PSALMUL 22 Un psalm al lui David

1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.

2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău
este adăpându-mă ca un puternic.
7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

PSALMUL 23 Un psalm al lui David; al uneia dintre sâmbete

1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea.
2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.
3. Cine se va sui în muntele Domnului Şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug
aproapelui său.
5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacob. 7. Ridicaţi,
căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 8. Cine este acesta
Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război.
9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 10. Cine este
acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.

PSALMUL 71 Despre Solomon.

1. Dumnezeule, judecata Ta dă-o împăratului şi dreptatea Ta fiului împăratului,
2. Ca să judece pe poporul Tău cu dreptate şi pe săracii Tăi cu judecată.
3. Să aducă munţii pace poporului Tău şi dealurile dreptate.
4. Judeca-va pe săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va umili pe clevetitor.
5. Şi se vor teme de Tine cât va fi soarele şi cât va fi luna din neam în neam.
6. Pogorâ-se-va ca ploaia pe lână şi ca picăturile ce cad pe pământ.
7. Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea păcii, cât va fi luna.
8. Şi va domni de la o mare până la alta şi de la râu până la marginile lumii.
9. Înaintea lui vor îngenunchea etiopienii şi vrăjmaşii lui ţărâna vor linge.
10. Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce.
11. Şi se vor închina lui toţi împăraţii pământului, toate neamurile vor sluji lui.
12. Că a izbăvit pe sărac din mâna celui puternic şi pe sărmanul care n-avea ajutor.
13. Va avea milă de sărac şi de sărman şi sufletele săracilor va mântui;
14. De camătă şi de asuprire va scăpa sufletele lor şi scump va fi numele lor înaintea lui.
15. Şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei şi se vor ruga pentru el pururea; toată ziua îl vor binecuvânta pe
el.
16. Fi-va belşug de pâine pe pământ până-n vârful munţilor; pomii roditori se vor înălţa ca cedrii Libanului; şi
vor înflori cei din cetate ca iarba pământului.
17. Numele lui va dăinui pe vecie; cât va fi soarele va fi pomenit numele lui.
18. Se vor binecuvânta întru el toate seminţiile pământului, toate neamurile îl vor ferici pe el.
19. Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
20. Binecuvântat este numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului.
21. Tot pământul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.
PSALMUL 54 Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu coarde ; un psalm al
priceperii.
1. Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea şi nu trece cu vederea ruga mea.
2. Ia aminte spre mine şi mă ascultă; mâhnitu-m-am întru neliniştea mea şi m-am tulburat de glasul vrăjmaşului
şi de necazul păcătosului.
3. Că a abătut asupra mea fărădelege şi întru mânie m-a vrăjmăşit.
4. Inima mea s-a tulburat întru mine şi frica morţii a căzut peste mine;
5. Teamă şi cutremur au venit asupra mea şi m-a acoperit întunericul.
6. Şi am zis: Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc?
7. Iată m-aş îndepărta fugind şi m-aş sălăşlui în pustiu.
8. Aşteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce mă mântuieşte de puţinătatea sufletului şi de vifor.
9. Nimiceşte-i, Doamne şi împarte limbile lor, că am văzut fărădelege şi dezbinare în cetate.
10. Ziua şi noaptea o va înconjura pe ea peste zidurile ei; fărădelege şi osteneală în mijlocul ei şi nedreptate;
11. Şi n-a lipsit din uliţele ei camătă şi vicleşug.
12. Că de m-ar fi ocărât vrăjmaşul, aş fi răbdat;
13. Şi dacă cel ce mă urăşte s-ar fi fălit împotriva mea, m-aş fi ascuns de el.
14. Iar tu, omule, asemenea mie, căpetenia mea şi cunoscutul meu,
15. Care împreună cu mine te-ai îndulcit de mâncări, în casa lui Dumnezeu am umblat în acelaşi gând!
16. Să vină moartea peste ei şi să se coboare în iad de vii,
17. Căci vicleşug este în locaşurile lor, în mijlocul lor.
18. Iar eu, către Dumnezeu am strigat, şi Domnul m-a auzit pe mine.
19. Seara şi dimineaţa şi la amiezi spune-voi, voi vesti, şi va auzi glasul meu.
20. Izbăvi-va cu pace sufletul meu de cei ce se apropie de mine, că mulţi erau împotriva mea.
21. Auzi-va Dumnezeu şi-i va smeri pe ei, Cel ce este mai înainte de veci.
22. Că nu este în ei îndreptare şi nu s-au temut de Dumnezeu. Întins-au mâinile împotriva aliaţilor lor,
23. Întinat-au legământul Lui. Risipiţi au fost de mânia feţei Lui şi s-au apropiat inimile lor;
24. Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untdelemnul, dar ele sunt săgeţi.
25. Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va hrăni; nu va da în veac clătinare dreptului.
26. Iar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe ei în groapa stricăciunii.
27. Bărbaţii vărsători de sânge şi vicleni nu vor ajunge la jumătatea zilelor lor; iar eu voi nădăjdui spre Tine,
Doamne.

PSALMUL 101 Rugăciunea unui sarac mâhnit, care-şi îndreptează înaintea Domnului ruga sa.
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine să ajungă! 2. Să nu întorci faţa Ta de la mine; în orice zi mă
necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta! 3. în orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă! 4. Că s-au stins ca fumul zilele mele
şi oasele mele ca uscăciunea s-au făcut. 5. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc pâinea
mea. 6. De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. 7. Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am
ca bufniţa din dărâmături. 8. Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş. 9. Toată ziua m-au ocărât
vrăjmaşii mei şi cei ce mă lăudau, împotriva mea se jurau. 10. Că cenuşă am mâncat, în loc de pâine, şi băutura mea cu
plângere am amestecat-o, 11. Din pricina urgiei Tale şi a mâniei Tale; că ridicându-mă eu, m-ai surpat. 12. Zilele mele ca
umbra s-au plecat şi eu ca iarba m-am uscat. 13. Iar Tu, Doamne, în veac rămâi şi pomenirea Ta din neam în neam. 14.
Sculându-Te, vei milui Sionul, că vremea este să-l miluieşti pe el, că a venit vremea. 15. Că au iubit robii Tăi pietrele lui
şi de ţărâna lui le va fi milă. 16. şi se vor teme neamurile de numele Domnului şi toţi împăraţii pământului de slava Ta. 17.
Că va zidi Domnul Sionul şi se va arăta întru slava Sa. 18. Căutat-a spre rugăciunea celor smeriţi şi n-a dispreţuit cererea
lor. 19. Să se scrie acestea pentru neamul ce va să vină şi poporul ce se zideşte va lăuda pe Domnul; 20. Că a privit din
înălţimea cea sfântă a Lui, Domnul din cer pe pământ a privit, 21. Ca să audă suspinul celor ferecaţi, să dezlege pe fiii
celor omorâţi, 22. Să vestească în Sion numele Domnului şi lauda Lui în Ierusalim, 23. Când se vor aduna popoarele
împreună şi împărăţiile ca să slujească Domnului. 24. Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei Lui: Vesteşte-mi puţinătatea
zilelor mele. 25. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam. 26. Dintru început Tu,
Doamne, pământul l-ai întemeiat şi lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile. 27. Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne şi toţi ca o
haină se vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba. 28. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor
împuţina. 29. Fiii robilor Tăi vor locui pământul lor şi seminţia lor în veac va propăşi.