Notiuni de semiologie

chirurgicala
 Palparea profundă a abdomenului
• aduce informaţii despre conţinutul cavităţii
abdominale respectiv:
– organele intrabdominale, intra şi retroperitoneale
– tumorile intrabdominale
– punctele dureroase abdominale
 Organele intra şi retroperitoneale

• Unele organele parenchimatoase

intraperitoneale (ficatul, splina) şi
retroperitoneale (rinichii) şi unele organe
cavitare în anumite situaţii fiziologice sau
patologice ( vezicula biliară, urinară, aorta
abdominală, uterul) se pot palpa.
 Ficatul,
In mod normal singura sa parte palpabilă este marginea
anterioară care se proiectează în hipocondrul drept, sub rebordul
costal şi traversează ascendent de la dreapta la stinga epigastrul
Tehnica palpării ficatului
Marginea anterioara
Diametrul prehepatic
Suprafata ficatului
 Vezicula biliară normală nu este
palpabilă
• Palparea veziculei destinse prin obstrucţia
coledociană la un bolnav icteric (neoplasm
cefalopancreatic)= ,,semnul Courvoisier
Terier’’
 Splina
orice splină palpabilă=patologică
• Aprecierea gradului splenomegaliei se face în
funcţie de poziţia polului anteroinferior al splinei
faţa de rebordul costal şi ombilic:
-gradul 1: splina palpabilă la rebordul costal,
-gradul 2: slina palpabilă între rebord şi jumătate
distanţei rebord-ombilic;
-gradul 3: splina care depăşeşte jumătatea
distanţei rebord- ombilic
-gradul 4: splina care depăşeşte ombilicul
Gradele splenomegaliei
 Rinichii
In mod normal rinichii nu se palpează.
• Tehnica palpării rinichilor
• Bolnavul: aşezat în decubitul dorsal, lateral
sau ortostatism.
• Palparea bimanuală: se plasează o mană în
lombă şi alta pe abdomen (cel mai frecvent
utilizată -tehnica Guyon)
 Vezica urinară
retentie acuta/cr de urina
 Uterul

• Uterul normal-palpabil numai prin combinarea

palpării cu tuşeul vaginal
• Uterul gravid -palpabil suprapubian din luna a
3-a, ajunge la ombilic în luna a 5-a şi în
epigastru în luna a 8-a.
• Uterul fibromatos poate deveni palpabil
spontan şi are adesea o suprafaţă boselată
 Tumorile intraabdominale

• Palparea unei formaţiuni tumorale

abdominale :informaţii legate de
- caracterele tumorii;
- apartenenţa de organ;
- natura tumorii (etiologia);
- diferenţierea de alte tumori parietale şi
retroperitoneale.
 Caracterele tumorii

- localizarea, raportată la cele nouă regiuni topografice ale peretelui

abdominal;
- forma raportată la una geometrică
- dimensiunile apreciate în cm (diametrul maxim şi minim)
- delimitarea faţă de organele şi structurile vecine poate fi mai mult
sau mai puţin netă. (,, bine delimitată” sau ,,imprecis delimitată”)
- mobilitatea - apreciată faţa de anumite repere cum ar fi planurile
anatomice învecinate supra şi subiacente sau faţa de regiunile
topografice ale abdomenului;
- consistenţa unei tumori, dată de structura ei şi poate fi descrisă ca:
dură, fermă, renitentă, moale sau fluctuentă;
- sensibilitatea tumorii apreciată ca dureroasă sau nedureroasă
spontan şi la palpare profundă
• Apartenenţa de organ -sugerată de localizarea
topografică a tumorii şi uneori de formă (forma
crenelată a splinei).
• Natura tumorii -doar sugerată de unele datele
obţinute prin palparea profundă astfel:
- tumorile maligne sunt în general dure, imprecis
delimitate, puţin mobile;
- tumorile benigne sunt ferme, bine delimitate, mobile,
- tumorile inflamatorii sunt imprecis delimitate, puţin
mobile, dureroase
- tumorile chistice sunt bine delimitate, rotunjite, de
consistenţă elastică.
 Diagnosticul clinic diferenţial faţă de
• tumorile parietale ----prin contracţia voluntară a muşchilor
abdominali (ridicarea capului şi a umerilor de pe planul
patului) ----reliefarea tumorilor parietale si ,,dispariţia’’
celor intraabdominale
• tumorile retroperitoneale --- se proiectează concomitent în
regiunea lombară şi abdomen; se diferenţiază de cele
intraabdominale prin palparea ,,contactului lombar”.

Contactul lombar : palparea prin lombă a tumorilor

retroperitoneale împinse anteroposterior prin abdomen.
Manevra inversă de impingere a tumorii din lombă spre
abdomen poartă numele de balotaj.
 Puncte dureroase abdominale

La palpare profundă --- puncte dureroase

corespunzătoare infalmaţiei unor organe astfel:
• punctul epigastric, situat la întîlnirea 1/3
superioară cu 2/3 inferioare a liniei
xifombilicale
• dureros în ulcerul gastroduodenal
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
• punctul solar situat pe aceeaşi linie ca
precedentul, mai caudal, la unirea 1/3 medii
cu 1/3 inferioară
• dureros în ulcer, apendicită acută, pancreatite
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
• - punctul cistic (Murphy) situat pe linia
ombilico-axilară dreaptă, sub rebordul costal
• dureros în colecistita acută
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
• -punctul pancreatico-duodenal situat în
unghiul dintre liniile mediană şi axilo-
ombilicală dreaptă, dureros în pancreratite,
colecistite şi duodenite
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
• -punctele apendiculare: punctul Mc Burney
situat pe linia spino-ombilicală dreaptă la
unirea 1/3 mediană cu cele 2/3 laterale,
punctul Lanz situat pe linia bispinoasă la
unirea 1/3 laterale drepte cu cea mediană şi
triunghiul ,,Iacobovici”, delimitat între linia
orizontală bispinoasă, linia spinoombilicală şi
verticala pararectală dreaptă care delimitează
o suprafaţa dureroasa în apendicita acută
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
• punctele ureterale -- aşezate descendent de-a
lungul ureterului la intersecţia liniilor
medioclaviculare cu orizontala ce trece prin
ombilic şi respectiv cu cea bispinoasă
• sunt dureroase în colica renoureterală
 Puncte dureroase abdominale
1) epigastric, 2) cistic, 3) pancreaticoduodenal, 4) Mc Burney , 5) Lanz, 6,7) ureterale, 8) anexiale,
zona haşurată delimitează triunghiul Iacobovici
 Aspecte clinice urmarite la
examinarea abdomenului

• inspecţie
- forma abdomenului,
- aspectul tegumentelor,
- mobilitatea abdomenului,
• palpare superficială
-hiperestezie cutanată
- tonusul muscular parietal şi sensibilitatea peritoneală;
- formaţiuni tumorale parietale
- formaţiuni pseudotumorale parietale (hernii,
eventraţii).
• palpare profundă
- organe intrabdominale şi retroperitoneale
- tumorile intrabdominale
- puncte dureroase abdominale
• percutie
- distensia unor segmente de tub digestiv
- prezenţa si marimea ascitei;
- mărimea unor parenhime si formatiuni
pelviabdominale
- conţinutul unor formaţiuni palpabile.
• auscultatie
- zgomote intestinale;
- sufluri vasculare.
Exemplul 1
• Diagnosticul la internare : APENDICITA ACUTA
• Examen local:
• Abdomen simetric, uşor concav, tegumente şi cicatrice ombilicală
de aspect normal, mobil cu respiraţia dar dureros în inspir profound
în fosa iliacă dreaptă. Suplu, elastic, nedureros la palpare
superficială şi profundă cu excepţia fosei iliace drepte. La acest nivel
se decelează rezistenţă la palparea superficială iar manevra
,,Blumberg’’ este pozitivă. Marginea inferioară a ficatului se
palpează la rebordul costal, splină nepalpabilă. Percutor limita
superioară a matităţii hepatice este în spaţiul şapte intercostals
drept pe linia medioclaviculară, iar splina se percută pe linia axilară
posterioară. Zgomotele abdominale dispărute.
• Exemplul 2
• Diagnosticul la internare: OCLUZIE INTESTINALA
• Examen local:
• Abdomen mult mărit de volum, simetric, cu tegumente
palide. Palpator abdomenul este suplu nedureros la palpare
superficială palparea profundă este limitată de distensia
abdominală. Puncte herniare abdominale clinic indemne.
Ficatul cu marginea inferioară palpabilă la nivelul
rebordului costal, splină nepalpabilă. Percutor timpanism
abdominal difuz, limita superioară a matităţii hepatice este
în spaţiul cinci intercostal pe linia medioclaviculară dreaptă,
splină percutabilă pe linia axilară posterioară stîngă.
Zgomote abdominale dispărute.