia sau a mai multor
asociaţi ori aflat în folosinţa acestora;
se pregătesc/obţin acte doveditoare pentru spaţiu: extras de carte funciară de la
proprietari; contract de închiriere, subînchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor
sau chiriaşilor din locuinţele cu care se învecinează spaţiul în cauză (pe orizontală şi
verticală).
18
Declaraţia pe proprie răspundere trebuie dată de:
persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
fondatori;
administratori;
reprezentantul permanent - persoana fizica - desemnat prin contractul de
administrare a unei societăţi comerciale;
cenzori.
Declaraţia pe proprie răspundere poate avea una din următoarele forme:
forma autentificată de notarul public;
declaraţie tip, semnată în faţa judecătorului delegat sau în fata directorului oficiului
registrului comerţului al municipiului Bucureşti;
atestată de avocat, în condiţiile Legii nr. 51/1995;
inclusă în actul constitutiv sau modificator autentic.
2.5.2. Stabilirea denumirii noii societăţi (firme) şi, dacă este cazul a emblemei
societăţii.
firma şi emblema se stabileşte de asociaţi şi trebuie să se deosebească de firma şi
emblema altor societăţi;
firma şi emblema trebuie să fie scrise în primul rând în limba română;
firma şi emblema se verifică la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul unde se stabileşte
sediul firmei, eliberându-se dovada înregistrării şi rezervării acestora pe o perioada de 3
luni;
pentru întocmirea actului constitutiv al noii societăţi comerciale asociaţii pot contacta: un
avocat, un notar .
la întocmirea actului constitutiv sunt necesare:
acte de identificare a asociaţilor, administratorilor sau reprezentanţilor persoane
fizice: paşaport, carte de identitate;
acte de identificare a asociaţilor, administratorilor sau reprezentanţilor persoane
juridice: statut, certificat de înmatriculare/înregistrare fiscala, certificat de bonitate
bancara;
certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii şi reprezentanţii
cetăţeni străini.
Datele de identificare includ:
pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal şi, dacă este
cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislaţiei naţionale aplicabile, locul şi data
naşterii, domiciliul şi cetăţenia;
pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de
înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii
naţionale aplicabile.
19
de înfiinţare al noii firme, sub forma autentică, la un
2.5.5.Semnarea actului constitutiv birou notarial public.
semnarea actului constitutiv al noii firme (societăţi comerciale) se poate face direct de către
toţi asociaţii sau prin împuternicit cu procura speciala autentica;
cetăţenii străini care nu cunosc limba română semnează actul constitutiv în prezenta unui
interpret autorizat.
Exista mai multe tipuri de act constitutiv:
contract de societate şi statut încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act
constitutiv (anexat) sau
contract de societate pentru societatea în nume colectiv, în comandită simplă;
contract de societate şi statut pentru societatea pe acţiuni, în comandita pe acţiuni şi cu
răspundere limitată;
statut, pentru societatea cu răspundere limitată cu asociat unic.
a firmei cu toate actele necesare şi depunerea lui la Oficiul Registrului Come rţului din judeţul
unde s-a stabilit sediul firmei.
La Oficiul Registrului Comerţului are loc:
verificarea dosarului de înfiinţare a societăţii comerciale;
controlul legalităţii actelor şi autorizarea înmatriculării societăţii, de către judecătorul
delegat de Tribunalul teritorial;
transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului
delegat;
înmatricularea societăţii;
20
eliberarea certificatului de înmatriculare şi a încheierii judecătorului delegat.
Solicitarea efectuării înregistrării în registrul comerţului se face la biroul unic din cadrul oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie va avea sediul societatea, de
către fondatori, administratori sau de reprezentanţii acestora, precum şi de orice persoana
interesată, în condiţiile legii.
Dosarul va cuprinde pe lângă actele necesare înfiinţării, cererea de înregistrare,
declaraţia-tip pe propria răspundere, semnată de asociaţi sau de administratori, din care
să rezulte, după caz, că:
persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile
declarate, o perioada de maximum 3 ani .
persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică
după caz , în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar,
protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip .
Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare este de 3 zile de la data depunerii cererii
Specimenul de semnătura
Potrivit legii, comerciantul persoană fizică, reprezentanţii unei societăţi comerciale,
administratorii, lichidatorii, conducătorii sucursalei sunt obligaţi să depună semnăturile lor la
oficiul registrului comerţului.
Pentru depunerea specimenului de semnătura se completează un formular tip.
Pentru dovedirea specimenului de semnătura, persoana respectivă va semna în prezenţa
judecătorului delegat sau a conducătorului oficiului ori a înlocuitorului acestuia, care va certifica
semnătura. În absenţa semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public.
21
În cazul în care autorităţile publice competente constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de
funcţionare, notifică acest fapt solicitantului, la sediul înregistrat, acordând un termen de
remediere a neregularităţilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificării şi poate fi
prelungit la cererea expresă a solicitantului, adresată autorităţii publice competente.
Dacă neregularităţile nu sunt remediate, autorităţile publice competente notifica oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal actul prin care s-a interzis desfăşurarea activităţii, în
termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi înregistrat din oficiu în registrul comerţului .
22
CAPITOLUL III MIC ÎNDRUMAR PRACTIC DE ACCESARE A
FONDULUI EUROPEAN AGRICOL DE DEZVOLTARE RURALĂ
3.2.Instituţii implicate
3.3.Priorităţile programului
23
3.4.Investiţii care pot fi finanţate prin FEADR
Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiţii se vor încadra, în general, în una din
următoarele categorii:
Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie Familială (PFA/AF)
Este cea mai simplă formă de beneficiar eligibil, în linii mari acest statut obţinându-se prin
autorizare la Biroul Unic.
AVANTAJE: procedura simpla, contabilitate simplificată, impozitare mică.
DEZAVANTAJE: pentru persoană fizică autorizată nu se pot face angajări, iar în cadrul
asociaţiei familiale pot lucra doar membrii acesteia, persoana trebuie să aibă studii în domeniul în
care se face autorizarea activităţii, etc.
Asociaţii în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători şi Cooperative
Este forma cea mai agreată de către mecanismele comunitare, deoarece sprijinul
financiar nerambursabil se adresează direct mai multor persoane, iar investiţia va avea un impact
mult mai mare.
AVANTAJE: investiţii cu acoperire mare, întărirea comunităţii, posibilitatea accesării şi
altor subvenţii pentru dezvoltarea asocierii şi grupării fermierilor, împărţirea riscului.
DEZAVANTAJE: procedura de înfiinţare mai complexă.
24
Microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii
microîntreprinderile: până la 9 angajaţi şi mai puţin de 2 milioane de euro
cifră de afaceri;
întreprinderi mici: între 10 şi 49 de salariaţi şi mai puţin de 10 milioane de
euro cifră de afaceri;
întreprinderi mijlocii: între 50 şi 249 de angajaţi şi mai puţin de 50 de
milioane de euro cifră de afaceri;
Pentru a fi eligibilă, investiţia trebuie să fie amplasată pe teritoriul României (atât în spaţiul
rural, cât şi în oraşe sau municipii) în care se pot desfăşura (cu respectarea prevederilor Ord.
143/04.03.2005 privind zona periurbană), activităţi încadrate în următoarele domenii economice:
producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică şi silvică;
procesarea industrială a produselor agricole, silvice pentru prima şi a
doua procesare (mai puţin sectorul silvic pentru a doua procesare);
servicii de turism şi de agrement rural.
25
NOTA: Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie se pot
amplasa doar în spaţiul rural!
Atenţie!
Potenţialul beneficiar trebuie să prezinte:
Titlu de proprietate sau,
Tabel centralizator cu sumarul contractelor de arendă(min 5 ani) sau,
Contract de concesiune
3.7.3.Elaborarea proiectului
Pentru a putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR trebuie să întocmiţi un proiect.
Proiectul trebuie să conţină:
cererea de finanţare ;
documente justificative.
Proiectul, în funcţie de valoarea financiară a acestuia, poate fi elaborat de;
dumneavoastră sau,
instituţii ale statului abilitate, în speţă Camerele Agricole (Oficiul
Judeţean de Consultanţă Agricolă );
firme private de consultanţă care oferă contra unui comision, asistenţă
completă pentru întocmirea proiectului(studiul de fezabilitate, planul de
afaceri, diferite studii, bugetul proiectului, etc.).
26
3.7.4.Contribuţia financiară în proiect
27
Unelte şi instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protecţia împotriva
incendiilor şi cele pentru protecţia muncii;
Achiziţionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totală a proiectului,
numai în cazul strămutării exploataţiei pentru a respecta standardele de mediu;
Cheltuieli reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, a studiilor de
fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe. Cheltuielile pentru întocmirea
documentaţiei sunt singurele care pot fi efectuate înainte de semnarea contractului
de finanţare cu APDRP.
Identificarea investiţiei:
o pentru a putea obţine fonduri nerambursabile,trebuie să identificaţi domeniul în
care doriţi să investiţi;
o după identificare, având o ideea şi dorinţă de a realiza un proiect ,vă adresaţi
Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Oficiilor Judeţene
de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sau Camerelor Agricole (Oficiile
Judeţene de Consultanţă Agricolă);
o la aceste instituţii veţi primi materiale informative, date despre eligibilitatea
investiţiei preconizate, precum şi documentaţia detaliată despre modul în care
trebuie întocmit proiectul;
Pregătirea proiectului:
după ce se familiarizează cu cerinţele şi criteriile de eligibilitate potenţialul
beneficiar va demara alcătuirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării
nerambursabile;
cel mai important aspect de care trebuie să se ţină seama în acest moment
este viabilitatea proiectului;
potenţialul beneficiar să fie conştient că trebuie să asigure cofinanţarea
privată.
28
Depunerea proiectului:
odată finalizat proiectul, acesta se va depune la sediul Oficiului Judeţean de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sau la Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală ,unde va fi verificat, în faţa solicitantului, dacă este conform
din punct de vedere al documentelor;
ultimul pas îl constituie evaluarea viabilităţii economico-financiare a proiectului;
în urma acestei evaluări beneficiarul va fi informat dacă proiectul este sau nu
eligibil.
3.7.12.Sfaturi utile
29
Consultanţă Agricolă ) întocmesc gratuit dosarele pentru proiecte din fonduri europene
(FEADR).Dar nu vă prezentaţi în sesiunea de proiecte pentru că atunci vine toată lumea.
Alte informaţii despre accesarea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală, puteţi
obţine de la :
30
CAPITOLUL IV PORNIREA UNEI AFACERI
Pentru a fi profitabile, start-up-urile (afacerile noi), trebuie se adreseze unei nevoi stringente a
clienţilor ţintă şi să presupună capital circulant mic, investiţia în infrastructură să fie minimă şi să
nu necesite achiziţii majore de echipamente, clădiri, maşini etc.
Dintre afacerile care se bazează pe capitalul uman şi nu
necesită investiţii mari ,enumerăm:
producerea şi comercializarea de obiecte şi suveniruri
confecţionate manual ca de ex.împletituri din lână,
jucării din lemn, ţesături, obiecte de îmbrăcăminte ,
obiecte de decor (perne, cuverturi), podoabe şi
accesorii, obiecte din ceramică şi din lut ars,
producţia artizanală de serie mică în domeniul
alimentar ;
întreţinerea spatiilor verzi din jurul caselor din zonă ;
spălarea autovehiculelor la domiciliul clienţilor;
servicii de curăţenie profesionale la domiciliul clienţilor etc.
Alte domenii care nu necesită capital mare la pornire dar presupun o formare profesională
specializată sunt:
În perioade de criză, oamenii pot renunţa la multe, însă ultimele cheltuieli reduse vor fi cele
pentru alimente sau pentru nevoi personale.
În ţările Europei de vest există alături de deja celebra
sintagmă hand made (confecţionat, făcut manual) şi cea
de home made (făcut, fabricat, obţinut în casă). Dacă
prima se referă mai ales la obiectele de îmbrăcăminte,
încălţăminte, accesorii, împletituri, ţesături, covoare,
produsele fabricate în casă cuprind o gamă largă de
produse tradiţionale alimentare de patiserie, de carne,
lactate care se comercializează cu ocazia târgurilor dar
şi a unor evenimente locale care atrag participanţi şi din
afara zonei. Comercializarea acestor produse alimentare
se poate transforma într- o mică afacere profitabilă
permanentă dacă găsim capitalul necesar inclusiv printr-o finanţare europeană, respectăm
regulile de igienă şi de siguranţă a alimentului şi evident avem o piaţă de desfacere.
Înainte de a porni o afacere mică ar trebui, de asemenea, să ne gândim bine de două ori şi să
răspundem cinstit la câteva întrebări:
Am un talent înnăscut deosebit pentru o activitate manuală şi un simţ deosebit al
frumosului?
Obiectele, produsele confecţionate de mine au fost apreciate în afara familiei?
Am participat la târguri şi expoziţii şi am vândut obiecte confecţionate de mine?
Am un anume renume sau sunt pe cale de a mă face cunoscut?
Învăţ repede şi mă adaptez cerinţelor clienţilor?
Am materii prime de calitate în zonă, nu este necesar un efort mare inclusiv financiar
pentru aprovizionare sau,
Am căutat şi am găsit surse ieftine de materii prime de calitate sau,
Le pot cumpăra din comerţ?
Ştiu să negociez preţul unui produs?
Mă pot mulţumi cu un profit mic atunci când
vând o cantitate mare de produse care merg
bine pe piaţă?
Sunt o persoană serioasă, care e decisă să
renunţe la timpul liber şi la liniştea zilnică
pentru a demara şi dezvolta această afacere?
Viitorii mei clienţi au venituri suficiente care să
le permită achiziţionarea obiectelor
confecţionate/ produse de mine;
Am relaţii şi pot pătrunde într- un lanţ de
magazine care pot comercializa produsele
confecţionate de mine sau,
M-am gândit să deschid în magazin situat într-o locaţie turistică, mă asociez, am sprijinul
administraţiei locale care îmi permite să deschid un chioşc pentru comercializarea
obiectelor confecţionate , în perioada de vârf turistic?
Pot negocia cu proprietarii pensiunilor turistice din zonă pentru a- mi comercializa
produsele în regim de consignaţie?
Locuiesc într- o zonă sau în apropierea unei zone turistice
care mi-ar putea asigura un număr constant de turişti/
clienţi?
Confecţionarea produselor / obiectelor o fac în timpul liber
sau mă voi ocupa exclusiv de afacerea mea ?
Mai am o sursă de venit, insuficientă e drept dar care îmi
asigură mijloacele de subzistenţă?
Reprezentanţii administraţiei publice locale sprijină
iniţiativele localnicilor care pornesc mici afaceri?
Sunt ei dispuşi să intervină de exemplu pe lângă Primăria
Iaşi , pentru înfiinţarea unui punct permanent situat într-o
zonă circulată, în care să-mi pot comercializa produsele alături de alţi comercianţi din
zonă;
32
Mă voi afilia la o asociaţie profesională care să-mă sprijine acţiunile;
M-am orientat asupra unui grup ţintă de clienţi potenţiali ,pentru produsele mele: de ex.
jucării din lemn pentru copii, accesorii (brăţări, coliere) şi obiecte de îmbrăcăminte pentru
tineri, împletituri din lână pentru toţi?
În localitatea mea şi în cele învecinate se organizează anual câteva evenimente la care
pot participa şi vinde produse fabricate de mine (de exemplu: pieţe ţărăneşti, Zilele
comunei x , Zilele Iaşului, Festivalul Berii etc) ?
Sunt dispus să fac publicitate produselor mele inclusiv pe Internet sau nu consider
publicitatea ca fiind necesară într-o afacere?
Familia mea mă va sprijini în această afacere?
Exclud sau nu posibilitatea de afiliere la o
cooperative ca formă de afacere , dacă tot nu am
mijloace financiare pentru a dezvolta o afacere
proprie?
Cunosc costurile cu înfiinţarea şi pornirea firmei/
afacerii ?
Dispun de capitalul minim necesar sau voi apela
şi la alte mijloace de finanţare?
Care sunt costurile aferente acestei cofinanţări ?
Pot risca acest capital, fără a afecta serios
situaţia materială a familiei mele?
La ce oportunităţi de comercializare pentru produsele mele m-am gândit?
o Numai la evenimentele de profil organizate local, regional sau naţional;
o Prin:
magazine de cadouri;
magazine pentru decoraţiuni – vezi Bam boo;
pensiuni;
firme care organizează evenimente speciale (nunti, botezuri);
supermarket-uri.
o Nu exclud ambele variante.
Dacă răspundem cu nu sau nu putem răspunde măcar la 50 % dintre întrebări, mai bine
renunţăm să pornim afacerea!
Activitatea de întreţinere corporală (CAEN 9604) poate fi desfăşurată de o firmă (SRL), sau o
Persoană Fizică Autorizată.
4.2.1.Estimarea clientelei
33
au o frizerie preferată ;
au un standard ridicat / pretenţii pe care nu le puteţi face satisface
dumneavoastră;
4.2.2.Verificarea concurenţei
4.2.3.Stabilirea preţului
Dacă veţi practica un preţ ridicat comparativ cu cele existente pe piaţă, se ajunge din partea
clientului la percepţia unui serviciu de calitate. Cu cât preţul va fi mai mic, mai ales în condiţii de
criză , el va trage un număr mare de clienţi şi va descuraja concurenţa dar numai cu condiţia
menţinerii standardul de calitate al serviciului prestat. Dacă preţul va fi mic dar clientul nu va fi
mulţumit de serviciu , s-ar putea să- l pierdeţi.
Pentru fundamentarea unei strategii corecte de preţ trebuie să luaţi în considerare următoarele
elemente :
orientarea preţului în funcţie de costuri pentru acoperirea integrală a cheltuielilor;
preturile sunt evidenţiate pentru fiecare serviciu oferit în parte ,însă puteţi folosi alte
preţuri pentru diferite pachete de servicii sau pentru abonamente;
orientarea preţului în funcţie de cerere – societatea trebuie să aibă în vedere puterea de
cumpărare a clienţilor. Pentru situaţiile în care cererea este mare iar clienţii au un venit
ridicat se poate stabili un preţ ridicat, în timp ce existenta unui preţ prea scăzut poate
conduce la suspiciunea unui serviciu de proastă calitate;
orientarea preţului în funcţie de concurenţă . Firma trebuie să-şi alinieze preturile cu cele
ale concurenţei.
4.2.4.Costuri de început
34
o Trusă de prim ajutor care conţine medicamente necesare: pansamente,
leucoplast, alcool sanitar, iod, apă oxigenată;
o trusa personală de tuns, completă , de bună calitate care conţine piepteni,
foarfece, perii de păr , pulverizatoare, foehn;
o prosoape (este interzisă utilizarea aceluiaşi prosop de mai mulţi clienţi)
echipament de lucru (halate , uniforme ) pelerine de unică folosinţă ;
o consumabilele necesare în prima faza : vopsele de diferite culori,
tratamente pentru păr, lacuri, fixative, spumă pentru păr, gel de păr, ceară,
cremă ondulatoare, soluţii pentru permanent, soluţii pentru neutralizare,
decapantul;
o Casa de marcat. Pentru PFA – uri nu este obligatorie utilizarea casei
de marcat.
Costul chiriei dacă este cazul şi al utilităţilor;
Costuri de amenajare a spaţiului. Puteţi face economii apelând la cunoştinţe sau
efectuând personal o serie de lucrări;
Costuri de înfiinţare, autorizare a activităţii
Cheltuieli cu personalul;
Dobânzi bancare.
Costurile depind de calitatea dotărilor . Astfel pentru un scaun profesional de tuns, puteţi plăti
între 460 şi 22000 lei, pentru oi cască între 750 şi 1300 iar pentru o unitate de spălat între 1450
şi2500 lei. Dumneavoastră decideţi de investiţiile pe care le veţi face.
4.2.5.Personalul, pregatirea si
calificarea
Personalul dintr-un salon de coafură-frizerie trebuie să fie calificat în meserie, să aibă experienţă
în relaţiile cu clienţii şi în cunoaşterea modului de utilizare a consumabilelor, să fi urmat un curs
aprobat de însuşire a cunoştinţelor de igienă.
Datorită impactului pe care îl are aceasta activitate asupra sănătăţii omului, spaţiul destinat
activităţii trebuie să îndeplinească criterii minime, dintre care menţionăm:
Spaţiul trebuie să deţină compartimentări separate pentru:
accesul/ înregistrare/ aşteptare clienţi;
desfăşurare proceduri;
păstrarea echipamentului, instrumentarului şi a articolelor curate; păstrarea
echipamentului, instrumentarului şi a articolelor curate, dezinfectate şi sterile, în
dulapuri separate şi închise, în spatii lipsite de praf şi umiditate, la care au acces
numai persoanele autorizate;
spaţiu dulap închis pentru depozitarea echipamentelor şi materialelor utilizate
pentru curăţenie.
Pentru următoarele activităţi trebuie să existe incinte separate prin uşi:
epilare, tratament şi machiaj cosmetic;
pedichiură, manichiură;
coafură, manichiură;
frizerie, bărbierit, manichiură.
35
Pentru un salon mic cu o activitate de coafura -
manichiură sau de frizerie, o suprafaţă utilă de
cca. 30 m2 poate fi considerată suficientă.
Salonul trebuie să fie dotat cu grup sanitar,
întreţinut corespunzător din punct de vedere
igienico-sanitar şi bine ventilat.
La amenajarea cabinetului este
obligatoriu să se ia măsuri de protecţie a
locaţiei împotriva insectelor şi
rozătoarelor etc.
De asemenea, trebuie să alegeţi
produsele cosmetice folosite la prestarea
serviciului, întrucât acestea trebuie să
respecte o serie întreagă de prevederi legale stricte. Este bine să apelaţi la distribuitorii
firmelor de cosmetice cunoscute.
Prevederi stricte sunt impuse şi în ceea ce priveşte sterilizarea instrumentelor şi
colectarea deşeurilor.
La ORC va trebui să faceţi dovada folosinţei spaţiului respectiv (contract de comodat,
contract de închiriere sau de subînchiriere) sau dovada asupra proprietăţii spaţiului respectiv.
Dacă spaţiul respectiv aparţine unei persoane fizice şi se încheie un contract de închiriere cu
reprezentantul/ii societăţii ce urmează să fie înfiinţată, va trebui ca respectivul contract să fie
înregistrat la administraţia financiară. În cazul în care contractul de închiriere este făcut cu o altă
societate comercială este necesară dovada de proprietate a spaţiului respectiv.
36
Nu uitaţi !
Trebuie să cunoaşteţi şi să respectaţi prevederile ORDINULUI Nr. 1136 din 27 iunie 2007
privind aprobarea Normelor de igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală emis de
Ministerul Sănătăţii Publice , publicat în Monitorul Oficial NR. 484 din 19 iulie 2007.
Pentru autorizarea activităţii mergeţi la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi
Iaşi, Strada. Gândul nr. 2A, Cod poştal 700127
Tel.: 0232 / 254.400
Fax: 0232 / 276.334
E-mail: orcis@is.onrc.ro
4.2.8.Promovarea serviciilor
Este foarte important ca, odată pornită afacerea , să o faceţi cunoscută în zonă.
metoda eficienta de promovare pentru toate unităţile care prestează servicii constă în:
avertizarea clienţilor prin intermediul indicatoarelor, banerelor plasate pe
drumurile publice, care atrag atenţia potenţialilor clienţi;
Afişe, fluturaşi împărţiţi în localitate.
Practicaţi la începutul afacerii şi nu numai, diferite promoţii;
Primul client la deschiderea afacerii, va fi tuns gratis;
În ziua de joi de exemplu a fiecărei săptămâni , dacă se prezintă 2 clienţi din
aceiaşi familie, vor fi tunşi la preţ de 1;
Promovaţi abonamentele individuale şi familiale. Vă stabilizează clientela şi veţi
avea un venit minim pe care îl puteţi estima corect ;
La lansarea abonamentelor mai puteţi acorda nişte facilităţi . De exemplu primele
15 de abonamente încheiate în perioada ................. primesc o reducere de 50%.
In cazul în care bugetul pentru publicitate permite, puteţi opta pentru promovarea în
paginile unei reviste cu profil auto, sau în emisiuni de acelaşi gen la radio / TV, mult mai
costisitoare, dar cu un impact deosebit în rândul potenţialilor clienţi. O altă variantă (mult
mai rar utilizată) o reprezintă promovarea prin Internet.
Nu uitaţi că serviciul dumneavoastră nu implică cheltuieli materiale prea mari!
Respectaţi câteva condiţii care sigur o să promoveze afacerea dumneavoastră şi care până la
urmă nici nu costă foarte mult :
fiţi în permanenţă amabil cu clienţii, zâmbiţi;
creaţi un ambient estetic în salon pentru ca clientul să se destindă
păstraţi în permanenţă ordinea şi curăţenia .
Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2004 a fost extinsa
gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesionala, fiind suportate cheltuielile şi
pentru:
persoanele încadrate în munca, la revenirea din concediul pentru creşterea copilului până
la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
persoanele care si-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după
pensionarea pentru invaliditate;
persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează venituri
lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care
sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, în locuri de detenţie anume
destinate, şi care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a
pedepsei.
ALOFM Iaşi
Str. Garabet Ibrăileanu nr. 4, Iaşi 700506, judeţul Iaşi
Telefon/fax: 0232.219.350
E-mail: is_iasi@ajofm.anofm.ro;
Ţineţi cont că dacă nu reuşiţi să atrageţi destui clienţi, aţi pierdut banii.
38
CAPITOLUL V TAXE ŞI IMPOZITE
Impozitele şi taxele fac parte din categoria de plăţi obligatorii, pe care orice agent economic
trebuie să le efectueze în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acestora li se alătură contribuţiile
de asigurări sociale și medicale.
Temei legal : Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu toate modificările ulterioare.
Impozitul pe profit datorat de persoane juridice. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal
prevede ca impozitul pe profit este de 16%.
Impozite pentru persoane fizice:
o impozit pe veniturile din salarii. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile
în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în
baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege,
indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub
care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă;
o Venituri din închiriere;
o Venituri din pensii ce depăşesc 1000 lei;
o Venituri din agricultură;
o Venituri din premii;
o Venituri din investiţii;
o Venituri din dobânzi.
Cota unică de impozitare este de 16 %
Impozitul pe dividende plătite de către o societate rezidentă în România către o
persoană fizică rezidentă în România sau societate rezidentă în alta ţară inclusiv în
UE. Cota de impozitare este de 16 %
Impozitul pe venitul global plătit de :
o Persoanele fizice române cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât
din România cat şi din străinătate;
o Persoanele fizice române fără domiciliu în România şi persoanele fizice străine
pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe sau intr-o
perioada ce depăşeşte în total 183 de zile în cursul a 12 luni.
39
produse energetice;
energie electrică.
o Alte produse accizabile (accize nearmonizate):cafeaua verde, cafeaua prăjită şi
cafeaua solubilă.
o Impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internã
Taxe vamale, Codul vamal al României (Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al
României )prevede existenta taxelor vamale de import, care variază de la un produs la
altul precum şi funcţie de originea bunurilor. Clasificarea bunurilor şi taxele vamale
aferente se pot găsi în Tariful vamal de import al României.
Taxe Rutiere,etc
Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie venituri
la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
o Impozitul pe clădiri
o Impozitul şi taxa pe teren
o Taxa asupra mijloacelor de transport stabilita în funcţie de capacitatea cilindrica
o Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
o Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate
o Impozitul pe spectacole
o Alte taxe locale
Angajatorul – persoana fizica sau juridică– la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe baza
de contract individual de munca sau în baza unui statut special prevăzut de lege au obligaţia
plăţii contribuţiei pentru asigurările de sănătate ,raportat la fondul de salarii realizat.
Pentru anul 2010, cotele de contribuţii pentru asigurările de sănătate, prevăzute de Legea nr.
95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează:
5,2% pentru cota datorata de angajator;
5,5% pentru cota datorata de asigurat.
Persoanele care nu sunt salariate dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea, potrivit prevederilor
Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligate să comunice direct casei
de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării
cotei de 5,5%.
40
Nu se datorează contribuţia de 6% asupra:
Pentru anul 2010, cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:
pentru condiţii normale de munca 31,3%; (20,8% pentru angajator şi 10,5% pentru
angajat);
pentru condiţii deosebite de munca 36,3%; (25,8% pentru angajator şi 10,5% pentru
angajat);
pentru condiţii speciale de munca 41,3%. (30,8% pentru angajator şi 10,5% pentru
angajat).
Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă.
În continuare, în cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută mai sus este
inclusă şi cota de 2,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat.
Contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5% .Contribuţia
individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5%.
Contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza
contractului de asigurare pentru şomaj, se menţine la 1% .
41
Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se stabilesc de la 0,15% la
0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
Aceste cote se aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.
Impunerea veniturilor din activităţi independente este reglementată de Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul III - Impozitul pe venit, precum
şi de Normele metodologice date în aplicarea acestuia, aprobate prin HG nr. 44/2004, cu
modificările şi completările ulterioare.
Pentru a vă înregistra, trebuie să vă duceţi la sediul administraţiei fiscale în raza căreia
aveţi domiciliul cu următoarele documente:
a. La organul fiscal (Direcţia Generală a Finanţelor Publice / Administraţia financiară din raza
teritorială a sediului profesional), se depun următoarele documente:
Dosar cu şină (de obicei se solicită);
Declaraţie de înregistrare fiscala (formular 070), se depune în două exemplare .Precizări:
formularul 070 NU se depune de personale autorizate prin ORC, pentru care înregistrarea
fiscala a fost automată;
Declaraţie de venit estimat (formular 220), se depune în două exemplare;
Cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere/norme de venit (nu există formular
tip);
Copie după autorizaţia de funcţionare obţinută de la ORC;
Copie BI/CI;
Cerere de înregistrare Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul inventar;
Termen de depunere: maxim 15 de zile de la începerea activităţii.
Precizări privind declararea venitului estimat obţinut de PFA:
în Formularul 220 veţi declara suma estimată de dumneavoastră pe care consideraţi că o
veţi câştiga în perioada rămasă din anul fiscal curent;
42
termenul şi impozitul de plată vă sunt comunicate prin poştă la adresa sediului profesional
prin Decizia de plăţi anticipate;
opţiuni disponibile pentru sistemul de impozitare: (1) impunere în sistem real, indiferent de
tipul activităţii, sau (2) impunere pe baza normei de venit, opţiune disponibilă exclusiv
pentru activităţile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice (Ordin 1847/2003).
norma de venit reprezintă o sumă fixă, stabilită anual de către direcţiile generale ale
finanţelor publice teritoriale, în funcţie de specificul activităţii şi de zona în care se va
desfăşura activitatea. Cota de impozit este de 16% şi se aplică la nivelul stabilit al normei
de venit, indiferent de venitul efectiv realizat.
în situaţia în care optaţi pentru calcularea impozitului în sistem real, aveţi o serie de
obligaţii contabile şi anume întocmirea şi completarea unor registre contabile potrivit
prevederilor legii contabilităţii. Opţiunea este valabilă 2 ani. Cererea de opţiune pentru
stabilirea venitului net în sistem real se depune, în cazul contribuabililor care au desfăşurat
activitate şi în anul precedent, până la data de 31 ianuarie inclusiv, şi respectiv în termen
de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul
anului fiscal.
plata impozitului se poate face cash la sediul trezoreriei sau prin ordin de plată, pe baza foii
de vărsământ generată de programul special realizat de Ministerul Finanţelor Publice.
b. La Casa de Pensii Judeţeana, se depun următoarele documente:
Declaraţie de asigurare;
Copie act de identitate BI/CI;
Copie Certificat de înregistrare sau Autorizaţie de funcţionare;
Copie Carnet de muncă;
Nu se depune declaraţia de asigurare dacă persoana fizică (1) beneficiază de o categorie
de pensie, (2) este angajat cu contract de muncă, sau (3) este şomer.
c. La Casa de Asigurări de Sănătate aleasă în mod liber, se depun următoarele documente:
Declaraţie privind obligaţiile de constituire şi plată la Fondul Naţional Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate datorate de alte persoane decât cele care desfăşoară activitate în
baza unui contract individual de muncă;
Copie act de identitate BI/CI;
Copie Autorizaţie de funcţionare sau Certificat de înregistrare;
Copie Carnet de muncă sau Copii după Adeverinţele de vechime vizate de Inspectoratul
teritorial de muncă;
Copie Decizia de impunere privind plăţile anticipate, document care se primeşte prin
poştă de la Administraţia Financiară după depunerea declaraţiei de venit estimat.
43
CAPITOLUL VI SURSE DE FINANŢARE
Autorităţi contractante:
Agenţia de plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin structurile teritoriale :
centre regionale
oficii judeţene
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin structurile teritoriale
Direcţii Judeţene pentru agricultură şi Dezvoltare Rurală
Obiective generale:
Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării
tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru
protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor
acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.
Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse
de tinerii fermieri.
Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep
pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a
realiza investiţii.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt:
fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare),
persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror
exploataţie agricolă:
o are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE;
o este situată pe teritoriul ţării;
o este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol.
Beneficiarii eligibili care primesc sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt:
Persoană fizică;
Persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
ca membri ai unei întreprinderi familiale;
Societate cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii 31/1990; republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
ATENTIE!
Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de înfiinţare si/sau preluare prin transfer de
proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE, pentru prima
data în calitate de conducător (sef) de exploataţie.
44
Solicitantul trebuie să depună Cererea de Finanţare pentru solicitarea sprijinului de instalare în
maxim 12 luni de la data înfiinţării si/sau preluării prin transfer de proprietate si/sau
arenda/concesionare a exploataţiei.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu
dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate
creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro /exploataţie.
Un solicitant al sprijinului prin Măsura 112 poate depune în acelaşi timp proiecte pentru alte
masuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinanţate prin FEADR.
Important !
Prin această măsură se acordă un sprijin deci nu este necesară cofinanţare.
Măsura 123
45
Măsura 125
„Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi
adaptarea agriculturii şi silviculturii”
Obiectiv general: adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate
apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii
sectorului agricol şi forestier.
Măsura cuprinde două submăsuri pentru care se detaliază obiectivele specifice mai jos, după
cum urmează:
Obiective specifice
Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o
mai bună valorificare a produselor rezultate;
Diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor
naturale (secetă, inundaţii, eroziunea solului etc.);
Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare.
Obiective operaţionale
Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile
agricole de exploataţie, lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul funciar agricol;
Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri
funciare (drenaje, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor etc.).
Beneficiari ai Submăsurii 125 a:
unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructură de
acces la exploataţiile agricole, prin reprezentanţii lor legali;
Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de
infrastructură de acces la exploataţiile agricole;
Organizaţii /federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole.
46
Administratorul fondului forestier de stat - Regia Naţională a Pădurilor –ROMSILVA, prin
unităţile şi filialele din structura sa.
Măsura 141
„Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Obiectiv general: creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru
facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi
economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.
Obiectivele specifice ale măsurii se referă la:
Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-
subzistenţă să devină viabile economic;
Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea
de noi produse.
Obiectivele operaţionale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare ATENŢIE!
în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai Fondurile
bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin: nerambursabile
stimularea spiritului antreprenorial; le puteţi accesa
diversificarea activităţilor şi veniturilor. începând din
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141,
acest an şi până
sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data
în 2013.
depunerii Cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în
principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:
are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE1;
este situată pe teritoriul ţării;
este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol;
comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.
1
Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei
exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Deci zia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea
unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.
47
solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să demonstreze că faţă de situaţia
iniţială a activităţii precizată în
Planul de afaceri:
producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20%;
dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE.
Important !
Prin această măsură se acordă un sprijin deci nu este necesară cofinanţare.
48
Asociaţii conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005;
Cooperative agricole, conform Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004;
Orice altă formă juridică de asociere, conform legislaţiei în vigoare.
În cadrul Măsurii 142 se acordă sprijin pentru grupurile de producători recunoscute
conform legislaţiei naţionale în vigoare, care activează în următoarele sectoare:
1. Sectorul agricol:
culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);
horticultură ( flori, plante ornamentale);
viticultură (viţă de vie pentru vin);
creşterea animalelor pentru lapte;
creşterea animalelor (excluzând laptele);
granivore (porci şi păsări);
mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).
2.Sectorul forestier:
produse lemnoase;
produse nelemnoase.
Pentru obţinerea avizului de recunoaştere, grupul de producători trebuie să se adreseze
Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului, unde acesta îşi desfăşoară
activitatea.
Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile
comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, răşina şi altele de acest fel, conform art. 39, litera e)
din Codul Silvic, exceptând produsele rezultate din activităţi de vânătoare.
49
cifră de afaceri anuală netă sau de în active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro
echivalent în lei);
Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data
semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică
autorizată şi să funcţioneze ca microintreprinderi, iar în situaţia în care, în urma
autorizării, se modifică reprezentantul legal al proiectului, vor depune toate documentele
ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare
juridică, această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie ale
cererii de finanţare.
Activităţi eligibile: Sunt sprijinite investiţiile realizate atât de către micro-intreprinderile existente,
cât şi cele nou înfiinţate din sectoarele non-agricole, în spaţiul rural:
Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz
gospodăresc, produse odorizante etc.);
În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de
cherestea (ex. mobila);
Mecanică fina, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi
tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul,
confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora
(mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).
Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
Servicii de conectare şi difuzare Internet;
Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie
fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor;
Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;
Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile altele
decât biocombustibilii, numai ca parte componentă a proiectelor de investiţii sprijinite prin
această măsură.
Măsura 313
50
micro-întreprinderile,
persoanele fizice autorizate care funcţionează ca şi micro-întreprinderi,
comunele (prin reprezentanţii lor legali),
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune, precum şi ONG-
urile. Micro-întreprinderile trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea
propusă prin Proiect, în spaţiul rural.
Prin Măsura 313 vor fi finanţate investiţiile în infrastructura de primire turistică
(construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice inclusiv cele
agro-turistice). De asemenea, vor mai fi finanţate: investiţii în activităţi recreaţionale în
infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire
turistică; investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de
marcaje turistice; dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural (prima
editare a materialelor promoţionale).
Măsura 322
Obiective:
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
Creşterea numărului de sate renovate;
Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
Beneficiarii eligibili:
Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
Autorităţile locale (comune) sau Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare prin operatorii
regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată;
Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) realizate între două sau mai multe
comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a
administraţiei publice locale cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare);
ONG-uri, Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de
patrimoniu cultural sau natural de interes local şi care aplică pentru protejarea
patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.
51
6.2.POR Programul operaţional regional
Beneficiari:
Societăţi comerciale (definite conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, cu
modificările şi completările ulterioare) şi societăţi cooperative (definite conform Legii 1/2005
privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările şi completările ulterioare) care
se încadrează în categoria microîntreprinderilor (conform Legii 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării IMM, cu modificările şi completările ulterioare).
Proiectele finanţate în cadrul acestui domeniu de intervenţie se supun regulilor ajutorului de
minimis şi prevederilor Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 155/2008 privind
aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul
major de intervenţie „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” în cadrul axei prioritare
„Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul Programului Operaţional
Regional 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare.
52
Valoarea maximă a ajutorului, în regim de minimis, ce poate fi acordat unei întreprinderi, din
fonduri publice, într-o perioadă de până la 3 ani fiscali (ultimii 2 ani fiscali înainte de data
depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200.000 de
euro, în conformitate cu reglementările comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat şi
de100.000 de euro în cazul întreprinderilor din domeniul transportului rutier (transportul de marfă
şi transportul de călători pe cale rutieră.
În cazul acestui domeniu de intervenţie, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanţare
nerambursabilă.
Regio finanţează investiţii numai în anumite domenii de activitate .
Lista domeniilor de activitate eligibile
Activităţi eligibile :Regio finanţează doar anumite tipuri de investiţii (denumite activităţi
eligibile), în cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microîntreprinderii:
Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi, moderne pentru activitatea de
producţie, prestare servicii, construcţii a microîntreprinderii;
Achiziţionarea de sisteme IT (hardware şi/sau software);
Construirea/ extinderea/ modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare servicii ale
microîntreprinderii. Pentru modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare servicii
ale microîntreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrările de mentenanţă sau
reparaţii. Pot fi considerate eligibile doar lucrările care se supun autorizării,
conform Legii 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare.
Valoarea totală a proiectului :Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi
neeligibile) trebuie să fie cuprinsă între 100.000 lei şi 3.000.000 lei.
Contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului trebuie să
reprezinte minimum 30,00%.
54
o Domeniul major de intervenţie 5.1(varianta consolidată): Restaurarea şi
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe. Cererea deschisă de proiecte a fost lansată pe data de 14
martie 2008.
o Domeniul major de intervenţie 5.2 : Crearea, dezvoltarea, modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
serviciilor turistice. Cererile de finanţare pot fi depuse începând cu data de 23
noiembrie 2009.
o Domeniul major de intervenţie 5.3: Promovarea potenţialului turistic şi crearea
infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie
turistică
Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT)
şi dotarea acestora - Cererea deschisă de proiecte a fost lansată pe data
de 11 septembrie 2008.
Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării
produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice - Cererile de
finanţare pot fi depuse continuu, în condiţiile precizate în ghid, începând cu
data de 11 ianuarie 2010.
Date de contact
AGENTIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA NORD-EST
Adresa: Str. Lt. Draghescu, nr. 9
Oraş: Piatra Neamţ
Cod Poştal: 610125
Tel: +40 233 218071
Fax: +40 233 218072
Email: adrnordest@adrnordest.ro
Persoana de contact: Constantin Apostol – Director General
http://www.inforegio.ro
http://www.mdrl.ro.
55
6.3. Programul Operaţional Sectorial „ Creşterea Competitivităţii Economice „
Axa prioritară
Organisme intermediare
Axa Prioritara 1: Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie
inovativ şi eco-eficient (excepţie fac: schema de finanţare
Ministerul Economiei, pentru Întreprinderi mari din Domeniul Major de Intervenţie 1
Comerţului şi Mediului de Investiţii productive şi Domeniul Major de Intervenţie 2 care sunt
Afaceri gestionate direct de AM POS CCE)
Organism intermediar pentru IMM- uri
Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi
Sportului (Autoritatea Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi
Naţională pentru Cercetare Inovare pentru competitivitate
Ştiinţifică)
Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale Axa Prioritara 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
Date de contact :
57
o MCSI, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OI
pentru Axa prioritară 3)
58
6.4.Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
59
Sectorul protecţia naturii (total 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro)
Proiectele finanţate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor
protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale. O atenţie
deosebită se va acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor sunt:
administraţiile şi custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000, Agenţia Naţională pentru Arii
Protejate (după înfiinţare), Agenţiile Locale de Protecţie a Mediului, autorităţile publice, ONG-uri,
institute de cercetare, universităţi, muzee. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte,
la nivel naţional.
Proiectele de investiţii au ca scop protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele
devastatoare ale inundaţiilor. Zonele de intervenţie se vor selecta în concordanţă cu strategia
naţională în domeniu, precum şi în baza unor analize de risc.
Date de contact :
Regiunea de Nord Est (judeţele: Bacau, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
Organism Intermediar POS Mediu BACĂU Regiunea Nord-Est
Adresa : Str. Ioniţă Sandu Sturdza, nr. 78, Bacău
Tel: 0234/ 206 116; 206 129
Fax: 0234/ 515 501
instrumente.structurale@arpmbc.ro
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm
60
6.5.Programe pentru sprijinirea înfiinţării si dezvoltării IMM finanţate de la
bugetul de stat 2010
Date de contact
Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie, IAŞI
Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI,
Strada Elena Doamna nr. 61A, etaj 2, CP: 700398 Tel: 0232.26.11.01 Fax:
0232.26.11.01 E-mail: oficiuiasi@mimmc.ro .
Alte informaţii : http://amposcce.minind.ro/
Obiectivul Programului naţional multianual pe perioada 2005 - 2012 pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, îl constituie
promovarea unui sistem de informare şi instruire, care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piaţa
forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicării lor în
structuri economice private, în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre
obligaţiile familiale şi cele profesionale şi al prejudecăţilor existente la nivel local.
Date de contact :
Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie, IAŞI
Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI, Strada Elena
Doamna nr. 61A, etaj 2, CP: 700398 Tel: 0232.26.11.01 Fax: 0232.26.11.01 E-mail:
oficiuiasi@mimmc.ro .
Alte informaţii : http://amposcce.minind.ro
61
6.5.3.Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a
produselor si serviciilor de piaţă
62
Adrese utile
63
Mail: ojca@dadris.ro
Bibliografie :
- Legea Nr.31 / 1990 pricind Societăţile comerciale, republicata cu modificările ulterioare
- “Patrimoniul societăţilor comerciale” de Ecaterina Ivanov
64
Anexa 1.
Taxele
Nr. Taxa
Denumirea operaţiunii
crt. lei
4+0,2/pagină
4. Eliberare copii certificate de pe documentele depuse la registrul comerţului
certificată
65
Tarifele pentru eliberarea off-line de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi
oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale de informaţii privind datele înregistrate
în registrul comerţului computerizat şi pentru accesarea de informaţii privind datele
înregistrate în registrul comerţului central computerizat, prin serviciile on-line ale Oficiului
Naţional al Registrului Comerţului
Tariful
Nr. Categorii de informaţii
lei
crt.
20+3/ fiecare
Eliberare raport istoric despre o firma (evoluţia firmei de la înmatriculare depunere de
4. pana la data solicitării raportului, sau pe anumite perioade, ori pe tipuri de act sau
informaţii înregistrate) menţiune
înregistrată
20/ fişă
Eliberare de date statistice (fişa sintetică a investiţiei străine pentru o ţară sintetică/
5.
şi o perioada definită; statistica în funcţie de un criteriu) statistică/
unicriterială
66
Tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă
tribunale înainte de depunerea cererii de înregistrare a comercianţilor
Nr. Tariful
Denumirea serviciului
crt. (lei)
67
68