DREPT ADMINISTRATIV

CURS VII
Si in cazul Guvernului forma de lucru este sedinta care se desfasoara saptamanal sau de cate ori
este nevoie. La sedinta participa, in primul rand, membrii guvernului, insa pot participa si alte
persoane in calitate de invitati, inclusiv presedintele care, potrivit art 87., are dreptul sa participe
atunci cand se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii,
asigurarea ordinii publice si in cazul in care ii solicita participarea primul-ministru. Sedintele sunt
convocate si conduse de primul-ministru, iar in cazul in care participa presedintele, acesta le
prezideaza. Cvorumul de sedinta este majoritatea membrilor guvernului, iar hotararile se iau prin
consens, iar in cazul in care nu se intruneste consensul, primul-ministru are rol decisiv.

ACTELE GUVERNULUI
Sunt reglementate de art. 108 si 115 C.Ro. din interpretarea carora adopta doua mari
categorii de acte.

I.Acte prin care isi indeplineste functia originara de organ executiv, prin intermediul carora
pune legea in executare - hotarari - care potrivit act.108, aln.(2) se adopta pentru organizarea si
executarea legilor. Ca notura juridica, ele sunt acte adiministrative care, din punct de vedere al
efectelor lor, pot fi:
- individuale: cand produc efecte fata de un subiect determminat de drept (numire ain functie a
unui prefect sau subprefect)
- normative: cand produc efecte general obligatorii si sunt opozabile erga omnes. (hot de
aprobare a normelor de punere in aplicare a unei legi.)
Ca acte administrative sunt supuse controlului de legalitate exercitat pe calea
contenciosului admin garantat de art.126 anl(6) raportat la 52 din Constitutie, cu exceptia actelor
care sunt sustrase acestui control (actele care privesc raportul cu parlamentul, de comandament
etc.)
Legea obliga la publicarea hot, admitand exceptia celor care au caracter militar si care se
comunica institutiilor interesate. Aceasta obligativitate priveste si ordonantele pentru care
Constitutia nu admite nicio exceptie, dat fiind caracterul lor de acte cu forta legii. Ele se suspun
regulii semnarii si contra-semnarii, ca si ordonantele, de catre seful guvernului si de catre ministrii
care au sarcina de a le pune in executare.

II.Acte prin care guvernul isi realizeaza o competenta normativa, atipica rolului de organ
executiv, insa regasita si in alte sisteme de drept de unde a fost imprumutata/inspirata. Aceste acte
se adopta in baza delegarii legislative prin care Guvernul este imputernicit, fie de catre Constitutie,
fie de catre Parlament ca unica putere legiuitoare a tarii sa adopte acte similare legii ca forta
juridica numite ordonante.
Sunt consacrate doua tipuri de ordonante:
- simple sau obisnuite care au urmatorul regim constitutional:
a. sunt adoptate in baza unei legi de abilitare, de regula pe perioada vacantei parlamentare
b. pot reglementa numai materii ale legii ordinare
c. legea de abilitare trebuie sa cuprinda obligatoriu domeniu si data pana la care Guvernul este
imputernicit sa adopte ordonante.
d. legea de abilitare poate sa prevada, dar nu e obligatoriu, supunerea ordonantelor simple
aprobarii parlamentului pana la implinirea termenului de abilitare, de respectarea acestui termen
atragand incetarea efectelor ordonantei.
- de urgenta care se adopta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate sa fie
amanata, Guvernul avand obligatia sa motiveze urgenta in continutul ordonantei.
Spre deosebire de ordonantele simple, cele de urgenta se supun intotdeauna aprobarii
parlamentului, neputand intra in vigoare decat dupa ce au fost aprobate de Parlament si publicate
in M.O. Adoptarea unei OUG obliga parlamentul, daca se afla in vacanta, ca in termen de 5 zile sa
se convoace pentru a aproba ordonanta in cel mult 30 de zile de la depunere. O alta deosebire
fata de cea simpla vizeaza domeniul de reglementare, OUG-urile putand interveni si in materii ale
legilor organice, ceea ce atrage procedura adoptarii lor de catre parlament cu majoritatea absoluta,
art.77 aln.(1)C.RO. In contextul in care in aplicarea fostului art 114=> 115 s-au constatat in
practica guvernamentala anumite excese in adoptarea ordonantelor de urgenta, legiuitorul
constituant derivat a consacrat anumite limite pentru ordonantele de urgenta, respectiv:
- interdictia de a fi adoptate in domeniul legilor constitutionale
- interdictia de a afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale, drepturi electorale si de a viza masuri de trecere silita a unor bunuri in
proprietatea statului.
Indiferent de tipul lor, simple sau de urgenta, ordonantele se aproba sau se resping printr-o lege
adoptata fie cu majoritatea simpla, fie cu majoritatea absoluta. In continutul acesteia se regasesc
si ordonantele ale caror efecte au incetat prin neaprobare in interiorul termenului de abilitare,
precum si masurile care se impun cu privire la efectele care s-au produs deja pe perioada in care
ordonanta produs deja efecte, consecinte juridice. Aprobarea se poate face in forma promovata de
Guvern sau cu modificari.

CONTROLUL PARLAMENTAR ASUPRA GUVERNULUI

Are ca temei constitutional principal art.111 aln.(1) potrivit caruia guvernul si toate celelalte organe
ale admin publice sunt asezate sub un control parlamentar general care imbraca diferite forme
dupa cum urmeaza:
1. Solicitarea de informatii si documente de catre camerele parlamentului si comisiile
parlamentare prin intermediul presedintilor acestora. Informatiile si documentele trebuie sa
vizeze aspecte care intra in competenta parlamentului in cazul in care sunt promovate initiative
legislative care implica modificarea bugetului public este obligatorie solicitarea informarii de la
guvern.
2. Controlul prin intrebari si interpelari care reprezinta forma traditionala de control exercitat
asupra guvernului. Potrivit art.112 aln.(1) pot face obiectul unor intrebari si interpelari exclusiv
guvernul si membrii acestuia, nu si conducatorii altor autoritati centrale de specialitate care nu
au o asemenea calitate, cu atat mai putin cei ai autoritatilor autonome: Avocatul Poporului,
Curtea de Conturi etc. Intrebarile pot fi scrise sau orale, raspunsurile putand fi formulate in
acelasi fel si ele vizeaza o situatie concreta. Interperpelarile au caracter mai complex, pot fi
formulate numai in scris si prin intermediul lor se solicita opinia si explicatii guvernului cu privire
la o anumita problema de politica interna sau externa si ce intentioneaza sa faca in acest sens.
Mai mult chiar, camerele parlamentului pot adopta o motiune simple cu privire la problema care
a facut obiectul interpelarii.
3. Controlul prin intermediul comisiilor de ancheta care pot fi constituite la nivelul fiecarei camere
sau pot fi comisii de ancheta comune celor doua camere. Acestea, in urma cercetarii
interprinse, elaboreaza un raport care se supune aprobarii camerei sau camerelor
parlamentului. Concluziile si masurile stabilite prin acest raport sunt obligatorii pentru toate
subiectele de drept vizate in continutul lor.