Beton Armat - Indrumator Proiect PDF

PROIECT BETON ARMAT
‐ ÎNDRUMĂTOR –
Partea 1.
Elaborat de
Conf.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
tamas.nagy‐gyorgy@upt.ro
Șl.dr.ing. FLORUȚ Codruț
codrut.florut@upt.ro
‐ 2015 ‐
‐V2‐
BIBLIOGRAFIE
• SR EN 1992-1-1: 2004, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri (+AC:2008)
• SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri. Anexa
Națională
• EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
• SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)
• P 100-1/2013, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
• NE 012/1-2007, Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat.
Partea 1: producerea betonului
• Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
• Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN 973114070-0
• Postelnicu T., Zamfirescu D., Damian I., Morariu E., Proiectarea seismică a structurilor de beton armat,
EDITStructural, 2013
• Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:
9780230500716
• Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-
248305-9
• Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ

- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOUĂ DIRECŢII, PE CARE REAZEMĂ PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

ÎNCÂT SĂ FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢA
DINTRE AXELE LOR SĂ FIE

ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTUL
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLACĂ RESPECTĂ CONDIŢIA:
- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

betonului şi al armăturilor din oţel, se creează o legătură între elementele
componente.
- Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare se

permite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama de
modul în care se transmit încărcările verticale spre reazeme.
Astfel, se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs),
grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iar
grinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care transmit încărcările la
fundaţii (F) şi teren.
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistenţă, adică se începe cu
calculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare ş.a.m.d.
L
L
nxB
PLAN COFRAJ PLANȘEU
8
9
10
11
12
13
14
ETAPELE PROIECTĂRII
- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secţiunii elementelor de
rezistenţă pe baza recomandărilor, astfel încât să corespundă şi altor criterii
decât cele de rezistenţă;
- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilor
nestructurale, destinaţia şi amplasarea construcţiei;
- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de

calcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

încărcărilor de calcul ce acţionează pe schema statică admisă. Se poate face
cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
ETAPELE PROIECTĂRII (continuare)

-PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape:
- definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe baza

rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

armături;
- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

al cofrajului) şi dispunerea armăturilor, detaliile de armare, consumul
de materiale (volum de beton şi extras de armătură).
2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
PALCA
DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE
/35 80
(Conf. P100-1/2013, # 5.10)
hpl
hpl = M x 10 mm
l = interax
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12…15) ‐ grinzi principale
Minim, hmin
L/20 ‐ grinzi secundare
ÎNĂLȚIME
L/(8…12) ‐ grinzi principale
Optim, hopt
L/(12…15) ‐ grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 ‐ secțiune dreptunghiulară
bmin = 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax
STÂLPI (se alege)
bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm
hST ≈ 1,2 bST
h, b = M x 50 mm
3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

Variația în timp este Greutate proprie: elemente structurale,
PERMANENTE
neglijabilă finisaje, etc.
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
Variația în timp este
VARIABILE Vânt
importantă
Zăpadă
Intensitate mare, timp Seism
ACCIDENTAL redus de acțiune Explozii
Valoarea Valoarea
de calcul Coeficient caracteristică
parțial de a acțiunii
siguranță
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

DISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m2.
SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

APOI CELE DE CALCUL (d).
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk
P ‐ GREUTĂȚILE PROPRII ,
- PLACA B.A. ,
- TENCUIALA ,
- PARDOSEALA
2
- Asfalt ,
2
- Mozaic ,
2
- Dale ,
2
- Plăci bet. ,
Greutate specifică
MATERIALE
ρ [kN/m3]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
Mortar de ciment 21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk
‐ UTILE
Q ,
‐ CATEGORIA DE UTILIZARE
,
‐ PEREȚI DESPĂRȚITORI
,
(din SR EN 1991‐1‐1:2004)
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL
COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
γF
ÎNCĂRCĂRI
γg = 1.35
PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γq = 1.50
GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR
-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

la stările limită ultime (SLU)
Forma generală cf. CR 0, cap. 4.3 (!): ,1 0, ,

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

cazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de
1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care se
descarcă placa. Din punct de vedere static, această fâşie se asimilează
cu o grindă continuă.
- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

- deschiderea interax:
- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 0
Unde 0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

reazemelor ce delimitează o deschidere.
-Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

cu o încărcare liniară [kN/m]
Curbe înfășurătoare:
gd,gs/qd,gs = 0,5
gd,gs/qd,gs = 5
‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

cu o încărcare liniară [kN/m]
14
← curbe înfășurătoare
5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL
BETONUL
Calitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului, care este
rezistenţa caracteristică la compresiune pe cilindri
Clasa betonului
Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
Clasa betonului se va alege în funcție de clasele de expunere conf. NE 012/1-2007.
ARMĂTURA
Rezistenţa de calcul al oțelului
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Secţiunea de calcul a plăcii
popt (%) pentru armături cu

Modul de armare al plăcii
fyk = 400 … 500 N/mm2 fyk = 300 … 400 N/mm2
‐ Pe o direcție 0,25 … 0,50 0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

b = 1000 mm
1 0.5 sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt
100
Calculul grosimii plăcii necesare
, unde
∅/2
∆
Calculul grosimii plăcii necesare
din aderență
max , ; , ; 10
∅ din durabilitate
,
∅ 0.1 2
, 10 25 !!!!!!!!! În funcție de CLASA DE EXPUNERE
și CLASĂ STRUCTURALĂ (EN 1992-1-1:2004, # 4.4 )
∆ 5 (cf. SR EN 1992-1-1/NB)
 hp = M x 10 mm
ACOPERIREA DE BETON
, ; , ; 10
, ∅
ACOPERIREA DE BETON
, ; , ; 10
Dacă
, ,  OK
Dacă
, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ
Înălţimea utilă efectivă:
 
2
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
, 0.26 0.0013
, 0.04
1.5 200 . .
80
∅ 0.1 2
∅ 6  bare drepte
∅ 5  plase sudate
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 25% ,
- Perpendicular pe grinda principală ∅6/ . .

,
gs gs
lo /4
lo
gs gs
GP
REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% As
2.5 300 . .
REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 50% ,
- Perpendicular pe grinda principală
gs gs
lo /4
∅5/150
lo
, ,
gs gs
GP
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul plăcilor subţiri obişnuite, armarea rezultă din calculul la

încovoiere, nefiind nevoie de armături la forță tăietoare.
Pentru verificarea acesteia,
,
1
, , 100 3
3/2 1/2
0.035 ∙ ∙ ∙
200 0.02
, 0.18/ 1 2.00
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
gs
gs
bGP lo gs bGP
gs
GP
B GP
bgs
gs
gs
bgs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B ESTE ÎNCĂRCARE
TOTALĂ !!!
P , ,
Q , ,
, , ,
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
‐ Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile de

calcul 0, , reazeme fiind grinzile principale.
11
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
As1 ‐ Pas 2 As1 ‐ Pas 2
As2 = minimum dintre

armăturile obținute în
câmpurile adiacente din
Pas 1 (aici din M1 și M2)
As1 ‐ Pas 1 As1 ‐ Pas 1

DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

bgs ‐ din predimensionare
1 0.5 sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt ≈ 1.2 … 1.8

100
Calculul înălțimii necesare
,
long
∅ /2 etr
ds
Cnom,long Cnom,etr
∆
max , ; , ∅
∆ 10
ACOPERIREA DE BETON
, ; , ; 10
aderență durabilitate
ACOPERIREA DE BETON
, ; , ; 10
, ∅
∅ 20 … 25
ACOPERIREA DE BETON
, ; , ; 10
Calculul înălțimii necesare
 hgs = M x 50 mm după care verificare hgs /bgs =1,5 … 3,0 ???

Dacă
, ,  OK
Dacă
, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP

 secțiune T simplu armată
Lățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) depinde de dimensiunile inimii și ale plăcii,
de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.
Lățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) se stabilește în funcție de distanța
l0 dintre punctele de moment nul.
(B) (B) (B)
Penru siplificarea calculului, în acest proiect se va considera: l0 = 0,7B


beff
,
, 0,2 0,1 0 0,2 0
,

Metoda tabelară
/
/
 ω 
2
Dacă μ > μlim  redimensionarea secțiunii

REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2013, Cap.5)
, 0.26 0.0013 - pt zonă neseismică
, 0.50 0.0013 - pt zonă seismică (b = bw)
, 0.04
∅ 14 - cf. P100-1/2013
∅ 25 - cf. recomandărilor
REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2013, Cap.5)
- La marginea grinzii
, 15% ,
- Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale
- Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare

REGULI CONSTRUCTIVE
>0.3lo >0.3lo >0.3lo
~10cm
l≥10d
A B A
lbd min 2ø min 2ø min 2ø
2ø8 montaj 2ø8 montaj
min 2ø
min 2ø
lbd
REGULI CONSTRUCTIVE
1 2 3 4 5 , , (EN 1992-1-1, cap. 8.4)
O simplificare:
1 , - pentru formele din figurile 8.1b) la 8.1d)

- a se vedea tabelul 8.2 pentru valorile lui α1
REGULI CONSTRUCTIVE
1 2 3 4 5 , , (EN 1992-1-1, cap. 8.4)
O simplificare:

REGULI CONSTRUCTIVE
1 2 3 4 5 , , (EN 1992-1-1, cap. 8.4)
O simplificare:

REGULI CONSTRUCTIVE
, (EN 1992-1-1, cap. 8.4)
, ∅/4 / ∙ ∅
4∙
, 0.3 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în întindere
, 0.6 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în compresiune

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
As1 necunoscut
As2
(din armarea câmpului)

ESTE ARIA
2 2 EFECTIVĂ
Se calculează MINIMĂ!!!
2
‐ Dacă μa > μlim  redimensionarea secțiunii
‐ Dacă μa < 0  1
2

ESTE ARIA
2 2 EFECTIVĂ
2
 1.25 1 1 2
2
‐ Se verifică dacă 2  armătura comprimată ajunge la curgere
2
/
→ 1 1 2



ESTE ARIA
2 2 EFECTIVĂ
2
 1.25 1 1 2
2
‐ Se verifică dacă 2  armătura comprimată nu curgere
 Fc acţionează la nivelul rezultantei Fs2
2
/

CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE

Calculul capacității betonului la forță tăietoare
1/3 3/2 1/2
, , 100 0.035 ∙ ∙ ∙
0.18/ 200
, 1 2.00
0.02
Dacă ,  armare constructivă cu
, 0.08
∙ ∙ ∝
, 0.75 1 ∝ 300
Pentru 400  armare cu etrieri dubli

Dacă ,  se impune θ = 45o (fisura)

α = 90o (etrieri)
unde z ≈ 0,9d

∙
 se impune øsw  Asw = n x Aøsw  s
apoi se verifică dacă


REGULI CONSTRUCTIVE
Pentru a avea cedare ductilă  , ,
0.5 1
Unde 1 0.6 1
250
III. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII
1. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII ȘI A DESCHIDERILOR DE FISURI (Axis VM)
‐ Reazeme blocate pe Z
‐ Încărcarea permanentă aplicat simultan
‐ Încărcarea variabilă aplicat în șah și/sau fâșii
‐ Dimensiune element finit a=min(2hs ; L/10)
‐ Combinația de calcul în SLS cf CR 0, cap. 6.5 și cap. 7.2:
,1 0, ,
Caz 1  Modelarea planșeului din proiect
 săgeta: a) în elastic
b) nelinear
Caz 2  Modelarea planșeului, eliminând fiecare a doua grindă secundară
 redimensionare grosime placă + armare
 săgeta: a) în elastic
b) nelinear

Beton Armat - Indrumator Proiect PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beton Armat - Indrumator Proiect PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT BETON ARMAT

- ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ

- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU

GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

- Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare se

- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de

- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

ETAPELE PROIECTĂRII (continuare)

- definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe baza

- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

STÂLPI (se alege)

bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm

hST ≈ 1,2 bST

ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL

-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.

- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

Forma generală cf. CR 0, cap. 4.3 (!): ,1 0, ,

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 0

Unde 0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

-Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului

Clasa betonului se va alege în funcție de clasele de expunere conf. NE 012/1-2007.

REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Secţiunea de calcul a plăcii

popt (%) pentru armături cu

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Verificarea înălțimii alese (necesare)

MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE

 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ

Înălţimea utilă efectivă: