137

H
 Liene, scăldători credinţe.
Schmiele, pentru copiii Hameiul a fost
H Schmirz, Siele; lipsiţi de vlagă. luat în cultură
AMEI Magh: Felfutó Mai târziu la începutul
(Humulus komló, Komló; inflorescenţele secolului al
lupulus L), fam. Rus: Hmeli au fost folosite VIII-lea. Specia
Cannabinaceae. obâknovennâi; contra cultivată îşi are
Liană perenă, Ucr: Hmel tuberculozei, originea în
hemicriptofită, obâcnovennâi. preparându-se forma sălbatică
spontană şi Răspândit în din ele bere de europeană.
cultivată, Europa, Asia, heptică la Există
întâlnită America de plămâni menţionări
căţărată pe Nord. (heptică la scrise privind
arbori la
ISTORIC. plămâni cultura
Hameiul este înseamnă hameiului în
marginea
cunoscut din tuberculoză). localitatea
pădurilor, în
Antichitate de Fetele se spălau Hallerta din
zăvoaie, lunci,
către greci, daci cu decoctul Germania (anul
tufărişuri,
şi romani. El a tulpinilor pe 736) şi în jurul
garduri, de-a
fost folosit în cap, ca să le Parisului (anul
lungul râurilor
scopuri crească părul 768). Cultura
de la câmpie,
medicinale. lung şi frumos. acestei plante ia
până la
Florile şi Hameiul a servit dezvoltare mare
altitudinea de
frunzele erau şi la tratarea în secolul al
1.000 m,
folosite în oilor de XIV-lea şi al
înfăşurându-şi
cataplasme gălbează, XV-lea în
tulpinile în jurul
pentru calmarea punându-se în Boemia şi
copacilor; se
durerilor. Florile mâncarea lor. A Bavaria. În
mai numeşte
se adunau mai fost folosit România, a fost
amei, cumlău,
toamna, se pentru introdus în
curpăn, hamei
uscau şi se producerea cultură la
sălbatic, hămei,
introduceau în berii. La noi, sfârşitul
himei, homei,
aşternutul celor producţia secolului al
măiugă,
care nu puteau casnică a berii XIX-lea.
mălugă,
să doarmă, mai este foarte DESCRIE
mămăiugă,
târziu se veche, iar REA SPECIEI.
mămălugă, mei, Rădăcină
introduceau în industria berii
meiugă, puternică, cu 6–
saltele cu acelaşi are o vechime
muiugă, 8 ramificaţii
scop. Decoctul de peste 185
mulugă, peste principale şi
din flori a fost ani. Humulus
de pădure, foarte multe
folosit pentru provine de la
tofolean, vână ramificaţii
tratarea de cuvântul humlo
de hamei, viţă secundare
blenoragie. formă
de hamei; Engl: pornite dintr-un
Florile şi medievală
Hop; Franc: rizom subteran.
frunzele se atribuit sfintei
Houblon; Pătrunde în sol
fierbeau şi cu Hildegard
Germ: Hopfen, până la 3–4 m.
zeama se spălau (1098–1179),
Hame, Hop, Tulpină formată
zonele cu rofii stareţă
Houpt, Wilder din butuc, din
(eczeme, benedictină la
Hopfen, care, în fiecare
impetigo), sau Mayenţa. Planta
Happhâz, an, apar lăstari
decoctul lor se este amintită în
Hosat, numiţi coarde
punea în cântece şi
Kletterhopfen,
 57
sau curpeni, calităţii fază mai naturală sau
volubili, lungi tehnologice a avansată de artificială. Pe
de 3–5 m, cu conurilor coacere, vârful cale naturală,
peri simpli şi femele. conurilor se conurile de
bifurcaţi pe Înflorire, VII– colorează în roz. hamei se usucă
muchii, în VIII. Fruct, Faza optimă de în încăperi bine
formă de cârlige achenă ovală, recoltare aerisite sau în
care servesc la galbenă-cenuşie. durează 8–10 podul caselor
prinderea de zile. Recoltarea acoperite cu
suport. Frunze se face manual tablă. Uscarea
opuse, aspre, pe timp uscat, se face în
lung-trilobate în dimineaţa, după straturi subţiri,
partea mijlocie ce s-a ridicat cu grosimea
şi simple spre roua. Culegerea maximă de 3–5
vârf, cu conurilor din cm. Conurile se
marginea lobilor plantaţia pe răscolesc zilnic.
serat-dinţată, spalier se face După 6–8 zile,
faţa superioară direct de pe se adună în
păroasă, cea coarde, fără a fi straturi de 6–8
inferioară RECOLTA desprinse de cm. Răscolirea
glabră; stipele RE. Conurile de butuc. Capătul lor se face la 2–
interpeţiolare. hamei (Lupuli sârmei verticale 3 zile şi nu mai
Flori unisexuate stroboli) se se desprinde de des, deoarece se
dispuse dioic; recoltează când sus şi acesta pierde din
cele mascule, au cea mai cade la pământ principiile
formate din puternică aromă împreună cu active. Uscarea
periant sepaloid şi cel mai ridicat coardele prinse artificială la 30–
şi stamine, conţinut de de ea. Culegerea 40oC. Conurile
dispuse în cime răşini. conurilor din se consideră
axilare Calendaristic, plantaţiile cu uscate, când,
racemiforme; perioada prăjini înalte: strânse în mână,
cele femele, cu recoltării coardele se taie îşi revin repede
periant corespunde cu a la cca 1 cm de la volumul
rudimentar, doua jumătate a la butuc, prăjina iniţial, iar
glandulos, ovar lunii august şi se scoate din rahisul este
cu stigmate prima jumătate pământ, se fragil.
filiforme, sunt a lunii întinde pe două Condiţionarea
grupate în septembrie. capre şi se culeg şi păstrarea.
amenţi axilari, Ajunse la conurile. După uscare
pedunculaţi, momentul optim Culegerea conurile se
formaţi din al recoltării, conurilor se face sortează. Pentru
bracteei dispuse conurile îşi prin ciupirea a împiedica
imbricat, schimbă sau tăierea mucegăirea,
rezultând culoarea verde, peduncului. conurile se
inflorescenţe devenind Conurile sulfatează. În
numite conuri. galbene-verzui; recoltate se camera unde
Plantele mascule bracteele se adună în coşuri sunt conurile, se
lipsesc în întăresc şi devin şi se transportă arde floare de
plantaţii. lipicioase; la locurile de sulf. Uşa şi
Polenizarea conurile frecate uscare. Uscarea geamurile
determină între degete conurilor se trebuie să fie
pierderea foşnesc. Într-o face pe cale închise perfect.
58
Se foloseşte 1 kg amare); hexadecanoic, tuberculozei:
sulf pentru 100 substanţe de octadecanoic), infuzie, din 1
kg conuri. După natură flavonică antociani. lingură conuri
sulfatare, – xantohumolul, Rădăcinile mărunţite la o
conurile se glicozide ale conţin glucide cană cu apă în
ambalează în cvercetolului şi (zaharoză în clocot. Se lasă
saci mari şi se camferolului; timpul iernii, acoperită 10–15
păstrează în tanin, amidonul în minute. Se
camere trimetilamină, epoca strecoară. Se
răcoroase, cu o colină, betaină, dezvoltării bea conţinutul
temperatură asparagină, conurilor). unei căni pe zi
constantă de glutamină, PROPRIE cu 25–30
2oC. histamină, TĂŢI minute înainte
COMPOZI substanţe FARMACODIN de masă. Pentru
ŢIE CHIMICĂ. estrogene; mici AMICE. tratarea
Conurile-femele cantităţi de Conurile-femele tuberculozei se
conţin apă lipide au utilizare ia conţinutul a 2
(proaspete, 60– (trigliceride, terapeutică în căni pe zi, timp
80%, uscate, steride, ceruri); medicina umană îndelungat. 2.
10–12%); ulei mici cantităţi de şi veterinară. Pentru uşurarea
eteric (0,4– acizi oxalic, Posedă principii activităţii
2,5%), format malic, citric; active cu digestive:
din hidrocarburi pigmenţi acţiune sedativă, infuzie, din 1
monoterpenice carotenoidici, anafrodisiace, lingură conuri
(83,9%), ca clorofile; săruri antibacteriene, uscate mărunţite
miricen minerale de N, antispastice, la o cană cu apă
(79,9%), P, K, Mg, Ca. tonic-amar. Se în clocot. Se
-pinen, Frunzele recomandă lasă acoperită
-pinen, proaspete conţin intern în 10–15 minute.
limonen; apă (70–75%), tratamentul Se strecoară. Se
hidrocarburi aminoacizi insomniilor, bea câte o cană
sesquiterpenice liberi, flavonide gastropatiilor de după mesele
(7,8%), ca (camferol, natură nervoasă, principale. 3.
leucocianidină, nevrozelor Pentru tratarea
-humulen,
leucodelfinidină sexuale, afecţiunilor
-humulen; afecţiunilor
alcooli ), vitamina C, renale, cu efecte
quebrahitol, renale, cu efecte sedative:
monoterpenici, sedative, gutei,
ca linalol, citokinine, acid infuzie, din 2
clorogenic. ca anafrodisiac linguri conuri
geraniol, pentru bărbaţi,
borneol şi oxidul Florile conţin mărunţite la ½
aminoacizi iar extern, litru de apă în
monoterpenic pentru tratarea
1,8-cineol; liberi,  şi  clocot. Se lasă
vaginitei şi acoperită 15–20
răşini (moi, tari, acizi amari,
tricomonazei. minute. Se
gama răşini etc) poliglucide,
MEDICIN
constituite din flavonide, strecoară.
Ă UMANĂ.
humulona, compuşi FITOTERA
Întreaga
co-humulona, esterogeni. PIE. Uz intern. cantitate se bea
ad-humulona, Seminţele 1. Pentru într-o zi în 2–3
lupulona, conţin proteine, stimularea reprize. 4.
co-lupulona, gliceride (acizi poftei de Pentru
ad-lupulona linoleic, mâncare, stimularea
(principii linolenic, oleic, tratarea apariţiei
 59
somnului, Se strecoară. Se secreţiei de mici (pisici,
acţionând ca bea conţinutul a lapte, câini, păsări),
somnifer: 2–3 căni pe zi. remineralizarea 0,05–0,1 g. Uz
infuzie, din 1 Tratamentul organismului. extern. Pentru
lingură conuri anafrodisiac se MEDICIN tratarea plăgilor
uscate mărunţite mai practică şi Ă atone şi plăgilor
la o cană cu apă prin folosirea VETERINARĂ. deschise:
în clocot. Se unui săculeţ din Uz intern. infuzie,
lasă 10–15 tifon în care se Pentru tratarea pregătită ca mai
minute. Se pun 50 g conuri stărilor sus. Se fac
strecoară. Se bea verzi; se aşează nimfomatoase, spălături locale
seara, înainte de seara pe pernă anorexiei, ca de mai multe ori
culcare. 5. în dreptul tonic în stările pe zi,
Pentru tratarea nasului. de debilitate: folosindu-se un
gutei: infuzie, Conurile se infuzie, din 2–5 pansament
din 1 lingură schimbă la 10– g flori feminine steril. Atenţie!
conuri uscate la 15 zile. Uz uscate şi Supradozarea
o cană cu apă în extern. Pentru mărunţite peste internă produce
clocot. Se lasă tratarea care se toarnă intoxicaţii.
acoperită 15–20 vaginitei, 100 ml apă în Simptoame:
minute. Se provocată de clocot. Se lasă stare depresivă,
strecoară. Se bea Trichomonas acoperită 15 tulburări
conţinutul a 2 vaginalis, ca minute. Se cardiovasculare,
căni pe zi. 6. adjuvant: strecoară. Se tulburări
Pentru calmarea infuzie, din 5–6 lasă la răcit. Se nervoase. Se
excitaţiilor linguri conuri administrează intervine pentru
sexuale, uscate mărunţite prin breuvaj evacuarea
eliminarea la o cană cu apă bucal (se toarnă conţinutului
poluţiilor clocotită. Se pe gât). Dozele stomacal.
nocturne la lasă acoperită de tratament cu Tratament
tineri, starea de 25 minute. Se rol sedativ: simptomatic.
erecţie strecoară. Se animale mari
prelungită aplică spălături (cabaline,
anormal, vaginale cu taurine), 10–25–
dureroasă, ne irigatorul, din 50 g; animale H
urmată de care una seara, mijlocii (ovine, IRENOASĂ
ejaculare, înainte de caprine,
(Hesperis
oprirea culcare. porcine), 5–10
silvestris Cr),
eliminării de Conurile de g; animale mici
fam.
spermă pe uretră hamei intră în (pisici, câini,
Brassicaceae/C
în afara actului compoziţia păsări), 1–3–5
ruciferae.
sexual, diferitelor tipuri g. Dozele de
Plantă erbacee,
combaterea de ceaiuri tratament cu rol
bianuală sau
onaniei, acneei pentru digestiv:
perenă,
(coşuri pe combaterea animale mari
hemiterofită-he
obraz): infuzie, gripei, (cabaline,
micriptofită,
din 3 g conuri metroragiilor, taurine), 2–5–10
răspândită prin
uscate mărunţite tuberculozei g; animale
tufărişuri,
la o cană cu apă pulmonare, mijlocii (ovine,
poieni, margini
în clocot. Se colicilor renale, caprine,
de păduri, în
lasă acoperită vindecarea porcine), 0,5–1–
regiunea de
15–20 minute. rănilor, oprirea 2 g; animale
câmpie şi
60
montană; se mai ramificată în Fruct silicvă, imposibilă
numeşte partea mai mult sau înmulţirea
hirenoasă de superioară, mai puţin microbilor,
pântece. înaltă de 40–80 cilindrică, împiedică sau
Răspândit în (100) cm. subţire, glabră, previne
Europa Centrală Frunzele bazale gâtuită între infecţiile
(mediteranean-p lipsesc la seminţe. microbiene;
ontic). înflorire. Frunze Sămânţă lungă empiric, este
ISTORIC. tulpinale de 2 mm. considerată un
Plantă ovat-lanceolate bun remediu
cunoscută din sau lanceolate, împotriva
Antichitate. cele superioare cancerului;
Numele genului îngust-lanceolat stimulează pofta
Hesperis vine de e, toate sesile, de mâncare.
la cuvântul semiamplexicau MEDICIN
grecesc hesperis le, la bază Ă UMANĂ.
= de seară, cu cordate sau FITOTERA
referire la unele trunchiate, pe PIE. Uz intern.
specii de plante margine cu dinţi 1. Pentru
din cadrul lungi, ascuţiţi, tratarea de
acestui gen care adânc incizaţi, RECOLTA cancer: decoct,
devin uneori retroşi RE. Părţile din 100 g plantă
mirositoare mai spre vârf, pe aeriene ale proaspătă la o
ales seara. În ambele feţe plantei (Hesperi cană de apă
trecut, planta păroase, mai herba) se (250 ml). Se
era folosită sub mult sau mai recoltează la fierbe 5 minute.
formă de decoct puţin nevoie, mai ales Se lasă acoperit
de cei bolnavi de glanduloase. în timpul 20 minute. Se
rac (cancer). Se Flori de culoare înfloritului. Se strecoară. Se
mai lua pentru violetă, la unele foloseşte în stare bea conţinutul a
poftă de forme albe, proaspătă. 2–3 căni pe zi.
mâncare, durere COMPOZI 2. Pentru
grupate în
ŢIE CHIMICĂ. stimularea
de inimă racem mai mult
În literatură nu poftei de
(enterită) şi de sau mai puţin există date mâncare:
pântece des; pedicelul privind extracţie din
(abdomen). Cu florilor subţire, compoziţia rădăcină în vin
planta se tratau păros, lung de chimică şi sau rachiu;
şi animalele 15–20 mm; efectele rădăcina se
care nu aveau caliciu din hirenoasei. pisează, se pune
poftă de sepale lungi de PROPRIE în vin sau
mâncare. Ea se 6–8 mm, îngust TĂŢI
pisa, se lanceolate, cu rachiu. Se lasă
FARMACODIN
amesteca cu margini alb AMICE. la macerat 10
borş şi se turna membranoase, Medicina zile. Se
pe gât vitelor. cele externe populară strecoară şi se
DESCRIER saciform dilatate consideră planta bea dimineaţa,
EA SPECIEI. la bază; corolă ca antiseptică, înainte de masă,
Tulpină erectă, din petale lungi anticanceroasă, cu cca 30
cilindrică, des de 18–20 mm, bună pentru minute câte un
glandulos alungit obovate anorexie. păhărel de ţuică
păroasă, egal sau eliptice. Modifică mediul sau ½ pahar de
foliată, Înflorire, V–VII. făcând vin.
 61
MEDICIN Engl: crude sau hrean introdus în
Ă Horseradise; ras; legături în rândul plantelor
VETERINARĂ. Franc: moalele capului medicinale. A
Uz intern. Cranson; cu hrean ras fost trecut în
Pentru tratarea Germ: amestecat cu unele
de inapetenţă, Merretich; oţet. Gâlcile se farmacopee. A
pentru întărire şi Magh: tratau cu turtă fost luat în
îngrăşare: Orrfacsaró de hrean ras, cultură târziu.
rădăcină torma; Pol: mălai, mei, Cultivat de
pulverizată, Hrin; Rus: miere de faguri popoarele
amestecată cu Hren şi sare, toate se Europei
borş sau cu oţet derevenskii; puneau pe piele Centrale
slab, se Ucr: Hrin, de cal şi se (maghiari,
administrează Sârbo-Cr: puneau la gât. germani,
vitelor prin Cren. Răspândit Cu decoctul din polonezi) la
breuvaj bucal (se în Europa de frunze se făcea începutul
toarnă pe gât). Sud-Vest, Asia gargară pentru secolului al
de Vest. amigdalită. XVI-lea, iar
ISTORIC. Ceaiul de mai târziu şi în
Plantă originară frunze, îndulcit alte zone.
H din sud-estul cu miere, se lua Astăzi, se
REAN Europei şi vestul contra răcelii. cultivă în toate
(Armoracea Asiei. Contra durerilor ţările Europei,
lapathifolia Cunoscută din de dinţi se lua pe suprafeţe
Usteri), fam. Antichitate. hrean fiert cu mici. În
Brassicaceae/C Armoracia este vin. La răceală România, se
ruciferae. Plantă nume de plantă grea, cu cultivă în toate
erbacee, perenă, la Columella şi fierbinţeală, se judeţele, pe
hemicriptofită Plinius cel înfăşura tot suprafeţe
(geofită), Bătrân. Acesta corpul reduse, mai ales
alogamă, din urmă îl bolnavului cu în jurul oraşelor
legumicolă cu considera plantă hrean ras. Se mari. În
valoare medicinală. mai făceau băi grădinile
terapeutică, Geto-dacii îi contra ţăranilor este
cultivată pe spuneau reumatismului. aproape
toate usturonilă, Hreanul se mai nelipsit.
continentele, usturoilă, folosea în DESCRIE
spontană pe ustronilă şi era legături contra REA SPECIEI.
lângă garduri, folosit în junghiurilor şi Rădăcina
locuri umede; se tratarea nevralgiilor şi puternică,
mai numeşte diferitelor boli. sub formă de dezvoltată,
ahrean, chirean, De la ei, s-a cataplasme la groasă de 3–4
hărean, hăren, transmis, şale, contra cm, ramificată,
hărin, heran, probabil, durerilor de adâncă în sol
herean, heren, folosirea rinichi sau pe până la 70 cm,
hiran, hirean, frunzelor şi spate la cărnoasă, albă,
hran, hroni, rizomului ca pleurezii etc. În aromată şi
irean, rădăcină leac contra timpul renaşterii picantă la gust.
sălbatică, durerilor de cap. medicul şi Tulpină floriferă
ridiche Se făceau naturalistul erectă,
sălbatică, rean, legături pe Rembert fistuloasă, înaltă
tormac, usturoi; frunte cu frunze Dodoenus, l-a de 40–100 (125)
62
cm, ramificată peste iarnă în (fitoncide).
în partea câmp şi se Valoarea
superioară, recoltează energetică, 40
glabră. Frunze imediat ce kcal/100 g
bazale (din timpul permite, substanţă
rozetă), foarte până a intra în proaspătă.
mari, lungi de vegetaţie. Până PROPRIE
20–100 cm, la valorificare, TĂŢI
alungit-ovate, rădăcinile se ţin FARMACODIN
cordate, cu stratificate în AMICE.
marginea nisip. Producţie, Rădăcinile au
RECOLTA utilizare
ondulată, RE. Pentru 15–20 t/ha chiar
lung-peţiolată. 40 t/ha. Nivelul terapeutică în
medicină, medicina
Frunze tulpinale rădăcinile maxim al
inferioare producţiei este umană şi
(Armoraciae veterinară.
scurt-peţiolate, radix, syn. în al doilea şi al
lobate, patrulea an, Principiile
Cochleariae active
linear-lanceolate radix) se scot după care
, întregi sau cultura se acţionează ca
din pământ, se stimulent în
digitate; cele spală şi se desfiinţează (V.
superioare Voican, 1980). nutriţie,
folosesc stomahic,
cuneate, sesile, proaspete.
COMPOZI
lanceolate. Flori ŢIE CHIMICĂ. antiscorbutic,
Contraindicaţii Rădăcina diuretic,
albe, mici, ! Nu se
grupate într-un conţine protide expectorant,
recomandă (cca 2%), zahăr antispasmodic,
racem mai mult pentru suferinzii
sau mai puţin (6%), săruri colagog,
de hemoroizi, minerale de purgativ,
lax. Înflorire, hemoptizie,
V–VIII. sodiu (5 mg%), rubefiant şi
dereglări de potasiu (295 mg vezicant.
Polenizare ritm cardiac,
entomofilă. %), calciu (55 Recomandat în
stări congestive. mg%), fosfor anemie, atonie
Fruct, silicvă Recoltarea
mică, (35 mg%), fier digestivă,
pentru cultură (0,7 mg%), inapetenţă,
globuloasă, se face toamna,
frecvent lipsită vitamina A (2 scorbut,
în al doilea an µg%), vitamina tuberculoză
de seminţe (seci) de la plantare.
sau cu seminţe B1 (0,05 mg%), torpidă,
În acest scop de vitamina B2 scrofuloză,
sterile. În foloseşte
condiţiile ţării (0,05 mg%), astm, bronşite
dislocatorul de niacină (0,3 mg cronice, gută,
noastre, se rădăcinoase.
înmulţesc %), vitamina C reumatism,
După dislocare, (100 mg%), litiază urinară,
exclusiv pe cale plantele se
vegetativă. glicozizi paralizii,
smulg manual, sulfuraţi, hidropizii,
se curăţă de mirozină, leucoree.
pământ şi se cantităţi mici de MEDICIN
îndepărtează ulei volatil, Ă UMANĂ.
frunzele şi acizi clorhidric, FITOTERA
ramificaţiile. sulfuric, PIE. Uz intern.
Pentru carbonic, silicic, 1. Pentru
consumul de substanţe tratarea
primăvară, antibiotice anorexiei,
plantele se lasă gastritei
 63
hipoacide, reumatism: anginei făina se
stărilor diareice, macerat în vin, pectorale, introduce
hidropiziei, 20–30 g hipertensiunii: într-un săculeţ
gutei, litiazei rădăcină rasă la pastă omogenă, de pânză; apa
biliare, un litru. Se lasă din 1 lingură de baie la
afecţiunilor la macerat 8–10 rădăcină rasă temperatura de
renale (nu zile. Se amestecată cu o 25–30oC se
acute), catarului strecoară. Se lingură de toarnă peste
cronic beau zilnic 1–2 miere. Întreaga săculeţ, care
pulmonar, păhărele. 5. cantitate se ia apoi se agită în
descongestionar Pentru dimineaţa, apă; baia
ea organelor combaterea tusei treptat, cu o durează 20–30
interne: a) de diverse linguriţă, minute; b)
consumat ca etiologii: înainte de micul cataplasme, din
atare drept rădăcină rasă dejun. Cura rădăcină rasă
condiment; b) amestecată cu durează 30 zile, (un pumn) şi
infuzie, din 15– zahăr. Se lasă consecutive. Se făină integrală
30 g rădăcină 5–10 ore să se repetă la 2 luni. (un pumn)
tăiată mărunt la plămădească la Tratamentul se umectate cu
1 litru de apă un loc cald. La aplică de patru apă. Se
fierbinte. Se lasă nevoie se ia câte ori pe an, timp introduce
la macerat 12 o linguriţă. 6. de trei ani. Uz într-un săculeţ
ore. Se bea câte Pentru extern. 1. de pânză şi se
o cană între combaterea Pentru tratarea aplică pe locul
mese, respectiv anemiei la copiii bronşitei, gripei, inflamat sau
două căni pe zi. fără poftă de congestiei dureros, timp de
2. Pentru mâncare, pulmonare: 15–20 minute.
combaterea limfatici: sirop cataplasme, cu Se repetă zilnic,
teniei: din rădăcină. Se rădăcină rasă până când
consumare de taie în rondele aplicate pe durerile dispar.
hrean timp mai fine şi se torace. 2. Pentru 3. Pentru
îndelungat, acoperă cu anihilarea fricţiuni
asociat cu ceapă zahăr. Sucul veninului de antireumatismal
şi fructe crude. care se formează viperă din e: tinctură, din
3. Pentru se administrează muşcătură: 20 g rădăcină
combaterea intern, câte 1 cataplasme, cu rasă la 100 ml
anemiei la lingură pe zi. 7. rădăcină rasă, alcool. Se lasă
adulţi: vin tonic, Pentru tratarea pusă într-un la macerat două
din 30 g reumatismului, săculeţ de pânză săptămâni, după
rădăcină rasă, la ca adjuvant: şi umectată. Se care se poate
1 litru de vin. Se macerat, din 2 aplică pe locul folosi. 4. Pentru
lasă la macerat linguri rădăcină afectat. 3. tratarea
8–10 zile. Se rasă la ½ litru Pentru tratarea pulpitei: decoct,
strecoară. Se bea lapte fierbinte. reumatismului din 1 lingură
câte 50 ml (un Se lasă la şi inflamaţiilor rădăcină rasă la
păhărel) înainte macerat o oră. articulare: a) 100 ml vin roşu.
de masă. 4. Se bea băi locale sau Se fierbe 5
Pentru tratarea dimineaţa. 8. generale cu minute. Se
bolilor de Pentru tratarea făină de hrean; strecoară. Se
stomac, ficat, cardiopatiei cantitativ, 1 clăteşte şi se
litiază renală, ischemice lingură făină la ţine în gură. 5.
astm, dureroase, 1 litru de apă; Pentru
64
combaterea a frigole, edem pulmonar, Antichitate. Ea
parodontozei: se paraziţi colici, comă. Se a fost folosită în
mestecă zilnic o intestinali: intervine cu scopuri
bucată de macerat, purgative saline, medicinale
rădăcină. Efect rădăcină cărbune, pentru tratarea
revulsiv, măreşte proaspătă în mucilagii, de hidropizie,
afluxul de sânge proporţie de 20– infuzii din eczeme şi
la nivelul 30% înglobat în muşeţel sau de scorbut.
gingiilor. 6. miere sau lapte. nalbă mare, Lepidium este
Pentru păstrarea Dozele de calmante. nume derivat
unei bune igiene tratament: din cuvântul
a cavităţii animale mari grecesc lepidion
bucale: tinctură, (cabaline, = solzişor, cu
din 20 g frunze bovine), 50– H referire la
la 100 ml alcool. 100–150 g; RENOASĂ fructele mici ale
Se lasă 10 zile. animale mijlocii (Lepidium acestei plante
Se strecoară în (ovine, caprine, latifolium L), care seamănă cu
sticle închise la porcine), 15– fam. solzii. Planta a
culoare. Se 30–50 g. Efect Brassicaceae/C fost
diluează cu apă eupeptic, ruciferae. întrebuinţată
şi se foloseşte ca expectorant, Plantă erbacee, drept
apă de gură, ori diuretic, perenă, medicament în
de câte ori este diaforetic, hemicriptofită, bolile de piele,
nevoie. Efect antiseptic, întâlnită prin după analogia
antiseptic. 7. antiparazitar. locuri umede, imaginată
Pentru tratarea Uz extern. băltoase, puţin dintre aceste
degerăturilor: Pentru tratarea sărate, din zona fructe şi solzii
macerat, din 2-3 reumatismului: stepei până în pielii.
linguri rădăcină cataplasme, cu zona pădurilor DESCRIE
rasă la 500 ml rădăcină hrean de stejar: în REA SPECIEI.
lapte fierbinte, sau rădăcină judeţele Buzău, Rădăcină
timp de 60 hrean rasă Constanţa, Dolj, groasă, tare,
minute. Vasul cu amestecată cu Galaţi, Iaşi, mult ramificată,
acest preparat se oţet de mere. Suceava, cu gust arzător
ţine pe marginea Atenţie! Tulcea, Vaslui, ca hreanul.
plitei (sobă) Folosirea în Vrancea; se mai Colet cu puţine
pentru a se tratament a numeşte hrean rămăşiţe de
menţine cald. Se frunzelor de sărătură, frunze vechi.
aplică pe locul recoltate în ridichioară; Tulpină erectă,
afectat cu timpul Germ: dreaptă, glabră,
ajutorul unui înfloritului sau Breitblättrige frunzoasă,
pansament. supradozarea Kresse; Magh: ramificată,
MEDICIN internă cu Borsos zsázsa; înaltă de 50–
Ă drogul obţinut Rus: 100 cm. Frunze
VETERINARĂ. din rădăcină Kalopovnic groase, pieloase,
Uz intern. determină glabre; cele
şirokolistnâi.
Pentru tratarea intoxicaţii. bazale foarte
Răspândită în
animalelor de Simptoame: lung peţiolate,
Europa şi Asia
bronşite, catar respiraţie cu limbul îngust
(continental).
pulmonar, dispneică, ISTORIC. alungit ovat,
atonia congestie Plantă dantelat serat;
rumenului, stări pulmonară, cunoscută din frunzele
 65
tulpinale RECOLTA (eczeme), stoarcerea
inferioare lat RE. Părţile hidropizie şi frunzelor; se
eliptice sau ovat aeriene ale scorbut. ung părţile
lanceolate, mai plantei MEDICIN afectate.
scurt peţiolate; (Lepidiumii Ă UMANĂ.
frunzele herba) se FITOTERA
tulpinale recoltează la PIE. Uz intern.
mijlocii nevoie şi se 1. Pentru H
superioare ovate foloseşte tratarea bolilor RIŞCĂ
sau ovat proaspătă. de rinichi cu
(Fagopyrum
lanceolate, acute Pentru iarnă se stimularea
esculentum
sau acuminate, recoltează în diurezei,
Moench), fam.
dinţate sau timpul eliminarea
Polygonaceae.
întregi. Flori înfloritului. Se toxinelor din
Plantă erbacee,
albe, grupate în usucă la umbră organism:
anuală, terofită,
raceme în strat subţire. decoct, din 100
alogamă,
corimbiforme PROPRIE g plantă
alimentară,
sau mai mult TĂŢI proaspătă la 500
cultivată până la
sau mai puţin FARMACODIN ml apă. Se
AMICE. 1.000 m
globuloase, fierbe 5 minute
Medicina altitudine,
formând o la foc domol. Se
populară îi adeseori
paniculă bea întreaga
atribuie plantei întâlnită şi pe
piramidal mare, cantitate pe
proprietăţi locuri virane; se
laxă; bobocii parcursul unei
diuretice, mai numeşte
florali globuloşi, zile, în mai
depurative, hirişcă, hrişcă,
albi. Înflorire, multe reprize. 2.
bactericide, tătarcă; Engl:
VI–VII. Fruct Pentru tratarea
cicatrizante, Buckwheat;
siliculă, puţin de scorbut,
antiscorbutice. Franc:
comprimată, lat hidropizie:
Acţionează Renouée
eliptică sau frunze
asupra Sarrasin;
aproape proaspete,
epiteliului renal Germ:
orbiculară, consumate cu
mărind Buchweizen;
lungă de cca 3 salata ca
cantitatea de Magh:
mm şi lată de ingredient. 3.
urină eliminată Közönséges
2,3 mm, vârful Pentru tratarea
în timp; pohánka; Rus:
rotunjit. de hidropizie:
activează Greciha
Sămânţă infuzie, din 5 g
procesele de posevnaia; Ucr:
elipsoidală, plantă uscată şi
eliminare a Hrecika.
puţin turtită, mărunţită peste
toxinelor din Răspândită în
netedă, care se toarnă
corp; distruge Asia Centrală.
nearipată. 500 ml cu apă ISTORIC.
microbii; ajută în clocot. Se
la închiderea Plantă cultivată
lasă acoperită din vechime în
rănilor prin 15–20 minute.
stimularea estul Asiei. Ea
Se strecoară. Se are ca centru de
epitelizării; bea conţinutul a
combate origine Tibetul,
2–3 căni pe zi. unde există o
scorbutul. Pe Uz extern.
alocuri planta diversitate mare
Pentru tratarea de forme
este folosită de eczeme: suc,
pentru tratarea cultivate şi
obţinut prin sălbatice ce
bolilor de piele pisarea şi aparţin acestei
66
specii, care importantă a de 3–5 mm, cu mm),
ajung până la suprafeţelor mare putere de brună-castanie
altitudinea de cultivate se solubilitate şi sau
3.600 m. De aici constată chiar absorbţie. cenuşie-argintie
a fost adusă în de la primul Tulpină erectă, .
Siberia de Vest război mondial ramificată,
şi în India, apoi când suprafeţele suculentă,
înspre răsărit, în cultivate s-au goală, glabră,
China, Coreea, micşorat, o dată înaltă de 30–60
Japonia. În cu restrângerea (130) cm, la
Europa a fost îmbunătăţirilor maturitate
adusă târziu, din ei în roşiatică.
punct de vedere alimentaţie. Frunze
istoric, după Principalele ţări cordat-sagitate,
Hristos. Grecii cultivatoare a glabre,
şi romanii nu o acestei plante peţiolate, cele
cultivau. În sunt Rusia şi superioare
Rusia a fost ţările din CSI cu sesile. Limb
adusă abia în 1,4–1,6 lung de 2–5 cm
secolul al milioane cu nervuri RECOLTA
XV-lea. Există hectare, Franţa, uşor-păroase. RE. Hrişca
şi autori care Polonia, SUA Stipele mici, ajunge la
consideră că fiecare cu 250– verzi. Flori maturitatea
hrişca ar fi fost 300 mii hectare, roşiatice sau fiziologică
adusă o dată cu Canada, Japonia albe, dispuse neuniform, pe
aşezarea slavilor cu câte 130–140 într-un racem de altă parte
aici (I. mii hectare. Pe spiciform. pericolul
Zamfirescu, V. suprafeţe mai Numărul lor în scuturării este
Velican, N. mici se consumă inflorescenţă mare. Ţinând
Săulescu, 1965). în Austria, este în medie de seama de aceste
Planta a fost Germania, 500, la unele aspecte,
mult extinsă în Iugoslavia. În exemplare ajung recoltarea se
cultură în cursul România se la 3.000. Miros face când 2/3
Evului Mediu, cultivă pe pronunţat. din seminţe au
când era suprafeţe foarte Dimorfism căpătat culoarea
cultivată în toate reduse şi mai sexual (unele brună.
ţările Europei de mult în judeţul flori au stilul Recoltarea la
către ţăranii Suceava, în jur mai lung decât maturitatea
săraci, care o de 1.000 ha. staminele, altele completă
foloseau ca DESCRIE mai scurt). Se determină
hrană. Se REA SPECIEI. deschid pierderi de 20–
cultiva atât Rădăcină dimineaţa între 30%. Recoltarea
pentru fructele pivotantă, orele 6–8, puţin se face cu
ei, cât şi ca fusiformă, lungă flori se deschid combina de
plantă meliferă. de 20–40 cm, cu până la ora 11. cereale,
Începe să-şi numeroase Polenizare făcându-se
piardă din ramificaţii entomofilă. anticipat reglaje
importanţă fibroase, Înflorire, VII– împotriva
începând cu răspândite în IX. Fruct, scurgerii
secolul al stratul arabil. nuculă cu trei fructelor. Acolo
XIX-lea. O Perişori muchii (4–6 x unde recoltatul
scădere absorbanţi lungi 2,8–3,7 x 4–3,4 nu se poate face
 67
cu combina, neazotate din globulină şi hrişcă, fiartă
plantele se (62,2%), din gluteină. Dintre împreună cu
seceră. Acestea care mai ales aminoacizi sunt orez, grâu şi
se lasă în amidon, apoi prezenţi sâmburi de
mănunchiuri să zaharoză (1– arginina, nuci. După
se veştejească şi 2%) şi dextrină histidina, lizina, fierbere se
apoi se leagă în (4–5%), cisteina, mănâncă
snopi. Legarea celuloză triptofanul. nesărată sau
lor se face cu (10,3%), PROPRIE potrivit de
paie sau cu vitamina P, TĂŢI sărată. Acest
sfoară. Snopii se săruri minerale FARMACODIN regim alimentar
adună în clăi şi de Ca, P, Mg AMICE. durează 10 zile.
se lasă 3–4 zile etc. Făina Fructele au Urmează o
să se usuce. conţine apă importanţă în pauză de 3 zile
Dacă sunt (12,8%), terapeutică. când are loc o
semne de ploaie, proteine brute Proprietăţi: alimentaţie
se transportă la (7,9%), grăsimi energetic, normală, apoi se
batoză, iar brute (1,5%), nutritiv, reia o nouă
boabele se usucă substanţe ocrotitor cură. Aceste
în magazie. extractive vascular cure alternează
Pentru a nu fi neazotate (rutină). timp de 5-6
sparte sau (76,1%), Recomandate în luni. Acest
decojite celuloză (0,6%), alimentaţia sistem de hrană
seminţele, se cenuşă (1,1%). generală şi este practicat de
reduc turaţiile Tărâţele conţin fragilitatea yoghini (O.
tobei de la apă (12,0%), vasculară. Bujor, O.
combină la proteine brute Utilizată mult Popescu, 2001).
jumătate. Şinele (28,3%), timp pentru Fitohomeo
tobei se grăsimi brute extragerea patie . Uz intern.
înlocuiesc cu (7,4%), rutinei. În 1. Pentru
palete din lemn. substanţe ultimii ani a fost iritaţiile
Imediat după extractive înlocuită cu pruriginoase ale
recoltat, boabele neazotate salcâmul pielii şi
se vântură. Dacă (38,5%), japonez mucoaselor,
umiditatea lor celuloză (Sophora agravate între
este mare, (43,7%), cenuşă japonica L). orele 15 şi 18 şi
MEDICIN la căldură, şi
acestea se întind (2,1%). Paiele
Ă UMANĂ.
în strat subţire conţin apă ameliorate prin
FITOTERA
pentru uscare şi (9,9%), proteine aplicaţii reci,
PIE. Uz intern.
se lopătează de brute (5,2%), aer proaspăt şi
1. Pentru
mai multe ori pe grăsimi brute presiune:
tratarea
zi. Se foloseşte o (1,3%), tinctura-mamă,
fragilităţii
lopată de lemn. substanţe se
vasculare, ca
COMPOZI extractive administrează
energizant şi
ŢIE CHIMICĂ. neazotate în diluţiile între
Fructele conţin nutritiv: diferite
(35,1%), a 3-a decimală
apă (12,1%), preparate
celuloză şi a 5-a
proteine brute pregătite din
(43,0%), cenuşă centezimală. 2.
(10,8%), făină de hrişcă.
(5,5%). Pentru dispepsii
grăsimi (2,5%), 2. Pentru efectul
Proteinele sunt acide,
substanţe afrodisiac, în
formate în cea hepatalagie la
extractive special la
mai mare parte aplecarea
femeile frigide:
68
înainte:
tinctura-mamă,
se administrează
în diluţia a 4-a
centezimală (M.
Neagu Basarab,
1984).