Sunteți pe pagina 1din 2

Perioada de

dezvoltare
Ce trebuie să facă copilul.

6 luni-1 an. -să stea în șezut (puțin sprijinit sau deloc).


-Se leagănă înainte şi înapoi ajutându-se cu mâinile şi genunchii şi mai apoi se târăşte.
-se rostogolește, se întoarce singur de pe o parte pe alta, se întoarce pe burtă, se ridică în
șezut.
-silabisește ma, ta, pa etc ca mai apoi să rostească primul cuvânt: mama sau tata după 7-
8 luni.
- Imită gestul de „la revedere”, de aplauze.
-răstoarnă cutii mici cu jucării și se bucură de gestul făcut.
-înțelege când este stigat pe nume și reacționează.
-înțelege la ce folosesc unele obiecte uzuale: cană, biberon, prosop etc.
-dă paginile unei cărți mai multe deodată.
-reacționează la imaginile și zgomotele produse în mediul înconjurător și încearcă din ce în ce mai
mult să verbalizeze: dacă aude apa curgând merge în baie să vadă și îți arată apa încercând să o
denumească, dacă aude lătratul unui câine, îl caută și verbalizeză ham-ham etc.
-se bucură când revede persoane cunoscute, o întâmpină pe mama cu entuziasm dacă a fost
plecată.
-stabilește relații de socializare, reacționează când vede alți copii și dorește să meargă la ei.
-dacă are un frate mai mare va imita din ce în ce mai mult ce face fratele.
-începe dezvoltarea procesului de egocentrism, de posesiune, nu dă nici o jucărie, toate sunt ale
lui.
-recunoaște obiectele personale : haine mici (ciorapi, căciulă etc) ca fiind ale lui.
-se atașează de o jucărie sau un obiect cu care doarme, manâncă, se plimbă.
-se sprijină de mobilă pentru a se ridica și a sta în picioare, apoi merge pe lângă ea.
-începe mersul de-a bușilea (dupa 7-8 luni).
-își exprimă sentimentele de afecțiune făță de cei care au fost în preajma lui: dă pupici, mângâie,
trage de păr și apoi râde, plânge ca să-și arate frustrarea, nemultumirea.
-mânuiește obiecte mici, începând să se joace singur câteva minute, le așează, le trage de pe
rafturi, le aruncă apoi merge după ele.
-descifrează mimica adulților din preajmă și reacționează în funcție de ce vede: dacă
mama e supărată se supără și el, dacă tata râde, chicotește și el etc.
-oferă afecțiune în momente triste, dificile: își mângâie mama dacă ea e tristă, își lipește
obrazul de al ei, pune mânuțele unde ai buba etc.
-apar preferințele pentru unele alimente, refuzul de a face ceva sau de a mânca ceva care
nu-I place.
-descoperă lucrurile prin atingere, pipăire, framântare.
-face grimase la ce nu îi place.
-urmează unele ritualuri prestabilite, după alăptat sau biberon urmează somnul de ex.
-reacționează la NU în situații periculoase prin retragere, nu atinge focul că te arzi, nu te
bagă în apă că e rece etc
-apare teama de separare, de abandon.
-se uită în oglindă și atinge imaginea lui din oglindă.
-atinge zăpada, vrea să prindă picăturile de ploaie, miroase o floare, rupe o frunză etc
Începând cu vârsta de 10 luni devine capabil să meargă singur si chiar să alerge în unele
cazuri.
-La vârsta de 1 an copilul trebuie să știe 3-5 cuvinte și câteva exclamații (mama, tata, apa,
caca, miau etc).

Precizări importante!!!

Fiecare copil este UNIC și IREPETABIL!!


Asta presupune că, fiecare copil se dezvoltă în ritmul său.Unii pot sări peste micile etape,
de ex, merg în picioare fără să meargă de-a bușilea. Unii încep să meargă în picioare la 10
luni dar nu verbalizează nimic, pe când alții silabisesc mult dar nu merg decât după 12
luni sau chiar după 18 luni.
Unii mănâncă mai puțin, alții mai mult. Nici un copil nu moare de foame indifferent cât
mănâncă într-o zi. Organismul primește resurse atât cât îi trebuie, atât cât poate duce.

NU COMPARĂM copiii!!
Dacă fratele, sora mai mare sau copilul prietenului a făcut anumite lucruri la o anumită
vârstă nu este obligatoriu ca și copilul tău să facă aceleași lucruri la vârsta respectivă.

Tabelul prezentat nu cuprinde toate manifestările pe care le are un copil până la 1 an.
Prezintă doar o serie de comportamente și acțiuni generale. În funcție de copil, fiecare
poate face mai mult sau mai puțin.