1.

Cetaceele (balenele si delfinii) au aparut pe Pamant acum aproximativ 50 de milioane de ani;

exista in jur de 80 de specii de balene si delfini;

2. Balenele au in loc de dinti niste formatiuni numite fanoane; acestea se termina cu niste
prelungiri asemanatoare unei perii ce le ajuta sa filtreze planctonul;

3. Diferitele specii de balene au fanoane diferite, ce retin anumite componente ale planctonului
pentru a nu intra in competitie pentru sursele de hrana;

4. Cea mai mare balena (si cel mai mare animal) din lume este balena albastra; aceasta poate
ajunge la 33 de metri lungime si aproximativ 180 de tone greutate;

5. Creierul unei balene albastre poate ajunge pana la 5 kg; creierul unui casalot insa poate ajunge
la 7 kg, acesta fiind cel mai mare creier din lumea animala;

6. Datorita plamanilor imensi, balenele respira de obicei la intervale de 15 minute, dar isi pot tine
respiratia si o ora; jetul expiratiei balenei albastre poate ajunge la 12 metri inaltime si se poate
auzi pe o raza de 2 km;

7. Balenele nasc un singur pui odata la 2-3 ani; acesta se naste dupa 10-12 luni si suge 5-12 luni;
balena da intre 200 si 600 de litri de lapte extrem de gras – 200-430 grame de grasime per litru;
prin comparatie, laptele de vaca contine doar 40 grame de grasime la un litru;

8. Unele specii de balene pot ajunge la o varsta de 200 de ani, fiind singurele animale cu sange
cald care pot trai atat de mult; singurele animale ce pot trai mai mult decat balenele sunt
testoasele uriase;

Curiozităţi despre balene.

Balena albastră este cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ, fiind mai mare decât
orice dinozaur. Cea mai mare balenă despre care se ştie a fost localizată în Oceanul Antarctic şi
avea o lungime de 30,5 metri, şi o greutate de 144 de tone.
Curiozităţi despre balene
1. limba unei balene cântăreşte aproximativ cât un elefant, iar greutatea inimii unei balene poate
cântări cât o maşină
2. în ciuda mărimii grandioase, balenele se hrănesc cu cele mai mici vietăţi maritime, astfel că au
nevoie de o cantitate foarte mare de hrană în fiecare zi
3. deşi balene vânează la mare adâncime, ele trebuie să revină la suprafaţa apei pentru a putea
respira
4. se numără printre cele mai zgomotoase animale de pe Planetă şi comunică între ele prin
frecvenţe specifice, care pot atinge distanţe de aproximativ 1.600 de kilometri
5. femelele se împerechează doar o dată pe an, iar perioada de gestaţie durează 11- 12 luni; de
regulă nasc un singur pui
6. balenele se deplasează cu viteze cuprinse între 8 şi 30 de km/h
7. cercetătorii care au studiat balenele albastre au dezbătut ipoteza conform căreia aceste animale
ar avea emoţii
8. creierul unei balene poate ajunge la o greutate de 9 kilograme
9. altă curiozitate despre balene este că trăiesc în medie 200 de ani, mai mult decât orice alt
animal

Balenele
Balenele, acesti giganti ai marilor, sunt printre cele
mai mari si mai cunoscute animale de pe pamant,
facand parte din familia cetaceelor. Desi arata ca
niste pesti uriasi, va reamintim ca balenele sunt
mamifere (adica nasc pui vii si ii hranesc cu laptele
lor).

Ele au inspirat numerosi scriitori, chiar din timpuri stravechi. Astfel, in Biblie se vorbeste despre
prorocul Iona, cel care a fost inghitit de o balena, incercand sa fuga de Dumnezeu. Venind spre
timpurile actuale, putem urmari aventurile unei balene uriase albe, in romanul �Moby Dick�
sau patania bietului Gepetto si a �copilului� sau faurit din lemn, Pinocchio. Ei au fost inghititi
de o balena, din burta careia au scapat cu greu, facand un foc, astfel incat cetaceul a fost nevoit
sa tuseasca si sa-i scuipe afara pe intrusi.

Una dintre rasele despre care vom vorbi mai pe larg este balena
albastra (balaenoptera musculus), care traieste in aproape toate
oceanele planetei, fiind cea mai mare vietuitoare de pe Terra. Balenele
din aceasta rasa au intre 23 si 24,5 metri lungime (aproape cat un bloc
cu 10 etaje!) si pot cantari pana la aproximativ 110 tone! Au corpul
lung, ascutit si neted. Partea superioara a capului este foarte lata si
turtita, in forma de U, reprezentand circa o patrime din lungimea corpului, in timp ce aripile de
pe spate sunt - comparativ - foarte mici. Femelele sunt mai mari decat masculii de aceeasi varsta,
iar cel mai mare exemplar de acest gen capturat cantarea aproximativ 150 de tone. Sa spunem ca,
daca ar trai pe pamant, un animal de dimensiunea balenei albastre ar putea fi zdrobit de greutatea
proprie daca n-ar avea ca suport niste oase foarte late si extrem de rezistente. Insa, pentru un
animal acvatic, corpul sau fiind sustinut deci de apa, rolul de �rezistenta� al oaselor a disparut.

Balenele albastre pot fi vazute singure sau in grupuri mici, dar cel mai des in perechi. Uneori se
deplaseaza in grupuri mari, de cate 50-60 de exemplare, dar acest lucru se intampla rar,
perioadele cele mai potrivite pentru a fi astfel observate fiind cele in care se inmultesc. Sunt
inotatoare puternice, capabile sa atinga o viteza de aproape 50 km/h atunci cand sunt in
primejdie. Insa, de obicei, balenele se deplaseaza cu pana la 20 km/h. Ca si delfinii, balenele sunt
mamifere si nasc pui, dar numai in apele tropical-temperate, in lunile de iarna.

Cercetari recente indica faptul ca balenele albastre ating maturitatea (la care pot face pui) la 6 -
10 ani sau cand masculul are 23 de metri lungime, iar femela, 24 de metri. Puii se nasc la
intervale de 2 - 3 ani, avand de stat in burta �mamei� 12 luni.

Puiul are 7 - 8 metri lungime la nastere si aproximativ 3 tone greutate (cat 1.000 de bebelusi).
Perioada de alaptare a acestuia este de 7-8 luni, rastimp in care ajunge la 16 metri lungime si 23
de tone greutate. In perioada de alaptare, puii consuma in total, zilnic, pana la 379 de litri din
laptele mamei, bogat in grasimi. Tot la capitolul hrana, ar mai fi de spus ca balenele albastre se
hranesc cu mult ton, dar si cu creveti mici, cantitatea acestora din urma, pe durata verii,
ridicandu-se - ca total de consum - la 4 tone zilnic, chiar mai mult. Asta inseamna ca cetaceele in
cauza consuma 40 de milioane de creveti pe zi!

Datorita dimensiunii lor enorme si a vitezei reduse de deplasare,

balenele albastre au fost victimele vanatorilor de balene inca de acum
multe sute de ani, dar nu au putut fi capturate cu harpoanele de mana
de atunci si puse in barci deschise. Abia in anul 1868, norvegianul Sven Foyn a revolutionat
operatiunea de capturare a balenelor albastre, odata cu inventarea unui harpon-pistol si cu
folosirea vapoarelor bazate pe puterea motoarelor Diesel, cat si a unor barci speciale de
vanatoare. El a perfectionat, de asemenea, tehnica �ridicarii� balenelor vanate, astfel incat
acestea sa nu se mai scufunde dupa ce erau ucise. Aceasta adevarata industrie de prelucrare a
carnii, pielii si grasimii de balena a inceput sa se dezvolte dupa anul 1900, devenind o buna
afacere, dar si o actiune nemiloasa indreptata asupra uriasilor marilor. Masacrul cel mai mare a
avut loc in anul 1931, cand au fost ucise, intr-un singur sezon, 29.000 de balene albastre.

Pe toata durata perioadei vanarii lor, au fost omorate - numai in Pacificul de Nord - 8.200 de
exemplare, populatia de balene albastre reducandu-se simtitor. In prezent, numarul acestor
cetacee este estimat la 10.000 - 12.000 de exemplare. Oamenii de stiinta nu pot spune cu precizie
daca numarul balenelor albastre este in crestere sau descrestere, dar ultimele sondaje indica o
inmultire a acestora, neexistand alte activitati umane care sa le afecteze, cu exceptia vanatului, de
altfel foarte redus in ultimii ani. Vanarea acestor mamifere a fost interzisa din anul 1966, cand
balenele au fost puse sub protectie internationala.

Incheiem prezentarea balenelor albastre cu un detaliu referitor la "cantecul balenelor". De fapt,

acesta este un fel de cod morse submarin: balenele scot niste sunete ascutite care nu pot fi
detectate de om decat cu ajutorul unor aparate speciale. Aceste sunete de frecventa joasa
traverseaza distante foarte mari in adancuri, ajutand astfel balenele albastre sa comunice, chiar
daca sunt la sute de kilometri distanta, unele de altele, in apele oceanelor.

In afara de balenele albastre mai traiesc in largul oceanelor si al marilor alte cateva subspecii din
aceasta familie de cetacee, cum ar fi balena cu capul arcuit, balena gri, balena cu cocoasa si
balena Minke.

Balena cu capul arcuit (balena mysticetus) traieste la marginea sudica a

gheturilor Arcticii, iarna, si se deplaseaza, vara, printre sloiurile sfaramate.
Ea a primit acest nume din cauza infatisarii, mamiferul respectiv avand
falca de jos incovoiata sub forma unui arc. Aceste cetacee pot �sparge�
cu respiratia un strat de gheata cu o grosime de circa o jumatate de metru,
dar cum isi aleg ele locul unde sa respire a ramas un mister pentru oamenii
de stiinta. In general, masculii din rasa balenelor cu capul arcuit ajung la 15 metri lungime si pot
cantari 60 de tone. In schimb, femelele adulte sunt mai mari, lungimea lor maxima ajungand la
18 metri.

Cat despre balena gri (eschrichtius robustus), aceasta traieste in apele de pe coasta de est a
Pacificului de Nord si realizeaza una dintre cele mai mari migratii, facand - in medie - o calatorie
de 10.000 - 14.000 de mile marine, dus-intors, spre coasta americana a respectivului ocean, intre
marile arctice si laguna Baja California, Mexic. Un lucru surprinzator este acela ca, in perioada
de inmultire si reproducere, turistii aflati pe mare au parte de fenomenul �de prietenie� din
partea balenelor gri, intrucat acestea se apropie de barcile mici si se lasa chiar mangaiate!
Masculii adulti masoara aproximativ 14 metri, iar femelele adulte depasesc cu putin aceasta
lungime. In schimb, ambele sexe cantaresc 30-40 de tone.

In continuare, cateva lucruri - pe scurt - despre balena cu cocoasa, numita de oamenii de stiinta o
"mancacioasa sezoniera", hrana ei preferata fiind crevetii si pestii mici, cum ar fi heringul sau
capelinul.

Incheiem prezentarea balenelor cu subspecia Minke, cea mai mica dintre suratele ei din familia
gigantilor oceanelor si ai marilor lumii, avand o lungime de doar 8 - 9 metri si 5,5 - 7 tone
greutate.

Balena Minke traieste la suprafata oceanului, nu si in marile polare, putand plonja in adancuri
timp de 20-25 de minute, insa durata obisnuita a unei astfel de scufundari este de 10-12 minute.

Daca cel mai mare animal de pe sol este elefantul, cel mai mare animal din apa este balena, unele
specii intrecandu-l in dimensiune si tonaj pe insusi campionul uscatului, elefantul.

Contrar unor asteptari, balenele sunt animale blande si inteligente, care nu ataca oameni, vaneaza
rareori alte specii si se hranesc cu microorganismele din ocean: planctonul.

Recordul in marime si greutate

Configuratia sistemului de prelevare si prelucrare a alimentelor (planctonului) de catre animal este nu

numai unic in natura, dar si foarte bine pus la punct din punct de vedere functional.

Exista, totusi, si unele specii de balene carnivore, care se hranesc cu pesti de dimensiuni mici, crustacee
sau alte elemente din fauna marina.

Balenele sunt singurele mamifere marine cu dimensiuni care pot atinge 26 m (in cazul balenei albastre)
si 150.000 kg. Carnea lor este buna la gust, se fragezeste prin prepararea termica, dar greu suportata de
sistemul digestiv uman. In plus, cercetari recente ale organizatiilor pentru apararea mediului au dovedit
ca este toxica, din cauza continutului ridicat de mercur.

Mai trebuie adaugat si faptul ca, in tonajul aratat mai sus, este inclusa o cantitate, deloc neglijabila, de
slanina, care atinge frecvent grosimea de o jumatate de metru.
Toate speciile de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu regularitate drumurile intre apele polare,
reci si bogate in hrana specifica, si apele tropicale, potrivite pentru cresterea puilor, dar sarace in
resurse de alimentare.

O familie ciudata

Viata de familie a balenei isi are particularitatile ei. Femela nu convietuieste cu masculul, de care se
desparte la scurt timp dupa fecundare. O particularitate observata de cercetatori: femela, odata
fecundata, nu accepta cuplarea cu alti masculi, pe care ii respinge categoric.

Daca, dimpotriva, fecundarea nu a reusit, ea reia jocul fie cu acelasi mascul, fie cu altii, pana la reusita
fecundarii.

Cand vine "sorocul", balena se inconjoara de cateva alte femele, care, la randul lor, nascusera cel putin o
data, iar acum preiau functia de "moasa", dar si pe cea de "baby sitter", dupa ce puiul s-a nascut. Acest
grup formeaza familia balenei, pana la cresterea puiului.

Principalul lor rol este sa tina puiul la suprafata, pentru ca acesta sa poata respira si sa-l indrume spre
sursa de lapte a mamei, pentru ca puiul sa se alimenteze. Spre deosebire de puii din atmosfera, puiul
balenei nu are destul de dezvoltat instinctul care ar trebui sa-l duca la sursa de lapte.

Este interesant detaliul ca nasterea are loc in zonele calde, lipsite de surse alimentare specifice
balenelor. Ca urmare, balena va rabda de foame, dar va furniza lapte, pana cand puiului i se va forma un
strat suficient de untura, pentru a rezista in zonele reci, spre care va migra si unde va gasi alimentatia
specifica.

Balenele nasc o data la doi sau trei ani, timp in care isi ingrijesc puii si-i vor insoti pe acestia in zonele
reci, acolo unde planctonul - alimentatia de baza - se gaseste din belsug. Aici, mama isi va reface stratul
de untura, dupa care va migra spre tropice pentru a relua ciclul fecundarii.

Braconajul a fost si este inca nemilos

Balena este singurul mamifer marin care naste pui si ii hraneste cu propriul lapte, cald. Caldura laptelui
este asigurata de sistemul propriu de reglare a temperaturii, care, ca si la om, se pastreaza in intervalul
36-37 grade Celsius.

Din cauza braconajului, practicat pe scara larga in trecut, dar nedisparut nici in prezent, cele mai multe
specii de balene s-au imputinat ca numar, unele fiind chiar pe cale de disparitie. As mentiona in acest
sens specia Vizcaya-Este, din care, in intreaga lume, au ramas cel mult 2.000 de exemplare.

Protectia tuturor speciilor de balene este in atentia organizatiilor mondiale de profil, dar si in legislatia
acelor state, in apele carora cresc, se reproduc si migreza speciile de balene.